051 Revista-Arhivelor LI 2 1989

Revista .
ARHIVEI,OR
2
ORGAN AL DIRECŢIEI GENERALE
A ARHIVELOR STATULUI
DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
ORGAN AL DIRECŢIEI GENERALE A ARBIVELO■ COJrSILIUL DE CONDUCERE
STATULUI DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROM.I.JO.A.
Apare de patru ori pe an Marta Plrvuleacu - preşedinte,
Liviu Boar, Ioana Burlacu,
Redacţia : BucureftJ, Bd•· Gheorr;be Gheer1•Ia-••J
Nicolae Chlpuricl, Iulian CArţAnii,
or 29., sectgr 5, Ţelefon : 61.32.11
Constantin Condrea, Costin Feaeşaa,
Stela Giosan, Viorel Grozav,
Ştefan Hurmuzache,
Gheorghe I. Ioniţă,
Corneliu Lungu,
EJeonora Mitre1cu,
SUMAR 'Nicolae Mocioiu, Mircea Mu,at,
Nicolae Nistor, F!prea Oprea,
Emilia Poştăriţă,:·Mihai Rachieru,
Traian Rus, Ştefan Ştefănescu,
V. MOISE - Arhivele Statului .tn cel -t5 de l\Iioara Tudorică, Silvia Vătaru-Gllitaa
ani de 'ia victorl„ if t r ol' 1JL ·,, I' . din
august 1944 • • • • • • , • • • • • • • 113
A .f5-A, ANIVERSARE A REVOLUŢIEI

DE ELIBERARE SOCIALĂ ŞI NAŢIONALĂ.
ANTIFASCISTĂ ŞI ANTilllPERIALISTĂ .
COLEGllJL DE REDACŢIE
GH. IONIŢĂ - P.C.R. forţa naţională cea
mai activă tn lupta pentru realizarea unei
largi coaliţii care a organizat şi lnfăptuit
revoluţia de eliberare socială ,1
naţională,
antifascistă şi antiimperialistă de la 23
Ioana
Viorel
Burlacu,
Grozav,
Ştefan Hurmuzache,
August 1944 • • • • • • . • • • • • • 122 Corneliu Lungu, Eleonora Mitresc1t,
EL. GHEORGHE - Actul Istoric de la 23 Florea Oprea, Maria Plrvulescu,
August 1944 - corolar al mişcării naţionale I\Iioara Tudorică - preşedinte,
de rezistenţă condusă de Partidul Comunist Silvia Vătufu-Giiitan
Român • . • • • . . . • • • • . . • • 1311
I. SCURTU - Starea de spirit a poporului ro-
mân tn preajma actului de la 23 August 1944 170
N. CIACHIR - 23 August 1944 - moment
decisiv ln năruirea sistemului militar hitlerist
tn Balcani • • • • • • • • • • • . • . . 185
STUDil ŞI COXUNICĂRI
I. CARŢÂNĂ, C. MOCANU - Semnificaţia

zilei de 1 Mai • . . • • • • • • • . . • 19:i
D. VATAMANIUC - Eminescu şi Arhivele 207
V. Z. TEODORESCU - Simboluri ale cin-
stirii dedicate lui Mihai Eminescu. Mărturii
documentare 212
TEORIE ŞI PRACTICĂ ARWVISTICĂ
FL. OPREA - Controlul factorilor de degra-

dare a documentelor şi măsurile de iiienă a
arhivelor ln depozit • • • • . • , • • • 221
OPINII
M. R. MOCANU, T. l\lATEESCU - Noi con- Reductor şei :

si_de~n~_i privind ~oţiune_a de ,,~oţecţie arhi-
V1st1că . . . . • . . • , . . • . . . • 227 IIIOARA TUDORICĂ
E. MITRESCU - Holul nomenclatorului dosa-
relor şi al indicatorului termenelor de păs Redactor:
trare ln procesul de creare a fondurilor ar-
lIAGnALENA STOICESClJ
hivistice la unităţile socialiste. Aspecte des-
prinse din utilizarea lor . . . . . • • • 229
Secretar de redaetl• :
M. STANCIU - Constituirea şi delimitarea fon-
d8rilor create de imtituţiile j udecător~U 232 FLORIN l'INTILIE
https://biblioteca-digitala.ro / http://arhivelenationale.ro
UINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI INVAŢ..ullNTULUI
INDICATORUL
termenelor de păstrare a documentelor primite ia.u ela.borr.te

de Ministerul Educaţiei şi !nvăţămlntului
iJINISTERUL EDUCA'flEI ŞI 1:-.:v_:\'fA \11:'liTVLUl
INDICATOHUL
termenelor de păstrare a docnmentclor primi le sau elal.>0rate
<le ~Iinistcrul Ed U('a tici ~i îm·i"i ţiî.111în tu lui
Termc11 de
Nr. Denumirea păstrare
grupelor de documente Obs.
crt. ln ani
o 1 2 :J
I. PROBLEME DIRECTORII ŞI DEORG.4.N /ZARE
A. ACTE AD:\IINISTRATIYE
2
Ordiue, instrucţiuni, regulamente ~i alte clocumenl e
cu caracter normativ· eluhorale de minister.
Contract angaJamcnt incheiat hitre unită!ile subor-
]' .
donate şi n1inister; angajamentul personal al condu-
c:'itorilor acestor unită!i. p
o p
,) Ordine ministeriale.
4 Note de serviciu privind comunicări, sarcini tra~a le
sau norme pentru organizarea şi desfăşurarea mun-
cii. 2 cs ••
5 Circulare fără caracter normativ. lU După expirare
II. J,\T,i ŢĂM !NT
A. Of\GANIZARE - RE'fEA - ŞCOLAHIZARE
6 Structura anului şcolar pc unităţi şi forme de lnvă

ţămlnt. 'Cext definitiv şi documenta\ia respectivă. p
7 Planul de editare a manualelor şcolare. 5
8 Propuaeri privind conţinutul actelor de studii şi a
celorlalte documente şcolare. :w
9 Studii, nerme şi indicaţii metodologice prh·ind
instruirea practică a elevilor şi stabilirlla planuri-
lor de producţie. P. 2 exemplare
10 Norme pentru organizarea concur~urilor pe mese-
rii. P. 2 exemplare
11 Instrucţiuni privind organizarea olimpiadelor şco
lare. P. 2 exemplare
I:..! Subieclr prezentule la olimpiadele şenlarl'. l'.
1:J Lista prc111ia11\ilor la co11c11rsurik şenlan•, r.iza i;:I{ i-
011al:1 şi de la Olimpiadele i11lerm1!ionak. I'.
1-l :-,.;ormc mc lodologice privind organizarea şi dcsf:1-
şuran•a sl:igiului de praclicnnt şi im::ulran•u !11 pro-
ducpc a absQl\-e11lilor lrcptci l-a şi a 11-a de liceu
din lin·,iţii.111!1,11.ul de zi. cs
15 Sluc'ii, propuneri pri,·ind dczvollurcu şi pcrfcc\jo-
narca rt>\cki i11Y:i\:i111i11lul11i. I'
• Permanent
•• Comisia de Selec!io11arc
III
O 1 2 3
rn. Reţeaua şi profilul uni U\plor ele lnvăţămlnt. P

17 Avize privind elabnrarea planurilor de şcolarizare
şi efectuarea cifrelor de şcolarizare pc unităţi, pro-
filuri, meserii şi specialităţi. 5
18 Propuneri, avize priYincl elaborarea programului
de asigurare şi prrgiitirc a forţei de muncă. 10 cs
1:J Propuneri, indicapi privind re(llizarca planurilor
anuale de şcolarizare precum şi pentru acoperirea
necesarului de cadre. 10
20 Studii şi norme mclodologicc privind conţinutul,
organizarea şi desfăşurarea concursului ele admitere
în înviiţămlntul superior. P. 2 exemplare
21 Ordine, aprobări, avize prh'ind înfiinţări de uni-
tăţi de invăţămlnt, posturi, catedre. P.
22 Ordine, instrucţiuni, indicaţii metodologice privind
organizarea cursurilor serale şi f,iră frecvenţă. P.
2:1 Cereri ale elevilor şi studenţilor relatiyc la transfe-
rări, înscrieri tardive, reexaminări, sesiuni extra-
ordinare de examene, inclusiv ale cetăţenilor străini
care studiază ln ţara noastri'i. 10 cs
24 Cereri şi aprobări de primiri şi de transferări. la
case Ic de copii. 20
2.5 l\apoarlc, d:1ri de seam::i, referitoare la C'xaminări
şi r<>examinări, închiderea l.rimestrclor şi semestre-
lor, Jnceperca şi închiderea anului şcolar. P.
2G Sinteze privind aprovizionarea şi înzestrarea uni-
tăţilor de lnvăţiimint cu manuale şi materiale
didactice. 15 cs
2i Ha poarte şi ordine relati\·e Ia recuperarea şi transfe-
rarea de spaţii de lnvăţămint. 30 cs
28 Hapoarle cu privire Ia lnzestrarca cu parcele experi-
mentare şi utilizarea lor. 15 cs
20 Uniforme şcolare - atribute pioniereşti (corcspon-
dcnţ,1 in leg;itură Cil confecţionarea lor, Cil diferi~
intreprinderi şi insliluţii, modl'le şi 11orme interne). 10
:,o Lucrări referitoare la condipilc de admitere din
lnvăţ:imintul mediu şi superior. Organizarea şi des-
t'\~urarea concur~urilor de admitere la cursurile de·
zi, serale şi fără frecvenţă, rapoarte rezultate. 30 cs
:li Organizarea examenului de stat şi a examenului de
bacalaureat:
numirea comisiilor,
procese-verbale, rupoarle priYind desfăşurarea
examenelor;
rezultate (calaloagc). 90
Practica pedagogicii-practica 111 producţie, rapoarte. 90
B. CON'f!NUT - METODICA
Studii şi propuneri privind modernizarea conţinutu

lui lnvăţămîntului şi tehnologici didactice, organiza-
rea şi desfăşurarea instruirii practice, activităţilor
tehnico-produc live, a procesului instructiv-educa-
tiv. P.
Planuri şi progran1e ele lnvăţămtnt. P.
Studii, indicaţii, avize privind elaborarea şi perfec-
ţionarea programelor şcolare şi a planurilor de invă
(ămint. 10_ cs
IV
o 1 2 3
36 Proiecte de planuri anuale şi de perspectivă pentru

asigurarea tirajului necesar, avize privind planul
editorial, Inclusiv ale- ce ti!ţenllor străini care studiază
tn ţara noastră.
37 Lista programelor şi manualelor valabile, inclusiv 5 cs
ale cetăţenilor străini care studiază ln ţara noastră.
33 Sondaje şi studii privind nivelul ele pregătire al P.
elevilor şi studenţilor
3() Avize asupra asimilării de noi mijloace de P.
lnvăţlmtnt
40 Normative de dotare a atelierelor, laboratoare- 30
lor şi cabinetelor de speci:i.litate.
41 Studii, experimente, contracte ou instituţiile de 10 După expirare
cercetare privind activitatea unităţilor de lnvil.ţărntnt
42 D!lrl de i.eamă, Informări, rapoarte asupra desfă cs
şuril.rll consfătuirilor cu cadre didactice, specialişti
din producţie şi cercetare privind modernizarea in\'ă
ţllmtntulul şi a tehnologiei didactice.
43 Informări, dări de seamA, rapoarte asupra acţiuni
lor de tndrumare şi control. P.
<14 Inforndrl, studii privind orientarea şcolară şi pro-
fesionali!. P.
45 Avize prh,ind propunerile ministerelor şi ale celor-
lalt8 c;gane centrale precum şi n inspectoratelor
şcolare privind modernizarea şi perfecţionarea pro-
cesului lnstructlv-educatlv,a bazei materiale a lnvă
ţămtntulul. to cs
46 Studii, pru;:!~cri privi,;tl apfir.area de planuri şi pro-
gram11 experlmen laie, metode d-: predare şi instruire
practică. P.
47 Studii şi analize privind conţinutul şi rezultatele
stagiului de practicant. to" cs
48 Rapoarte,.5tudli privind rezultatele la lnvăţătură. ale
studenţiler şi elevilor Inclusiv pentru cetăţenii stră
ini care studiază ln ţara noastră. P.
49 Indrumări privind pregătirea şl desfAşurarea mani-
festărilor ştiinţifice studenţeşti. 5
50 Subiectele pentru concursul de admitere. P.
51 lndrumări metodice de lnvAţămtnt (pentru lnvl·
ţămlntul de toate gradele). P.
53 Referate şi avize asupra manualelor şcolare. 5
53 Materiale privind activitatea cabinetelor metodice
precum şi a cercurilor pedagogice. Schimb de expe-
rlenţl.
54 Cor11spondenţA cu Instituţii, cadre didactice ~i alte
persoane privind planurile de lnvAţlmtnt şi progra-
mele şcolare. 15
55 Corespondenţe şi dhi de seamă privind:
- sesiunile şi consfAtulrlle ,ttlnţlflce;
- activitatea ftUnţlflcA (lndepllnlrea planului de
cercetări);
- planuri de cercetlrl. P.
5B Corespondenţă privind organizarea activităţii tn
ateliere şi Ia casele de copil. 10
57 CorespondenţA şi rapoarte tn leglturil. cu organizarea
fi destlfurarea consfltuJrllor cadrelor didactice fl
y
o 1 2 3
a cadrelor de conducere de toate gradele, comisii

tehnice. P.
58 Corespondenţă prhfod activitatea comisiilor tehnice
pentru jucării (prototipuri, modele, avize). 15
59 Studii, recomandări, îndrumări privind activitatea
profesorilor diriginţi, activitatea şcolii eu familia şi
activitatea individuală cu studenţii. 10 cs
60 Instrucţiuni privind organizarea Festivalului Na ţio-
nal „Clntarea României" şi a competiţiei sportive
Daciada. 10 cs
61 Recomandări, informări privind activitatea de edu-
care politico-ideologică a elevilorşistudenţilor. 10 cs
62 Corespondenţă, instrucţiuni, măsuri şi informaţii
privind starea infracţională ln rlndurile elevilor
şi studenţilor. 30 cs
63 Instrucţiuni, recomandări, planuri de măsuri pri-
vind activitatea ştiinţifică şi tehnică a elevilor şi
studenţilor. 30 cs
64 Planul anual de organizare şi funcţionare a vacan-
ţelor şcolare şi universitare de cuprindere in tabere
şi excursii a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor,
reţeaua de tabere şi baze turistice. 5
65 Indrumări privind pregătirea tineretului pentru după expirare
apărare., patriei. 10
66 Instrucţiuni privind participarea elevilor şi studen-
ţilor la acţiunile de muncă patriotică. 2 după expirare
67 Instrucţiuni, propuneri de măsuri privind asistenţa
igienico-sanitară a elevilor şi studenţilor. 10
68 Dări de seamă, sinteze asupra stării de sănătate a
elevilor şi studenţilor. P.
69 Norme, materiale de propagandă privind educaţia
rutieră a elevilor şi studenţilor. 5 după expirare
70 Propuneri privind stabilirea anuală a numărului de
burse şi alte forme de sprijin material pentru elevi
şi studenţi, criterii de atribuire, repartizarea lor pe
ministere, alte organe centrale, consilii populare
judeţene şi al municipiului Bucureşti, instituţii de
lnvăţămlnt superior. 2 cs
71 Indrumări privind activitatea politico-ideologică şi
cultural educativă ln căminele studenţeşti şi de
cordonare a activităţilor directorilor educativi de
cămine. 10
72 Planuri de activitate social-culturală:
anuale p
- trimestriale 5
- lunare 1
73 Corespondenţă privind înfiinţări de cămine şi can-
tine studenţeşti, internate şi cantine şcolare. 10
74 Situaţii statistice de activitate social-culturală. P.
75 Cereri şi corespondenţă pentru acordări de burse,
ajutoare, indemnizaţii elevilor şi studenţilor. 15
76 Corespondenţă şi cereri pentru primirea elevilor în
internate şi studenţilor ln cămine. Înscrierea în
cantine şcolare şi studenţeşti. 10
77 Corespondenţă privind cazarea şi întreţinerea oaspe-
ţilor străini şi din ţară. 20
78 Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii sportive a elevilor şi studenţilor. 10 CS după expirare
o 1 2 3,
79 Instrucţiuni privind organizarea vacanţelor şcolare, CS dupii, expi-

dări de seamă asupra organizării şi desfăşurării lor. 10 rare
80 Instrucţiuni şi rapoarte asupra concursurilor şi
expoziţiilor şcolare, rezultatele campionatelor şi
festivalurilor scolare universitare. 10 cs
81 Instrucţiuni şi.rapoarte prhind activitatea cercurilor
de diferite discipline de tnvăţămlnt artistice şi spor-
tive, organizarea şi desfăşurarea excursiilor în scopuri
aplicative. 30
82 Corespondenţă privind aprobări de filme ln scop
didactic şi educativ. 15
83 Materiale referitoare la emisiunile de radio-tele-
viziune pentru copii, şcolari şi studenţi. 15
84 Programe de activitate, dări de seamă, informări
asupra activităţii caselor de pionieri şi şoimilor
patriei, cluburilor studenţeşti şi a caselor de cul-
tură studenţeşti. 15 cs
85 Propuneri, informări, dări de seamă cu priYire la
atribuiri de denumiri şi aniversări de unităţi de
tnvăţămtnt. P.
86 Lucrări cu privire la concursuri de material didac-
tic (cereri, corespondenţă, procese-verbale). 20
87 'Corespondenţă cu departamentele productive în
legătură cu înzestrarea unităţilor de lnvăţămlnt
cu utilaje şi scule. 15 cs
D. INTEGRARE - CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
88 Norme şi indicaţiimetodologice privind integrarea

lnvăţămlntului cu cercetarea ştiinţifică şi producţia,
cu practica social-politică precum şi instruirea
practică a elevilor şi studenţilor. P.
89 Jndrumări privind elaborarea planurilor de inte-
grare (producţie, cercetare, proiectare, servicii şi
alte activităţi social utile, inclusiv ale institutelor
subordonate). · 20 cs
90 Evidenţe pe ansamblul lnvăţămlntului superior a
principalelor obiective cuprinse ln planurile de inte-
grare, a potenţialului de personal didactic-studenţi
şi personal permanent care participă la realizarea
lor. 20 cs
91 Contracte pentru obiective şi teme de cercetare. 15
92 Norme şi standarde, indicaţii privind activitatea de
invenţii şi inovaţii. 20 (după expirare)
93 Dări de seamă pri\ind organizarea şi desfăşurarea
de manifestări ştiinţifice interne cu şi fără participare
internaţională. P·
94 Programele de colaborare tehnico-ştiinţifică şi cul-
tural-artistică ale instituţiilor de lnvăţămint supe-
rior cu instituţii din străinătate, precum şi cele de
specializare şi perfecţionare a cadrelor din alte
ţă~ ~
III. CAD RE
95 Indrumări, informări asupra modului de aplicare

a reglementărilor privind activitatea de personal. 10
96 Schema de organizare a instituţiei. P.
\III
1 2 3
97 Dosare personale ale personalului muncitor. 90 cs

98 Registru de evidenţă a dosarelor personale. 90
99 Propuneri privind constituirea fondului de cadre. 5
il.00 -Indicaţii, avize privind alegerea organelor colective
de conducere şi de selecţionare a candidaţilor pentru
funcţiile de conducel-e din instituţiile de invăţămint
superior şi de cercetare. 10 cs
101 Note, propuneri privind obţinerea aprobării organelor
competente pentru funcţiile de conducere din apa-
ratul propriu (directori) şi din nomenclatură (rectori,
prorectori, decani, prodecani, şefi de catedră, secre-
tari ştiinţifici, senatul şi consiliul profesional, direc-
tori ai unităţilor subordonate, inspectori generali
şcolari pentru funcţiile de profesor şi conferenţiar
universitar, precum şi pentru personalul didactic şi
de cercetare care se deplasează în misiuni oficiale
tn străinătate. · 10 cs
102 Corespondenţă, avize privind încadrarea personalu-
lui de conducere din instituţiile de invăţămint supe-
rior şi de cercetare ştiinţifică, E.D.P., presa peda-
gogică, precum şi a inspectorilor de la inspectoratele
şcolare judeţene, a directorilor adjuncţi de licee
şi a şefilor de colective de personal dii;i unităţile
subordonate. 10 cs
103 Corespondenţă, avize, note de prezentare privind
efectuarea lucrărilor de intocmire a statelor de ·
funcţiuni şi de personal din instituţiile de invăţă-
mW. . . . 5
104 Corespondenţă, avize privind· organizarea concursu-
rilor pentru ocuparell. funcţiilor didactice 5 cs
105 Corespondenţă, avize. privind mişcările de personal
didactic. ,, 5 cs
106 Corespondenţă, îndrumări privind repartizarea în
producţie a absolvenţilor. 5 după expirare
107 Situaţii, tabele nominale J rivind repartizarea in
producţie a absolvenţilor. 60
108 Propuneri nominalizate privind includerea in planul
de relaţii externe al ministerului de lucrări privind
aprobarea personalului,care· se deplasează in străină-
tate in interesul seniciului şi pe cont propriu. 10
109 · Corespondenţă-~ orga7e'1.;'=;;'m'îipctente privind
obţinerea paşapoartelor pentru plecarea in străină~
tate în interesul serviciului. 5
110 Cărţile de muncă şi documentele pri'>ind evidenţa
lor. 90
111 Corespondenţă, propuneri privind acordarea de
titluri şi distincţii unităţilor subordonate şi perso-
nalului muncitor din cadrul acestora din aparatul
propriu. P.
112 Planul anual de perfecţionare a pregătirii profe-
sionale inclusiv proiectul său. 10 cs
113 1\.nalize, propuneri, studii priYbd organizarea şi
funcţionarea sistemului naţional de perfecţionare
a pregătirii profesionale a personalului muncitor. P.
114 Programul şi tematica acţiunilor intreprinse pentru
îndrumarea şi controlul activităţii ele perfecţionare
a pregătirii profesionale. P.
VIII
O 1 2 3
115 Indrumări metodologice, instrucţiuni şi recomandări

cu privire la obiectivele, conţinutul şi modul de
desfăşurare a activităţii de perfecţionare, de plani-
ficare, urmărire şi repartizare a acestor activităţi. 20 după expirare
116 Avize, propuneri privind durata, frecvenţa şi formele
de perfecţionare a pregătirii profesionale. 5 cs
117 Planuri şi programe de per rec ţionare a pregătirii
profesionale. P
118 Tematici, propuneri privind organizarea concursu-
rilor şi aprobarea persoanelor care vor fi trimise
la specializare ln străinătate pe o perioadă mai mare
de 3 luni. 20
119 lndrumări privind desfăşurarea activităţii de infor-
mare ştiinţifică şi metodică desfăşurată de societăţile
ştiinţHice. 10
120 Propuneri, proiecte de lntocmire a nomenclatorului
de perfecţionare prin lnvăţămlntul postuniversitar. 5
121 Nomenclatorul domeniilor de perfecţionare prin
lnvăţămlntul postuniversitar. 20 cs
122 Proiectul nomenclatorului de specialităţi pentru
doctorat şi a normelor de admitere la doctorat. 5
123 Nomenclatorul specialităţilor pentru doctorat şi
formele de admitere la doctorat. 20 cs
124 Avize privind numirea comisiilor de admitere Ia
doctorat. 10
125 Avize privind numirea comisiilor de susţinere a
temelor de doctorat. 5
126 Indicaţii privind repartizarea cifrelor de şcolarizare
la doctorat pe ramuri de ştiinţă şi instituţiile care
organizează doctoratul. 5
127 Avize, corespondenţă privind numirea conducă tarilor
ştiinţifici la doctorat. 5
128 Avize privind transferarea doctoranzilor, schimba-
rea conducătorilor ştiinţifici de doctorat, schimba-
rea temelor de doctorat, prelungirea termenelor de
de susţinere. 15
129 Avize prhfad propunerile unităţilor organizatoare
de doctorat, a temelor tezelor de doctorat. 15
130 Indrumări privind activitatea caselor judeţene ale
corpului didactic. 10
131 Delegaţii de cercetare a dourelor de personal sau
de preluare a dosarelor. 5
132 Situaţii nominale de posturi şi angajaţi cu înca-
drarea şi timpul de funcţionare. 60 cs
133 Registre de evidenţă a mişcării personalului. 2
134 Registrul alfabetic de evidenţă a personalului ln
funcţiune. 60 cs
135 Adeverinţe de retribuţii, legitimaţii şi certificate
de vechime in clmpul muncii. 2
136 Bilete de intrare ln instituţie. 1
137 tRegistre de evidenţă a adeverinţelor şi Iegitima-
\ţiilor eliberate. 3
138 Condici de prezenţă la serviciu. 3
139 iRegistru, situaţii de evidenţă a concediilor:
cu plată 5
fără plată (pentru a se scade din vechimea de
muncă). 50
IX
o 1 2 3
IV. ORGANIZARE - CONTROL
1140 Instrucţiuni privind aplicarea normelor de struc-

tură. 5 după expirare
141 Norme unitare ele strnctură. P
142 Evidenţa activităţilor privind centrele ele calcul,
electronica, adaptarea formulelor la prelucrarea au-
tomată a datelor pentru banca de date. P.
143 L~crări privind componenţa şi organizarea acti-
vităţilor subcomisiei ministerului pentru perfecţiona-
rea sistemului informaţional şi de date. 15 cs
144 Analize, informări, rapoarte, note, grafice de con-
trol şi de instruire privind sistemul informaţional
şi de evidenţă. · 10 cs
145 Liste generale, nomenclatoare, formulare comune
şi specifice aprobate pentru lnvăţămlnt. P
146 Corespondenţă, avize, aprobări, indicaţii, pro-
puneri, reglementări privind executarea, procu-
rarea, folosirea şi p:istrarea imprimatelor şco-
lare. p
147 Materiale privind raţionalizarea şi îmbunătăţirea
formularelor existente: norme tehnice de folo-
sire. p
148 Lucrări privind activitatea eclitorial,1, determina-
rea tirajelor, avizarea tip[1ririi şi difuzării formu-
larelor aprobate. 15 cs
149 Indicaţii de lucru ale Comisiei guvernamentale şi
alte reglementări privind sistemul informaţional şi
de evidenţă. P
150 1Hdrumări privind perfecţionarea activităţii de
conducere, a cadrului de relaţii cu celelalte organe
centrale şi unităţile clin subordine. 10 după expirare
151 Instrucţiuni, dări de seamă privind elaborarea şi
realizarea planului tematic de studii al unităţilor
economice subordonate. 10
152 Corespondenţă, propuneri, avize privind acordarea
gradului de organizare a unităţilor din subordine. 10
153 Propuneri privind lnfiinţarea, reorganizarea sau
desfiinţarea de uni Lăţi cu sau fără personalitate
juridică. 10 cs
154 Avize la documentaţiile pentru noile obiecth•e de
investiţii. 5
155 Corespondenţă, dări ele seamă, informări privind
organizarea şi desfăşurarea de consfătuiri, schim-
buri de experienţă, şedinţe ele lucru !n scopul infor-
mării şi documentării asupra metodelor moderne
aplicate. 10 cs
156 Instrucţiuni, lnclrmnări privind organizarea raţio-
nală a muncii, perfecţionarea metodelor moderne
în unităţi şi la fiecare loc ele muncă. 5 după expirare
157 Corespondenţă, instrucţiuni pri\ind utilizarea raţi-
onală a fortei de muncă, ele folosire integrală a tim-
pului ele lucru şi de raţionalizare a muncii. 5 după expirare
158 Normative şi norme de muncă unificate pe ramura
de !nvăţăm1nt. p
159 Nomenclatoa1·e de hmctii şi retribuţii tarifare pen-
tru personalul didactic clin unităţile ele !nv:1ţi\mint,
precum şi pentru personalul tehnic, economic, de
X
o 1 2 3
altă specialitate, administrativ şi muncitori din

unităţile de invăţămlnt. P
160 Propuneri de completare a nomenclatoarelor de
·:.'
funcţii specifice aparatului propriu şi unităţilor
ln subordine, cu unele funcţii şi meserii specifice
altor ramuri de activitate. 3
161 Ştate nominale de personal şi de furtcţii. 10 cs
162 Avize privind propunerile instituţiilor de invăţăminl
superior privind constituirea formaţiilor de studii
studi (serii şi grupe de studenţi). 3
163 Propuneri privind stabilirea categoriilor de locuri
de muncă şi meseriilor cu condiţii vătămătoare sau
periculoase din unităţile subordonate la care se pot
acorda sporuri, potri'\;t prevederilor legii. 5
164 Planul unitar de îndrumare si control al ministerului,
precum şi planurile de control complex sau tema-
tice, informări asupra realizării. P
165 Informări asupra acliYităţii de lndrumare şi con-
trol privind:
- tematicile de control
- informările lunare ale inspectorilor
- concluziile brigăzilor de control. p
166 Analize referitoare la desfăşurarea activităţii instruc-
tiv-educative, a activităţii metodice, la realizarea
pregătirii tehnico-productive, la integrarea lnvă-
ţămlntului cu cercetarea şi producţia. ·p.
V. B I B L I O T E C A
167 Specificaţiile la nota de comandă cărţi. 10

168 Specificaţie Ia nota de comandă abonament. 10
169 Fişa de repartizare. 10
170 Borderou de publicaţii. 00
171 Act de primire. 10
172 Borderou de schimb. 10-
173 Adresă către Yamă. 10
174 Fişa partenerului de schimb cărţi. 10
175 Fişa partenerului de schimb periodice. 10
176 Registru de mişcare a fondului. P-
177 Registru inYentar pentru diferite tipuri de publicaţii
(cărţi, periodice, cursuri şi manuale, grafică, ma-
nuscrise, numismatică). l'
178 Fişa de evidenţă a periodicului. 10
179 Fişa inventar periodice. 10
180 Fişa analitică de evidenţă (patrimoniu). 20
181 Borderou de tnsoţir_e in circuitul prelucrării. 5
182 Registru de cote. 10
183 Lista de cote. 10
184 Registru modificări cote. 10
185 Fişa de catalog. 50
186 Act ele predare gestiune-depozite. 10
187 Cerere pentru tntocmirea lucrărilor bibliografice
ori de informare documentară. 5
188 Dosar pentru păstrarea lucrărilor bibliografice. 15
189 Evidenţa luer,irilor bibliografice şi de iu[ormare
documentară. p·
XI
O 1 2 3
190 Adresă de expediţie a lucrărilor bibliografice sau

de informare documentară.- 10
191 Fişă de înscriere la bibliotecă. 15
192 Registru de înscriere a cititorilor. P.
193 Adresă de inştiintare a expedierii lmprumutului. 10
194 Fişa de termene. 10
195 Fişa cărţii. 60
196 Plicul cititorului. 15
197 Fişa de lectură. 15
198 înştiinţare de restituire a publicaţiilor. 15
199 Declaraţie privind pierderea publicaţiilor. 10
200 Caiet pentru evidenţa activităţii bibliotecii. 15
201 .Bibliografii, liste bibliografice, fişe bibliografice. P.
202 Catalogul alfabetic, sistematic, tematic pe subiecte
şi alte tipuri de cataloage (pentru cărţi, publicaţii
periodice, manuscrise, stasuri şi alte documente de
bibliotecă). P.
203 Procese verbale prh·ind verificarea (inventarierea.
fondului de publicaţii). P.
204 Procese-verbale de predare-pr,i,mire a patrimoniului
):>ibliotecii. 60
205 Procese-verbale de casare a publicaţiilor pob·ivit.
instrncţiunilor in ,·igoare, procese-verbale ale cltrţilor
date ln schimb altor biblioteci. 15 cs
206 Acte referitoare la donaţii cărţi de la instituţii sau
persoane particulare. Acte privind transferul de
publicaţii. p
207 Planuri de achiziţie, pentru completarea colecţiilor
bibliotecii. Precomenzile bibliotecii. 15
208 Corespondenţă cu inslituţiilc cu care colaborează
biblioteca şi cu cititorii săi. 10
VI. RELAŢII EXTERNE.
209 Planuri de relaţii externe ale 1\1.E.1. P.

210 Materiale documentare şi de specialitate ce se
trimit şi se primesc din străinătate. P.
211 Primirea şi plecarea de delegaţii şi materiale pe
linie ele lnvăţămlnt ln ţări socialiste şi ţări capi-
taliste. 30
212 Ordinele şi adresele privind deplasarea delegaţiilor
ro111âne peste hotare. 30
213 Corespondenţă, rapoarte cu privire la participarea
Ministerului Educaţiei şi Invăţămtntului la activi-
tatea ONU, UNESCO şi altor organizaţii interna-
ţionale. p
214 Corespondenţă cu privire la participarea Minis-
terului Educaţiei şi Invăţămtntului la activitatea
B. LE. (Biroul Internaţional de Educa ţie). P.
215 Corespondenţă, rapOl!,rte cu privire la participarea
l~ congrese, conferinţe, simpozioane şi sesiuni şti
irtţifice internaţionale. p
216 Corespondenţă cu pri\>ire la afilierea la diferite
organizaţii internaţionale şi la activitatea aces-
tora. P.
217 Corespondenţ.ă cu privire la colaborarea tehnico-
ş tiinţifici't cu institute sau organizaţii din alte
ţ~ri. 15 _cs
XII
f) 1 2
218 Acordurile culturale şi planurile pentru aplicarea

acordurilor culturale cu ţările socialiste şi cu ţările
capitaliste, precum şi planul de relaţii externe al
ministerului. P.
219 Comunicări (aprobări) ale Ministerului de Interne
(comisia pentru paşapoarte şi vize) pri·dnd pleca-
rea peste hotare a delegaţiilor l\Iinisterului Educa-
ţiei şi lnvăţămîntului (delegaţi, doctoranzi şi stu-
denţi). 5
220 Proiectele planurilor de relaţii externe pe obiective,
zone geografice şi ţ,ări. 2
221 Programe de colaborare cultural-ştiinţifică şi înţe
legeri bilaterale. 15 cs
222 Propuneri nominale pentru specializarea, documen-
tare, expuneri de conferinţe, lectorate în străină
tate. 5
223 Propuneri privind detaşarea cadrelor didactice în
ţ:'irile în curs de dezvoltare. 5
224 Propuneri privind dotarea cu mijloace de im,ăţii
mlnt a unor instituţii de învăţămint din străină
tate. 2 cs
225 Propuneri şi alte documente de colaborare ş.i asis-
ten ţ.'1 tehnică şi ştiinţifică pe linia unor organisme
~i organizaţii internaţionale. 10 cs
226 Evidenta cadrelor didactice detaşate in ţările în
curs <Ic dt·zvoltare în calitate de cooperan ţi. P.
227 Programe şi documente de colaborare bi şi multi-
laterale privind cercetarea ·tn cadrul comisiilor per-
manente ale C.A.E.R.pc linie de invăţămint. P.
228 Propuneri, dări de seamă, informări privind parti-
ciparea Ministerului Educaţiei şi lnvăţ{unintului
la comisia permanentă CAER pentru coordonarea
asistenţei tehnice acordate ţărilor in curs de dez-
voltare. P.
229 Documentare şi propuneri privind participarea păr
ţii române la instituţii specializate ale ONU în
domeniul învăţămîntului. 10 cs
230 Propuneri Je delegaţi permanenţi, funcţionari inter-
naţionali, experti şi delegaţi ln cadrul institupilor
specializate ONU şi UNESCO şi a comisiilor ce
funcţionează ln cadrul acestora. 10 cs
231 Propuneri, note, informăriprivind participarea
reprezentanţilor M.E.l. la simpozioane, consfătuiri,
conferinţe, colocvii, mese rotunde, vizite de studii
iniţiate pe linie de invăţămlnt cu caracter interna-
ţional. P.
232 Propuneri, informări privind afilierea la unele aso-
ciaţii internaţionale cu profil de tnvăţ[1m!nt. 20 cs
233 Planul anual de propagandă externă. 5 cs
234 Plan de măsuri priv111d dezvoltarea reţcle.i de lecto-
rn le de limb,,, literatură, istoric şi civilizaţie ale
poporului roman, manifestări ştiinţifice în străină
tate, acord,,ri de burse de romanistică. P.
235
--•
Propuneri, idormări priYind primirea lectorilor
strllini in ţar:: uoastrli. cs
:Xlll
1 2 3
236 Propuneri privind organizarea şi clc5făşurarr.a cursu-

rilor internaţionale de vară in H. S. România. 5
237 Propuneri prh·ind primirea şi trimiterea de cadre
didactice de limbi străine la cursuri de perfecţio
nare. 5
238 Indicaţii, inform:iri prh·ind aclivitatea de protocol
pe linie ele lnv:iţămint. 10
239 Proiectul planului de fonduri pentru acţiunile de
protocol, devize de cheltuieli, avizarea actelor de
cheltuieli. 15
240 Corespondenţă privind procurarea documentelor de
transport pentru deplasarea in străinătate a dele-
~aţiilor ministerului. 2
241 Plan de perspectivă priYind şcolari7.area cetăţenilor
8trăini. 15 cs
242 Proiect de buget pentru şcolarizarea cetăţenilor
străini şi pentru trimiterea la studii in străinătate
a cetăţenilor romani. 2
243 Corespondenţă, avize privind confirmarea candi-
daţilor propuşi pentru studii tn ţara noastră. 10
244 Corespondent:\, propuneri prb.-incl repartizarea candi-
daţilor la studii in institut.ii de im·ăţămint supe-
rior. 10
245 Corespondrnţ:\ privind desfăşurarea anului pregă
titor şi a repartiziirii cetăţenilor stri'dni ln anul I
.de studiu. 5
246 lndrumări privind activitatea de elaborare, editare
şi difuzare a manualelor şi cursurilor pentru anul
pregătitor, precum şi pentru anii I-VI. 10
247 Note, avize, propuneri privind trimiterea tinerilor
români la studii ln slr:iinătate. 10
248 Situaţii, documentare şi sinteze, privind e,•idenţa
cetăţenilor străini şcolarizaţi ln ţara noastră. P.
249 Planul anual de acordare a burselor pentru cetă
ţenii străini şi de primire la studii a acestora pe
cont propriu valutar şi pc cont propriu nevalutar. 10
250 Acte normative prh;ind şcolarizarea cetăţenilor
străini tn ţara noastră. P.
251 Acte normative privind trimiterea la studii ln
străinătate a cetăţenilor români. P.
252 Evidenţa nominală a cetăţenilor români care au
f:icut studii in străimHate. P.
Vil ADMINISTR.-1.7'IV - TRANSPORTURI -

P.S.I.
253 Boniere de predare-primire a materialelor. 5

254 Inventare de cameră si bonuri de mişcare privind
mijloacele fixe. · 1
255 Tabele ele rvidcnţa maşinilor de scris şi multi-
plicat. 10
256 Coresponclent:i şi situaţii referitoare la normarea
parcului de autovehicule, unităţile subordonate. 2 după expi1·are
257 Corespondcnţ:i şi situaţii centralizatoare privind
evidrnţa şi mişcarea parcului de autovehicule pentru
:idrninistraţia centrală şi unităţile subordonate. 5
258 CorespondenJă, instructaje, alte acte referitoare 1n
P.S.l. 30
XIV
O 1 2 3
259 Comenzi pentru sigilii şi ştampile cu stema R. S.

România. 30
260 Avizarea ştampilelor fără stema. R.S.R. 30
261 Evidenţa ştampilelor în folosinţă şi scoase din uz. 30
262 Acte privitoare la normarea, folosinţa şi mişcarea
posturilor telefonice directe şi a centralelor tele-
fonice. 2 după ·11xpirare
263 Acte privind colaborarea cu Intreprinderea pentru
Administrarea Clădirilor. 2
264 Contracte economice pentru producătorii de mate-
riale şi de prestări de servicii. 5
265 Foi zilnice de parcurs auto, inclusiv matca. 5
266 Fişă de evidenţă. 5
267 Referate şi procese-verbale privind serYiciul de
pază şi pompierii. ă
VIII. PLASIFICARE
268 Planurile de muncă :

- anuale p
- trimestriale 5
- lunare 1
269 Tabele cu cifre de control la C.S.P. p
270 Plan de producţie, cu sarcini de plan pe campanii
de lucru şi fel de lucrări. p
271 Plan de măsuri tehnico-organizatorice. P.
272 Plan de forţe de muncă:
- anual P.
- trimestrial 5
273 Plan de proiectare P.
274 Plan de investiţii cu propuneri, memoriu explicatiy,
cifre de control şi proiectul de plan. 15
275 Plan de utilaj necesar şi de mişcarea lui. 10
276 Plan import-export cu întreaga documentaţie
- anual
277 Plan preţ de cost:
- anual 15
- trimestrial 5
278 Planul de activitatea instituţiei:
anual P.
- trimestrial 5
- lunar 1
279 Corespondenţă cu instituţiile şi cu unitiiţilc pro-
ductive ln legătură cu cereri, urgentări de lucrări,
avize, colaborări. 3
280 )tlemorii justilicative (dări de seamă) de realizarea
planului de muncă, pe ramuri de acth,itate:
anuale 10
- trimestriale 5
- lunare 1
281 Balanţe trimestriale ·şi anuale cu jmtificarea mate-
rialelor folosite ln sectorul de muncă, cs
282 Planuri de repartizarea absolvenţilor cu propuneri,
memorii explicatiye ~i proiect de plan:
- perspectivă P.
- anuale 10
283 Plan de cheltuieli de ci,culapc (vinderea 1,1:l.rfu.ri-
lor).
xv
O 1 2 3
284 Corespondenţă cu ministerele şi consiliile populare

în legătură
cu planurile de repartizare. 10
285 Corespondenţă referitoare la propunerile de plan
economic pentru unităţile controlate şi îndrumate
de direcţia planificării. 10 cs
286 Corespondenţă cu ministerele şi consiliile populare
ln legătură cu planurile de şcolarizare. 10
287 Planuri de şcolarizare cu propuneri, memorii expli-
cative şi proiect de plan
perspectivă P.
- anual P.
IX. APROVIZIONARE ŞI DESFACERE
A. PLANURI, LUCRĂRI CURENTE, EVIDENŢE

ŞI SITUAŢII PRIVIND APROVIZIONAREA ŞI
DESFACEREA
288 Instrucţiuni pentru întocmirea _şi executarea pla-
nului de aprovizionare anual. 5
289 Propuneri de proiect de plan de aprovizionare
anual cu specificaţii de materiale şi memorii expli-
cative. 5
290 Planuri de preluări şi desfaceri din import. 10
291 Tabelul cu necesarul de materiale (calcule, justificări,
centralizatoare). 5
292 Plan de aprovizionare (cu specificaţii de materiale
pe ramuri de producţie pentru materialele dirijate
de C.S.P.)
anual 10
- trimestrial 5
- lunar 1
293 Planuri de desfacere cu documentaţia respectivă. 10
294 Plan repartiţii C.S.P. (balanţe de resurse cu repar-
tiţii prin defalcarea pe beneficiari a cifrei totale
din resurse). _ 10
295 Planuri de repartiţii pentru produsele dirijate de
minister. 10,
296 Referate de serviciu privind aprovizionarea şi des-
facerea de materiale.
297 Acte justificative (procese-verbale, situaţii, date
statistice) pentru obţinerea de repartiţii de mate-
riale. 5
298 Fişe tehnice de evidenţă a materialelor repartizate
şi livrate beneficiarilor. 10
299 Lucrări, privind modificările~ de - pla-;;-'(~ţ~
suplimentări, cereri ale unităţilor beneficiare cu
documentaţia respectivă, dispoziţii de anulare şi
suplimentare de repartiţii).
300 Scadenţări oentru termenele de livrare. 2
301 Corespondenţă privind contractările şi livrările de
mărfuri (referate de necesitate, lucrări pregăti
toare, reclamaţii ale beneficiarilor pentru necon-
traclare sau pentru nepotriviri cantitative sau
calitatin la livrare. 5
302 Corespondenţă privind livrările către marii benefi-
ciari (instituţii centrale). 5
X\/I
o 1 2 3
303 Corespondenţă cu bazele de aprovmonare şi des-

facere cu privire la modul de facturare emitere de
bonuri, situaţii financiare. 5
304 Corespondenţă privind evidenţa şi centralizarea
materialelor dirijate tn custodie. 5
305 Situaţii prhind realizarea planult>i economic anual
de preluări şi desfaceri. 10
306 Situaţii statistice periodice, privind necesarul de
materiale, repartiţia, <'irijarea, dispoziţiile de livrare,
consumul de materiale şi valorificarea celor fără de
mişcare şi a celor cu mişcare lentă. 5
307 Dări de scamă privind realizarea planului ele apro-
vizionare şi desfacere (raportări cantitative şi ya]o-
rice pe produse şi beneficiari)
lunare 1
trimestriale 5
anuale 10
H. CLASARI ŞI DECLASARI DE MATERIALE
308 Lucrări privind casări şi declasări de materiale

(propuneri, procl'sc-vcrbalc, decizii, tabele). 10
309 Procese-verbale de scăderP din inventar a materia-
lelor scoase clin uz, (casate, vlndute sau distruse). 10
:no Situaţii (tabele) ele materialele disponibile de cele
scoase din uz. 2
X. MUNC}1 ŞI RETRIBUIRE
A. ORGANIZAREA Mt::NCII
311 Instrucţiuni privint! aplicarea dispoziţiunilor refe-

ritoare la problemele de muncă (angajări, concedii,
clesfacl'-ri de contracte, plata drepturilor personalu-
lui muncitor). P.
312 Planul forţelor ele muncă şi al fondului de retri-
buire (propuneri ele plan cu încadrări nominale pe
funcţii de reb-ibuire
anual P.
- trimestrial 5
B. INC.ADRARI - RETRIBUIRE
313 State - model ele funcţiuni (norrnati>:e de state

de funcţiuni şi state de funcţiuni individuale). 10 cs
314 Fişa de înregistrare a statelor de funcţiuni şi a
cheltuielilor administrativ-gospodăreşti.
315 Centralizatorul statelor de funcţiuni. P.
316 Lucrări privind retribuirea muncitorilor şi a per-
sonalului ele conducere tehnic şi administrativ (1•efc-
rate, memorii, calcule economice, indicatoare tari-
fare, tarife de retribuire) 20
317 Fişe de evidenţa muncitorilor şi a personalului
tehnic şi adminislraliY. 15
318 Situa~ii cc-ntralizate priYiml personalul tehnic si
administrativ (incadrc.rta, vechimea in cimp~I
muncii, date personale, calificare). P.
x:m
O 1 2
319 Indica tor ii ln funcţie de realizarea cărora se acordă

retribuţia tarifară şi, după caz. indemnizaţiile de
conducere. 5
320 Normele tehnice cu caracter metodologic pentru
determinarea gradului de realizare a indicatorilor
de retribuire. 5
321 Adeverinţe, avize şi instrucţiuni. 5 cs
C. NOR:\IE DE :i\IUNC--\(STABILIRE, APLICARE)
322 Rectificări de retribuire a cadrelor didactice pe

baza vechimii în invăţămint. 40
323 Aprobări pentru retribuirea cu ora. 5 cs
324 Aprobări de noi tarife de colaborare (documen-
taţia, propuneri şi aprobări definitive). 10
325 Regulamente de premieri. 10
XI. PLANIFICAREA FIN1\.NCIARĂ ŞI EVI-

DENŢA CONTABIL.{
A. DIRECTIVE
326 Instrucţiuni privind planificarea financiară (nor•

marea cheltuielilor, lntocmirea planului de venituri
şi a planului de cheltuieli bugetare şi din mijloace
speciale extrabugetare, clasificaţia bugetară), exe ·
cutarea planului de venituri şi a planului de cheltu-
ieli, aplicarea metodelor şi formelor de evidenţă;
aplicarea planului de conturi, întocmirea dărilor
de seamă contabile precum şi orice alte instruc-
ţiuni de îndrumare economico-financiară. P.
327 Instrucţiuni pentru întocmirea balanţelor de veni-
turi şi chelluieli şi a calculaţiilor de anexă, inclusiv
normativul mijloacelor circulante. P.
B. PLANURI FINANCIARE
328 Propunerile ministerului, ale instituţiilor centrale

şi consiliilor populare şi ale unităţilor subordonate
ministerului cu privire la normarea cheltuielilor tn
acţiune de învăţămint. P.
329 Lucr,irile pregătitoare şi propunerile pentru planu-
rile M venituri şi cheltuieli bugetare şi de mijloace
speciale extrabugetare întocmite de minister şi
unităţile subordonate. 5
330 Planurile definitive de venituri şi cheltuieli bugetare
şi de mijloace speciale extrabugetare ale Ministeru-
lui Educaţiei şi învăţămlntului aprobate de Ministe-
rul Finanţelor; Comunicările Ministerului de Finanţe
de aprobarea virărilor de credite şi a modificărilor
de locaţii trimestriale; virările de credite aprobate
de conducerea ministerului ; comunicările către
Ministerul Finanţelor a virărilor de credite aprobate
de conducerea Ministerului Educaţiei şi lnvăţă
mintului. P.
331 Propuneri de virări de credite şi de modificări de
r.1. alocaţii trimestriale în planul de cheltuieli făcute de
unităţile subordonate şi cele făcute de minister
către Ministerul Finanţelor. 5
xviu
o 1 2 3
332 Lucrări pregătitoare şi propunerile pentru întocmi-

rea planurilor financiare ale Intreprinderilor eco-
nomice (balanţa de venituri şi cheltuieli, planul
amortizării anuale a mijloacelor fixe, planurile finan-
ciare de construcţii, reparaţii capitale, curente,
revizii periodice) centralizate şi pe unităţi.
333 Planurile financiare definitive (balanţa de venituri
şi cheltuieli, planul amortizării anuale a mijloacelor
fixe, planurile financiare de construcţii, reparaţii
capitale, curente, revizii periodice) centralizate şi
pe unităţi şi modificările aprobate. P.
334 Plan de credite centralizate:
- anual p
- trimestrial 5
335 Plan de casă:
anual p
trimestrial 5
lunar 1
C. ACTE DE DOTARE A INTREPRL"JDERILOR

ECONOMICE SOCIALISTE ŞI FINANŢAREA
UNITĂŢILOR BUGETARE
336 Acte de dotare cu mijloace circulante. P.
337 Cererile pentru deschideri de credite ale unităţilor
subordonate, copiile cererilor pentru deschiderea
de credite de către Ministerul Finanţelor, cererile
pentru retragerile de credite şi copiile mandatelor
bugetare emise pe numele unităţilor subordonate. 5
338 Dispoziţii bugetare de retragerea creditelor. 5
D. DĂRI DE SEAMĂ CONTABILE ŞI STA-

TISTICE
339 Dări de seamă contabile şi statistice întocmite de
unităţile subordonate şi minister:
lunare 3
- trimestriale 5
- anuale p
340 Dări de seamă asupra utilizării fondurilor de inves-
tiţii. P.
E. EVIDENŢA CONTABILĂ
341 Fişe de conturi sintetice, jurnale de înregistrarea
normelor contabile. 15
342 Registre şi fişe analitice de orice fel pentru mij-
loace fixe, materiale, debitori, creditori, credite
bugetare, cheltuieli etc. 15
343 Balanţe de verificare sintetice şi analitice:
- lunare 3
- trimestriale 5
- anuale. 15
344 Registre şi fişe de evidenţă tehnico-operativă. 10
F. DOCUMENTE CARE STAU LA BAZA OPE-

RAŢIUNILOR CONTABILE
345 Notele contabile şi actele justificative, documentele

primare şi contabile care stau Ia baza înregistrărilor
XIX
o 1 2 3
ln conturi contabile extrase de cont, centralizatoare

de materiale, facturi, avize, acte de recepţie, docu-
mente de cheltuieli, ordine de transfer pentru mij-
loace fixe, contul casierului etc. care se păstrează
Ja notele de contabilitate. · 15
346 Corespondenţă in legătură cu operaţiile contabile
şi financiare care nu se anexează la notele con-
tabile. 5
347 Chitanţiere, carnete de cecuri, tichete, avize sau
foi de transport sau parcurs. 5
348 Acte de primire şi predarea gestiuniJor. 15
349 Documente priYind inventarierea bunurilor şi
valoriJor (procese-verbale) listele şi rapoartele
comisiei. 15
350 State de retribuţie. 90
XII. CONTROLUL MUNCII
A. CONTROLUL TEHNIC ŞI ADMINISTRATIV

351 Plan de îndruma re şi control, schimb de expe-
rienţă. 1
352 Planuri lunare de deplasare pe teren a personalului
tehnic pentru îndrumare şi control. 1
353 Procese-verbale de constatare şi rapoarte ele con-
trol tehnic si administrativ. P.
Ordine obse r\'atorii de îndrumări date unităţilor
0
354
controlate. 10 cs
355 Situaţii centralizate privind controlul pe teren. 5
B. CONTROLUL FINANCIAR
356 Instrucţiuni de organizarea şi funcţionarea orga-

nelor de control financiar. 10
357 Instrucţiuni metodologice şi tehnice pentru des-
făşurarea muncii de control financiar. 10
358 Planuri de muncă:
anuale 10
- trimestriale 10
- lunare 1
359 Procese-verbale de verificare ale organelor de con-
trol financiar împreună cu toate actele care se
perfectează in legătură cu constatările din pro-
cesul-verbal respectiv. 15
360 Dispoziţii de imputare. 5
361 Registre de evidenţa unităţilor controlate. 10
362 Dări de seamă asupra verificăriJor contabile:
- trimestriale. 1
- anuale 10
363 Sinteză prhind actele de control. P.
XIII. PROTECŢH. MUNCII
A. PLAN, REALIZĂRI, CONTROL

364 Plan de protecţia muncii cu documentaţia respec-
tivă. 15
365 Material de propagandă (afişe, pliante, diafilme,
instrucţiuni). P.
XX
o 1 3
366 Normati\·e. 15
367 Propuneri şi avize privind standardizarea echi-
pamentelor de protecţie. 5
368 Cereri de dotare cu materiale de protecţie. 3
369 Situaţii privind lucrări de Învestiţii şi de reparaţii
în sectorul protecţiei muncii. 10
370 Situaţii privind materialele de protecţie. 10
371 Registre de evidenţa materialelor de protecţie. 10
372 Situaţii de realizare a planului de muncă pe obiec-
tive. 15
373 Procese-verbale de inspecţie, constatări, propuneri,
îndrumări.
374 Rapoarte periodice de urmărirea inovaţiilor ln
protecţia muncii.
375 Aprobări privind alimentaţia şi echipamentele
de protecţia muncii. 3
376 Aprobări privind sporul de salarii pentru munci
dăunătoare sănătăţii. 2
B. ACCIDENTE DE MUNCA
377 Înştiinţări, anunţuri, comunicări despre accidentele

de muncă. 30
378 Acte de cercetare, constatare şi urmărire privind
accidentele de muncă. P.
379 Situaţii de evidenţa accidentelor de muncă şi bolile
profesionale. 30
380 Registru de evidenţa accidentelor de muncă. 50 cs
381 Dări de seamă de analiza muncii cu situaţia acci-•
dentelor şi bolilor profesionale:
- trimestriale. 10
- anuale. P.
XIV. LUCRĂRI JURIDICE
382 Corespondenţă cu unităţile in subordine, direcţiile
şi serviciile din minister, consiliile populare şi alte
instituţii ln legătură cu probleme juridice (îndrumări,
recomandări, lnştiinţiiri etc.) interpretări de texte
şi legi legate de procesul de producţie şi drepturile
salariaţilor. 15
383 Registru de evidenţă al proiectelor de decrete, de
H.C.M. şi dispoziţii înaintate spre aprobarea Con-
siliului de Miniştri. · P.
384 Avize de proiecte de H.C.M. iniţiate de alte minis-
tere. 15
385 Avizele Oficiului Juridic. 15 cs
386 Condici de evidenţa termenelor la instanţele judecă
toreşti. 5
387 Dosare privind litigii la instanţe judecătoreşti 5
388 Opis general şi alfabetic de dosare la instanţele
de judecată. P.
389 Acte ale comisiei de litigii şi ale consiliilor de
judecată tovărăşească precum şi ale comitetului
sindical. P.
390 Registrul de evidenţă a litigiilor sub valoare de
1 000 lei (A.M.) rezolvate in minister ca instanţă
arbitrală, conform Decretului nr. 259/1959. 5
XII
1 2 3
391 Dosare privind litigiile sub ,,aloare de 1 OOO lei

rezolvate de minister, inclusiv mape cuprinzlnd
hotărlrile ln ordine cronologică date tn rezolvarea
acestor litigii. 5
392 Registru de evidenţa cauzelor contencioase indi-
ferent de natura lor (penale, civile; arbitrale, liti-
gii de muncă, conform instr-ucţlunilor comune·ale
l\linisterului Justiţiei nr. 691/1061 şi Ministerului
Finanţelor nr. 1602/1961. P.
XV. TEHNICĂ
A. ACTE ŞI LUCRĂRI TEHNICE
393 Instrucţiuni şi directive t~hnlee. ff.

394 Plan tehnic anual (propuneri, documentare, studii
şi cercetlrl, proiect, text definitiv, corespondenţă). 30-
395 Dosar ·documentaţii tehnice, proiecte pentru con-
strucţii. te
396 Minute (procese-verbale) de stabilirea măsurilor
tehnico-organizatorice în procesul tehnologic. 5
397 Opise alfabetice de evidenţa planurilor şi a dosa-
relor tehnice. P.
B. _NO'A.ME INTERNE, STASUF\I
398 Propuneri, anteproiecte Ji proiecct!t de' su.suri· şi

norme interne cu a!Vizele şi documentaţia respec-
tivă. ro·
399 Plan. anual de standardizare. 10
.(00 Staeurl şi norme interne. ·p,
401 Lucrări referitoare la derogări cu modificări de
stasuri şi norme interne. P.
402 Plan .. de normarea consumului de materiale (pro-
puneri, plan definitiv, corespondenţă). 10
403 Norme şi calcule de consumuri ap«rciftce. · 10
404 Rapoarte asupra consumului de carburanţi lubri-
fianţi (lunare şi centralizate). 5
D. STUDII ŞI DOCUMENTARE
405 Planuri de cercetări ştiinţifice (anuale).

406 Lucrilrl privind aplicarea metodelor apliCBtive ln P.
producţie (studii, programe analltice, referate·,
avh:e; rapoarte de realizări, evidenţe).
401 Bibliografii de studii de specialitate·. P.
408 Contracte tnchelate tntre lnstitu~li ,1 intreprinderi P.
de culturi şi de difuzarea presei, pentru procu-
rarea de cilrţl şi reviste.
5 cs
409 Traduceri de materiale documentare străine (dacti-
logra~11,te). 10 cs
410 Fişe. pentru traducerile de materiale documentar cs
străin. ro
411 Avize pentru traduceri. 10 cs
XXII
o 1 2 3
XVI INVESTIŢII ŞI INOVAŢII
A. INSTRUCŢIUNI, PLAN, LUCRAR I CUHENTE,

SITUAŢII, EVIDENŢE
412 Instrucţiuni privind propunerile, aprobarea pre-

mierea şi aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor ln
muncă. P.
413 Instrucţiuni tehnice pentru omologarea produselor
noi. 10 după 11xpirare
414 Plan tematic de inovaţii cu documentatia şi cores-
pondenţa respectivă. P.
415 Dosar invenţii, inovaţii şi raţionalizări (propuneri
primite cu documentaţia respectivă) şi lucrările
colectivului de invenţii şi inovaţii. P.
416 Registre de înscrierea propunerilor de invenţii ~i
inovaţii cu solnţia dată. Certificate de inovator. P.
417 Omologări de prototipuri. P.
418 Situaţii de finanţarea invenţiilor şi inovaţiilor. 15
419 Tabele de invenţii prezentate la expoziţii. P.
XVII. INVESTIŢII
A. CONSTRUCŢII, REPARAŢII CAPITALE

CURENTE ŞI REVIZUIRI PERIODICE
420 Instrucţiuni de serviciu privind investi!ii difuzate

direcţiilor productive şi unităţilor. 10
421 Planuri de investiţii pentru construcţii· şi repara-
ţii capitale. P.
422 Planuri de construcţii, amenajări şi sistematizări. P.
423 Plan de proiectări. 15
424 Contracte de proiectări şi corespondenţa respec-
tivă. · 15
425 Proiecte de construcţii şi reparaţii capitale cu docu-
mentaţia respectivă. 15
426 Proiecte de reparaţii curente şi revizii periodice. 10
427 Contracte de executare de lucrări cu intreprinderile
de construcţii şi industriale. 10
428 Avize date de autorităţi pentru diferite construc•
ţii. P.
429 Indicaţii tehnice pentru executarea de lucrări. 10
430 Cereri, tabele, propuneri ~i repartizări de fonduri
şi materiale pentru construcţii şi reparaţii. 10
431 Propuneri şi aprobări ale comisiilor de recepţie
pentru lucrări de investiţii şi reparaţii capitale. 15
432 Procese-verbale de termene de executarea lucrări
lor. 10
433 Rapoarte şi corespondenţă privind gospodărirea
energiei şi combustibililor. 10
434 Situaţii semestriale şi anuale, centralizatoare refe-
ritoare la materiale, indici de norme şi fonduri
alocate pentru construcţii şi reparaţii capitale. 10
435 Procese-verbale de recepţii provizorii şi definitive
ale lucrărilor. Situaţii de lichidare. Aprobări de
dat tn folosinţă. P.
438 Corespondenţă privind construcţii de locuinţe mun-
citoreşti şi construcţii cu caracter social-cultural.
XXIII
o 1 2 3
437 Cartea construcţiei. P.

B. UTILAJ
438 Plan de investiţii utilaj (propuneri, proiecte, text

cu lucrările pregătitoare). P.
439 Plan reparaţii utilaj. 10
440 Lucrări curente privind executarea planului de
invostiţli şi reparaţii utilaj. 15
C. DEVIZE
441 Instrucţiuni şi corespondenţă referitoare la modul

de întocmirea devizelor. P.
442 Devize de investiţii trimise de unităţi. 10
44.3 Devize, oferte prezentate de executanţi. 10
444 Dosare tehnice cu proiecte şi devize (memorii justi-
ficative, analize de preţuri, planificarea lucrărilor
şi organizarea şantierelor). P.
445 Situaţii definitive şi luorări de construcţii şi repa-
raţii. P.
XVIII. SECRETARI.AT
446 Propuneri privind lista cu documente cu caracter

secret şi secret de serviciu. 3
447 Rapoarte, referate, propuneri privind selecţionarea
materialului arhivistic. 5
448 Inventare de fonduri arhivistice. P.
449 Istoricul instituţiei şi al fondului expertizat. P.
450 Lucrări ale comisiei de selecţionare. P.
451 Corespondenţă cu Direcţia Generală a Arhi\'clor
Statului. P.
452 Corespondenţă, Informări privind activitatea de
îndrumare şi control a activităţii arhivistice la
unităţile ln subordine. P.
453 Indicatorul termenelor de păstrare al documentelor
primite sau elaberate de minister, unităţile şcolare
şi alte unităţi subordonate ministerului. P.
454 Nomenclatorul dosarelor. P.
455 Informă:,i privind problemele ce se desprind din
activitatea de soluţionare a scrisorilor primite şi
din audienţele acordate. 5
45G Informări şi situaţ,ii statistice anuale privind modul
de rezolvare a scrisorilor oamenilor muncii. 5
457 Proiectul plilnului de aprovizionare tehnico-mate-
rialii, proiectul ele buget pentru :1c\111i:1isl ra \ia cen-
trali\.
4S8 Heclamaţii şi sesizări ale oamenilor muncii. cs
Yi\J i\laleria:c prezentate ln Consiliul Superior :11 Etluca-
ţiei şi lnvăţămintului. P.
-IJ:) ~!atcriale prezentate 111 consiliile de sprcialila le
(de profiluri). I'.
-i(il }fateriale prezentate l11 Biroul executiv al Minislc-
rnlui Educaţiei şi lnvftţămin lu lui. P.
~G2 Procese-verbale şi stenograme ale şedinţelor Birou-
lui executiv al Ministerului Etlucnţiei şi Învillii-
mintului. P.
XXIV
o 1 2 3
463 Proiectul planului de muncă trimestrial şi anual al

ministerului. 5
464 PlaRnl de muncă al ?,linlsterului Educaţiei şi Invă-
ţămlntului. P.
465 Cereri de eliberări de certificate de studii şi adeve-
rinţe. 5
466 Registru de intrare-ieşire a corespondenţei. 30
467 Condici sau borderouri de expediţie pentru cores-
pondenţa internă şi externă. 5
468 Copiere de corespondenţă expediată. 5
469 Registre de evidenţa lucrărilor tn serviciu. 2
470 Procese-verbale de predare-preluare de lucrări cu
ocazia schimbărilor de personal. 5
471 Registre de mişcarea dosarelor din arhivă. 5
472 Inventare ti opise de dosarele preluate la arhiva.
generală. P.
473 Corespondenţă şi cereri pentru acordări de audi-
enţe. 2-
474 Informaţii periodice cu privire la executarea sarci-
nilor de plan. 3
475 Dări de seamă de activitate:
a) lntocmite de instituţie:
lunare 3
trimestriale 5
anuale P.
b) primite pentru informare:
- lunare 3
- trimestriale 3
- anuale 10
476 Procese-verbale de analiza muncii pe. ramuri de.
activitate:
lunare 3.
- trimestriale 5
- anuale P.
477 Situaţii statistice pentru evidenţă 5
478 Situaţii - silil.te:iă. P.
479 Ce12tralizator al rapoartelor de sintuă. P.
Dll~E( TIA GENERALA
A ARHIVELOR $TA TULUi
DIN illllWIT~ff~
&ill J][f ll\o/1111®ill
REPUBL/CA
SOCIAL/STĂ
ROMANÎA
·Anul LX~f.:-Vol. LI Nr. 2/1989
EDITORIAL
Arhivele Statului în cei 45 de ani

de la victoria revoluţiei din August 1944
VASILE MOISE
înfăpluirea victorioasă a revoluţiei de eliberare socială şi naţională antifascistă şi

anti;i111perialistă din august 1944 a deschis o no•ă eră ln procesul luptelor re,·oluţionare,
ln istoria patriei noastre. In aceste lmprejurări, Partidul Comunist Român a acţionat tu
toate forţele pentru participarea activă a României la războiul lmpotri,·a Germaniei hitle-
riste, alături d~ Uniunea Sovietică şi de celelalte forţe aliate, mobilizind lnlregul popor in
lupta pentru eliberarea deplină a patriei de sub ocupaţia trupelor hitleriste şi a horthyşlilor
.şi asigurlnd participarea ostaşilor român), alături de cei ai armatei sovietice, la luptele pentru
eliberarea Ungariei, a Cehoslovaciei, precum şi la luptele din Austria, plnă la zdrobirea definitivă
a Germaniei ţiltlerlste.
Revoluţia de eliberare socială şi naţionali'!, antifascistă şi antiimperialistă din august
1044 a deschis ealea unor profunde şi ample schimbări revoluţionare ln :msamblul destineli>r
poporului român. Cucerindu-şi libertatea, masele populare şi-au consacrat eforturile in direcţia
făuririi unei noi orlnduiri ce asigură naţiunii române un ritm impetuos de dezvoltare, -~e
progres pe toate planurile vieţii materiale şi spirituale.
A 45-a aniversare~ revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimpe-
rialistă din acest an, ln care se-vor desfăşura lucrările celui de al XIV-iea Congres al parti-
;ni, prilejuieşte lntregll noastre naţiuni socialiste constatarea, cu Indreptăţită mlndrie, o
straiu citelor lnfăptuiri, temelii trainice, pentru progresul impetuos al patriei. •
tn acest context, plenara Comitetului Central al Partidului Comtmist Român şi sesiu-
nea Marii Adunări Naţionale din aprilie a.c. au evidenţiat. momentul calitativ nou ln care
se afli\ ţara noastră, caracterizat, cum arăta tovar~şul Nicolae Ceauşescu prin „deplina inde-
penden\ii economică şi politică a României", determinată de pl11-ta lntregll datorii externe
şi dobindită prin eforturile eroice ale intregulul nostru popor, prin aplicarea creatoare la
conditille societăţii noastre a principiilor socialismului ştiinţific.
Ul IIDJTOBIĂL
Documentele Cong1·esului al XIII-iea al Partidului Comunist Român, ale Conferinţei

Naţionale din decembrie 1987, magistrala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se"re-
tarul gene.ral al pntldului la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P::irtjdulul Comunist Român,
a organismelor democratice şi organb:aţiilor de masă şi obşteşti din noiembrie 1988 funda-
mentează cu clarviziune ştiinţifică direcţiile de acţiune privind lnlliptulrea programulul parti-
dului, pun tn evidenţă strategia dezvoltlirll Intensive a lntregii economii naţlonale, elaborată
de tovarllşul Nicolae Ceauşescu.
Astăzi, la 45 de ani de la acest eveniment crucial, pulsează ln toate domeniile ,·ieţii
noastre sociale o activitate novatoare, care ln lumina indlcaţlllor şi orlentllrllor de !nalt
nivel teoretic şi _nractic date de documentele de partid, de secretarul general al partiliului
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, capătă valenţe considerabile.
tn arcul de timp care străbate Istoria noastră de la insurecţia armată din august 1944
şi plnă ln prezent, perioada intrată ln conştiinţa contemporaneităţii-sub denumirea de „Epoca
Nicolae Ceauşescu", inaugurată de Congresul al IX-iea al Partidului Comunist RomAn din
anul 1965, a cunoscut o dezvoltare fără precedent a lntrcgii vieţi social-economice, o puternică
şi entuziastă ·descătuşare a energiilor creatoare ale naţiunii, punlnd puternic 1n valoare capa-
citatea de creaţie a maselor largi de oameni ai muncii.
ln această epocă glorioasă, lnscrisă cu litere de aur ln cartea Istoriei româneşti, Româ-
nia a făcut paşli cei mai marcanţi spre viitorul ei comunist, şi-a sporit tn ritmuri nccunm;cute
altMată avuţia naţională, s-2 consolidat necontenit unitatea de nezdruncinat a poporul1,1i
ln jurul partidului, s-a Întărit unitatea oamenilor muncii. Cutezanţa glndlrll revoluţlonll.re,
nutrită de la Istorie şi generatoarţ de istorie a tovarăşului Nlcolae Ceauşescu i-a permis
sii-i desluşească permanenţele, să-i valorifice marile sensuri şi să confere 110! dimensiuni rela-
ţiei dialectice trecut - prezent - viitor.• ln această lumină, glndlrea teoretică a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu este bazată pe principiul interpretării şi evaluării procesului istoric· ca
rezultat complex şi firesc al evoluţiei societăţii româneşti· ln ansamblul său, ln care se tnglo-
bează toate forţele sociale şi politice tn raport cu problemele vitale aflate ln faţa poporului.
Nu există moment de seamă al istoriei naţionale, din timpuri străvechi şi pinii ln prezent
asupra căruia tovarăşul Nicolae Ceauşescu să nu formuleze teze şi Idei de mare profunzime
ştiinţifică.
Un loc deosebit ln eforturile conjugate ale partidului şi statului pentru dezvoltarea şi
prosperitatea patriei. noastre ll deţine activitatea de cercetare ştiinţifică ce şi-a extins sfet"a
de acţiune şi s-a adlnclt considerabil ln toate domeniile vieţii materiale şi spirituale şi a deyenit
Instrumentul principal al acti,·ităţll sociale ln societatea contemporană, ·ln determinarea
direcţiilor de dezvoltare a societăţii şi a omului nou, corespunzător acesteb•.
Acest moment Istoric aniversar !şi pune amprenta asupra drumului parcurs de Arhivele
Statului ln cei 45 de ani şi a perspectlvelor luminoase care i se prefigurează 1n constituirea
şi administrarea tezaurului arhivistic al · ţării noastre.
Integrlndu-se ln efortul general pentru transpunerea ln viaţă a politicii partidului
nostru, Arhh-ele Statului s-au implicat ln dezvoltarea ştiinţei şi culturii, au urmărit cu fermi-
tate lndeplinlrea complexelor ei obiective şi sarcini ln spiritul exigenţelor documentelor de pa,tid
şi al !naltelor responsabilităţi ce decurg din funcţiile instituţiei, au ridicat la un nivel supe-
rior tntreaga activitate arhivistică.
lnrJinţ.area instituţiei Arhivelor Statului la Bucureşti şi Iaşi a fost determinată de
transformările Instituţionale de la tnceputul secolului al XIX-iea ln vede.rea creării co1ldi-
ţlllor pentru depozitarea vechilor documente aparţinlnd instituţiilor desfiinţate, precu11l şi
a celor create de inslituţllle nou lnfllnţate. Rolul noii instituţii era de a primi, păstra şi
valorifica tezaurul documentar, spre a servi ca sursă de cercetare şi cunoaştere a isloriel
patriei. Această concepţie a constituit firul călăuzitor al activităţii instituţiei şi a fost expri-
. mată 1n mal multe rlnduri de conducătorii Arhlvelor Statului, Intre care amintim pe Gheorghe
Asachi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Grigore l'rlanu, Dimltre Onciul.
Desfăşurlndu-şl activitatea ln condiţii destul de modeste şi avlnd de luptat cu nenumă
rate dificultăţi, Arhivele Statului au cunoscut, totuşi, un progres continuu. Patrimoniul
documentar al instituţiei s-a lmbogăţlt, lndeosebi, cu documente feudale preluate de la măaăs
tiri, după secularizarea averilor acestora, s-au emis acte normative pentru reglementarea
activităţii arhiyistlce. Arhivele Statului se dezvoltă pe multiple planuri, lndeosebl, d"pă
anul 1925 ctnd instituţia a fost aşezată pe baze noi prin legea de organizare a .Arhl\"elor
Statului votată de parlamentul ţării, ln condiţiile schlmbărilor intervenite după primul ·război
mondial. Astfel, Arhivele St:rtului se transformă lntr~o instituţie ştiinţifică de prestigiu, cunos-
cută ln ţară şi peste hotare.
înainte de revoluţia socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, deci timp de
peste un sec-ol, instituţia Arhh•elor Statului a avut de lntlmpinat numeroase greutăţi m11te-
EDITORIAL
riale•şi, uneori, lipsa de interes a autorităţilor. Dar, 1n pofida acestei situatii,

prin competen\a
şi· stăruinţa unor străluciţi reprezentanţi ai ştiin\ei şi culturii româneşti, care au stat la
cirma lor, au izbutit să-şi incleplinească cu cinste misiunea de a stringe, păstra şi conserva
le,.:,urul arhivislic al tării.
· , Enificarea socialismului ln ţara noastră a insemnat şi pentru Arhivele Statului trecerea
la ,1 nomi etapă a activitălii sale, superioară prin realizări, care :iu intrecut şi cele mai indrăz
ne\e -speran\e ale !naintaşilor arhivisticii româneşti. Aceast:i dezvollare impetuoasă se lnscrie
în· contextul procesului iniţiat şi condus cn competenţă şi clarviziune de Partidul Comunist
Homan, de inălţare pe culmile civilizaţiei a lntregii vieţi economice, sociale şi culturale a
poy,irului nostru, ca urmare firească a progresului determinat ele societatea socialistă.
în anii construc!ici socialiste şi mai ales după Congresul ni IX-iea al partidului,
c:ire a trasat sarcinile fundamentale ştiinlei istorice, tuturor instituliilor de cercetare şi. docu-
me·:,tare, Arhivele Statului au militat pentru păstrarea şi studierea izvoarelor, rl'levind impor-
tan\n lor pentru ştiinţa istorică şi activitatea socială practică.
· Tezele şi orientările cuprinse in opera teoretică de inestimabilă valoare a tovri'răşului
Nk.rfae Ceauşescu, in documentele partidului nostru, au eălău1Jt Arhivele Statului în toată
ace~stă bogalft perioadă de timp din istorin patriei.
Activitatea arhivistică a fost orientată şi a cuncscut realizări insemnate în ceea ce
priveşte reglementarea pe plan legislativ ln consens cu dezvoltarea soci::il-economică a sta-
t11l:1i, dezvoltarea bazei tehnico-materiale, organi,:area şi valorificarea Fondului Arhivistic:
Na\ionPI, asigurarea condiţiilor de păstrare şi conservare a documentelor, modernizarea şi
perfecţionare'.1 activităţii arhivistice.
. Legislaţia arhivistică in vigoare, respectiv Decretul 472/1971, cu modificările sale
ulterioare, a creat cadrul organiz::itoric şi juridic adecvat pentru constituirea şi completarea
Fondului Arhivistic Nalional cu documente din toate domeniile adivită\ii sociule, pentru
n,;,:izarea unui sistem ele evidenlă t·cntralizalti a :1cestorn şi, lotodabi, a comli[iilor c·orespun-
zill•J<ll"e de p:"1str:ire şi conservare a lor.
Pentru cunoaşterea şi lns115irea noilor prevederi ale lcgislaliei arhivistice s-a desfăşurat
o ~,1s\jnut,i activitate de instruire a responsabililor t·u munca de arhiv,i şi a arhivarilor
de la organiznliile sol"ialiste şi de la celelalte organizatii, acliune cc s-a organizat anual, pe
rnm1iri de activitate. Totodată, s-a acordat asistenţă de specialitate creatorilor ~i deţinătorilor
de arhive pentru intocmirea evidenţei necesare depunerii documentelor la Arhivele Stalului.
A·c1ivitatea de instruire a cuprins şi membrii comisiilor de selecţionare în care slut antrenaţi
peste :i:; 000 de specialiş li.
Pentru asigurarea cunoaşterii Ie11islaţici arhivistice de către creatorii şi deţinătorii
ele ,Jocumentc, in vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor acesteia, Direc\ia Generală
11 A,hivelor Statului a desfăşurat, in afara activită\ii de instruire, lndrumarc şi control, acţiuni
de popularizure prin intermediul radiodifuziunii şi televiziunii, a presei cotidiene şi de spe-
cial;tate. ·
Constituirea r-ondului Arhivistic Naţional de către Arhivele Statului a permis per-
fet(ionarea şi modernizarea tuturor laturilor activităţii arhivistice. Preocupările în acest sens·
s.'.:i·,1· concretizat in intocmirea unor documente cu ·caracter normativ a căror elaborare a
avut ca scop reglementarea pe principii unitare a activităţii arhivistice, ln concordau \ă cu·
cerh1ţele actuale ale cercetării ştiin\ifice, ale muncii de propagandă şi de eaucJ ţie patriotică
şi ;i ci\ror aplicare a determinat o creştere lnsemnală a calităţii şi eficien\ei muncii arhivistice.
Pe ba1.a principiilor unice ele muncă, in ciuda diversită\ii de constituire şi organizare a diCe-
rilclor fonduri arhivistice, datornte perioadei istorice in care au fost create şi speciflctrlui
in~tltuliilor creatoare, ordonarea, lntocmirea evidenţei, selecţionarea, folosirea şi păstrarea
dornmentclur de la Arhivele Statului s·e clesfăşonră in mod unitar la nivelul întregii lări.
Crearea cadrului juridic adecvat centralizării şi păstrării Fondului Arhivistic Na\ional
ele către Arhivele Statului a determinat ln prealabil, şi realizarea premiselor materiale necesare
îndeplinirii acestor sarcini. în abordarea acestei problematici situaţia bazei tehnico-materiale,
prin grija şi cu sprijinul conducerii partidului şi statului, reprezintă o condiţie fundamentală.
ArJji\·elc Statului dispun in prezent de o capacitate de depozitare ele 10 ori mai m ~
dcc't inain!e de 23 August 1944. Dacă ln 1951 Arhivele Statului dispuneau pe tn.t..rciiga
tar:i ele 19 clădiri cu o suprafaţă de depozitare de 14.000 m.l. arhivă, ln prezent ~ 0 0 OOO
~_-).' f?nduri şi_~olecţ!i valoroas_e, conservate ln cadrul celor 41 unităţi t e ~ ln construc-
tn noi cu spa\11 specml amenaiate, totalizind peste 50 OOO m.p. s ~ a utilo. Aceste depo-
zi.te moderne, spre deosebire de cele din trecut, slnt echipa.te-eorespunzător men\inerii unui
n1ic.."tlclimat optim ele conservare, utilate cu mijlo_ace--sirecifice de depozitare, dotate cu apa-
rat,:i;ă de. control termohigrometric şi protejate impotriva distrugerii. ..
llG EDITORlAL
Direc\ia Generală a Arhivelor Statului s-a preocupat, totodată, de perfecţionarea şl

modernizarea activităţii arhivistice prin asimilarea noilor mijloace tehnico-ştiinţifice în acti,
vitatea de păstrare, conservare şi valorificare a documentelor pe baza utilizării cit mai largi
a datelor furnizate de cercetarea ştiinţifică şi tehnică contemporană.
Orientarea activităţii arhivistice spre noi forme de protecţie şi valorificare a docu-
mentelor s-a realizat într-o strinsă şi continuă colaborare a specialiştilor din Arhive cu imtitu~
ţii de cercetare de !naltă competenţă, din alle sectoare de activitate. S-au iniţiat, r,,tfel,
studii pentru întocmirea documentaţiilor tehnice in vederea proiectării, amplasării şi execua·
tării construcţiilor care să asigure protecţia documentelor impotriva tuturor factorilor _pe,
degradare. S-a realizat construirea unor noi localuri de arhivă care oferă condiţii optime
de muncă şi de păstrare a documentelor, la mai mult de jumătate din numărul filialelor jude-
ţene ale Arhivelor Statului. l\Ienţionăm pe cele din judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bis~riµţ
Niisăud, Buzău, Cluj, Dolj, Gorj, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, l\Iureş, PraltO'@~ -
Timiş, Olt, Sălaj, Vaslui, Vilcea. In concepţia şi realizarea noilor depozite s-a ţinut seama
de necesitatea asigurării unui grad mai mare de rezisten_ţă, de existenţa posibilit:iţilo~, pe
acces şi evacuare rapidă, incadrarea in peisajul urbanistic al localitătilor într-o formă c<Jres-,
punzătoare.
Alte sedii au fost reamenajate pentru a răspunde tuturor cerintelor de păstrare şi con-
seryare a documentelor. Intre acestea amintim pe cele ale filialelor din judeţele: Călar<1şi,
Maramureş, Satu l\Iare, Teleorman. , .,
De asemenea, activitatea arhivistică a fost orientată şi a cunoscut o serie de rea:izări
ln ceea ce priveşte dezvoltarea bazei documentare prin preluări succesive de documente de Ia·
organizaţiile socialiste şi de la persoane fizice, ca fundament al cercetării ştiinţifice şi
al istoriografiei româneşti. Documentele preluate ilustrează pc lingă lupta maselor popdare
pentru eliberare naţională şi socială, pentru independenţă, unitate şi su,·cranitate, oforL.1tile
lntregului popor, sub conducerea Partidului Comunist Român pentru edificarea socialismuhti în·
patria noastră. S-a acordat o mai mare atenţie valorii informaţiilor documentare preluate 'de
Arhivele Statului, mărturii ale abnegaţiei cu care generaţiile din a doua jumătate a seco·'.ului
ni XX-lcn au militat pentru ridicarea ţării pe noi trepte de progres şi-civilizaţie.
Baza documentară, păstrată şi conservată de Arhivele Statului a cunoscut an de an·
o creştere calitativă şi cantitativii, impulsionată de aplicarea prevederilor Decretului 472/ l!nt.
fntre preluările din ultima perioadă de timp o parte lnsemnată au reprezentat-o donaţiile;
ca ·expresie a sentimentului patriotic al multor cetăţeni care au !nţeles sensul prevederiior
legislaţiei arhivistice şi au oferit spre păstrare Arhivelor Statului documentele pe care le·
deţineau.
Finalizarea ac\iunii de completare a Fondului _Arhivistic Naţional s-a concretizat. în
efortul arhiviştilor de a introduce in circuitul ştiinţific noi fonduri şi colecţii prin pu11crea
la dispoziţia cercetării a peste 1 OOO inventare arhivistice.
Totodată, Direcţia Generalii a Arhivelor Statului a abordat cu hotărîre una din cele mai
importante probleme de teorie arhivistică cu aplicaţie practică imediată: evidenţa centralizată
cu cara,cter unitar a documentelor, urmărind un scop bine definit şi anume de a da o imagine
e~actă a numărului şi stării fondurilor de arhivă din punctul de ,,edere al prelucrării alit a celor
deţinute de Arhivele Statului cit şi a celor nflate la organizaţiile socialiste. Pentru realiz:u:ea
acestei sarcini a fost desfăşurată o intensă activitate de indrumare, coordonare şi contrnl a_
muncii de arhivă la organizaţiile socialiste şi celelalte organizaţii, realizlndu-se o radicală lmb:mă
tăţire a_ sistemului de constituire, selecţionare şi păstrare a arhivelor curente.
De.sigur că această acţiune a avut urmări favorabile şi asupra lmbogă\iril tezaurului
documentar transmis de !naintaşi.
Dacă în cele patru decenii şi jumătate de la eliberare activităţile de completare, or~jni~
znre şi conservare a documentelor au constituit preocupări fundamentale ale Arhivelor Stablui,
preocupări integrate într-un dinamic proces de modernizare şi perfecţionare, acelaşi lucr~ se
poate constata in domeniul valorificării complexe a Fondului Arhiyistlc Naţional.
Dind Importanţa cuvenită valorii documentelor de arhiYă pentru aportul lor nemij'.Qcit
la cunoaşterea trecutului istoric al poporului român, la edificarea conştiinţei de sine a naţLnii,
:ivind ca permanentă orientare documentele programatice ale partidului, tezele, orientărEe· şi
indicaţiile de inestimabilă valoare cuprinse ln expunerile to,·arăşului ?\icolae Ceauşescu cu pr,vire
la necesitatea cunoaşterii şi scrierii istoriei !n conformitate cu adnărnl istoric, ArhiYele Statu)u\
s-au străduit să Impulsioneze şi să diversifice activitatea ele yaJorificare a documentelor in scopuri-
şliinlificc, cullural-educath·e şi ele propagaudă.
O latură însemnată a activităţii de valorificare a informaţiei arhivislice a constat în
redactarea şi editarea publicaţiilor de specialitate. Este semnificativ faptul că plnă ln anul 1944,
după aproape 125 de ani de activitate, Arhivele Statului au publicat 30 de lucrări de specialitate,
· EDITORIAL 117
118 EDITORIAL
iar ln cei 45 de ani parcurşi de Ia 23 Augusl 1944 s-au publicat peste 170 de titluri, din care
peste 100 de Ia Congresul IX, unele lnsumlnd mai multe volume. Urmlnd două direcţii runda-
mentale, pe de o parte elaborarea. de .ediţii de documente tematice, pe de alta lntocmirea de
instrumente de informare ştiinţifică, activitatea editorială a Arhivelor Statului a cunoscut o
nonă calitate, fiecare lucrare ln parte repreze,,ttnd un progres fa ţii de cele anterioare, prin !llc-
mentele noi abordate, prin discerriămlntul politic şi profesionalitatea cu care au fost ilitocmite.
Astfel, punerea in valoare a documentelor necunoscute din patrimoniul arhivistic na-
ţional a devenit pentru activitatea institutiei Arhivelor Statului o coordonată de bază, consec-
vent urmărită şi inrăptuită. Stan mărturie ediţiile elaborate ln colaborare cu prestigioase în-
stituţii ştiinţifice consacrate unor procese istorice şi evenimente cruciale ale istorici patriei saK
personalităţi: ,,Mihai Viteawl ln conştiinţa europeană·•, ,, Izvoarele răscoalei lui Horea", ,, Hcvo-
luţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, Documente externe", ,,Documente i3rivi11d
Revoluţia de la 1848 în ţările române", ,, Homânii la 1859. Unirea Principatelor Itomâne ln
conşllin ţa europeană", ,, Independenţa Homaniei", ,,Documente privind marea răscoală a ţăra
nilor din 1907", ,, 1918 la rom fini. Desăvlrşirea unită I ii naţional-statale a poporului român",
,,23 August 1944. Documente". Fiecare titlu menţionat a contribuit şi contribuie la elu-
cidarea ştiinţificii a marilor Leme ale istoriei romaneşti sau la aprofundarea unor evenimente ~i
procese islorice mai puţin cercetate. Ele introduc ln circuit.ul ~tiinţific o bogată şi variată docu-
mentaţie istoric~i, in marc parte inedită, prelucrată pc baza unei metodologii de lucru unitare
ce le-a asigurat o ţinută publicistică corespunzătoare. ·
1n ce priveşte instrumentele de inrormare ştiinWic.i, fiecare din acestea - c3taloage
de documente, inventare şi lndrumătoarc arhivistice, repertorii, ghiduri - pc ling,i funcţin lor
de instrumente de lucru, constituie o evidenliere masivă a unor informaţii tematice dt• ordin
economic, politic, social, cultural. Amintim ln acest sens, una din cele mai importante, airnme
seria de cataloage cron<,logice ce repertorizează mii· de documente emanate din cancelariile dorn-
neşti ale l\lolclovei şi Ţării Româneşti, lucrări de analiză şi c1·ucliţie care, prin bogata şi valoroasa
documenta(ie cc o insumcază privind evoluţia societăţii feudale ln tara noastră, contribuie
direct la dezvoltarea istoriografiei naţionale.
Parte integrantă a procesului de modernizare a muncii arhivistice, diversificarea valo-
rific:irii documentelor din Fondul Arhivistic Naţional a inregistrat şi alte noi şi importante
valenţe. În lumina sarcinilor izvorite din documentele de p:irtid privind comemorarea şi ani-
versarea eYenimentelor insemnate din istoria patriei Direcţia Generală şi filialele 3ale au Intreprins
numeroase şi variate activităţi. Amintim nrnnirestările ştiinlifice care se circumscriu plamirilor
de aninrsări menite să omagieze marile evenimente şi personalităli ale istorici patriei, expozi-
ţiile documentare, sesiunile şi simpozioanele ştiintirice, emisiunile de radio şi televiziune, con-
ferinţele şi expunerile pre~entate ln Intreprinderi, cluburi, centre ele creaţie, rilmele documentare.
O insemnală parte a actiYităţii de valoriric:,re au constituit-o acţiunile variate de punere ln
valoare a expozi(iilor organizate ln cadrul filialelor juc:leţcne ale Arhivelor Statului lu scopul
clczrnltării sentimentelor re\·olulionar-patriotire, a respectului fat,'i ele înaintaşi, a formării con-
ştiin!ei omului nou, eonstructor dc,·ot:it al sociDlismului.
Prin intermediul tuturor acestor acţiuni realizate ln colaborare cu Consilinl Culturii şi
Educaţiei Socialiste, muzee, biblioteci şi alte instituţii cullur:il-ştiinţifice s-a aemonstrat, fără
putinţă oe tăgadă, că clocumentul de arhivă este un mijloc convingător pentru educarea con-
temporanilor in spirilul dragostei faţă ele istoria neamului, de preţuire şi cuycnit respect fa\;1 ele
cuceririle şi creaţiile umanităţii, patrimoniul documentar al trecuhilui devenind, astrei, un
argt1ment fundamental al pcrm:menţci şi c:ontinuită\ii romi\neşti in vatra sa strămoşească.
Cercetarea ştiinlifică este sprijinită, ln mod constant, prin punerea la dispoziţia specialiş
tilor-clin cele mai diverse domenii de activitate, prin intermedinl sălilor de studiu ale Arhivelor
Slalului, a fondurilor şi colecţiilor arhivistice conservate in depozitele acestora. Anual sute şi
chia'r mii de cercetători consultă zeci de mii de documente, manuscrise, hăr\i, planuri, fotografii,
matrice sigilare, argumentindu-şi pe această calc, lucrările menite să elucideze problematie1r,,de
adualitate abordată.
Este demn de rele\·at raptul că, mai ales tn ultimele decenii, cercetarea documentelor de
arhivă prin sălile de studiu a stat la baza elaborării unor importante lucrări de sinteză şi. intcr-
prelarc islorică, a marilor corpusuri de izvoare ale istoriei României, precum şi a altor h1cr~ri:
monografii, studii, articole, vizlnd domenii variate (istoria economică; drept, istorie literară,
sociologi<', clemograrie, arhitectură ş.a.)
Ţinlncl cont de faptul că ast:'\zi orice. ramură a econornici, ştiin!'ci şi culturi.i nu. se p.Oale
clczvolla f:irii studierea şi generalizarea experienţei trecute, informa\ia documentară i·l'lrospectlvă
dobindincl o importnn\ă cleosl'lJHă, actiYitatcn. Arhivelor Slatului ln sprijinul econom!c.i"'irn-
ţiona)c ::i c:unoscnt o_ °'"ontinu:1 creştere, fiind lndrcptat:'i in dlrcc!ia implicării sale nemijlocite· h
EDI:FORIAL 119
.. ,realizuea obiectivelor pri<1ritare trasa te de <lirecti\'ele congreselor parliclului privind dezvoltarea

. -economico-socială a patriei. .
Instituţie a cărei menfre este încă ele la înfiinlare consen·area şi păstrarea tezaurului docu-
mentar, Arhivele Statului au benericiat de grija deosebită a partidului şi statului nostru concreti-
zată tn acordarea unor însemnate investiţii care au permis construirea unor depozite de arhivă cu
parametri optimi de conservare a documentelor, efectuarea unui marc volum ele lucrări de restau-
rare a documentelor, dotarea laboratoarelor de restaurare şi reprograficre cu aparatuni modernă,
la care se adaugă măsurile de protecţie împotri\'a acţiunii agcn\ilor de degradare, in vederea
prelungirii vieţii documentelor. Pătrunderea ştiinlei şi tehnicii în Arhive este rezultatul firesc
al orientării aetivită\ii arhivistice spre noi forme de protecţie şi valorificare a clocumcnlclor,
realizîndu-se printr-o permanentă şi strinsă colaborare intre specialiştii din Arhive şi instituţii
de cercetare din alte sectoare de activitate, fapt ce a asigurat accesul la cuceririle ştiin\ci şi
.-:;_•posibilitatea de a le utiliza ln folosul muncii arhivistice. Bazindu-se pe această conccpUc,
,/Arhivele Statului au intreprins o serie de măsuri fn scopul dezvollării şi modernizării bazei
'' tehnico-materiale, optimizării condiţiilor de conservare şi reprografiere a documentelor, accen-
tuării laturilor calitative ale lucrărilor executate în cadrul laboratoarelor sale.
fn orgai:iizarea întregii activităţi s-a pus un accent deos_ebit pe aspectele legate de asigu-
.:_ rarea spaţiilor şi condiţiilor de conservare, protecţie şi securitate a fondurilor şi colecţiilor de
documerrte existent.e sau care urmează a fi preluate ln depozitele Arhi\'elor Statului. în labora-
loaiele existente la'Direcţia ·c;enerală a Arhivelor Statului, utilate cu echipament modern de
cercetare şi restaurare, se studia.ză factorii de deteriorare care au acţionat în timp asupra docu-
mentelor, se stabilesc cele inai eficiente mijloace de combatere a efectului acestora, precum şi
tratamentele necesare pentru pre\'enirea acţiunii agenţilor dăunători. Restaurare~ .clocumen-
F\ţelciţ,.se'realizenză de personal cu preg:itire de specialitate, cu autoritate şi prestigi11 fa munca
'.,~e reslatirare, prin aplicarea de procedee şi tehnici moderne obtinute atit ca rezultat al cercetării
proptffdt şi din practica şi experienţa unor laboratoare de peste hotare.
Activitatea clc reslatirare a documentelor s-a clezyoJtal de la an Ia an, ajunglndu-se Ia
peste 200 000 file clocumenl, ccc:i re reprezintă o creştere ele peste 40% fa\~i ele anul 1965.
Depozitele de arhi\'ă au fost dol a le cu mobilier ~i mijloace ele prolec\ie de concepi ie proprie
care asigur:i conserynrea rn concli!ii superioare a fondurilor şi colec\jilor ele documente.
S-a realizat utiliz:irea nrnximă a ap:iralmii şi tehnil'ii clin dotare şi modernizarea trata-
mentelor specifice bioclerminătllor de laborator. Activitatea ele studii şi experimentări în acest
domeniu a fost corelată şi orientată spre stal?ilirea de noi metode ele restaurare a docnmenlelor,
tn vederea realizării unui prqces în flux c-ontimm, a unor tratamente moderne de dezinfectie şi
dezimrc\ie a clocumentclor,'â: protejării anlieleclrostati<'e a peliculei.
Paralel cu dezvoltarea bazei Lehnico-maleria:le, cu extinderea gamei aclivltă\ilor desfă
şurate, o atenţie deosebită a fost acordată realizării de economii, utilizării depline a materiilor
prime şi materialelor, raţionalizării consumurilor ele energie şi combustibil, reintroducerii în
circuitul economic a unor materiale recuperate din deşeuri. Pe această linie se înscriu introdu-
cerea de noi tehnologii ele restaurare mai rapidă şi cu un consum minim de materiale şi de
enerl(ie, lnlocuirea unor utilaje ele import cu utilaje de prcodi1ctie internă realizate in colaborare
cu alte instilu!ii, predarea în circuitul economic a sute de tone hlrlie maculatură din depozitele
proprii. S-au luat măsuri energice în direcţia creşlel'ii capacităţii de microfilmare şi copiere în
laboratoarele Direcţiei Generale, realizarea unui sector offset pentru facsimile, creşterea posi-
bilitti\ilor de restaurare a documentelor şi realizarea de studii şi cercetări. S-au obţinut o serie de
rezultate prin intrarea în functiune a unor aparate noi sau prin modernizarea tehnologiilor de
lucru, ceea ce npermis• ca ln prezent o serie ele lucrări ale Direc\jei Generale a Arhivelol' Statului
să se execute cu forţe proprii.
S-au realizat noi tipuri de mijloace ele păstrare a nrhivei cum slnt: dulapul'i metalice
pentru conservarea sigiliilor, fişiere tematice, containere metalice şi din pînză cauciucată, care
a,1 dus la creşterea gradului de protec!ie a documenlelor. A fost îmbunătăţită tehnologia de
fabl'icaţie a rafturilor, ceea ce a permis reducerea cantil:'1\ii de metal şi, respectiv, scăderea
greutăţii acestora.
O altă latură a moderniz:irii a con6lat ln acţiunea ele microfilmare, in scop <le asigurare
!n caz ele pericol social sau natural, şi !le protejare a documentelor care a înregistrat continuu
amplificarea ritmului şi a calită!ii imaginii.
i:nul din mijloacele _e~iciente ale modernizării activită\ii arhivistice l-a constituit intro-
ducerea şi perfec\jonal'ea sistemului de prelucrare automată a dalelor şi a folosirii sale tot mai
intense pentrn clezyoJtarea nevoilor curente şi ele perspecli\·ii :ile Direcţiei Generale. Instrumen-
tele elaborate: l'iasificalorul şi fişierul tr.rmilic ~i normele unitare ele cercetare tematică an
condus la reducerea unor ncliYil:i\i suplimentare, cu eficien\ă scăzută, la posibililntea ele folosire
120 EDITORIAL
1,,
Carte veche_ lnainle de rc~taurare
Ac eeaşi caric dnpă rc,laurarc

EDITOKlAL 121
mai raţională a forţei de muncă. S-a depus o aclivitate susţinută 1n scopul lmbunătăţirii con-
tinue a sistemului informatic al Arhivelor Statului pentru adaptarea sa la cerinţele tot mai
complexe pe care le ridică dezvoltarea arhivisticii din µra noastră. Regăsirea automată a
informaţiilor a ocupat o pondere tot mal însemnată în cadrul activităţilor Arhivelor Statului şi
a răs.puns lntr-o mai marc măsură necesitătii de cunoaştere şi ,,alorificare a informaţiei docu-
mentare.
:Măsurile de pe1iecţionare a muncii arhivistice au contribuit la lichidarea aspectelor de
rutină, conserv:itorism şi birocratism, la creşterea randamentului şi eficienţei muncii, Ia întărirea
responsabilităţii sociale.
Toate realizările obţinute de instiluţia Arhivelor Statului in cei 45 de ani de Ia decl:.mşarea
revoluţiei de eliberare socială şi naţională din august 1044 in domeniul organizării, apărării şi
folo&irii patrimoniului arhivistic sint şi o urmare a eforturilor permanente şi deosebite depuse
pentru pregătirea şi perfecponarea profesională a cadrelor. Infiinţarea in anul 1981 a Centrului
de perfecţionare a cadrelor din sistemul Arhivelor Statului a constituit o etapă superioară în
procesul de pregătire profesională a întregului personal. Astfel, Centrul a obţinut rezultate bune
!n iniţierea personalului cu studii superioare lnc.epător in domeniul teoriei şi practicii arhi-
vistice, :ii ştiinţelor speciale ale istoriei, precum şi ln perfecţionarea speci:iliştilor in limbile străine
şi in paleografii (chirilică, slavă, latină, greacă, gotică, maghiară, osmană), in reciclarea cadre-
lor pe baza unei tematici 1n concordanţă cu exigenţele actuale ale şliin!ei conducerii, ştiin\ei
arhivisticii şi cercetării social-politice. în tgală măsură, 1n atenţia unităţilor centrale şi locale ale
Direcţiei Generale a Arhivelor Statului a stat şi pregătirea profesională a responsabililor
de arhivă, a membrilor comisiilor de selecţionare şi a şefilor compartimentelor care coordonează
:icest gen de activităţi in toate unităţile socialiste. Informarea şi Instruirea teoretică şi apli-
c:itivă a celor peste 15 OOO de factori cu atribuţiuni 1n domeniul arhivelor de la unităţile socialiste
au avut ca efect mai buna cunoaştere şi aplicare a leglsloţiei arhivistice.
între:iga activitate arhivistică, organi:rntă şi desfăşurată la nivelul cerinţelor actuale
ale frontului ideologic şi ştiinţific pe care-l slujeşte, a urmărit ln cele patru decenii şi jumătate,
cu deosebire i n ultimii 24 de ani, ridicarea niwlului ştiinţific al muncii, creşterea rolului şi apor-
tului său, ridicarea prestigiului şi aulorilă\ii sale pc plan naţioual şi internaţional. S-a realizat
.totodată, o bună conlucrare cu instituţiile de cercetare, cu muzee, şi biblioteci etc. Participarea
Direcţiei Generale a Arhivelor Statului la organizarea manifestărilor de interes naţional constituie
expresia creşterii prestigiului ei, o recunoaştere a potenţialului său ln păstrarea şi valorificarea
le-zaurului documentar al patriei.
Rezultatele superioare, obţinute faţă de anii trecuţi, se datoresc aplicării consecvente
a sorcinJlor şi orientări_lor cuprinse în hotărîrile de partid şi de stat, 1n opera teoretică a secreta-
ru-lui general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Perspectiva dezvoltării activilăţii arhivistice va implica utilizarea bazei tehnico-materiale
a instituţiei Ia cote tot mai ridicate in vederea păstrării, conservării şi asigurării documentelor
diii Fondul Arhivistic Naţional. Dotările cu mijloace de protecţie a documentelor vor fi
folosite la întreaga capacitate. De asemenea, microfilmarea de asigurare executată în labora-
toarele Arhivelor Statului, restaurarea documentelor şi a cărţilor rare se vor efectua la para-
metri calitativi superiori. ·
Valorificarea multiplă a informaţiilor oferite de· bogata bază documentară păstrată de
Arh,ivele Statului se impune a fi mai temeinic ancorată în cercetarea ştiinţifică, !n munca de
propagandă şi cultural-educativă. Se va continua elaborarea şi editarea lucrărilor de Informare
specifice care să răspundă mai bine cerinţelor actuale şi de perspectivă ale istoriografiei româ-
neşti.
1n vederea realizării acestor obiective importante ale activitătii arhivistice se va urmări
realizarea unui salt calitativ 1n pregătirea profesională şi de specialitate a cadrelor ca o ce-
-rinţă a întregii vieţi economico-sociale.
Prefigurarea acestor sarcini majore vizează realizarea unei noi calităţi 1n întreaga activi-
tate arhivistică pentru a răspunde mai deplin sarcinilor izvorite din documentele partidului
nostru, de a contribui la restituirea uncia din marile cuceriri ale societăţii noastre, Epoca
Nicolae Ceauşescu.
Acum, ln noua perspectivă deschisă poporului român de a 45-a aniversare a sărbătorii sale
naţionale, !n lumina sarcinilor şi orientărilor desprinse din opera teoretică a preşedintelui ţării,
din documentele de partid, Arhivele Statului vor milita pentru perfecţionarea tuturor domeniilor
activităţii arhivistice in vederea corelării ei depline cu evoluţia societăţii socialiste multilateral
dezvoltate.
A 45-A ANIVERSARE
A REVOLUTIBI
•
DE ELIBERARE
SOCIALĂ ŞI NAŢIONALĂ,
ANTIFASC!STĂ .
ŞI ANTIIMPERIALISTĂ
P.C.R. - forţa naţionali cea mai activă în lupta

pentru realizarea unei largi coaliţii care a organizat
şi înfăptuit Revoluţia de eliberare socială şi naţională,
antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944
GH. I. IONIŢĂ
.,Actul de la 23 August 1944 nu a venit din cer, ci a fost rezultatul lup-

telor lndelungate ale poporului român, al faptului că partidul comunist, in alianţă
cu partidul socialist, cu celelalte forţe revoluţionare şi patriotice, s-au aflat tot
timpul ln fruntea luptei de apărare a intereselor vitale ale lntregii na Puni".
NICOLAE CEAUŞESCtT
Există ln istoria poporului nostru nenumărate evenimente remarcabile, pagini deosebite

care, prin concentraţia lor, prin sensul lor profund revoluţionar, patriotic şi prin perspectivele
pe care le-au deschis destinelor României iţi stăruie in focarul con 1 tiinţei şi te-ndeamnă să le
cunoşti phaă Ia cele mai mari adlncimi pentru a le putea sesiza toate consecinţele şi învăţă
mintele şi pentru a Ie evoca şi semenilor tăi spre a ră:nlne mereu vii ln memoria neamului
românesc, ln pofida curgerii nesflrşite a timpului.
Un asemenea epocal eveniment !I reprezintă revoluţia de eliberare socială şi naţională,
antifascistă şi antiimperialistă lncepută ln istorica zi de 23 August 19H, care a constituit actul
energic de voinţă al lntregii noastre naţiuni, strălucită arirmar~ a h!ltăririi poporului român de
a zdrobi orice dominaţie străină, de a fi lib~r şi d~plin stăpln in ţara sa, de a-şi hotărl singur
destinele.
lnfăţişlnd amplu şi ln mulliplelc-i implicaţii lupta lndelungată şi glorioasă a poporului
român pentru eliberare socială şi naţională, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s~cretarul general al
partidului nostru, PreşP.dintele H.omâniei Socialiste conchidea ln magistrala Expunere - pra-
gram rostită la Şedinţa comună din 28 noiembrie 193B a Plenarei C.C. al P.C. R., a organismelor
democratice şi organizaţiilor de masă şi ob;;t~5li: .,l-a reo~11il P.irlidului r:~m!lnist Romdn misi-
unea de cinsle de a rcprc:en/a for/a li '.1/io:1'.l/1i c,•a 1111i a.·/iv.1 î11 r2a,'i:area Fronlului Unic Munci-
toresc, de a uni for!"le dim,craticc> impolri1>a r<l:boiu/ ui, pentru sa,7Dlarea mczşinii de ră:boi fasciste şi
antihit/triste, în Mgani:arer şi in{lipluirra cc/11/ui istoric de la .~3 :l:1g!ls/ 1941, a rwolu(iei de
elibcra;c social,, si naţională, w,· i/asci,t<i şi anliimperia/i,tli"' 1 •
1 ~icolac Ceauşescu, E.t'71!/LrJ fo Şedinţa com:rnJ a Plenarei c.r:. al P.C.R. a orga-

nisme/or democratice şi organiza/ii/or de mas<1 şi obşteşti, 2B noiembrie 198~, E:lit. politicli,
Bucure5ti, 198B, p. 19.
A 45~A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 123
fn prag de aleasă a 45-a aniwrsare a victoriei epocale de la 23 August 1944 ne tndepli-

nim o datorie de onoare din a evoca - in cele ce urmează - frlul ln care Partidul Comunist
lfomen, purtător al unor îndelungate şi glorioase tradiţii de luptă revoluţionară, patriotică,
a îndeplinit cu cinste in faţa istorici şi pentru istorie rolul de forţă naţională antemergătoare,
care· a organizat şi înfăptuit actul istoric de la 23 August 1944, rcvoJuţia de eliberare socială şi
llaţională, antifascistă şi antiimperiaJistă*.
Jn tabloul sumbru şi contradictoriu al timpului, Partidul Comunist Homân, fără să fi
fost o vastă organizaţie politică de masă - din cauze obiective şi subiective pc care le-a
analizat şi le analizează istoriografia noastră cu măsura cuvenită - constituia singurul nucleu
de -împotrivire nu numai disciplinat, dispunlnd de structuri conspirative hinc articulate,
dom inat de impulsul dăruirii revoluţionare pină la jertfă, dar şi cu o largă şi precisă cuprindere
a convulsiilor sociale - pornind de la perimetrul naţional pină la cel mondial, integrindu-1
pe pr-imul in ~I de-al doilea. Acesta era un partid lnarmat cu o teorie social-politică lnchegată,
expliclndu-şi istoria pe baza determinismului obiectiv şi fiind ci însuşi in stare de a face istorie.
Meritul istoric al P.C.H. este cu atlt mai nepieritor ln faţa istoriei pentru tot ceea ce a
determinat prin actul petrecut la 23 August 1944, cu cit, hărţuiţi permanent de autoritil\ile
statului, arestaţi in repetate rinduri, foarte mulţi dintre ei, judecaţi, condamnaţi şi Intemniţaţi
de asemenea, ln repetate rinduri - o serie de comunişti de primă linie şi-au consumat ani mulţi
după gratii. Pedepsele ce le-au fost aplicate unora dintre ei „ar fi trebuit" să fie executate lncă
mulţi ani de zile înainte dacă n-ar fi intervenit actul istoric de la 23 August 1944.
în mod simbolic, in chip deplin justificat, să ne gindim, cu deplin respect, în acest sens,
la tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la faptul că- de cind a intrat in mişcarea comunistă şi pină la
23 August 1944 - a fost in repetate rinduri arestat, anchetat, judecat şi intemniţat pentru
activitatea sa revoluţionară, comunistă. Timp in care a continuat să lupte, invinglnd cu eroism
orice fel de obstacol.
După cum este cunoscut, şi-n cazul său ca şi al altor activişti de seamă ai partidului
comunist internaţi in lagărul de la Tîrgu Jiu plnă in preajma declanşării evenimentelor de la
23 August 1944, partidul a militat - pe baza unui plan chibzuit alcătuit - fie pentru pregătirea
unei evadări, fie a eliberării din detenţie. în cele din urmă, in cc-I priveşte pe tovarăşul Nicolae
Ceauşescu şi pe alţi activişti de seamă, cadre de bază ale partidului, datorită insistenţelor faţă
de autorităţi şi administraţia lagărului de la Tirgu Jiu au fost eliberaţi cu puţin timp fnainte
de 23 August 1944. Alte cadre de partid au fost ajutate să evadeze ln acelaşi condiţii sau au
cYodet pur şi simplu. Aceste eliberări şi evadări n-au fost nici pe departe intimplătoarc. Ele
erou efectul unor neîntrerupte eforturi ale partidului comunist, al unor temeinice căutări şi
pregătiri.
La 4 august 1944 păşea, in aceste condiţii, dincolo de porţile ghimpate ale lagărului de Ia
Tîrgu Jiu, cu sentimentul datoriei patriotice şi partinice împlinite, luptătorul revoluţionar
NiCGlae Ceauşescu. i'n viaţa sa, a altor multor activişti de seamă ai partidului comunist
începea atunci o etapă nouă, hotăritoarc în felul ci şi asupra destinelor României.
Este bine cunoscut faptul că situaţia concret-istorică a României intervenită imediat
după instaurarea dictaturii militaro-fasciste şi pătrunderea trupelor hitleriste ln ţară, odată cu
manifestarea primelor semne evidente ale cirdăşiei lui Ion Antonescu cu Hitler, a creat per-
spectiva unirii tuturor forţelor sociale şi politice antidictatoriale, antihitleriste, pe o platformă
comună, in pofida limitelor şi divergenţelor politice şi ideologice care le separau la început şi
care au continuat să Ie separe şi pe parcurs. Deci, pentru cazul României, problema ln astfel de
termeni a fost înscrisă in istorie. Starea de spirit a maselor şi a multora dintre forţele politice
faţă de dictatura antonesciană şi de clrdăşia cu Germania hitleristă a însemnat: ostilitate din
primul moment şi continuu pc firul timpului. Unele forţe politice au dat iniţial aprecieri de
altă nuan~ă evenimentelor intervenite in viaţa României, in septembrie 1940 şi imediat după
aceea, clarificindu-se treptat şi intcgrindu-se odată cu aceasta in frontul larg al rezistenţei na-
ţionale antifasciste, antihitleriste şi antiantoncscicne.
• în elaborarea studiului de faţă am beneficiat de roadele bogate ale Istoriografiei

noastre privitoare la tema dată şi, ln primul rlnd, de bogăţia de informlţii documentare,
de idei şi concluzii prezente ln volum~le de documente apărute sub genericul 23 August 1944.
Documente, voi. I, II, III şi IV, Edit. ştiinţificl şi enciclopedicii, Bucureşti, 1984-1985,
precum şi in monografia realizată de Ilie Ceauşescu, Florin Constantiuiu, Mihail Ionescu pe
tema: ZOO de zile mai devreme, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984.
124 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢ~I DIN AUGUST 19-lt
Forţa politică cea mai consecventă, care s-a ridicat de Ia lnceput cu fermitate la lupta
pentru răsturnarea regimului antonescian şi pentru evitarea oricărei clrdăşii cu Germania
hitleristă a fost Partidul Comunist Român. într-un şir
de documente fundamentale ale sale,
111· mod consecvent, P.C.R. a demascat gravele primejdii care planau asupra ţării şi asupra popo-
rului român, chemind forţele patriotice la unire şi luptă. Dintre aceste documente, socotim
neapărat necesar să amintim - pentru conţinulul lor deosebit de fericit racordat la spiritul
vremurilor, la necesităţile stringente ale luptelor rcvolufionare - Circulara C.C. al P.C. H. dilt
8 iulie 1941, Platforma Prngram a C.C. al P.C.R. cli11 6 septembrie 1941, intitulată „Lupta popo-
rului român pentru libertate şi independenţă naţional[t", Rezoluţia C.C. al P.C.R. clin ianuarie
1942 intitulată „Pieirea sau salvare:1 poporului roman," 1 loU\rîrea C.C. al P.C. R. din iunie 1943,
cu privire la realizarea Frontului Patriotic Antihitlerist şi alle ciocu mente.
In esenţă, pornind de la interesele fundamentale ale poporului român, ln aceste docu-
mente de linie era îmbinată cerinţa luptei pentru răsturnarea dictaturii antonesciene şi a domi-
naUei Germaniei hitleriste, ale cărei baionete constituiau sprijinul principal al regimului politic
nou instaurat, cu lupta pentm restabilirea independenţei şi suveranităţii naţionale. în acest
.sens, respectivele documente - după ce explicau caracterul naţional şi internaţional al
luptei antihitleriste - enunţau măsurile preconizate să ducă Ia încetarea războiului contra
Uniunii Sovietice, la eliberarea României de sub dominaţia hitlerislă şi la alăturare1 ci l'.•l\1.ţiu
nilor Unite in lupta împotriva celui de-al III-iea Reich, la form'.lre:i unui guvern cu participl!rea
reprezentanţilor tuturor forţelor patriotice, la eliberarea părţii de nord-vest a României de sub
dominaţia hitleristo-horthystă, la arestarea şi pedepsirea vinovaţilor de război şi de crime lmpQ~
triva umanităţii.
Din capul locului se impune a fi apreciat faptul că, în lupta eroică şi grea în care se
angaja, P.C.R. s-a bazat pe forţa clasei muncitoare, a altor pături de oameni ai muncii, care -
prin însăşi condiţia lor socială - resimţeau cel mai greu efectele dezastrului spre care era ini.pinsă
ţara. Este de menţionat, totodată, că in tot timp!1l dictaturii antonesciene şi al războiului hitle 0
rist, P.C.R., lnvinglnd greutăţile mari pricinuite de urmă'.itorii săi, s-a menţinut ca organizaţie
politică centralizată şi a condus organizaţii de masă, precum Uniunea Tineretului Comunist 2 ,
Uniunea Patrioţilor 3, Apărarea p1triotică \ care, la rindul lor, au activat fără întrerupere ln
pofida măsurilor severe aplicate de organele de represiune dictatoriale.
Sub conducerea sau sub directa îndrumare a comuniştilor, în acei ani ai grelelor în-
cercări, s-au multiplicat şi difuzat sute de manifeste, circulare şi apeluri, s-au tipărit peste 25 de
gazete, adecvate sarcinilor fundamentale ale etapei. Cel mui important mijloc de propaganctă
antihitleristă al comuniştilor, după încetarea apariţiei „Sclnteii" ln noiembrie 1940, a fost
gazeta „România liberă" al cărei prim număr a apărut la 28 ianuarie 1943, la Bucureşti. -în
acelaşi timp, comuniştii şi alţi luptători democraţi şi patrioţi români emigraţi în U.R.S.S. dis-
puneau de postul de radio „România liberă" şi de gazeta „Graiul liber" {destinată lndeosebi
prizonierilor de război). în ce-i priveşte pe emigranţii români din Franţa, ei scoteau la
Paris, gazeta „La Roumaaie libre", organ al comitetelor Frontului Naţional Român.
Trăsătura caracteristică a eforturilor Partidului Comunist Român din acei ani a con-
stituit-o politica de unire a tuturor forţelor care işi manifestau adversitatea faţă de dictatura
antonesciană şi de alianţa nefastă cu cel de-al III-iea Reich. Desigur, concentrarea pe o platformă
comună a tuturor forţelor rezistenţei naţionale antihitleriste şi antiantonesciene - sarcina nr. 1
a momentului politic grav ln faţa căruia se afla poporul nostru - nu era o sarcină uşoară m'.li
ales pentru un partid aflat ln adincă ilegalitate, cum era Partidul Comunist Român, împotriva
căruia se m:mifestau - din interese politicianiste lnguste, uneori cu aroganţă - diverse partide
şi grupări politice burgheze, precum şi o serie de vlrfuri ale vieţii politice necomuniste sau deschis
anticomuniste.
Cum însă nu altcuiva decît partidului comunist i-a aparţinut iniţiativa chemării tuturor
forţelor antifasciste şi antiantonescicne ale ţării pe platforma unei mişcări naţionale de rezistenţă
şi cum nici o altă forţă politică nu s-a manifestat atit de vibrant pe acest tărlm, prin acţiuni
de o combativitate care a impresionat pe t«tl.LQbservatorii direcţi, treptat, de bună voie sau
silite de împrejurări, toate celelalte partide, grupări şi persome s-au văzut ln situaţia de a-şi
preciza poziţia şi de a veni încet, lncet spre albia comună a mişcării de rezistenţă, singura cale de
salvare a ţării de la catastrofa către care era împinsă. Este m~ritul istoric al Partidului Comunist
Român cii in întregul cuprins intre septembrie 1940 şi 23 August 1944, a menţinut ridicat to_
2
Vezi detalii ln File din i•loria U. T.C., Edit. politică, Bucureşti, 1980.
3
Vezi Maria Covaci, Florea Dragne, Uniunea palriofilor în „Organizaţii de masă
legale şi ilegale, create, conduse sau influenţate de P.C.H.", voi. II, (1921-1944), Edit.
politicii, Bucureşti, .1981.
4
Olimpiu Matichesru, Apărarea palriolică, Edit. ştiinţifică, Bucureşti, 1971.
A 4,-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 12:i
nns1;J iniţiativelor sale repetate şi al acţiunii organizatorice şi politice menite a conduce la alcă
tu!re:i şi consolidarea necontenită a mişcării de rezistenţă naţională antifascistă. Şi riu altfel
· dccH cu colaborarea tuturor partidelor, grupărilor, personalităţiilor politice, a tuturor patrioţilor
diri ţ,,ră ln vederea realizării prevederilor documentelor elaborate de partidul comunist· şi' di fu-
zat e -Jarg, spre a ajunge Ia cunoştinţa tuturor celor interesaţi ln lupta antifascistă şi antianto-
ncsciană 6 •
Socolind unitatea de acţiune a clasei muncitoare factorul hotăritor al rezistenţei naţionale
antifasciste şi antiahtonesciene, coloana vertelJrală a unei largi şi complexe alianţe patriotice
antihitleriste la scara tntregii ţări, conducerea Partidului Comunist Român a stalJilit şi menţinut
'le-găl\1ri strinse, în primul rinei, cu conducerea Partidului Social-Democrat. Cei mai mulţi dintre
' aderenţii acestui partid acţionau împreună cu comuniştii şi cu ceilalţi antifascişti iar unii dintre
·ctrtd,1cătorii lui manifestau constante tendinţe de colaborare. în pofida unor astfel de situaţii
'deosebit de evidente, în organele de conducere ale P.S.D. lnsă, mult timp, a rămas dominantă
orientarea spre colalJorarea numai cu partidele burgheze naţional-ţărănesc şi naţional-liberal.
Rezistenţa na\ională antifascistă şi antiantonesciană din România s-a manifestat ln
· întregul inten·al care ne stă în atenţie pe fondul desfăşurării unei necontenite lupte a clasei
muncitoare, a maselor largi populare împotriva dictaturii antonesciene şi a războiului hitlerist. 8
Formele acestei lupte au fost dintre cele mai diverse ln ţara noastră, dovadă evidentă a opoziţiei
· pe care forţele sociale şi politice ale timpului o exercitau asupra dictaturii antonesciene, a clrdă
. şiei ca Germania hitleristă, a participării României la războiul antisovietic_, nedorit de popor.
De o asemenea stare de spirit generalizată ia lntreg spaţiul românesc şi care a durat
efectiv în tot intervalul de timp cuprins Intre instaurarea dictaturii antonesciene şi prăbuşirea ei
,iu trebuit să ţină cont toţi factorii sociali şi politici chema\i să intre ln alcătuirea rezistenţei
na \iom•le antifasciste şi antirntonesciene.
,,.. Helicenţelc manifestate un timp de către unii dintre aceşti factori -.din motive mai mult
sau mai puţin explicabile - au sfirşit prin a fi negate de lnsăşi evoluţia evenimentelor, care ele
.însele au reclamat, treptat, cu toată acuitatea, părăsirea oricăror rezerve şi manifestări opoziţio
niste şi aderarea la platforma comună antifascistă, antiantonesciană a tuturor forţelor care,
efectiv, aYCau un cuYint de spus şi trebuiau să şi-l spună pentru salvarea ţării şi a poporului
romi\n de l::> catastrofa către care o îndrepta regimul antonescian şi clrdăşia cu Germania hitle-
ristă.
În legătură cu atitudinea diferitelor grupări burgheze şi a reprezentanţilor politici ai
acestora se cuvine a menţiona din capul locului că a fc,st cllferită - de la o etapă la alta - ea
parcurgînd un proces lent, determinat, ln primul rind, de evoluţia crizei regimului antonescian -
· care s-a produs la sfirşitul anului 1942, şi care s-a adlncit la maximum - , adlncit apoi de dina-
mica creşterii stării de spirit antifasciste a populaţiei, de lnfrîngerile suferite pc front de trupele
hitleriste şi, nu în cele din urmă, de accentuarea crizei blocului statelor fasciste 7 •
Este prea bine cunoscut, s-a subliniat repetat ln istoriografia noastră, că reprezentanţii
. politici ai burgheziei l-au considerat pe Ion Antonescu o rezervă politică autentică a lor pentru
perioada de dominaţie nazistă a Europei, exprimindu-se deschis împotriva participării la guvern
6 în legătură cu circulaţia acestor documente - potrivit cu indicativul comunist:

·,,citeşte şi dă mai departe I" - , ln arhivele din ţara noastră există un imens material docu-
, mentar, provenit mai ales din sursele organelor dictatoriale de urmărire. Rezultă cu toată
claritatea din asemenea documente că, faţă-n faţă cu încercările pe care le făceau pentru
a împiedica pe comunişti să-şi pună ln aplicare planurile, autorităţile se vedeau ln situaţia
<le a-şi recunoaşte lnfrlngerile, căci drumul spre unitatea tuturor forţelor antifasciste, anti-
f1itleriste şi antiantonesciene se contura tot mai vizibil, pe măsură ce se înainta ln timp_
8 în mod sintetic problema este surprinsă de dr. Gheorghe Zaharia ln Iasurec/ia popo-
rului romdn din Augusl 1944, Edit. militară, Bucureşti, 1979, p. 13-20; vezi şi Gh. I. Ioniţă,
A. Simion, Clasa munci/oare, for/a socială fundamentală a mişcării anlifascisle din Romdnia,
Edit. politică, Bucureşti, 1974.
7 O foarte interesantă analiză pe aceste coordonate vezi în lucrare:1 lui Gh. Zaharia,
lnsurec/ia pof)()rului roman din Augusl 1944, Edit. militară, Bucureşti, 1979, p. 21 şi urm .
.Vezi, ln acelaşi sens, temeinicul studiu publicat de colonel dr. Ilic Ceauşescu, ln „File din
istoria militară a poporului român", voi. I, stuaiu intitul::it: Aspecte conlradiclorii in ati/11-
tlinea unor forţe J)()lilice burgheze din Romdnia faţă de problemele mi/ilare şi polilice ale ţării
_ţn perioada sep/embri~ 1940 - augusl 1944. Problema d:i.tă este amplu reflectată in cele patru
volume 23 August 1944. Edit. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984-1985 şi cunoaşte
nuanţări deosebite in lucrarea lui Ilie Ceauşescu, FI. Constantiniu, Mihail Ionescu, 200 de
zile mai devreme, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 198-i, p. 38-56.
126 A -65-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19H
--------------------
a Gărzii de fier, fireşte, in primul rind, datorită cirdăşiei acesleia cu Germania hitlerislă şi, ::Jimi.
dalorită demagogiei sale sociale şi politice. Se cunoaşte că asemenea reprezentanţi volititI ni
burgheziei l-au felicitat pc Ion Antonescu pentru măsurile de înăbuşire a rebeliunii legioP.~,rc
din ianuarie 1941 şi i-au promis sprijinul lor nelimitat 8 •
1făsurile abuzive prin care Germania hilleristă a încercat să monopolizeze, aproape in
lntregime, comerţul exterior al Homânici, paralel cu strădania de a inlrerupe legălurile noastre
tradiţionale cu alte \ări, 11u produs Yii reacţii de nelinişte şi chiar de împotrivire în rindurile
cercurilor de afaceri româneşti. De acest lucru autorită!ile hitleriste au devenit tot mai c&n-
ştiente. fo ce priveşte Banca ~aţională, spre exemplu, aceasta a reruzat, in primăvara anului
1944, să mai efectueze plata produselor exportate în Germania, fără acoperirea contrav::ilorii
tn aur. in situaţia creată, şeful direcţiei economice pentru sud-estul Europei din Ministernl
de Externe al Germaniei hitleriste, Karl Clodius, consemna într-un raport: ,, încercările mete
repetate de a îndemntt guvernul român să-şi schimbe atitudinea n-au dus la nici un rezult:it ...
Guvernatorul Băncii Naţionale (Al. Ottulescu) a rămas pe poziţia sa de respingere şi a declat·Qt,
solidar cu întreaga conducere a Băncii, că el va trebui să demisioneze dacă s-ar rezolva cliiar
numai u parte din cererile germane" 9 •
în întreg interv::ilul de timp pe care-l avem in aten~ie, frămintările cercurilor burgheze,
-mai ales nemulţumirile existente în rîndurile lor au creat terenul pentru producerea unor
depla~ări şi grupări care au determinat o complicată dinamică a atitudinii reprezentan1ilo1·
politici ai acestora. Cu toate că se considerau şi se şi proclamau curent adepţi ai sistemului
constitu!ional parlamentar, iar pe plan extern îşi continuau orientările tradiţionale spre l\larea
Britanie şi Statele Unite ale Americii, sesizind pericolul pe rare ii reprezenta Germani::i hltte-
ristă pentru interesele Homâniei, pentru viitorul ei, Iuliu Maniu şi C. J.C. Brătianu, şefii partidelor
naţional-ţărănesc şi naţional-liber::il, au considerat, in momentul complex 1940, că atit timp
cit cel de-al III-iea Reich domina Europa o înţelegere vremelnică cu aceasta era de neoc111it.
Aşa se explică faptul că ei n-au făcut obstrucţie la aducerea la putere a unui guvern care să .~c
bucure de încredere la Berlin, aşa se explică şi faptul că ei l-au agre:it în acel moment pe
Ion Antonescu, considerîndu-1 persoana indicată să preia cîrma in situaţia foarte complicatil in
care ne aflam, spre care fusesem de fapt împinşi. Îil ce-l privea, prea bine se ştie, Ion Antonescu.
a acceptat - fără a fiice vreun fel de obstrucţie - propunerea celor doi lideri politici ai P. N .Ţ
şi P.N.L. de a se lăsa libertatea de acţiune partidelor respective la nivelul conducerii centrale şi
judeţene. în mintea celor doi lideri ai partidelor burgheze era cristalizat visul ca, în final, od:ită
cu cîştîgarea răzbciului de marile puteri occidentale, lor şi numai lor - rezerva politică a ace,tei
perspective - să le revină misiunea de a restabili sistemul de guvernare prezent în viaţa Ro-
mâniei înainte de 10 februarie 1938.
Samavolniciile legionarilor, caracterul banditesc al acţiunii lor politice i-au determinat,
în mai multe rinduri, pc liderii celor două partide burgheze să se adreseze printr-un şir de memorii
lui Ion Antonescu, cerindu-i să pună capăt desmăţului care nu putea produce decit mari convulsi-
uni sociale şi politice. Ei imputau dictatorului faptul că nu reuşea să garanteze „ordinea publică"
şi „averea particulară". Ei obiectau, totodată, împotriva tendinţelor Gărzii de fier de a mono-
poliza întreaga viaţă politică a ţării şi se manifestau ostili situaţiei în care „Grupul etnic german"
ajunsese să se manifeste c::i un „stat in stat". în legătură cu aceast~, liderii celor două partide
burgheze nu-şi puteau reţine nemulţumirea pentru faptul că, in timp ce activitatea partidelor
pe care le reprezentau fusese şi era lot mai încorsetată, ,,Grupului etnic german" oictatorul nu
considera potrivit a-i aşeza în calc nici un fel ele oprelişte. Se cuvine a fi amintit şi faptul că
liderii partidelor burgheze n-au agreat nici aderarea Homâniei, la 23 noiembrie 1940, Ia Pactul
tripartit, alcătuit, cum se ştie, la 27 septembrie 1940, din Germania, Italia şi Japonia; ci con-
siderau că obligaţiile politice şi militare pretinse Homâniei în acest pact n-aveau decit să iu-
ceţoşeze perspectiva relaţiilor ţării noastre cu puterile occidentale.
Probleme divergente intre liderii partidelor politice burgheze şi Ion Antonescu au :,părut
şi pe alte coordonate. Liberalii, de pildă, manifestau îngrijorarea lor profundă faţă de consecin-
ţele economice ale subordonării ţării noastre Germaniei hitleriste şi incluoerii ei in „programul
8
Vezi A. Simion, Regimul politic din Romdnia in perioada septembrie 1910 - ianuarie
1941, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1976.
8 Arhiva Institutului de studii istorice şi social-politice de re lingă C.C. al P.C.R.
(in continuare sursa va fi citată prin sigla A.I.S.I.S.P.), fond 10, dosar 219, voi. V, filele
33-37 (fotocopie după originalul documentului aflat in Deutsches Zentrahrchiw Potsdam.
Auswartiges Amt. Handelspolltichen <\bteilung (1936-19-15), Hmdakten Clodius B.D. 68736,
p. 334-348).
A 45-A ·ANIVERSARE A INSUBECŢIEI DIN AUGUST 1944 121
ccmrnmic ţlerman", măsuri care nu puteau fi urmate declt de reducerea rolului României la
acela de furnizoare de materii prime şi alimente 10 •
O problemă deosebită care a de,·enit obiectul adoptării unor poziţii deschise fa(ă de Ion
A1itonescu din partea liderilor partidelor politice burgheze a constituit-o participarea României
la războiul hitlerist. Jn timp ce grupările reprezentate de Ion Mihalache şi Ght'orghe Brătianu
-~ s-au manifestat pentru o participare limitată la războiul lmpotriva liniunii Sovietice, altele -
reprezentate de Iuliu Maniu şi C. I.C. Brătianu, care nu credeau în victoria hitleriştilor şi nu o
doreau, dar sperau tntr-o măcinare reciprocă sovieto-germană pină la ultima limită şi intr-o
vfotorie ::inglo-americană - au considerat că armata română nu trebuie să depăşească limitele
frontierei româno-sovietice de dinaintea sflrşitului lui iunie 1940. În această viziune, Iuliu
Maniu si C. I.C. Brătianu au făcut lui Ion Antonescu mai multe propuneri, lnceplnd din toamna
anului i941, prin care li atrăgeau atenţia asupra consecinţelor grave ce vor urma ln cazul con-
tinuării operaţiunilor militare. Ei apreciau că trupele române trebuiau ţinute ln ţară, reorgani-
zate şi lntărite, pentru a fi oriclnd gata să intre ln dispozitiv pentru redobindirea părţii nord-
vestice a (ării şi pentru a reprima acţiunile revolu(ionare ale maselor, acţiuni pe care le considerau
inevitabile in tntreaga Europă, la sflrşitul războiului 11 .,
Este cunoscut, de asemeneo, faptul că liderii P.N.Ţ. şi P.N.L., credincioşi convingerilor
lor, au Jntreţinut - prin radio sau direct - legături cu reprezentanţi ai puterilor occidentale,
informindn-i asupra situaţiei politice şi militare a ţării, pregătind terenul ln perspectiva scontată
de ei 12 .
Cu toate că opoziţia - pe diverse probleme - a cercurilor conducătoare ale P.N.Ţ. şi
P.N.L. se limita doar la anumite aspecte ale politicii dictaturii antonesciene şi nu viza - plnă
la un anumit moment - lnlăturarea acesteia, ea a influenlat, nu avea cum să nu in[iuen ţeze,
cvfl!u~ia crizei regimului respectiv, determinată treptat de înmulţirea :ielelor de impotrivire
faţă de război, a conflictelor tot mai deschise dintre militarii români şi cei hitlerişti, de adin-
circa divergenţelor dintre vlrfurile burgheze şi dictatura antonesciană, dintre al'estea şi cerc urile
Palatului regal.
Fără lndoială, printre factorii care au adlncit efectiv criza regimului, un rol determin::it
l-a avut evolulia de ansamblu a situaţiei politice şi militare a celui de-al doilea război mondial.
Îri acest codru se cuvine a sublinia rolul creării şi consolidării coaliţiei antihitleriste 13 •
°
1 C. I. C. Brătianu, de pildă, la 18 decembrie 1940, adresîndu-se lui Ion Antonescu
preciza că, în situaţia creată prin dominaţia europeană a Germaniei hitleriste, inţelegea, ,,să
se concilieze Interesele României cu ale Germaniei, dar nu să le sacrificăm" (Arhiva G.C.
al P.C.R., fond 103, dosar 8174, f. 72-73). Este de menţionat că astfel de poziţii au fost
exprima te şi ln alte rlndurl.
11 Arhiva CC al PCH., fond 103, dosar 8174, filele 81-82. Vezi informaţii în sens larg
la Gh. Zaharia, lucr. ei/., p. 24 şi urm.

11 în istoriografia noastră a fost înfăţişată plnă in prezent poziţia P.C.R. faţă de
atitudinea politică a liderilor partidelor burgheze. Cunoselnd preocupările acestor lideri, con-
cepţiile lor, iniţiativele de a se ana, continuu, tn strlns contact cu cercurile occidentale, dorinţa
lor de a conlucra la o tnlăturare a dominaţiei hitleriste asupra României şi de a se reveni
la statutul politic intern şi extern al ţării de dinainte de 10 februarie 1938, comuniştii -
prin reprezentanţii lor autorizaţi - au atras sistematic atenţia asupra faptului că o eli-
berare reală a ţării, o schimbare fundamentală a rosturilor politice din România putea surveni
numai ca urmare a unor transformări care să fie opera poporului român insuşi. P.C.R.
sugera - prin aceasta - că trebuiau abandonate orice încercări de determinare a evenimen-
telflr in afara bizuirii pe factorul intern. Evident, pe o asemenea problematică au existat
continui şi aprinse discuţii, ln urma cărora, treptat, s-au produs şi clarificările necesare,
merglnd plnă la aderarea cunoscută - la 20 iunie 1944 - a partidelor burgheze la Blocul
Naţional Democrat, coaliţia de forţe antihitleriste şi antiantoncsciene ini!iată de P.C.H. cu
aceste cercuri.
13 în acest sens, o puternică influenţă au avut răsunătoarele victorii ohlinute pe tea-
trele de luptă de către Uniunea Sovietică, ţară care, purtlnd pe umerii săi greul războiului,
a dat cele mai mari jertfe in zdrobirea maşinii de război hitleriste. După cum se cunoaşte,
ri\sunătoarea bătălie pentru Moscova, din iarna 1941-1942, a spulberat mitul invincibilită
ţii maşinii de război germane şi al „blitzkrieg"-ului. În ce priveşte bătălia de la Stalingrad
şi cea din Caucaz, din toamna anului 1942 şi din iarna cc a urmat, au adus iniţiativa stra-
tegică ln miinile Comandamentului sovietic şi au produs o mare cotitură in desfăşurarea răz
boiului. Au urmat victoriile de prestigiu de la Kursk şi de pe teritoriul Ucrainei, clin vara
128 A 45-A ANIVEBSAJI.E A INSUBF.CŢIEJ DIN AUGUST 19H
Succesele remarcabile doblndite pe fronturile celui oe-al doilea război mondial de coaaţin
antihitleristă au stimulat efectiv - tn măsură din ce 1n ce mai evidentă pentru tnseşi organele
antonesciene - lupta antihitleristă a românilor, pe front şi tn ţară 14 • Nu reprezintă aecit
adevărul indubitabil al istoriei - ce poate fi probat multiplu, cu for~ de convingere a docu1~1e11-
telor vremii - că lupta antihitleristă a poporului român a devenit ln acele condiţii adevărală
piatră de lncercare a patriotismului său robust. .
O lnsemnătate deosebită prezintă, totodată, semnalarea şi analiza mai profundă a fric-
ţiunilor şi divergenţelor care au apărut şi s-au manifestat tot mai vizibil ln acei ani l:'ttce
!=ercurile Palatului regal şi Ion Antonescu, 1n legătură cu uzurparea de către acesta a celor. inui
importante prerogative regale, ceea ce a făcut ca rolul regelui să fie limitat, treptat, la i.;nele
activităţi aproape doar protocolare. . ..
Treptat, factorii obiectivi interveniţi 1n desfăşurarea războiului, sporirea şi diversific,,u:ea
formelor de rezistenţă ln rlndurile ostaşilor şi ofiţerilor români, ca şi ln cuprinsul ţării, ln .rlţt
durile populaţiei, au determinat la Palatul regal lnceperea căutării unor soluţii de diferenţiere a
poziţiilor proprii de acelea ale lui Ion Antonescu 16 • În aceeaşi ordine de idei se cuvine a fi men-
ţionat faptul că ln jurul Palatului regal au lnceput treptat să se grupeze o serie de oameni
politici, generali şi ofiţeri superiori, care, din motive diferite, ajunseseră fie să intre in conflict
deschis cu Ion Antonescu, fie să aibă mari nemulţumiri din pricina politicii duse de acesta; cei
mai mulţi porneau in această direcţie de Ia adversitatea faţă de „alianţa" cu Germania hitleristă
pentru care ii considerau vinovat principal pe Ion Antonescu. Pe asemenea coordonate, toţi
aceşti adversari ai lui Ion Antonescu şi ai colaborării pe mai departe cu Germania hitleristă
căutau soluţii care, fără a provoca schimbări esenţi::>le pe plan intern, să desprindă monarhi,, de
dictatura antonesciană spre a rămlne Ion Antonescu singur ,•inovat in fata istoriei de toatc·-:ele
cite se petrecuseră din 6 septembrie 1940 şi se petreceau în conlinuare.
împotriya glasului raţiunii, a ceea ce comuniştii sugcraser:1 şi sugerau, in mod repetat,
cu privire la perspectiva realei eliberări a ţării de sub dominaţia hilleristă prin acţiunea hotărită
şi unită a factorilor interni, politicienii grupaţi ln jurul lui Iuliu :'lfaniu şi C. I. Brăl ianu işi
ancorau ln continuare speranţele de „varianta balcanică" 16 •
şi toamna anului 1943, care au slăbit hotăritor potenţialul celui de-al III-iea Heich şi au
adincit Ia maximum criza coaliţiei fasciste.
Totodată, tabloul stărilor reale de fapt, poate fi înţeles deplin doar în miisura în
care celor mai sus înfăţişate li se asociază semnificaţiile succeselor repurtate ele trupele al[•1le
occidentale pe fronturile din Africa şi clin Mediterana, debarcarea în Sicilia, lnliiturnrea lui
Mussolini şi debarcarea forţelc,r aliaţilor in partea sudică a Italiei.
Extrem de importantă a fost contribuţia adusă ele noul curs al desfăşurării celui de-at
doilea război mondial de amplificarea mişcării de rezistenţă antifascistă, antihitleristă în
toate ţările Europei. După cum este cunoscut, ln Iugoslavia, lupta de partizar,i s-a transfor-
mat tntr-un eroic război naţion:il, organizat de comuniştii din această ţară. ln fapt, s-a creat
W1 nou front 1n Europa, susţinut de Armata Populară de Eliberare Iugoslavă, sub comanda
-mareşalului Iosif Broz Tito, care obliga pe agresori să ţină, Intre 30 şi 50 de divizii. Corn:.o-
mitent, în România, Grecia, Polonia, Albania, Iţalia, Franţa şi in aUe ţări, lupta de cliber;ir.e
de sub ocupaţia sau dominaţia Germaniei naziste a luat proporţii. Din detaşamentele de parti-
zani - in unele locuri - s-au constituit adevărate armate regulate, in măsură să eliberei!'.c
mari porţiuni din teritoriile naţiona1e aşa cum s-au şi petrecut lucrurile de fapt.
14 Este semnificativ, ln acest sens, că la 18 ianuarie 1943, :Ministerul de interne informa
pe Ion Antonescu că soldaţii întorşi de pe front lşi exprimau, ln rlndul maselor, ura vi:ţle
mentli împotriva felului ln care se comportau hitleriştii cu luptătorii români şi că, şj pe
această cale, în mase se forma şi se amplifica „o stare de spirit favorabilă propagandei de1110-
crate" (Arh. St. Bucureşti, fond Preşedinţia .Consiliului de Miniştri, pachet 6, voi. I, f. ţ:7).
Tot la fel, un document din 16 februarie 1943 semnala că muncitorimea bucureşteană uru1,i-
rea cu atenţie mersul războiului şi „lntorsătura ce a luat" (A.I.S.I.S.P., dosar33112/19::ill,
voi. 13, f. 261, 319-321).
15 Este semnificativ de pildă, că 1n Mesajul de Anul Nou 1944, regele Mihai 1 nu a
mai fli.cut elogii războiului, ci a pronunţat urări pentru o pace lntemeiată pe justilie, libertate
şi concordie (,,Timpul" din 3 ianuarie 1944).
18 \Vinston Churchill, primul ministru al Marii Britanii, susţinea o asemenco. m:cntua-
litate a deschiderii unui nou front ln Europa, în Peninsula Balcanică. După cum se ştie,
J. V. Stalin şi F. D. Roosevelt, la Conferinţa de la Teheran, din toamna lui 1943 au respins
acest plan. Chiar şi după acest moment, liderii P.N.Ţ. şi P.N.L. mai sperau in posibilitatea
realizării unei atari „variante".
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 i2!t
Ev~imentele politice interne şi externe - ln general - şi mai ales presiunile grupărilor

burgheze nemulţumite datorită loviturilor repetate primite in interesele lor economice din cauza
relaţiilor inegale şi defavorabile cu Germania hitleristă, i-au lndemn:it pe Iuliu Maniu şi C. LC.
Brătianu să-şi înmulţească memoriile adresate căpeteniei dictaturii antonesciene. întreaga lor
concepţie politică - cum rezultă din aceste documente - nu avea ln vedere o implicare a
maselor, a populaţiei, de a căror ridicare la luptă, de altfel, se temeau; evident, de pe aceste
pozi.ţii, respectivii nu vedeau posibile nici tendinţele de dezvoltare a formelor active de reziste:1.ţi\
anliantonesciană şi antihitleristă ln ţara noastră. Evident, plasindu-se pe asemenea poz:ţii
,liderii PNŢ şi PNL au refuzat sau au mimat, timp îndelungat, dialogul deschis cu partidul
comunist.
. Se cuvine a fi relevat că, ln ce o privea, gruparea liberală condusă de Gh. Tătăresc•, a
dat unele semne de realism şi pină in 1943, dar în acel an s-a pronunţat deschis pentru organi-
zarea unei „Uniuni secrete", concepută ca o alianţă de partide politice burgheze dispuse să
lupte pentru scoaterea României din clrdăşia cu Germania hitleristă 17• Liderii partiddot·
burgheze au refuzat i11să această propunere.
Agravarea contradicţiilor interne, deplasările şi regrupările ce se produceau în rindurile
diferitelor categorii sociale şi ale forţelor politice au determinat regimul antonescian s:i intre-
prindă - printr-o serie de reprezentanţi ai săi - lncepîncl ele Ia sfirşitul anului 1942,- acţiuni
diplomatice cu Spania, Portugalia, Elvelia, Italia şi la Yatican, tatonînd ieşirea din nizboiul
hitlerist pe baw unor inţelegeri cu puterile occidentale 18 •
Toale cele mai sus infă!işate au creat treptat un cadru istorico-politic favorabil co:ilizi\ril
forţ.elor antihitleriste care, din motive diferite, cu interese deosebite de Ia tflz Ia caz se pronunţau
pentru ieşirea României din războiul dus alături de Germania hitleristă şi, tot mai vizibil, pentru
răsturnarea lui Ion Antoriescu. Desigur, aşa cum istoria a dovedit-o nu a f,Jst posibil ca o ase-
menea coaliţie să se realizeze dintr-odată, intr-o anumită zi şi Ia o anumită oră, cu participarea
tuturor celor interesaţi, a tuturor factorilor sociali şi politici care trebuiau, in mod necesar,
să se alle pe asemenea baricade. A existat o procesualitate, o evoluţie pe care istoriogra!ia
_nonstră a elucidat-o într-o serie de lucr:iri şi contribuţii de real interes şi de certă valoare, punlnd
accent pe analiza factorilor obiectivi şi subiectivi care au facilitat succesul final 19 .
în prim-planul succeselor s-a înscris, fireşte, realizarea de către P.C.R. - Ia ini\iaLva
şi suh conducerea sa - ::i unor cooperări - mai bine conturate Ia început de an 1943 - a ror\dor
autentic democratice, patriotice, care intelegeau profund rosturile mişcării ele rezislcn\ă a:,ti-
hitleristii şi antiantonesciană.
O mai mare disponibilitate spre asemenea cooperări - aricit de limitat înţelese -· au
clove,lit la început unele grupări politice burgheze precum cea liberală a lui Gh. Tătărescu
sau cea ţărănistă avindu-i in frunte pe Ghiţă Pop şi Gr. ~iculescu - Buzeşti. în aeest plan,
o-semnificaţie deosebită au avut contactele stabilite de reprezentanţii P.C.R. cu Gh. Tătărescu,
cu care s-au discutat deschis probleme fundamentale ale momentului grav in care ne aflam.ca
tarii, ca popor.
Totodată, comuniştii au considerat că, in vederea valorificării tuturor căilor de asigurc.1rc
a succesului acţiunii de scoatere a ţării din războiul hitlerist şi de sub dominaţia celui de-al
_III-iea Reicb, putea fi de un deosebit folos contactul cu Palatul regal, atît regele Mihai I cit şi
17 Gh. Tătărescu a tratat, in acest sens, cu şeful

guvernului cehoslovac din emigr~Jie,
Eduard Beneş, cerindu-i să tatoneze pe lingă guvernul Uniunii Sovietice posibiJltatea lnceperii
unor tratative in acest sens.
18 l\fihai Antonescu, vicepreşedintele guvernului şi ministrul
afacerilor externe, cu
acceptul unor politicieni italieni, a lncercat chiar, in primăvara anului 1943, să determine
guvernul italian la o acţiune concertată de acest gen. (R. Bova Scoppa, Colloqui con duc
diltatori, Roma, 1949, p. 74- 75). Privind firul acestor tatonări, oficialităţile hitleriste au
manifestat ln forme violente nemulţumiri, merglnd plnă Ia a cere demiterea lui Mihai Anto-
nescu din guvern şi ameninţînd, chiar cu lnloculrea guvernului antonescian cu unul legiona1·.
în ce-I priveşte, Ion Antonescu s-a dovedit dispus să-şi apere principalul colaborator clar, tn
schimb, a trebuit să cedeze presiunilor hitleriste, satisfăcind noi propuneri şi pretenţii venite
de la Berl!n.
19 A se vedea, ln primul rind, valorosul material
conţinut, ln acest sens, în colecţia
File din istoria militară a poporului romdn. Interesante studii au publicat de-a lungul timpu-
lui .pe această problematică şi revistele: Anale de istoric, ReYista oe istorie, Lupta întregului
popor, Revista Arhivelor, Era Socialistă, Magazin istoric ş.a. Numărul mare şi valoarea
de excepţie a celor m:i.i multe din asemenea studii ne aşează ln imposibilitatea selectării ş.i
citării celor mai însemnate dintre ele.
130 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944
generalii şi ofiţerii superiori din r111t11rajul său putlnd contribui la deschiderea perspectivei
parlkipării largi a armatei la in făptuirea acestei acţiuni, ceea ce crn de importan lă capitală.
În aceasta nu se afla nici un fel de intenţie a comuniştilor de ::i abandona republicanismul politicii
lor lradi ţionale.
La lnceputul lunii septembrie 1943, din lnsărcinarea P.C.H., Lucreţiu Pătrăşcanu a
slahmt legături directe cu cercurile Palatului regal. Ne afl::im atunci lntr-un moment critic
in care adlncirea fricţiunilor şi divergenţelor dintre Ion Antonescu şi cercurile monarhice ..-•ha
frunte cu regele l\lihai I-, transformare::i acestor fricţiuni şi divergenţe ln contradicţii evidente-
odiilii cu desfăşurarea evenimentelor politico-militare şi consolidare::i ·coaliţiei antihitleriste
-, împingeau aceste cercuri să accepte dialogul cu partidul comunist, fireşte un p::irtid ·pe
care nu-l agreau ba, mai mult, li duşmăneau, 1111 partid de care, lnsă, in acel context politic,
h"ebuiau să ţină cont, pentru că deja se impusese şi se impunea pe zi ce trecea ln realitatea
complexă a H.omâniei.
Analiza tmprejurărilor care au sporit interesul şi perspectiva realizării alian telor preco-
niza le de P.C.R. trebuie să înregistreze, tn chip subliniat, momentul autodizolvării Internaţi-onalei
a JJl-a Comuniste, Ia 15 mai 1943, care a descătuşat iniUativele de pină atunci ale partidului.
nostru şi perspectivele în ceea ce privea contactarea şi stabilirea unor modalităti de alianţă şi
:icţiune comună cu alte partide, cu grupări şi forţe sociale, ln special din rlndul celor necomu-
niste 2 •. ,,Prin dizolvarea Internaţionalei Comuniste - aprecia C.C. al P.C.H. ln l1otărlrea
adoplată sub titlul „Dizolvarea Internaţionalei Comuniste şi sarcinile Partidului Comunist din
H.om:inia" 21 - a dispărut şi ultima pieaică din calea unirii tuturor forţelor naţionale cu Partidul
Comunist din România în lupta tmpotriva cotropitorilor hitlerişti. Partidul nostru a fost
eliberat de obligaţiile sale, decurgtnd din regulamentele şi deciziile Internaţionalei Comun.iste.
Sentimenh,I eliberării B însemnat pentru partidul nostru - Intre altele - şi o ieşire
deschisă la acţiune pentru realizarea unor largi coali\ii de forţe sociale şi politice, care militau
şi erau dispuse să se angajeze inacţiuni hotărltoare pentru salvarea \ării de la catastrofa spre
care era împinsă.
Acesta a fost contextul istorico-politic ln ci.re, ln toamna anului 1943, s-a înregistrat un
prim mare triumf al luptei pentru realiz:irea largului front de rezistenţă naţională antihitleristă
şi antiantonesclană - crearea Comitetului Frontului Patriotic Antihitlerist 22 • Hăspunzind
unor apeluri repetate pe care le adresaseră comuniştii, lnceplnd din Iunie 1943, spre o colaborare
pe baze largi antihitleriste şi antiantonesciene, ln lunile septembrie - octombrie 1943 au venit
alllturi de P.C.R., aliniindu-se cu el, un număr important de organizaţii şi grupări politice precum,
Frontul plugarilor 28 , Cniunea Oamenilor Muncii Maghiari din România (M.A.D.O.S.Z.) 24 ,
Partidul Socialist Ţărănesc, Uniunea patrioţilor 25, Apărarea patriotică 28 ş.a. 27 •
Făurirea acestei prime coaliţii antihitleriste şi antiantonesciene constituia o etapă im-
portantă ln procesul de unire a forţelor rezistenţei româneşti, atesta maturizarea condiţiilor
necesare pentru ralierea pe platforma luptei comune ln vederea doboririi dictaturii antonesciene,
scoaterii ţării din războiul hitlerist şi întoarcerii armelor impotriva Germaniei hitleriste.
ao Potrivit statutului de afiliere necondiţionată la linia politică şi directivele Cominternu-

lui - statut ce ne fusese rezervat din mai 1921, odată cu afilierea P.C.R. la acest organism
internaţional - , partidul nostru fusese lmpiedicat efectiv să conlucreze cu alte partide,
grupări şi forţe necomuniste care, de regulă, erau taxate drept profasciste, social-fasciste sau
direct fasciste. Din această cauză a şi progresat aneyoios politica alianţelor preconizate de
P.C.R., conform unei tactici şi strategii juste, care ln realitatea românească se dovedeau
adecvate, cu reale perspective.
21
Arhiva C.C. al P.C.H., fond 96, dosar 682, f. 21-22.
22
23 August 1944. Documente, voi. I, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984,
p. 546-549.
23 Gh. I. Ionită, Gh. Ţutui, Frontul plugarilor, Bucureşti, 1970.
24
L. Bânyai, Pe făgaşul lradi/iilor fră/eşli, Bucureşti, 1971.
26
Maria Covaci, Flore'.I Dragnc, Uniunea patrioţilor, în Organi:a/ii de masă legale şi
ilegale create, conduse sau influenţate de P.C.R. (1921-1944), voi. II, Edit. politică, Bucu-
reşti, 1981.
28
Olimpiu Matichescu, Apărarea patriotică, Edit. ştiinţifică, Bucureşti, 1971.
27
La inceput a aderat şi P.S.D. rlin iniţiativa conducerii sale. După o lună de zile,
lnsă, preşedintele său, Constantin-Titel Petrescu, a anunţat retragerea P.S.D. din Comitetul
Frontului Patriotic Antihitlerist pe motiv că - preciza el - fără P.N.Ţ. şi P.N.L. această
cooperare n-avea viitor (Vezi detalii in Gh. Zaharia, op. cil., p. 30).
A t5.-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 11144 131
Situaţia generală de pe fronturile celui de-al doilea război mondial, atent urmărilil ln
Rom~nia de toate forţele social-politice, lăsa să se intrcYad:i din cc in cc mai clar - mai ales
_tnceplnd din a doua jumătate a anului 1943 - o schimbare a raportului de forţe in ra,·oarea
coali\.ici antihitleriste. După cum este cut,oscut, în cursul campaniei din iarna anilor 1943-1944,
armata sovietică a continuot ofensiva ci, izgonindu-l pe ocupant de pe teritoriul Cniunii Sovie-
tice şi provoctndu-i grele pierderi umane şi materiale 2'. t;rruărind trupele hitleriste, care se
retrăgeau sub loviturile nimicitoare care i se aplicau, for\ele soYietice au atins şi depăşit frontiem
de stnt dintre liR SS şi Homânia. în aceste condiţii, in yiaţa politică a Homâniei s-au produs -
ln mo.d necesar - noi evaluări, de\'enind lot mai făţişe luările de poziţie ale factorilor politici
cărora le apărea foarte clară la orizont catastrofa natională călre care era împinsă Homânia.
· De altfel şi in cadrul guyernului antonescian ca şi in :iparatul de stat se manifestau evi-
de11te semne care trădau teama acestora de momentul in care aveau să fie trase la răspundere ln
faţa naţiunii pentru nesăbuinţa cu care acţionaseră, pentru Yina de a Ii dtis ţara pe marginile
pr-jpastiei. Gu,·ernul antonescian a reluat - din aceste moti\'e - negocierile diplomDtice, ln
octombrie 1943, la 11adrid, do\"edindu-se interesat lntr-o in\elegere separată cu S.C.A. şi l\lana
Britanie, cel puţin lu legătură cu trimiterea in România a unor trupe anglo-americane, înaintea
lnceperii unei noi ofensive so,ietice la aripa sudică a frontului sovieto-german 29 •
în acea conjunctură, in interesul svargerii coaliţiei fDsciste şi al izolării celui de-al IIC-lea
Reich, se cunoaşte că guyernul sovietic se arătase interesat să încheie un armistiţiu chinr cu
gu,•ernul Antonescu. La 12 aprilie 1944, guvernul sovietic a şi făcul propuneri de armistiţ-iu
Io &ensul celor discutate la Stockholm, punlnd condiţia nu numai a ruperii relaţiilor cu Germania
11a7jstă dar şi a participării militare a Romfiniei la războiul antihitlerist.
Guvernul antonescian n-a acceptat aceste propuneri. Documentele vremii certificli
ra·ptul că Ion Antonescu a recurs la luarea unor măsuri de întărire a liniei existente a frontutui,
de tntărire a :zonei fortificate Caşin - Focşani - Nămoloasa - Brăila, de mărire a numărului
\rniUiţilor militare pe front ba, mai mult, a cerut Iui Hitler să sporească efectivele ·trupelor
germane ln România. Prin asemenea măsuri, ln acele condiţii dezastruoase pentru ţară, se
recurgea ele fapt la transformarea României într-un vast cimp de război, se deschidea calea
nimicirii aşezărilor umane ale ţării, calea ruinării economiei naţionale, a pieirii altor :zeci şi zeci
de mii de oameni ncvinO\·aţi, pentru interese străine ţării şi poporului român.
A revenit Partidului Comunist Român, in acele complexe împrejurări, misiunea tragerii
semnalului de alarmă cu convingerea nestrămutată ră înlăturarea regimului antonescian şi
eliberarea ţării de sub dominatia Germaniei hitleriste erau posibile şi de neaminat numai prin
forţa armelor' pr_in insurecţie, la rare să participe masele populare şi armata, în strinsă colabo-
rare pentru ţelurile comune, pentru asigurarea viitorului demn al patriei. Manifestindu-şi astrei
de convingeri, P.C.R. se baza pe existenţa citorva concli\ii nel'esare: 1. creşterea hotărîrii maselot·
largi şi, in primul rînd, a clasei muncitoare 30 de a se ridica la lupta pentru salvarea ţării:
2. existenţa unor reale disponibilităţi de atragere a armatei alăluri de cauza eliberării ţării prin
forţa de acţiune a factorilor interni: 3. agravarea vizibilă a crizei regimului politic :mtonesci:m:
4. existenţa unui context politico-militar extern favorabil declanşării şi desfăşurării victorioase
a iminentei răsturnări revoluţionare a regimului antonescian şi a scoaterii ţării din alianţa cu
Germania hitleristă.
Starea de spirit în Homânia, orientarea opiniei publice se dovedeau cu toată evidenta
in acele momente favorabile trecerii la acţiune deschisă antonesciană şi antihitleristă. Organele
represive, semnalau, de pildă, că ln rîndurile muncitorimii din întreaga ţară există „o perma-
nentă atmosferă de duşmănie împotriva actualului regim", precum şi faptul că aceştia „ar privi
cu ochii buni o răsturnare a actualei ordini sociale" 31 •
29
Vezi detalii în Marea conf(agrafie a secolului XX, Edit. politică, Bucureşti, 1971,
p. 233-256, 297-317, 355-386.
28 Pentru a determina o asemenea hotărlre a Comandamentului aliat, guvernanţii anto-
nescieni au preconizat crearea de baze militare pe teritoriul României, în speci:>l la gurile

Dunării, arătind că „am fi mul\umiţl să avem asemenea siguranţă pe teritoriul nostru"
(Arhiva M.A.E. dosar 17/1939, F. 9 XX. Nota Legaţiei române din Madrid, 21 decembrie
1943, filele 10-19), ,.că ne gindim să menajăm interesele permanente ale marilor puteri
occideDtale la gurile Dunării şi, ln general, in sud-estul Europei" (loc. cil., dosar S. 5, Madrid,
21 decembrie 1943, filele 10-19).
30 Vezi detalii în Gh. I. Ioniţă, A. Simion, Clasa muncitoare - for/a sociaM funda-
mentalii a mişciirii antifasciste din Rom.inia, Edit. politică, Bucureşti, 1974.
31 Arhiva C.C. al P.C.H., fond 5, dosar 856, f. 137, 391; vezi m3.i pe larg ln Gh. I.
[oniţă, A. Simion, Clasa muncitoare - for/a socialii fundamentalii 11 mişciirii anli1asci.1te din
RomtJnia, Edit. politică, Bucureşti, 1974.
132 A ,s-A ANIVE~ARE A INSURECŢIEI D~N AU~U~~ 194~
Atitudini deschise, :mtiantonesciene şi antihitleriste, se semnalau şi Ia sate; greu loviti't

ele calainităţile şi ororile războiului, aciusă inh-o sărăcie impresionantă, ţărănimea se mani_resta
gat:, de a intra tn acţiune, reprezcntîncl un factor social important asupra căruia P.C.R. ·se
sţl-ă(laia să-şi exercite o cit mai adecvată influenţă 32 • . ·
·· În ·ce priveşte floarea intelectualităţii româneşti - profesori universitari, membri ai
Ac.-i,lemiei Române, scriitori, artişti, ziarişti ş.a.m.d. - , continuind cu cinste tradi\ia;pro'gre-
sistii, patriotică şi umanistă a oamenilor ele cultură şi ştiinţă din ţara noastră, au luat. poziţie
deschisă in problemele fundamentale ale sulyării ţării. După cum este cunoscut, ln aprilie 1944,
tm nnmăr impresionant de oameni de ştiinţ,i şi cultură, membri ai Academiei Române şl pro-
fesori universitari - printre care C. I. Parhon, D. Danielopolu, N. G. Lupu, Al. Rosetti;· M.
Ralea, S. Stoilov, Gh. Vrinceanu, Dan Bădăriiu, A. Oţetea, Gh. Zanr, Şerban Ţiţeica,
C. Daicoviciu, Emil Petrovicl, 1\1. Neculce, C. l\Iotaş, V. Răşcanu, \'. Pavelcu, Al. Myllcr,
f-1, 'Cernătescu, C. Bagdazar, Şt. Vencov, C. Balmuş, Gh. Nicolau, N. Profiri, Fr. Reilier
ş.a: :rn adresat lui Ion Antonescu un important memoriu ln care precizau:,, în actualele hi1pre-
jhrări, tăcerea noastră ar însemna o crimă ... Războiului nostru cu Rusia, !\larea Britahie şi
Sfiitele Unite trebluie să-l punem de îndată sflrşit ... Poporul român, sleit de un răz~oi prea
Iu'n·g f:iţă ele puterlre lui, nu se mai poate bate. Coborlţi ln stradă şi lntreba\i trecătorii, mergeţi
1n snte şi oraşe, ascultaţi glasul poporului. Pretutindeni veţi vedea deznădejdea in ochi şi
ii cela şi răspuns: NU I Pentru ce să mai hsptăm? Interesele vitale ale statului şi popori.tiui nostru
ceri mediata încetare a războiului, oricare ar fi greutătile acestui pas. Sacrificiile pe care România
iirtrebui să le facă vor fi incomparabil mai mici şi mai puţin dureroase clertt ·continuarea · răz
boiului" 33 .
Neadoptlndu-se nici un fel de măsuri care să fi dat de lnteles că Ion Antonescu răspundea
ln' vreun fel la avertismentele severe ce-l fuseseră adresate in acest memoriu, semnatarii
sii1, cărora Ii s-au ali\turat şi alţi oameni de ştiinţă si culturii, au adresat noi apeluri conducă
t&tnlui statului. La 4 august 1944, de pildă, într-un acmenea memoriu se preciza: ,,Ne ·găsim
·astăii într-un mare moment istoric în care, dacă· vom şti să luăm o atitudine, vom_ salva
ne:imul şi ţara. Dacă însă vom lntîrzia hotărlrea noastră, situaţia României va fi spăimlntătoare.
Nu se mai găseşte nimeni ln opinia publică care să susţină continuarea războiului şi, ·c1acă
el contini1ă, luaţi o· prea mare răspundere a situaţiunii. De aceea, facem un non şi călduros
apel la Domnia-Voastră, rugindu-vă să faceţi posibilă încheierea armistiţiului" 31 •
· Ac! iuni asemănătoare au intreprins profesorii secundari, învăţătorii, alte categorii de
i11ţ clcctuali, invalizi şi văduvele de război ş.a.m.d. dovedindu-se de fapt prin această largă
mişcare de petiţionare existenţa unei stări de spirit generalizate anti antonesciene şi antihitleriste
Î\l România.
Starea de spirit potrivnică regimului şi celui de al III-iea Reiei! creştea tot mai mult
in armată 35 • Din vastitatea materialului istoriografic existent ne miirginim a reţine atenţia
asupra faptului că, 1n numeroase unităţi militare, comuniştii, uteciştii şi antifasciştii au organiz"at
grupuri antifasciste 36 care au furnizat informaţii şi armament forţelor din rezistenţa civilă, au
inlreprins acţiuni de sabotaj şi de pregătire a întoarcerii armelor, la momentul potrivit, împo-
triva hitleriştilor. Se cunosc datele esenţiale in acest sens, pentru activitatea desfăşurată pc
asemenea coordonate la Flotila 3 bombardament de la Craiova, Ia Regimentul 3 pionieri, dis-
aa Detalii vezi 1n monografia A/ian/a clasei muncitoare cu /ăr:'inimea munciloar~ fn

Romdnia, Edit. politică, Bucureşti, 1969.
3' ,,România liberă" din 24 august 1944.
se \'ezi revista „Forum" nr. 2-3/1969, p. 162-168 unde Gh. I. Ioniţă a publicat
acest memoriu integral şi alte informatii de această natură. ·
36 Asupra unei asemenea problematici majore isto.iografia noastră a insistat, pe deplin
meritat, lntr-un Impresionant număr de contribuţii dintre care cu titlu de exemplu, amintim
Constantin Olteanu Muta/ii inter/lenile fn conceptul de armată sub influenfa PCR fn perioada
'1921-1944 şi Mocanu I. Vasile, Factorii care au determinat armata romdnă să întoarcă armele
_contra Germaniei na:iste şi să participe la insurec/ia din August 1944, ambele in „Conbibuţii la
studicre:1 istoriei contemporane a României", Edit. politică, Bucureşti, 1980, p. 167-181 şi
198-214. Din tematica voi. 5-6/1979 al Filelor din istoria militară a poporului român a se
vedea, în mod deosel>it, studiul lui :\Iihai H.etegan intitulat: Aspecte ale stării de spiril a militaPi/or
români în perioada 1940-191.4, p. 147-167.
39
Vezi detalii in Constantin Olteanu, Ilie Ceauşescu, Vasile Mocanu, .4ctivi/a/ea Partidului
Comunist Român fn ar mală (1921-'-1944), E-.it. militară, B_i1cureşti, 1974! Ilic Ceauşescu,
UTC si tinerelul din armată (1922-1944), Edit. militară, Bucureşti, 1971. ·
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19H 133
locale ln apropiere de Roşiori de Vede, la Regimentul de transmisiuni - aero de lingă Bucu-

reşti, la unităţi ale Diviziei 9 infanterie din Dobrogea, la două regimente de artilerie din Banat
etc 37 •
,\şa cum istoriografia noastră a dovedit, dorinţa de a acţiona pentru ieşirea clin războiul
hitler:;t şi pentru lntoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste capătă o amploare din
t:e !n c-e mai mare in rindurile armatei, mai ::iles in primăvara şi ln v::ira anului 1944. Astfel,
clin ce in ce mai mulţi ·ofiţeri români, aflaţi sub influenţa partidelor politice şi animaţi de grija
faţă «le destinele ţării, vedeau salvarea României de la catastrofa către care era tot mai vizibil
impin,ă numai prin lupta energică lmpotriv::i Germaniei naziste. În această situaţie se putea
curent auzi printre aceşti ofiţeri patrioţi că „d::ică-ruşii vor Iun ofensiva noi s:1 ştim să schim-
bf'im :.1 timp atitudinea" 38 •
Din asemenea puneri de problemă - judecăţi de valoare ale unora dintre aceia care
purt:n pe umeri greul războiului şi in ţelegellu cel mai bine evoluţiile şi involuţiile care se pro-
clucea.1 - s-a putut determina o cotitură spectaculoasă a unui număr lnsemnat de gener:ili
şi ofiţeri superiori la acţiune::i de eliberare a poporului român de sub dominaţia fascismului şi
alăturarea lui, cu toate forţele de care dispunea, la coaliţia antihitleristă.
în aceste fenomene ce pot fi dovedite şi au fost dovedite - cu forţa de convingere a
faptelor acestor conducători militari - constă explicaţia îngrijorărilor de la Berli.1, a lngrijorării
comandamentului german faţă de starea de spirit tot mai potrivnică în România · scopurilor
ui:rhărite de cel de-al III-lea Reich, stare de spirit devenită tot mai evidentă la ji1mătatea
anului 1944 şi in rlndul cadrelor de comandă ale arm3telor române. în acest sens, generalul
Ferdinand Schorner, comandantul grupului german de armate „Ucraina de Sud" a ordonat,
ia 12 iulie 1944, comandanţilor celor două arm1te române şi generalilor germani de sub comanda
sa să ducă o luptă perseverentă împotriva fenomenelor de părăsire a poziţiilor de luptă de către
ostaşii români, cerindu-le să ia in ace:istă privinţă, cele m:il severe măsuri 39 • Concomitent, el a
decis intercalarea unităţilor române printre marile unităţi hitleriste pentru a putea fi mai uşor
supravegheate şi, la nevoie dezarmate.
Astfel de măsuri se dovedeau însă ciin capul locului ineficace pentru că, aşa cum aflăm
din documentul „Stare:i de spirit din armată'', alcătuit de .Marele Stat Major Dl armatei rom/I.ne,
la 28 iulie 1944, pe front, cei mai mul[i comandanţi de regimente româneşti declarau deschis
c:ă nu-şi mai pot stăpini unităţile întrucît starea de spirit antihitlerist:1 era pe cale de gene-
ralizare 40 .
O însemnătate deosebită păstrează Ia scara istoriei no:istre na\ionale atitudinile şi acti-
Yitatea 1\larelui Stat Major român - în întreaga perioadă cuprinsă intre septembrie 1940 şi
23 August 1944 - desfăşurate sub semnul ostilităţii faţă de politica Germaniei hitleriste ln
România, sub semnul efortului de contracarare a unor măsuri antipopulare ale dictaturii
antonesciene 41 •
Din cele plnă acum subliniate rezultă cu to1tă claritatea că orientările comuniştilor
spre o luptă insurecţională decisivii corespunde1u pe deplin cu evoluţia stării de spirit a maselor
'populare şi armatei, cu voinţa acestora de a acţiona ferm împotriva regimului .antonescian
şTa trupelor hitleriste, ceea ce co:istituia un factor esenţial, care a contat foarte mult.
Concluzia care se impune, aşadar, ln legătură cu situaţia social-politică a României ln a
c;i.oua jumătate a anului 1943 şi la începutul lui 1944 priveşte, pe plan intern, adincirea contra-
.dicţiei dintre m:irea majoritate a populaţiei şi dictatura antonesciană. Cu alte cuvinte, prin
<;omponenţa soci'll-politică şi evoluţia ei, mişcarea de rezistenţă antiaotonesciană şi antihitleristă
a ajuns la momentul generalizării, astfel Incit - ln vara anului 1944 - condiţiile pentru trecerea
la acţiuni hotăritoare erau coapte şi Partidul Comunist Român a lnţeles bine acest lucru. Tot-
o.dată, ln acelaşi interval de timp, pe plan extern se manifestau tot mai pronunţate divergen[e
!ntre guvernul dictaturii antonesciene şi cel al Germ:iniei hitleriste. Şi pe acest plan, deci, des-
Vezi, Gh. Zaharia, op. dl., p. 35.

3:
39
Vezi in acest sens, documente ale Biroului statistic militar Sibiu - Rapoarte clin 1944,
1n „Revista Arhivelor", nr. 1/1959.
a~ Citat după Gh. Z1haria, /ucr. cil., p. 35 (Institutul de marxism-leninism de pe lingă
CC al P.C.U.S., Moscova, Arhiva sec~iei Istoria Marelui Război al Uniunii Sovietice pentru
Apărare1 Patriei, inv. nr. 1364:l. Documente privitoare la armatele străine, Jurnalul de opera ţii
al Grupt'.lui de armate Ucraina rle Suei, 1-31 iulie 1944, p. 58-59).
40 Arhiva M. Ap. N., do,1r 732/1, cap. VI, f. 14.
41 Vezi General-m1ior Ilie Ce1uşescu in File din istoria militară a poporului român,
nr. 5-G, Edit. militară, Bucureşti, 1979, p. 190-237.
131 A .tS-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1914
făşurarea evenimentelor demonstra existen!,a unor condiţii obiective care făceau posibilă org:,.ni-
zarea, pe un plan superior, a luptei pentru realizarea intereselor fundamentale ale poJ,on, lui
nostru.
în contextul finalizării unor acţiuni esenţiale pentru coalizarea mişcării de rezisle•.1ţă
naţională antifascistă şi antiantonesciană, in intervalul de timp pe care-l avem în oter:t.ie,
s-au produs clteva evenimente de mare rezonanţă. Avem in vedere, mai înlii de toate, reali1.:;-•:ea
unităţii de acţiune a clasei muncitoare, coloana vertebrală a întregii mişcări de rezistenţă E3.-
tională, antifascistă şi antiantonesciană. La capătul unor indelungate tratative intre conduce.·ile
P.C.R. şi P.S.D t\ Ia mijlocul lunii aprilie 1944, s-a realizat acordul de Front Unic l\funcitoresc
dat publicităţii - in chip simbolic - cu prilejul zilei de 1 l\Iai 1944. în manifeslt,1 Frontului
Unic Muncitoresc se preciza, mai lntli de toate, că: ,, 1 Mai găseşte muncitorimea din România
precum şi masele largi ale poporului român la marginea prăpastiei" t 3 _
în continuare erau infălişate aspecte multiple ale tragediei pe care o trăia poporul ror.câu
şi se adresau chemări la luptă unită pe considerentul că: ,,Pacea pe care întreaga naliune o
doreşte trebuie cucerită prin lupta poporului, care trebuie să ia în propriile sale miini soarta s9.".
în manifest se sublinia, ln mod deosebit, raptul că „l\-Iunl'itorimea lşi strînge aslăzi rindurile in
Frontul Unic, la noi, ca pretutindeni. în ziua de 1 Mai, ziua ei de luptă şi de speranlă, muncito-
rimea organizată, unită de la comunişti pină la social-democraţi, cheamă întreaga clasă munci-
toare, pe toţi muncitorii organizaţi şi neorganizaţi, intreg poporul român, toate clasele şi păturile
sociale, toate partidele şi organizaţiile, indiferent de culoare politică, credinţă religioasă şi np!i.r-
tenenlă socială, la luptă hotărîtă pentru:
Pace imediată. Răsturnarea guvernului Antonescu, formarea unui guYCrn naţional <lin
reprezentanţii tuturor fof!elor antihitleriste I Izgonirea armatelor hitleriste din tar:i, sabotarea
şi distrugerea maşinii de război germane! Sprijinirea Armatei Roşii eliberatoare, alianţa cu
Uniunea Sovietică, Ar.glia, Statele Cnite ! Pentru o Românie liberă, democrată şi independet~tă I
Trăiască 1 Mai, ziua de lnfrălire sub semnul păcii şi de unire a clasei muncitoare!" H_
EYenimentul de la 1 Mai 1944 s-a repercutat cu consecinle excepţionale asupra trecerii
desfăşurate la organizarea detaşamentelor înarmate muncitoreşli, purtind denumirea de Fur-
maţiuni de luptă patriotice 45 •
După 1 Mai 1944 s-au intensificat, de asemenea, acţiunile de lărgire a eoaliţiei poEtice
antihitleriste. Contacte lot mai numeroase au avut Ioc intre comunişti şi reprezentanţii a!tor
partide şi grupări politice. Se poate afirma cu toată siguranţa că le-a re\'enit comuniştilor misi-
unea de mare cinste in faţa istoriei acelor vremuri de a îndeplini rolul de catalizatori ai forţelor
social-politice care puteau să aibă un rol şi manifestau interesul potriYit pentru producerea
unor transformări înnoitoare in viaţa ţării prin răsturnarea dictaturii antonesciene şi icşire,1 de
sub dominaţia Germaniei hitleriste, mergindu-se pinii la întoarcerea armelor împotriva acesteia.
în eYoluţia rezistentei naţionale antifasciste şi antiantonesciene s-a înscris, in acest
interval de timp, cu efecte pozitive, orientarea unor grupări politice şi cercuri politice ale bur-
gheziei spre ruperea alianţei cu Germania hitleristă. Desigur, interesele şi motivele acestor
cercuri erau foarte diferite şi contradictorii. în ce-i priveşte, comuniştii se străduiseră pină
atunci să cunoască ln fond aceste interese şi motive. De la 1 Mai 1944, pe un fir de continuitate
şi ascensiune, comuniştii şi social-democraţii au intensificat contactele cu aceste cercuri, obţinind
succesiv o serie de valoroase succese. Astrei, la 26 hrni 1944, a fost realizată o înţelegere cu
gruparea liberală condusă de Gheorghe Tătărescu, cu reprezentanţii Partidului Socialist-ŢărA
nesc - Lothar Rădăceanu şi Mihail Ralea - şi ai grupării naţional-democrate de sub conducerea
lui Petru Ţopa (derivată din fostul partid aflat, înainte de război, sub conducerea lui Nicol:i.e
Iorga), constituindu-se astrei Coaliţia Naţional Democratică.
în ce-i priveşte pe Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu - oriclt de greu le era, după
îndelungi rătăciri şi speranţe, care se dovediseră a nu fi fost clădite declt pe nisip, cercurile
politice occidentale nedîndu-le nici un fel de confirmare pentru gindurile şi apelurile transmise
pină atunci pe la Ankara, Madrid, Lisabona, Londra, Stockholm şi prin alte locuri ei ajungeau
t2 Vezi detalii în Gh. Ţuţul, A. Petric, Frontul Unic Muncitoresc în Romdnia. Edit.
politică, Bucureşti, 1971 şi A. Petric, Gh. Ţuţui, Unificarea mişcării muncitoreşti din Romdnia
Edit. Acad. R. S. România, Bucureşti, 1968, p. 7-36.
t 3 „România liberă" din 26 mai 1944, Vezi textul integral ln voi. 23 August 1944.
Documente, voi. li, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică, 1984, p. 239-241.
u lbidem.
45 ln acest sens lucrarea Gărzile patriotice din Rom/Inia, Edit. milltar:1, Bucureşti,
1974 ln care autorii ei - colonel Leonida Loghin şi col. Alexandru Petricean - lnfăţişează cu
interesante detalii lnceputul formării şi activităţii desfăşurată de aceste formaţiuni in :diete
insurecţiei din August 1944.
A 4~-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19••
treptat ln faţa unor semne de întrebare la care nu-şi puteau da răspuns. De teamă de a nu
rămîne ln afara evenimentelor şi ln izolare totală, cei doi lideri au acceptat, in luna mai 1944,
să parlicipc la constituirea unui Comitet Central de acţiune format din reprezentanţi ai P.C.R ..
(Lucreţiu Pătrăşcanu), P.S.D. (Constantin - Titel Petrescu), P.N.r. (Iuliu Maniu\, P.N.L.
(Constantin I.C. Brătianu), şi a unui birou, ca organ executiv, alcătuit din Petre Constantinescu-
laşi şi Vasile Bigu (P.C.H.), !jteran \'oitec şi Iosif Jumanca (P.S.D.), Ghiţă Pop şi Nicolae
lludi(:'i (i'.N.Ţ), Constantin (Bebe) Brătianu şi C.C. Zamfirescu (P.N.L.) H_ în acest cadru
s-au purtat tratative lndelungate pentru pregătirea evenimentelor hotărltoare ce aveau să Yină.
· 1n cc priveşte poziţia monarhici, aceasta s-a menţinut consta,,t pe linia prudentă de a
găsi 5oluţii capabile să o sculească de răspundere ln faţa istoriei pentru vina de a fi patronat
regimul antonescian. Intre aceste soluţii a figurat şi preocuparea pentru determinarea unei
acţhmi de ieşire a H.omăniei din războiul hitlerist. Cn timp, se ştie, cercurile Palatului regal au
contal pc pla11ul propus de liderii P.r-. .r. şi P. :-.:.L., cunoscut sub denumirea de „planul Gigurtu",
care consta în inlocuirea, cu asentimentul lui Hitler, a lui Ioan Antonescu cu inginerul Ion
Gigurtu sau cu un general agreat de hitlerişti, precum şi a miniştrilor de externe, de război şi a
şefului Marelui Stat l\lajor cu oameni de lncredere ai regelui n_
Este bine cunoscut faptul că la consfătuirea din noaptea de 13-14 iunie 1944, care a avut
Ioc la casa conspirativă a P.C. H. din Calea l\loşilor nr. 103, Intre reprezentanţii P.C. H. (Lucre iiu
Pălrăşcanu şi Emil Bodnaraş), ai Palatului regal şi ai armatei (generalii Constantin Sănătescu
şi Gheorghe Mihail, col. Dumitru Dămăceanu, Grigore Niculescu-Buzeşti, Ioan Mocsonyi -
Stirl'ea şi Mircea Ioaniţiu) 48 , in faţa argumentelor comuniştilor, care au demonstrat caracterul
nere;;ilist şi primejdios al „planului Gigurtu", guvernul hitlerist putlnd să fie pus ln gardă,
reprezentanţii Palatului regal au renunţat definitiv la formula respectivă şi au acceptat planul
partidului comunist de lnlăturare cu forţa armelor a regimului hitlerist, prin acţiunea decisivă
a factorilor interni. în acelaşi context, a fost desemnat, cu scopuri precise, un comitet militar,
avînd misiunea să se ocupe de pregătirea unităţilor militare ln vederea răsturnării insurecţionale
iminente 49 . Un rol esen!ial in elaborarea planului militar al acţiunii l-au avut Emil Bodnaraş
şi col. Dumitru Dămăceanu, precum şi generalul Constantin Sănătescu 60 •
Presiunea tot mai puternică a maselor, hotărlte să treacă la acţiuni decisive, presiunea
din inseşi rindurile P. N .'f. şi P. N .L., făcută asupra liderilor acestor două partide care erau In-
demna ţi să Pnă cont de evoluţia situaţiei politice şi militare internaţionale, au impus lui Iuliu
Maniu şi C. I. Brătianu clipa de luciditate ln care, ln sflrşit, la 20 iunie 1944, au aderat Ia plat-
forma propusă de comunişti pentru constituirea Blocului Naţional Democrat (B.N.D.). Plat-
forma - avlnd un net caracter antifascist, antihitlerist, general-democratic -prevedea: 1. în-
cheierea fără lntirziere, în baza ofertei fflcute de aliaţi, a unui armistiţiu cu Naţiunile Unite
(ţJniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii), căutlnd a obţine condiţiunile
posilJile cele m~i bune pentru interesele ţării 2. Ieşirea României din Axă, eliberarea ţării de
ocupaţia germană, alăturarea ei de Naţiunile Unite şi restabilirea independenţei şi suveranităţii
naţionale; 3. în acest scop: lnlăturarea actualului regim de dictatură şi lnloculrea lui cu un
regim constituţional, democratic, pe baza acordării drepturilor şi libertăţilor civile, tuturor cetă
ţenilor ţării. 4. Menţinerea unei ordini democratice şi realizarea păcii, conform cu Interesele
statului şi poporului român; 5. Prezentul acord intră imediat ln vigoare şi obligă partidele
contractante Ia organizarea şi ducerea ln comun, fără nici o lntirziere, a acţiunii, pentru reali-
zarea punctelor mai sus stabilite" 51 •
0
Yezi Gh. Zaharia, A. Simion, Politica de alianţă a PCR şi fnfăpTiiirea insurecţiei din
August 1944 ln „PCR in viaţa social-politică a României (1921-1944)", Edit. militară, Bucu-
reşti, 1971, p. 831.
47
Yezi mai pe larg Ir. Gh. Zaharia, Insurecfia poporului romdn din August 1944, Edit.
militară, Bucureşti, 1979, p. 41. În concepţia acestor cercuri, cei doi miniştri şi şeful Marelui
Stat Major, folosindu-se de poziţia lor, ar fi trebuit să acţioneze „inşelind vigilenta germanilor
ln vederea scoaterii ţării din război" (Arhiva C.C. al P.C.R, fond 104, dosar 915:1, Declara ţii
Lucreţiu Pătrăşcanu). ·
48
23 august 1944. Documente, voi. II, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti,
1984, J). 293-298.
49
Din acest comitet militar au făcut i;arte; generalul de corp de armată ln retragere
Glleorghe Mihail - ce fusese scos din cadrele active ale armatei, la 10 septembrie 1940, lmpreun ă
cu alţi 10 generali, generalul de divizie Constantin Vasiliu-Hăşcanu, comandantul Corpului 5
teritorial din zona principalului bazin petrolifer al ţării, Prahova şi Dimboviţa şi colonelul
Dumitru Dămăceanu, şeful Statului l\lajor al Comandamentului Militar al Capitalei.
60 Gh. Zaharia, op. cil, p. 42.
'' „România liberă" din 10 august 1944. Documentul integral este publicat in 23 August
1
19U. Documente, YOI. II, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984, p. 306-:l07.
13G A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19U
Cu 20 iunie 1944 se lncheiau practic acţiunile ce-şi propuseseră să conducă la lnchegarea

lntr-un tot unitar a mişcării de rezistenţă naţională antihitleristă şi antiantonesciană. Factori
obiectivi şi subiectivi de care trebuie a se ţine cont ln toată perioada pregătitoare pentru finali-
zarea acţiunii determinaseră o evoluţie rapidă a coalizării forţelor social-politice ale ţării. Practic,
Jn acţiunea eliberatoare a ţării au fost atrase, rlnd pe rlnd, toate păturile şi categoriile sociale
ale ţării şi aproape lntreg peisajul politic al ţării, excepţie făclnd doar cercurile rămase fidele pmA
·1a capăt lui Ion Antonescu şi purtătorii războiului alături de Germania hitleristă.
Tot ceea ce s-a Intreprins şi realizat pe linia coalizării fortelor antiantonesciene şi :.uti-
fasciste, antihitleriste, toate lnţelegerile încheiate, ln care P.C.R. era prezent şi acţiona Cil un
liant şi nucleu dinamizator, constituiau tn realitate, Frontul Naţional Antihitlerist pe care
comuniştii li preconiznseră tncă ln vara anului 1941 ln dccumentele lor programatice. Acest fapt
nu era scăpat de sub observare de organele informative hitleriste care relatau, la 5 august 1944,
c:i „evoluţia politicii interne din ultimele săptămini arată clar o trecere a tuturor opoziţiilor
. spre stlnga, cu preluarea conducerii acestei opoziţii de partidul comunist" 52 •
ln acest context, la orizont rămlnea o singură mare problemă - alegerea momentului
hotăritor pentru producerea evenimentelor mult aşteptate ele forjele coalizate pe platforma anti-
antonesciană şi antihitleristă. în legătură cu aceasta, intr-un şir ele consfătuiri, care au avut loc
după 20 iunie 1944, două concepţii diferite se aflau in vie dispută : prima dintre ele, a organiza-
ţiilor politice coalizate, care se manifestaseră şi se manifestau ferm pe poziţii antiantonesclene
şi antihitleriste indemna spre urgentarea pregătirilor pentru răsturnarea cu forţa armelor a re-
gimului antonescian; a doua dintre ele, concepţia liderilor P.N .Ţ. şi P. N .L. care căutau să limi-
teze totul la o lovitură de palat. Existenţa acestor două concepţii a fost sesizată şi de organele
informative ale dictaturii antonesciene care relatau, la 26 iunie 1944, că Iuliu Maniu şi Constantin
I.C. Brătianu erau convinşi că „o schimbare in România nu este posibilă decît sub presii.:cca
evenimentelor din afară şi mai puţin a mişcării interne. Acesta este nodul gordian al înţelegerii
partidelor democratice şi extrema stingă, comuniştii urmărind crearea frontului demorratic ca o
forma ţie de luptă imediată şi efectivă împotriva conducerii şi politicii actuale de război ... " 63
Străduindu-se să menţină Ia cote înalte voinţa de luptă a tuturor partenerilor din cadrul
Blocului Naţional Democrat, P.C.R. a depus continue eforturi pentru activizarea lor. Paralel
cu discutarea - intr-un cadru larg, pe care ii oferea lnsăşi existenţa B.N.D. - a problen:elor
generale ale pregătirilor pentru declanşarea actului insurecţional, o atentie deosebită a :ost
acordată elaborării, de către un grup restrins, a planului actiunilor armale.
Apropierea clipelor hotărîtoare in care răsturnarea revoluţionară trebuia - in mod ue-
i;:esar şi legic -să se producă, găsea Partidul Comunist Român la punctul ele comanaă, in „sei-
furile" sale şi sub directul său control afllndu-se toate secretele acţiunilor pregătitoare, celorlalţi
participanţi la e\"enimente neacordindu-li-se decît acces limitat, ·intotdeauna doar pe canalele
şi la chestiunile strict legate de locul şi rolul lor în strategia generală a momentului istoric·in
faţa căruia ne aflam. Este meritul de excepţională însemnătate al partidului comunist -· pe
care, din păcate, istoriografia de plnă acum n-a reuşit să-l sublinieze în suficientă măsură,. la
realele dimensiuni - acela de a fi reuşit să stăplnească deplin dispozitivul organizatoric al
acţiunii 64 şi, mai ales, să asigure conspirativitatea deplină a tot ceea ce se întreprinsese şi 'se
întreprindea, astfel Incit, la 23 August 1944, surpriza să fie totală atit pentru Ion Antonescu cit
şi la Berlin 66 • în funcţie de tot ceea ce s-a intimplat atunci, !n acea istorică zi, şi după ace ea
62 Vezi mal pe larg tn Gh. Zaharia, A. Simion, lucr. cil., p. 383.

63 Cf. Gh. Z".aharla, Insurecţia poporului romdn din August 194l, Edit. militari,
Bucureşti, 1979, p. 44.
64 23 August 1944 a însemnat, practic, o victorie politică a unei concepţii politice, pornită
cu clarviziune de la comunişti şi materializată, !n chip fericit, pe coordonatele pe care le-an avut
permanent sub supraveghere şi cqntrol direct comuniştii. Ei au glndit consecvent la realiznrea
unei ample coaliţii politice merglnd de la P.C.R. şi pînă la Monarhie şi, din treaptă in treaptă,
au ajuns să construiască această coaliţie, astfel incit, in timpul evenimentelor declanşate la 23
August 1944, comuniştii reprezentau unicul partid care aven legături şi colabora cu toate parti-
dele, grupările, organizaţiile şi personalităţile antifasciste, antihitleriste din ţară. Această situaUe
i-a permis partidului ccmunist să joace un rol politic hotăritor, care depăşea cu mult posibilită
tlle sale organizatorice, angaj:imentul său numeric în desfăşurarea victorioasă a evenimentelor
din August 1944.
65 Foarte consistente concluzii slnt formulate in acest sens ele Mihail E. Ionescu ln
studiul intitulat: ;lpogeul cri:ei politico-militare a regimului antonescian în preajma declanşării
insurecţiei din August 1944. (,,Revista de istorie", nr. 9/1980, p. 1651-1667).
A 4r-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19« 131
se poate oare cineva lndoi de consecinţele care ar fi putut fi produse dacă o cit de mică fisură
ar Ji intervenit ln pregătirea actului insurecţional sau dacă acţiunea ar fi fost deconspirată fie
şi pe un singur segment al ei? Categoric nu I Doar lnţeleglndu-se bine acesl lucru şi deducldu-se
- p'.nă la ultimele resorturi - consecintelc cu care s-ar fi soldat orice breşă care ar fi apărut,
fie şi ln păstrarea secretului acţiunii ce se pregătea, oricine poate bine să lnteleagă ~i să recn-
noaHă meritul istoric al Partidului Comunist Român ln asigurarea triumfului de la 23 August
1944, un triumf care era, 1n acelaşi timp, al tuturor forţelor sociale şi politice cu care comuni~tii
au colaborat ln cadrul largii coaliţii pe care au iniţiat-o, organizat-o, dinamizat-o şi condus-o
cu pricepere şi cu consecvenţă - pinii la capăt. Istoria st:i martoră aşadar - cu argumentell'-i
de necontestat - că, din lunga noapte a suferinţei unui inlreg popor, s-a ieşit la 23 August 1944
sub steagul purtat cu străşnicie prin furtuni de Partidul Comunist Român şi potrivit cu orien-
tările tactice şi strategice ale acestui glorios partid. în acest context, ln viitoarea unor eveni-
mente istorice cu puternică rezonanţă in lntreg spaţiul românesc, 1n întreaga masă a poporului
nost, 1, .,Declanşarea reoolu/iei de eliberare socialii şi naţională din August 1944 a inaugurat o
0
dap,i nouă ln istoria patriei, a deschis calea lmplinirii idealurilor şi nt'J.zuinfelor de dreplale şi liber-
tale ;;/e poporului romdn, a cuceririi depline a independenţei .~i su11eranită/ii naţionale, a afirmă1 ii
Ram,iniei ca na/iune liberă şi demnă ln rindul naţiunilor lumii" 56.
Mai mult deelt au lnsemnat pentru poporul român, evenimentele răsunătoare declanşate
fn ţzra noastră la 23 August 1944 67 au influenţat puternic evoluţia operaţiunilor milit~re pe
fronturile celui de-al doilea război mondial, contribuind Ia scurtarea cu 200 de zile a confruntării
şi, prin aceasta, la evitarea atttor sacrificii şi tragedii cite ar mal fi putut să fie produse 68 •
Aprinzlnd toate reflectoarele Istoriei asupra relului lndeplinit de Partidul Comunist
Român 1n pregătirea şi desfăşurarea victorioasă a evenimentelor petrecute acum 45 de ani ln
viaţa ţării noastre să subliniem apăsat că 1n condiţia aspră a timpului i-a revenit lui - ln prin-
cipal - datoria de a suporta pe proprii umeri presiunea marilor imperative naţionale. Meritul
său esenţial a constat ln faptul că - ln ciuda unor dificultăţi numeroase şi foarte greu de descris
ast1'zi Ia realele lor dimensiuni -,şi-a asumat voluntar misiunea istorică de a pregăti lnfăptuir~
revf\lu ţici ele elibcrnre socială şi na \ională, antifascistă şi antiimperialistă ln România şi s-a
achitat cu cinste de această misiune. El a actionat din umbra ilegalităţii, din sedii(clandestinc,
dintr-o serie de verigi legale şi semilegale în care se putea camufla, din lnchisori şi lagăre, chiar
şi din interiorul forţelor armate, ori de unde reuşea să-şi constituie un cap de pod. 1n primul rlnd,
Pentru a semăna voinţa de luptă, pentru a ţine vie flacăra lmpotriyirii, pentru a adlncl nemul-
ţum:rea, a-i da temeiuri precis conturate şi logice, a o transforma ln indignare şi apoi indignarea
tn fapte de luptă. 1n al doilea rlnd, pentru a contacta centrele de opozitie, a le armoniza
interesele, tn măsura ln care aceasta era cu putin\ă, desigur, punlnd mereu accentul pe interesul
naţional vital, făclnd apel la patriotîsm ca suprem liant al unui popor obligat să joace o carte
decjsivă, lntr-o situaţie istorică decisivă. în sflrşit, pentru a face să bată la adresa oligarhiei
ceas·.:l avertismentului, care să anunţe sfirşitul fatidic şi să clatine infatuarea puterii.
Toate acestea, fireşte, s-au petrecut ln momente ln care - datorită loviturilor grele şi re-
petate pe care le primise şi le primea - Partidul Comunist Român nu mai era un partid de masă -
aşa cum fusese, de pildă, ln Mai 1921, cu cei peste 45 OOO de membri ai săi - ci un partid de
(:Rdre, un partid politic care-şi propusese să facă o politică mare, cu largi perspective, aşa cum
a şi flkut-o, initiind, organizlnd, dinamizlnd şi conduclnd la victorie lupta antiantonesciană,
anfifasclstă şi antihitleristă ctin România, lnceplnd-o ln septembrie 1940 şi snrşlnd-o, ln chip
magistral, Ia 23 August 1944, dovedindu-se pe deplin capabil să unească pe aceeaşi platformă
toate forţele patriotice, combatante. Explicaţia de fond a reuşitei a constat ln faptul că
aderenţa largă la punctul său de vedere, partidul comunist şi-a doblndit-o pentru că s-a identificat
nu abstract, nu teoretic, nu lozincard, ci prin intervenţii prompte directe şi de răsunet cu
interesele imediate ale naţiei.
Toate cele mai lnainte tnfăţişate converg spre clteva lntrebări pe care trebuie să ni Ie
punem, judecind semnificaţiile excepţionale ale evenime11telor intervenite acum 45 de ani ln
viaţa României. Dacă nu ar fi dispus de toate atuurile despre care am amintit - structuri
organizatorice flexibile, o concepţie politică elaborată cu clarvi1.iune, temeritate, vizibilitate tn
perspectivă - cum ar fi putut reuşi partidul comunist să pună tn mişcare un spectru attt de
larg de forţe dispersate, unele fără nimic comun tntre ele, altele funciar rivale, inclusiv grupări
1nticomuniste? Cum ar fi putut să fie urnit din loc mecanismul voit înţepenit al partidelori
burgheze, cum ar fi putut să fie mobilizate cercuri militare de prim rang? Cum s-ar fi putut
56 Nicolae Ceauşescu, Romdnia pe drumul construirii socielă/ii socialiste multilateral
tewoltale, voi. 18, Edit. politică, Bucureşti, 1979, p. 581.
67 Cu privire la desfăşurarea lor vezi Ilie Ceauşescu, Florin Constantiniu, Mihail Ionescu
!00 de zile mai devreme, ErUt. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984, p. 57-106.
68 Ibidem. p. 107 şi urm.
138 A. ~5-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 194·4
ajunge la abordarea P:ilatului regal, să fie determinat regele să-l aresteze pe clictalor ~• s:Fl
predea ln mina reprezentantilor partidului comunist? Cum ar fi putut ajunge P.C.H. ~i de-
termine declanşarea luptei armale împotriva lrupelor hitleriste şi să trateze prin împuten•[ci!ii
săi :mnistiţiul cu U.H..S.S.?
in împrejurări atit de dramatice, crunt prigonilul partid comunist a devenit, prin clar-
viziunea şi dăruirea revolutionară, patriotică a luptătorilor săi, prin perseverenţa şi mobilit~tea
acliunii, prin spiritul de sacrificiu şi, mai presus, prin faptul c:1 a acţionat în cursul necesar
obiectiv ni istoriei, o aaevărntă inimă a naţiunii române. Pc o asemenea poziţie se afla Parliclul
Comunist Homăn atunci cinci a sosit istorica zi de 2:1 August 1944.
Acoperit de glorie, ele merite nepieritoare iri fata istoriei ci ieşea la 2:l August 1944 din
ilegalilate:1 aclinc:"i in care se aflase timp de mai mult de două decenii şi pentrn primn d:1tii în
istoria sa clobindea posibilitatea de a participa la guvernarea lării.
în via\n nccst11i partid, in Yiaţa Hom:lniei începea un nou ev, căruia ii aducem acum o
lnallă cinstire.
Holul ele prim-plan jucat de P.C. H. în toate fazele pregătirii şi înfăptuirii actului cie la
23 August 1944 i-au creat un puternic ascendent politic iii" raport cu celelalte partide şi i-au r-ermls
să preia şi să mcnlin:1 iniliativa politică şi să imprimc un curs revolu\ionar desfăşurării inceplhcl
chiar ele la 2:l August 1944 a lntregii vieţi politice şi a evenimentelor ce s-au succednt in istoria
ţiirii.
Arnm, in lumina unor aslfel ele adevăruri indubitabile ale istoriei şi în ceasuri de n!eas:1
sărbătoare, cinel intrcnga \ară intlmpin:1 cea de-a 45-a aniversare a Hevoluţiei de eliberare sM[al.1
şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă pe coordonatele sigure ale epocalelor succese clollin-
dite pc calea făuririi societăţii sodaliste multilateral dezvoltate şi înaintării Homâniei ·spre
comunism, îşi etalcnză deplina lor str:"ilucire aprecierile reeente ale tovarăşului Nicolae Ceau~e~csu
polriyit eu cnrc: ,,Se poate afirma cu deplin lemei, că aciui istoric de la 2-1 August 1944 a piu
cap<il penim /oldeau11a dominaţiei i•1peria/isle străine, a desd1is calea înfăptuirii unor mari t,ans-
(orm<iri revoluţionare şi /recerii la făurirea socialismului /11 Romcinia" ""·
HESuME
A J'occasion ciu 45-cme nnni\"Crsairc ele la rc\"olution de libcration sociale et nalil,:'. de,
a11lifasciste el antiimperialiste du 2:l Aout 1944, l'Hudc presente la contribution clccish-:, du
Parti Communiste Roumain a Ia Jutte pour la realisation cl'une large coalition qui :i org., :isc
et acc-0mpli hrillamment Ies evenements qui ont assurc la transformation rcvolulionnai-·c de
Ia societe roumaine ouvrant Ia voie aux grancles transformalions dans tous Ies domaines d Ie
passnge a l'edification du socinlismc en Houmanie.
L'auteur enumere Ies principaux moments qui ont conlribue ~, mellre d'accord tllu Les
Ies forces sociales el poliliques intcressees dans ces circonst:mces a renverscr la cliclaturc
d'Antonescu, a faire sortir Ia Houmanie de la guerre hitlerienne el a retourner Ies nrmes c:c,ntre
l'Allemngne nazie.
Le role primordial joue pnr le Parti Communiste Houmain dans toutes Ies etapes ci.e la
prcparalion et ele l'accomplissemcnt de l'acle du 2:3 Aoî1t 1944 qui lui ont cree un fort ascenclent
politique par rapport aux aulres partis el org:mis[ltions, en lui permettant cl'assumer et de
maintenir des Ie 2:-1 Ao1ît 1944 l'inith•tive polilique et cl'imprimer un caraclcre rh·olutimw.aire
a la vie politique et aux t!Vt!nements qui se sont succeclcs dans I 'histoire du pays.
PHECIS
Thc arrivnl of the Soviet troops on Homnninn terrilory in Marcl1 l!l44 and lhe per;pec-
tive of our eounlry becoming a combat zone, lhti English nnd American nir raids whicl~ hac!
started in April, the presencc of nbout one million German soldiers, the cletcrioration r.f the
populntion's condition, the policy of the dictatorial regime impelled the public opinion. The
documents rrom thnt time proYc the ostility or the Homanian people towarcls the anti-
Soviet fascist war, \owarcls the German troops ancl they also spcnk about protest actions
,.o Nicolne Cenuşescu, K~111u1ae /11 .';edin/a ~omun<i a P/e11arei C.C al P.C. R a or_qanismelor
de11wcrnlice şi or9w1i:a/iilor de mas,1 şi o,~şleşli, 28 noiembrie 1988, Edil. politică, Bucurcşli,
1988, p. 18.
A 4,-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19U 139
ag;iinst the policy of thc Antonescu-dictatorship and about a ,,isiblc sympathy towards thc
llnited Nations. Jn man~· ways the public opinion influcnced the politica! facts in thc direction
of constituling a cornmon front for Homania's exclusion from the Hitler war, of the armis-
tice with the United Nations, of thc abolishment of the dictatorial regime and the return to a
der,10cratic one. The frame of mind ot the Homanian people, its will to build up a new destiny
comtituted a fact of major importance in assuring thc victory rrom thc 23rd of August 1944.
Actul istoric de la 23 August 1944 - corolar

al mişcării de rezistenţă condusă
de Partidul Comunist Român
ELE~A GHEORGHE
l'arlc inlcgrantă a rezistenţei europene, mişcarea ele rezistenţă din România - formll
spe;-ific,i de luptă lmpotriva fascismului şi a politic-ii revanşarde şi de revizuiri teritoriale, avlnd
drept obiective fundamentale apărarea fiinţei naţionale, redoblndirea independenţei şi suvera-
nită1ii, respectarea libertăţilor democratice şi pentru pace - s-a manifestat odată cu aseensiu-
ne;i fascismului ln Germa11ia, la începutul deceniului al IV-iea. Susţinută, pe plan diplomatic.
prin acţiunea t.le intărire a rolului Ligii Naţiunilor in rezolvarea pe cale paşnică a diferendelor
dint;e state, în asigurarea securih'ilii statelor prin constituirea - după semnarea pactului de
ln Vicarno, care, cu accepţiunea Franţei şi Angliei, dădea Germanici libertatea revizuirii fron-
tiert'lor spre est - unui sistem ele apărare (:\tica fn\elegcre şi lntelegerea Balcanică) cu parti-
ciparea ţărilor cu interese comune, prin lmbunătă\irea relaţiilor cu vecinii, intre care un rol
fnsemnat l-a avut reluarea relatiifor diplomatice cu c.n.s.s. (1934), mişcarea de rezistenţă
din România a cuprins toate for\clc sociale şi politice, patriotice şi democratice, conferind
acesteia un caracter na Uonal.
Pe drumul său, ea a lnregistrat mlirile greve ale ceferiştilor şi petroliştilor din ianuarie-
febr"arie 1933, crearea Comitetului Naţional Antifascist (19:13), demonstraţiile antirevizioniste.
antifasciste şi an lirăzboinice din lntregul deceniu al patrulea - Intre care demonstratia de la
1 M:Ji 1939 din Bucureşti - cea mai mare demonstratie lndreptată lmpotriva hitlerismului,
in o7ganizarea căreia un rol deosebit I-au avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena
Cea u~escu - şi puternicele manifesta Iii antifasciste şi antihitleriste ce au avut loc concomitent
in t,1ate oraşele şi centrele importante din ţară - Iaşi, Timişoara, Arad, Cluj, Reşita, Ploieşti,
Comtanţa, Galaţi, Brăila, Tlrgu Mureş, Oradea, Baia Mare, Bacău, Piatra Neamţ, Alba Iulia
ş.a.; 1 Mai rn:rn constituindu-se, astrei, într-o puternică manifestare lrnpotriva fascismului şi
riizboiului desfăşurată in condiţiile rlnd fascismul era ln ofensivă ln Europa 1 .
\'ara anului 1940 a fost pentru Homânia o pagină de gravă lnfrlngere, conte..Lul
politico-militar creat ameninţind lnsăşi suveranitatea statului. Hegimul autoritar adus la con-
elucerca ţării a destabilizat sistemul politic din România şi a slăbit capacitatea de mobiliznre
n naliunii pentru apărarea independentei, integrităţii şi suveranită\ii statului, prejudiciind şi
rapo~turile internaţionale ale ţării. Srtşierea teritorială, instaurarea unui guvern agreat de
1 A se Yedc:t pe larg: Olimpiu \[1tichcsc11, 1 Jfai J.?.1? - mHn:n/ sem.1i{icativ iii lupta
poporullli român împotriva p.·im~Jdiei fasciste pentru apărarea i11depc11clenfei şi suveranilu/ii
naţionale, Edit. politicii, Bucureşti, 1974.
HO A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19H
Hitler, intrarea trupelor germane ln \ară, aderarea la Axa Floma-Berlin-Tokio, acordul eco;;on1k
româno-german din 4 decemblie Hl40 au creat o profund:1 mmul\umire in rindul maselor
populare.
fn aceste condiţii de zdruncinare sufletească, poporul român a protestat energic1
numeroasele acţiuni care s-au desfăşurat pe teritoriul românesc împotriva dictatului de Ia
Viena fiind expresia imediată a înregistrării marelui pericol - chiar pentru contin uitalea
statală a H.omâniei - reprezentat de politica agresivă a statelor fasciste favorizată de con-
ciliatorismul puterilor europene. Nici nu se putea altfel, ayfndu-se ln vedere contribuţia decisivă
a Germaniei hitleriste asociată cu Italia musolliniană la mutilarea teritorială a României.
La citcva zile după semnarea odiosului net - remarca \V. Fabricius, ministrul plenipo-
tenţiar al (;ermaniei la Bucureşti - ,,persistă demonstraţiile" in marile oraşe ale Transilvaniei
ocupate ele t"ngaria horthystă. ,,La Oradea -informa minislrul german - se striga ln mas,\: Jos
Hitler I" 2 De asemenea, Ia Timişoara „o mulţime de 500 de oameni - relata, la 4 septem1>rie,
consulul german din localitate - a organizat ieri noapte, Intre orele 20,30 - 21 o demonstraţie
lnaintea Consulatului german, insultlnd statul german şi tncercînd de a intra cu forţa ln ci ărHrea
Consulatului" 3 ; la Sibiu au manifestat „circa 2000 persoane cu placarde pe care scria: ,, Nici o
brazdă I Trăiască Ardealul Românesc" 4 • Asemenea manifestaţii de protest împotriva dictatului
de la Yiena s-au desfăşurat pe tot cuprinsul ţării, astfel incit, aşa cum se nota şi ln ziarul „La
Stampa" din 4 noiembrie 1940, întreaga naţiune română era .,gata să facă orice sacr Hiciu
pentru p,istrarea intcgrită\ii terilorialc şi independenţei ţării"•.
Istoria a consemnat, fără putin \,i ele tăgadă, că,cea mai lucidă for\ă socială şi politică a
timpului, n1re a opus o dirză rezistcn\ii şi care a avut capacitatea de a sesiza cu claritate obiec-
tivele comune ale tuturor forţelor democratice, patriotice, a fosl clasa munci/oare şi partidul său,
Partidul Comunist Român. ,,Este mr.rele merit al Partidului Comunist Român - aprecia secro-
larul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu - că s-a aflat in
acele grele împrejurări ln fruntea luptei pentru apărarea intereselor vitale ale poporului, a
integrităţii naţionale, împotriva războiului - deşi nu a putut împiedica aservirea şi ocupa-ren
ţării de către Germania hitleristă şi aruncarea României ln războiul hitlerist împotriva l."n.iunii
Sovietice. Poziţia fermă a Partidului Comunist Român, organizarea luptei active împotriva
războiului, a activităţii de sabolare a maşinii rililitare fasciste, hitleriste, organizarea luptei de
partizani au făcut ca P.C.R. să clştige poziţii importanle in viaţa politică, s,t fie
respectat şi să poată realiza, lmpreunii cu cele mai diverse forţe politice, patriotice, na\ iun ale;
un puternic front împotriva războiului, a hitlerismului" 8 •
Chiar la scurt timp după instaurarea gtrHnrnlui grneralului Ion Antonescu, Par:idul
Comunist Român dezvăluia - in documenlul „Punctul nostru de ndere", din 10 septe::1brie
1940 - primejdiile ce ameninţau România, chemlnd poporul la înlăturarea dictaturii antones-
7
ciene. El s-a găsit, astfel, de la început ln primele rinduri ale luptei maselor populare pentrn
înlăturarea noului regim.
Una din primele sale acţiuni a fost manifestaţia antifascistă şi rntihitleristă de Ia 3
noiembrie din pia\a Obor din Bucureşti, la care au participat mii de cetă\eni ai Capitalei şi tu
c-adrul căreia s-au scandat lozincile; ,,Jos f:tscismull", ,,Jos teroarea'!", ,,Vrem pline,. nu
război!",,, Vrem independenţă naţională!", ,,Afară cu a1 mala de ocupaţie I'' 6 • Expresie a stării
de spirit antinaziste a poporului român, dovadă a hotăririi sale ferme de a continua şi intensifica
lupta pentru reclştigarea drepturilor c'.c mocralice şi pentru reclohindirea indepmden\ei şi auve-
2
Arh. St. Bucureşti, colecţia Microfilme S.U.A. r. 314, T. 120-1170, c. 475490 Docu-
mente germane microfilmate la Alexandria (Virginia) (Auswărtiges Amt Handakten Lutlier,
Bd. 6).
2
Arh. St. Bucurcşli, colecţia Microfilme R.D.G., r. 40, c. 39 (Deutsche Zentra-
larchiv, 00.05. l{onsulat Temesvar, Signatur 92).
4
Arh. St. Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dosar 10/1040, I. 110.
6 Arh. St. Bucureşti, colectia 1\-Iicrofilme Italia, r. 28, c. 117 (Biblioteca civica Tor1no).
8 Nicolae Ceauşescu, Rom/Inia pe drnmul cons/mirii socielă(ii socialiste multilateral dez-
vo/lalc, voi. 22, Edit. politică, Bucureşti, 1982, p. 17.

7 Documentul s-a răspindit sub formă de broşură cu titlul fals „ Strigoii" de părintele
Mota, Edit. "Cniversul, 1940 (Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul de Interne, inventar nr.
1264/10, dosar 2/1940, l. 137). ·
8
Arh. St. Bucureşti, fon,! Preşedinţia Consiliului de Miniştri, closar 110/1940, f. 68--'70,
M. 483-484.
A 45•A A'NIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19'4 Hi
r:mitătii nationale _a patriei, demonstraţia „a fost urmată de sute de arestări de nevin11\aji,

care duşi ln beciurile poliţiei legionare au fost bătuţi pină la moarte" 9 • Ca răspuns dircd, _li;i
13 noiembrie 1940 a fost emis un decret-lege pentru reprimarea tuturor manifestărilor po!itice
şi sociale potrivnice dictaturii fasciste, pedepsele preconizate variind Intre 5 şi 15 ani, detenţiune
·sau ·muncă silnică 10 .
Cu toate accsten, documcnlrle epocii arabi că absentarea de la muncă, realiznrc,, pre;>_·
duselor cu calitate slabă sau clcfcctc, înmul!irca conflictelor de muncă, a manifestaţiile, de
stradă sau a greYClor şi mai ales sabotajul economic au fost o parte din formele pe care r ·olc-
tariatul român le-a adoptal in cadrul mişcării de rezistenţă.
, 1 Distrugeţi maşinile clin inlrcprindcrilc de război, stricaţi muniţiile, armamentul şi to:itc
materialele pentru războiul lui !Iitler ! - sc spunea într-un manifest difuzat ln aprilie Hl-4:.: de
Partidul Comunist. Ceferişti! Împicdica!i transporturile c,e trupe şi de materiale de r,,zlloi !
Opri!i _frenurile lnrărcale cu bunurile rilpile poporului român pentru Germania fascislă I :.\lu1ci~
tori din porturi, marinari! Opriţi încărcarea şi plecarea vapoarelor încărcate pentru ocui;,:njii
germani" 11 •
. Înfruntind orice pericol, muncitorii au urmat indenurnrile P.C.R. şi au organizat nu-
meroase· acte de sabotaj. Documentele timpului, îndeosebi rapoartele Siguranţei, lnregl ;_trn n
deraierea trenurilor şi distrugerea unor garnituri încărcate cu armament german, scoatere:i, din
f1inc_ţiune a instalaţiilor sau prodii'cerea unor piese necorespunzătoare, distrugerea „liniei tele-
grafice ce face legătura cu Comandamentul armatei germane" 12 • ,,Acte de sabotaj care du.c Jq.
incendii, explozii şi deraierea trenurilor de marfă au loc aproape zilnic ln regiunile petro'.ifer!!.
romţrie" anunţa lntr-o ştire, din 29 dţce~brle 1940, Agentia Reuter - menţionind „10 acte
de ·sab9_ţaj de acest Jel" 13 . Din aceeaşi lună sînt semnalate următoarele acte de saboţ;ij;
,,L11: !!. decembrie, 150 vagoane de benzină au ars tn.t~4!ăria „Standard", la 11 decembrie:, rol\}
un .mic incendiu ln rafinăria „Concordia"; la 12 decem6rie, 8000 m.c. de lemne.au ars în cedrul
de instruc\ie german de la Tîrgovişte; in aceeaşi zi primele vagoane de .benzină destjnată ItaJiei
:m ars la ieşirea din rafinăria „Creditul l\Iinirr"; la 13 deceml;lrie, incendiul a distrus 6.0 vagoane
d_e beJ}Zină în staţia de pompă Teleajen; la 15 decembrie, lu apropiere de Teleajen, pipelire-111
Socictii!ii „Astra Romană" a explodat, lntrernpind circulaţia feroviară înspre Basarabia; Ia
16 _d_t;cembrie, două trenuri de marrn der.aiază la Rlmnicu Sărat, tncărcate fiind cu materi'!-,l, ue
constrncţie in beton pentru frontiera românq-sovietică; la 17 ciecembri!', explozia a distn:, 80
vagoane benzină pentru avioane provcniTld de la „Creditul l\Iinier" din PlfJieşti; la 20 decern l>ric
s-:111 1111:egistrat alte două deraieri de trenuri, la Ploieşli, lnlreruplnd circulaţia trenurilor petro~
lilere" a_
' Este ele subliniat că, aşa cum se arată, spre exemplu, intr-1111 raport din septembrie
1942 al lega!iei Italiene la Burnrrşti, actiunilc tic sabotaj erau prcgălite „ln mod special contra
căilor· ferate şi Intreprinderilor iEdustrialc care lucrau pentru armată, cu dublu scop pentrn a
tmpiedica transportul trupelor, muni\iilor şi proviziilor şi, in acelaşi timp, cu intenţia de a p,,ra-
liza economia ele război n \iirii" 15 •
·Acestora li s-au adăugat grcycle, îndeosebi la Intreprinderile a căror producţie era legată
de•război, de satisfacerea acordurilor eoonomice cu Germania (,,Petrila", ,,Aninoasa", ,,Petro-
şani", Mica-Bract" ir., ,,Lonca•· 17, ,.Astra"-Arad, ,,Malaxa" - Bucureşti, ,,Concordia"~·
Ploieşti, Uzinele metalurgice - Cugir) numărul lor ajungind la aproape 60 18 , Acţiunile chlsel
9
.. Ibidem, dosar 111/1940, f. 344.
10 , .. Monitorul OHcinl", partea a l-a, nr. 267, din 13 noiembrie 1940 .
. _11 Ar!!. St. Ul!curcşti, Colecţia de documente privind mişcarea muncitorească, dP:ia1·
45/104.:1, f (i8- ,0
~ Arii St. :\raci, Colecţia de documente referitoare la mişcarea muncitorească di1i"
1
jude\ 111 :\r,ll!, d,.,- · ,• 39, f. 13.
'" Arh ~,. Bucureşti, colectia Microfilme S. U.A - Documente germane microfilmate la
Alcx.:i11<lri-l i\'!: ~i111a, r. 41, T. 77-604, c, 1788927 (Oberkommando der Wahrmacht, Wehrn irt-
schafl, unei I slungsamt, \VI/Ic 457).
. _1~ Ar('.. St. Bucureşti, fond l\-linisterul Propagandei Naţionale, Buletine informative,
clos·.r ua. r .-,27.
' A;!1. St. Bucureşti, colecţia Microfilme Italia, r. 112, c. 44-45 (Archivio Cen-trnle
1
c!e io C.lal "• lloma, fond l\Iinistero dell' Jntemo. Direzione Generale, Pubblica Sicurezza 192,)-
JD4~ ll:•,la 64).
H Arh. St. Bucureşti, Colcctia de documente prh·Jnd mi~carea muncitorească, do$nr
4;> IJ-11. r. 29-31.
'' Ibid,m, dosar 44/1942, f. 37.
'
8
Apuu Gh. J. Ionilă, A. Simion, Clasa muncitoare - for/a socială fundamenl<tW a
,, .şc,irii anli{ascisle din Rom(lnia, Edit. Politicll, 1974. p. 132.
142 A (5-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944
muncitoare au atras, în continuare, o legislalie drostică, decretele lege din 2 octombrie 1941, din
17 septembrie 1942 şi cel din :-1 august 194:l prevăzlnd pedepse foarte aspre, inclush' pe-
deapsa cu moartea, pentru distrugerea sau fabricarea defectuoasă a maşinilor şi instalaliilor
pentru deteriorarea instala\iilor sau Intreprinderilor care lucrau pentru armată 19 • Chiar şi ln
acesle condilii, clasa muncitoare şi-a fiicut pe deplin datoria falii de (arii, dinct mnllc jertfe ln
indirjita luptă a rezister lei: 5463 comunişti şi alli ar·tifascişti interna\i in lngăre, 10. 56fi anche-
taţi şi jucteca\i pentru activitatea lor politică lnareptată impolriva regimului, :H:J condamnări
la moarte dintre care 72 executate, 277 condamnări la mundt silnicii pc via!ă şi 5185 la ani de
închisoare pe diverse termene, totalizlnd 22. 17:3 ani 26 .
Mi~carea de rezislentă a devenit tot mai cuprinzătoare, ln rindurile sale fnscriind11-se şi
f1lr,i11i mea, clasa sociahi supusă cel mai mult exploatării, politicii represive a regimu ln i, iar
dnp:1 intrarea Homâniei in războiul hitlerist - clasa care u dat lării cele mai numeroase jertfe
pc front. Hcfuzul ele a executa lucrări in folosul armatei germane, sustragerea cc. cah:lor şi
animalelor de l..t rechizilii pentru front, precum şi de la concentriiri şi mobiliza:c. ~p,ijinul
acordat rcforma\ilor, dczertuilor tot mai numeroşi, rr.anirc~latiilc in fala primării lor si prc-
feclurilor au constituit forme ale conlribu\iei tilrănimii la mişcarea de rezistentă. Era boicotat,
pe toate aceste căi regimul antonescian şi mai ales războiul hitlerist. ,, în cercurile săteşti -'
se spune intr-un document - se afirmă că popula\ia românească va fi refractarii unei apro-
pieri sincere fată de Germania" 21 • Tocmai de aceea se adresau numeroase apeluri - curn
este cel cin 11 martie 1941 - către „fraţii ţărm•i", care să nu uite c:i „nici moşii, nici stră
mo~ii noştri nu au suferit sii stea sub ocupaţ.ie străină. Nici moşii, nici strămoşii noştri n-at1
putut fi dominaţi de liftele străine, ei provocind revolulie impotriva celor ce-i asupreau ...
Deci, nici noi, românii de astăzi, să nu îngăduim ca nemtii să ne poruncească, sii nu lngă
ctuim ca ei să-şi bată joc ele sentimentele noastre nalioaalc, să ne prade tara intr-un mod aşa
de l,arbar" 22 • Totodat:i, prunii .erau îndrumaţi „să ascundă recolta, s:1 nu declare c-antită
ţiie de cereale autoritătilor, să nu dea ascultare ordinelor ele mobilizare şi recrutare, să sabo-
teze în general toate ordinele date de autorităţi etc." 23 •
Ţărănimea - ale cărei trad)lii de luptă revolutionarii sint bine cunosci;te - dădea
şi ce:> mai m:>re parte a nrmatei, transmitlnd acesteia sentimentele sale patriotice. Jignită de
prezenta ln tară a trupelor germane, de decizia guvernului de o nu lupta pentru apărarea
graniţelor in vara anului 1940, cu deosebire după impunerea Dictatului de la Yiena, ,,mani-
feslî»du-şi regretul că 1111 s-a răspuns cum se cu,·ine - adică cu armele - acelor care ne-au
silit să părăsim o parte din pămtntul strămoşesc" 24 , oştirea română care - prin compoziţia
sa socială renecta starea de spirit a maselor populare - a devenit chiar de Ia lnceput una
din componentele importante ale mişcării de rezistentă şi factorul care a jucat rolul princi-
pal in desfăşurare'.! eu succes a revolu\iei din august 1944.
Intr-un raport clin 15 mai 1941 al Inspectoratului general administrativ către Ministe-
rul uc Interne se remarca existenta unui „curent de ostilitate vă<1ită a intelectualilor din
sale şi oraşe, ca şi a oriterilor români, impotriva armatei şi ori\erilor germani" 35 .
După împingerea României in războiul hitlerist antisovietic starea de impotri\•irc ht.
rindurile armatei, la toate nivelurile, inclusiv ln rindurile soldn\ilor, s-a accenluat, gen.erlnd
conllirte publice cu mareşalul Antonescu, ducincl plnă la izolarea acestuia.
Astrei, după decizia mareşalului Antonescu de a spori numărul de unităţi române
angajate in război, sub presiunea nazistă, la snrşitul anului 1941 se înregistrează profunde
clivt>rgente Intre conducătorul statului şi şeful Marelui Stnt Major, generalul Iosif Iacohici,
care in decembrie 1941 a inaintat 1111 raport in care se declara împotriva hotărlrii aictatoru-
lui, motiYind ră „războiul, clcpartr 11c lnni nu este popular"' ~i contcsllnd compctenla acestuia
ele ,1 decide ele unul singur in probleme ce angajau soarta slatului, a demisionat la 17 ianua-
rie 1942 28 •
. 19 „illonilorul oficiai", nr. 2:1:1 din 2 octombrie 1941; nr. 217 din 17 seplcmbric Hl42;
nr. 179 clin :l august 1043.
20 Olimpiu l\latichcscu, ,,\pârarCll Pal1iolică, Bucureşti, Edil. !:iliin[ific,i, 1971,p. '.J:l-24.
21
Arh. SL. \"ikca, fond Subinspccloralul muncii, dosar ,>9/1941 f. :ll.
22
Arh. St. Bucureşti, fond l\lioislerui Propagandei :-;ulionale, dosar 123/L 168 ..
23
Ibidem, fond Preşcclin\ia Consiliului de '.\Hnişt_ri, dosar 285/ 194:J, f. 2:1.
" 1 Ibidem, Coleclia de docammte privind mi5c.Hel mu:H·itorc~sc,i, dosar 42/1940, f: 20.
25 Arh. St. Yrancca, fon,! Prdcclur,1 J>ulrn, clos1r 1:,1/ 19H, f. 18:J.
28 .\rhiva :\linhlcrului .\pări:irii :-;alionale, forul 437, dosar 2030, f. 175-183.
A 45·'.A ANIVEBSABII A JNSUBBCŢIEI DIN AUGUST 19H H8
Gestul şefului Marelui Stal l\.lajor a produs un puternic răsunet, consemnat şi 1n docu-
mente: ,,Derrisla generalului Iacobici a produs o adlncă Impresie 1n comandamentele armatei
romine, ceea ce arată că şi ceilalţi comandanţi romAni slnt lmpotrlva continuării războiului.
Mi~rea antigermană din Românin n Inat asemenea proporţii Incit a fost necesară convoc:irea
unei conferinle a generalilor, la care profesorul Mihai Antonescu a subliniat unitatea de ,·ederl
dintre guvern şi armata ţării. El a ameninlat lnsă pe acel ce se pretează Ia critici fală de
acţiunea guvernului. Toate acestea arală că Intre guvern şi armată existau disensiuni ln
leglltură cu participarea la ră'Zboi" 27 • ,
ln cadrul mişcării ele rezistenţii naţionnlă s-au lncadrat, deopotrivă, şi intelectualilcdea,
nenumărate personalităţi ale ,·iei.ii ştiinţifice, culturale şi artistice, care au influenţat, la rlndul
lor, largi cercuri ale opiniei publke prin opoziţia sa la presiunile ideologice ale regimului şi
ale Germaniei naziste, dar mai ales prin promovarea - atlt ln cadrul şcolii, cit şi al culturii,
tn general - a valenţelor progresiste ale civilizaţiei romaneşti, cultivarea sentimentului demnită
ţii naţionale, respectul faţă de munca şi lupta lnalntaşllor.
Io cadrul intelectualltll.ţll, Partidul Comunist Român crease, lncă din 1942, organizaţia
„Uniunea Patrioţilor" care - aşa cum se sublinia lntr-un articol programatic din primul
RumAr al ziarului „România liberă" - ,,slujeşte şi reprezintă numai interesele naţionale ale
lntregult1i popor, fără deosebire de convingerile politice, ele situaţia socială şi materială, de con-
cepţia filozofică a membrilor sAI" 28 şi lşl propune „unirea tuturor for!elor naţiunii rom line
liitr-un singur front patriotic de luptă pentru eliberarea de sub jugul fascist" 19 .
· Activitatea desfăşurată de Intelectualitate 1n cadrul mişcării de rezistenţă na Uonală a
culminat, ln anul 1944, clnd grupuri de intelectuali români au cerut conducătorului statului
leşln=a grabnică din războiul antisovietic pentru salvarea naţiunii: ,, în actualele lmprejurirl
tllcerea noastră ar lnsemna o crimă - se spunea ln Memoriul oamenilor de ştiinţă _şi cultură,
mem·brl al Academiei Române şi profesori al universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj adresât
ln aprilie 1944 Iul Ion Antonescu. Coborlţl 1n stradă ,1 lntrebafl treclltorli, mergeţi ln sate
şi oraşe, ascultaţi glasul poporului. Pretutlnc'enl veţi vedea deznădejdea ln ocW [şi auzi acela.şi
rhpuns: Nu.. ·
Pentru ce să mal luptăm? Interesele vitale ale st9tulul şi poporului nostru cer ime-
diata lncetare a războiului, oricare ar fi greutăţile acestul pas. Sacrificiile pe care România
ar trebui să le facă vor fi incomparabil mal mici şi mal puţin dureroase declt continuarea
rlizboiului" s;,_
ln această largă mişc.are au fost prezenţi şi avocaţii şi juriştii democrat-I care s-au
exptimat alături de celelalte categorii sociale şi profesionale, pentru tncetarea războiufoi şi
salvarea ţării de la dezastrul naţional 81 •
De asemenea, o mare par~e a burgheziei, n__mici/or meseriaşi şi comercianţilor, prin forme
specifice (refuzul de ·a vinde mărfuri ocupanţilor germani, proteste fală de com;enţJlle eco-
nomice· lnchelate cu Germania şi nefavorabile statului român, refuzul de a colabora cu hitle-
riştii) a mărit capacitatea mişcării de re~stenţă din România, mal ales cll.tre sffrşltul dictaturii
u1tonesciene, contribuind astfel la realizarea acelei unltllţl depline care a stat la baza yieto-
rlel insurecţiei din august 1944. ·
Sperlnd că guvernarea antonesciană va restabili ordinea ln ţarii., partidele „Istorice" -
cu toate că, ln forme organizate, nu mai fiinţau din anul 1938 - au aprobat, Ia lnceput, 'politica
antonesciană, dar colaborarea regimului cu legionaru ca şi lnscrlerea tot mal accentuată
a ţării ln cadrele politicii <;,ermaniel naziste l-au condus pe liderii Partidului Naţional Ţără
nesc şi Partidului NaUonal Liberal spre adoptarea unei atitudini de protest atlt faţă de condu-
cătorul stalului, cit şi faţă de Musollini şi Hitler, autorii dlclatulul de la Viena. ,,Un neam
lnzestrat eu o perfectă continuitate geografică şi etnografică, cu o conştiinţă naţională, cu o
uniti.te culturală şi Identitate de limbă uimitoare·. . . nu poate fi lipsit de dreptul unitdţii
sale naţionale - scria Iuliu Maniu, Ia_ 28 decembrie 1940. Din această Romilnle unltd -nu
poate lipsi lndeosebl Transilvania sau o parte a ei, care este leagănul neamului românesc'" 32 •
Iar infrlngerea rebeliunii legionare (ianuarie 1941) şi odată cu aceasta alungarea de la condu-
cerea statului a legionarilor - coloana a V-a germană ln România';_ a Intru nit adeziunea
liderilor celor două partide, care - ca şr tloărul monarh - au privit cu satisfacţie ,,divorţul"
dintre legionari şi generalul Ion Antonescu. Refuzul liderilor P.N.Ţ. şi P.N.L. de a part-lcipa
17
Arb. St. Bucureşti, fond Ministerul Propagandei N'aţlonale, dosar 121, f. 6.
1
,,România liberă", an. I, nr. 1, din 28'ianuarie 1943.
•
21 Ibidem, nr. 4 din 15 aprilie 1943.
31
Arh. St. Bucureşti, Colecţia de documente privind mişcarea muncitorească, dusar
46/-1044, r. 43-45.
n Vezi şi documentele nr. 16, 17 din grupajul anexat.
91
Arh. St. Bucureşti, fond Casa regală, dosar 1/1941., f. 18.
1-M A 45-A ANIVERSARE A INSUBECŢIEI DIN' AUGUST 1944
la Iprmarea unul guvern de unitate naţională, a creat, de altfel, posibilitatea instaurării depline,
ln frl)ntea României, a dlctaturli militare a guvernului Ion Antonescu. Doar Partidul Comth
nist Româiţ aprecia că, ln urma lnfrlngerii rebeliunii legionare, s.e consumase lupta dintre
,,două clici" reacţ.ionare şi, publiclnd broşura „De la regimu) legionar la dictatura milltar;P!
(felmrnrie 1941), chema lntregul popor român la luptă lmpotriva „transformării ţării lntc,o
anc;,:,i a Imperialismului german" 33 pentru lndependen.ţă naţională, lmpotriva atragerii. Româ-
niei in războiul hitlerist, antisovietic.
Considerlnd că sah·area ţării din tragedia care se profila nu putea veni declt. prin
unirea rindurilor !ntregli naţiuni, Partidul Comunist - făclnd apel la propria ·experienţă,
a luptei pe haza frontului populRr din deceniul precedent - şi-a definit poziţia principială,
fiind. primul partid al ţării care a oferit o soluţie politică ce avea să stea la baza s~rategiPI
mişc.'irll de re~sten ţă româneşti. Subliniind ln „Circt:1lara" din 8 iulie 1941, necesitatea ca,
inc~pind din acel moment, ,,comuniştii să lucreze zilnic la formarea unităţii de luptă şi a.fron-
tului unic al clasei munc:toare, cu muncitorii social-democraţi, naţional-ţărănişti şi cei fără
dţ p,irtid" şi că, ln aceste condiţii „comuniştii trebuie să-şi concentreze toate forţele pentru
formarea Frontului Gnic Nalional", Partidul Comunist Român fixa drept orientare prngra-
maliră moblllzarea şi organizarea 1.ntr-un front naţional a tuturor forţelor democratice, ant~
hitleriste, antiantonesclene. La baza acestuia să stea Frontul Unic l\luncitoresc, deoarece
„fără unitatea clasei muncitoare nu se poate orgQJliza eu succes nici unitatea de luptă pentn1
ctţzrobirea naţională a poporului român" 81 •
Pentru a realiza acest larg front patriotic antihitlerist trebuiau învinse unele ;,bariere
ideologice", calea fiind obiectivul comun al tuturor forţelor patriotice, democratice din .Româ~
nia. în acest scop, pentru organizarea mişcării de rezlstenţă la nivel naţional, Partidul Gomu-
ni~t Român a propus, in documentul „Lupta por,orului român pentru libertate şi indepen-
den(ă .naţională" (6 septembrle 1941) 85 Jlnia strategică şi tactică corespunz:ltoare momentur
lui .~rav ln care se găsea ţara, linie care, ln concepţia sa, trebuia să coalizeze forţele polltlcie
ale lării pentru lndepHnirea unui singur ţel: salvarea naţiunii. Enumerlnd obiectivele, care
stăteau ln faţa mişcării de rezistenţă (ieşirea României din război, răsturnarea regimului l'nto-
nescian, anularea Dictatului de la Viena, restabilirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
şi democratice) partidul comunist dădea d.ovadă de mare· flexibilitate şi maturitate i:olltlcă:
,,Comuniştii - se arl!ta 1n documentul menţionat - ln Interesul Frontulul Unic Naţional,
pentru zdrobirea fascismului cotropitor, pentru cucerirea drepturilor şi libertăţilor democra-
tice şi cetăţeneşti, a independenţei poporului român renunţă la orice lozincă şi acţiune care
ar patea să-i despartă de celelalte partide şi grupări politice care sint per>tru dezrobirea-naţio
nală a poporului român. lnsă ei nu renunţă la programul lor, la propaganda programului
lor . şi a lozincilor finale".
1n actst fel, reuşind să exprime foarte clar, ln faţa naţiunii române, drept „singurul
critN•iu al colaborării, atitudinea faţă de fascismul german şi războiul său tllhăresc", Partidul
Comunist Româi;i. şi-a clştlgat recunoaşterea ln fruntea mişcării de rezistenţă.
Evenimentele ce au urmat, cu deosebire cel~ din anul 1943, au marcat un progres
remarcabil ln evoluţia mişcării de rezistenţă naţională.
Starea de spirit antihitleristă a poporului, care „a evoluat spre o stare de spirit lncor-
da.tă" 38 cum se exprima Manfred von Kllllnger, ministrul plenipotenţiar german la Bucureşti,
evoluţia sltut1ţiel fronturllor hi favoarea Aliaţilor (,,orice succes al Aliaţilor - se aprecia
intr-,o notă a Serviciului Secret englez - putea contribui la ridicarea maselor din România
lmpotrlva regimului Antonescu" 87 ) au demonstrat tuturor forţelor politice clin România că
solutia prezentată de Partidul Comunist Român lncă din anul 1941 - frontul naţional de
lupU1 - era singura soluţie realistă, capabilă să asigure salvarea poporului român.
Apoi, prin eliberarea P.C.H. de lndatoririle faţă de Comintern, in iunie 1943, s-:i
cr.eat posibilitatea constituirii Frontului -Patriotic Antihitlerist.
Subliniind că fruntllşil partidelor politice refuzaseră plnă atunci propunerile P.C.n.
de a.uni toate forţele naţionale ale ţării într-un .,,Fr.ont Gnic Natlonal al poporului romi\11'",
·.con.ducerea P.C.R. avertiza că „clucă el nu-şi vor schimb:i atitudinea pasivă ulei acum, .ln
88 23 August 194'. Documente, voi. I, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1984, p. 201-207.
H Ibidem, p. 283-285.
35 Ibidem, p. 300-305.
39 Arh. St. Bucureşti, colecţia '.\!ier.o filme S. U. A., Documente microfilmate la Alexandri.1
(Virginia), r. 265 T. 77-607, c. 187-400.

37 Ihidem, r. 6813, c. ·520. _(British Intelligence, Information l!ated April 12, 1943.
rece:ved ln London report no. 955/43_, Homania, Politlcal, !'l"Iilltary and E..:onomical)-
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 Mii
ultimul moment, ei vor răspunde la fel cu trădătorii de la c\rma ţării pentru catastrofa naţio
n 1k'i a H.omaniei". După ce arată eforturile făcute de comunişti ln această direcţie, precuni.
şi condiţiile ca1·e făceau posibilă şi necesară realizarea acestui organ na\ional, se subliniază:
,,A sosit ceasul al 11-lea; poporul roman trebuie sii-şi ia sc,arta in miinile sale proprii şi să
se ridice la luptă hotărltă pentru salvarea sa de la catastrofa naţională iminer>lli ... Conştien~
de gravitatea istorică a momentului, Comitetul Central al Partidului Comunist propune tuturor
partidelor şi organizaţiilor politice, formarea unui Comitet Naţional de luptă pentru elibera-
rea, ţării. Comitetul N:>ţional are ca sarcină să mobilizeze şi să unească toate forţele naţionale
ale \ării, fără deosebire de p:1rticl şi religie, ln Front Cnic Patriotic Antihitlerist al poporu-
l III· .. 38 •
La 29 septembrie 1943, o ştire difuzată ac Agenţia germană „Dic Zeitung im Aussclmilt''
m('llţiona activilatea Partidului Comunist Roman in vederea unei schimbiiri a regimului
acfnal şi inlocui1•ii lui printr-un guvem democratic, care pentru lnceput să fie format din
diferite personalităţi ale fostelor partide politice democrate 3 ~; in acest sens - menţionează
acelaşi ·document - ,,s-a luat legătura cu unele personalităţi politice democrate şi s-a ,.pus
la punct un plan de acţiune" 40 • ,,Partidul Comunist s-a adresat partidelor democratice cu o
propunere de colaborare" 41 , se arată intr-o informare din ianuarie 1944 aflată la Arhiva
Foreign Office-ului.
lncă din 22 martie 1944, ambasadorul american la Moscova, Avcrell Harriman, lntr-o
telegramă către secretarul de stat al S.U.A., Cordel Huli, prin cal'e anunţa org:mizarca „F-ron-
tulni Patriotic in Romdnia" sublinia că această organizaţie „clştigi'i din ce ln ce mai mulţi
adepţi", prezentlndu-i şi programul: ,, I. Retragerea imediată din războiul german şi aliitu-
rarea la ţările democratice; 2. Izgonirea nemţilor ctin România: 3. Hăsturmiren guvernului
antonescian; 4. Formarea unui guvern cu adevă1·:it naţional; 5. Reinstaurarea drepturilor
şi· libertăţilor democl'atice; 6. EliberareJ tuturor patrioţilor din lnchlsoare; 7. Pedepsirea
criminalilor de război hitlerişti" 49 • La 21 aprilie 1944, ambasadol'ul american Informa, ln
le~;:tlură cu perspectivele situaţiei politice clin Romi\nia, că „patrioţii !'om ani lnţeleg că dacă
ţc;!·a trebuie salvată, atunci lntregul popor trebuie să se ridice lmpotriva fascismului".
~\r:1tind că existli dovezi g-răitoare că „valul popular de rezistenţă c!'eşte pe zi ce trece",
A. Harriman menţiona, de asemenea, că ln România „au avut loc manifestaţii pentru
p,,ee, greve la nodurile de cale ferată cele mai importante in semn de protest hnpo-
t.riya deturnării spre Germania a instalaţiilor de cale ferată şi numeroase sabota.ie", că „arest-
t,11•ile pe scară largă nu au reuşit să controleze c!'eşterea mişcării"'. Observator atent al vieţii
p,,litice din Hom:înia, I-Iarrirnan arăta, totodată, că „Partidul Comunist H.omiln acţionează
in acest scop" -1 3 _
Mărturiile externe ale timpului - deopotrivă cu izvoarele interne - reliefează creşterea,
puternică t> rezistenţei, slftbirca poziţiilor dictaturii antonesciene, panica şi deruta din aparatu!,
de stat. In informarea asupra situaţiei din România lntocmită 1n 12 iulie 1944 de Karl
Clo1Uus, director ln Ministerul de E~ternc al Heichului, cu rang de ministru, se ~rată că numai
aparent mareşalul „mea ţine liniştea şi ordinea ln ţaru şi disciplina militară lu armată" lntq1clt.
,,el n-a reuşit să-~i creeze in ţară o pozi\ie cu adevărat puternică, bazată pe fundament politic''.
Ministrul german aprecia că „apar:itul administrativ li scapă din ce in ce mai mult din miini,
di ordinele sale ln cca mai mare parte, nu slnt e~ecutate ci sabotate sistematic"' ... ,.opinia
publică ain ţarii'' fiind „ln cca mai mare parte lmpotriva lui" 14 •
35 Arh. St. Bucureşti, Colecţia de documente privind mişcarea muncilorcască.

3J Arh. St. Bucureşti colc<:ţia Microfilme· R.F.G., r. G2, c. 40 (Bundcsarchiv Prcsseaus-
sclmitl-S:unilung, Amt-IComintern, Berlin, Zsg 121/306) .
• (O Ibidem.
41 Arh. St. Bucure~ti, colecţia Micro[ilme Anglia r. 405, c. 9-10, Public J;ceP.rd office,
L'•i1clnn. Forernn Office, Politica! (F.o. 371, Yol. 43992, f. 75.

-1 ~ Ibidem, colecţia Microfilme S. U .A., r. 630, c. 45 l (The National Archives of the
1;nited Slales, Washington D.C. General Hecords of the Department of State (R.G. 59),
Division of European Affairs, Holl 5, 8îl.01/244).
u Ibidem, C. 522.
H Ibidem, Do.:umente germane microfilmate l:t Alexandria (Virginia) r. 280 T. 120- 776,
c. :no, 532-370.543 (Auswi.irtiges Amt, Botschafter Hitler, Ru1uiinie11, 103,2). ·
H6 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19'4
Realităţilepolitice şi militare inexorabile au determinat treptat Partidul National

Ţărănist, Partidur Naţional Liberal, lnscşi cercurile Palatului să angajeze dialogul cu c•1mu-
niştii.
Amplitudinea cunoscută in 1044 de întreaga mişcare de rezistenţă antifascis lii din
România işi găseşte reflectarea în faptul că „in rindul unei mari părţi a ofiţerilor şi soldaţi
lor din armata română războiul era nepopular şi se aştepta lncheierca lui cit mai grabnicii." 4 "
că „dorinţa de pace a locuitorilor acestei ţări este atit de puternică Incit ieşirea din r,,zboi
a României parc că a devenit inevitabilă" 46 , că „dincolo de orice divergenţe de ordin
ideologic, in scena politică românească, se realizase, ln vara anului 1944" şi datorită intensei
activităţi polilicc a Partidului Comunist Român, o schimbare fundamentală sesizată eh.iar
de germani: ,,o deplasare spre stînga a ansamblului Opoziţiei şi o dată cu aceasta pre] UCJ.rca
conducerii acestei Opoziţii de către Partidul Comunist" 47 .
Odată cu pătrunderea trupelor sovietice pe teritoriul României (martie 1944), in condi-
ţiile schimbărilor rapide petrecute pe frontul de est, România fiind în pericol de a deveni
zonă de operaţiuni militare, mişcarea de rezistenţi'i din R ornânia a intrat într-o nouă fază,
ea căpătind o nouă organizare şi dimensiune, marcind trecerea sincronă a tuturor forţelor anti-
fasciste la acpuni coordonate in vederea declanşării insurecţiei armate.
Într-un termen relativ scurt (aprilie - iunie 1944) a fost înfăptuit lntregul siste,n de
alianţe preconizat de P.C.R. incă din scptembl"ie 1941. După ce conducerile P.C.R. şi P.S.D.
a-, aprobat la 18 aprilie manifestul cc a fost adus la cunoştinţa clasei muncitoare la 1 . .Mai
il.944 prin care se anunţa constituirea Frontului Unic :\<luncitorcsc, la puţin timp (26 mai)
a luat Uinţă Coaliţia Naţional-Democratică, formată din P.C.R., P.S.D., gruparea lil:crafa
condusă de Gh. Tătărescu şi Partidul Naţionalist-Democrat (condus, după moartea lui N. Iorga,
de Petre Ţopa) - prima alianţă efectivă intre două clase sociale - proletariatul şi burghezia -
in lupta penlru salYarea ţ,irii, împotriva du~manului comun, Germania hitleristă. 1n urma
numeroaselor discu\ii, monarhul a acceptat, in noaptea de 13/14 iunie, punctul de w:!erc
al comuni~tilor de răsturnare prin forţă a regimului antonescian, şi, pe această bazr,, s-a
trecut la prcgă li rea efccti Yă a insurecţiei.
A urmat apoi la 20 iunie 1944 constituirea Hlocului Naţional Democrat format din
principalele forţe politice (P.C.R., P.S.D., P.N.Ţ., şi P.N.L.) şi care era de fapt finalizarea
programului propus de P.C.R. incă din anul HJ41.
S-a realizat, astfel, cea mai largă coali[ie de forţe polilice din istoria României, care
a aclionat ln unitate deplină pentru desfăşurarea ireproşabilă a revoluţiei de eliberare socială
şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din August 1!J44.
Aşa cum au demonstrat evenimentele istorice, la baza acestei victorii a stat unitatea
lntregului popor, a tuturor for!elor progresiste şi patriotice in jurul Partidului Comunist Ho-
mân, constituindu-se lntr-o e~perienţă originală ln teoria şi practica revoluţionară.
Aşadar, mişcarea de rezistenţă românească a reunit lntreg poporul român, indiferent
de concepţiile politice, religioase sau structurile sociale, clasa muncitoare şi Partidul Comur1ist
Roman fiind elementul dinamizator şi conducător al procesului revolu \ionar al cărui corolar
a fost actul istoric de la 23 August 1944.
*
Demersurile ele investigare a izvoarelor istorice care reflectă această perioadă islorică
au avut ca rezultat depistarea unor noi mărturii documentare, care adăugindu-se şi inler{lre-
tindu-se in coroborare şi lmpretmă cn alte documente puse în circuitul ştiinţific prin Ju,:;ări
de specialitate sau de popularizare a faptelor şi evenimentelor respective, vin să completeze
aria <le cunoaştere a tuturor celor ce manifestă interes peulru istoria noastră naţio!l.ala.
Documentele pe care le publicăm ln continuare ln grupajul anexat trebuie analizate
şi puse ln valoare in contextul unitar, mai ales al celor patru volume tipărite sub genericul
„23 August 1944. Documente", apărute la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică tn 1984. Ele
u Ibidem, colecţia Microfilme Anglia, r. 406, c. 239 (Public Records OWce, Lonr!on,
Forcign Office, Politica I, F.O. 371, , ol. 44001 f. 11).
48
Postul de ra(lio Ankara, 14 aprilie 1944., a\rh. St. Bucureşti, fond :1-Iinisterul P~o-
pagandei Naţionale, Buletine, dosar 235, f. 2:i,.
47
Arh. St. Bncnreşti, colecţia Microfilme S.U.A. (Documente germane microlilmaf~ Ia
Alexandria (Virginia) r. 59, T. 77-883, c. 5 631433-5631 434; Oberkommando !Ier Welu·-
macht Wehrmachtriihrungestab, Amtsgruppe Ausland, O.K.W/988.2).
A 4'i-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 lil'7
conţin informaţii care lntregesc şi nuan~ează datele despre rolul, locul şi importanta mişcăl'ii:
de i't'zistenţă naţională iniţiată şi condusă de cl:lsa muncitoare şi partidul comunist, care a
pregătit şi asigurat victoria din August 1944.
La depistarea şi pregătirea lor pentru publicare au contribuit: Bucur Teodor, Bulz
ller„1-a, Chirtu Ileana, Mnşetoiu Rodica, Poştăriţă Emilia, Yeliman Valeriu.
RESUME
L'article prescnte des aspecls du mouvement de rcsislancc en noumanie, commc forme

speri-f1que de la luttc contre le fascisme, a~'llnt comme objectifs fondamentaux ln dcfensc na-;,
tion;;le, la reconqnete de l'independance et de la souverainete et la poix. Dans ce contexte
on releve: Ies actions contre la Dildat de Vienne et la dictature d'Antonescu, Ies actes de
sahotage contre la production de guerre, Ies greYes etc. Toute celte activite, initiee et con-
cluile par la classe ouvriere, par le Parti Communiste Roumain a rec;u l'adhesion ep.ticre
de J;i paysannerie et de l'lntellectualite. .
A Io. suite de l'etndc, la publication de 21 documents inedits conserves dans Ies Archive~
ele J'Etat apporte des nouvelles precisions permettant ainsi une meillcure comprehension des;
evtmcments analyses.
PRECIS
The author presents aspects of the resistan:~ mii°vement in Romania, as a specific forme
of ~1rugg1e against fascism, having as major objectives the defence of the country and the re-
gaining of independence and sovereignty.
In this context there are mentioncd: the actions against the Viena Dictateandtlte
1\ntunescu dictatorship; the sabotage acts a~inst war production, strikes etc.
The peasantry and the intellectuals fully agreed with this movement initiated and leaded
by D1e working clase, by the Romanian Communlst Party.
The. study is followed by a number of 21 unpublished documents kcpt in tlte State
Archive, which bring new details and allow a better understanding of the analysed events.
1911 seplernbrie 2·!. Reportul Legaţiei Ita!Ici la Bucure~ti lnaintat l\finis-

lcl'Ulul .\facerilor Interne al Italiei despre introducerea pedepsei cu moar-
tea !n H.omânia pentru acţiuni de sabotaj.
Ministcro degli A[fari Esteri Ministero dell Interno

Rom.1nia 22 set. 1941
Pen;i di morte per
i delitti contro la sicureza dello Stato
La Reaic Lcgazione in Bucarcst ha .riferito, în·

data 13 correntc, quanlo segue:
,,Sl rimettc, qui unito ln copia nclla traduzione italiana, ii tcsto di un co11umicalo,
tesln diramato da qucto !\-Unistero dell'Intcrno col qtiale viene stabilita la pena di morte
me,Jiante fucilazlone per colora chc fossero colti mentre sabotano .Ie ferrovie o le imprese
inrlnstriali di interesse militare.
Si unisce copia de! comunicato di cui sopra
Copia
II Ministero dcgli Affari Interni comunica:
_Da informazioni avute, clemei:iti comunisti hanno preparato del)e azioni di s:.>bataggio,
in s;1ecia! m,,do contro le fcrro\·ie c le iil)presc industriali, Ic quali Iavorano per l'Escrcito-
con Io do[)pio scopo: per lmpcdire ii trasporto delie truppe, delie munizioni e dell'approvv i,
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST H•H
gionamento e nello stesso tempo con l'intenzione di paralizzare !'economia bellica del Pnese,
producendo dei disordini tra la popolazione.
I colpevoli di tali atti di distruzione - delilti contro la sicurezza dello Stato - sarn1,,o
fncilati sul posto, conformcmente alle legSi di guerra.
Benche la grande massa del personale e gli operai delie ferrovie eseguano i !oro do ,·eri
:al disopra d'ogni !ode, la stessa punizione sară. applicata ai colpevoli delia piu minima a zione
di sabotaggio.
Alia stessa punizione saranno sottoposli i capi meccanici delie impresse induslriaU,
le quali sono responsabili del buon funzionamento de! personale messo a !oro disposizione.
A°rh. St. Bucureşti, colecţia Microfilme Italia, r. 112, c. 44-45 (Archivio Centrale delia Stato,
Roma, fond :Ministero dell Interno. Direzione Generale, Pubblica Sicurezza 1920-HM.5.
Busta 64).
<Troduee1·e :)
Ministerul Afacerilor E:i..1:erne Ministerul de Interne

România 22 sept. 1941
Pedeapsa cu moartea
pentru delicte contra
siguranţei statului
Legaţia regală din a informat ln data de 13 curent asupra următoarclr,r:

Bucureşti
„ Se trimite ln anexăcopia textului unui comunicat in traducere italiană,[recenl transmis
de Ministerul de Interne ·prin care se stabileşte pedeapsa cu moartea prin împuşcare a acelora
c.•irc vor fi prinşi sabottnd căile ferate sau Intreprinderile industriale de interes militar.·
Se anexează copia acestui comunicat.
Copie
Ministerul Afacerilor Interne comunică:

Potrivit informaţiilor deţinute, elemente comuniste au pregătit acpuni de sahotşj
!11 mod special contra căilor ferate şi Intreprinderilor· industriale care ·1ucrau pentru armată,
cu dublu scop: pentru a !mpiedica transportul trupelor, muniţiilor şi proviziilor şi, in ace-
laşi timp, cn intenţia de a paraliza economia de război a ţării, provocind dezordine tn rinclL!i
populaţiei.
Cei vinovaţi
de asemenea acte de distrugere - delicte contra siguranţei statului - vor fi
tmpuşcaţi pe loc, conform legilor de război.
Cu ·toate ·că·marea majoritate a· personalului şi a muncitorilor de la căile ferate isi
îndeplineşte datoria, ·mai ·presus de ori ce· laudă, aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi celor cn~e
vor fi vinovaţi de cea mai mică acţiune de sabotaj).·
Cu acecuşi pedeapsă ,·or fi ronstrin~i şi şefii întreprinderilor industriale care s!nt r,i•-
pllnzători de buna funcţionare a personalului pus I:! clispoziţ.ia lor.
2
J.943 marfie .n, l'vfodrid. Telegramă a ministrului american tn Spania,
J. Hayes, prin care informează că ·ministrul român la Madrid a cerut
ambasadorilor argentinian şi portugbe7 din aceea,:;i capitală s:i scrvea,d
drepl intermrdiari pentru a comunica dorinţa Romilnici de 11 1nchcia pnre
cu Naţiunile IJnite. ·
Secretory or statr. Madrid

'W:ishington Dated 1\larch 21, '1943
PHlORITY Recei vrei !J: 30 p.111
W6, Marcb 21, 2 p.m.
Argentine Amba.~eador 1 informs me tbat Rumanian Minister 2 on belmlf of his Govern-
mcnt .ycsterday reqnestecl him aud Portnguese Ambassador to i;crve as intermediafie& in
A ·f5·A ANl"1oRSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 149
communicatin2 Rumania's desire to make pcace \'l'ith Unite<! Nations at earliest possible
J110ment.
Hayes
Arh. St. Bucureşti, colcctia Microfilme SUA, r. 692, c. 296 (Thc National Archives of the
Uniteds States, Washington D.C., R.G. 59, European War, No. 740.00119 EW 1039!1348).
(Traducere : )
Secretarului de stat Madrirl
Washington Datată 21 martie 1943
GU PRIORITATE Primită la 9,:w p.m.
W6·, martie 21, ora 2 p.m .
. Ambasadorul argentinian 1 mă informează că ministrul romani i-a <'crut, in numele

,Jnvers.iului său, lui şi ambasadorului portughez să servească drept intermediari pentru a
c4imunica do1-inţa României de ii incheia pace ~u Natiunile C •nite in cd mai scurt timp posioil.
.. , .. •'
Hayes
3
1943 ma~lie 30, A11kar11. Telegrama amb;sadorului (american Ia Ankara
Laurence A. Stejnbardt, in. care reproduce o declara~ie a ministrului de
exteme turc potrivit căreia ,din. mai multe surse s-a aflat despre dorinta
României de a ieşi din război.
Sccretary of State Ankara

Washington Dated Marcl1 30, 1943
e'to·; ·Marcb 30, 5 p.m. Heceived 11: 20 a. 111. April 1st
SECHET
Department's 270, March 26
Minister for Foreign .-\ffaircs 1 told me tbat he bns rectived · repo·rts from severa!
Turkish envoys indicaling thnt thc Rumanians arc clcsirous of extricating tbcmsclves from
1hc!ir pre!ieht position. He said he wa~ satisfied tbat thc ·c1csire · originatcd with the Ruma-
11ian Govemmcnt but was not clC'ar as to whcther or not it ·wns the resuit of German insti-
gation. Numan said be was disposccl to takc the Rumanian approaches seriously as the pre-
sent Rumanian .Government bcing ":holly subscrvient to Gcrmans „bad nothing to offer".
Hr .re,~iarkcd that as loug as Humania was occupicq by the Germans and Rumanian oii
fielcls of such importance to thc Axis he did not see bow Rumania could effcct a separate
pcacc. He saicl that from the various rcporls he had receivccl it appeared that the Italians
wcrc"jtis't as anxious as the Rumanians to cxtricate themselves and that he scnsed a defi-
liite ·foniieclion between thc Italian desirc and tbc Rumanian feelers.
·=··•.As evidcncing the intimate connection betwce.n the Rumanian nnd Italian points
of view Numan cited tbe following incident. Relntively reccntly the Italian Minister in Bul!ha-
rest 2 'inquired of the Rumanian Prime l\linister 3 as to whether in his opinion Turkisb
wouhl bc prcparcd to act as intermediary in opening discussions with the Allies. The Prime
Minister rcpcatcd · this inquiry to the Turkish Minister. In reply to the Turkish Minister'
report ·Numan instructed bim that the Ilalians should make their inquiry of the Turkish
Foteigrt Office in Ankara. Since this reply was sent therc have been no developments. Numan
·wntludcd bis rcmarks witb the similar observation „ You can well understand how happy
Turtu·y ·would be to act as intcrmediary for a dc(eatcd ltaly".
Steinbardt
Arii. St. Bncurc~U, colecţia Microlilme SUA, r. 692, c. 297-298 (Thc National lu-chi.ves of
U1.e t.Jnited States, Washington D.C., H. ,:;. 59, European War, No. 740.00119 EW 1039/1369).
1 Dr. lluiz Guinazu Costa
2 1'.icoluc Gr. Dimilrc~cu
150 A· 15-:A"·:ANffERSARE· A INSURECŢIEI· DIN AUGUST 1944
(Traducere:)
Secretarului de stat Ankara

Washington Datată 30 martie 1943
010, martie 30, 5 p.m. Primită Ia 11, 20 a.m. aprilie 1
SECREf- .. •.
Heferitor la telegrama 270 ' I
a Departamentului, din 2'3 martie
Ministrul) afacerilor externe 1 mi-a spus că pr1m1se informaţii de la clţiva trimi~i

turci arătind că românii slnt dornici să iasă din actuala lor situaţie. El a spus că este mulţu'-·
mit că dorinţa emana de la .guvernul român, dar nu li este clar dacă aceasta este sau- nu 1
rezultatul unei instigări germane. Numan a spus că nu este dispus să ia ln serios demel'l!urillt'
româneşti, intruclt guvernul român, fiind total aservit germanilor „nu are nimic de oferit".
El a menţionat că atlta timp cit Homânia şi terenlll'.ile petrolifere rom~•~ţşti - de o aşa jmpor-
tai:tlă pentru Axă - slnt ocupate de germani, .··c_l nu vede cum ar_,put~a Rom~nia re~li:z_a ,o
pace separată. El a spus că din diferitele rapoJ1rte pe care le primise, reiese <;ă ital!enl~·.sJ!l°t'
tot atlt de dornici ca ~i românii să se clil.Jercze şi că el vede o legătură categorică Intre dorinta
italienilor ~i tatonările de pace ale românilor.
Evidenţiind legătura strlnsă dintre punctele de vedere românesc şi italian, Numan a
relatat următorul fapt. Relativ recent, ministrul italian la Bucure,ti ~ l-a. întrebat pc p1-imul-
ministru român 3 dacă ln opinia sa turcii ar fi gata sft acţione1.c ca intermediari pentm lnce-
perea discuţiilor cu Aliaţii. Primul-ministru a repetaţ această lntrebarc ministrului turc. Ca
răspuns la raportul minlstri:Jlui turc, Num.an l-a instruit ca "italienii să, se adreseze singuri
Ministerului Afacerilor . Fi.;ternc ·de la Ânkara. De clnd el :i trin.-is. acest răspuns, n« s-a
produs nici un eveniment. Nuinan şi 0 a liicheiat iibservaţiUe sal_e ·cu o· remarc.'\ asemănli.toare:
„Puteţi înţelege foarte bine cit de fericită ar fi Ttircia · sii 'serveaiică di-ept intermediar pc-utr11
o Halie ln vinsă."
..
Stoinbal'dt,
''
4 :- ,T
19-13 iunie. Hotărlrea C.C. al P.C.R. privind constituirea Frontului Pntri-
otic Antihitlerist.
DIZOL\"AHEA INTERNAŢIONALE.I COM:-i.JNISTE ŞI SAHClNILE . ,

PAHTIDULlJl COMUNIST DIN J-!OMÂNIA. _(HOTĂRÎl~EA COMITETULUI CI;:!.\'THAfi).
Hotărirea PREZIDIULUI COMITETl'LUl EXECUTIV AL INTERNAŢIONALEI

COMUNISTE DE A DIZOLVA INTEHNAŢIO::S-ALA COMLT:_\[ISTA a fost o lovitură gtea
dată hitleriştilor şi slugilor lor trădătoare de la clrma ţ,i1·ii. Această hotărire · a fost primitii.
cu urletele furibunde ale şacalilor din presa vlndută, Wndcă ca uşurează unirea tuturor•·f6rţe~
lor patriotice tntr-o singură tabără de luptă 'naţională lmpotriva cotropitorilor hitlerişti •şi
sh1gilor lor trădătoare de ţară. ·· a
Dizolvarea Internaţionalei Comuniste a spulberat definitiv minciuna hitleriştilor şi
slugilor lor cu campania josnică• despre „războiul sfint contra comunismului" şi• demască
pentru totdeauna caracterul adevărat al războiului de jaf şi cotropire al bandiţilol''hitlerişti,
ascunşi sub masca ,,.pactului anticomintem1'. ·Dizolvarea 'Internaţionalei Comuniste ·demas·că
definitiv şi minciuna despre „a:mestecul guvernului sovietic ln treburile interne· ate ţârii'~.
Ea pune capăt calomniilor duşmanilor partidului nostru, că noi mn activa după ordinele primite
din afară, şi nu ln interesul poporului român.
1-i'suman Rifaat Menemencioglu .

1
Bova Scoppa
3 Dată fiind pozitia lui Millai Antonescu, acesta ern t'On~iderat··ln stri'iinătate prim-
ministrn.
A 45~A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 151
Dizolvarea Internaţionalei Comuniste uşurează munca partidului ln momentul decisiv,

clnd călăul Antonescu vrea să sacrifice ultimele forţe ale ţării pentru războiul pierdut al lui
l-litler, arunclnd ţara ln catastrofa naţională şi cînd ridicarea la luptă a poporului pentru
:salvarea sa nu mai poate intlrzia.
Tovarăşul Stalin a spus: ,,Socot dizolvarea Internaţionalei Comuniste cit se poate
~e oportună tocmai ln momentul actual, clnd fiara fascism lşi încordează ultimele ei forţe
şi clnd este necesar să se organizeze asaltul comun al ţărilor iubitoare de libertate pentru a
l,iobori definitiv această fiară şi a elibera popoarele ele sub jugul fascist" (Din răspunsul
tov. I. Stalin la lntreb:irea corespondentu lui-şef :.I rgenţiei Hcutc r, l::i :\Ioscova).
în legătură cu dizolvarea Internaţionalei Comuniste, Comitetul Central subliniazt"1 că
partidul nostru, crescut şi educat ln spiritul internaţionalismului proletar, este singurul partid
din ţară .care, ln atitudinea şi activitatea sa s-a condus şi se conduce numai după interesele
generale ale poporului român. La lnceputui războiului criminal al lui Hitler şi Antonescu,
Comitetul Central a declarat ln circulara sa din 8 iulie 1941: ,,C.C. a pus ca sarcină princi-
pală lupta pentru realizarea FRONTULUI UNIC NATIONAL al poporului român I mpotriva
fascismului german şi a clicii sale de trădători de ţară".
. . . ln Platforma din 6 septembrie 19-11, Comitetul Central a declarat categoric: ,, În intere-
1ml Frontului Unic Naţional, pentm zdrobirea fascismului cotropitor, pentru cucerirea dreptu-
rilo-r-.şi libertăţilor. democratice, a independenţoi poporului român comuniştii renunţă Ia orice
lozincă care ar putea să-i despartă de celelalte partide şi grupări patriotice, pentru dezrobirea
naţională a poporului român".
Ou .dizolvarea- Internaţionalei Comuniste a dispărut şi ultima greutate din calea unirii.
P.ină..fn prezent- partidul comunist, partidul muncitorilor, 1!Ste singurlil dintre partidele româ-
neşti care a dus şi continuă să ducă cu hotărire lupta pentru eliberarea tării de· sub. jugul
bitlerist. Jn cursul războiului blestemat al lui Hitler şi Antonescu, Comitetul-Central al Partidu-
lui nostru s-a adresat in repetate rînduri organelor ·eonducăto:ire ale partidelor democratice
cu propuneri de colaborare, lnsă fruntaşii partidelor politice au refuzat pînă astăzi propunerile
partidului nostru, ele „a uni toate forţele naţionale ale ţării in Frontul t:nic Naţional al
poporului român împotriva cotropitorilor nemţi şi a, slugilor lor trădătoare de la cirma ţării" .
.-Dacă ei nu-şi vor schimba atitudinea pasivă nici acum, 1n ultimul, moment, ei vor răs
J!imde la fel cu trădătcrii de la cîrma ţării pentru catastrofa naţională a României, care se
apropie o dată cu zdrobirea completă şi inevitabilă a hoardelor lui Hitler şi cu prăbuşirea
Germanici hitleriste.
1n această luptă măreaţă de eliberare naţională au fost arestaţi sute de membri ai
partidului nostru, cei mai buni fii ai poporului, care zac in inehisori şi lagăre de concentrare.
în :iceastă luptă pe viaţă şi pe moarte au căzut comuniştii Filimon Sirbu, Justin Georgescu,
Ştnfn Mohănescu, Pancth. Kornhauser., Szabo şi alţii, amintirea cărora va trăi !n iuima
p_op.oru lui.
in legătură cu dizolvarea Intcrna\ionalei Comuniste, Comitetul Central constată că
mun-ca organizatorică a sa şi a lntre~ului partid a rămas mult in urmă ln ce priveşte realiza-
rea sarcinilor just stabilite, faţă ele condiţiile obiective favorabile şi faţă de spiritul anine
revo.ltat al poporului împotriva riizboiului criminal al cotropitorilor fascişti şi ai slugilor lor
lrii<).ătoare ele la cir ma ţării. [ ... J
, În lupta noastră pe vială şi pe moarte împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a slugilor
lo.r-trădătoare de la clrma ţării, elementele oportuniste, laşe şi trădătoare, agenţii fascismului
din -rindurile partidului ne-au atacat din .spate, ridiclndu-se contra liniei noi de front naţional
şi .c.ontra Comitetului Central al partidului nostru .
.· Dizolvarea Internaţionalei Comuniste coincide cu ajunul ofensivei generale a armate-
lor victorioase ale Angliei, Americii şi Uniunii Sovietice. Ea coincide cu criza actlncll. din
lagărul hitlerist în urma lnfrlngerilor :grave suferite pe Frontul de răsărit şi ln Africa de
norc. Sîntem în .preajma decla1·şării frontului al doilea tn Europa. După debarcarea armatelor
anglo-americane, ţara noastră ,,a deveni teatrul războiului distrugător. Cotropitorii hitlerişti
m .obiJizează ultimele rezerve ale Germaniei şi ale complicilor ei din Europa. Slugile trădătoare
de la cirma jării pregătesc catastrofa totală a ţării.
Cirdăşla cu Germania hitleristă şi par1iciparea jării 111 războiul ci criminal de jaf şi
cotropire au avut ca rezultnt piercleI"ea Ardealului de norei, pierderea independenţei ţării şi
ocuparea ei ele către hoardele hitleriste, acapararea indi1striei româneşti ele către plutocraţii
hitlerişti, întreaga vlagă a lării stoarsă pentru ne,·oile răzhoiului lui Hitler, prefacerea poporu-
lui român !n sclayf şi iobagi ai bancherilor şi plutocraţilor germani. [ ... ]
încă înaintea începerii opc·rajiunilor militare ln Bnlcani puternica aviaţie a Naţiunilor
t'riite ,·a prrf~ce ugiunea petroliferă, centrele induslri2le, oraşele, lntreaga ţară ln ruine şi
ceriu~ii. Tr;icliitorul mareşal Anl1,nesrn a r,mrn\at in repetate rhuluri di va continua să tri-
mită „plnă la capăt" toată populaţia bărbătească a ţării la moarte sigură, 1n războiul pier-
dut al lui Hitler.
Cu dezlănţuirea frontului al doilea, pe continentul european, vor urma cele două, trei;
lovituri puternice şi unite dinspre vest şi răsărit, de felul acelora ce au fost date hoardelor
hitleriste ln Uniunea Sovietică şi Africa şi prăbuşirea catastrofală a blocului fascist va deveni
un fapt indeplinit. După nimicirea armatei române şi ruinarea totală a ţării, România va.
împărtăşi soarta Germaniei fasciste şi va suporta toate consecinţele lnfrlngerii - dacă 1111
rupe 11ici acum clrclăşla cu Hitler şi dacă nu va lncheia pace separată cu l;niunea Sovietică,
Anglia şi America.
A sosit ceasul al 11-lea, poporul român trebuie să-şi ia soarta ln miinile sale proprii
şi să se ridice la luptă hotărltă pentru salvarea sa de la catastrofa naţională iminentă.
Prin dizolvarea Internaţionalei Comuniste a dispărut ultima piedică din cale:i unirii
tuturor forţelor naţionale cu Partidul Comunist din România ln lupta lmpotrivn cotropitorilor
hitlerişti.
Partidul nostru a fost liberat de obligaţiile sale, decurginc\ din regulamentele şi deci-
ziile Internaţionalei Comuniste.
Conştient de gravitatea istorică a momentului, Comitetul Central al Partidului Comunist
propune tuturor partidelor şi organizaţiilor patriotice formarea unui Comitet Naţional de
luptă pentru eliberarea ţării. Comitetul Naţional are ca sarcină să mobilize7.e şi să unească.
toate forţele naţionale ale ţării, fără deosebire de partid şi religie, ln Frontul linie Patriotic
Antihitlerist al poporului, pe baza următoarei platforme:
1. Salvarea armatei prin oprirea trimiterii de noi tru{ e şi reîntoarcerea trupe Im· de pe
Frontul din Răsărit. Clştigarea ofiţerilor şi soldaţilor de partea Frontului Patriotic al poporu-
lui. Constituirea ln grupe de patrioţi partizani.
2. Oprirea imediată a livrării de petrol, cereale, alimente şi material de război pentr11·
Germania şi războiul lui Hitler. Subminarea maşinii de război nemţeşti prin sabotarea şi distrn-
gerca producţiei şi a transporturilor de război.
3. Ieşirea imediată din războiul lui Hitler. Ruperea alianţei cu blocul fascist şi lnclteierea
păcii separate cu Uniunea So,ietică, Anglia şi America şi cu toate ţările democratice.
4. Răsturnarea guvernului şi regimului hitlerist al trădătorului Antonescu. Constitui-
rea unui guvern cu adevărat naţional din reprezentanţii tuturor partidelor şi organizaţiilor,
patriotice.
5. Rcdobludirea libertăţii, onoarei şi indrpenden\ei \ării. :\[1crarea Homaniei lii>ece.
şi indepencknte la blocul antifascist al Naţiunilor t:nitc.
6. Eliberarea imediată a tuturo1· ,ictimelor terorii hitleriste din inchisori şi lagăre de
concentrl)re. Arestarea şi pedepsirea vinovaţilor trădători de ţară ln frunte cu Antonescu ...
7. Restabilirea libertăţii de asociaţie, presă şi organizare, a tuturor libertăţilor şi d.reptll-
rilor cetăţeneşti şi democratice. Dizolvarea imediată a organiza\iilor hitleriste, arestarea şi
pedepsirea şefilor lor.
8. Apărarea Ardealului de sud şi a Banatului. Răsturnarea Dictatului de la Viena
şi eliberarea poporului din Ardealul de 110rd de sub jugul hitlerist al lui Horthy.
9. A_slgur:irea existenţei poporului muncitor· de la sate şi oraşe cu muncă şi ltrană.
Ajutorarea sufirientă a inv:ilizilor, orfanilor şi văduvelor de război, de către stat şi comunii..
Comitetul Central al Partidului Comunist apelează la toţi membrii şi prietenii partidu-
lui nostru, la toţi patrioţii sinceri să aducă pretutindeni la cunoştinţa pLporului noua plat_fonuă.
de luptă şi propunerea partidului nostru fiicută tuturor partidelor şi organizaţiilor pafriotice
de a forma Comitetul !';"aţional ae luptă pentru eliberarea ţării, care să lntrunească timte
forţele na\ionale fără deosebire de clasă, partid şi religie in FRONTl.iL PATHIOTIC ANT[-
HITLEHIST AL POPORULUI.
Comuniştii, călăuziţi de dragostea lor nemărginită fat11 de popor şi de ura nelmpăcată_
faţă de clusmanul hitlerist, trebuie să-şi concentreze toate forţele pentru realizarea sarcinilor
de mai su;, desfăşurlncl o campanie largă ae lămurire a maselor. . ·
Ei trebnic să se unească şi să organizeze masele ln grupuri de patrio\i ln armată, uzilte,
cartiere şi la sate.
Ei trebuie să ia iniţiativa pretutindeni pentru crearea Comitetelor Patriotice Antihitle-
riste din reprezentanţii tuturor partidelor şi organizaţiilor, aceste comitete trebuind să fie
organele de conducere ale marelui Front Patriotic Antihitlerist al poporului. ·
Organizaţiile partidului nostru !şi vor putea îndeplini s:ircinile lor istorice numai dacă
vor respecta nisciplina de fier in e~ecutarea rapidă a hotărlrilor Inate şi dacii vor curJţa
rlnclurilc lor ele clemente oportuniste, laşe şi trădătoare. ·
1n acest r,izboi pe viaţă şi pe moarte, să urmăm porunca marelui Lenin: ,,Dacă răzlminl
a c\cvrnit inevitabil, să dăm totul pentru război, iar cea mai mică delăsare şi lipsă de energie tre.huie
pedepsită după legea stării cte rfizboi". (Ordinul de zi :ii tovr.răşului I. Sta lin de la 1 mai 194:l).
A 4S-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19H 153
C.C. al P.C.R. primeşte fără nici o rezervă propunerea Prezidiului Comitetului Executiv
al Internaţionalei Comuniste de a „dizolva Internaţionala Comunistă ca centru de conducere
al mişcării muncitoreşti internaţionale, liberind secţiile Internaţionale Comuniste de obliga-
ţiile decurgind din regulamentele şi deciziile congreselor Internaţionalei Comuniste".
C.C. al P.C.R. făgăduieşte in mod solemn că va urma cu devotament şi fără şovăire
apelul Prezidiului Internaţionalei Comuniste" de a-şi concentra forţele pentru si;rijinirea prin
toate mijloacele şi pentru participarea activă la războiul eliberator al popoarelor şi al statelor
coaliţiei antihitleriste, pentru cea mai grabnică lnfringere a duşmanului de moarte al muncitori-
lor - a fascismului german şi a aliaţilor şi vasalilor săi".
Acesta este şi interesul suprem al clasei muncitoare şi al întregului popor român.
Comitetul Central al partidului nostru este complet de acord cu recomandarea Inter-
naţionaleiComuniste: ,,în ţările blocului hitlerist, sarcina principală a muncitorilor, a oameni-
lor muncii si a tuturor oamenilor cinstiţi constă 1n a contribui 1n toate modurile la infrlnge-
rea acestui· bloc, pe calea subminării interne a maşinii de război hitleriste, şi a contribui la
răsturnarea guvernelor vinovate de dezlănţuirea războiului".
Acesta este şi interesul suprem al clasei muncitoare şi al întregului popor din ţara
noastră.
Pe baza centralismului democratic, după dizolvarea Internaţionalei Comuniste, Comitetul
Central al Partidului nostru devine forul suprem al partidului pină la ţinerea conferinţei
sau congresului partidului nostru. Comitetul Central va proceda imediat la organizarea confe-
rinţei sau a congresului, după ce condiţiile conspirative de azi se vor schimba.
Cu ocazia dizolvării Internaţionalei Comuniste, Comitetul Central face apel către munci-
torii cei mai înaintaţi, să intre in rindurile Partidului Comunist, avangarda clasei muncitoare,
şi a întregului popor, pentru întărirea partidului lor, 1n lupta de eliberare de sub jugul hille-
rist. f •.. I
Comitetul Central
al Partidului Comunist din România
iunie 1943
Arh. St. Bucureşti, Colecţia de documente privind mişcarea muncitorească, dosar 45/1943, f. 194
5
1944 ianuarie 22, Berlin. Notă informativă a negociatorului ge.rman
Reinhardt, privind dificultăţile întimpinate di_n pa.rtea română Ia trata-
tivele economice bilaterale; poziţia părţii române de respingere a cerin-
ţelor germane.
Abschri(t
Berlin, den 22 Januar 1944
Ober den Herrn Hauptableilungsleiter

und den Herrn Staatssecretăr,
Herrn Reichsminister vorzulegen
Belr.: Deulsch-rumiinische lVirtscha{lsverhandlungen.

I. Allgemeine Lage in Rumanien.
Die zur Zeit schwebendcn Wirtschaftsverhandlungen mit Rumănien sind ein Traucrspiel.
,venn auch ...-on vornherein nicht damit gerechnet wcrden konnte, class Rumiinien unter
grundlegender Ânderung seiner bisherigen Haltung nunmchr alle verfiigbaren und zu mobili-
sierenden Waren und wirtschaftlichen Mtiglichkeiten Deulschland zur Verfiigung stellen wiirde,
so bleibt das bisherige Verhandlungsergebnis, auf das ich uuter Ziffer II zu sprechen kommen
werde, doch noch hinter den berec:htigten Erwartungen zuriik. Aber auch dieses bisher nur
nîagere Ergebnis konnte nur schrittweise in zăhen und zeirtaubenden Verhanctlungcn erreicht
werden .
1M A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944
Die aufgetretenen Schwirigkeiten ergeben sich sowohl aus der s:ichlichen Einstellung
der Rumănischen Regierung, als auch aus der rumănischen Verhandlungsmethode.
Die materielle Haltung der Rumiinischen Regierung und auch der Nationalbank zu deu
wichtigsten Verhandlungspunkten entspricht einer wirtschaftlichen Icleenwelt, die mit dem
nationalsozialistischen wirtschaftlichen Denken nichts und mit dem iiberalterten \\ irtsclmfts-
prinzipien, wie sie unsere Feinde vertreten, alles genu~in hat. Dic deutsche Politik hat siclr
dawlt abgefundcn, dass in Humănien eine Regiernng (einschliesslich cler Nationalbank) a1i1
Ruder bleibt, deren Mitgliedern ein neuzeitliches, enropăisches kricgswirtschaftliches Denkeii
vollig fehlt.
Dazu kommt noch, dass die massgebenden rumiinischen Regierungs - und National-
bankkreise Deutschland auch politisch innerlich ablchnend gegeniiberstehen und in dem Bes-
treben, moglichst rasch eine Verstiindigung mit England and Amerika zu finden, alles tun, ura·
unseren Iuiegsgegners den Beweis zu erbringen, d:iss sic den deutschen wirtschaftliche1;
Forderungen nur zogernd und nur insoweit nachkommen, als dies wirklich unvermeidb!lr ist:
Auch der Marschall Antonescu kann sich nach meioen Informationen von derartigen Empfin.:
dungen nicht frei machcn. Bezeichnend ist beispiclsweise eine Erkliirung, die er vor einigen
Wochen gegeniiber Vertretern der rumiinischen Petroleumindustrie abgegcben hat. Dama1s··
sagte er zwar zunăchst, dass er fest an den dentschen Sieg glaube; er wiire abcr ein schkcltter
Landesvater, wenn er nicht auch fiir den anderen Fall d urch entsprechcndc Fiihlungnahme mit
der anderen Seite schon Vorsorge getroffen hătte. Auch die negative politische Einstellung der
Rumănischen Regierung, die selbst den Marschall Antonescu beeinriusst, wird von Dentschland
aus iibergeordneten politischen Griinden in Kauf genommen.
Die innerlich ablehnende Haltung der Rumănischen Regiernng kommt auch in der von
den Rnmănen angewandten Verhandhmgsmethode zum Ausdruck. Eine kllre und eindeutlge
Stellungnahme in einer wichtigen Frage zu erhalten, dauert ,vochen iiber ,vochen. Der fiir
die zu entscheidende Frage in erster Linie zustăndige Ressortminister gibt vielfach eine andere
Auskunft als der zustăndige Staatssecretăr, und dieser aussert sich wiedcr anders als der
Heferent. Die einzelnen Minister und die Nationalbank sind meistens wiederum verschiedener
Ansicht. Und schliesslich kommt die Angelegenheit zum Ministerprăsidenten oder N:arscha1le·
die beide mit wirtschaftliche Dingen nicht vertraut sind und sich nicht zu einer klaren Ent-
scheidung gegen den zustandigen Ressortminister durchzuringen vermogen oder eine Entschei-
dung treffen , deren Diirchfiihrung auf grosse tehnische Schwierigkeiten stosst. Diese Zermur-
bungstaktik stellt auch an aie Nerven der deutschen Verhandlungsfiihrer besonder holle
Anforderungen. Jedenfalls ist es unter diesen Umstănden ausserordentlich schwer, zu einem
den deutschen kriegswirtschaftllchen Belangen einigermassen Rechnung tragenden Wirts-
chattsvertrag zu kommen.
II. Verhandlungsstand. [ ••. ]
gez. Reinhardt
Arh. St. Bucureşti, colecţia Microfilme S. .U.A. (Documente germane microfilmate Ia

Alexandria/Virginia, r. 265, T. 120-252, c. 187197-187201; Auswărtiges Amt, Bilro des
Staatssekretărs, Rumănien, Bd. 15).
(Traducere:)
Copie
Berlin, 22 ianuarie 1944
Domnului director general
şi domnului secretar de stat,
cu rugămintea de a fi prezentată domnului ministru
Referitor: Tralaliue[e economice germano-romb.ne.

I. Situaţia uenerald din Romdnia.
Tr?tativele ~conomice c11 ~omânia, in prezent suspendate, constituie O tragedie.

. Chiar _dac~ ~~n ~apui loculu1 nu se putea cont'.l pe faptul c.1 -lomânia, printr-o schimbare
r~d1cal_ă ~ atitudm~1_e1 d_e pi~ă acum, să punii pe viitor la dispozir1,1 Germ~niei toate mărfurile
d1spo111b1le şi mob1ltzabtle ş1 to.1te resursele economice, totuşi, re.:1ltatul tratativelor de pinu
A +:;-A ANH"ERSARE A L'ISURECŢIEI DIN AUGUST 1944 155
acum, despre care voi relata Ia punctul II, este încă sub aşteptările scontate. Dar chiar şi acest
rez"ltat neînsemnat de plnă acum a putut fi obţjnut numai pas cu pas, prin tratative tenace
şi cure au răpit mult timp.
Dificultăţile apărute se datorează atît atitudinii reale a guvernului roman, cit şi metodei
româneşti de a purta tratativele.
Poziţia concretă o guvernului român, ca şi a Băncii Naţionale, ln punctele cheie ale trata-
tivelor, corespunde acelor idei economice care nu au nimic comun cu gindirea economică nai
ţional-sorialistă, dar au totul comun cu principiile economice depăşite susţinute de duşmani
noştri. Politica germ:>nă a acceptat ca in România să rămlnă la clrmă o conducere (inclusiv a
Băncii Naţjonale) formată din oameni cărora Ie lipseşte complet o ginctire modernă, europeană
in .privinţa economiei de război.
La aceasta se adaugă faptul că cercurile româneşti guvernamentele şi ale Băncii XaUonale
care decid au in sinea lor şi din punct de vedere politic o poziţie de respingere faţă de Germania,
iar 1n strădania lor de a ajunge cit mai curind la o înţelegere cu Anglia şi America fac
totul spre a dovedi inamicului nostru că ei se conformează cerinţelor economice germane
numai cu paşi şovăitori şi numai fn măsura fn care acest fapt este lntr-adevăr inevitabil. Nici
mareşalul Antonescu, după informaţiile mele, nu se poate elibera de astfel de sentimente.
De exemplu, este semnificativă o declaraţie făcută de el în urmă cu citeva săptămlni tn faţa
unor reprezentanţi ai industriei petroliere româneşti. Cu acel prilej, ce-i drept, a spus la lnceput
că el crede ferm fn victoria germană, dar că el ar fi un rău părinte al ţării dacă nu s-ar fi ln-
grijit şi pentru cealaltă eventualltate, prin antamarea de contacte corespunzătoare cu cealaltă
parte. Deci şi atitudinea polltică negativă a guvernului român, care li influenţează pe mareşalul
Antonescu însuşi, este luată ca atare de Germania, din motive politice supraordonate.
Atitudinea guvernului român, care 1n sinea lui este de respingere faţă de Germania, s-a
relevat şi in ,netoda de tratative aplicată de români. Exprimarea unei poziţii clare şi univoce
lntr-o chestiune importantă necesită săptămini in şir. Ministrul de resort competent ln primul
rlncl in problema respectivă dă de multe ori o altă informaţie decit secretarul de stat competent,
iar acesta se exprimă iarăşi altfel decit referentul. Diferiţii miniştri şi Banca Naţională sînt
iariif,i de cele mai multe ori de păreri diferite. în sfirşit, chestiunea respectivă ajunge Ia pre-
şedintele Consiliului de Miniştri sau la mareşal, care nu sint cunoscători în domeniul economic
şi nu sint în măsură să impună o decizie clară faţă de ministrul de resort competent, ori iau o
deci.zie a cărei aplicare se izbeşte de mari dificultăţi tehnice. Această tactică istovitoare pune Ia
grea incercare şi nervii negociatorilor germani. 1n orice caz, 1n atari condiţii este foarte dificil
să s.e ajungă la un acord economic care să ţină oarecum seama de interesele germane ln privinţa
economiei de război.
I I. Sladiul negocierilor. [ ... ]
Semnat: Reinharctt
6
1944 ianuarie 27. Buletin informativ al Centrului de radio-ascultare din
Bucureşti cuprinzind ştirea transmisii de postul de radio Londra 1n legii.-
tură cu urmările nefaste ale politicii antonesciene.
POSTUL LONDRA: ora 21,45 (în lb. română)
,,Nemţii n-au avut nevoie de vreo oibăcie politică pentru a lua tot ce Ie-a trebuit din Româ-
nia, căci Antonescu Ie-a dat ce au vrut: griu, vite, petrol şi, ceea ce este mai grav, mii de
bărbnţi in floarea virstei. Toate acestea au dus la înstrăinarea României de marile naţiuni
care i-au fost binevoitoare şi au ajutat-o. Ce a devenit însă tineretul român, acest tineret
care, otrăvit în parte de fascism, a adus pacostea pe capul său? Astăzi, după ce a văzut
cită nenorocire a adus pe lume fascismul şi hitlerismul, tineretul român trebuie să adopte
1 întrucil Mihai Ar.tonescu, in cnlitatca lui ele viccprc~edinlc al C.onsiliului de Miniştril

•
fusrse însărcinat de către mareşalul Jon Antonrscu cu conducerea scdin \clor acestui organ, e
apare uneori în corespondenţa diplomatică a timpului şi ca „preşedinl~" al Consiliului de Miniştri"
2 Date concrete privind stadiul negocierilor diverselor aspecte afo raporturilor economice
româno-germane.
A 4:;- A ANIVERSA.r-E A INSURECŢIEI DIN AUGUST U44
156
01-1·fr.n1 ~s )HJ. n ,\3 Ţ7 :•

. :s:t(»)i-, .t..:Uoi,:6 a ţ v f u i ,,e. s ~* (0>1l t:SlM<' ~"'>•:o._ mu 't .
·, ~: : : ; t y/ ,:.~H: !' ,~;:,~~ /.(' :;:<,,,:t~ :J )~(;)(~:,~~ 1~•Î;.~?.:/,):~<OY;~:;, •~1~ ;~~}~ftf.}h• j~:6
a:.Jkt IC:SfSi' h:: fo)4~J\ ;.cJ:!1>:i,s.:::r,j)..,, J->Ul (}:i,m tc ,
•• r ; , , ~ s 01:tlJ(ţ!< ~•».'1",~• l'<HUa J,.c,>SA ,,.., l)(,)r>'' .
t:-,n,:~iuttJ t.") u~" ~n!M1\t .. :;:(n0~:s , ,. ~ , ;; t {• u,:. .. ,-1StY<l J~ «J,Ws 1,n~lu1 ! · ·•

~~ h„Jl<•tl ;:..: x~,,lH <v>~f1J <':t< "' ' i f c,,, ~,,l, ~•~ f. :'.-:ro!H< ..c.iJ !
N-> 'b'.->:.!<':< ( o j)UfW (o ->::!!.?..!:.!_~:~~
-~ H ~ t l f l j U l ~J P ,) : l t O,'it.
l~tt:t l::;:., fli,'\3..1 ~I ~t5l:.~t:\~1~ -
f f: \\ 1: ? ~ I î I :>~ l: Y, t ;
Sol„ot('~ 11:i> •" J t ~ . , l!J ~ t; fn- T.')~\ulf>< x<c,,-, J 'I((•'

l", T ~ ,> ,:i f ': 'ol; f t J' "t ' I t: 11 (, r! I! 1J < fS t V ţ► t' 1 I ,j •' 1( t',. Ic I" \ l f
lo~ttl -.:iR~,:- t:n l •' tl c::< :s~ fn~ clo ,·4;c!<~clx t.i~Jyf1\I,\
0('Jttl),:i..:r(tif:I Jr,,~h-h,., ~; -.,·,-,s .. •c•S~
f'l'~{ţ~(l( J .. ,· .:c /<~ l,•., l ;l ~fi ,i,l,·o-3,\ J~ · prt (h,) ,• hţ<f!,, t•.;
: ~ ~~ I ~ ·s~ ~ t N;.\ ~ .~ '/1 ţ
t'J rl }, > ;, (: f. 1 ft. U ~ A (' f; :Ş J l ; "8 { 'R .1 ,\ r ,: 1
•-,t- -••NN•----
.i 1' J ,\ 4i ,: .\ 'R ,, ,.., .~~ ~ 1 ,, J. t lt r:·R i\ ::.· "S; i t t,· r, t f" f ;o,~}_?
1943 septembrie. Manifest al Comitetului Uniunii Patrioţilor prin

care cheamă la unirea tuturor forţelor patriotice în lupta antihitle-
. -~ • •••,•••·-•r~ - ·• ·. ,:''~j
ristă.
' ' • ' ' • -~ :: :< ~- ' ; ~
~-· :~'.t!:~;i i\!~
1943. Fluturaş care Indemna la luptă in F.P.A. răsplndit in Capitală.
_,\ ~5-A · ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 1G7
('illea dreptăţii, deoarece fascismul e condamnat şi cine \ine cu el nu are scăpare ln faţa
11,1\iunilor unite. Astăzi, cinci trupele sovietice lnaintează in r,is,'irit iar alia ţii in Italia, R omâ-
nja .trebuie să ia hotă!'irea definitivă.
,\rh: St. Bucurc.5ti, fond :.\Iinisterul Propagandei ~a\ionalc, Buletine Informative, dosar 224/
1944, f. 522-523.
7
1044 februarie 1. Buletin informativ al Centrnlui de radio-ascultare
cuprinzînd apelul lnnsat de postul de radio România Liberă către popor
pentru inlensificarca acţiunilor de sabotare a niaşinii germane de război
şi a politicii artonescienc.
I?OSTGL ROJJ.LVU. LI BERJ: ora S,43
Ştiri sosite clin :\Iolctova, Conslanţa, Ploieşti şi Gala ţi confirmă toate intenţiile nemţilor
~ ale trădătorilor Antoncşti de a duce războiul pe pămlntul ţării noastre. Cu cit cle,ine. mai
evident că nemţii nu vor putea rezista pe frontul răsăritean, cu atît mai desc se fac circulăr.ile
lui Antonescu pentru accelerarea construirii fortificaţiilor de pe Nistru, Prut, litoralul mării,
şi din Yalca Prahovei pină la Galaţi. Prefecţii judeţelor.de lingă regiunile nude se fnc forttfica-
_ţ.ii au primit instrucţiuni pentru mobilizarea braţelor de muncă. Poporul işi dă însă seama
cii. aceasta este opera nemţilor, care va face răni adinci in inima ţării, şi opune rezistenţă
sporită măsurilor pentru facerea fortificaţiilor.
La Breaza şi Buştcn,.ri, din 150 de persoane chemate pentru a lucra la fortificaţii,
nu s-a\1 prezentat nici pc jumătate. În apropiere de Constanţa, în comuna l\lihai Viteazu,
din 250 \ărani care trebuiau si't se prezinle cu căruţele lor, n-au venit nici 10 % . Lingă Cngheni,
JucrătorH au sabotat lucrările, aruncind in apă sacii cu ciment şi lntreruplnd astfel pregătirea
-betonului pentru fortifica ţii.
Astfel de acţiuni pentru zădărnicirea planurilor germane de a se transforma ţara ln
teatru de război, trebuie inmu]tite. Trebuie făcu tă o mai strinsă legătură Intre partizani şi
lucrătorii de la fortif:caţii. Partidele antihitleriste, partizanii, întregul popor să se pună ln
gardă faţă de pericolul bombardamentekr şi al războiului dns pc teritoriul nostru, aşa cum
,o vrea planul german. Să împiedicăm construire::, fortificaţiilor pentru ca puhoiul nemţesc să
.nu se poată menţine la noi in ţară. Dacă zădărniciţi construirea fortificaţiilor veţi avea garan-
ţia· că aliaţii nu vă vor bombarda.
Ai:h. St. Bucureşti, fond Ministerul Propagandei Naţionale, Buletine informative, dosar 230/
î9,44, f. 12.
8
1944 februarie 6. Buletin informativ al Centrului de radio-ascultare
cuprinzînd ştirea transmisă de postul de radio Londra relativă la înmul-
ţirea manifestărilor antigermane din România.
POSTUL LONDRA: ora 14,30 - ln (Ib. franceză).
Din Istanbul se anunţă că poliţia română are foarte mult de lucru, pentru a !năbuşi
antigermane care slnt tot mai dese.
.qianilestaţiile
La Bucureşti, poliţia a făcut de curind o descindere lntr-o tipografie clandestină unde
a„ descoperit un post clandestin de radio emisiune.
Ziarul sovietic „Steaua Roşie" scrie că germanii au lnfiinţat o organizaţie specială
prntru a împiedica pe români să dezerteze. Relativ la situaţia din România, ziarul scrie în
continuare că românii care pot se grăbesc să părăsească ţara.
Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul Propagandei Naţionale, Buletine Informative, dosar
230/1944, f. 85.
158 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST rnu
9
1941 februarie S, Washing/011. Notă a ambasadei britanice la \Y:1shin:,llo11
trimisă Departamentului de Stat referitoare la existenţa unui gru(, de
generali şi ofiţeri clin armata română care intenţionau să organizeze o
lovitură de stat militară, avind ca scop răsturnarea regimului Antone~cu.
In October 1943 the Romnanian Vice-Consul in Istanbul approachecl S.0.E. witll

plans for a military rising in Roumania backed by a group of Geuerals and a large pro~1·-
lion of senior officers in the Army. The spokesman of the group, a colonel in comm:md
of a regiment of 1,300 men in Bucharest, informed the Vice-Consul that the group was willing
to overthrow Marshal Antonescu by a coup d'Etat uirected in the name of the King. The
plans for Antonescu's arrest were said to be completed and the group to fix zero hour and
arrange future plans under our guidauce.
S.0.E. have collaborated with the Vice-Consul in the past and have complete confi-
dence in hirn. He in turn vouches for spokesman of the group.
Two generals are connected with plan, one bein g an army corp commander an d the
other a div:isional cornmander. Under them are said to he officers of al! ranks rea el y to
execute any orders from thern. Once the movement got under way it is claimed that 1Tiany
others would join it immediately. It is known however that seyeral Ie:iding generals could
not he counted upon to joiu movernent.
The movement is said to have at its disposal approximately 500,000 men armed with
rifles and Bren guns of Czechoslovakian origln, also captured Russian arms including morh.rs
of Brandt type. It is deficient in artillery as the Roumanian Army !ost rnost of the 105 mm
and 150 mm guns at Stallngrad and also in tanks ano anti-tank guns.
The movement, it is said, can only count on individual adherents in the air for cc,
but once started it is thought they would join and seize German equiprnent.
The two generals arc readt to start the plan as soon as His l\Iajesty's Government
agree to send a high-ranking oflicer with a token force of 1,000 to 2,000 ·paratroops to ,tbe
Eastern front where, together with the Russian Command, they would receive the uncondi-
tional surrender of the Roumanian Army. The generals insist 011 the presence of a token
British force.
The Colonel responsible for the movement will accept a high-ranking British stt>ff
officer as British liaison officer as well as a wireless set and operator. The King, Monsieur
Maniu, Monsieur Cretzeanu and l\fonsieur Caranfil are said to be aware of the intentioll of
certain generals to get Roumania out of the war before her army is destroyed but it is
claimed that only the King knows that a secret rnovement is being organized in his name.
The generals concerned, having lost faith in the possibility of action by the politica! parties
have limited themselves to a military movement but are it is said willing to collaborate
with any party chosen by the King. S.O.E. hope to get into wireless contact with group
soon.
The scheme seems at present embryonic and not very hopeful and estimate of 500,000
men seems greatly exaggerated. Moreover, the arrangements for surrender seem to postulate
a Roumanian-held sector of the Russian front but the Germans are unllkely to allot a
specific sector în this way at any rate until they are more hardly pressed in the south.
The plan also seems to leave out of account the prcbability of reactions by the Gerrwms
and Marshal Antonescu and the forces remaining Poyal to him. Finally the foree of Bri-
tish paratroops mentioned in paragraph 6 could only be provided il the Combined Chiefs
of Staff were satisfied that the operation was of the highest importance.
In spite of the numerous weJkncsses of the scheme, His Majesty's Government fcel
that the United States Government should be aware that it has been put forward and would
be glad to know their views on the subject. His i\fajesty's Government will of c-ourse take
no initiative in thc matter meanwhile beyond trying to establish wireless contact with t11e
group.
BRITISH EMBASSY
Washington D.C.
February 8th, 1944
Arh. St. Bucureşti, colecţia Microfilme SUA, r. 653, c. 540-543 (The National Archives
of the Unitcd States Washington D.C., R. G. 218, ABC 384).
,\ 45-A ANl\'ERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 Ui9
(Tr,u111cere :)
NOTA
In luna octombrie 1913, viceconsulul român la Istanbul l-a abordat pe agentul S.O.E.
în leg,,tură cu un plan. vizincl o revoltă militară ln România realizată de un grup de generali
şi UIJ mare număr de ofiţeri superiori din arm::ită. Purtătorul de cu,·int ::ii grupului, un colonel,
comandantul unui regiment de 1 300 oameni oin Bucureşti, l-a informat pe viceconsul că
grupul doreşte să-l lnlăture pe mareşalul Antonescu printr-o lovitură de st:it organizată in
numele regelui. Se spune că planurile pentru arestarea lui Antonescu ::ir fi incheiate, iar gru-
pul doreşte să stabilească o oră „H" şi să proiecteze acţiuni viitoare sub îndrum::irea noastră.
_-\gentul S.O.E. a mai colaborat in trecut cu viceconsulul şi are deplină lncredere în el.
Acesta, in schimb, garantează pentru purtătorul de cuvint al grupului.
Doi generali slut implicaţi în acest proiect, unul fiind comandant de corp de armată,
iar celălalt comandant de divizie. Se afirmă că sub comanda lor s-ar afla ofiţeri de toate
grauele .gata să execute oriC'e ordin primit clin partea lor. Se pretinde că o dată mişcarea
pornită, mulţi alţii i se vor alătura imeaiat. Se ştie lnsă că pe unii generali ae frunte nu se·
poate conta pentru a se alătura mişcării.
Se spune că mişcarea ar avea l::i. dispoziţia ei aproximativ 500 OOO de oameni lnarmaţi
cu puşti şi tunuri Bren de provenie11ţă cehoslovacă, precum şi arme capturate de la ruşi
inclusiv mortiere de tip Brandt. Le lipseşte artileria întruclt armata română a pierdut majori-
tatea tunurilor de 105 mm şi 150 mm la Stalingrad, precum şi tancuri şi tunuri antitanc.
Mişcarea, se spune, poate conta doar pe adepţi inC'ividuali clin cadrul forţelor aeriene,
dar o dată pornită se crede că ei i se vor alătura şi vor captura armamentul german.
Cei doi generali sint gata să înceapă realizarea proiectului îndată ce guvernul Maiestăţii
sale este de ::icord să trimită un ofiţer superior însoţit de o forţă militară simbolică de 1 OOO
pină la 2 OOO de soldaţi paraşutaţi pe frontul de est unde, împreună cu Comandamentul rus,
ei vor primi capitularea necondiţionată a armatei române. Generalii insistă asupra prezenţei
unei forţe britanire simbolice.
Colonelul lnsărcin::it cu desfăşurarea mişcării va accepta un ofiţer superior britanic
ele Stat Major ca ofiţer de legătură, precum şi un aparat de transmisie şi un operator. Regele,.
cil Maniu, dl Creţeanu şi dl Caranfil ar fi, după cit se spune, la curent cu intenţia anumitor
generali de a scoate Româria din războl în::iinte ca armata ei să fle distrusă, dar se pretind&
că numai regele ştie că o mişcare secretă este organizată în numele lui. Generalii implicaţi,
pierzîndu-şi lncrederea 1n posibilitatea unei acţiuni a partidelor politice, au recurs la o
mişcare militară, dar, se spune, sint dornici să colaboreze cu orice partid stabilit de rege.
Agentul S.O.E. speră să Intre ln cu_rlnd 1n legătură prin ril~io cu acest grup.
_Planul pare pentru moment a fi 1n faza incipientă şi nu de prea mare succes, iar
aprecierea de 500 OOO oameni pare deosebit de exagerată. ln plus, aranjamentele pentru
capitulare par să reclame un sector deţinut de români pe frontul sovietic, iar nemţii nu
par să slăbească un anume sector ln această zonă sub nici o formă declt atunci clnd vor fi
mai puternic presaţi din sud. Planul pare, de asemenea, să piardă din vedere probabilitatea
unor reacţii din partea nemţilor, a mareşalului Antonescu şi a forţelor rămase crealncioase
lui. în fine, trupele britanice paraşutate menţionate la paragraful 6, pot fi puse la dispoziţie
doar dacă Statul Major Combinat are garanţia că operaţiunea este de cea mai mare impor•
tanţă.
1n ciuda numeroaselor puncte slabe ale planului, guvernul Maiestăţii sale consideră
că guvernul Statelor Unite trebuie să fie la curent cu el şi ar fi bucuros să li cunoască
opiniile legE1te de acesta. Guvernul Maiestăţii sale nu va lua, desigur, nici o iniţiativă ln
acest sens ln afară de ~ stabili intre timp o legătură radio cu grupul.
Ambasada britanică
Washington D.C.
8 februarie 1944
IGO A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 190
1944 aprilie 3, Bucureşii. Telegrama ministrului plenipotenţiar germ::m

la Bucureşti, Manfred von Killinger, semnată împreună cu ,velkiscb,
către M.A.E. clin Berlin, comunicind textul scrisorii lui Iuliu iianiu şi
Dinu Brătianu adresate mareşalului Ion Antonescu, prin care cereau
acestuia să înceteze războiul sau să se retragă de la conducerea guvernului.
Telegramm
Bukarest, den 3. April 1944 23.15 Uhr
Ankunft: " 4. " " "11.00"
Nr. 129 J oom 3.4.
Fiir Presse - und Nachricbten-Abteilung.

Am 21. M:irz liessen Oppositionsfiihrer Maniu und Dinu Bratianu folgendes Schreiben
Marscball Antonescu iiberreichen:
,,Herr Marschall, seit Beginn des Krieges habe ich Sie beraten iiber die Haltung, di~
Rumanien in dem Weltkonflikt bcwahren miisse.
Sie baben nnsere RatschHige garnicht in Betracht gezogen und haben die vollige Verant-
wortung der politischen Konsequenzen der von Ihnen gelelteten Aktion iibernommen.
Heute miissen Sie feststellen, dass naeh den enormen, durch den Krieg entstandenen
Verlusten unser Land von einer Gefahr bedroht wird, der es nicbt mebr widersteben kan11.
Die besiegten deutscben Truppen konnen uns nicht mehr vor einer russischen Invasien.
schiitzen und der Beitrag, den wir noch leisten konnten, um sie zu bewabren, wird ganzlich
ungeniigend sein. Mit den deutschen Truppen weiter zusammenzuarbeiten, wiirde bedeuten,
unnotigerweise zu opfern, was uns noch an militarischer Kraft geblieben. ist und von Seiten
der siegreichen bolschewistiscben Truppen nichtwiedergutzumachende Zerstorung und Repres-
salien zu provozieren.
Jede Geste, die Sie von nun an machen wiirden, um uns mit einer Aktion zu soli-
darisieren, die als gegen die allierten Mlichte gerichtet betrachtet werden konnte, wiirde-
eineh schweren Febler darstellen.
Weil in diesem Augenbllck niemand die Verantwortung wegen der von Ihnen geschaf-
feilen Lage iibernehmen kann, miisseil Sie den Deutschen auseinandersetzen, dass Sie den
Rest unserer Truppen, die noch in Russland k:impfen, zuriickzlehen miissen, dass Sie nicht
meh:r den bicherigen militlirischen Beitrag leisten konnen und dass sich das Land in eineii1
Zustand der Nichtkriegfiibrung befindet. Andererseits miissen Sie den englisch-russlsch-
amerikanischen Alliirten Ihren Bntschluss mitteilen.
Sollten Sie diesen Schritt nicht tun .konnen, dann bleibt nichts anders iibrig, ais
d:iss Sie S. :\L dem Konig milteilen, dass Sje die Politik des Landes nicht weiterfilbren
konnen und dass man zur Bildung einer neuen Regierung scbreiten miisse, die - wenigstens
zum Teii - die Lage, in der wir uns befinden, verbessern kann und das Land nicht weiteren
Komplikationen aussetzt."
Welk.isch
Killinger
Arh. St. Bucureşti, colecţia Microfilme S. U.A. (Documente germane microfilmate la Alexan-
dria/Virginia, r. 265, T. 120-252, c. 187413-187414; Auswărtiges Amt, Buro des Staatssckrc-
tars, Rumanien, Bd. 15).
(Tudncere :)
Telegramă
Bucureşti, 3 aprilie 1944, orele 23, 15 ·

Sosire: 4 aprilie 194-1, orele 11,00
Nr. 1:!90 di11 3 aprilie
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 tGl
Pentru Seci.ia Presă şi Informaţii
La 21 martie, şefii opozi(iei, Maniu şi Dinu Brătianu, au trimis mareşalului Antonescu

următoarea scrisoare:
„Domnule mareşal, de la începutul războiului v-am sfătuit în privinţa atitudinii pe care
România trebuie să o păstreze în conflictul mondial.
Dumneavoastră însă nu aţi luat deloc ln considerare sfaturile noastre şi aţi preluat
lntPeaga răspundere pentru consecinţele politice ale acţiunii conduse de dumneavoastră.
Astăzi trebuie să constataţi că, in urma enormelor pierderi cauzate de război, ţara
noastră este ameninţată de un pericol căruia nu i se mai poate rezista.
TrupeJe germane tnvinse nu ne mai pot apăra de o invazie rusească, iar contribuţia
pe care noi o mai putem aduce spre a o evita va fi absolut insuficientă. A conlucra mai
departe cu trupele germane ar insemna să sacrificăm inutil ceea ce ne-a mai rămas din forţa
armată şi să provocăm distrugeri ireparabile şi represalii din partea trupelor bolşevice victo-
rioase.
Orice gest pe care clumnea,•oastră l-aţi mai face de acum înainte, ia scopul de a ne
~olidariza cu o acţiune ce ar putea fi considerată ca fiind îndreptată împotriva puterilor aliate,
ar reprezenta o mare greşeală.
Deoarece 1n acest moment nimeni nu poate prelua răspunderea pentru situaţia creată
de dumneavoastră, trebuie să le arătaţi germanilor că trebuie să retrageţi restul trupelor
noastre care mai luptă in Rusia, că nu mai puteţi presta contribuţia militară de pînă acum
şi că ţara se află intr-o stare de nebeligeranţă. Totodată, trebuie să comunicaţi hotărlrea
dumneavoastră aliaţilor anglo-ruso-americani.
Dacă lnsă nu puteţi intreprinde acest pas, atunci nu mai rămine nimic altceva de
făcut decit ca dumneavoastră să comunicaţi Maiestăţii sale regelui că nu mai pute(.i conduce
politica ţării şi că trebuie să se treacă la formarea unui nou guvern, care - cel pu!in tn
parfe - să poată îmbunătăţi situaţia in care ne aflăm şi c.1re să nu expună ţara altor compli-
ca'tii."
Welldsch
Killinger
11
1944 aprilie 4, Fuscl1l. T-elegrama ministrului de externe german, Joac-him
von H.ibbentrop, către Franz ,,on .Papen, ambasadorul Germaniei le.
Ankara, despre starea de spirit din România şi hoUrirea fermă a Germaniei
· de a-şi menţine cu orice preţ poziţia strategică deţinută in ţara noastră.
Telegramrn
Fu&ehl, elen 4. April 1944 ·1,55 Uhr.
Ankunft: den 4. April 1944 2,40 Uhr.
Nr. 551 vom 4.4.44.
Diplogerma Ankara
Geheimvermerk fiir geheirne Reichssache.
Fiir Botschafler persănlich.
Auf Telegramm 514 vom 3.4.
Es ist anzunehmen, dass die von Numan erwahnten· Mitteilungen aus Rumi:inien auf
den bisherigen rumănischen Presseattache in Ankara Soia colu zurilckgehen, iiber den Gesand-
schaft Bukarest heute folgendes berichtet: ··
Rumănischer Presseattache in Ankara, Solacolu, cler sich fiir ·einige Tage in rumă
niscber Provinz befand, ist vom Vizeministerprăsidenten noch am Tage von dessen Riickkunft
aus dem Fiihrerhauptquartir (23.:1.44) nach Bukarest zitiert worden. Am folgenden Tage
ist Solacolu unter Abănderung seiner hier bekannt gewesenen persiinlichen Dispositionen
plotilich iiber Sofia nach Tiirkei zuriickgereist. Aus einem Freunden rnriickgelassenen Brief
ist bekannt geworden, dass er auf \Vunsch seiner Regierung sofort habe reisen miissen.
Schluss des Telegramms aus Bukarest.
\Venn auch Ausserungen cines Mannes wie Solacolu helanglos sind, wilrde doch 1111~
intcressiercn, nahcres dariibcr zu crl":1hren, w:1s er im cinzclnen gesagl und in wessen _-\uflrag
cr dabei gehandelt hat. Tur sachlichen Scite ist folgcndes zu bcmerkcn :
Deutschland denkt selbstverstiindlich nicht im entferntcsten daran, Humiinien prcis-
zugebeu. Wir wiirden damit den gesamten llalkanraum den Hussen iiberlassen und ausscrdem
die Olgebiete verlieren. Es bedarf keiner niiheren Ausfiihrung, class hiervon nicht aie Rede
scin kann. Wir werden vielmehr unter allcn t:mstiinden das russische \"ordringcn zum Stehen
bringen und baldmoglichst an dcm Si'u..llcil Ller Ostfront die Initiatiyc an uns reissen. Alle
miliLirischen Vorbereitungen hierfilr sine! im (;angc.
\"enn von rumănischer oder anderer Scite \"Oll Auflilsungserscheinungen in den deutschcn
Armee gereclet worden ist, so ist d::is barer Cnsinn. Das liisst sich nur so erklăren, dass Leute
wie Solacolu oder diejenigen, die ihn nach Ankara gcschickt haben, viillig die Nerven Yerloren
haben. Die deutsche Filhrung hat die dentschen Armeen auch an der Sildteil nach wie vor
fest in der I-land, und die Tiirken konnen absolut beruhigt sein, class es den Russen nicllt
gclingen wird, in den Balkan vorzudringen. Im iibrigen kommt weder cin Zusammenbrucb
H.umăniens noch Bulgariens in Frage. Beide Nationen wissen viei zu genau, was ihnen blullen
werde, wenn die Russen in den Balkan eindringen wilrden.
Fiir clie Bewertung solcher Erscheinungen ist es bezeichnend, dass wir-vor einigen Tagen
auch aus B11karest einen Bericht iiber iihnliche Ă.usserungen von rumiinischer Seite erhielten,
durch die die rumănische Regierung in Aufregung versetzt worden sei, und dass dann schon
24 Stunden spăten ein neuer Bericht einging, in dem mitgeteilt wurde, d::iss die iu Frage
stehenden Rumănen ihre Angaben vollst:i.ndig widerrufen und die wirkliche Lage vollig
anders dargestellt hătten. Gerade bei diesen Meldungen wurde auch behauptet, dass Auflosung-
sercheinungen an der Siidfront beollachtet worden seien, eine Meldung, die dann, wie llereits
bemerkt, im zweiten Bericht als gănzlich abwegig widerrufen wurde.
Ich bitte, im Sine der vorstehenden Ausfiihrungen Herrn Numan moglichst umgehend
aufzukliiren und dubei, wie schon erwălmt, zu versuchen, moglichst konkret festzustellen,
ob die von ihme erwăhnten Mitteilungen, tatsăchlich, wie wir annehmen, von Solacolu stam-
men, was er gegebenenfalls im einzelnen gesagt hat und wer seine Auftraggeber waren. Vor
aliem bitte ich, Herrn Numan zu sagen, dass wir im Gegensatz zu diesem oder jenem Rumă
nen, - wobei ich Sie bitte, in geeigneter Form und ohne den Namen zu nennen, aur Mlhai
Antonescu anzusplelen -, hier in Dutschland vollig ruhige Nerven haben und die vorilberge-
hende rilcklăufige Bewegung an der Sildfront in keiner Weise tragisch nehmcn. Im Gegenteil
seien wir iiberzeugt, dass wir in absehbarer Zeit dem Russen demonstrieren werden, dass er
auf seine Balkanaspiratlonen ein fur alle Mal verzichten muss.
Erbltte milglichst baldigen Drahtbericht iiber Gesprăch mit Nu man, wobei ich bestimmt
annehme, dass Sie aus Unterredung die• Bestutigung dafiir erhalien dass Mihai Antonescu
der Auftraggeber von Solo.colu ist,
Ribbentrop
Arh. St. Bucureşti, colecţia l'l'licrofllme S.U.A. (Documente germane microftlmate la Alexandria
Virginia, r. 265, T. 120-252, c. 187402 - 187403; Auswartiges Amt, Bilro des Staatssekre-.
tărs, Rumănlen, Bd. 15).
(Traducere:)
Telegramă
Fuschl, 4 aprilie 1944, orele 1,55

Sosire: 4 aprilie 1944, orele 2,40
Nr. 551 din 4 aprilie 1944
Ambasada germană, Ankara.
Strict secret de importanţă deosebită
Pentru ambasador, per.•onal.
Referitor telegrama 514 din 3 aprilie:
Este de presupus că ştirile din România menţionate de Numan provin de la Solaco}u,
plnă ln pl'ezent ataşatul de pre:să român la Ankara, despre care Legaţia din Bucureşti ra:por-
tează astăzi următoarele:
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 1G3
Ataşatul ele presă român la Ankara, Solacolu, care s-a ailat pentru citva timp ln
Homânia ln provincie, a fost chemat la Bucureşti de către vicepreşedintele Consiliului de
Miniştri chiar ID ziua lntoarcerii sale de la Cartierul general al fiihrerului (25 martie 1944).
în ziua următoare, prin schimbarea dispoziţiei personale care devenise cunoscută aici, Solaculu
a poruit imediat inepoi spre Turcia, prin Sofia. Dintr-o scrisoare lăsată unui prieten a deve-
nit cunoscut că el a trebuit să plece imediat, la dorinţa guvernului său.
Sfirşitul telegramei din Bucureşti.
Chiar dacă afirmaţiile unui om ca Solacolu sint ID sine lipsite complet de insemnăktc
ne-ar interesa totuşi să aflăm ln primul rlnd ce a spus el concret şi din a cărui lnsiircim.c-e
a ocţJonat el. în speţă, siDt de făcut următoarele consideraţii:
Este de la sine înţeles că Germania nici pe departe nu se gindeşte să părăseascfi
România. Prin aceasta, noi am lăsa ruşilor iDtregul spaţiu balcanic şi, in plus, am pierde
terenurile petrolifere. Nu mai este nevoie de nici o altă explicaţie că despre aşa ceva nu
poate fi vorba. Ba dimpotrivă, noi vom opri, in orice condiţji, inaintarea ruşilor şi ctt de
curbld posibil vom relua iniţjativa in partea de sud a frontului estic. În acest sens stnt-bt
curs toate pregătirile militare.
Dacă din partea românilor sau din altă parte s-a vorbit de fenomene de demoralizare
totală ID armata germană-,. aceasta este o curată prostie. Aşa ceva se poate explica numai
prin aceea că oameni ca Solacolu sau ca cei care l-au trimis la Ankara şi-au pierdut complet
nervii. Conducerea ~ermană ţine ferm ID mină, ca şi piDă acum, armatele gemane, inclusiv
pe frontul sudic, iar turcii pct fi absolut liniştiţi in prhin\_a faptului că ruşii nu vor reu.şi
să pătrundă în Balcani. De altfel, nu se pune problema unei căderi nici a României, nici
a Bulgariei. Ambele naţiuni ştiu prea bine ce le-ar paşte dacă ruşii ar intra ln Balcani.
Pentru aprecierea unor astfel de simptome nervoase este semnificativ că noi am primit
ln urmă cu citeva zile şi din Bucureşti un raport privind exprimări asemănătoare din partea
unor români, urmare cărora guvernul român devenise neliniştit, iar ulterior, peste numai
24 ore, am primit un nou raport iD care se arăta că românii respectivi şi-au retractat complet
afirmaţiile şi au prezentat situaţia reală cu totul altfel. Tomai cu prilejul acestor şliri s-a
susţinut şi faptul că pe frontul sudic ar fi fost observate fenomene de demobilizare totală,
informaţie care apoi, cum s-a văzut deja 1n cel de-al doilea raport, a fost desminţită, ca
fiind complet eronată.
Vă rog ca ln sensul celor mai sus arătate să daţi domnului Numan explicaţii ctt mai
cuprinzătoare şi, cu acest prilej, cum s-a amintit deja, să încercaţi a stabili cit mai concret
dacă ştirile relatate de el provin intr-adevăr, aşa cum presupunem noi, de la Solacolu, iat·
1n acest caz ce a spus respectivul in detaliu şi cine au fost cei care i-au dat însărcinarea. în
primul rlnd, vă rog să-i spuneţi domnului Numan că noi, spre deosebire de unul sau altul
dintre români- cu care prilej vă rog ca, lntr-o formă potrivită şi fără a-i du numele, să
faceţi aluzie la Mihai •.\.ntonescu -, aici 1n Germania avem neryii absolut liniştiţi şi nicidecum
nu luăm iD tragic mişcarea temporară de recul pe frontul sudic. Dimpotrivă, slntem conviuşi
că, intr-un timp mai mult sâu mai puţin apropiat, vom demonstra rusului că trebuie să
renunţe odată pentru totdeauna la aspiraţia lui spre Balcani.
Rog să-mi trimiteţi cit mai curind posibil un raport telegrllfic asupra convorbirii cu
Numan, cu care prilej slnt sigur că din discuţie veţi avea confirmarea faptului că Mihai
Antonescu este cel care i-a dat insărcinarea lui Solacolu.
Ribbentrop
12
1944 aprilie 11. Buletin informativ al Centrului de radio-ascultare cuprin-
zind ştirea transmisă de pClstul de radio Moscova referitoare la situaţia
internă încordată din România.
POSTUL MOSCOVA.- ora 8 (in lb. rom.) 11 aprilie 1944
Se află din sursă elveţiană că situaţia politică inlemă din Hom:înia devine wnce
ln ce mai încordată. Cu tot pericolul represaliilor şi ameninţărilor date ele autorităţi, populaţia
!şi manifestă pe faţă nemulţumirea. Numeroase manifestaj.ii şi chiar adevărate răscoale anti-
germane au avut loc ln localităţile tle Est ale ţării, apropiate de front, iar acum foarte
recent o asemenea manifestaţie s-a petrecut şi la Bucureşti Populaţia din aşi refuză să
se evacueze cu toate măsurile luate de autorităţilr germane şi române.
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI -DIN AUGUST 1944
A 45-A-ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944
Antonescu a ordonat ca toate unităţile române ce pleacă spre front să treacă sub
ordinele directe ale Comandamentului german. Acei ce vor incerca să opună o opinie separată
vor fi pedepsiţi cu pedeapsa capitală.
O 11ouă măsură a fost luată in România şi anume autorităţile procecle_ază la descoperi-
re::i ~i confiscarea aparatelor clandestine de radio-emisiune şi rl.ldio-recepţie de la cetăţeni_.
Această măsură a fost luată imediat dup,i ce postul Moscova a transmis cii partizanii dispu,
neau de asemenea aparate pentru a informa populaţia cn desf,1şnrarea adevărată a evenimen-
telor militare şi politice.
Aril. St. Bucureşti, fond 1.\Iinisterul Propagandei Naţionale, Buletine Informative, dosar 235/
1944, f. 180.
13
1944 aprilie 13. Buletin radiolinformativ special cuprinzlntl relatările
mente de postul de radio „Atlantic" privind atitudinea trupelor române
din Crimeel.
POSTUL ATLANTIC - ora 20,40

În Crimeea, trupele române nu vor să mai lupte, preclindn-se ri1şilor. Din această cauză,
l\O,;dţiile germane sint atacate din flanc de trupele ruseşti şi se crede că lntreaga situaţie
din, Crimeea este acum pierdutu.
A'rh. St. Bucureşti, fond :\-linisterul Propagandei _Naţionale, Buletine Informative, dosar 235/
19'44, f. 204.
14
194-l aprilie 14. Buletin informativ al Centrului de radio-ascultare cuprin-
zind ştirea transmisă de postul de radio Ankara privind iminenta ieşire
a României din război în condiţiile ln,1intării Armatei Sovietice şi a dorin-
ţei de pace a poporului.
POSTUL ANKARA ora 18

Din Londra se anunţă că datorită rapidei l.naintări ii armatei roşii pe teritoriul- Româ-
niei, pericolul ce ameninţă această ţară creşte din zi ln zi.
· Cu toate sforţările pe care gerrranii le depun pentru a împiedic::- -ieşirea din război
a României, dorinţa de pace a locuitorilor acestei ţări este atit de puter.1i<" -1. incit ieşirel din
ră2boi a'· României pare că a devenit inevitabilă.
Ai:ţi. St. Bucureşti, fond Ministerul Propagandei Naţionale, Buletine [nformltive dosar 235/
1944, f. 225.
15
1944 iunie 27, Bucureşti. Raport al ministrului Italiei la Bucureşti, Bova
Scoppa, adresat ministrului de externe al Italiei Guariglia, referitor la
situaţia politică din Rorni\nia rcUectată in unele convorbiri ale ministru-
lui italian cu preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Atacerilor
Străine, Mihai Antonescu.
Bucarest, le 27 VI 1944
Ylonsicur Ie ::\linistre,
Au cours des demiers mois la situation politique de la Roum:in.ie a ete caracterisce
par Ies faits suivants:
lGG A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST I9H
1) La conquete de Rome, la marche victorieuse des anuces alliees en Italic :;insi

qu'en France, en Finlande et en Russie ont rendu toujours plus impopulaire aux yeux de
l'opinion publiquc roumaine la guerre ă cole ele l'Allcmagnc.
Des manifestations officielles telles que Ic pavoisement de la capitale le 22 juin,
anniversaire de l'entree en guerre contre la Rnssie, ainsi que la commcmoration de cet
evenement dans un grand theâtre de la ville sont tombees dans le vide sans trouYer aucune
echo dans Ies masses.
2) Le President Antonescu a poursuivi ses sondages auprcs des allies, mais son action,
depourvue de l'independance necessaire et entravee par le contrilie et par la diffidencc des
Allemands, n'a abouti â aucun resultat concret. Le President m'a souvent expose Ies princi-
pes qui inspirent son action politique vis-a-vis des alliees et qui peuvent etre 1·esumes de la
Ia i;on suivante:
a) La Roumanie dans le cours de son histoire n'a jumais He en guerre avec l'Angleterre
ou l'Amerique et n'a eu pour ces puissances que des sentiments d'amitie.
b) La Roumanie ne lait pas une guerre ideologiquc: elle se bat seulemcnt pour defrr:dre
son territoire et pour reconquerir ses provinces perdues.
c) La Roumanie est Ie dernier rempart de )'Europe et ellc se bat aussi pour la c:iuse
europeenne.
J'ai souvent dit au President que ces principes auxquels il inspirait son action, meme
s'ils etaient bien Iondes, ne pouvaient etre an moment actuel que Ies eiements acces.soit"es
d'une ncgociation pJlitique qui devait etre conduite tres rapidcment, etant donne que la
situalion militaire ne laiss:1it pas douter que la Roumanie aurait un interct supreme I.I
sorlir de la guerre. J'ai toujours compris, dans mes conversations avec le President, que
s'il avait une majeurc liberte d'action, ii n'aurait pas manque d'agir tempestivement en s'inspi-
rant ă !'exemple de l'ltalie. 11 m'a dit toutefois, au cours des deux dernieres conversations,
qu'il „ne trouvait pas aupres des allies toute la comprehension qn'il aurait desire".
3) L'exemple de la Finlande, qui jusqu'au moment ou j'ecris n'a pas encore cesse la
lutte, est destine naturellement ă influenC'er l'attitude roumaine. L'opinion publique rnu-
maine attend avcc anxiHe de connaitre quel sera le sort du peuple finlandais.
II n'y a pas de cloute que sila Finlande conclura un armistice avec la Rnssie, l'opiz·.ion
publique et surtout l'opposition roumaine exerceront une grande pression afin quc. le payi;
renonce ă continuer une lutte inutile et pour qu'il s'inspire a l'attitude finlandaise. Evidem-
ment preoccupee par cette eventualite, l"Allemagne a cnvoye dans Ies quinze derniers jours des
renforts considerables au front sud-oriental. C'est evident en effet qn'une rapide avance russc
dans ce secteur aurait comme consequence de compromettre toutes Ies positions allemandcs
dans Ies Balkans et de mettre en jeu leur alliance avec la Roumanie et Ia Bulgarie.
4) L'opposition roumaine poursuit son attetude plutot sterile de critique sans procedcr
ăune organisatlon, meme occulte, des forces qui en cas de necessite pourraient se metlre
au service des allies. L'armee, avec ses generaux chamarres de decorations allemandes, se
maintlent fidele au Marechal Antonescu dont le prestige militaire est toujours haut, bien
que son prestige politique ait baisse pres des classes dirigeantes du Pays. Le prof. Antonescu
avec sa finesse, son adresse et son tact repare l'insuffisance de son chef dans le domaine de
l'action administrative et politique. Le part! communlste existe et l'on dit qu'il soit assez
bien organise et qu'il soit le seul en etat de recuelllir l'heritage d 'Antonescu. Le partilegionnaire
s'est liquide tout seul. 11 ne donne plus aucun signe de vie.
Probablement Ies Allemmds gardcnt encore en reserve quelques chefs legionnaires, dont
Horia Sima, avec l'arriere pensee de pouvoir imposer au Pays un gouvernement Quisling
au moment ou Ies deux Antonescu se decidasscnt a une action de decrochage.
Quelques representants de l'opposition, dont le bien connu industriei juif MaxAnsch-
nitz, M. Racota, le prince Ghika et d'autres ont dans ces jours effectue une audacieusc ev:i-
sion du pays en s'emparant d'un gros avion de bombardement allemand qui a atterri a
Chypre apres une poursuite dramatique effectue par la chasse allemande.
La Cour maintient toujours son attitudc de separation nette de l'action militairc et
politique du Marechal. Le Roi et Ia Reine Helene vivent dans leur villa de Sinaia, et, d'aprcs
ce qui me resuite, ils ont demande que la petite ville de Sinaia ne devienne pas un centre
allemand de triage, de deputs et cl'hupitaux. Le motif-officiel de cette requete etait de sous-
traire Sinaia aux bombardements aeriens anglo-americains, mais la raison veritable, c'est
le desir du Roi et de la Reine Mere de ne pas avoir Ies allemands autcur d'eux.
Ainsi que V. E. peut voire, Ia situation roum:-ine, dont j', i precise Ies aspccts contra-
dictoires dans des rapports precedents, n'a pas subi des changemcnts appreciables. La Com·
hostile aul!. allemands; le gouvernement concilie la fidelite a l'alliance - dans la personne du
Marechal Antonescu - avec Ies essais d'evasion - dans la personne de Mihai Antonescu -
A 45-A ANH"ERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 16'1
et a,;ec l'espr.ir d'une absolution au moins partielle de la part des allies; Ie peuple hostile
dam ,a grande majorite a Ia prosecution de Ia guerre mais encorc tolerant parce qu'il aispose
encore, grâce aux ressources du pays, d'une nourriture abondante et du pain blanc; l'armee
fidele au Marechal, fatiguee ele la guerre mais moralement intacle: l'opposition accroit ses
aclep1es m:1is m:inque d'energie et de vitalite. Dans l'ensemblc unc inccrtitndc generale, un
sens (le m.ilaise qui s'accentue a mesurc qt1e la guerre est perdue mais qu 'on ne sait pas
bien commcnt en sortir; Ies allem::mds eordialement dctcstes mais tonjours maltres de Ia
situai ion; dans la classc bourgeoise une vive terreur des russes, bien que Ies nouvell!'s par
venne, a Bucarest de Botosani et de la zone roumaine occupee demontrent clairement que
l'atmee sovietique garde en generale une attitude trcs correcte: enfin le desir ardent qt1e
l'occnpalion du pays puisse ctre effectuce au moins simnltanement par Ies russes et par Ies
anglo-sa xons.
En conclusion je pense que la Roumanie ne se decidera ,i sortir du conflit qu'cn
prese.1ce de nouveaux evenements militaires, jusqu'ici imprevoyahles. II est bien connu ici.
que Jes allemands, en cas ou Ies russes forc;assent la ligne Galatz-Focşani se proposent d'orga-
niser Ia defence de sud de Ia forteresse curopcenne sur Ies Carpathes.
Si cette eventualite devait se verifier on se demande si le Marechal Antonescu pour-
suivr~ la lutte en se retirant en Transyh"anie avec son gouvernemenl, ou bien s'il abandonnera
dans l'espoir de plus clementes conditions de la part des :-llies. Et s'il se retirera, l'opposi-
tion formera-t-elle c\!l.ns la plaine valaque un gouvernement dissident pro-allie?
· Voilâ des questions auxquclles il est difficlle de repondre. Le President Antonescu m'a
clit soavent qu'il „ne perrnettra pas que son Pays soit conduit au dcsastre", mais le Marechal
Antonescn sait que son sort personnel est Iie au succe~ des armes allemandes et on peut
clonc presumer que, mcmc dans cette eYentualite, ii preferera poursuivre la guerre â câte
d'Hitler.
Pour ce qui me concerne je pcux assurer V. E. que, tont en n'ayant pas re~u des
instructions du Gouvernement Roya! j'ai dcploye jusqu'ici l'action politique qui pouvait
etre plus conforme aux intercts de la Roum::mie et, indirectement, a ceux de l'Italie.
· Au cours de la derniere audience qu'il m'a accordec, Ic Prcsident Antonescu a rcsume
avec Ies mots suivants ma modeste activite:
„Vous Hes )eseul qui m'aide encore aujourd'hui et qui m'encourage par vos conseils
qui me sont prl!cieux et que je n'ouhlie pas au cours de mon action".
Veuillez agreer, etc. etc.
signe : ,R. Bova Scoppa.
Son Exellence
le Ministre de; Affaires Etrangeres
Arb. St. Bucurei,ti, colecţia Microfilme Anglia, r. 403, c. 894-896. (Public Record Office_,,
and Foreign Office 371/43987).
<Traducere : )
Bucureşli,27 iunie 1944
Domnule ministru,
Situaţia politică a României a fost caracterizată tn ultimele luni de următoarele fapte:

1) Cucerirea Romei, marşul victorios al armatelor aliate tn Italia, tn Franţa tn
Finlanda şi 1n Rusia au fii.cut ca opinia publică din România să se opună din ce tn ce ~I
vehement războiului dus alături de Germania.
Unele manifestări oficiale cum ar fi pavoazarea capitalei 1n ziua de 22 iunie aniversa-
rea intril.rii 1n război împotriva Rusiei şi comemorarea acestui eveniment lntr-unul din marile
teatre ale oraşului nu au avut nici cel mal mic ecou tn rtndurile maselor.
2) Preşedintele Antonescu şi-a continuat sondajele 1n rlndurile aliaţilor, dar acţiunea
lui, lipsită de independenţa necesară şi împiedicată de controlul şi neîncrederea ne~ţilor, nu
a avut nici un rezultat concret. Preşedintele mi-a prezentat adeseori principiile care stau
la baza atitudinii sale politice faţă de aliaţi, acestea putlnd fi rezumate astfel:
a) România de-a lungul istoriei sale nu a fost niciodată in război cu Anglia sau
America şi nu a avut faţă de aceste puteri detlt sentimente de prietenie.
IGII A 45-A AXI\"ERSAB-E A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19H
b) România nu duce un război ideologic: ca se luptă numai pentru a-şi apăra teriti,-
riul şi pentru a-şi recuceri teritoriile pierdute.
c) România este ultimul zid de apărare al Europei şi ea luptă in acelaşi timp penlru
cauza europeană.
I-am spus adeseori Preşedintelui că aceste principii pe care-şi intemeiază acţiunea,
chiar dacă sînt bine intemeiate, nu pot fi in momentul de faţă decît elementele accesorii ale
unei negocieri politice care trebuie să fie !ncheiată foarte repede, dat fiind că situaţia mili-
tară dă de înţeles că România ar avea un interes special să iasă din război. Am înţeles.
totdeauna, in discuţiile mele cu Preşectintele, că, dacă ar avea o mai mare libertate de acţiune,
nu s-ar fi dat in lături să acţioneze pe neaşteptate luind exemplu de la Italia. l\Ii-a spus
totuşi, in timpul ultimelor două întrevederi, că „nu va găsi la aliaţi toată lnţelegerea p1:
care şi-ar fi dorit-o".
3) Exemplul Finlandei, care pînă in prezent nu a încetat să lupte, este destinat, ia
mod firesc, să influenţeze atitudinea română. Opinia publică română aşteaptă cu nelinişlt
să cunoască ce soartă va avea poporul finlandez.
Nu incape nici o îndoială că, dacă Finlanda va incheia un armistiţiu cu Rusia, opinia
publică şi mai ales opoziţia clin România vor exercita o mare presiune pentru ca ţara s:1
renunte să continue o luptă inutilă şi să ia exemplul atitudinii Finlandei. Preocupată, bineinle-
les, de această eventualitate, Germania a trimis in ultimele 15 zile întăriri serioase pe frontul
de Sud Est. intr-adevăr, este evident faptul că o inaintare rapidă a ruşilor in această zonii
ar putea compromite toate poziţiile germane din Balcani şi ar pune în pericol alianţa lor
cu România şi Bulgaria.
4) Opoziţia din România !şi păstrează atitudinea de critică oJrccum atentă
fără să-şi organizeze, măcar pe ascuns, forţele care in caz de necesitate ar putea fi de folo,
aliaţilor. Armata, cu generalii ei încărcaţi de medalii germane, rămine fidelă ::\fareşalului Antu-
nescu al cărui prestigiu militar a rămas acelaşi, chiar dacă prestigiul său politic a scăzut in
faţa claselor conducătoare ale ţării. Profesorul Antonescu cu fineţea lui, cu iscusinţa lui şi
cu tactul lui îndreaptă nepriceperea şefului său în domeniul acţiunii administrative şi politice.
Partidul comunist există şi se spune că ar fi destul de bine organizat şi că ar fi singurul
tn stare să-i succeadă lui Antonescu. Partidul legionar s-a autodizolvat. Nu mai dă nici ut1
semn de viaţă.
Probabil că nemţii mai au încă în rezervă ciţiva şefi legionari, printre care Horia Sima,
cu gîndul ascuns de a putea impune ţării un guvern Quisling Io momentul în care cei doi
Antonescu se vor decide la o acţiune de ruptură.
Unii reprezentanţi ai opoziţiei, dintre care binecunoscutul industriaş evreu Max Ansch-
nitz, M. Racota, prinţul Ghica şi alţii, au încercat zilele acestea să fugă din ţară puniud
mtna pe un bombardier german care a aterizat în Cipru după o dramatică urmărire a 'avioane-
lor de vinătoare germane.
Curtea !şi menţine atitudinea de separare netă faţă de acţiunea militară şi politică
a Mareşalului. Regele şi regina Elena locuiesc în vila lor de la Sinaia şi, după cite am auzit,
au cerut ca, orăşelul Sinaia să nu -devină un centru german de triaj, de depozite şi de spitale.
Motivul oficial al acestei cereri era de altfel de a reuşi să scape Sinaia de bombardamen-
tele aeriene anglo-americane, dar adevărul este de fapt că regele şi regina mamă nu vor
să-i aibă in apropiere pe nemţi.
După cum puteţi constata şi Excelenţa voastră, situaţia României, ale cărei aspecte
contradictorii vi Ie-am prezentat 1n rapoartele precedente, nu a suferit schimbări demne de
semnalat. Curtea este ostilă nemţilor; in guvern se inlilnesc fidalitatea faţă de aliaţi în persoa-
na mareşalului Antonescu - cu lncercările de a i se sustrage - in persoana lui l\Iihai
Antonescu - şi cu speranţa unui acord măcar parţial din partea a lianţilor; poporul este ostil
in mare majoritate continuării războiului, dar il suportă încă, datorită resurselor ţării, unei
abundenţe de hrană şi de pline :>lbă; armata este fidelă mareşalului, obosită de război, dar
avînd up moral neştirbit; opoziţia capătă noi adepţi, dar e complet lipsită de energie şi' vita-
litate. In general domină o stare de nesiguranţă, o stare de nelinişte care se accentueaz:i pe
măsură cc războiul este pierdut, dar nu se întrevede nici o ieşire din această stare: nemţii sint
detestaţi din tot sufletul, dar rămin stă pini pe situaţie; clasa burgheză este terorizată de ruşi,
deşi ştirile sosite la Bucureşti de la Botoşani şi din zona românească ocupată demonstreazii
clar că armata sovietică !şi păstrează in general atitudinea foarte corectă; în sfîrşit, este evi-
dentă dorinţa fierbinte ca ţara să fie ocupată simultan de ruşi şi anglo-saxoni.
În concluzie, cred că România nu se -..-a hotărî să iasă din conflict decît în faţa unor·noi
evenimente militare, pînă acum imprevizibile. Este binecunoscut aici faptul cipii deii, în cazul
in care ruşii ar forţa linia Galaţi - Focşani işi propun să organizeze apărarea aripii de sud a
forl:'îreţci europene pc !nălţimile Carpaţilor.
A· 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 1G9
Dacă această posibilitate s-ar verHica ne lntrebăm dacă mareşalul Antonescu ar continua
lupta retrăgindu-se în Transilvania cu guvernul său, sau ar abandona-o ln speranta unor condi!ii
mai favorabile din partea aliaţilor. Şi dacă el s-ar retrage, oare opoziţia ar forma ln cimpia
valahă un guvern dizident proaliat'.'
Iată întrebări la care este greu de răspuns. Preşedintele Anlonescu mi-a spus adesea că
el „nu va permite ca ţara sa să fie împinsă spre dezastru", clar mareşalul Antonescu ştie că
<.lestinul lui este legat de succesul armatelor germane şi putem, deci, presupune că, chiar şi
ln această eventualitate, el va prefera să lupte mai departe alături de I litler.
în ceea ce mă priveşte, pot să vă asigur, Excelenţa voastră, c,1, dat fiind că nu am primit
instructiuni de la guvernul regal, m-am străduit plnă acum să desfăşor o activitate politic:i care
să fie cit se poate de convenabilă intereselor României şi, ln mod indirect, şi celor ale Italiei.
în timpul ultimei audienţe pe care mi-a acordat-o, preşedintele Antonescu a rezumat
modesta mea activitate cu următoarele cuvinte:
,,Sintcti singurul care încă mă mai njuti1 şi care mă iucurajează cu sfatm·ile sale,
care-mi slnt foarte fc.lositoare şi pc care nu le uit inactivitatea m-'a".
Vă rog să primiţi, etc. etc.
semnat: R. Bova Scoppa

2xcelenţei Sale
.Ministrultii de Externe al Afacerilor Str-line
16
19U iunie. Textul memoriului lnaintat marc~1lului Ion Antonescu prin
care avocaţii Baroului Ilfov cer încetarea r:i.zboiului contra U.H.S.S. "'
DOMNULE_ M:AHEŞAL,
Cum atunci cind interesele unei ţări slnt ln joc, cei mai luminaţi dintre cetăţenii ei au,
nu numai dreptul, dar şi datoria de a-şi pune gindul ln slujba acestor interese şi de a-şi spune
cuvlntul pentru apărarea lor, socotim că atare datorie incurnbă cu atlt mai virtos oamenilor
ei de drept, ca unii ce par mei pregătiţi a despica pentru a Ie înţelege tot soiul de lntlmplii.ri
eu urmări rele.
Desigur expunerea convingerilor referitoare la trebile publice, ponte să fie stingherită
ln ,,remuri de război, spre deosebire de timpurile normale, pentru că cere păstrarea ordinei
fără respectarea căreia nu se poate nădăjdui îndreptare. Dar, această stingherire nu poate ·1n-
semna suprimarea dreptului şi !năbuşirea datoriei de a spune conducerii ţării glndurile so~tite
utile intereselor e_i,. clnd acele glnduri isvorăsc din conyingeri şi credinţe ale căror temeiuri slnt
patriotismul, sinceritatea şi curajul.
1n ţelcglnd deci pentru ce anume lucruri nu pot fi expuse publicului, dar nevăzlnd de ce
ele nu ar fi spuse celor care s-au pus ln m:isură a le ctntări şi hotărî asupra lor, vă rugăm sii ne
îngăduiţi a vă aduce la cunoştinţă c1·edin\clc şi convingerile noastre asupra silua\iunei, din ce
în ee mai tragice, către care neamul nostru păşeşte ... dacă nu se opreşte.
Domnule i:nareşal, soarta războaielor ponte fi lndoielnică in primele faze ale desfăşurării
lor dar un moment vine clnd desnodămlntul lor nu mai ponte fi ascuns dreptei judecăţi de mreaja
speranţelor şi socotind că acest moment a venit, vă rugăm să ne ascultaţi:
Armata română şi-a făcut ln acest război datoria cu atlta vitejie incit nu e inimă de român
«-:irc s:i nu i se închine, cu smerită admiraţie şi sflrşictoarc durere pentru sacrificiile eroilor ci.
Din nefericire lnsă soarta acestui război nu depinde nici de numărul, nici de strălucirea morală a
satrificiilor. ·
Credinţa noastră adlncă şi convingerea noastră ncstrămutat.i, c că Germania nu mai poate
ciştiga războiul pe care l-a deslănţuit şi ln care ne-a l.nlănţuit.
întemeiem această credinţă pe convingeri isvorite din fapte a căror lntelegerc 1m mai
po;;tc lăsa nici un loc îndoielilor pentru a_ lnflripa speranţe. Prin situaţiunile cc am ocupat şi
ocupăm ln primul Barou al tării, care a devenit prin trecutul şi menirea lui cea mai precisă
* Pentru lmprejură1·ile ln care memoriul a fost redactat şi lnaintat, vezi Arii. St.
Bucureşti., fond Istrate !\'lices_cu, dosar 103, f 51, 55, 10:J-104.
J.70 A 45-A ANIVERSARE A INSUREC Ţ IEI DIN AUGUST 19H
~l o~ ~i oţ~ş~l9f: i~~;1,;~u'. fi:';

i:r.d~l.M~~tt ci:ibzurnţ~t$lţ 41-~frrf
::.•;
>"tt~G.l.vi.~ ·t=:~:•.y; ii~lu.i i~".}t)t.:_'ft -~\1 ·
.it~:8·ţf~};ţ_. ·o:~~it~ f>r<-'t ;,:-~ ~; <~ ,'t-i }) \~-~=-*~
0
: ~~ 1-~~ :/;;
· - r.-.
~f~t.fviţ$t~At s.;-t ( f·,,,,:,J\: ,d, 1,,t«.1·u·l<l · i\,illt tm<S·hif¾,
:·.-·a:•~~i~- ->J.Î:+ ·1aiit-iat~ :;;t ·~~ i~<t~=~~~~· :wi (!~r.H~}f~ _-.
A t,-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN· AUGUST 19(4 171
cutie de rezonanţă a năzuinţelor şi durerilor ei, ne simţim datori a vă spune că credinţit ce vă

impUtăşim e credinţa intregii suflări româneşti, amuţită de ascultare şi durere.
Iată adevărul pe care trebuie s:l-1 cunoaşteţi. La ce bun, in atare situaţiune, să mai
corit.inuăm o luptă, al cărui desnodătnint nu mai poate ·n schimbat ...cind continuarea ei poate
pune in pericol insăşi fiinţa statului nostru? ·
· Din aceste temeiuri, domnule mareşal, purcede convingerea noastră că trebuie găsit
mij1(.cul de a ieşi din a·cest război cit mai devreme şi clt ·mai e vreme. Această ieşire urmează
desigur să fie făcută: faţă de cei lingă care armata noastră a luptat cu toată lealitatea şi faţă de
cei n,ntra cărora e[I a luptat, cu ton tă demnitatea ... Dar cum, in această privinţă, &lroul, ti1'
nurnt>le căruia ne luăm curajul a vă grăi, suferă; peste suferinţa generală şi de durerea de a nu
putt-:, spune mai mult, vă spunem numai că ln conştiinţa noastră, cu cit momentul ieşirii d.in
lnptr, va veni mai curind, cu atit mai bine va fi, căci cu atlt mai uşurată va Ii situaţiunea
Romaniei la pacea generală.
împărtăşindu-vă aceste con\-ingeri, ecoul conştiinţei tuturor, vă rugăm să credeţi, că
ltotă.,rea de a vi Ic comunica e rezultatul unei pe cit de inclelungate şi atente priviri asupra'
eveJlimentelor, pe atlt de lucide şi adlllci rueditaţiuni asupr:.i primejdiilor ce ne mai aşteaptă.
Inutil să adăugăm că aceste convingeri slnt străine oricărui calcul şi interes politic, fie al nostru,
fie ai altora, şi că ele isvorăsc, 1n acelaşi timp, din cea mai curală şi neţărmurită iubire de ţară,
şi di:;i cea mai adlnc simţită durere pentru flii d, cărora nu le rămine muriad pentru apărarea
hot;,;-elo1· ci, nici măcar mlngllerea credinţei de a le mni putea salva. ·· ·
Arb. St. Bucureşti, fond Istrate l\1iccscu, dosar 76, r. 7.
17
1944 (iunie). Tex.lui memoriului prin care avocaţii din Baroul- Ilfov-
cer apr_oharea penlru convocarea de urgenţă a adunăl'ii gon.erule a
Baroului spre a inter,·cni lu sensul scoaterii ţării din război.
Domnule Decan,
Subsemnaţii avocaţi dertnitivi din Baroul de Ilfov, avem onoarea a vă cere să convocaţi
de !ildată adunarea generală a Baroului, pentru a lua 1n cercetare situaţia creată de pe··urnfa'
războiului, ce se dă azi pe teritoriul naţional, barourilor din pI"Ovincie, aflate 1n pribegie. ·
Măsuri de grabnică asistenţă au fost luate desigur ln favonrea colegilor noştri re·rugia\i,
dar :!Je de o parte aceste măsuri slnt insuficiente, iar pe de altă pa1·te chestiunea depăşeşte i.10
carn(•ter strict profesional şi capătă o semnificaţie de orain general rom:iuesc. Ţara· întreagă;
neamul întreg stat în primejdie de moarte. Nicodată de-a lungul istoriei sale, poporul nostru n-a
nvut de înfruntat mai grave ameni1iţ:'iri. ·
Primul barou al ţării s-n mlndrlt totdeauna a fi nu numai un corp profesional ele elită,
dar sa un organism de luptă naţională .Nu e momentul să ne intrebăm cit de just sau greşit
a fm:t orientată această luptă in trecutul ultimilor zece ani - dar dacă Baroul are lntr-adevăr
con~'!iirtţa că reprezintă şi altreva declt o breaslă atunci e dator să-şi rostească astăzi ctnintul,
tn cel mai greu ceas al existenţei noastre naţionale. · '
Poate că stnt încă mijloace de a ne salva ţara dintr-un război,· care a intrat 1n ultima
şi cea mai cumplită fază. Dacă aceste mijloncc există, trebuie să le vedem, trebuie să le căutării.
Cu cit veţi da mai grabnic Baroului putinţa de a se lntruni, cu atlt cuvtntul său va putea
fi mai folositor.
Primiţi, domnule decan, asigurarea deplinei nonstre cousideraţi_UIJi.
Arh. St. Bucureşti, fond. -Istrate Micescu-, dosar 76, r. 6.
18
1944 iulie 12, Bucurrşli. Raport al ministrului Italiei la Bucureşti, Bova
Scoppa, către ministrul aface1·ilor externe al Italiei Cuarigila pri\iild··ror-
marea Blocului Niiţional Democrat şj opinia lui Mihai Antouescu lu acenstă
· priihlemă. ' ·· · · · · ·· · · · ·
Bucarest, Ie 12 Juillet 1944

1'72 A 45-A ANIVERSARE A INEIURECŢIEI DIN AUGUST ·190
Monsieur le Ministre.
On a forme dans Ies derniers jours a Bucarest, sous le patronage de M. Maniu, un C!lrtcl
des c.ppositions qui comprend le parti national-paysan, le parti liberal, le parti social-dcmocra-
tique et le parti communiste. De ce dernier on a cxclu un des chefs Ies plus influcnts, M. Ralea.
accusc d'avoir collaborc cn qualite de l\linistre de Cabinet avec le ci-devant Roi Carol II. ·
J'ai demane1e au President Anlonescu guellc Yaleur avait ce cartel de l'opposition et
11ucllcs consequenccs on pouvait en deduire. ,'
Le President m'a repondn gue Ies diflerents partis avaient demontre jusqu'ici une fai-ble
vitalitc et qu'il ne croyait pas qu'ils pussent donner un elan plus vif a leur activite une fnis
reunis cn un seul corps. 11 avait lui-mcme facilitele voyage du princc ~tirbcy et de M. Yişoim-iu
a l'etranger, oii ils etaient allcs comme representants de l'opposition, et ii leur avalt seulement
recommandc d'agir „en bons roumains", ,,L'opposition a donc eu ses representants et ses inter-
pretes auprcs des allies - m'a dit le President. Qui ne Ies a pas encore eus, c'est moi, gui· ne
reussis pas a me faire comprenclrc".
II est naturel ct Jogiquc quc Ic President chcrche de dh•al11er cette fusion de forccs •de
l'opposition. Ce fait merite toutefois d'Hre signale, parce qu'il pourrait rcprcsenter en effct 4e
prdude d'nnc aclion plus concrete et plus decise en faveur des.allics, ce gui a completement•fait
defaut jusqu'ici.
R. Bova Scoppa
Arh. St. Bncm·cşti, coleclia Microfilme Anglia, r. 403, c. 905 (P. R. O., F. O. (Public Recorn
Officeanr. Forcign Olfice) 371/43987).
Bucureşti, 12 iulie 1044

Domnule ministru,
în ultimrle zile s-a formal la Bucureşti, sub conducerea domnului Maniu, un bloc al opo-
:i;iţiei,
care cuprinde partidul naţional-ţărănesc, partidul liberal, partidul social-democrat şi
partidul comunist. Din ultimul partid a fost rxclus unul din şefii cei mai influenţi, :\I. Ha leu,
:acuzat oe a fi colaborat ln calitate de ministru al fostului rege Carnl al II-iea.
L-am întrebat pe preşedintele Antonescu ce valoare ar avea acest bloc al opozilici şi ce
consecinţe ar putea rezulta. Preşedintele mi-a răspuns că diferitele partide au dovedit pinii 'ncum
o &labii-vigoare şi că nu crede că ar putea cla un imbold mai puternic activitălii lor o dat,i l'euniţi
tntr-un singur bloc. El tnsuşi :i facilit:it călătoria printului .Ştirbei şi a domnului \'işoianu
in străinătate, unde ei au plecat ca reprezentan li ai opoziţiei şi singura recomandare pe care le a 0
făcut-o a fost să acţioneze ca „buni romilni". Aşadar, opoziţia şi-a avut pe lingă aliaţi, repre-
zentau !ii şi interpreţii săi, mi-a spus preşedintele. Sin-gurul care nu i-a avut slnt·eu, care nu am
reuşit să mă fac înţeles.
Este natural şi logic c,i Preşedintele caută să minimalizeze această fuziune a forţelor
opoziţiei. Acest fapt merită totuşi de n fi semnalat deoarece ar putea reprezenta lntr-ade,;ăr
pnludiul unei acliuni mult mai concrete şi mai decise ln favoarea aliajilor. ceea ce a Jlpsit c11
totul-ptnă acum.
S. R. · Bova Scoppa
19
HU iulie 17. Comunicatul postului de radio ,,România Liberă" in care
ofiţerii rom uni stntîndemnaţi sll tnceteze lupta lmpotriva U. R.S.S.
arâtind totodată lnfrlngerea inevitabilă a Germanici: se citează şi un ordin
ele capitulare al generalului Jl,Jiil1er.
POSTUL ROMÂNIA LIBERA - ora 7,35

Corpul ofiţeresc rom,\n cuprinde azi ofiţeri cu multă 1,;tlinţă şi inteligenţă. De aceea, c~
1iliţeri activi sau de rezervă, toată ofiţerimea romflnii are datoria să judece situaţia în care se
află ast:'lzi ţara noastră.
A. 45-A ANIVERSARE A-INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 173
Războiul este pierdut pentru nemţi şi nimeni nu mai poate crede acum lntr-o victorie a
naziştilor. D-voastră, poate mai bine decit alţii, ştiţi toate aceste lucruri şi Ie puteţi judeca in
toate -concluziile lor.
Chiar !n armata germană s-au ridicat foarte mulU ofiţeri care, lnceplnd să judece situaţb,
au luat hotăririle necesare.
. Ordinul ele capitulart• dal de generalul \Hillcr, comandanhil armatei a IV-a germane, este
foarte semnificativ ln această privinţă. Astrei, in ziua de 8 iulie a.c., ln ordinul de capitulare
adresat soldaţilor şi ofiţerilor săi, el spunea următoarele:
,, Situ:i [ia nu cunoaşte scăpare. Huşii ne Iasă nouă ofiţerilor d·reptul rle a purta armele,
iar soldaţilor decoraţiile obţinute.
în grupuri de cite 100-500 solda\i, să se adune toţi aceia care au luptat sub ordinele
mele · şi, sub comanda oli\erilor mai in vlrstă, să se-predea.
Huşli ne-:iu cerut să punem capăt unei impotriviri inutile, f:lpt pentrn care oreion tn-
celarea luptei". . .
_'\cum doi ani, mareşalul Paulnsa a ordonat la Stalingrad rezistenţa plnă Ia ultimul om,
dar astăzi, după victoriile neinlrcruplc sovietice, însăşi generalii ncrriţidau ordinele de capitulare.
Ordinul de mai sus dat soltlaţilor germani nu vă spune dv., domnilor ofiţeri, situ·aţia
dezastruoas:i spre care este împinsă fără !nectare 1:ara noastră?
Ofiţeri români, sub conducerea dv. stau sold.a ţii care luptă·alături de germani. 1mpretinii.
cu ei, lntoarceţi armele impotriva nemţilor şi trădătorilor care nu sint altceva declt nişte asasini
ai ţării.
· Generalii germani nu mai vor sii poarte răspun dcrca pentru sacrificiile inutile ale arma-
telor de sub conducerea lor.
Slim că mulţi dintre ofiterii noştri arată o asemănătoare hotărlrc, ei dorind din tot
sufletui" să se termine cu masacrarea soldaţilor noştri.
Continuind războiul, expuneţi ţara Ia distrugeri imense. Daci'i veţi continua lupta alăhiri
de-nemţi fără nici un rost şi fără nici o perspectivă, aut dv. cit şi soldaţii ele sub conducerea
dv. ·vă· expuneti unei morţi lipsită de sens, pentru că această luptă pe care o duceţi reprezintă
o ca1mi pierdut:i.
·Continuai·ea luptei alături de nemţi lipseşte România de preposul ajutor al vechilor ei
aliaţi.
Ajutaţi pe soldaţii care se ~ah•ează, fugind clin rlndurile armatei.
·în aceste clipe grele pentru ţară, lăsaţi să· se salveze tot ceea ce este românesc, adică
tot ce este folositor pentru salvarea. patriei.
Luaţi suh ordinele dv. pe fugarii din nrmată pentru ca, lmpre1ină cu ci, să salvaţi
Rom:1nia.
De asemenea, nu împiedicaţi pe solda\.ii români care vor să tre:ică de partea ruşilor.
Arh. St. Bucurc~ti, fond Ministerul Propagandei Naţionale, dosar 242/1944, f. 73-74
20
1944 iulie 18. Comunicat al postului de radio „Moscova" privind închiderea
a 6000 Intreprinderi din Rom:lnia pentru a nu mai executa comenzile
armatei germane.
;1'0STVL .illOSCOL-t: ora 8 (ln lb. română)
ln Romilnin au fo&t închise 6.000 de Intreprinderi. Tnd,,strlaşii au făcut aceasta pentru

a nu fi obli-gaţi si'I execute comenzile armatei germane. Spre a mase.'! faptul, radio Bucureşti
a 1lecl:1rnt c,i au fost închise Intreprinderile care nu aveau autorizaţie din partea Mi11isterulul
Economiei Naţionale.
Arh. St. Bucure~ti, fond Ministerul Propagandei Naţionale, dosar 242/1944, f. 82
l'H A «s-A .ANIYERSABE A INSURECŢIEI · DIN AUGU~T 1944
1/J4-l mai 1. l\[anifeslnl Frontului C'uic }lunl'itorcsc la nsat cu prilejul zilei" de ·1 ·mai 1944 .
17\'i
A t,.-A ANIVERSARE A INSURECŢffll DIN AUGUST 1944
. ' - , ~~ ~
.:.. , : . . . .-.. _· ...... •~!l/J}?

.,■!BNI.IRD -■Btilill/118Uli\ f:;J:;
·:~RfSfi: 1)l1f/;l}llflil4.z-l/f!Jfl■-'::;:. J;
"''~'j - ~ ; , "' ,,':'1
·::...w~;;.. • · ·.· 1a t ·~,:
Starea de spirit a poporului ron1ân în preaJma

actului istoric de la 23 August 1944
IOAK SCURTU
Succesul Revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă

din August 19-H a fost determinat de o multitudine de factori, obiectivi şi subiecti,·i, i11terui
şi externi, ln rlndnl căror::t se lnscric, la loc de frunte, starea cte spirit a poporului romun,
voinţa sa de a-şi crea un nou destin istoric. E,·ident, această stare de spirit a fost generată de
contextul concret-istoric, dominat de evoluţia evenimentelor militare, de politica promo,•ată
de regimul antonescian.
După circa trei ani de război aproape că nu exista familie care să nu fi pierdut pe
cineva pe front, viaţa economică se deteriorase considerabil, sentimentul insecurităţi naţionale
şi personale devenise dominant. La 26 martie 1944 trupele sovietice au ajuns pe Prut, iar a
doua zi au depăşit graniţa stabilită prin notele ultimative din iunie 1940, fapt ce deschidea
perspectiva desfăşurării r~'izboiului pe teritoriul României, cu toate consecinţele dezastruoase
ce decurgeau din acest fapt.
în ziua de 2 aprilie ziariştii sovietici şi străini acreditaţi la i\foscova au fost convoc aţi
pentru a asculta o comunicare importantă a comisarului pentru afacerile externe, \"iaccsla v
l\Iihallovici Molotov, 1n numele guvernului U.R.S.S. Acesta a declarat că „unităţile de I.naintare
ale Armatei Roşii, urmărind armatele germane şi trnpele rom:1ne aliate cu aecstc:i, au trccttt_
tn clteva puncte rlul Prut şi au pătruns pe teritoriul românesc. Comandamentul Suprem a
Armatei Hoşii a ordonat unităţilor sovietice de lnaintare să urmărească inamicul plnă la Infrln-
gerea totală şi capitulare. In acelaşi tim1> - afirma demnitarul - guvernul sovietic decl„l'ii că_
nu tmnăreştc scopuri de cucerire a nici unei părţi din teritoriul romlnesc sau de schimbal'ea
regimului social existent ln România şi că Jnail1tarea trupelor sovietice In Romdnia este exclu-
siv.dictată de necesitatea militară şi de c0t1tinua rezistenţă opusă ele trupele duşmane" 1 ., El
a ţinut să precizeze că această declara \ic a fost făcută de comun acord c11 guv erncle S. U.A. şi
Marii Britanii •.
După repetate lnrercări de continuare a ofensivei, la 6 mai 1944 trupele
sovietice au trecut 1n apărare, frontul stabiHzlndu-sc pc aliniamentul urmiitor: limanttl
Nistrului - Nistru pinii la Duboşari - norcl-cst Chişinău - nord Corncşti, nord Iaşi - nord·
Tirgu Frunos - nord Tlrgu Xcamţ - catenele estice <ile sectorului nordic al Carpnţilor Orieu-
tali-Kuty 2 • Perspectiva reluării luptelor plana asupra populaţiei nomâniei, fapt ce alimenta o
stare de spirit lngrijorătoare. La rlnclul lor, guvernul şi forţele politice burgheze s-au angajat
in ample negocieri secrete vizlnd Incheicrca armistiţiului, care nn vor duce Insă la nici un re-
zultat practic.
1Arh. St. Bucureşti, fond Prcşediuţia Consiliului de Miniştri, dosar 32/1944,. f. 108
23· August 19U. Documente, voi. II, Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi E11ciclopectică, 1984, p
192,-193.
~ Hans Kisscl, Die J(alastrophe i11 Rum<111icn, 19U, Darmstactt, 1\Jo-1,p. 2G.
A 4o'•A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19H 177
Din martie-aprilie 1944, la vechile probleme şi greutăţi cu care se confrunta popo1·ul

român s-u ridicat una nouă, şi anume exodul populaţiei româneşti din Basarabia - şi nordul
MolJovei, spre interiorul ţării. Zeci de mii de oameni şi-au părăsit vetrele căutlndn-şi un adăpost
ln teritoriul neocupat, solicitlnd sprijinul autorilăţilor şi al populaţiei civile. Ei se adăugau
sutelor de mii de români veniţi după 30 august 1940 din teritoriul cedat Ungariei horthyste
prin ,Jictatul de la Viena. Efortul autorităţilor - ln special al Comisariatului pentru refugiaţi -
şi ;,) populaţiei nn au putut o[eri intotdeaWJa alinarea suferinţelor şi ajutorul concret atlt de
nece~ar acestor români nevoiţi să ia drumul pribegiei.
Dar problema cea mai gravă a fost aceea a bombardamentelor engleze şi americane.
Pri1irnl bombardament avusese loc ln ziua de 1 august 1943, cu 177 de avioane americane 3,
du)l,i care a urmat o pauză, fiind reluate la 4 aprilie 1944. Ele au continuat 1::1· 5 aprilie, 18
şi :n mai, 22, 23/24 (no::iptea), 26, 26/27 (noaptea), 27 /28 (noaptea), 28 iulie, 8, 9, 10, 16/1'?
(no::iptea) august vizind, cu precădere, Capitala şi Valea Prahovei (zona petrolieră). Cit de expusă
era Ji•Opul::t\ia la aceste bombnrdamente, rezultă din darea de seamă lntocmită de l\larele
Sfat )Iajor pentru zilele ele 8 şi 10 august. Astfel, ln ziua de 8 august un număr de circa
120 ,le avioane de vlniitoarc şi de bombardament au atacat ln trei valuri pc trei direcţii:
1) 1".;raspol - Rm. Sărat - Buzău - nord Ploieşti - esl Bucureşti - Giurgiu - cursul Dună•
rii JJ-\nă ln Oltenia; 2) Tiraspol - Tulcea - Galaţi - Buzău - Urziceni - est BucureşU
Gim·siu - cursul Dunării plnă ln Oltenia; 3) Tiraspol - Tulcea - Galaţi - Lehliu - sud
Buci:reşti - Giurgiu - cursul Dunării pinii. tn Oltenia'· 1n ziua de 10 august au atacat trei
grupuri, totalizlnd circa 1 OOO de avioane, dintre care circa 600- 700 de bombardament, cele-
lalte fiind de vtniltoare; primul grup a intrat tn ţari la ora 8,45 şi a urmat trei itinerarii:
1) Bazlaş-nord Tg. _Jiu-nord Rm. Vllcea - Voineştl (Muscel) - Clmpina - Ploieşti; 2) Turnu
Severin - Drăgăşani - Piteşti - Ttrgovişte - Ploieşti; 3) Cetate (.Mehedinţi) - Craiova -
Sla1ina -c Costeşti - Titu - Ploieşti. Al dollea grup a pătruns ln spaţiul :ierian al României
la ora 10,10 urmlnd traseul: Calafat - Craiova - DrăgAşani - Piteşti - Titu-nora-est Bucu-
reşti - Ploieşti. Al treilea grup a intrat 1n ţară la ora 10,35 şi a străbătut itinerarul: Targtino-
no11l. Galaţi - Făurei - Urziceni -- Brăneşti-sud Bucureşti - Drăgăşani (Vlaşca). în această
zi oraşul Ploieşti a fost atacat Intre orele 9,50-11,30 de 600 de avioane ln 12 valuri 6 •
Scopul acestor bombardamente era politic, urmărind să determine factorli responsabili
din România să capituleze in faţa Aliaţilor. A declarat-o chiar m1nistrul de externe al Marii
Britanii: ,,Bombardamentele vor continua plnă ce Maniu sau Antonescu vor·tntreprinde acţiuni
pozitive de punere în practică a dorinţei profesate de a capitula ln faţa Aliaţilor" 8 • Consecinţele
or.:in rost lnsă foarte grav resimţite de poporul român, de masa cetăţenilor. _
-=~trei, la 4 aprilie ţinta principală a fost Gara de Nord din Bu~ureşti dar aici „fuseseră
forma te multe trenuri, toate tnţesate cu refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Moldova. Aceştia
au pri mit lovitura clirect şi, ca urmare, numărul civililor morţi şi răniţi a fost foarte m:ire" 7 •
Un martor ocul::ir elescrin astfel urmările unui bombardament nsupra oraşului Turnu Severin:
„Seve rinul era pe sfert clistrns, mormane de moloz şi cărămidă lnlocuiau casele, blocnu străzile
iar & serie de prieteni şi cnnoscuti lngropaţi pentru totdeauna 1n aaăposturi ( ... ). Stră7.ile
era11 blocate cu ncoperişuri de c::ise, grămezi ele cărămidă şi moloz, resturi ele mobile sparte,
uşi şi cerceYele de ferestre, şine de cale ferată azvlrlite din gară ca nişte jucării la distanţe
de kilometri ( ... ) la fahrica de bere cele 18 persoane cnre se refugiaseră ln adăpost au fost
tngrapa te de vii cu ton tă fabrica, transformată ln pulbere deasupra lor" 8 •
Potrivit datelor oficiale ln urma boinbardamentclor din 4 şi 5 aprilie ln Bucure,ti s-a11
lnregistrat 2 912 mor(i şi 2 126 răniţi, 905 case distruse şi 1 373 avariate, iar 1n Ploieşti a11
fost '22 morţi şi 361 răniţi, 197 de case fiind distruse sau avariate•. O altă stntistică, privind
bomb~rd:ur.entclc asupra oraşului Ploieşti şi a localit.\ţilor din preajmă ln aprilie 194,l menţiona:
din ~ele 113 -138 imobile existente ln Ploie}ti na fo,t distrnse nu av lfrlte ;j 429: ln Ctmpina,
a Eugen Preda, Miza petrolului in vlltoarea războiului, Bucureşti, Edit. Militară, .1983,
p. 121.
4 Bucureşti, fond. Casa Regală, dosar 73/194'1, f. 70-72.
At-h. St.
~ Ibidem, f. i i - 78.
8
Eugen Preda, op. cit., p. 171.
7
:!J August 1944. Documente, voi. II, p. 819.
· 8 Elena M. M::tcavei, Amintiri din via/a soţului .meii Mihail Macar,ei, Bucureşti, Edit.
Po1tică, 1969, p. 163-164.
1 „Universul", LXI, nr. 106 din 16 aprilie 194-l.
1'18 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DJN AUGUST 1944
Vălenii de Munte, Slănic şi lirlaţi au fost ruinate 2 874 case, iar 8 659 case au fost deterio~:1te;
numai in Ploieşti au fost omorîte 420 de persoane, iar 427 au fost rănite 10 •
S-a creat o adevărată panică in rindul populaţiei, viaţa economică a fost grav afectată,
iar funcţionarea mecanismului de stat a fost pusă la grea încercare. ln momentul cinel se di:.Llca
alarma aeriană lumea fugea îngroziţă spre adăposturi, iar cind se anunta încetarea ala:mei
oamenii ieşeau cu leama că nu-şi ,·or mai găsi casa sau intreprinderea unde lucrau pentru :..-şi
ciştiga plinea zilnică. Trăind în mijlocul acestei tragedii, scriitorul Gala Galaction noti ln
jurnalul său: ,,Din cc:1sul bombardării, C·1pitala României a intrat în haos. Uşurătu.t'ea
morală a soci(•tă\ii noastre româneşti se dă pe faţă, spăimintătoarel Bombardamentul de [J 4
aprilie a fost focul de puşcă tras in stolul de Yrăbii. Citeva au căzut; stolul lntrcg s-~ rl.,:pît
in Yăzduh. Bucureştenii fug în toate părlilc!" 11 Oamenii plecau in provincie, la ţară, unde
găseau un loc care să le ofere siguranţa vieţii. Guvernul a decis mutarea unor instituţii ::,: h1-
treprinderi din Bucureşti în localită\ile din preajmă, sau chiar la distanţe mari (de exemplu
întreprinderea Optică Homână a fost mutată tocmai la Deva, o p:irte a personalului Societiitir
de Hadiodifuziune în comuna Hălchiu de lingă Braşov etc.). Sediul guvernului in!iuşi n fost
mutat la Snagov; iniţial Ion Antonescu şi-a stabilit reşedinţ'l in palatul principelui Nko,ae,
dar generalul Ion :\lanolcscu i-a adus la cunoştinţă o scriso:ne a principelui care se lnchei1 cn
cuvintele: ,, Să se aleagă praful şi pulberea de acela care va îndrăzni să calce pragul casei-1,1ele:
Palatul este numlli al meu, făcnt prin truda şi meritele mele". 1n consecinţă, Antonesc-i,:' s-a
mutat in vila Weber ele pc malul lacului Snagov, clin satul Ciolpani, 1n mai 1944 principele
Nicolae i-a trimis o scrisoare lui Ion Antonescu prin care-l invita să locuiască in palatul ,:iii,
drept care conclncătorul statului s-a 111utat la Snago,· it_ :.
c~ urmare a evacuărilor din cursul lunii aprilie, circa jumătate clin populaţia Capitate, u
şi peste 85 % din cea a Ploieştiului a fost mutată in zone mai ferite de bombardamentele en~:eze
şi americane 14 . Viaţa eeonomică a acestor oraşe a fost paralizată. Circulaţia feroviară se 11icea
şi ea cu mare dificultate, cu „întreruperi şi transbordări" cum scria un contemporan, care con-
chidea la 30 iunie: ,, Trăim de trei luni într-o atmosferă morală istovitoare" 16 • într-o şecEuiil
a Consiliului de :loliniştri, mareşalul Ion Antonescu aprecia „Statul a fost dezorganizat de
inamic şi de panică" 18 •
Prezenţa trupelor hitleriste pe teritoriul României, care ln vara anului 1944 ajunseseră
la 1 milion de persoane 17, a creat numeroase şi grave probleme poporului nostru, econo-Hice,
financiare, dar şi politice, morale. Pentru lntreţinerea militarilor germani, guvernul ro(trân
plătea 12 miliarele lei, dar oficialităţile hitleriste nu erau mulţumite şi cereau mărirea ace.;tei
sume. l '.eplicind insistenţelor lni Clodius, mareşalul Antonescu afirma:,, ln războiul celălalt am
avut un milion de ruşi lu.ţară, cărora nu Ic-am dat nici un leu soldă şi nici aprovizionări. De
unde sistemul acesta ca marile puteri să ducă războiul pe spatele ţărilor mici?" 18 • Neprirn,nd
sumele cerut(;, astaşii germani recurgeau la devastarea unor magazine, la jefuirea popub.\.iei,
fapt ce crea o gravă stare ele tensiune in ţară.
Faptul că România fusese angajată in războiul hillerist antisovietic a constituit c:.u.za
fundamentală a ostilităţii populaţiei faţă de militarii germani. Un ofiţer hitlerist scria că venind
de pe frontul de Est, atunci clnd a intrat 1n România a avut sentimentul că a intrat „in~r-o
ţară duşmană" 18 • Eforturile oficialităţilor de a cultiva o atmosferă prietenească intre germani
şi români n-au dat nici un reznltat. Locotenent-colonelul englez Chastelaine, aflat ln Homfatin
ln perioada decembrie 1943 - an gust 1944, avea să scrie: .,Personal am văzut ordinul dat olcţe
rilor de jandarmi ele a lua parle la , celebrarea• celei de a treia aniversări a declara\it•'. de
ra'izboi a Germaniei din 22 iunie. Acest ordin era explicat că ofiţerilor cărora le era adresat nu
lj s-ar fi permis să facă uz ele vreo scuză pentru absenţa lor. Din rapoartele primite in r:ua
10 Gh. I. Florescu şi Const. Dobrescu, Jude/ul Prahova fn anii 1940-1944. Noi ·cM1-
lrib11fii documentare, ln „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie • A. D. Xenopoi •",

laşi (tn continuare se va cita: ,,Anuarul I.I.A."), XXII, voi. 2, 1985, p. 551.
11 Gala Galaction, Jurnal, voi. II, Bucureşti, Edit. Minerva, 1977, p. 488.
12
Larry Watts, ln serviciul mareşalului, voi. II, Miinchen, 1985, p. 47-48.
13 Din cronica unor zile i.~lorice, Bucureşti, Edit. Academiei, 1972, p. HI.
14
Gh. I. Florescu şi Const. Dobrescu, op. cit., loc. cil., p. 551.
16 Gala Galaction, op. cil., p. 494.
15
Din cronica unor zile istorice, p. 19.
17
D. Sandru, .-\. Kare\chi, I. Saizu, Di{icultufi în colaborare<1 ronul110-germwu1 ( lfl4a-
1 !i44), in „Anuarul I.I.A.", XXIII, voi. 1, 1986, p. 224.
18 - Ibidem.
19
Luchian Deaconu, Ţăr,inimea romti11u în anii 1934-19U, CrnioYa, Edil. Scrisu),
Romanesc, 1984, p. 209.
A'4r-Â ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN. AUGUST 19◄◄ 1 7!9
următoare, celebrarea a fost un total eşec, care nu a făcut nimănui plăcere, aproape lntregul
gru)) de romani al audienţei fiind prezent din ordin" 20 • Acelaşi ofiţer consemna: ,.La rinema-
lo"ra·re, româncele se sculau şi plecau dacă un ofiţer sau soldat german se aşeza lingă ele.
Fili;1ele germane de război erau ln mod freC\·ent huiduite:-'" 21 .
·. · bezc.rganizarea vieţii economice dintr-o bună parte a României, eforturile penlru Intre-
ţinerea şi dotarea armatei, presiunile tot mai puternice ale Berlinului vizlnd sporirea livră1·ilor
de· _rcţrol şi produse alimentare au afectat într-o măsură cresclndă nivelul de trai al maselor.
într-o scrisoare adresată de \Valther Funie, ministrul economiei Reichului, lui .Joachim
von Ribberntropp, ministrul de externe al Germaniei, la 19 iunie 1944 se aprecia că atitudinea
guvernanţilor români era „de-a dreptul batjocoritoare faţă de orice raţiune şi orice considerare
a necţsităţii germane'' 22 ; la rindul său Karl Clodius, ministru cu însărcinări economice speciale
pel'lt.u1_ sud-estul Europei, scria la 12 iulie 1944 lui Rib!)erntrop; ,,Mareş'.dul (Antonescu) se
mel)\i.ne cu lncăpăţlnare pe poziţia că şi ln război prestaţiile economice dintre doi aliaţi trebuie
comP,ţnsate; in plus, el nu este dispus să includă ln această compensaţie partea de livrări de
armament german rllre reprezintă sub~titutul pentru materialul de război român pierdut 111
Rmia" 2 ". Aflat sub presiunea comandanţilor militari germani, care cereau măsuri enei,gice
lmpotri va României, Ribbentrop scria la 20 iulie 1944 m:ireşalului Keitel: ,.E de la sine lnt;l!hu
că, 111· această privinţă, trebuie sil am grijă ca poziţia României de stat aliat ln purtarea răz
boi;_/lui să fie luată ilţ consideraţie şi, de asemenea, să se Unii scama de persoana mareşalului
Antonescu. A trata România ca un teritoriu ocupat, aşa cum tind uneori diferite foruri germane,
no··este, fi1•eşte, posibil" 24 • Totu~, sub presiunea continuă şi stăruitoare a Relchului, inclusiv
a hi ':\dol[ Hitler, regimul antonescian a trebuit s~i facă noi_ şi noi concesii, resimţite dureros
de ·p9porul român.
· 1n consecinţă, se lnreglstra o diminuare a bunurilor de larg consum ln primul rlnd a celor.
alimi;Dtare, devalorizarea monetei naţionale, şi de aici o discrepanţă cresclndă Intre salarii
şi pîl;ţurl, apariţia fenomenului de speculă, de vindere Ia „negru", fapt ce a dus la deteriorarea
gravă a nivelului de trai al maselor. Desigur, fenomenul trebuie apreciat în functie de datele
concrţt-istorice, de situaţia din Homânia de plnă ln primăvara anului 194,ţ, clnd abundenţa
produselo1· alimentare era un fenomen obişnuit, spectaculos doar pentru cei ce vizitau-,tara
noa~lră, nu lnsă şi pentru poporul român. După cum trebuie avut ln vedere faptul că 1n august
1944, Homânia era una dintre puţinele ţări din Europa ln care plinea se vindea fără cartelă,
ca în vremurile nC1rmale~ 5 • Presa din 30 iulie publica ştirea că din Spania sosise un nou transport
de. li'tmli, ,,care reuşeşte, deocamdată, să acopere nevoile consumatorilor"la· La lnceputul lunii
august 1944, Comisariatul General al Preţurilor a luat următoarea decizie: ,,Toate restaurantele
de lu;,:, de categoria I-a şi a II-a, fără nici o excepţie, slnt obligate a servi meniuri fixe, după cum
urmează: 1. l\leniul fix nr. 1, compus din: a) o cioarbă cu carne de vacă, ,·iţei, porc, pasăre
sau ~u peşte; b) o mlncare cu carne de vacă, viţel, porc, pasăre sau cu peşte: c) un desert
(pr~_jit_ură, iaurt, brlnză, fructe sau compot). 2. l\ieniul fix nr. 2, compus din: a) o mlncare
c11 r<!~Pc de vacă, viţel, porc, pasăre sau cu peşte: b) o [riptură cu came de vacă, viţel, porcsau-
pas_i\re_la tu vă cu garnitură; c) un desert (prăjitură, iaurt, brlnză, fructe sau compot) 37 .
... Pentru o apreciere corectă a nivelului de trai al maselor menţionăm preţurile la· clteva ·
proonse de larg consum: pline (600 grame) - 29 lei, chiflă (50 grame) - 3,60 Iei, 7.ahăr tos -' ·
225 lei kg., ulei de floarea soarelui - 215 lei I., carne de vită - 180 lei kg., unt vegetal - ·
237 1-t!i kg., meniu restaurant pensiune, 3 feluri - 400 lei (categoria lux), 200 Ici (categ.II-a)
făina de griu - 51 lei kg., vin de masă - 180 lei I., bere Ia sticlă (500 gr) - 32,50 lei, bere la -
lralb;'i,(500 gr.) - 45 lei, plnză americă - 900 Iei m., stambă - 700 lei m., postav mantale -
4 6~6 Iei m., postav palton bărbaţi - 5 675 lei m., postav palton dame - 2 880 Ici m., păturit
(1;1'-011,40 m.) - 5 391 bucata, haine de lucru - 4 800 Iei costumul, bocanci - 4 560 Iei
pere,!hea, pan ton damă - 5 400 lei perechea, lemne -39 lei 100 kg., bae publică -124 lei (penlra
3
23 August 1944. Documente, voi. II, p. 813.
~
:i Ibidem.
23
Ibidem, p. 305.
33
Ibidem, p. 361.
. :1,· Ibidem, p. 370.
i, ,.Monitorul oficial", nr. 169 din 27 iulie l9t4·; ·,.Timpul", VIII, nr. 2 612 din 18
august 1944.
~, ,.Timpul", VIII, nr. 2 592 din 30 iulie 1944.
=1 ll>idem, nr. 2 601 din 7 august 1944.
188 A 45-A ANJVERSARE A INSURECŢIEI DIN Al 1 GUST 19H
miUtari - 100 lei, pentru copii - 62 lei), ziar - 7 lei (,,Uniyersui'') sau 10 lei (,,Timpul")
chibrituri - 7 lei cutia, săpun - 230 Ici kg, pachet tutun - 55 Ici 28 •
fn acelaşi timp salariile erau um1ăloarcle: muncitor miner - 18 980 Ici, muncilor neca•
Jificat din indu,tria h!rtiei - 6 776 lei, te.Jcfonist principal - 7 800 lei, stenodactilograf -
12 100 (cu 2 gracla\ii), dactilograf - 6 OOO Ici, om de sNviciu - 3 700 Ici, ziarist stagfar.:...
15 OOO lei, ziarist definitiv - 20 OOO (cu peste 10 ani vechime), prim redactor - 50 OOO Iel,
contabil - 11 100 (cu o grada ţie), inginer stagiar - 11 200 lei, proicsor definitiv - 22 2ă0 lei
(cu 5 gradaţii) 29 • Con(orm reglementărilor legale, t1 atc intreprin<1erHe şl instituţiile erau ollligate
să plătească, pc lingă salariu, tuturor lucrătorilor care nu au lipsit nemotivat de la serviciu, cite
1 OOO lei lunar pentru fiecare copil pină Ia vtrsta de 14 ani; in cazul co.i1iilor care urm:rn o
şcoală plata se Iăcea pină la 16 ani 30 •
Regimul dictalorial practica o politică represiYă, ln care dreplurile şi libertăţile cetăţe
neşti erau concepute ca la cazarmă, cu supunerea necondiţionată la ordinele guvernului. Oamenii
se lntrebau pentru ce România irebuia să continuie războiul alături de Germania, de ce ou."se
cerea pace (adică armistiţiul cu l.:niunea ·Sovietică şi cu celelalte state ale Naţiunilor Unite).
Continuarea războiului, care urma să se desfăşoare pe teritoriul României, era apreciată - ·c1e
tot mai mulţi români - ca o adeYărată crimă.
Organele "J\Iinisterului de Intemc informau despre starea de nemultumire existentii 1,,
d !feritele straturi ale populaţiei, a masei de cetăţeni ln general. Astfel, un document din oiai
"- 944, ·elaborat de Inspectoratul Muncii din Timişoara menţiona: ,,Nemulţumirile muncito]ilor
I hcep să ia caracter de proteste. Salariile muiidtorllor minieri nu au fost revizuite de la 1 august
1943, c!nd au primit un spor de 15 %- In acest interyal de timp scumpetea a crescut simţitor.
fn tot cursul lunilor aprilie şi mai 1944 au fost urcate oficial preţurile la pline, făină, ulei, :Eahăr
şi tutun: Această mărire din ultimul timp a nemulţumit grav muncitorimea, ln acelaşi timp
venind şi lmprumutul pentru apărarea naţională 1944". Considerlnd că cererile muncitor'llo'r
„s!nt·tntemeiate", Inspectoratul cerea să se intervină la Comisariatul General al PreţurHoi- ca
,,de urgenţă, dacă este posibil 1n clteva·z11e, să vină cu o decizie de revzuire a sala1·illor mun-
citorilor minieri, acordlnd un spor de minimum 25 % 31 • Intr-un document de sinteză, l\lini,terul
de Interne era informat 1n iunie 1944 asupra cauzelor de nemulţumire a muncitorilor: insufi-
cienţa salariilor, lntreruperea activităţii" unor Intreprinderi, reducerea programului ele lucru,
concedieri făr:'i respcc-tarea r:Jispoziţ.iilor legale, acordarea de ajutoare insuficiente, n e;;ilata
concediului medical şi a celui de odihnă, lipsa de ·aprovizionare cu alimente şi articole de imbră:
climinte, reţineri din salariu 32 • în privinţa ţăranilor, stnrea de nemulţumire era generată dil
insuficienţa ajutoarelor pentru familiile IOVR şi ale mobilizaţilor, rechiziţioni'.iri de vite Ia
preţuri inferioare celor de pe piaţă, achitarea a numai 40 % din valoarea bonurilor elibera te de
către armata germană pentru diferite cumpărături, lipsa de cumpărători pentru cere.<tlele prorluse
de ţărani 33 • O notă informatiYă a Inspectoratului General al Jandarmeriei din 2 august 1044
privind ·starea ele spirit a muncitorilor de Ia Uzinele Ferdinand (judeţul Caraş) constata nertlul"-
ţumirea acestora iteoarece „nu pot clştiga nici attt cit să-şi poată tntreţine familia" 3 t. O 11.ltă
notă, din 3 august 1944, se referea la muncitorii de Ia Fabrica de htrtie Buşteni (jud. Prahova)
care erau „nemul!umiţi pentru faptul că ele cite ori se face cite o anchetă de ciitre organele
Ministerului 1\-luncii acestea nu iau contact cu muncitorii, ci numai cu conducătorii l«tre·-
prinderilor, ceea ce face ca ln majoritatea cazurilor să se dea ciştig de cauză Intreprinderilor
( .... ) Pe data de 1 iunie crt. s-a acordat un spor de 30% (la salar), tnsă pe aceeaşi dată
Direcţia fabricii a ridicat preturile la alimente cu peste 100 %, aşa că sporul nu a adus nici o
ameliorare a situaţiei" 35 • Un document din 9 august relata: ,,Muncitorii din regiunea ·petro-
liferă l\loineştl-Solonţi, judeţul Bacău,1 stnt nemulţumiţi deoarece tn urma bombardam·en-
telor asupra rafinăriilor din Ploieşti s-a hotărlt conc.edierea a 100 de muncitori de la scltelele
petrolifere Solon\i". Cei rămaşi ln serviciu slnt nemulţumi\i pentru că „Direcţiunea socletli.ţli
nu-i aprovizionează cu cele necesare traiului, aceştia fiind nevoit! să-şi procure alimente la preţuit
21
Din cronica unor zile istorice, p. 27-28; vezi şi colectia „Monitorul oficial" din
aprilie-august 1944.
39 Ibidem.
ae „Monitorul oficial", nr. 122 din 24 mai 1944.
81 Culegere de documente şi materiale prir,ind istoria Rom(tniei (6 septembrie 1940-23
August 1944). Coordonator Ioan Scurtu, Bucureşti, 1978, p. 251-252.
32
Arh. St. Bucureşti, fond. Ministernl de Interne, dosar 7/1944, I. 27-28.
33 Ibiclem, f. 26.
H 23 August 1944. Documente, voi. II, p. 389.
65 Ibidem, p. 302.
r,. 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 181
de&peculă de pe pia\A" 38 • Şi la Atelierele C.F.R. Palas-Constan\a, preciza o notă din 14 august

l944, muncitorii erau nemulţmni!i, deoarece erau „oblib'll\i să muncească 10 ore pe zi, iar
ln caz de alarmă timpul din adăpost li se scade din muncă < ... ) Alimentele ce li se distribuie
de către Serviciul aprovizionare al Intreprinderii sint mai scumpe faţă de preţurile de pe piaţă" 37 •
După cum se observă, existau cauze generale, dar şi special(>, specifice fiecărei Intreprinderi,
bine· cunoscute de ofici:ilităţi.
Revine Partidului Comunist Român meritul de a fi acUonat pentru clarificarea politică
a maselor şi de a fi reliefat cauza fundamentală, de esenţă politică, a deteriorării situaţiei ma-
teriale, morale şi politice a maselor de oameni ai muncii. lncă de l:i 6 septembrie 1941, Partidul
Comunist Român arătase calea de urmat ln documentul intitulat Lupta poporului român pentru
libertate şi independenţă na/ionată: incetarea războiului contra l'niunii Sovietice; răslurnarea
guvernului antonescian; lupta lmpotriva dictatului de la Yiena; alungarea din \ară a hitleriştilor;
constituirea unui guvern „format clin reprezentanţii tuturor forţelor patriotice" etc 38 •
1n preajma actului istoric de la 23 August 1944, Partidul Comunist Român s-a adresat
ln repetate rlnduri, poporului român, diferitelor clase şi categorii sociale şi profesionale,chemln-
du-1 lâ luptă pentru salvarea patriei. Astfel, Buletinul rezumativ alcătuit de Ministerul de Justiţie
pe perioada 3-9 aprilie menţiona că in noaptea de 31 martie/ 1 aprilie au fost împrăştiate
manilesre comuniste in Timişoara, la :;,coala Politehnică, la Fabrica rle tutun şi la Corpul de
gardă al Comandamentului Militar clin gara Donmi!a Elena. Au rost găsite 28 de manifeste
scrise la maşină şi litografiate „in care populaţia nu numai c:'\ este tnclemnală la acţiuni de răz
vrăt'ire, dar califică de crimă atitudinea pasiyă de aşteptare". Au mai fost găsite 39 de lozinci
scrise cu tuş roşu şi 2 exemplare dintr-un manifest in care „elogiind luptele comunismului zise
• de· eliberare&, înfierează lupta inamică" 39 • L'l. 27 aprilie postul ele radio „Ho mânia liberă"
adresa un apel lucrătorilor şi funcţionarilor, intelectualilor şi marinarilor ele a lupta pentru
răsturnarea ·,,gm:ernului de trl1dători şi hitlerişti" 40 . O largă circula\ie a avut Manifestul
Fronfului Unic .Muncitoresc, difuzat cu prilejul zilei ele 1 l\Iai 1944, prin care se anun!a făurirea
unităţii de acţ.iune a clasei muncitoare şi se stabileau obiectiyele principale ale luptei acesteia U;
au uriirat manifeste ale FfClnlului l"nic Muncitoresc de la Intreprinderea l\Iociorniţa, de la C.F.R.,
de la S.E. T. t 2 şi alte !ntreprinc!c-ri clin Capitală şi din ţară. La 9 mai publicaţia ilegală „România
liberă" tipărea rn apel către femei, din care cităm: ,,Yă sculaţi cu noaptea in cap şi staţi la
• cozi ~. ghiontite şi badjocoritc, pentru mălai, pline, petrol, ptntru hrana m.izeră a copiilor şi
bătrlnilor ,·oşlri prntru că lăcmtcle nemţeşti au n'ipit tot arntul poporului ( ... ) Sinteţi
sflrtecale de tomLe fiindcă orn~ul este !n-.r,i'.nat pnte lot cu obiectiye militare pentru maşina
de război nemţească < ... ) J\"cmlii al, adus toate nrnorocirile, războiul pustiitor şi bombarda-
rnrntele groamice fn ţară< ... ) 1'um1i prin ieşire-a imediată din războiul nemţesc şi prin alun-
garoa nouţilor din \Hă putem să ne sahăm de la pieina sigură şi să salvăm via\a copiilor
şi familiilor noastre" 4 ~. Jn 1iua c!e :;o mai postul de radio „Romf,nia liberă" a transmis un apel
către marinari şi ofiţeri, Indemn Indu-i să se alăture forţele patriotice antihitleriste 44 • Inspecto-
ratul General al Janclarmerid informa la 3 iunie 1944 despre faptul că au fost găsite manifeste
ron:uniste la uzinele Malaxa din Burnreşti 46 , un Buletin alcătuit de Ministerul Justiţiei pentru
zile'.c de 4-12 iunie pacirn că au !ost descoperite manifeste comuniste ln oraşul Tim.işoara 11,
.iar cel pri,'ind perioada 19-25 il:nie semnala asemenea materiale „incendiare" ln Arad n.
l'n numi\r de 5 manifntc conn.niste au fost c!lscoperile la 24 iunie in comuna Foeni, judeţul
Timiş-Torontal, prin care „populaţia, uniata şi m1,ncitorii sint îndemnaţi să treacă la acţiuni
lle sabotaj lu spatele frontului, clistrugfncl tll le ser,;eşte războiul hitlerist" 48 • In emisiunea sa
din 18 iulir postul de radio „România liberâ" se ::dresa ţărnnilor cu următoarele cuvinte: ,.Nemţii
'-'Oiesc să Yă ia recolta şi să o ducă ln Germania ( ... ) Nu trtJuaţi acum. Lilsaţi totul pe Ia
31
Ibidem, p. 402.
37
Ibidem, p. 400-410.
31
Istoria Romd11iei fntre <mii 1018-1044. Culegere de doc11mente. Coordonator Ioan
Scurtu, Bucureşti, Edit. Didactică şi Pedagogică, 1982, p. 423.
39
23 August 1944. Documente, ,,oJ. II, p. 199.
19
Ibidem, p. 234.
11
„România liberă", II, nr. 4 <Un 26 mai 1044.
42
2a August 1944. Documente, vol. II, p. 241-244.
43
„România liberă", II, nr. 4 din 26 mai 1044.
44
23 August 1944. Documente, ,•ol. II, p. 272.
u Ibiclem, p. 281.
11
Ibidem, p. 282.
47
Ibidem, p. 300.
n Ibidem, p. 312.
182 A t5-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944
toamnă, căci pină atunci nemţii vor fi izgoniţi din ţară ( ... ) Nu lăsaţi pe agenţii agricoli să vii
rechiziţioneze recolta. Atacaţi vagoanele incărcate. Nu hisaţi să plece ln Germania nici 1111
bob de griu" 49_
O pondere importantă inactivitatea Partidului Comunist Român a avut-o munca politică
de la om Ia om, activitatea directă in ateliere, fabrici, ln unităţile militare, in şcoli şi
facultăti etc.
Buletinul alcătuit de Serviciul Special de Informaţii 1n ziua de 5 aprilie 1944, ş.i inaintat
Preşedenţiei Consiliului de Miniştri menţiona: ,,Partidul Comunist a început să ducă prin
agenţii săi o intensă acţiune de agitaţie şi propagandă ln rindurile populaţiei pe tema ieşirii
României din război şi a lncheierii unei păci separate cu U.H..S.S. ( ... ) Agenţii comunişti
fac propagandă lndemnlnd populaţia să nu muncească la rafinăriile {petrolifere pentru
nemţi" 60 • Secţiile şi posturile de jandarmi erau informate Ia 13 aprilie de faptul că „recent,
Comitetul Central al Partidului Comunist din România a dat instrucţiuni organizaţiilor regionale
şi locale să creeze ln cadrul fiecărei formaţiuni grupe de acţiune. Aceste grupe, alcătuite din
elemente verificate, vor primi misiuni importante de sabotaj, acte de teroare etc" ~1 . Nota
Sen,;ciului Secret de Informaţii din 8 iulie 1944 semnala faptul că, datorită activităţii comuniş
tilor, ,,muncitorii au căpătat curaj şi lncredere in d!nşii. Ca urmare, lu o serie lntreagă de fabrici
din Bucureşti muncitorii se orbrnnizcază folosind nemul\umirile colective" 52 . Documentul sem-
nala: ,,Şi in Ardeal se manifestă o activitate vie a Partidului Comunist", mai ales la minele d11
aur Băiţa, Creditul l\Ilnier, Petroşani şi Cugir" .a_
Desfăşurată pe fondul unei stări de spirit foarte agltati'.t, de prof1mdă ură faţă de răz-·
boiul hitlerist, propaganda Partidului Comunist Ho1ndn a :n·ut un ml important in ·mobi-
lizarea şi organizarea forţelor poporului nostru in scopul dezvoltării unei mişcări de rezis-
tenţă activă şi eficientă. Aceast:i mişcare !1 lmbriicat multiple forme, din rlndul cărora se evi-
denţiază sabotarea maşinii de război, impiedicarea jefuirii ţării de către hitlerişti.
La :1 aprilie 1944, Pre.5edlntia Consiliului de Miniştri era informată de Mi111sle.ri1I ele
Interno c:i in urma arostărilor şi percheziţiilor efectuate „ln rlndurile organi7.aţiei comuniste din
Ploieşti" s-au găsit „doi saboţi care urmau să fie folosiţi do membrii a două echipe de sa-botaj
pentru deraierea unor trenuri militare"H.. Fiind incunoştiinţat la 8 iunie 1944 de faptul că la
un comunist din Roznov (jud. Neamţ) s-au găsit dinamită şi fitil, cu care acesta voia să minew
diferite puncte ae la linia ferată, mareşalul Antonescu scria: ,,Ce sancţiuni i s-au aplicat
şi ce sanctiune prevede legea?" 5 l. Iar pe o altă notă, din aceeaşi zi, prin care era infor-
mat că organizaţia comunistă din Bucureşti a hotărlt să execute acte de sabotaj la intre-
prinderile Titan, Hogifer şi Vulcan, dictatorul punea următoarea rezoluţie: ,,La primul ac~
de sabotaj, toţi vor fi executaţi" .e_
lnfruntind teroarea regimului, risclndu-şi vi:i\a, nu pu\ini muncitori s_-au angajnt ht
ae\juni ele sabotare a maşinii de război hitleriste, o "pondere importantă avlnd-o, lu cadrul
acestora, lmpieclicarea transporturilor de petrol românesc dtre linia frontului sau ln Ger-
mania. Inspectorntul General al Jandarmeriei sem1rnla următoorC"le acte ele sabotaj desfă~u:
rate l.n iunie-iulie 1944: La 25 iunie o cisternă a trenului petrolier care intrasl' in staţia· Ra-
coş, pe linia Braşov-Sighişoara, a luat -foc, după care incendiul s-a extins la alte 5 vagoane
ale trenului, precum şi la 3 vagoane arlate· ln staţie. La 13 iulie s-a aprins un vagon cis-
ternă pe sectorul Comarnic-Valea Largă; vagonul incendiat a putut fi desprins de garnitură,
dar peste patru ore s-a produs un inceiidin ln staţia ·Valea Largă, ln urma căruia au fost
distruse 9 rngoane cu ulei şi IJenzinii. L:i 24 iulie, in· gara Cilibia, pe linia Buzău-Făurei, a
luat foc un vagon cisternă, dar trenul era gol. 1n aceeaşi zi in gara Tăbănişti, tot pe tiuia
Buzău-Făurei, s-a semnalat un incendiu la un vagon cisternă, dar şi acesta era gol. 1n noap-
tea de 24/25 iulie, Intre Băicoi şi Clmpina au luat foc 3 vagoane cu benzină. Inspectoratul
General al Jandarmeriei preciza că, ln urma anchetelor Intreprinse, a ajuns Ia concluzia că,
ln toate cazurile semnalate, exploziile s-au datorat „unor maşini infenialc de natură magne-
tică; montate pe lingă robinet ln spatele plăcii de inscripţiune, puse sub cisternă" •7 •
O altă formă de luptă a fost sustragerea de arme din depozitele germane şi folosirea
lor ln luptele de partizani şi ln timpul insurecţiei. La 22 iulie 1944, postul de jandarmi I.ncu
H Ibidem p. 365-366.
50 Ibidem: p. 202.
51 Ibidem, p. 224.
52
Ibidem, p. :-146-347.
5:l Ibidem, p. 347.
61 Ibidem, p. 193-194.
66 Arh. C.C. al P.C.H., fonrl 4~, dosar 9283, f. 80.
oe Ibidem.
67 Ibi{lem, fond. 92, dosar 7685, f. 8-11.
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST l9ff 183
Sărat (judeţul Brăila) informa că in ziua de 14 iulie s-au furat din pădurea Lacu Sărat, unde
se nfla un depozit de muni!ii germar, 16 lăzi cu cartuşe 68 • Fenomenul era destul de răspindit
de vreme ce orgarele centrale de Siguranţă cereau Ia 9 august 1944 „s:'i se facă urgente şi
serioas·e C"ercetări pentru identificarea elementelor care se ocupă cu slringerea armamentului,
precum şi pentru descoperirea depozitelor. Elementele care adună armament şi muniţii, pre-
cum •şi depozitarii vor ·fi arestaţi şi ckferi!i justiţiei, iar armamentul confiscat" • 0 •
Pentru cunoaşterea slării de spirit a poporului român, a n:izuin!clor sale in acea con-
junctură politică extrem de grea, de un real folos este urmărirea presei legale, a articolelor
trecute „printre foarfecele cenzurii". Astrei, ziarul „Vremea", evocind revolu !ia de la 1848,
s1iblinia meritele lui Simion Bărnu !iu, care „era perfect conştient de raportul intre incli\·icl şi
colecti\'ilale, intre liberlatea individuah'i şi cea na\ională, una f:'iră alta neputind fi conce-
pute, intrudt ele se conditioncază reciproc". \'izind neîndoios politica regimului dictatorial
şi pe conducătorul stalului, articolul conchidea: ,,Poporul e unicul îndreptar, el e cel mai
sigur reazim pentru orice conştiinţă frămintată de zbuciumul luptei; poporul e m,icul izvor
de îndemnuri juste şi a-i trăda aceste inclemnuri înseamnă a te trăda pe tine insuţi" 68 • Scrii-
torni Miron Radu Paraschivescu publica Ia 12 iunie 1944 _articolu I l11(elesurile pa~op/ismului,
din care l'ităm: ,,Paşoptismul nu se inl'heie cu anul 1848. El se recunoaşte în măsura în care
aceet neam caută să iasă dintr-o pozi!ie economică ele semicolonie - astăzi cind nu numai
prod1\cţia economică dar şi arta militară esle molorizală - şi in sfirşil in măsura in care
cărturarii romani duc lupta patriotică pentru vechile şi mereu recenlele idealuri: liberlate,
indepen"den ţă, unitate. Libertate politică şi socială in in lerior: independenţ:'i în conducerea
politicii externe a ţării; unire Intre to!i fiii ei, dinl'olo de orice deosebire de rang social,
av·ere, meserie, credinţă etc.,. ti. Popularizarea idealurilor ren,luţiei de la 1848 şi, mai mult
decil a tit, referirea Ia situa pa concretă a României in iunie 1944, constituie fără indoială
un act de curaj, o expresie a unei !nalte conştiin~e civice, palriolice a inl.electualil:'i!ii noastre.
Debarcarea Aliaţilor in Franţa la 6 iunie 1944 şi deschiderea celui de-al doilea front
ln Europa a constituit obiel'lul multor arlicole in presa românească. Cităm unul dintre aces-
tea, publicat de George l\'aşcu sub titlul Fa=a holăritoare: ,,în ziua de 6 iunie, cel de-al
doilea război mondial :> intrat in faza hotăritoare. Armate de milioane de oameni, pregătite
ani de zile, au aşteptat zi ele zi lot cu mai multă incorclare momentul suprem al uriaşei
încleştări ( ... )prin clezlăn!uirra ofensivei in Vest, războiul se apropie de punctul culminant,
punct de pe care oricine \'3 putea vedea desluşit l'Um se limpezesc apele. Pentru această
limpezire se bate azi nu numai Europa, ci aproape întreaga lume". Şi pentru că presa llltle-
rislă şi cea antonesciană căutn să acrediteze ideea unor grave divergen!e intre l.;niunea So-
vietice,· Marca Britanic şi Statele Cnitc, articolul sublinia: ,,lnsuşi faptul clc2.lăn!uirii in,·azici
constituie suprema dovadă a consensului celor·trei conduceri, hotărite să dea acum asaltul
decisiv. Realitatea aceasta esle, şi ea trebuie privită ln fa!:.i, deschis, fără a o ocoli şi fără·
n o ,·celea prin ochelari înşelători" 62 . Evident, apelul era adresat conducătorului statului,
sugerindu-se scoalerea Româniri dinlr-un război pe cale de a fi pierdut de Germat•ia.
înlr-un moment cind Fran!n era ocupată de hitlerişti, ziarul „Ardenlul" publica arli-
col11I 14 iulie, ziua Fran/ei, l'U o evidentă tentă politică: ,,Na!iunea română prezintă naţiunii
franc:eze, astăzi infrintă şi insingerată, omagiul său de admiraţie sinceră şi nealterată. Ea li
mea:zii din aoincul fiinlei sale zile mai bune şi ii exprimă recunoştinţa pentru binefacerile f:iră
număr ce a primit in cursul istoriei de Ia sora el mai mare.- între ele darul cel mai scump
şi cel mai de pre\. a fost clarul ideii ele libertate" 83 ; La rlndul său, Jon \'inea publica arti-
colul ,\forseilesa, in care afirma că „deşi şi-a luat zborul dintr-o singură ţară, a devenit cin-
ter1ll tuturor na!iunilor şi, cu toate că a sunat idealul unui singur popor, a exprimat năzuinţa
omenirii întregi, atunci in 1792, şi nzi şi ln toate timpurile" 84 • Alacul l::l adresa Germaniei
hitleriste, care călca in picioare drepturile şi libertă!ile popoarelor, ern m:ii mult declt evident.
Fără a intra in detalii, menţionăm şi un alt aspect al stării de spirit a poporului român,
exprimat de oamenii de ştiin!ă şi cultură, profesori şi alţi intelecluali în cadrul unor memorii
adresate conducătorului slotului. în aprilie 1944 mai mulii membri ai Academiei Romîine
şi profesori la l.Jniversităţile din Bucureşl i, Ja~i şi Cluj scriau dictatorului Antonescu: ,, În
actualele lmprejurări, tăcerea noastră ar fi o crimă. AYem datoria să rostim răspicat glndul
8
~ 23 A.ugus/ 1944. Documenle, ,•ol. II, p. 372.
19 Gh. Buzatu, Din istoria secrelă a celui ele-al doilea rt'izboi mondial, Bucureşti, Edit.
~tiinţific:'i şi Enciclopedică, 1988, p. 158.
60
Paul Ştefan, lndemmzl trecu/ului, in „ Vremea", X\'I, nr. 750 din 21 mai 1944.
11 „Ecoul", IT, nr. 171 din 12 iunie 1944.
2
' „ Vremea", XVI, nr. 763 din 11 iunie ·1944.
13 „Ardealul", IV, nr. 26 din 16-23 iulie 1944.
H „Curentul", XVII, nr. 5929 clin 18 august 1944.
nostru cinstit, ln faţa conducătorului statului: războiului nostru cu Rusia, Marea B1itanie şi
Statele Unite trebuie să-i punem de lndată sflrşit ( ... ) CoboriU in stradă şi lntrebaU trecă
torii, mergeţi ln sate şi oraşe, ascultaţi glasul poporului. Pretutindeni veţi vedea deznădej'ilea.
în ochi şi auzi acelaşi răspuns: NU! Pentru cc să mai luptăm? Interesele vitale ale statului
şi poporului nostru cer imediata lncetare a războiului, oricare ar fi greutăţile acestui pas'' 65 ._
Deoarece memoriul a fost confiscat de autorităţi, la •1 august, intelectualii menţi01wţi au lnain-
tat lui Antonescu o copie a acestuia, imprcună cu o scrisoare de protest pentru 11ctul de
samavolnicie comis de forţele guvernamentale 68 • La 14 august a,·oc.iţii baroului Prahova
adresau o scrisoare lui Antonescu in care se arăta: ,,Cu cit momentul ieşirii clin luptă va
veni mai curind cu atlt mai bine va fi, căci cu allt mai uşoari't va fi situaţia Homâniei la
pacea generală" 67 • Ziua de 23 August 19.U l-a surprins pe Mihail :\facllvei, militant ele frunte
al Partidului Comunist Român, redactorul unei petiţii adresată mareşalului, ln timp ce aduna
semnături de la mai mulU profesori secundari 88 .
Guvernul lncerca să lnfrunte opinia publică prin măsuri ele teroare, prin amenin\ări
şi trimiterea ln faţa instan\elor julliciare. Raziile deveniseră o practică obişnuită a regimului.
Un m:.1rtor ocular descrie o asemenea razie desfăşur::ită cu puţine zile lnainte de 2:l August
1944 in Cişmigiu: ,,La toate porţile erau postaţi jandarmi şi poliţişti. Ieşi1•ea nu era permisă
declt prin poarta din colţul străzii Zalomit cu Bulevardul Elisabeta ( ... ) Mulţimea adunată
la poartă se grăbe::t să scape cit mai repe<.le de control. :\folti au lnceput a vocifern. Poliţia
nu se grăbea deocamdată. Poliţiştii şi ofiţerii controlau actele. Clţiva din cei controhl p erau
daţi Ia o parte, luaţi sub pază şi urcaţi in maşinile poliţiei"' 89 . Curlile :\farţialc ţin!'::tu
aproape zilnic şedinţe şi pronun!au sentinţe dure. Chiar ln ziua de 23 august 1944, ,,:VÎoai-
torul oficial" publica scntinle ale Curţii '.\farţiale împotriva unor militari acu7.ali de „nesu-
punere la chemare şi pentru crima ele dezertare", cele mai multe lncheiate cu condamnarea
la muncă silnică pc viaţă sau la moarte 70 •
Pentru lnlelegerea stării de spirit a armatei este suficient să amintim că soldaţii clntau
chiar ln faţa oriţerilor: ,,Mareşale, mareşale / Al trimi~ copii ln floare / Şi acum slnt flir-de~
mlini / F:'tr-dc picioare", şi că ln 1944, plită ln luna iunie, Curţile Marţiale au condamnat un
număr de 20 662 militari, dintre care: 212 pentl"ll insubordonare, 331 pentru părăsire de post,
392 pentru călcare de consemn, 1 812 pentru nesupuneri la incorporare şi mobilizare, 1-5 48:l
pentru dezertare de Ia unităţile din interior, 726 pentru dezertare de Ia unităţile de pe fi"ont,
1 706 pentru alte infracţiuni pedepsite pe baza Codului Justiţiei _Militare 71 •
Se poate afirm::i că opinia publică, starea de spirit a poporului român a constituit un
factor esenţial ln accelerarea procesului de făurire a sistemului de alianţe p1·econiwt de Par-
tidul Comunist, ln care au fost efectiv cuprinse toate clasele şi categoriile sociale, toate for-
ţele politice democratice, patriotice, antihitleriste şi care a constituit elementul decisiv al
victoriei de la 23 August 1944.
RESUME
L'enlree des troupcs sovietiques en Roumanie en mars 1944 et la pcrspcct;vc de Ia

transformation du pays cn un theâtre de guerre, Ies bombardements anglais et americr>in1
depuis Ie mois d'avril, Ia presencc de presque un million de soldats allemands, Ia deterio-
ratlon de Ia situation mlterielle de Ia population, la politique du reglme dictatorial ont
dynamise l'opinion publique.
Les documents du temps couslgnent l'hostilite du peuple roumain envers Ia guerre·
hitlerienne antisovietique, envers Ies troupes allcmandes, de certaines actions protestataires
contre la polltique de Ia dictature d'Antonescu, Ia manifestation d'une rcelle sympathie pour
Ies Nations Unies. L'opinion publique a influence Ies facteurs politiques pour que ceux-ci
forment un front commun pour faire sortii• la Roum:mie de Ia guerre hitlcrienue, Ia conclu-
sion de l'armistice avec Ies Nations Uuies, le renversement du reglme dictatorial et l'instau-
ration d'un reglme democratique.
•• 23 August 19"4. Documente, voi. II, p. 237-239.

68 Ioan Scurtu, Alemoriul i11lelect1iali/or romdni adresat lui Ion A.ntonescu in aprilie
1944, hl „Forum", nr. 6/1984, p. 70. .
87
2.1 August 19U. Documente, voi. II, p. 411.
88
:\-lihail Cruceanu, De vorbă cu trec11/11I, Bucureşt;, Edit. Minerva, 1973, p. 241.
69 Dumitru Corbea, l\ftîrturisiri, Bucureşti, Edit. Cartea Românească, 1987, p. ()j_
70
„Monitorul Oficial", nr. 196 din 23 august 1944.
71
Constantin Olteanu, Ilie Ceauşescu, Vasile Mocanu, 1lcliuitalea Partidului Com1111i sl
Roman ln arma/ii. 19.Zl-1944, Bucureşti, Edit. Militară, 1974, p. 195.
A (S-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 18 5
L'etat d'esprit du peuple rournain, sa ,·olonte d'rdifier une nouvelle destinee ont consti-
tue un facteur de la plus grande importance dans la garantie ele la victoire de 23 Aout 1944.
PRECIS
The arrival of the Soviet troops on Romanian territory in Marcl1 1944 and the per-
spective of our country becoming a combat zone, tbe English and American air raicls which
had sta11ea in April, the presence of about one million German solt.iers, the deterioration of
the dictatorial regime impellecl the public opinion. The documents from that timc prove the
ostility of the Romanian people towards the anti-Soviet fascist war, towards the German
troops and also speak about protest actions against the policy of the Antoncscu-dictatorship
ancl nbout a visible sympathy towards the Unitecl Nations. 1n many ways tbe public opi-
nion influenced tbe politician [acts in the direction of constituting a common front for Roma-
nia's excluslon from the Hitler war, of the armistice with tbe United Nations, of tbc abolish-
rnent of tbe dictatorial regime and tbe return to a democratic onc. Tbe frame of mind or
the Romanian people, its will to build up a new destiny constituted a fact of major impor-
tance in assuring the victory from the 23 rd of August 1944.
23 August 1944 - moment decisiv în nărutrea

sistemului militar hitlerist în Balcani
NICOLAE CIACHIR
Desfiinţarea Austriei ca stat suveran 1 şi membru al Societăţii Naţiunilor de către

cel de-al Iii-lea Reich a periclitat ln mod grav echilibrul european şi a îngrijorat opinia
publică. înfăptuirea „Anschluss"-ului (martie 1938) reprezenta primul pas agresiv al Germa-
niei spre estul şi sud-estul Europei 2 • Agresiunea continuă şi, 1n ciuda compromisului
de le Miinchen (septembrie 1938) *, statul cehoslovac dispare, cea mai mare parte fiind
Incorporată la acelaşi Reich (15 martie 1939), sub denumirea de Protectoratul Boemiei şi
Moraviei. La 28 martie 1939, fascismul pecetluia lnfrlngerea Spaniei republicane, iar la 7 apri-
lie 1039, Balcanii erau ameninţaţi şi din sud-vest, Italia treclnd la ocuparea Albaniei 3 •
România - prin poziţia sa strategică favorabilă 1n sud-estul Europei, prin resursele
sale materiale, 1n special petrol şi cereale, prin resursele sale umane - era menită să joace
un rol important 1n planurile hitleriştilor de cucerire a dominaţiei mondiale şi în special în
planurile lor de cotropire a Peninsulei Balcanice şi de atac împotriva Uniunii Sovietice 4o
1 Vezi pt. amănunte: Hugo Hantsch, Geschichte Osterreichs, li, Graz-\Vien, 1968: Jacques
Droz, Histoire de l'Autriche, Paris, 1946; Ericb Zollner, Histoire de l'Autriche des origines
ko. nos jours, Paris, 1966.
2
Marea conflagraţie a secolului XX (sub red. Ion Coman), Bucureşti, 1074, p. 52.
* Prin arbitrajul de la Viena şi a celor două „autonomii", Cehoslovacia pierde 41 098
km2 şi 4 800 OOO locuitori. Ungariei ii revine un teritoriu de 12 OOO km2 şi o populaţie de
ccu 1 milion locuitori; Poloniei îi revenea zona Teşen, cu o suprafaţă de 269 km2 (Probleme
de politică externă a României - coordonator Viorica Moisuc, Bucureşti, 1988, p. 195-199).
3 Ifistoria e Shqiperise, II, Tirana, 1965, p. 680.
4 Nicolae Ciachir, Mărturii despre importanţa insurecţiei armate din august 1944, în
.,Hornnoslavica", XI (Hl65), p. 5.
186 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 19H
După venirea lui Hitler la putere, Gernunia a lnceput să-şi întindă tentaculele, după
cum am văzut, asupra intregii Europe, inclusiv asupra ţării noastre. Agenţi, turişti, oameni
de afaceri, ziarişti, diverşi specialişti germani vin in Homânia şi „adună informaţii foarte
detaliate asupra resurselor din România" 5 - informează un raport secret al l\linisterului
Apărării Naţionale, din 1939. în acelaşi raport se arată că, referitor la pretenţiile Ungariei
horthyste asupra Transilvaniei, ,,într-o acţiune contra Homâniei, revendicările maghiare
vor masca, faţă de celelalte mari puteri europene, adevăratele ten din ~e ale German iei, armata
ungară, înarmată şi susţinută de unităţi germane, formlnd în realitate avangarda armatei
Reichului" 6 • în România ei au stabilit legătura cu nemţii din ţară, cu mişcarea legionară şi cu
Partidul Naţional-Creştin 7 • Din informaţiile primite, Germ'.tnia hitleristă a alocat partidului
german din România şi legionarilor o subvenţie de 20 OOO OOO de mărci (cca 800 OOO OOO de
lei 8). ,,Dacă expansiunea Germaniei - se arată în raport - are nevoie neapărat de bogăţiile
imense ale României, trebuie să înţeleagă toate statele că cotropirea României ar fi calea
deschisă spre stăpinirea Peninsulei Balcanice şi spre Asia" 9 •
Evenimentele se derulează, arm1ta germ1nă inv.1dează Polonia 10 , la 1 septembrie
193!1, şi astfel începe cel de-al cloile:i. răzb:>i m1!ldial, c:i.re include ln acest carusel al morţii
majoritatea statelor europene, iar în afara continentt1lui nostru, S.U.A., Japonia, dominioa-
nele (Canado, Australia, Noua Zeelandă, Uuiune1 Sud Afric1nă) şi coloniile britanice etc. 11 •
Pe plan balcanic, după ocup1rea .c\llnniei (aprilie 1939), Italia lncearcă să invadeze
Grecia (28 octombrie 1940), dar elenii resping agresorul ar,.mclndu-1 la 60 km dincolo de
frontieră. Numai intervenţia germană salvează pe italieni; trupele lui Hitler pătrund în Atena
(27 aprilie 1941), fac o deb:ircare aeriană în Creta (20 m'.li 1941) şi, astfel, la 2 iunie 1941
teritoriul grec este ocupat in întregime 12 •
La 6 aprilie 1941, al treilea stat balcanic, Iugosilvia, este cuprins de vllvătăile războiu
lui. Germania hitleristă ii atacă fără declaraţie de război, urmată de trupele italiene, maghiare
şi, ulterior, de cele bulgare 13 • în ciuda rezistenţei eroice, la 17 aprilie 1941, ln clădirea fostei
ambasade cehoslovace, Cincar-Markovic şi generalul R. Iankovic semnau ln faţa cltorva
generali germani capitularea necondiţionată a armatei regale iugoslave 14 • ln spiritul directi•
velor lui Hitler, teritoriul Iugoslaviei a fost împărţit intre forţele agresoare, Slovenia, Intre
Germania şi Italia, crelndu-se şi un stat-marionetă croat. ln condiţii extrem de grele, Partidul
Comunist, sub conducerea lui Iosip Broz Tito, a declanşat o puternică mişcare de partizani
(7 iulie 1941), care a măcinat zeci de divizii germ me şi it11iene 15 •
Profitlnd de izolarea şi ciuntirea României, unităţi germane slnt admise pe teritoriul
ţării noastre, iar armata română tlrltă 1n războiul antisovietic, alături de cea maghiară
şi finlandeză (iunie 1941). Ion Antonescu recunoştea personal că politica dusă alături de
Germania hitleristă a fost străină poporului român şi ln acest sens el dictează directorului
cabinetului militar, colonelul Radu Davidescu, nota asupra conversaţiei avute cu Ribbentrop
la 12 februarie 1942: ,,Am subliniat fără ezitare că la 6 septembrie, clnd am luat conducerea
statului, singur şi numai cu sprijinul domnului Mihai Antonescu, am declarat, fără a lntreha
poporul, că politica ce trebuie s-o duc este alături de Axă; că este exemplu unie 1n Istoria
popoarelor ca doi oameni îndrăzneţi să declare deschis şi să cheme poporul să lucreze lntr-o
politică care era natural să pară odioasă. Decisesem să rac o politică de colaborare, pe ctnd
Imensa masă a poporului nutrea acum, natural, sentimente contrarii şi purta ură aoelui
popor" 16 . în aceste clipe grele pentru ţară şi popor, P.utidul Comunist Român a fost aoel
5
Arh. MAN, balot 105-112, dosar 255 (1939), ,.Expansiunea germ1nă către estul
şi sud-estul Europei", f. 37.
8 Ibidem, f. 38.
7 Ibidem, f. 36.
8
Ibidem, f. 36-37.
8 Ibidem, f. 53 (raportul din 5 ianuarie 1939).
10
Nicolae Ciachir, Istoria modernei a Poloniei, Bucureşti, 1987, p. 200.
11
H. Dahms, La deuxiem? guerre m?ndiale, P.uis, 19dl, p. 41 şi urm.
12
Pt. amănunte vezi: A. Kedros, J,a Rfaislance grecq:ie (19-10-1944), Paris, 1966.
13
Arhiv. vojni istoriski Institut (Beogradl, Kriegstagebuch. Von Serbien bis Kreta
(1941), f. 2--5; vezi şi Nicolae Ciacl1ir, Războiul na/ionat de eliberare a popoarelor Iugos/a1Jiei
(1941-1945), ln „Anale de Istorie", nr. 3 (1989), p. 31 şi urm.
14
Jovan M::irjanovic, Rd:boiul de eliberare. R!uolu/ia pop:ilară din Iugoslavia ( 1941-
1945 ), Vrsec, 1958, p. 26.
15 Vlado Strugar, Ral i reoJ/ucija (19H-1945), Btlgr.1d, 1930, p. 53-55.
14 Procesul m1rii lrăiări 11a_lio11ale, Bucureşti, 1946, p. 13.
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1'944 187
care a crganizat lupta maselor lmpotriva dictaturii militaro-fasciste şi a scoaterii din războiul
antisovietic.
Bulgaria, in ajunul războiului rămăsese ln espectativă, deşi formulase pretenţii terito-
riale faţă de Homânia, Iugoslavia şi Grecia. Hegele Boris releva trimisului celui de-al III-iea
Reich, ln mai 1940, că Bulgaria işi putea realiza aspiraţiile naţionale numai alături de Germa-
nia; de aceea a şi rezistat, in ciuda tuturor ofertelor avantajoase, de a intra într-un bloc
balcanic 17• Se cuvine de adăugat că litigiul româno-bulgar a fost soluţionat prin Acordul de
1n Craiova (septembrie 1940), prin care s-a transferat Bulgariei sudul Dobrogei (Cadrilaterul),
teritoriul ce revenise ţării noastre prin Pacea de la Bucureşti (1913). La 1 martie 1941,
guvernul bulgar a aderat la Pactul Tripartit 18, a deschis frontierele armatelor hitleriste şi
a participat cu trupe de ocupaţie in Iugoslavia şi Grecia. Bazele navale din :\larea Neagră, bazele
aeriene şi de transport au servit hitleriştilor in războiul antisovietic, iar o parte din trupe
au fost destinate, conform comandamentului hitlerist, să se opună unei ofensive turce, in
caz că guvernul de la Ankara va renunţa la neutralitate şi se va alătura coaliţiei antifasciste 19 •
Partidul marxist-leninist al clasei muncitoare din Bulgaria s-a ridicat hotărit la luptă, con-
damnlnd politica profascistă a guvernului, a organizat o mişcare de partizani, care a luat
amploare după moartea suspectă a ţarului Boris (28 august 1943). Criza de stat s-a agravat,
datorită amplorii mişcării de partizani, a succeselor militare ale uniunii Sovietice şi a ieşirii
Italiei din blocul statelor fasciste (sept. 1943) 2o. Victoriile armatelor sovietice· din regiunea
Volgăi (februarie 1943), din zona Kursk (vara anului 1943), ca şi atingerea graniţei sovieto-
romane de către trupele sovietice in martie 1944, au provocat derută în cadrul comandamen-
telor germane. Totuşi, la mijlocul anului 1944, Germania mai dispunea de 10 350 OOO mili-
tari repartizaţi astfel: 4,4 milioane trupe de front; 2,5 milioane unităU auxiliare din spatele
frontului; 800 mii efectivele flotei militare; 2,1 milioane unităţi ce deserveau aviaţia militară
şi ·550 mii unităţi SS, numărul acestora din urmă atingtnd ulterior 910 mii 21 •
Germania hitleristă a încercat din răsputeri să-şi menţină poziţiile in Homânia, deoarece
pierderea României ar fi avut consecinţe deosebit de grele pentru poziţiile Germaniei în
Peninsula Balcanică. ,,România are pentru Germania o importanţă exlrem de mare - scria
Evening Standard I::> 15 martie 1944. Dacă va fi ocupată România, toată Europa sud-estică
se v11 răscula şi va deveni teatru de revoltă, uşurind intervenţia forţelor militare aliate" 22 •
Deoarece ln presa străină se făceau unele comparaţii intre pozitia strategică a Româ-
niei şi II Finlandei, ziarul Le progres Egi1plien face următoarea remarcă in martie 1944: ,,Com-
pamţ.ia cu Finlanda nu e bună, fiindcă Finlanda nu e decit un teatru de război secundar.
Din cauza petrolului mai ales, germanii se vor bale pină b urmă in România, cu sau fără
asentimentul lui Antonescu ori :il succesorilor săi eventuali" 23 •
Ziarul turc -4.cşam din 19 martie 1944 consemnează că din ţările sud-eslului Europei,
României ii arată Germania cea mai mare importanţă, deoarece „o prăbuşire sau o retra-
gere o României ar însemna pierderea Balcanilor pentru Germania. Faţă de acest perieci
Germania nu va consimţi niciodată la o rediţiune sau o pierdere a României ocupate de ea
şi care în prezent reprezintă cartierul general german pentru operaţiunile frontului orien-
tal"·84.
Ideea luptei pentru ieşirea din război şi alăturarea la coaliţia antihilleristă găsea teren
de dezvoltare din ce ln ce mai favorabil ln ţara noastră. Ecoul acesta este oglindit şi în
ziarul suedez \'eslco-Journalen din 22 aprilie 1944. Ziarul scrie: ,,O victorie aliată ar fi pri-
mitA ln România cu un entuziasm delirant ... După cum e destul de natural, germanii n-au
avut niciodată încredere în simpaliile românii or pentru Germania. Gestapoul a putut înre-
gistra mereu semne de germano-fobie in ţară" 25 •
17 Arh. M.A.E., fond „înţelegerea balcanică", voi. 39, f. 432; vezi şi Ion Calafeteanu,
România şi blocul neutrilor (oct.-dec. 1939), in „Re,ista română de studii internaţionale",
nr. 2-:-1 (1972).
18 Istoria na Bălgaria, tom III, Sofia, 1964, p. 376.
19 Ion Bahici, Rezislenfa antifascistă a poporului bulgar, in „Anale de Istorie", nr.3,
1960, p. 44-45.
20 Roberto Battoglio, Sloria de/la Resisten;a italiana, Torino, 1953; p. 100-103.
2 1 Bozidar Dikic Berlinul scrum, in ziarul „Politika" (Belgrad), din 28 martie 1985.
22 M.A.E., Evenimentele din Homânia. Buletin săptăminal (23 august 1944-15 aprilie
1945), Directla presei, a inform::iţiilor şi a relaţiilor culturale, p. 13.

23
Ibidem, p. 14.
24 Idem.
25
Ibidem, p. 3 -4.
188 A H-A ANIYERSARE A INSURECŢIEI DIN A'UGUST 1944
Cl'eşterea spiritului antifascist lncepe să fie simUtă şi de comandamentul german. Astfel,

generalul-colonel hitlerist Friessner, cind şi-a luat ln primire postul de comandant al grupului
de armată „Ucraina de Sud", ln raportul său către Hitler, menţiona cu lngrijorare: .,Spiri-
tul ele luptă al romfmilor scade din ce ln ce. întreg poporul român este obosit de acest război
şi va căuta cea mai favorabilă situaţie de a ieşi din război" 28 .
Stare·1 de spirit a poporului român se caracteriza printr-o revoltă mereu crescindă
împotriva regimului fascist. Muncitorimea, ţărănime:1, funcţionărimea, mare parte din inte-
lectualitate şi mai ales soldaţii de pe front dc.reau ieşirea cit mai grabnică a României
clin război. Această stare de spirit cuprinsese şi o p:ute din cadrele ele ofiţeri ale armJtei a7 _
La s[irşitul lunii iunie 1944, i\larele Stat-:"lfajor al Arnntci române a făcut o anchetă la uni-
tăţile clin linia lntii, cu scopul de a le verHica capacit:ite:i de luptă. Cu această ocazie ~-:1
constatat c.'i. ofiţerii şi soldaţii nu mai voiau să lupte impotl'iva co:iliţici antihitleriste. Coman-
da .. ţii de regimente raportau că 1111 mai contează pe unitălile lor şi că circulă zvonul că la
15-20 august 1944 se va încheia armistiţiul. Pentru crearea acestei stări de spirit „o mare
importanţă a avut activitatea desfăşurată de partid in rindurile armatei, atragerea ae partea
for\ elor antihitleriste a unor generali şi ofiţeri superiori însufleţiţi de sentimente patriotice" as.
Comandamentul german, ca să prelntlmpinc o acţiune antihitleristă in Romli1ia, a
elaborat planul „Margareta I", care prevede'.\ lni:Umşire.1 imedi'.ltă de către trupele geqnane
a oricărei mişcări in România sau a oricărei iuccrdri de a încheia o p'.lcc separată. Prop\me-
rea lui Hibbentrop din august 1944 de a trimite ln Bucureşti o divizie de tancuri. SS ·c;;irţ
era dislocată în Serbia răsăriteană şi alte măsuri prevăzute in pbnul „Margareta I" n-au ·putut
însă fi puse în practică datorită ofensivei sovietice din '.lugust 1944 din sectorul Iaşi-Cllişinău
şi insurecţiei armate care izlrncneşte la 23 August. În această zi memor,1bilă, dictatura mil.i-
tarr -fascistă a fost răsturnatii, Antonescu şi ceilalţi membri ai guvernului au fost arestaţi.
Formaţiunile de luptă patriotice şi unităţile militare române au ocupat principalele irfstitu-
ţii şi obiectiYe militare, au cură~at Capitala şi împrejurimile ei ele unităţile hitleriste, au zdrobit
trupele germane din Valea Prahovei, Braşov, Constanţa, Turnu Severin, capturlnd zecj de
mii ele prizonieri. Revoluţia de cifbcrarc socialii şi naţională antifascistă şi antiimperi:ilistă
a scutit şi armata sovietică de p_ierdcrilc pc care Ic-ar fi suferit ln luptele pentru ocuparea
liniilor ele rezistenţă Focşani, Nămoloasa, Galaţi şi a altora, plnă ln Bihor, linii de rezistenţă
prevăzute in planurile guvernului Antonescu şi ale hitleriştilor.
După întoarcerea armelor de către România, ar.1tă gener.1lul germm Kurt Tippelskirch
„frontul s-a amestecat şi totul s-a transformat lntr-un haos. Peste tot unde apărarea _era
făcută de trupele române frontul s-a deschis şi ruşii au putut lnainta nestingheriţi,· chiar
şi in sectoarele de front plnă atunci neatacate. Ca nişte gigantice v:iluri m1ritime se rostogo-
leau trupele duşmanului, strivind din toate părţile forţele germane" ao.
Postul Atlantic în limba germană arăta, la 24 august 19H, că „prin trecerea României
alături de tabăra inamică, cele 21 de divizii de infanterie germ-1nă, împreună cu 2 divizii
blindate au fost încercuite, tăindu-le orice retragere; 30 de divizii ro1naneîti, alături de tru-
pele sovietice, luptă acum împotriva trupelor germ1ne încercuite" 3 0_ · ·
Postul de radio Budapesta transmitea că „trupele germane de pe frontul român au

rămas singure; unele unităţi române au atacat trupele germane" 31 •
Prin întoarcerea armelor de către România, Germmia a pierdut poziţia-cheie a rezis-
tenţei s'.lle în sectorul sudic al teatrului de ril.zboi sovieto-germ1n, cee'.l ce nu pute:1 să .,u
atragă după sine prăbuşirea întregului sistem de apăr.1re hitlerist în B.1lc1nl 33 • Postul de
radio Londra făcea următorul comentariu l.i 24 august 19H: ,.F.1ph Romlaiei constituie
un act de mare curaj şi acest act va grăbi srir.;itul războiului. Situ:iţi:1 Germ'.lniei ln B.11.cq.ni
26
Principalele opera/ii din Marele Rchboi penim Apărarea Pairiei, ed. rusă, p. 395;
vezi şi H. Friessner, Verratene Schlachten, Die Tragod.ii der diulsl'iie.1. Werm:icht in Ruma-
nien und Ungarn, H1.mburg, 195·l, p. 218.
a7 P. Constantinescu-Iaşi, Eliberarea României de SL1b Juglll fascist, în „Studii", 1959,
nr. 4, p. 22.
_ as N. CiachirşiL. Loghin,Din(ră/iadearm!roml:1!J-S!J:Jietică, Bucure5ti, Edit. M.F.A.,
1909, p. 191; Contribu_:ia Romllniei la răi!J,ii1/ a•11ihi//erisl, Bucureşti, Edit. M. F.A., 1958, p. 45.
29
Kurt von Tippelskirch, Geschichle des Zw?i/en We/l l(rieg (er!. rusă)' Moscova,
1956, p. 463.
ao Ibidem, p. 34-35.
31
Arh. M.A.E.,.Evenimentele din România, p. 35.
aa „Lumea", 191i4, nr. 10, p. 12.
A 4,-A ANl\'ERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 189
se r.Jl;·opie de o catastrofă lngrozitoare. Armatele române şi sovietice lşi vor crea acum drum
spre Budapesta şi vor face legătura cu forţele mareşalului Tito. Prăbuşirea hilleriştilor se
aprnpie cu paşi repezi, Iar zilele nemţilor din Balcani vor fi numărate pe degete" 33 •
Edward l\lontgomery adăuga ln plus, la postul ele radio Londra, că „prin poarta
carJl:,ţilor, deschisă de români, ruşii ·vor putea ajunge la "-liinchen şi lnainta spre Berlin" 34 •
Postul de radio l\Ioscova a transmis in ziua de 25 august o declar~ţie prin care subli-
nia că „ieşirea României din Axă are o import:mlă co,·lrşitoare nu numai pentru această
ţară, ci şi pentru întreaga Peninsulă Balcanică, deoarece prin această lo\itură se prăbuşeşte
întregul sistem de dominaţie germană din sud-estul Europei" 35 •
· Postul de radio american din Europa, referindu-se la ziua de 23 August, făcea urmă
torul comentariu: ,,Ziua de astăzi este marcată prin două mari evenimente, dintre care unul
s-a 1lesfăşurat la vest şi altul la est. In primul rînd este vorba de eliberarea Parisului şi
tn al doilea rlnd este ieşirea României din războiul dus împotriva Naţiunilor Unite. De acum
inain:e România este· un nou aliat ln tabăra Naţiunilor Unite, ea manifeslindu-şi voinţa
de .a se. alătura la lupta ce se duce lmpotriva inamicului comun" 38 •
,,Gestul n.omâniei - arăta postul de radio Londra - va impresiona guvernul bulgar,
detcTminindu-1 să grăbească incheierca armistiţiului" 37 • Thomas Cadett, comentatorul postu-
lui !le radio Londra, arăta că efectele ieşirii României din război slnt şi politice şi morale,
afariî de cele militare·, 38 • -
,· Comisarul poporului pentru afacerile externe al U.R.S.S. făcea următoarea declaraţie
Ia 25 august 1944: ,,E:venimentele din Bucureşti au avut repercusiuni politice şi fa Sofia.
4 µvernul bulgar a decis să proclame neutralitatea completă a Bulgariei. El a cerut trupelor
germane să părăsească Bulgaria, in caz contrar vor fi dezarmate" 39 • Aceasta a fost o manevră
a guvernului fascist bulgar ca să clştige timp, deoarece hitleriştii continuau să se deplaseze
De~tingheriţi prin Bulgaria, concentrindu-se ln puncte strategice 40 • Ziarul turc Gumhuriyel
din 30 august 1944 arată că „dacă bulgarii se limitează la vorbe, românii, mai realişti,
au tras concluziile şi au trecut la fapte" 41 •
. La 26 august 1944, Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar a elaborat ~i
transmis către toate organizaţiile sale Directiva nr. 4, in care se arăta că in urma evenimen-
-telor din România conjunctura internaţională s-a schimbat, poziţiile Germaniei au fost şubre
zite; să se pregătească - prin greve, manifestaţii şi alte acţiuni :lrmate - să preia puterea.
Ca urmare a acestui fapt, Ia 28 august, o grupă de luptă atacă Legaţia Germană din Sofia,
iar la 30 august este organizată o demonstraţie in faţa Ministerului de Justiţie. De asemenea,
in · chemarea C.C. al P.C.B., datată august 1944, referindu-se la evenimentele din România,
se· spune: ,, L'rmaţi exemplul muncitorilor din Varşovia, Paris şi Bucureşti. Opriţi lucrul şi
ieşiţi in stradă. Faceţi greve, mitinguri şi demonstraţii" 42 •
La 5 septembrie 1944, guvernul sovietic a declarat totuşi război Bulgariei, al cărei
guvern aderase încă din 1941 la Pactul Tripartit şi sprijinise Germania hitleristă prin mea-
ţinerea de trupe de ocupaţie în unele sectoare din Iugoslavia şi din Grecia. ln comunicaU1l
sovietic se spune: ,,Dată fiind această întorsătură a lucrurilor, era de aştept1-..t ca Bulgaria
să folosească momentul favorabil şi, după hotărlrea României şi Finlandei, să renunţe la
politica progermană, să se alăture coaliţiei antihitleriste".
A doua zi, la 6 septembrie 1944, un comentator american sublinia că „hotărirea Româ-
niei de a rupe cu Germania şi a trece in tabăra aliată a avut o influenţă deosebită asupra
precipitării raporturilor sovieto-bulgare şi a declaraţiei de război sovietice" 43 •
Pătrunderea trupelor sovietice în Bulgaria, la 8 septembrie u, şi insurecţia armată
din 9 septembrie 1944 au lnlăturat guvernul fascist şi au făcut ca Bulgaria să adere la
coalilia antihitleristă.
33 M.A.E., Evenimentele din România, p. 36.

H Ibidem.
35 P. Constantinescu-Iaşi, Eliberarea Romdniei .. ., p. 29-30.
30 Aciui de la 23 August în lumina comentariilor străine, Bucureşti, 1946, p. 2.
37 Arh. :\i.A.E., Evenimentele din România, p. :.17.
38 Ibidem.
39 Idem, p. 45.
40 Istoria na Bălgaria, Sofia, 1955, voi. II, p. 820.
41 Arh. 1\-I.A;E.,· Evenimentele din România, p. 52.
42
Maria Buznşka, Piir1•ala pred develoseplerrwriiska demonstra/ia u Sofia, 4 septemuri
iii 30 august 194.l?, în „Vekove", nr. 5, 1984, p. 62-70.
43 Arh. l\I.A.E., Evenimentele din România, p. 71.
44 Istoria na Bălgaria, II, p. 869.
190 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN~UGUST HU
Tot postul de radio Londra comenta că armatele sovietice, în urma insurcc!iei llln
Romania, au „drumul spre Bulgaria, Iugoslavia de Est şi L'ngaria deschis" 4 :._
Corespondentul diplomatic al B.B.C., Handal :--calc, comenta următoarele, inc,, hi
24 august 1944: Prin ieşirea din luplă a României, Germania pierde mult mai mult, dedl
petrolul românesc. întregul edificiu nazist ain Balcani începe să se năruic" 46 •
La 27 august HJ44, postul de radio Londra (în limba portugheză) declara următoarele:
,, în România şi în întreaga Peninsulă Balcanică, peste 250 OOO de gcrm:mi slut in retragere.
Dintre aceştia, un număr considerabil de mare sint izolaţi sau încercuiţi. Prin ruperea rela-
ţiilor cu Germania şi prin declararea războiului acestei ţări,,Homânia a zdrobit zidul Baica-
nilor ce fusese ridicat acum 5 ani de Hiller" 47 •
:-!u este de prisos să dăm încă un citat. Tot la 27 august 1044, redactorul diplomatic
al ziarului Prarxla scria: ,, Importanţa ieşirii României din Axă depăşeşte cadrul României.
Presa străină arc dreptate să spună că aceasta înseamnă prăbuşirea intrcgului sistem de· apă
rare german din Balcani. România servea in Balcani drept poziţia-cheie a imperi:ilism•J!ui
german. Ar fi greu să se subestimeze importanţa acestei lovituri date întregului sistem de
dominaţie german ln Peninsula Balcanică" 18 •
De asemenea, trebuie să amintim că armata română a dat lovituri grele trupe[or
hitleri,te dislocate pe teritoriul României şi numai 1n decurs de 8 1Jle (23-31 august 19411)
a curăţat de fortele inamice raioanele centrale şi de sud, sud-est şi sud-vest ale ţării, zăd·ărni
cind acţiuni ofensive inamice dinspre Bulgaria şi Iugoslavia. în luptele duse intre 23 şi 31
anglist 1944, unităţile militare şi formapunile patriotice au provocat inamicului pierderi care
lnsumează peste 56 OOO de prizonieri (printre care 14 ge.nerali, 1 224 de ofiţeri, 4 088 de sub-
ofiţeri) şi circ.a 5 OOO de morţi.
Astfel, planul generalului von \Veichs *, comandantul trupelor germane din sectorul
sud-est european, de a aduce trupe asupra Bucureştiului din sectorul Niş-Belgrad a eşuat 19 ;
de asemenea, românii au interzis trecerea de trupe germane la suci de Dunăre' 50 •
Haig Nicholson, corespondentul special al A genţi ei H.euler Ia Cairo, transmitea· la
27 august 1944 că „trupele de elită antiaeriene germane au fost prinse in c.apc.ană de trupele
române ln inelul de fier din regiunea petroliferă Ploieşti" n_ Postul de radio Londra informa
că la Ploieşti a fost c.apturat un ordin secret al lui Hitler prin c.are dispunea c.a oraşul Plo-
ieşti să fie apărat ln orice condiţii 52 •
La procesul ele la Niirnberg generalul german \Valter Varlimont declara, Ia interog:1-
toriul care i s-a luat Ia 13 noiembrie 1945, că chiar şi Hitler considera războiul pierdut clupă
pierderea centrului petrolifer din România şi după ruperea apărării germane in Franţa 53 .
Forţele democratice din Iugoslavia, reunite sub conducerea Partidului Comunist, lupLrn
din iulie 1941 lmpotriva ocupanţilor fascişti, pricinuindu-le pierderi grele. în vara anului 1944,
Armata naţională populară de eliberare a Iugoslaviei atingea cifra de 350 OOO 5', insă a.vca
nevoie acută de armament şi echipament.
După ofensiva trupelor sovietice din zona Iaşi-Chişinău, care a dus Ia distrugerea tru-
pelor fasciste „Ucraina de Sud" şi după revoluţia din ţara noastră, trupele sovietice au avut
posibilitatea să iasă Ia frontiera Iugoslavie! prin România şi Bulgaria şi să facă joncţiunea
cu trupele Armatei populare de eliberare Iugoslave. Revista spaniolă Semana din 27
august 1944 scria că „ruşii se vor putea servi de teritoriul român pentru a tntreprinde
marşul asupra şesului Dunării, spre Belgrad. E suficient c.a trupele sovietice să pătrundă ln
Serbia Orientală şi în văile Moraviei pentru ca retragerea germană din Balcani să intlm-
pine mari dificultăţi" 66 •
5
' Arh. M.A.E., Evenimentele din România, p. 37.
18 Ibidem, p. 38.
7
' Ibidem, p. 44.
,e Ibidem, p. 44-45.
* Feldmareşalul Maximilian von Weichs, luat prizonier la 2 mai 1945, in interoga-
toriul luat la Niirnberg acuză pe români de dezastrul general de Ia Stalingrad (Arh. M.F.A.
al Iugoslaviei, nr. arh. 44/16, Kutja 2-A, p. 13, nr. inv. 18 557).
49
l\faxime Mourin, Le drame des elals satellites (de l'.-l.r~ de 1939 u 1945), Paris,
1057, p. 166.
50
Arh. M.A.E., Evenimentele din ,~omânia, p. 57.
51 Ibidem, p. 43.
52 Ibidem, p. 55.
53 Niurenbergskii proţes, t. II, :loc 193'.3, p. 639.
54
Istoria IugJslavii, t. II, Moscova, 1963, p. ]35.
05 M.A.E., Buletin săptăminal . , p. 44.
A 45-.\ ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1H4 191
lncă la 25 august, postul ele radio Londra ln limba germanl1 făcea următoarele comenta-
rii re/eriloarc la acţiunea Intreprinsă ele Homânia: ,,Ruperea alianţei cu Germania inscamnă
apoi ameninţarea diviziilor germane din Grecia. Cele din Iugoslavia sint ele mult crincen
lovite de Tito. Astfel, lntreg Bakanul se va prăbuşi" 58 • în toamna anului 1944, hitleriştii
mai aveau trupe numeroase şi deţineau o serie de pozHii-cheie pc teritoriul Iugoslaviei. Grupul
german de armate „F" dislocat ln Iugoslavia avea circa :wo OOO de oameni, plus 2 divizii
maghiare cu im efecti,· ele 25 OOO plus 230 OOO de oameni aparţinlncl trupelor lui I\edici,
ustaşilor, cetnicilor şi celorlalli trădători ai poporului iugoslav. În urma e,·enimenlelor din
'rlomania, hilleriştii au început urgent să-şi scoată trupele clin Grecia şi Albania (Grupul
de armată „E") şi să le ducii in Iugoslavia, căci „altfel putea să cadă ln capcană in sudul
Balcanilor·• 57 • Istoriografia iugoslavă relevă că dupi1 evenimentele clin România, ln septem-
brie 1944, nemţii au hotărit să scoată din Grecia Grnpul ele armată „E" şi să creeze din
aceste trupe un front pe linia Porţile ele Fier-Skoplje-,\lb:mia, iar cu Armata a 2-a de tancuri
să formeze un front de la Porţile de Fier pină Ia Lugoj, care s-ar fi sprijinit ln nord pe aripa
dreaptă a Grupului de armată german din Ungaria. Dar acest plan n-a putut fi realizat,
deşi la s[lrşitul lunii septembrie 1944 se găseau în Iugoslavia peste 400 OOO de soldaţi şi ofiţeri
fascisti 58 •
· Intr-un comunicat al Ministerului de Război al României se arată că „operaţiunile
armatei ajută lupta partizanilor iugoslavi, care sporeşte ln intensitate, datorită apropierii
trupelor sovietice de pe teritoriile român şi bulgar" 59 . De asemenea, merită să se facă
precizarea că numeroşi români au luptat 1n cadrul unităţilor de partizani şi ale Armatei
de· eliberare naţională a Iugoslaviei, iar după iscălirea armistiţiului li s-a considerat „servi-
ciul militar satisfăcut in armata română" 80 •
· Corespondentul Agenţiei TASS comunica din Istanbul, Ia 31 august, că „evenimentele
din România au influenţat asupra sporirii dezertărilor trupelor germane cantonate ln Grecia
şi' Albania" 81 •
· Intr-un comentariu al postului de radio Londra se arată că „decizia României va
a1(ea un efect direct asupra Turciei, care a rupt relaţiile diplomatice cn Reiclml şi a. privit
la sporirea ostilităţilor României lmpotriva exploatării şi tiraniei germane cu interes şi simpa-
tie, care durează din zilele Antantei Balcanice. Acţiunea României va da formaţiunilor mili-
tare şi organizaţiilor politice din Grecia cel mai bun motiv de a coopera cu guvernul naţio
nal al lui Papandreu şi va incuraja partizanii mareşalului Tito" ! 2 •
. Ziarul turcesc Va/an din 30 august 1944 scrie că „România se află acum ln rlndnrile
prietenilor" 83 • ·
Agenţia Raclor anunţa la 3 septembrie 1944 că toate ziarele suedeze se ocupă de eve-
ni!Jlentele din România: ,,Subliniem ln unanimitate importanţa economică a gestului Româ-
niei pentru lntreaga strategie aliată şi ln special ln Balcani" 84 •
Un document extrem de relevant privind consecinţele victoriei revoluţiei de eliberare
socială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă a poporului român şi ale aderării României
la coaliţia antihitleristă, asupra lntregului edificiu nazist tn Balcani li constituie interogato-
riul luat generalului hitlerist Alexander von Lobr de către autorităţile iugoslave, luat prizo-
niţr, judecat şi condamnat la moarte drept criminal de război. 1n aprille 1941, von Lohr a
C',lplandat Flota a 4-a aeriană germană care, 1n cadrul planului „Mariţa", urma să atace Gre-
c_ia_, iar ln august 1942 a devenit comandantul Armatei a 12-a germană şi cu o serie de alte
un_ltăţi a format la 1 ianuarie 1943 Grupul de armată „E". 1n fruntea acestui grup de armate
~ .stat von Lohr plnă la capitulare 86 • Cu ocazia interogatoriilor luate, el face referiri şi la
desfăşurarea generală a războiului. Vorbind despre România şi cel de-al doilea război mon-
dial, el declară că după ocuparea Norvegiei, Olandei, Belgiei şi Franţei s-au ivit greutăţi,
in sensul că armata germană avea nevoie neapărat de petrolul românesc ca şi de produselo
6Y Ibidem, p. 39.
57
Istoria Iugoslavii, II, p. 238-239.
58
Istorices/rii atlas osvoboditeljnoi voini narodov, Belgrad, 1957, p. 31.
59
Arh. M.A.E., Evenimentele din România, p. 92-93.
80 Ibidem, p. 37.
81 Ibidem, p. 58.
8 ~ Ibidem, p. 37.
83 Ibidem, p. 52.
61
Ibidem, p. 67.
• Arhiva Ministerului Apărării Naţionale al Iugoslaviei, Arhlv Vojni Istoriski Institut,
0
kutlja 70, 1/1, p. 1 (Izjava generala Lohra: prevod).

192 A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN ,AL'GUST 19H
/
ei alimentare şi agricole 68 • De la 29 august 1944 şi pină la sfirşitul răzb6iului, von LiJ ·.r a
deţinut functia de „O. B. Siidost - Oberbefehlschaber Siidost", cea/mai mare func·•, ie a
armatei germane din sectorul de sud-est al Europei, Referitor la eveninymtele din august . 1'.1i4,
von Uihr a declarat că Grupul de armate german „E" acţiona in sud--estul Europei, in sr c::ial
ln Grecia, Albania şi Croaţia 67 • El avea misiunea de a menţine/sub control lilor:ilul .1i în
special cele două porturi mari greceşti, Atena şi Salonic, ca şi căile de comunicaţie. Colah1ra-
rea cu Bulgaria se făcea prin prezenţa unui general germaiy'la Sofia. în urma insure::ţiei
româneşti, Grupul de armată „E" şi-a văzut periclitată secutitatea şi s-a pus acut proh!ema
evacuării acestor trupe din Grecia, urmind ca sarcinile acestor trupe să fie prelualc de C•·:t1nl
de armată 21 munte ce staţiona ln Albania şi era subordonat Grupului de armată „1::" 66 •
In acelaşi timp trebuia creat un front defensiv - arăta_ von Lohr - , ca armamentul, def'ozi-
tele pline cu provizii şi autorităţile civile să ajungă n~intirziat în patrie 89 • Menţinerea lito;·alu-
lui grec - a precizat von Lohr - era de o deosebită importanţă pentru situalia militară
din Mediterana Răsăriteană, ca şi pentru situaţia militară a Germaniei în general. Greubtile
constau din următoarele: capacitatea insuficientă a căilor ferate, sabotajele partizanilor, !':;sa
de vase (numai un singur vas putea să transporte tancuri), superioritatea navală a inamicului,
lipsa de experienţă a trupelor pentru luptă (trebuiau să se monteze tunuri pe vagoane, care
înainte erau montate pe vapoare şi se foloseau împotriva aviaţiei) etc. 70 • Aceste s:ucini care
trebuiau executate urgent au scos ln evidenţă lipsuri in organizarea luptei defensive şi irvm-
ficienţa combustibilului pentru maşini. în plus, au existat dificultăţi pentru că militarii
de la aviaţie şi marină sau format ln batalioane şi au fost trecuţi la unităţile de infan~erie
şi artilerie 71 • Grupul de armată „E" avea tn primul rinei sarcina să ajute unită lile de pio-
nieri să retragă cit mai repede unităţile de pe insulele din suci-estul Mării Egee şi s . i Ie
concentreze ln insulele Rhodos şi Creta, iar apoi, cu ajulorul aviatiei, mai ales, să Ic iducii
1n sectorul Atena. Aceeaşi misiune o avea şi marina, ca oamenii de pe insule să ajung;_\ cit
mai repede pe continent 72 • Pentru retragerea <lin Grecia, germanii dispuneau de c:iile fe,:1te
spre şi din Iugoslavia şi de drumul Atena-Salonic-Skoplje, iar de acolo, la Belgra<.I, pe ci:mă
căi: una prin Niş şi a doua prin Kossovska-:l·litro,-ica 73 • Grupul de armată „E" a lnc~-put
retrage.rea de pe insulele elene şi din Albania cu un efectiv de 350 OOO de oameni şi 1 Ll OOO
maşini de diferite tipuri, dar au reuşit să evacueze doar 35 OOO de militari răniţi şi bolnavi H_
Evenimentele din România au influenţat, într-o măsură, direct şi asupr·a desf:işuriirii
evenimentelor din Alba_nia 75 • Astrei, raportul consulului general al Romf,niei la Tirano
informa: ,,Anunţarea artn.istiţiului dintre România, Rusia şi aliaţi, precum ~i clcclarirea
de război Germaniei a fost semnalul unei întregi serii de evenimente militare ~i politice lu
Balcani, care au afectat lntr-o largă măsură şi Albania. Imediat după aceasta, o d<l1tă
nervozitate a început să se manifeste nu numai tn cercurile germane, dar şi ln cele politice
albaneze din Tirana. Opinia publică lnsă şi-a manifestat simpatia, căci acest armistiţiu, u:.tcă
nu interesa direct, constituia totuşi preludiul unor- noi evenimente ce urmau să se producfi
1n curlnd şi in această ţarii. Primul semnal de defetă a fost dat de domnul Fiqri -Dinc,
preşedinte al Consiliului de Miniştri, 1n ziua de 28 august a.c., cind a prezentat demtsia
guvernului înai'tei Regenţe numai după 40 de zile de guvernare" 76 • ..
La 12 septembrie 1944, România semna Convenţia de armistiţiu. Ziarul lweslia · din

13 septembrie, comentind evenimentul scotea în evidenţă că România a devenit o hază
aliată ln acţiunea de eliberare a sud-estului european, subliniind că „nu poate fi contestau
de nimeni contribuţia României la eliberarea Balcanilor" 77 • Iar Pravda din 15 septeniuric
sublinia că, intorclnd armele împotriva Germaniei, România „devine acum capul de pod
pentru operaţiunile militare, urmărind distrugerea completă a dominaţiei hitleriste în ~al•
68Ibidem, p. 57.
87Ibidem, p. 90-92.
88 Ibidem, p. 59.
89 Ibidem, p. 60.
70 Ibidem, p. 60-61.
71 Ibidem, p. 62.
72 Ibidem.
73 Ibidem, p. 62-63.
74 Ibidem, p. 99-100.
76
Gelcu Maksutovici, Mi~carea de rezistentă albaneză (aprilie 1939 - noicmb1i,' 19-U)
ln „Anale de Istorie", nr. 3, 1969, P. 59.
76 Arh. M.A.E. fond nr. 71 (Albania), voi. 12, f. 449.
77 Arhiva l\I.A.E., Evenimentele din România, p. 80.
A 45-A ANIVERSARE A INSURECŢIEI DIN AUGUST 1944 193
cani, eliberareacompletă a popoarelor balcanice de suh jugul hitlerist şi restabilirea indepen-

denţei şi suyer:mităţii lor" 78 •
La 18 septembrie 1944, postul de radio :::-.;ew York făcea următorul comentariu as,.1pra
situaţiei din sud-estul Europei: ,,Dez:istrul german clin Homfmia a pecetluit soarta Heitk1lui
din Balcani ... este legitim ca poporul român să aibă in momentul de faţă un sentiment
de satisfacţie, căci Romania are o contribu~ie însemnată la grăbirea sfirşitului. Este o contri-
buţie de care poporul român poate să se felicite" ~9 •
. Concluzionind, 23 August 1044 s-a percutat asupra evenimentelor din sud-estul Euro-
pei nstfel: după numai 13 zile (6 septembrie 1944), trupele sovietice au făcut jonc\iuuea
la Kladovo cu Armata de eliberare iugoslavă condusă de maresalul Tito; dupti 16 zile (O
5eptembrie 1944) are loc insurecţia populară care a înlăturat regimul monarho-fascist clin Btilgo-
ria; după 50 de zile (13 octombrie 1944), practic întreaga Grecie se afla in mlinile Armatei
na.ţionale de eliberare (ELAS), iar după 97 de zile (29 noiembrie 1944), partizanii albanezii
erau singurii stăpini in ţară. Această schimbare radicală de situaţie a făcut ca Turcia, care
pini'! atunci cochetase cu ambele blocuri, să declare la 23 februarie 1945 război Germaniei
naziste. Desigur, meritul principal re'll;ne patrioţilor clin ţările respective, românii contribuind
şi ei din plin la năruirea maşinii de război fasciste din Balcani.
In acelaşi timp, după eliberarea completă a teritoriului naţional (25 octombrie 1944),
armata română a luptat alături de trupele soYietice impotriva trupelor fasciste pe teritoriile
Ungariei şi Cehoslovaciei, plnă Ia capitularea necondiţionată a Germaniei hitlerist!'. De ase-
menea, o unitate româmi (Regimentul 2 care de luptă) a luptat şi pe teritoriul .-\ustriei 80 •
Au trecut patru decenii şi jumătate de la 23 August 1944, ziua memorabilă in care
ln România, ,,revolutia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă a des-
cllis calea înfăptuirii revoluţiei democratice, a revoluţiei socialiste şi a trecerii 1::1 constn:cţia
socialismului, a asigurat con•Jiţiile necesare marilor transformări reyoluţionare" H_
Astfel, ţara noastră, prin aşezarea sa geografică, prin rolul jucat ln Balcani in evul
mediu i;i ln epoca modernă, a jucat un rol constructiv şi in epoca contemporană, contribuind
- :ilături de celelalte state din perimetrul sud-est european - la zdrobirea fascismului şi
construirea unei lumi mai drepte şi mai bune. Astăzi, in acest perimetru slnt patru state
socialiste (Albania, Bulgaria, Iugoslavia, România), iar restul de trei (Cipru, Grecia, Turcia),
cu regim capitalist, colaborind economic, politic şi cultural intre ele cu rezultate !'rnctuo:i.se
şi jucind un rol tot mai pregnant pe plan european şi chiar monclial.
Merită să facem o ultimă remarcă, că dacă exceptăm Turcia (situată 1n re::i mai mare
parte in Asia :\fică), România se situează in pri\,;nµ populaţiei pe primul loc în sud-estul
Europei, depăşită cu foarte puţin ln privinţa teritoriului numai de Iugoslavin. Avind un
asemenea potenţial demografic ş.i teritorial, cu o aşezare geografică care facilitează balcanicilor
legături terestre directe cu estul şi centrul Europei, cu un trecut istoric pozitiv bogat tn
fapte, România este sortită şi pe viitor să joace un rol deosebit de activ ln sud-estul Euro-
P&is2.
RESUI\IE
Se basant sur des documents edlts et inedits l'auteur demontre le role qu'a eu la decision
de la Roumanie de sortir de la coalition antisovietique et l'influence de l'acte du 23 Ao,'.lt 1943
dans Ies evenements du sud-ouest de l'Europe, la jonction des troupes sovietiques apres
13 jours seulement (le 6 septembre 1944) avec l'armee de liberation iougoslave; l'insurrection
populaire de Bulgarie qui a ecarte le regime monarchlque et fasciste; en Gr~ce le po u voir
est passe entre Ies mains de l'armee nation:>le de liberation; en Albanie le mouvement des
parlisans dominait la situation; la Turquie avalt declare h guerre a l'Allemagne nazie.
78 Ibidem, p. 86.
19 Ibidem, p. 88.
80
Arh. 1\1.F.A., Jurnal de operaţii (registrul istoric al Regimentului 2 care de h.:pt.l),
dos. 670/1.
81 Nicolae Ceauşescu, Expunere la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. (1-2 iunie 1982),
Edit. Politică, Bucureşti, 1982, p. 21.
82
Nicolae Ciachir, Sprijinul acordat de România luptei pentru formarea statelor na/ionate
din sud-estul Europei, in „Omagiu Secretarului gener~l al P.C.R, preşedintele Romdnici Socia-
liste, Nicolae Ceauşescu, strălucit preţuitor şi ctitcr de istorie", Edit. Politică, Bucureşti, 1983,
p. 185.
19-1 A 4:i-A ANIVERSARF. A INSURECŢIEI DIN AUGU)JT 19H
L'article montre aussi le role jouc p:,r la Roumanie dans Ies Ilalkans · 'epoque cou-
temporaine :\ cote des autres ctats sud-est curopeens pour ecraser le foscisme pour construire
nn monde meillenr. ·
PHECJS
On the b,sis of known and unknown documents the auu<or provcs the importance of
Homania's decision to leave the anti-Soviet coJlition and th/inlluence of the act from the
:13_,rd of August 1944 on the cvcnts in South-Elstern Etµ'ope: the jnnction of the Soviet
troops after only 13 days (on the 6 th of Septcmber )'944) with the Yugoslav liberation
army; thc popular insurrection in Bulgaria which changed the monarcho-fascist regitne: in
Greece the leadership was taken over by the nltiAfu □ l liberation army; in Albania the
gnerilla mo,·ement was dominating the situation; T1frkey declared the war to Fascist Germany.
The author points out the role played by Homania in the Balkans in the contempo-
rary epoch together with the othcr countries from South-eastern Europe in defeating fascism
and building up a better world.
STUDII ŞI COMUNICĂRI
Semnificaţia zilei de I Mai

IUL·lAN CÂHŢ..\N..\
CONSTANTIN MOCANU
Poporul român sărbătoreşte ln acest an lmplinirea a 50 de ani de Ja marea demonstra-

ţie patriotică, antirăzboinică şi antifascistă de Ia 1 Mai 1939 şi un secol de la hotărlrea,
adoplată pe plan internaţional, in 1889, ca ziua de 1 Mai să fie zi a solidarităl-.ii intema-
ţionalc a celor ce muncesc.
,,Ue la Congresul lnternaţionalei a li-a din 1889, de-a lungul deceniilor - reliefa tova-
răşul Nicolae Ceauşescu - ziua de 1 Mai a devenit tot mai mult un simbol al uriaşei ener-
gii re,•olu~ionare a clasei muncitoare, a hotărtrii sale de a lichida exploatarea şi asuprirea
omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării
şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă i:;i mai bună, fără războaie, o
lume a păcii şi frăţiei" 1• Heferindu-se la marea dl'.monslraţie de la 1 Mai 1939, tovaciişul
Nicolae Ceauşescu arăta: ,,.!vlarea demonstraţie de la 1 Mai 1939, desfăşurată sub semnul
unitiiţii., al Frontului Unic dintre comunişti şi socialişli, a evidenţiat cu putere hotărlrea eroi-
cei noastre clase muncitoare de a se opune fascismului şi politicii de război, de a apăra inte-
resele naţionale supreme ale ţării" 3 •
În !fedinţa din 2 martie 1989, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C. R . a :icqil:.t
măsuri privind marcarea celor 50 de ani de la demonstraţia patriotică, antifascistă şi anti-
riiti>oinică de la 1 Mai 1939 şi a celor 100 de ani de la declararea zilei de 1 Jl.lai ca zi n
solidarităţii intema~ionale a celor ce muncesc. in baza acestor înalte aprecieri şi hotlirlri
de partid, importantele evenimente la care ne referim sînt marcate tn ţara noastră prin
ample manifestări politico-ideologice şi educative, cultural-artistice, manifestări cu prilejul
cărora stnt evocate bogatele tradil-.ii revoluţionare ale poporului român, ale clasei• munci-
toare, lupta eroică desfăşurată de partidul nostru comunist împotriva exploatării şi asupririi,
războiului şi fascismului, pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea patriei, transforma-
rea revoluţionară a societă~ii româneşti, înfăptuirea societăţii socialiste. Aniversările prilejuiesc
o puternică exprimare a unităţii strinse a intregii. naţiuni in jurul partidului, al secretarului
său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de intensă mobilizare a forţelor creatoare ale munci-
torilor, ţăranilor, intelectualilor, ale tuturor oamenilor muncii, pentru aplicarea în viaţă a teze-
lor, ideilor şi orientărilor cuprinse in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 28 noiem-
brie 1988, pentru realizarea obiectivelor planului cincinal, a celorlalte planuri şi programe
de dezvoltare economico-socială a ţării, pentru indeplinirea hotărtrilor Congresului al XIII-iea
şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului.
i ţ._
Apărută şi afirmată, etapă de etapă, odată cu însuşi procesul de instaurar!' a orinduirii

capitaliste, clasa muncitoare a parcurs un îndelungat şi complex proces de maturizare, de
con~tientizare, de transformare, cum preciza Karl Marx, din clasă „in sine" in clasă „pentru
sine". în istoria societăţii se afirma, prin urmare, o clasă socială nouă, cea mai revoluţionarft,
căci nu era in nici un fel legată de proprietatea particulară şi de apărarea de privilegii, ci
in toate privinţele fundamentale, era deschisă innoirilor. Mililînd tot mai conştient pentru
drepturile ei vitale, ea a acţionat, totodată, şi pentm drepturile tuturor celor asupriţi, ale
tuturor categoriilor muncitoare, populare. in acest sens s-a format şi dezvoltat mişcarea munci-
1
Nicolae Ceauşescu, Rom<inia pe drumul construirii socielătii socialiste mullilate ra
dewollale, voi. 18, Edit. politicii, Bucureşti, 1979, p. 238.
2
Nicolae Ceauşescu, Expunere la şedinfa comună a Plenarei Comitetului Central al
Partidului Comunist Romdn, a organismelor democratice şî organizaţiilor de masă şi obştc#i.
28 noiembrie 1988. Cuvînlare la încheierea şedinfei Mmune, 30 noiembrie 1988, Edit. poli-
ticii., Bueureşti, 1988, p. 19.
196 31TDII ŞI COMUNJCAIU
torească definită prin ansamblul ele idealuri, de forme de organizare şi mijlpace de acţiune
pentru lndeplinirea misiunii sale istorice. . .
Liga comuniştilor, care a activat intre anii 1847-1852 a gener~t_,.eelcbrul Manifest al
Partidului Comunist, lntocmit de Karl l\larx şi Friedrich Engels. 1n yiti]?_ul revoluţiei de la
11,48 clasa muncitoare, ln Franţa pentru prima dată, s-a confruntat insurec\ion::il cu burghezia,
in innie, 1::1 Paris. Concliliile istorice noi au cerut fundamentorea teoriei revoluţionare care să
căl:bzească proletariatul, lupta lui pentru o societate nouă, comuniştă, şi această doctrină de o
proLnd~'i. importanţă a fost fundamentată ,le Karl Marx şi Friedrich Engels.
Doctrina revoluţionară marxistă a subliniat necesitatea organizării proletariatului in
cad;-,;] naţiuni, a aevenirii lui ca o clnsă naţio1wlă, a pus însă iµ·evidcnţă cu precădere lnsemnă
tale:i „unirii' proletariatului Ia scară internaţională, a solidarizării muncitorilor din toate ţ-ările
Este concepţia exprimată ln 1848, de lozinca prin care se lrtcheia textul M:mifestului Partidului
Comunist: Proletari din toate ţările, uniţi-vă I ·
în anii de după 1848, după lnfrlngerea revoluţiei ln Europa, cercurile reacţionare au de-
clanşat măsuri de represiune inclusiv asupra muncitorilor, mai ales unde ci luaseră parte la
cven·imente: au fost dizolvate organizaţii muncitoreşti, interzise publicaţii, efectuate. :uestări
şf ilitemniţări. Liga comuniştilor, ln 1852,·a trebuit să-şi lncetezc activitatea.
A urmat o dezvoltare ln lărgime a mişcării muncitoreşti ln Europa, clar şi, clin ce„in ce
maj mult, în cele două Americi şi ln Asia. Creşterea ln lărgime nu a însemnat încetarea creş
terii în fond, adlncirea înţelegerii revoluţionare a situaţiei şi perspectivelor, a org:mizării_pol\tice,
rtdică sub forma de partid propriu al muncitorilor. Succese s 0 au obţinut ln inliinţarea de.argani-
zalii muncitoreşti pe scară naţională. A fost, lnsă, întemeiată, pentru un timp, de M;ux..şi
Eilgcls Ia Londra, la 28 sci,tembrie 1864, Internaţionala I-a, care după ce şi-a epuizat :rolul,
înşişi creatorii ei au propus autodizolvarea . De menţionat că in dezbaterile congreselor şi con-
ferln\elor ci, o problemă principală care se limpezea tot mai mult era lupta pentru ziua de i:i1Jmcli,
de 8 ore, re;ilementarea muncii femeilor şi copiilor lu industrie, respectarea dreptului de !)J"gani-
zai"e fn sindicate, menţinerea păcii, împotrivirea faţă de războaiele imperialiste colonia li5;te şi
alte :.semenca idei, care mai tirziu, vor fi în centrul proclamării zilei de 1 Mai ca moment ele
solidarizare internaţională.
•· Un moment de adlnci rezonanţe, de percutante lnvăţămintc l-a constituit instaurarea, Ia
18 m::irtie 1871, a Comunei din Paris, care a reprezentat prima formă de guvernare Il).ţ1n.c_ito
rească, lns:'i reprimată singeros după numai clteva luni de fiinţare. Produs al condiţiilo_r din
Pr::mţa, Comuna din Paris a primit o impresionantă solidarizare a muncitorilor, intelectualilor
înaintaţi, a altor categorii stcial-profcsionalc Clin numeroase ţări.
·· După ce organizaţii politice muncitoreşti social-democrate se creaseră în Germania, ln
i863 şi 1869, după Comuna din Paris şi în urma autodizolvării Internaţionalei asemenea organi-
zaţii s-au constituit, ln forme şi situaţii diferite, ln tot mai multe ţări, unele inlitulindu-se direct
pC1rlid: Franţa, Belgia, Italia, Spania, Elveţia, Serbia, Austria, Ungaria, Polonia, Bulgaria,
România (in 1893), Finlanda, Australia, Argentina, Canada, Japonia, Rusia.
La sfirşitul secolului al XIX-iea se ajunsese la întemeierea de.partide în 19 ţări. în cele
1n:ii multe din aceste ţări, lnainte de crearea partidului politic propriu muncitoresc se dezvoJţase
o ·amplă mişcare sindicală, care ln 1898 cuprindea 3,5 milioane de membri; rcvendicăJ:ile lor
ei:'o:nomice erau tot mal mult luminate de obiective politice, prezente şi de perspectivă. Sîndi-
c':i_tele acţionau pentru ziua de muncă de 8 ore, mărirea salariilor, adoptarea de legi care să
asigure drepturi politice pentru muncitori, ln general, pentru masele asuprite, indiferent. sub
ce formă. __.
Asemenea acţiuni se desfăşurau ln aproape fiecare ţară care ajunsese la organizare
sindic,1lă, politică, ln care se propagau tot mai intens concepţiile socialiste. O acţiune de acest
fel, petrecută în Statele Unite ale Americii, avea să rămlnă in istorie; în luna mai, primu zi, ctin
anul 1886, într-un număr impresionant de mare - 350.000 - pentru a li se acorda 8 ore de
muncă pe zi muncitorii au declarat o grevă generală; intenţia aceasta se cristalizase lncă cu doi
ani înainte, cind 1n octombrie 1884, la Chicago, Federaţia organizaţiilor profesionale şi a uniunilor
muncitoreşti din Statele Unite şi Canada a dispus ca org:mizaţiile muncitoreşti să acţioneze,
plnă la 1 mai 1886, pentru reducerea zilei de muncă la 8 ore. Ziua de 1 mai fusese aleasă Intru cit
administrativ, ln S. l:. A. era o zi de lichidare, adică de tnlocuire şi de înnoire a contractelor şi
a altor aranjamente de muncă. în o seamă de localităţi mulţi patroni, încă înainte de termenul
stabilit, au îndeplinit această revendicare, alţii însă nu, şi de aceea muncitorii au considerat
vjctorh ::i fi doar parţială. Pentru o victorie deplină, ln ziu'.1-liIPită, 1 mai 1889, au părăsit
lucrul şi au organizat manifestaţii. Pe pancarde scriseseră o unică chemare: ,,De azi lnainte
nici un h:crător nu trebuie să muncească mai mult de 8 ore''. Patronii, momentan, au cednt.
Mµncitorii obţinuseră un marc şi răsunător succes. însă clasa dominantă, sprijinită de :iparatui
de stat, a trecut Ia ofensivă, şi ln acest scop ln oraşul Chicago - puternic centru muncitoresc -
STUDII SI COMUNICARI 197
unde o intreprindere, Mac-Carmick - rezista, in ziua de 3 mai muncitorii au fost 2.tacaţi de

forţe poliţieneşti; au căzut mulţi morţi şi răniţi. C:1 răspuns, muncitorii, au organizat a doua zi
o altii fo:irte impunăto::ire demonstraţie. în ziare au apărut apeluri de luptă neîmpăcată.
într-::nul se scria: ,,năzboiul intre clase a inceput. Ieri au fost impuşcaţi lucrătorii ln faţa
tÎzint': :\fac-Carmick ... ,,Dacă se impu:;c:\ muncitorii, să răspundem in aşa fel Incit stăplnii
l!ă-~i amintească multă vreme. Ştcrgeţi-vJ pllnsul, voi care suferiţi. De nu aveţi inimă de
s_cla,i. revoltaţi-vă!". Demonstraţiile au continuat piuă noaptea tirziu, clnd represiunea a
atins apogeul. C~nducători ai muncitorilor aveau s,1 fie arestaţi şi, in anul următor, condamnaţi
J:i 'rw,artc. Şi muncitorii au tras invăţăminte. Pentru a fi nui bine organizaţi, au constituit
Fe!le;aţin Americană a Muncii, care a hotărlt sii cheme din 11011, in 1890, muncitorimea, pentru
8 ore ele muncă. A fost ale:isă CJ zi tot ziua de 1 m 1i, ele data aceasta nu num1i pentru că era
zi de ,chimb:ire a contractelor, ci în memoria rnutirilor căzu ţi.
La 14 iulie, 1889, clnd se implineu1 10) de ani ele la c:1dcre.l B.1stiliei, s-a intrunit con-
gres11l Iond,1tor al Internaţionalei a II-a; ordine.1 ele zi a fost bogatii; domnea ideea eficacităţii
solitl;,!•ită\ii internaţionale. în această lmprejurare, dclegc1h1l Federaţiei sindicatelor franceze a
p1;op!:S să se adopte o moţiune referitoare la org:111izarea simultană, pe plan internaţional, de
acfiLi;1i similare celor rile muncitorilor clin S. U. .-\. si Franţa, pentru a se impune peste tot opt
ore de muncă. l\loţiunea a fost votată ind.1tă: ,,C~ngrcsul hot,irăşte să organizeze o mare de-
rnons'.raţic internaţională, astfel c:i.,"in aceeaşi zi, in to1te ţările şi in toate oraşele masele mun-
dţpa.re să cec1ră organelor de stat rcducere1 prin lege a zilei de muncă la 8 ore şi îndeplinirea
hotă~irilor Congresului de la P,1ris. Îlltruclt Federnţia americană a muncii a fixat deja, la
c.,ingresul ei ele la St. Louis clin decembrie 1883, o demonstraţie asemănătoare pentru ziua de
1! Mai 1890, acc:istă zi a fost fixată ci zi a demonstraţiei intrcnaţionale. !lluncitorii din diferite
ţări trebuie să-şi organizeze demonstraţia în conformitate cu condiţiile existente ln fiecare ţară".
Aşa a început istoria, care are deja 100 de ani, a zilei de 1 :\IJi, sărbătorită tncă din 189U
hi. ·multe ţări, şi de atunci in tot mii multe ţări, pînă la o universalitate aproape deplină, aşa
cum este ln prezent. Lozinca „Proletari din to1tc ţările, uniţi-vă" s-a adaptat şi completat, ln
tlecursul timpului, şi m1i ales al timpului achnl, incit tonră~nl Nicolae Ceauşescu sublinia:
„Fie ca sărbătoarea zilei de 1 l\Iai să mucl1ezc un nou p:is in:iintc ln consolidarea unităţii celor
ce muncesc de pretutindeni, ln infăptuire::i vibrantului apel istoric lansat cu aproape un secol
şi jumătate in urmă de l\I::irx şi Engels: Proletari clin to:ite ţii.rile uniţi-v:·1 ! Astăzi, mai mult ca
oricind, acest apel trebuie completat cu chemările: Popoare din ţării~ socialiste, uniţi-vă ln
lţipta pentru victoria socialismului şi comunismului, pentru afirmarea plenară a principiilor socia-
li_sqrnlui şi creşterea prestigiului său în lume I Fopoare asuprite şi forţe progresiste de pretutin-
deni uniţi-vă in lupta pentru lichidarea imperialismului şi colonlalismului, pentru libertate natio-
nal_ă _ şi progres social, pentru dezvoltarea liberă şi independentă a fiecărei na ţi unii Muncitori,
ţăra.ni intefoctuali, femei, tineri, oameni progresişti, democraţi, uniţi-vă pentru a realiza progresul
social pentru o viaţă m1i bună şi m'.li dreaptă I Ţări socialiste, popoare din întreaga lume,
a~_ţionaţi în cea m~i strlnsă unitate pentru destindere, colaborare şi pace mondială" 3 •
_
*
Clasa muncito1re ain Român ia se poate mlndri cu faptul că a participat prin reprezentanţii
săi, la reuniune'.l internaţională de la Paris, care a decis sărbătoarea tradiţionalei zi a primăverii,
~- zi a solid:1.rităţii cu proletariatul şi olmenii muncii de pretutindeni. La Congresul Interna-
ţionalei a II-a din 1839, c1re a adoptat moţiunea referitoare la 1 Mai, au participat cinci delegaţi
români, intre care doi vor fi muli savanţi de mii tlrziu: Dimitrie Voinov şi Emil Racoviţă. In
presa muncitorească şi socialistă au fost publica.te rehtări despre documentele şi dezbaterile de
la congres. România s-a aflat Intre ţările ln c1re 1 M1i a fost sii.rbătorit chiar din primul an,
1890. încadrindu-s~ ln ansamblul măsurilor de pregătire a evenimentului, gazeta „Munca" -
cea mai de seami pu!Jli~aţie socillistă a momentului - transmitea indemnul: ,,Tot muncitorul
să· lase lucrul, in ace:istă zi, şi să sirbltore1s~ă frăţe 1 te lntii1 mi 1c1re uriaşă a muncitorilor din
toată ţara care vor cere cil acest prilej c:i ziua de muncă să scadă pretutindeni la 8 ceasuri.
Cee1 ce fac fraţii no„tri din toată lum~1 să facem şi noi, c1 şi dlnşii muncim azi m:ii mult deelt
dau voie puterile omeneşti". în alt nunir, glzet1 so~iJlistii, sub semnătun talentului ziarist
C. Mllle, pr~zumlnd înfiinţarea partidului care va ave1 Io:: pe,te trei ani şi ataşlnd Intre ele
aceste douJ. evenimente: solidaritatea revoluţion1ră de 1 i\-lli şi activitatea practică spre inte-
meiereap.1rtidului,scria:,,înace::istă zi (de 1 M1i),-1 arit1t tuturvr.1 el un .1lt p.trtid s-a ridicat
3 Nicohe Ce.1u1es::u, RJmfaia p1 drum1/ c,mtruirii sJ:i~lăfii sJcialisli m 1/lilaleral dez-
DJltale, vei. U, E lit. pJl,ti:l, B.1rure 1ti, 1979, p. 248.

198 STUDII ŞI COl\lUNIC~'ltl
ln !ară, că o altă clasă ele oameni are dreptul la viaţă politic,l şi socială şi, in s[ irşit, Partidul
Muucilorilor arc temeinice baze şi aclinci rădăcini implintate in inima poporului" .
in !ara noastră, an de an, a fost sărbătorit 1 Mai (uneori nu neapărat in ziua ele kuu
tn care se nimerea calendaristic), cu in\elesurilc pc care le-au căpătat renndic:irile afişate suc-
cesiv şi in condi!iilc istorice polri\'il cărora clapă de etapă au fost puse noi idei, noi obiective
ceea ce a determinat şi mai mult interferarea ac!ii;nilor ele 1 J\Jni cu multiplele şi funclamcntr.!ele
probleme sociale şi naţionale, in fa!a l'ărora, pe trepte ele istorie diferite s-a ~flat mişcarea n,un-
citorească şi a celorlalte rntegorii sociale asuprite. To\'aritşul Nicolae Ceauşescu a relen1t că
„Privite in timp, manifestările muncitoreşti prilejuite an de an în \ara noastră de sărbătorireo
zilei de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, drumul pe ca1·e
l-a străbătut, de la inceputurile organizării sale, pi 1ă la Yictoria revolu\ici socialiste şi edificurea
cu succes a noii orinduiri în România" 4 • Obiecti\'c,e polil!ce, lozincile sub semnul cărora 5-a
desfăşurat, în decursul timpului, sărbătorirea lui 1 Mai „au relevat rolul istoric al clasei mun-
citoare în unirea forţelor înaintate ale societăţii in lupta pentru libertate, democraţie, indepen-
denţă şi suveranitate naţională, pentru progresul economico-social al patriei" 5 • Ele au relevat,
totodată, atitudinea ei firească de solidaritate internaţională, de participare, in primul rind prin
realizările ei interne, la istoria generală, la înfăptuirea progresului istoric universal.
Făurirea partidului unic al clasei muncitoare din Homânia ln 1803, eveniment istoric de
natură să-i exprime nivelul de conştientizare politică, a inriurit afirmarea şi mai consistentă a
concepţiei şi, totodată, a atitudinii practic-politice a manifestărilor de 1 Mai, sudură mai puter-
nică Intre preocupările proprii, interne \ării şi cele internaţionale, ale solidarităţii cu mişcările
muncitoreşti, in general democratice de pe plan european şi mondial. E ceea ce s-a răsfrint în mo-
clalită\He <.le organiznrc şi mai cu seamă de orientare ideologică ::tac! iunilor de 1 :\fai, in care ap:ire
des idee.'! import~nţci partidului şi a consolidării lui. Referindu-se la serbarea clin 1892a lui 1 i!.fai,
ziarul ,,?.Iunc:i" scria că ca însăşi „c do,·ada cea mai vie că rîndurilc Partidului social-<.lemocrat se
întăresc <lin ce in ce mai mult, că muncitorimea din întreaga ţară a inţeles că scăparea ei e num:•.i
tn întărirea pnrtidului muncitor, singurul partid menit a lupto pentru dezrobirea claselor apăsate
jefuite, a cărei ţintă de căpetenie pentru triumful socialism ului e cucerirea puterii politice". Cit!d
partidul, după 1899 s-a aflat in situaţii dificile datorită celor cite va eleme11 le nestatornice din con-
ducere, desfăşurarea manifestărilor de 1 :Mai a cuprins ideea fundamentală că partidul trăieşte şi
trebuie să tn,iască, şi aşa cum se indica în manifestul lansat in 1899, ele Comitetul Executiv al C(u-
bulu i muncitorilor din Bucureşti, ziua de 1 Mai să fie sărbătorită„ cu demnitate, dind li'irii întregi
dovada că, pc cită vreme ,·a exista o muncitorime conştientă, partidul muncitoresc nu poate CI
distrus". Ceea ce s-a confirmat, neîndoielnic. Hcorganizat şi consoli<.1:i ,, Partidul Social-Demo cut,
tn întimpinarea lui 1 2\-lai, la pulin timp după congresul de la inccpulul anului l!JlO, ariit'.t:
„Ziua de 1 l\lai este un bun prilej spre a chema poporul la luptă şi a-i demonstra necesitlctc:t
ca să se înroleze sub steagul mintuitor al Partidului Social-Democrat, al cărui program bogat in
reforme economice şi politice este o chezăşie de izbindă in izbinda de miine". Cu obiecth·cle
lor obişnuite, devenite după trecerea timpului, tradiţie, aniversările de 1 lHai au inceput sit
cuprindă şi chemări mai deosebite, indicind pregătirea pentru revoluţie, pentru edificarea unei
lumi noi, socialiste.
După înfăptuirea Marii Uniri din 1918, ziua de 1 Mai s-a sărbătorit în noul cadru naţional
statal, punlnd ln evidenţă forţa uniU.ţii de luptă a clasei muncitoare, a partidului ei politic.
Socialiştii români lşi exprimau convingerea, încă de la sfîrşitul anului 1918 că „toate forţele
politice vor milita hotărît pentru unificarea într-un bloc socialist, tntr-un singur partid proletar
care să ducă înainte lupta clasei muncitoare din noua Românie spre realizarea idealului ei socialist
de dezrobire de sub asuprirea burghezo-capitalistă".
Ca urmare a cerin telor impuse de noua etap:i, Partidul Socialist s-a reorganizat, a cu prin.~
în rindurile sale şi orga,,izaţiile socialiste din Transilvania, Banat, Bucovina şi Basarabi:> care se
uniseră cu \ara, devenind intliul partid politic din România constituit la nivel naţional. Partidul
Socialist şi-a cristalizat opţiunile şi programul său in funclie de condiţiile concret-istorice de
la noi din ţară. în acest sens, înainte ele Congresul din mai 1921, în ziarul „Socialismul" se
scria:,, Teoria marxistă care ne călăuzeşte ne impune să cunoaştem, in rindul dintii imprejurărae
în care trăim, mediul ţării noastre, solul în care trebuie să săpăm şi fiecare să aşezăm temelie
de piatră masivă, ca nici furtunile să nu o clatine, nici şovăielile să nu o mişte, nici cutremurele
să nu o zdruncine".
4 Nicolae Ceauşescu, Romdnia pe drumul construirii societăJii socialiste multilateral dez-

voltate, voi. 18, Edit. politică, Bucureşti, 19i9, p. 238.
0 Nicolae Ceauşescu, op. cil., p. 238-239.
STUDII ŞI COMUNICARJ 199
Această temelie solich'l a fost pusă ln mai 1921 clnd delega Iii prezenţi la Congres au con-
sfjnţit murirea Partidului Comunist Homan, nu prin sciziune sau pe baza grupurilor comuniste,
ci prin transformarea partidului socialist existent ln partid comunist.
Partidul, care urca pc o noui1 treapl,'l, a adoptat ca obiectiv suprem trecerea puterii
polii ice şi economice in mina muncii orilor de la oraşe şi sate, delegai ii votlnd unanim pentru
trn_nsformarca revc.luţionară, comunistă, a partidului şi pentru al"ilierea lui Ia Internaţionala
a Il J-a. Socialiştii români au inleles afilierea ca un act de solidoritate militantă cu mişcarea
comi:nist.1 mondiah1 şi uu ca acceptare prin aceasta a vreunui drept pentru Comintern de a se
amesteca in treburile partidului.
Pozi!ia pe care se situau comuniştii rom,lni a lntc\it ura [orlelor politice reacţionare
care .111 lncercat chiar de atunci, de la crearea noului partid, să-I lovească, să intimideze pe mili-
tanţii săi, arestind, sub învinuirea ele „complot împotriva statului", delegalii care votaseră
pent~u transformarea parliclului socialist ln partid comunist şi afilierea fără rezerve Ia Inter-
na\ioaala Comunistă.
Aceste măsuri, ca şi cele care vor urma, vor crea, fi'trii Jndoială, unele greu tă li partidului
com:misl clar el ca stejar lnfipt adinc cu rădăcinile ln solul nalional va continua să se lntărească
~ă creasc:1, şi să lupte, legindu-şi strins destinele de cele ale poporului din care !şi trăgea seva.
în pofida condiliilor grele ilegale, a inrluririi exercitate asupra activităţii sale de unele
fenomene negative din mişcarea comunistă şi muncitorească interna\ionah1, Partidul Comunist
Homân a reuşit să se afirme in Yiaţa social-politică a ţării ca forţa cea mai înaintată, strlns legată
de realitălile concret-istorice ale fiecărei etape de dezvoltare a societăţii româneşti. Astfel, rolul
partidului comunist de organizator şi conducător al lupt.ei revolu\ionare a maselor, al luptei
antifasciste, pentru apărarea independenţei şi integrită\ii patriei s-a manifestat ln contextul
general national, corespunzător intereselor Iunllamentale ale lntregului popor şi lntr-o evidentă
Iegăt:.iră cu activilatea celorlalte forte democratice, patriotice, care au contribuit la progresul
Homâniei.
:. · Cu deosebită vigonre s-a manifestat capacitatea politică şi orgauizatorică a Partidului
l;:omunist Homân in organizarea manifestaliei de 1 Mai, ln cursul luptelor sociale din acei ani şi
îndeosebi in perioada crizei economice din 1929-1933, clnd proletariatul român s-a afirmat pe
arena istoriei ca cea mai inaintată forţă a societăţii româneşti, conducătorul luptei lntregului
popor pentru drepturi şi libertăţi democratice, independenţă naţională şi progres social.
Venirea la putere a lui Hitler ln Germania, ln 1933, a lnsemnat crearea unui periculos
focar de război In inima Europei, deoarece fascismul german - cel mai monstruos avorton al
politicii imperialiste - urmărea cucerirea „spaţiului vital", stabilirea hegemoniei mondiale
a celui de-:,1 treilea Relch. Pentru realizare:, acestui ţel criminal, nimic şi nimeni n-a fost cruţat,
totul:, fost considerat ca posibil şi justificat. Naziştii au ridicat asasinatul şi arbitrariul la rangul
de politică de stat, au făcut din crimă şi violenţă raţiunea existentei lor.
Aflate ln nenorocire sau ameniuţare, direct sau indirect de flagelul „ciumei brune"
p'opoarele erau ferm solidare. Stejarul multisecular al fiinţei naţionale a fiecărui popor nu se
!~să uşor desrădăcinat chiar dacă era lovit de puternice calamităţi.
, M:mifestlndu-şi patriotismul fierbinte, lnţeleglnd că bătălia împotriva fascismului şi a
Gărzii de Fier, agentură a hitlerismului ln România, trebuia să devină 1II1a din principalele sale
sarcini, Partidul Comunist Român s-a afirmat ca cea rruii combativă forţă politică a luptei
a_ntifasciste, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, a independenţei şi integrităţii
t.eritoriale a ţării.
în aceste lmprejurări, ln marile bătălii revoluţionare de clasă din deceniul al patrulea
S;au relevat cu o deosebită forţă alesele insuşiri de revoluţionar consecvent şi lnflăcărat patriot,
profund devotat cauzei partidului şi poporului român, vocaţia de mare conducător, ale tovară
ţului Nicolae Ceauşescu. Trecut prin şcoala luptelor revoluţionare, antifasciste ale timpului,
Oîganizator de seamă al acţiunilor de luptă ale tineretului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a
evidenţiat ln faţa istoriei şi a intrat in conştiinţa poporuiui nostru prin poziţia nelnfricată şi
activitatea de lnalt devotament desfăşurată pentru triumful ideilor socialismului şi comunismului
pe pămlntul României.
Cercurile guverna ,te urmărind să lovească ln mişcarea muncitorească revoluţionară,
in primul rlnd ln partidul comunist, a cărui capacitate organizatorică şi politică să vădise
puternic în cursul bătăliilor de clasă ale muncitorilor mineri, metalurgişti, textilişti, care au
culminat cu luptele din ianuarie-februarie 19:l:l, au intreprins noi măsuri represive: au trecut
la interzicerea activităţii unor orga1 fi.1ţii democratice, la arestarea unor militanţi ai mişcări
muncitoreşti şi anlilasciste, la lnscenări de procese politice. Starea de asediu instituită la 30
decembrie 1933, in urma asasinării de către legionari a primului ministru I. G-h. nuca, a fcst
prelungită succesiv în 1934 şi 1935.
200 STUDII ŞI CO!\UJNICĂRI
Eyocind lnceputurile activilă(ii sale ln cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti, t()va-

răşul Nicolae Ceauşescu arăta: ,,Ca fiu de ţăran, am cunoscut asuprirea moşlerilor, iar ~11oi
incepind de la 11 ani, exploatarea capitalistă. Încă in 1930, in vlrstă (Te 12 ani, participam t.Le-
acum la viaţa şi lupta tineretului sindical revoluţic;nar. Erau ani de criză economică, de inten-
sificare a exploatării burgheze, ani de fascizare rnpidă a ţării. în aceste împrejurări mişcs.rea
revoluţionară cunoştea un puternic avint. Partidul Comunist, Cniunea Tineretului Comt'!'.ist,
alte organizaţii revoluţionare şi democratice se ridicau cu hotărire la luptă pentru apărarea iate-
reselor maselor de oameni ai muncii, împotriva reacţiunii şi fascismului, pentru democraţie
şi pace.
Aceste împrejurări in c~rc am intrat in mişcarea revoluţionară sindicală, iar apoi, în 1933,
fn Uniunea Tineretului Comunist - dată ce marchează şi calitatea oe membru al partidult:I -
au pus o puternică amprentă asupra vieţii şi activităţii mele revoluţionare şi politice" 8 •
De la începutul activităţii sale revoluţicnare, tlnărul militant comunist Nicolae Ceauş.!scu
a cunoscut prigoana, fiind urmărit ele organele represin. La 23 noiembrie 1933 a fost arest;;.t şi
deferit Parchetului Tribunalului Ilfov sub învinuirea ele „incitare la grevă" şi răsplndire cte
manifeste împotriva „ordinii de stat".
în iunie 1934, aflinclu-se la Craiovn, împreună cu alţi tineri muncitori, pentru a depune
mărturie in apărarea conducătorilor luptelor muncitoreşti din ianuarie - februarie 19:13
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost din nou arestat. Deşi pus în libertate, organele represive ale
judeţului Dolj trimiteau Prefecturii poliţiei din Bucureşti următoarea notii: ,,Vă semnalăm,
fn vederea luării măsurilor ele rigoare, pe comunistul Nicolnc Ceauşescu ... carr, făclnch-sc
vinovat de adunare de adeziuni de solidaritate a muncitorilor cu ceferiştii condamnaţi, a fost
deferit Parchetului Tribunalului din Craiova".
Militanţii comunişti şi antifascişti care l-au cunoscut în acest timp au remarcat faptul că
tovarăşul Nicolae Ceauşescu işi cîştigase prin remarrnbila sa activitate revoluţionară, faima
unui tînăr nbsolut excepţional.
Apreciind ralităţile sale politice şi organizatorice, conducerea P.C.R i-a incredi:,ţat
tovarăşului :Kicolae Ceauşescu, în toamna anului 1935, funcţia de mare răspundere de secretar
al Comitetului Regional Prahova al Uniunii Tineretului Comunist. In această calitate, tln:l.rul
revoluţionar a desfăşurat o intensă activitate, a înfiinţat noi organizaţii U.T.C. lu sate şi între-
prinderi, precum şi filiale ale Blocului pentru apărarea libertăţilor democratice. Sub conducerea
sa, Comitetul regional Prahova al U.T.C. a iniţiat o amplă acţiune de propagandă, cli[uzînd peste
80 de titluri de broşuri şi manifeste cu conţinut revoluţiona!·, a!!lifascist. Prin prezen\a şi puterea
exemplului său mobilizator, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a imprimat un suflu nou in activitatea
revoluţionară a tinerilor muncitori, ţărani, intelectuali din raza comitetului regional pc care-l
conducea. Experienţa pe care o dobîndise în cadrul Comitetului l'\aţional Antifascist, i::su-
şirile sale deosebile, verificate in numeroase acţiuni revoluţionare de amploare desfăşurate de
P.C.R., şi-au găsit un larg clmp de manifestare în acţiunile pc care Ic-a intreprins pentru consoli-
darea politică şi organizatorică a Regionalei U.T.C. Prahova.
Ca rezultat al intensei activităţi organizatorice desfăşurate, al participării neobosite la
intensa muncă politică şi cultural-educativă a partidului comunist, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
şi-a cucerit un lnalt prestigiu în rîndul tinerilor, d• r, 1n 'celaşi timp, a atras asupra sa permanenta
supraveghere şi urmărire din partea organelor represive. în seara zilei de 15 ianuarie 1936 a rost
arestat ln comuna Ulmi, judeţul Dlmboviţa, unde se afla pentru organizarea unor acţiuni politice
ale organizaţiilor revoluţionare de tineret. ·
Ordonanţa de trimitere in judecată arăta: ,,Nicolae Ceauşescu, în vtrstă de 18 ani, domi-
ciliat ln Bucureşti, str. Vasile Lascăr, este membru activ, agitator şi bun propagandist comunist
şi antifascist, cunoscut de multă vreme ca atare de autorităţile siguranţei şi justiţiei". Deţinut
în închisoarea de la Braşov pină la sflrşitul lumii mai, a suferit, timp de aproape cinci luai,
rigorile unei anchete în care metodele mergeau de la şantaj şi ameninţări pînă la maltratare.
împreună cu ceilalţi militanţi comunişti şi antifascişti arestaţi la lnceputul anului 1936
fn judeţele Dimboviţa şi Prahova, militantul revoluţionar Nicolae Ceauşescu a fost implicat'tn
procesul judecat la Braşov in zilele de 27 mai - 5 iunie, 1936, proces de mare răsunet ln opînia
publică democratică, progresistă a vremii. Procesul a dat expresie stării de spirit antifasciste a
poporului român prin numărul mare de militanţi revoluţionari tirîţi pe banca acuzăril şi,
mai ales, ca urmare a spiritului deosebit de combativ imprimat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Cele peste 150 de „capete de acuzare" cuprinse în ordonanţa de dare ln judecată se
referenu la: organizarea în diverse localităţi din judeţele Prahova şi Dimboviţa a unor celule
8 Nicolae Ceauşescu, Rom/lnia pc drumul construirii sacietă/ii socialiste multilateral dez•

vo/late, voi. 15, Edit. politică, Bucureşti, 1978, p. 438.
STUDII ŞI COMUNICARJ 201
U.T.C. şi filiale locale ale Blocului Democratic; organizarea de lntrnniri conspirative; arborări
de steaguri roşii; discursuri potrin1ice regimului şi, mai ales, răspindirea materialului pmpa-..
gandistic de partid - manifeste şi broşuri editate de P.C.R. şi U.T.C. lu cursul anilor 1934-
193[,, confiscate cu prilejul descinderilor domiciliare care avuseseră loc.
Cele mai multe dia seria acestor „delicte politice" li vizau, in primul rind. pc militantul
corn:~nist Nicolae Ceauşescu, deoarece toate acţiunile politice cc.muniste condamnate ele autori-·
tâţi, !n domeniul organizării Uniunii Tineretului Comunist şi a Blocului Democratic, al propa~
gării şi difuzării materialelor de partid conspirative, constituiau rezultatul iniţiativei şi al muncii
s:ile tfective in calitatea de conducător Dl regionalei C. T.C.
Citarea, ln apărarea tinerilor judecaţi in procesul de Ia Braşov, a aproape 200 de martori
era o dovadă a amplei mişcări de solidaritate ce s-a denoltat in sprijinul acuzaţilor.
In centrul aten\iei completului ele judecată s-a aflat conducătorul revoluţionar :\'icobe
Ce~uşescu, care, cu hotiirire şi curaj, a respins invinnirile nedrepte formulate de autorităţi, a
dem;iscat abuzurile la care fuseseră supuşi în timpul arestului.
în cursul anchetei, ca şi ln timpul procesului, a rezultat limpede intenţia autorită!ilor de
a op:i extinderea influenţei P.C.R. in rlndul maselor populare, de a împiedica pe cei mai de
seam.:i. militanţi comunişti si'\-şi desfăşoare activitatea. in acest sens, este semnificativ faptul că
t11 timpul preliminariilor procesului şi apoi ln primele zile ale acestuia juriştii tribunalului au
c:ll!Lat motive pentru a-l îndepărta pc tovarăşul Nicobc Ceauşescu de la dezbateri. Aşa se face
că in cea de-a patra şectin\ă a procesului, în ziua de 30 m~i 1!131j, invodnd ca pretex.t atitudinea
de M,lldaritate cu unul din militan\ii antifascişti, tovar,i~ul l\'icolac Ceauşescu a fost judecat
pe loc, condamnat la şase luni lnchlsoare şi exclus de la dezbalerilc ulterioare.
Sentinţa dată de completul de judecat,'\ de la Brnşoy n determinat un puternic val de
proteste din partea opiniei publice democratice, antifasciste c:;n Homâ.nia şi de peste hotare.
Experienţa revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu atitudinea dirză şi intl':ln-
sigentă în timpul procesului, principialitatea şi maturitatea sa politică, greaua sentinţă pronun-
ţată in procesul de la Braşov au polarizat atenţia uno1· publicişti, personalită\i ale vieţii politice.
şi culturale ale ţării. Numeroase articole referiioa1·e la dezbaterile procesului au reluat decla-
ratme tovarăşului Nicolae Ceauşescu 1n faţa tribunalului.
Chipul neînfricatului militant revoluţionar era astfel conturat 1n ziarul „Arena"din 11-
iunie 1936: ,,Flu de ţăran, ieşit dia popor, acest tinerel intrat ln viaţă Ia o vlrstă fragedă, lncepe
să ştie ce trebuie să vreie. Şi !şi revendică mereu ale lui vreri. Ieri la Bucureşti, la Craiova,_apoi
la Ploieşti şi 1n Yalea Prahovei, in căutarea şi efectuarea ae lucru lşl spunea tovarăşilor de.
muncă a lui şi a lor durere, a lui şi a lor dorinţă. Şi de aceea a simţit efectele hipnozei cu vtua
de bou. De aceea a fost dus tn faţa Consiliului de război din Braşov. De aceea chiar 1n cursul
dezbaterilor şi pentru motive considerate de consillu drept ultraj, tlnărul Ceauşescu este con-
damnat la şase luni, 1n afară de lunga detenţie şi sentinţă de la srtrşitul procesului".
Largul ecou al procesului tn opinia publică românească şi-a găsit concretizarea şi ht
nwneroasele articole publicate tn presa timpului. Cotidiene de mare tiraj ca „Dimineaţa",
.,Universul", ,,Curentul", ,,Zorile", ln intervalul 27 mai - 7 iunie 1936. au publicat zilnic;
relatări despre dezbaterile procesului.
Mlrturie peste vremuri a unui moment de amplă semnificaţie pentru istoria partidu-
lui, procesul de la Braşov s-a tntipărit in conştiinţa maselor prin modul ln care tovarăşul
Nicol,ae Ceauşescu a transformat acea înscenare contrarie adevămlui şi intereselor supreme ale
poporului lntr-o condamnare fermă şi curajoasă a nedreptăţilor sociale şi abuzurilor judiciare,
a pericolului fascist care constituia o gravă ameninţare pentru libertatea şi independenţa poporu-
lui român. Prin glasul tovarăşului Nicolae Ceauşescu a răsunat r..:ispicat cuvlntul partidului,
gl:i~ul raţiunii şi al combativităţii revoluţionare. ·
lntemniţarca luptătorului comunist Nicolae Ceauşescu 111 inchisoarca Doitana se lnscrie
ca \1_i1 fapt semnificativ in contextul mişcării de rezistenţă internă a colectivului de deţlnuţ_i.i
politici l'eYoluţionari. Documentele vremii şi deopotrivă tovarăşii care l-au cunoscut ln
perioada aceea (august 1936 - decembrie 1938) reliefează activitatea intensă desfăşurată
in conducerea Grganizaţiei de partid. In mod deosebit s-u impus con tribu pa comunistului Nicolae
Ceauşescu la lupta colectivului de militanti comunişti şi antifascişti intemniţaţi lmpotriva prnc-
ticil,T samavolnice folosite ele administraţie, pentru reintroducerea şi respectarea regimului
politl.:.
ln condiţiile ln care agresivitatea statelor fasciste creştea, clnd pe scara rf1zboiului
ae urcau noi trepte, Partidul Comunist Român a avertizat asupra pericolului de moarte pe
earc-1 reprezenta nazismul, cu politica lui revizionistă şi revanşardă, a chemat la promovarea
unei politici ex.terne active de pace.
Partidul Comunist Român a luat numeroase iniţiative, a intreprins diverse acţiuni
prin care a condamnat agresiunea hitleristă, subliniind pericolul marc pc care li reprezenta
202 STUDII ŞI COl\lUNIC..'liU
Anschlussul pentru pacea Europei, pentru soarta ţărilor mici din centrul şi sud-estul Europei,
pentru independenta şi suveranitatea României.
încheierea acordului de la l\Iiinchen, in septembrie 1938, a provocat o profundă neli'
ni~tc ~i indignare ln rindul opiniei publice din ·România. ·_
în martie 1939, întreaga Crhoslovacie a fost cotropită de trupele Wermachtului. Llupă
A11schl11ss, inră un stat constituit numai cu 20 de ani in urm,i, dispărr.-\ de pc harta Euwpci.
în lunile re au urmat, pc teritoriul Homânici s-au rcfugial numeroşi cetăţeni cehoslovaci (,.,;iii-
tari, femei, copii, b,itrlni), care au fost găzduiţi şi trataţi frăţeşte de populaţia şi autoritiiţiie
ro1ntinl'~li, aşa cum se vor proceda şi cu polonrzii, după 1 septembrie 1 !J:i9.
in zilt,lc. dramatice care au urmat rlupă cotropirea CchosloYacici masele de !ărani, ! '.Fl-
citori, i111<-!ccluali au nispuns cu clan patriotic mobilizării parţiale holărilc de guYcrnul r,,._,.ân.
Este 1110111cnt11l cind Partidul Comunist H.omân, do,·cdindu-şi patriotismul sătt fiubintc "·aat
cuvlnt de ordine membrilor şi simpatizanţilor săi să se prezinte la unităţile militare ş; s:i
lupte pentrn inlărirea for\ei politice şi morale a armatei contra Germaniei hitleriste şi a
statelor revizioniste.
în acele momente de mari primejdii s-au prezentat sub arme de trei ori mai 1,-;ulţi
rezervişti decil cei chemaţi prin ordine de concentrare. Au plecat din satele şi oraşele lor,
cerind arme zeci de mii de oameni.
După punerea sa in libertate din celulele Do[tanci, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a p,lmit.
noi sarcini, a desfăşurat o bogată activitate tn cadrul organizaţiei revoluţionare de tineret,
refăcută sub directa sa conducere. Tovarăşul Nii;olae Ceauşescu - alături de care se afla
tovarăşa Elena Ceauşescu (Petrescu) - a reuşit să transforme activitatea cercurilor culturale
de pe lingă breslele muncitoreşti in acţiuni cu un puternic conţinut politic şi revoluţiilitar,
cu caracter patriotic şi antifascist.
Slarca ele spirit antihitlcrisl;i şi antirăzboinică a maselor populare s-a manifestat 1n
mod plenar cu prilejul marilor demonstraţii antifasciste care s-au desfăşurat ln România
cu 50 de ani ln urmă, la 1 mai 1939. 1'-Iarea manifestaţie de la Bucureşti, la care au participat
peste 20 OOO de oameni, in organizarea căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena
Ceauşescu (Petrescu) an avut un rol hotărltor, a pus 1n evidenţă capacitatea organizatorică
şi politică a comuniştilor români, a scos ln relief patriotismul lor fierbinte. La lntrunirile
din sălile„ Tomis", ,,Eintracht" şi „Aro" a fost subliniată necesitatea realizării unită\ji de luptă
a tuturor forţelor democratice şi patriotice, a întregului popor român pentru a face faţă peri-
colului hillerist, pentru a hara calea fascismului şi a războiului. Pe tol traseul, din P;aţa
Homană, Calea Victoriei, prin faţa Palatului Hegal, Splaiul lJnirii, Bd. George Coşhuc. str.
11 Iunie şi pină la llformlnlul Eroului Necunoscut din Parcul Libertăţii, cei peste 20 Olli) ele
participanţi, in rindul cărora se aflau militanţii comunişti şi antifascişti, tovarăşul Niclllae
Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu (Petrescu), au scandat lozinci cn un pronunţat u,nţi~
nut re,·oluţionar patriotic, antifascist şi antirăzboinic: ,, Trăiască democraţia", ,, Vrem I :o mâ-
nia liberă şt· independentă", ,,Vrem respectarea graniţelor", ,,Jos războinl", ,,Jos Gartl, de
Fier", ,,Trăiască Frontul Popular Antifascist", ,,Jos agenţii hitlerişti", ,,Jos trădători'.·de
ţară". La l\lormlntul Eroului Necunoscut participanţii au depus o coroană de flori Ş:· au
intonat clntece revoluţionare, patriotice.
În după amiaza zilei de 1 mai 1939 au fost organizate in zonele de agreinent din
lmprej11rimile [~'lpitalei nnmeroase ac\.iuni culturale, politico-educative cu caracter antifascist:
şi antirăzboinic. Actiunea de la Stadionul muncitoresc ·a beneficiat de participarea tovarăşu
hfr Nicolae Ceauşescu, care s-a pronunţat pentru realizarea Frontului Popular, pentru salvgiu-
darea independenţei şi integrităţii teritoriale a patriei. Organele poliţieneşti notau următoarele
ln legătură cu această acţiune: ,,Nicolae Ceauşescu, fosl condamnat la trei ani lnchisoare,
pentru activitate comunistă, pedeapsă executată la Doftana, a strigat ln timpul seri.Jării
de pe Stadionul l\Iuncitoresc l01Jnca comunistă: ,,Trăiască Frontul Popular".
·Evenimentele de la 1 mai 1939 au pus ln evidenţă forţa clasei muncitoare de la noi
din ţară, capacitatea Partidului Comunist Homân de a actiona impotriva fascismulni şi a iăz
lioiului, de a realiza un larg front patriotic, antifascist, şi au avut 1111 larg ecou nu numai
lri ţară ci şi peste hotare. La Conferinţa internaţională pentru apărarea păcii ţinută la Paris
Intre 12-14 ?nai 1939, s-a apreciat· că manifestaţiile muncitoreşti din ziua ele 1 mai 1939
din Bucureşti au fost „o expresie a voinţei maselor, o dovadă că poporul român se raliaz.'\
la mişcarea antifascistă şi că voinţa sa este de a lupta, in mod real, impotriya agrcso:ului
şi a fascismului".
:-;umeroase ziare şi publicaţ.ii din Franţa, Anglia, S.U.A., U.R.S.S., Elyeţia au scris
tn coloanele lor despre evenimentele revoluţionare, antifasciste din România.
Hcferindu-sc la nurile acţiuni populare din acei ani, tovarăşul (Nicolae Ceau~escu
remarca: ,,Partidul Comunist Homrin a condus marile b:'ilălii de clasă, lupta împotriva
STUDII .ŞI COI\IUNI-CARJ
răi.uoiului şi a fascismului, pentru realizarea unitătii clasei muncitoare, a unităţii tuturor

forţelor democratice lmpotriva războiului şi fascismului. Slnt binecunoscute luptele minerilor
din 1929, luptele din 19:i3 ale petroliştilor şi ceferiştilor, crearea Frontului Popular, marea
de:r,1onstraţie antirăzboinică şi antifascistă de la 1 Mai 1939 - care au afirmat cu putere
capacitatea clasei muncitoare, a partidului nostru comunist şi a celorlalte forţe democratice_
de ;i determina o nouă politică in viata României" 7 •
După acţiunile organizate la Bucureşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena.
Cea115esc11 (Petrescu) au continuat să militeze cu ardoare pentru unitatea clasei muncitoare,
pentru apărarea intereselor fundamentale ale celor ce muncesc, pentru apărarea indepeu-
denţti şi integrităţii teritoriale a României. Printre acţiunile iniţiale se remarcă şi Serbarea
Cimpenească din 13 august 19:l9, organi7A'ltă pe Stadionul Muncii din Parcul Veseliei, ln cadrul
căreia a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iar tovar:işa Elena Ceauşescu (Petrescu),
conducătoarea sectiei de tineret din sectorul II Negru al Capitalei a fost desemnată „Regina·
Muncii".
1n condiţiile internaţionale complexe ale fazei de inceput a celui de-al doilea război
mondial, ln vara anului 1940, României, izolată pe plan internaţional şi părăsită de toate
pnle;ile Europei, i-au fost impuse grave amputări teritoriale, care au culminat cu Dictatui
de },1 Viena, prin care se smulgea din trupul ţării un teritoriu de 4:1.500 km~ şi o populaţie'.
de :,>este 2.600.000 locuitori 1n majoritatea români, care intrau sub dominaţia terorii negre
horthyste. l\lasele populare s-au ridicat la luptă, au cerut să se opună rezistenţă, să nu se
cedeze nici o palmă din părnlntul sfint al ţării. Oştenii refuzau să se retragă pe noile graniţe,
iar :-,lunci clnd au fost siliţi să o facă, luat 1n raniţa lor pămlnt, jurlnd să se intoarcă, să-l
pună la loc. Şi in aceste tmprejurări dramatice şi apăsătoare, comuniştii s-au aflat ln primele
1·md:1 ri.
. La clrma statului a fost impus, prin interveniia directă a forielor hitleriste, un guvern
de 1.lictatură militaro-fascistă. în aceste condiţii, in pofida voinţei, a intereselor şi asplra-
ţiiJo,· fundamentale ale poporului nostru, România 0 fost llrltă in războ.iul dezlănţuit de Germa-
nia nazistă lmpotriva Uniunii Sovietice. Atributele fundamentale ale statului român, indepen-
denţa şi suveranitatea sa au fost gmv lezate.
Subordonarea politic~i, economică şi militară a Homâniei de către Deichul nazist a a,·ul
dn;:t. rezultat acapararea şi exploatar6a prădalnică a resurselor naturale, a bogăţiilor ~ă.rii,
inrb~1tăţirea situaţi6i mas6lor populare, au fost afectate interesele vital6 ale poporului român.
Toate acestea au amplificat lupta antifascistă a poporului nostru, au generat un puternic

val tl-c nemulţumire generală lmpotriva· regimului dictaturii militaro-fasciste şi a hitlerismului.,
În conştiinţa maselor populare s-a cristalizat tot mai puternic necesitatea imporioasă a ridicării
la luptă pentru oprirea cursului nefast al evenimentelor grave ln care fusese antrenată România. ,
Partidul Comunist Român s-a ridicat cu hotărire la luptă lmpotriva politicii regimului
dictatorial, a dominaţiei Germaniei naziste, organizlnd mişcarea de rezistentă, antrenlnd
masele largi ln lupta pentru sabotarea maşinii de război naziste şi alungarea trupelor strillne
din .ţară, pentru alăturarea României la co11liţla antihitleristă. Lupta antifascist~, antihitlerisU.
a poporului român a căpătat caracterul unei. ample mişcări de rezistenţă populară, naţională.
Obiectivele mişcării de rezistenţă din România, stabilite de partidul comunist prin
Platforma pogram din septembrie 1941, au reflectat aspiraţiile fundamentale ale poporului
pentru . refacerea unităţii naţlonal7statale, restabilirea şi consolidarea independenţei
şi suveranităţii naţionale, pentru drepturi şi libertăţi democratice. Ele au constituit progra-.
mul de luptă al Frontului Unic Naţional propus de, P.C.R. tuturor partidelor, grupărilor şi
perwnalltăţilor politice nefasciste, tuturor forţelor democratice şi patriotice.
Partidul comunist a acţionat cu toată fermitatea pentru unirea tuturor forţelor patrio- ·
licr, reuşind să realizeze o largă coaliţie a tuturor celor care se pronunţau, lntr-o formă sau
alta, peulru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, ieşirea din r:lzboiul antisovietic şi alătu~ ·
rarea României la coaliţia antihitleristă. _ · · ··
O puternică stare de spirit antihitleristă s-a dezvoltat lu rlndurile clasei muncifoare,
iăd,1imii, intelectualităţii, ale intregului popor român. Cu riscul libertăţii. şi vieţţi~ patrioţH, ·
anlifasciştii au desf1işurat numeroase acţiuni lmpotriva războiului hitlerist.
Reriectlnd nemulţumirea şi revolta maselor muncitoare, 1n rîndurile soldaţilor şi ale
ofiţe:-ilor se accentua starea de spirit ai1tihitleristă. Numeroşi soldaţi refuz:iu să plece pc front,
7 Nicolae Ceauşescu, Expunere la şedi11/a comunii a Plenarei Comil~tului Ce11iral al

Partidului Comunist Romd11, a organismelor democratice şi organiwfiilor de masă şi ob:_;/cşti, 28
noiembrie 1988. C11vl11/arc la încheierea şcc/infei comune, :rn noiembrie 1988, Edit. pollti(':1,
Bue;,reşti, 1988, p. 19.
2H STUDII ŞI COMUNIC-\RJ
cadre de comandă din armată, generali şi ofiţeri patrioţi !şi manifestau deschis lmpolr:v:rca
faţă de hitlerişti şi de dictatura militaro-fascistă.
fnţeleglnd gravitatea situaţiei prin care trecea ţara, cei mai străluciţi repreze:,t:inti
ai intelectualităţii române, patrioţi lumina\i, oameni de ştiinţii, scriitori, artişti, medici, pl'ofe-
sori universitari şi secundari, publicişti, au protestat lmpotriva războiului şi a domir1&1ţiei
germane, s-au pronunţat pentru ruperea alianţei cu Germania şi orientarea \ării pe calea
dezvoltării libere, democratice şi progresiste. 1n scrisori, memorii şi proteste, adresate ~'11\"e: {tt1lui
Antmicscu, ln pamflete şi articole publicate ln presa ,Temii, oameni de ştiinţă şi cultur,, r.~au
ridicat in apărarea idealurilor umaniste, au condamnat ororile hitlerismului şi ale răzbuiuluL
O contribuţie tnsenmată ln mişcarea de rezistenţă a avut-o realizarea in 1943 a Fron~
tnlni Patriotic Antihitlerist, care, alături de Partidul Comunist Român, cuprindea: lin lunea
Patrioţilor, Frontul Plugarilor, Partidul Socialist-Tărănist, t:niunea oamenilor muncii maghiat}
din Rom:\nia (MADOSZ), organizaţii locale ale Partidului Social-Democrat. Totodată, Parti-
dul comunist a desfăşurat o largă activitate pentru realizarea unităţii clasei mm.citoare, a
tuturor for\clor muncitoreşti, ca nucleu ar frontului democratic, patriotic şi antifasciit. 1n
aprilie 1944 s-a realizat unitatea de acţiune a clasei muncitoare prin încheierea Frontului unic
intre Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Democrat, care, aşa cum releva tovarăş1il
Nicolae Ceauşescu, ,,a constituit factorul esenţial in lupta pentru răsturnarea dictaturii 1iti1i'...
taro-fasciste, penlru ieşirea Homiiniei clin războiul dus contra t:niunii Sovietice, alăturarea
lll coaliţia antihitleristă şi trecerea la dezvoltarea democratică şi la transformarea soci;lls'tă
ll \.irii" ". .
· 1n manifestul publicat la 1 :i\Iai 1944 se spunea: ,, 1n ziua de 1 Mai, ziua ci de li1ptă
şi spcr:m\ă, muµcitorimca organirntă, unită de la comunişti plnă la social-democraţi, clle:imă
întreaga clasă muncitoare, pe toţi muncitorii crganizaţi şi neorganizaţi, întregul popor român,
to:ite clasele şi păturile sociale, toate partidele şi orgariizaţiile, indiferent de culoarea politică,
credin!ă religioasă şi apartencn\ă socială, la lupta hotărltă pentru pace imediată, răstun•.::u'ea
guvernului Antonescu, formare:i unui guvern naţional din reprezentanţii tuturor for("eloi'
antihitleriste ... pentru o Românie liberăt. d_emocratlcă şi independentă". ·
ln dezvoltarea ei, mişcare:i <le rezistenţă antifascistă din România a cunoscut o linie
ascendentă, :Hit ca forme <le manifestare a luptei, cit şi cuprinderea tuturor forţelor s-idal-
politke nefasciste şi antihitleriste, de la clasa muncitoare, ţărănime, intelectualitate, pl:d lâ
cercurile Palatului regal, inclusiv regele, generali şi ofiţeri superiori ai armatei, repreze1:~anţi
ai partidelor burgheze. .
ln iunie 1944 a fost creat Blocul J\"aţional Democratic, întrunind Partidul Con:,,nist
Român, Partidul Soci:il-Democrat ~i principalele parti<1c h1rţhcie: Partidul N:.iţional-Tiiră
nesc şi Partidul Naţional-Libernl. To:itc nreste fnţtlegcri, :ilirnţe, au c1Dstituit cadrul c,rga-
nizatoric al consensului naţional care a stat l;, baza hiptei de eliber:ire a pcporului r,-,nân
de sub dominaţia fascistă.
ln împrejurări interne şi externe fayorabile, partidul comunist, lmpreună cu cek'.alte-
fOl'ţe naţionale, a trecut, la 23 Augusl 1944, la înfăptuirea reyoluţiei ele eliberare naţhn.ală.
şi social~, anlif:1scist'I şi al'tiimperialislă, care a dus la răsturnarea rlict:cturii militaro-fasi:i'!te,
la trecerea României cu întregul său potenţial economic şi militar alături de coaliţia onti-
hilleristă.
Victoria re\"oluţiei de eliberare naţională şi sociaU, antifascist~ şi antiimperialistă, care
a deschis o nouă eră ln istoria României, era înfăptuirii societlţii fără exploatare, a soci etăţii
socialiste, năzuită ele clas:\ muncitoare, de alţi oameni ai muncii, de intelectu~lii cu viidert
tnaintate, de lntregul popor a determinat condi\ii radical schimbate pentru semnificâ'ţia zilei
solidarităţii internaţionale, pentru conţinutul şi lozincile ei, inclusiv pentru formele con crete
de organizare şi manifestare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu releva tocmai această lmprejurăre
nouă, cind spunea că „oamenii muncii din România sărbătoresc 1 Mai treclnd ln re '"istli
măreţele succese obţinute, la lnceput ln lupta pentru democratizarea ţării, pentru transforma-
rea reyoluţionară a societăţ.il, apoi ln zidirea celei mai drepte şi mai umane orlnr\ i1iri.
orlndu Irea &ocialistă, ln făurirea noii civilizaţii materiale şi spirituale pe pămintul patriei noa slrc.
Fiecare 1 Mai reprezintli o nouă treaptă pe care poporul nostru, liber şi stiipln pe dcsti nele
sale, o urcă pe drumul progresului, al bunăstării şi fericirii" 9 •
• îndată după 23 Aup1st 1f44 F<mfn:a a r-ntic'.rd <U toate.forţele sale milita.re şi
economice la ră2loiul c'.u alăh:ri c:c t·n:1 J:Ca ~c,,-;<tidi şi Aliaţi, ptntru eliberarea de sub
8
Nicolae Ceauşescu, RomlJJii<t pt drumul cons/rnirii socie/11/ii socinlis/e nm/Jilc:leral d;,z.
JJollale, ,,oJ. 18, Edit. politică, Bucureşti, 1070, p. 242.
• Nicolae Ceauşescu, op. cil ..
STUDII ŞI COIIUJNICARJ
tlominaţia horthyslo-hitlcristă a părţii de nord-\'cst a Transilvaniei, continulnd apoi sa-ş1

ad11că· întreaga contribu~ie Ia eliberarea Vngariei, Cehoslovaciei, a unei părţi a Austriei. j!lnă
la fnMngerea deplină a Germaniei hitleriste. fn acelaşi timp, ln interior, tn faţa fot'.clor
democratice, a partidului nostru comunist, ieşit, după 20 de ani, din ilegalitate, s-a1.c ·p1is
!nsenmate probleme priyind rd:ice.rca economiei naţionale şi lnfăpluirea unor reform~ eco-
nomico-sociale aduse la ordinea zilei cn necesitat!' de desfăşurarea rapidă a ennimcntdor.
Instaurarea g11Yernului dcmocrnlic muncitoresc-\ărănesc de la 6 martie 1945 a con,'.ituit
un moment de mare importan\ă, s-a trecut la o seamă de prefaceri tot mai ample ~i mai
profunde. Clasa muncitoare, in l'OUdiţiile foarte grele de Yia\ă în care se afla datorilă <:,,nse-
cinţelor războiului şi exploatării capitaliste, nu a precupeţit nici un efort pentru a-şi lnde1>lin i
măren\n misiune isloril'ă, de data acensla o misiune construcliYă de vremuri noi. În p~'mii-
vara anului 1945 c!nd încă războiul nu se terminase, dar cînd peste puţine :zile Gern•..tain
hitleristă avea să capituleze, in Homânia, după atlţia ani începînd din 1890, a fost sărldtorit
primul 1 Mai, ca moment al unei nemaicunoscute transformări revoluţionare care inc~;,cau
să aibă loc ln Yiaţa patriei. t·n mtuziasm general stăplnea masele muncitoare, ele In ,,raşe
şi sate. Era primul 1 :Mai sărbătorit prin sporirea producţiei, organizarea mai bună a m.-r1cii,
pe1)tru . consolidarea gu\'ernului, a reformei agrare democratice, legiferată cu puţin :.imp
lnafotc; · pentru noi eforturi în Ycderea încheierii războiului antihitlerist. :ln circularJ. sa,
Comlte'tul Central al Frontului Cnic l\Iuncitoresc releya:,, 1 Mai trebuie să fie o sărb,Y,,n1·e
a lil:ie'rtăţii poporului muncitor, a unităţii clasei muncitoare, a rc3Jizărilor înfăptuite in cAnil
operei <le reconstrucţie şi democratizare a ţării". Ca loziuci, erau lansate: ,,Trăiască Hom'.inia
democrată!", ,,Trăiască unitatea de muncă şi de luptă a muncitorimii,· ţărănimii şi intc-
Jectual!tăţii pentru consolidarea democratic.'\ în ţara noastrii !" ş.a.m.d. Este acesta exwesia
începutului de istorie nouă, înfăptuită, an de an, pină tn prezent.
-· · în acest timp au crescut influenţa şi rolul Partidului Comunist Român, PartiJuhii
Social•Democrat, Frontului Plugarilor şi a altor formaţiuni democratice, patriotice. ln,iată
după 23 August, au fost reconstituite sindicalele, însă de Ia început pc baza unităţii, a Ff"On-
tulni Cnic Muncitoresc. Abolirea monarhici Ia 30 decembrie 1947 şi proclamare:, rcpu:iiicii
au mar_cat o etapă nouă, au scnmliicat instaun;irea deplină a puterii populare, dcschiL/ere_a_
posibilităţilor de trecere nemijlocită la reyoluţia şi construcţia socialistă. în condiţiile tn:•:crii
Ia noua etapă istorică, a revoluţiei şi construcţiei socialiste, Yia ţ:..'l a impus crearea ln t 948
a parii<11ilui unic al clasei muncitonre. Referindu-se la semnificaţia acestui eveniment tovar:i.şul
Nicolae Ceauşescu preciza: ,,Se poate afirma cu deplin temei, că nici nu se putea pune
problema trecerii la construcţia socialismului fără un partid unic, revoluţionar, al cusei
muncltaare, care· să ·indeplineaec.'i rdul ele forţă politică conducătoare tn această uriaşă acti-
vitate de transformare a întregii ţări" 10•
•. în această primii etapă, care a durat plnă 1n 1965, după realizarea partidului 1:nic,
constituirea Marii Adunări Naţlonale şi adoptarea primei Constituţii republicane s-a procedat
la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie din domentile industrl11I, bancar, finan-
ciar, la cooperativizarea agriculturii, Ia modificări tn organizarea şi orientarea lnvăţămlnlalui,
a cercetării ştlin!ifice. Esenţ.ial este că a fost lichidată exploatarea omului de către om,
realizare de bază pentru ~sigurare3 egalit[.ţii social-pclitlce_ şi afirmarea persor.alilăţii um:me.
Toate aceste transformări, care prin ele însele au marcot conţinutul primei faze de
!nfdptoire a societăţii socialiste s-au rAsfr1nt şi mai p\1ternic şi la nivel ,upertor tn· planul
lmplinirli năzuinţelor clasei muncitoare, de fapt ale lntregului popor muncitor, manife.to.te
din Un:p l:r.deh:ngat, şi rezolvate treaptă de treaptă; plnă la tmplinirea soluţionării lor prin
ln&Aşf esenţa societăţii socialiste. Anul 1965 marchează lnceputul unei epoci noi ln istoria
Rom:,nici. Congresul al JX-lca a in,·estit ln funcţia supremă de secretar general al particlului
pe loy:irii~ul :Kicolae Ceauşescu, devotat coD1uni„t şi înnăcărat patriot, personalitate proerni-
llcnt:, a· lumii rnulemporane. Congresul a trasat obiectivele dezvoltării economico-socia(e a
patriei nC1rtsl Ic ln noua etapă. A pus un accent mai mare pe crearea unei puternice indu·,tl'ii
rnd:Jiţlt, ;n temeiul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe acordarea unei ruai
mari i mru \~11\c agrin1lturil, !ntregulni ansamblu al economiei, lnvăţămlttului, culturii, acti-
vii i"1!li 1•0Iitico-cd11catin, patriotice. S-a trecut mai hotărit Ia lichidarea atitudiuii ele p1m:o-
nirc fa \:'i de tot ceea ce era străin şi de redare partidului, popornlui a tncrederii ln forţcle
lor, in rupacitatca lor de ginclire ~i ac\june, a sentimentului de demnitate patriotic:'!, re,o!u-
\lonar::.
Opern complexă de realizare a orlnduirii noi tn Romllnia se află tn prezent 1n el.:.pa
făuririi socictălil scclaliste nmltilateral dez,·oltale. Potrivii orientărilor date de Congresd al
XJJI.Jea şi Conferin\a na!ională ale partidului, Rom~nia avansc::iză tot mal ferm spre l:,.dc-
10 Nicolae Ceauşescu, op. tit., ,·ol. 31, Edit. politicii, Bucureşti, 1989, p. 676.
. STUDII ŞI COMUNICARI
plinirea ol>iectivnlui ca plnă ln _auul 1990 să devină ţară socialistă mediu dezvoltat(l. îu
acest an, 1989, poporul român se află ln faţa pregătirii şi desfăşurării Congresului al XIY-lea
a} parlidului, care urmează să adopte al noulea plan cincinal şi orientările generale ale dez-
voltării pină ln anul 2000 şi, ln unele domenii, şi plnă ln primul deceniu al secolului
al XXI-lea, şi ln faţa celei de a 45-a :miversări a victoriei revoluţiei de eliberare socială si
natională, antifascistă şi antiimperiDlistă din August 1944.
însufleţitoarele şi mobilizatoarele programe de ,iitor atestă r,lenar treapta de istorie
pe care se află ţara noastră ln anu I ln care sărbătorim - ln formele specifice şi atlt de orga-
nic îngemănate cu munca productivă, fizică şi intelectuală - lmplinirea a cinci decenii de la
cutezanta si asa de semniricativa manirestare de 1 Mai din România anului 1939, care a.
exprimat v~intâ neabătută a clasei muncitoare române, a lntregului nostru popor de salv-
gardare a intereselor fundamentale ale patrlei,-de promovare a democraţiei, păcii şi progresu-
lui, şi a unui secol de la proclamarea zilei de 1 M~i ca zi a sclidarităţii intemaţiomile.
llESl'ME
A l'occasion du 50-eme anniversaire de la grande demonstration du premier mai· J~39

Ies ::mteurs mettent en evidence le fait que le jour de 1 Mai 1939 est devenu de :plus en·
plus 11ymbole de l'action de la classe ouvriere, de sa decision de suppression de l'exploita-
tion et de l'oppression, de construire une nouvelle societe, egale et droite pour Ie. profit
de ceux qui travaillent.
0n y mentionne la clecision du Comite Polltique Executif du Parti Communiste Hou-
main ele 2 mars 1989 concernent l'anniverSllire de 50 annees depuis la demonstralion p;itri-
otique, antirasciste et antiguerricre de 1 mai 1939 et d'une centaine d'anuees depuis la
proclamation du Premier m:ii comme jour de la solidarite inter1U1tionale de ceux qui: tra-
vament.
L'article realisc un bref historique du chcmin cumplexe parcouru par la classe ouvriere
dans le proressus de transformation dans une nouvelle classe sociale: la rlasse la plus revo-
lutionnaire de la societe roumaine .
. Commenţant de la moitie du XIX-eme sicclc jusqu'a prcsent, partout au monde·
ou ftle constamment le premier mai.
Dans la pcriode cl'asccnsion et de developpement du mouvement ouvrier en Roumanie
on y montrc Ie role important du Parti Communiste Roumain dans l'organisation et la dlrec-
tion du monvement ouvrier, de ces actions qui ont culmiJle par la rcallsation dc. l'ad e
dn 23 aout 1944 et cnsuite par l'oeuvre de construction et d'edification de Ia sociHe ~ocialiste.
PHECIS
. Ou the occasion of the 50 year annh-ersary since the g1·eat demonstration ou the
lsl ol :\-Iay t9:19theauthors bringto ouraltention the fact that !!larting with 1889 Mai Day
has hecomen, evcr more clearly, a symbol tf the actions of the working class, of thelr will
to aQollsh exploitation and to build up a new society, cqual and right, in the sen•ice of
those who work. · ··
There is mentioned thc decision to mode hy the Politica! Executive Committee of,
the Central Committee of the Roumanian Communis t Party on the 2 nd March 1989 regar~
cling the celebratlon of 50 years since the patriotic, antifascist aud anti-war demonstration
on the 1st or l\lay 1939 and of 100 the years since tbe declaratlon or May Day as the
day .ar lnternational solldarity of those who work.
·The material gives us a brief history of the complex way of thc working class' in
the ·-process of becoming a new social class, the most revolutionary of Romanian sociely.
There is also a showcd the international participation or thc "·orking class in organizing
and deciding to celebrate l\lay Day starting with the middlc of the nineteenth century up
to the prcsent day. For the period of ascention and development ot'the movement or the
workmg class there is pointed ont the important pal't played hy the Romanian Communisf
Pa11y in organizing ancl Ieading lhe mo\'emcnt of the workiug class, all its actions which
culminatcd with the historic act rrom thc 2:1 rd o[ August 19-!4 :mel tl1en went [orth in
the process or lmilding up the sodalist socicty.
STUDII ŞI COI\IUNJCABJ ~1)7
En1inescu ş1 Arhivele
Dll\IlTRIE YATAMANIT'C
Eminescu lşi fal'c studiile la Berlin Intre 1872 şi 1874 in Ycclcrea pregătirii cloclor::ilu-
lui · in filozofie. Poetul audiază h1să şi cursurile lui Karl Richard Lepsius ele istoria Egiptu-
lui şi cele ale lui Johann Gustav Droyscu de istorie modernă. :Manuscrisele eminesciene CU!){'inci
numeroase lnsemnări de la prelegerile acestor profesori, extrase din diferite tratate de spc·-
cialltate, precum şi note bibliografice privind inele lucrări de istorie care stau ln atenţia
sa lu anii studiilor uniyersitare.
· Preocupările lui Eminescu in epoca pregătirii doctoratului privind istoria par să aihii
ca obiect şi întocmirea unei teze secundare din această materie, cum se obişnuia la unele
universităţi străine din acea vreme. Eminescu întreprinde, intr-adevăr, cercetări lu arhi,·ele
străine ln 1874 ln vederea realizării unui tur de orizont cu privire la fondurile documentare
ln care presupunea că se păstrează mărturii privind ţara noastră. Eminescu ii scrie lui Ioan
Alexandru Samurcaş, secretar al Agen\iei cliplomatice din Berlin, despre eălătoria sa la Konig-
sberg;_-ciraşul lui I<ant, unul din filozoiii preleraţi ai poetului. ,, în Ktinigsberg n-am stat aeci_t
cinci :zile - li scrie Eminescu lui Samurcaş, in 19 septembrie 1874 - , unde, locuind la \1m1l
din __colegii mei de universitate, fiu de comercinnt, şi insolit de el în cercetările mele. a111
pnti:1t ,,orbi cu clirectorul Archivei despre existenta documentelor regatului Poloniei şi a (.ări:
Jor·lnvecinate, am cules notiţe asupra acelora, cnri slnt publicate deja in Corpora documenlo-
rnm, dară o cercetare cn ochi proprii a documentelor originale 1111 este permisă decit după
o învoire lnscrisă a gll\·ernului central. O asemenea învoire aş fi trebuit s-o solicit sau prin
Agenfla noastră san prin mijlocirea Ministeriului nostru de Externe" 1 .
De la Ktinigsberg, Eminescu pleacă la Cracovia. Aici află că documentele păstrate
ln arhivele cracoviene începuseră să se tipărească şi că editarea lor se afla la al treilea
volum.- Poetul are in vedere, probabil, colecţia .Monumen/a medii aevi historica res geslas Polo-
11iae illustranlia, care se tipăreşte la Cracovia, tnceplnd din 1874 şi a cărei editare se continuă
şi după această dată.
Eminescu face ultimele investigatii ln călătoria sa de stuali la Lvov (Lemberg).

Lemperg aş fi wut să scot - 11 lnfo_rmează poetul pe Ioan · Al. Samurcaş - fotografia bisericei
Iu
Movileştilor şi a portretelor cllniăuntrul ei' (familia lui Ieremia Movilă şi portretul unui
armaş din Ţara Românească, care cu vremea a f9st ajuns mare-cancelar al Poloniei), dat
lipsa de mijloace m-a oprit de a angaja un fotograf pentr-o asemenea lucrare" 2 •
·• Eiserica Moldovenească (Wolska' · Cerklew) dln Lvov este ridicată de l\lovr-
leşti, cum spune Eminescu ln scrisoarea sa. Portretul din interiorul el nu este al unul armaş
din Ţara Românească, ci al lui Constantin Coniaet, administrator al vămilor ln Rusia. Acesta
ridică e lopotn iţa, repară biserica şi este lnmorllllntat ln ea 8 • Inscripţia de pe portret arată
că a stat ln „Valachia Cisalpină" şi a ocupat 1n domnia lui Alexandru Lăpuşneanu funcţia
de „pra efectus adminletratione Valachiae", text căruia Eminescu ll dă tălmăcirea de arntaş.
Coniact a !ndeplinit ln Polollia „officio maximo cum relpubllcae emolumento perfunctus
esset". Poetul interpfetează textul că persoana reprezentată ln portret ajunsese mare cancelar.
lnYestiga\iile Intreprinse de Eminescu ln aceste arhive au ca urmare faptul că poetul
!şi a,n n lizrnzii Cil lnriclitate pregătirra sa pentru cercetarea arhlvislică şi face reflectii asu1>ra
răspu n clerii rrlor <"C se ang:ij:m s;i scoală la lumină documente istorice. ,,E altceva a face
cercel :iri prn trn sini' lm11şi - ii arat:1 Eminescu lui Ioan Al. Samurcaş - cari, greşite cbial'
fiind, nu au niei lill nn::cter oficial, şi alll'eva clnd, ca reprezentant (cel puţin a peu pres)
al 1111 ui gu,·ern, cerl'rlezi l'll toată responsabilitatea morală documente vechi - ele-a căror
autentici tatc şi aunliz:i :?rchaică at !mă tranşarea unei rhestiuni de politică militantă poate.
1 -1.E. Toron\iu. Studii ~; ,locu mente literare 1 V. Juni mea. Bucureşti, Jmlitulul de ~u-te
grafi N' ,,Bucoyina", 1!)3:-J, p. 120-121.

2
Idem, p. 121.
n P. P. P211aite~cu. Fu11<lcl{iu11i reli9io,1sc romcimşli în Gali/ia. fn nuletinul Comisiw1ii
Monumentelor Istorice, XXII, Bncnreşli, l!J2!J, p. 1-l!J; I.E. Torou~iu, op. cil., p. 291-:!94.
208 STUDU ŞI COMUNICARI
ln ~firşit pentru a lncerca deschiderea uşilor archivei pe calea cea mare a relaţiilor interna
ţion:Je lmi lipseşte încrederea 1n mine, nefiind specialist ln descifrarea documentelor şi avlnd
ln :.reastă privinţă mai multă rutină şi bun simţ declt lnţelegerea tuturor greutăţilor şi cri-
teri;)or, de cari chiar sciilori însemnaţi sînt învinşi"'·
Eminescu nu se desmînte nici de astă dată 1n privinţa ln::iltei sale conştiinţe ln tot
ce !ntreprincle. Poetul era decis să-şi facă pregătirea necesară să poată clescirra şi interpreta
dot,,mcntele istorice din arhive . .,Pe la mijlocul lui nocmvric mă întorc 1n Germania - ii
scrie Eminescu lui Ioan Al. Samurcaş - pentru examene - se in\clcge că coelesb cleorum
grai:a fawnte, nefiind caz lmpiedecător. Călătoria mea ,·a avea de scop lnainte de toate
deJJ,mcrca doctoratului. Pină atunci mă voi pune lnsă ln corespondenţă cu D-nul Hâjdii.u,
pen:,u a afla de la el numele dicţionarelor auxiliare (a limbei latine corupte din acel timp
şi a prescurtărilor uzitate pc atunci) şi toate preservativele critice, pe cari cineva trebue
s.'i le aplice la documente, pentru a afla dacă sînt autentice sau apocrife; căci ln critira docu-.
ment(•lor nu c permis a visa. înainte de plecarea mea, Vă voi anunţa pentru ca să binevoiţi
n mijloci eliberarea actului susmenţionat cu permisiunea ele a Yizita archivele secrete ale
StaL1lui prusian" 6 •
Eminescu nu pleacă la Berlin pentru depunerea doctoratului, cum spera, şi intră direc-
tor'.;: Biblioteca Centrală din Iaşi. Momentul acesta din biogl'afia sa este cu deosebire impor-
t:ml in mai multe privinţe. Nu ştim dacă s-a adresat lui Hasdeu, cum lşl propunea, lnsă
Em,nescu trece la trnduccrea manualului lui A. Leskicn, Ha11dbuch der Altbulgarische11 ( Aetkirc-
chcw/awischen) Sprachc. Grammatik. Texte. Glossar, tipărit la Weimar ln 1871 şi păst.x:at_
în rmmuscriselc sale 8 • Poetul se familiariza, prin traducerea nmnualului, cu vechea slavonă
şi c,1 aHabetul chirilic. Munca ln Biblioteca Centralii Unh·crsitară, unde li trec prin mină
documentele şi cărţile, face ca Eminescu să devină unul din cei mai stăruitori intelectuali
ron..,ni in recuperarea vechiului scris românesc. Desfăşoară o susţinută activitate in a-ceastă
diredic şi imbogăţeşte fondurile bibliotecii ieşene cu achiziţii preţioase de manuscrise şi
carte rară. Este şi epoca ln c::irc lşi fol'mcază biblioteca personală din manuscrise şi carte rnră.
!\Iul'.(' din manuscrisele din biblioteca sa le lmprumută lui M. Gaster şi H. Tiktin, care
le , Ulizcază ln lucrările lor fără să i le restituie. ·
Dacă Eminescu nu continuă inYcstlgaţlile personale in arhive, nu este mai puţin ade:
Yăr;.! că asemenea cercetări Intreprinse de alţii stau permanent ln atenţia sa şi Ie utilizează
rn r,roza politică. Manuscrisele poetului cuprind multe lnsemnări privind autori, colecţii şi
docPmente istorice. Slnt de reţinut nume ca Jordanes, care trăieşte ln secolul al \'I-lea, cu
lucri:ri ca De Gelarzzm sive Golhorum origines ci rebus geslis (1515) şi Isidori Chronicon Got-lto•
rum, l'a11dalorum, Suenorum ci Wisigolhorum (1597), Antonio Bonfini (1434-1503), cu Rerum
/1111,,,,lficarum decades, Nicolaus Olahus (1493-1568), cu II ungari a şi Chro11ico11. Pietro Servius
(? - 1648) cu Juvcniles {eriae que conlinenl anliq11ilal11m romanarum miscellanea (1638),
.Joseph De Guignes (1721-1800) cu Ilistoire generale des lluns, des Turcs, des Moi1gols et
dcHmtres Tarlares occidentaux (1756-1758). în manuscrisul 2257, 418 găsim şi o listă, tntocni.ită
de Eminescu, pentru autorii consultaţi de Gheorghe Şlncai, cu date biografice despre ei:
„Georgius Fabricius, poet şi istoric, născut la Cllemnitz la anul 1516 (mort 1571), a
[ost ]'H'otejat de împăratul Maximilian II şi a dirijat in curs de 25 de ani colegiul din l\leissen.
Origines slirris saxoniae 1597 Lib. Brietlus [Philippus], iezuit, bibliotecar al Colegiului
Icwi!ilor din Paris, n[ăscut] la Ahbcville 1601, m[ort] la 1668.
Parollela geographiae veleris ei novae, 1649, 3 voi. 4°.
Thealrum geographicum Europae vcleris 1653 in folio.
Cronicon ab orbe condila ad c111m1m Chrisli 1663 el JGS.~, 7 vol[ume] in 12.
Phi/ippi Lab/Je el Philippi Brieli concordia Chrono[ogica, 1670, 5 vol[ume] in (ollo.
D/ugosz Ioan zis Longinus, istoric polon născut ln Brezric la n[nul] 1415, dintr-o fami-
lie i,obilă, a fost preceptorul copiilor lui Casimir IV, a lmpllnit mai multe misiuni diploma-
tice fn Prusia, Ungaria şi Boemia, a fost numit la lntoarcerea clin călătoria la locu"rile sfinte
nrcbfcpiscop de Lemberg şi a murit la 1480 înainte de-a fi consacrat.
t I.E. TorouUu, op. cil., p. 121.
6 Idem, p. 122.
8
1\1. Eminescu, Opere Xn-·. Trmluc~ri fi!o:ofice, istorice -~i şliin/i{ice. Edl\ie critică
lntemciată de Perpessicius. Studiu introducti\• de Al. Oprea. Edilie criticii lngrijltă de Petru
CJ·elin, Aurelia Creţia, Dimitrie Yatamaniuc, Anca Costu-Foru. Coiaboratori externi Gheorghe
.:\llhiiilii, .\mita Bhose. Secretar tehnic Ile,ma Ha tiu. Bucureşti, Euitura Acad1mlici Republicii
Soei-'liste Homânia, 1983, p. 443-507.
7
M. Eminescu, Fragmrnlarium. Eui\ie după manuscrise, eu varinnte, note, addcnd,•
şi indici de l\Iagdaleno. D. Yatam:.miuc, Bucureşti, Ectilur:1 :;;tiinllftcii :~l Eaddopcdică, 1'981,
p. 361, 531, 595, 613.
STI:D11 ŞI C01'IUNICARI
Ilistoria Polonica, usque ad annum 1480 (Lipsea, 1711, 2 volfumel in folio) Lib. XII[
acl :>rmum 1475 (Ştefan)" 8 • Pentru istoria naţională, Eminescu îşi extrage informaţiile din
colenia Docwncntclor Ilurmuzaki, care se tipărea sub lngrijirea lui I. Slavici, din cronicar_i,
pentru care foloseşte ediţia lui l\L Kogălniceanu, Cronicele Romdniei sau Lelopisefele .cvlol-
clovfi si l'a/ahiei (I- III, Bucureşti, 1872-1874) şi tratatul lui Eudoxiu Hurmuzald, Frag-
menit :ur Geschichle cler Rumiinen, ln şase volume, din care traduce, cum am văzut, primii!,
ce ~e tipăreşte ln 1879. în aten!ia lui Eminescu stau publicaţiile lui B. P. Hasdeu, Jslol'ia
criliui a românilor şi Archiva isloridt a României. Poetul !şi extrage de :iici informalia. isto-
rică pentru studiul Basarabia. La scrisoarea lui B. P. Hasdeu ln care acesta se pllnge că
nu-i·titează publicaţiile, poetul răspunde ln „Timpul" din 5 martie 1878, clnd arată că nu
term:n:ise studiul, dar că va face acest lucru la încheierea lui. Eminescu !şi lndeplincş_te
promisiunea ~i arată, ln finalul studiului, că pentru secolele XIV-XV a cercetat cele doiia
lucr.:.:-i ale lui Hasdeu „cu mult folos". Dintre reviste, Eminescu aprecia Columna lui Traian,
sco:.i~ă de B. P. Hasdeu, tocmai pentru faptul că dădea la lumină documente din arhive.
,,Colllmna lui Traian ... promite a deveni o preţioasă revistă - scrie Eminescu ln „Timpul"
din 1 aprilie 1882 - şi a da o nouă impulsiune ştiinţei române. Ştiin[ele române, zicem, pentru
că, (Iacii ştiinţele naturale şi matematicele slnt prin chiar natura lor cosmopolite, ştiinţa
istoriei, a limbei, a m:rnifcstărilor artistice ale unui popor, a vielii lui jurioiee, a datinilor
„
este ştiinţă naţională. Acestea din urmă întăresc vertebrele naţionalitiipi, aceste fac pe un
popor să se cunoască pe sine însuşi, li păstreazf ln originalitatea şi tinereţe,, lni şi-l mintuie
{.e pfatitudinea unei culturi cosmopolite" 9 • Cercetări, ca cele Intreprinse de B. P. Hasdeu,
arau Eminescu, nu ar prezenta o importanţă atlt de mare, dacă poporul româu ar ri fost
fel'it de vkisituctinile istorice. ,,Ceea ce se dezgroapă prin aceste documente istorice şi linguis-
tice - scrie Eminescu - nu slnt dar numai materialuri de interes arhedogic, ci e România
lnsă'.i, e geniul poporului românesc" rn_
Eminescu li recunoaşte lui B. P. Hasdeu inzestrarca şi prcgiitirea necesară pentru
cercciarea arhivelor şi editarea de documente. ,,Fără lndoială unul din meritele d-lui B ..P.
Hasdeu - scrie Eminescu - este de-a fi introdus un nou metod, pozitivist oarecum, ln cerce-
tare., istorici naţionale. înzestrat şi c-o memorie imensă şi c-o putere de combinaţie _aproape
egalâ cu această memorie, lntrunind deci cele două calităţi ce caracterizează inteligenţele
geni:,1e: memoria şi judecata, cunoscind o sumă de limbi vie şi moarte, Intre cari pe cele
slave, d-sa ne-a descoperit cel dintll izvoarele slavoneşti atingătoare de istoria noastră, cu
atit mai preţioase cu cit, fiind lnconj.ura·ţi d·e slavi, aceştia ne cunoşteau poate mal bine
decH popoarele apusene. Cronicele polone, colecţiuni de documente slavone, poezia poporană
a nea murilor balcanice şi a celor de la nord, multe din acestea au fost atrase tn cercul
cercetărilor sale şi lncet-lncet istoria noastră se reconstruieşte piatră cu piatră, manifestare
uniformă a unui singur geniu naţional, al . geniului poporului românesc" 11 •
Manuscrisele lui Eminescu cuprind numeroase cronologii şi ţabele si11cl"or.lc~ privind
istoria naţională şi universală. Dramaturgia .sa
.este, 1n .cea mşt_mare parte, t_ot ,de,bisplra-
ţie istorică. Cronologiile şi tabelele sincronice conferă manuscriselor un-caracter pronunţat
de instrument de lucru. . · · .· . .
Orientarea lui Eminescu spre publicaţiile care tipăreau documente din arWve li pune
la lndemlnă un material informativ pe care tl utilizează tn proza .sa politică. Studiul In(1uenfa
austriac6 asupra rom{J.J1ilor din Principale, publicat 1n „Convorbiri literare" 1n 1876, este un
excurs istoric, bogat documentot, la un secol de la anexarea Bucovinei la Imperiul ffa~bur-
gic, !n 1775. Politica expansionistă habsburgică este analizată pe ba.zi de date Istorice, cum
procedează tn numeroase articcle, şi acestea formează armătura ştiinţifică a discursului critic 11-
Dacă Eminescu urmăreşte cu ate11ţie publicarea documentelor dili arhive şi le utili-
ze:ii.1 ln scrisul său, prezintă importanţă 1n egală măsură şi m.ă.rturiile documentare ce· se
pilsbează tn arhive, ln legătură cu viata şi activitatea sa. Arhivele Statului din ţara ridastră
~ Idem, p. GlG.
9 l\1. Eminescu. Opere XII I Publicistica. Eai ţie critică lntemeiată de Perpessicius.
Ediţie l'ril ic,i îngrijită de Dimitrie Yatamaniuc, Petru Cretla, Oxana Busuioceanu~ Simona
Cioc,,Jcscu, .\nea Costa-Forn, Aurelia Creţia, Claudia Dimiu, Eugenia Oprescu, Ileana Raţru,
Bucnrcşti, Editura Acaaemici D.epuhlil'ii Socialiste n.omânia, 1985, p. 88.
10 Idem, p. 89.
11 Idem, p. 87-88.
1 ~ ;\1. Eminescu, Opere IX. Publicistica. Edi\ia lnlemeiată de Pcrpcsicius. Studiu intro-
dudi\· de .\\. Oprea. Ebiţic criticii de Pelru Creţia, Dimitrie Vatamaniuc, Anca Costa Forn,
Euguia Oprl'seu, col.1bor3tor extern Gerhard Csejka. Bucureşti, Eo.itura Academiei. Repu-
blicii Soeiali~te Homânia, 1980, p. 1G3-173.
STUBII ŞI COMUNICAin
cuprind un bogat fond de documente pri\'lnd străbuPii, bunicii şi părinţii săi, ·numirile şi
destituirile poetului din posturi, precum şi un bogat fond de documente, format cu precădere
din· corespondenta , ficială din timpul directoratului său la Biblioteca din Iaşi şi revizortitnl
şcolar peste judelele laşi şi Vaslui. ·
Cercetările din ultimii :mi au stabilit t'ă străbunii lui Eminescu descind din Tr:msil-
'7ania şi se stabilesc ln Bucovina la jumătatea secolului al XVIII-iea. Familia se numea fmi-
, novici şi îşi părăseşte vatra străbună în marele exod al populatiei transilvănene din 1767,
clnd trec în ?lfoldova şi j\.funtenia peste 24 OOO de familii, ca urmare a obligaţiilor iobiir;'eŞti.
· militare şi a persecu liilor religioase 13 • Iminovicii din Transilvania !şi au vetrele străbune
· !n Blaj şi Vad, în Făgăraş, cu descenden\i plnă în zilele noastre. De aici emigreazii. mai
· mulU Iminovici în America înainte de primul război monaial, din cauza asupririi maghiare u_
0
-Mai mulţi Jminovici din Blaj frecventează şcolile de aici la jumătatea secolului al· XVII'(-lea,
•al Iii se ocupă cu negoţul 1 5 şi unii practică îndeletniciri cărturăreşti şi slnt pictori de bis'e1'ici
şi popularizatori ai cărlilor ieşite din tipografia blăjeană 18 • Jminovicli din Blaj se stii1g ln
linie bărbătească la jumătatea secolului trecut. Arhivele Statului din Alba Iulia păsfrertză
-registrele de stare civilă ale oraşului Blaj ce cuprind informalii inestimabile privind sti:ălm
nii-poetului. Tot la Arhivele Statului din Alba Iulia se află şi un document care aduce fomină
!n călătoria lui Eminescu spre Blaj, cu Ioan Cota şi Teodor Cojocaru, ln 1866.
Arhi\'ele Statului din Cluj păstrează conscripţiile şcolarilor din Blaj, Calculus Sclro/i.lsfi-
corum din 1755, 1757 şi 1763 şi lnregistrează mai mul!i şcolari Iminovici, Ia care ne•am
referit mai sus. Se dau aici informaţii despre familiile lor şi materiile de invăţămint la juni:'i-
tatea secolului al XVIII-iea 17 . Arhivele Statului din Cluj 311 recuperat şi un foa1'te impo1'lant
dO"cnment din timpul pregătirii serbării de Ia Putna din august 1871. Eminescu face· 1>arte
·din· comitetul de organiwre al acestei serbări şi adresează un apel studenţilor din Bhj să
sprijine această acţiune a slndenlilor rom:1ni din Viena. Serbarea se ţine Ia Putna; .. la
'mormlntul lui Ştefan cel ?.fare, !n august 1871, şi se lnscric ca o manifestaţie a solidarităţii
naµonak. ··
lniino,·icii care trec in Bucovina la jumătatea secolului al XV Iii-lea se stabill!sc: ln
Căline~ti, o comună pc şoseaua Suceava-Siret 18 • Aici ii găseşte anexarea Bucovinei la lmpe-
. riul habsburgic în 1775. Hegistrele de stare civilă ale acestei comune li lnregistrează pe· stră
. buni-cil, bunicii, tatăl, unchii şi verii poetului 19• Familia se stinge şi aici in linie bărbătească,
'dar se continuă în linie femeiască şi este răsplndită in numeroase comune din HucoYina şi
· din afara ei. Hegistrele de stare civilă ale comunelor bucovinene se păstrează la Arhivele
· Statului din Sucea,•a. Documentele sînt importante pentru că permit să urmărim aria ·de
răspîndire a fa milici, ins;1 cuprind şi informa ţii pri,·ind starea socială şi întîmplările Lh\gicc
· din viaţa lor. ·
Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, întemeiază ramura din Moldova a familiei' lmi-
novH:ilor. Aaministrator de moşie Ia Dumbrăveni, se căsătoreşte cu Raluca Juraşcn şi se
stabilesc Ia Ipoteşti lingă Botoşani. Arhivele Statului din Botoşani şi din Iaşi de\in un bogat
fond· de· documente privind ramura din l\foldova a familiei poetului. Arhivele Statul1ii din
Botoşani păstrează actul de naştere al lui Eminescu, documente din perioada clnd funcţionează
· aici _ca slujbaş, precum şi alte materiale de interes biografic. Ocupaţia de administralM de
· moşie şi apoi de proprietar al moşiei răzăşeşti clin Ipoteşti li implică pe tatăl poetului
in mecanismul administrat.iei din vremea sa, cu tranzacţii de cumpărări, vlnzări şi prntese
la toate instanţele judecătoreşti.
13
Ştefan Meteş. Emigrări româneşti din Transilvania f11 secolele XIII-XX (Cuc~t,iri
· de demografie istorică). Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971, p. 139; Edilia a li-a revifautfi. şi
· adăngitii. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977, p. 100: Ion I Nistor.
Beje11arii ardeleni în Bucoi,ina. 1n Codrul Cosminului, II-III, 1927, p. 445-533.
14
D. \'atamaniuc. Blajul vatra străbunilor lui Eminescu. In Manuscriptum, \'li, nr. 1,
_ianµarle-martie 1976, p. 127-138.
• ia A. Răduţ.iu, Negustori şi meşteşugari c/i11 Blaj fn Ur/Jariul clin 1772. h~ Re,·i_sta
,Arhivelor, an IX, nr. 1, [ianuarie-iunie), 1966, p. 297.
18 Ştefan Buzilă, Protopopii şi vicarii Ncis,i11d11lui, tn .-lrhiva Someţa11ă, ni·. 27, U,40,
p. 353.
17
Z. Pâclişanu. Documente privi /oare la islori a şcoa/P/or <li 11 !Jlaj. In „Revista A rhiwlor"
1928-1929, nr. 5, 1930, p. 404,408,422. Se publică şi în volum, Bt1cureşti, Tipografia Curtii
regale f'. Gtil>l Fii, 1930, p. 2, 6, 20.
16
Vasile Gherasim, ,'1rlihai Eminescu. StucJii şi articole. Edi~ie alcătuită, prefa~ă ii
bibliografic de George Muntean, Iaşi, Edit. Junimea, 1977, p. 105-141.
11 Idem, p. 119-123.
S'FUDII ŞI COIIUNICARI :Ul
Arhivele Statului din Iaşi păstrează un bogat fond documentar privind impllcarea
tatălui poetului in mecanismul administratiei din acea vreme, Documentele au nu numai
o '--aloare informativă ci şi una psihologică. Mama pcetului trece averea ln seama so\ului
ei 5i se mişcă ln umbra gospodăriei, intre copiii foarte numeroşi.
Documentele li ::irată ln schimb pe tatăl poetului lntreprinzător, cunoscător al mai
multor limbi; ştia să rezolve, lnsă şi să creeze, cele mai complicate situa\ii in demersurile
sale .cu adrninistratia. Figură balzaciană, întemeietorul ramurii din Moldo~-a a famili.ci lui
Eminescu stil incă în umbr,i datorită cultului poetului pentru mama sa.
Arhivele Statului din laşi păstrează un fond documentar bogat, legat şi ele persoana
şi ,activitatea lui Emir.eseu, indeosebi de cea de la Biblioteca Centrală din Iaşi şi din timpul
revizoratului şcolar peste jud'e!ele Iaşi şi Vaslui. Din paş;ip.oarlele elil;cralc lui Gheorghe
Eminovici pentru plecarea copii101· săi la studii la Cernăuti luăm cunoştin\ă de portretul·
ce i se face poetului la virsta copilăriei 20 • Arhiva revizoratului şcolai· cuprinde documente"
prelioase privind mişcarea corpului didactic in cele două judele, precum şi rezolutii ale
poetului puse pc diferite documente. De o importantă aparte este şi dosarul intocmil ele
instanţele judecătoreşti pentru pretinse sustrageri de cărţi şi obiecte de la Biblioteca Cen-
trală din Iaşi.
Arhivele Statului din Vaslui p:istrează şi ele un document cu semnălurn lui Eminescu.
Este un text tipărit, privind recomandarea de manuale care urmau să fie introduse ln şcolile
pFi1hafo. Documentul a fost trimis· şcolilor din raza revizoratului său şi a fost rccupernt şi
ele alte h'lsiitu \ii.
Fondul documentar cel mai bogat priYitor la Eminescu se păstrează la Arhivelo StaJ
l11h1i din Bucureşti şi filialele sale. Perioade intregi din viaţa poetului sint cunoscute, sub
rnport documentar, numai pe ba1.a materialelor păstrate ln fondurile acestei instituţii. Avem
în vedere anii clml poetul face parte din trupele teatrale ale marllo1· actori Iorgu Cara-giali
şi :\lihail Pascaly. Se păstrează astfel actele oficiale privind angajarea poetului ln aceste.
trupe, precum şi o serie de suplici pc care Ie lntocmeşte Eminescu către difer;te inslitu ţii
ln numele celor doi actori pe care, in mare parte-, le şi semnează cu numele lor. Poetul lntoc-
meşte asemenea suplici şi in numele unor actori. Explicaţia stă ln faptul că poetul avea
un scris frumos incă de ln această dată, care va evolua ln anii studiilor universitare spre
c1p10scuta caligrafie eminesciană. Documente importante se păstrează ln această inst:'ituţie
şi C:in epoca airectorntului lui E'mlnescu 1n Biblioteca Centrală din Iaşi ln 1874-1875. Eile
nl-'fr·elevă· pe Eminescu ln demersuri le sale stăruitoare pe lingă Ministerul Cultelor şi lilstl'u·c-
Unnii Publice privind recuperarea de manuscrise şi tipărituri ain vechiul scris ro1nanesc.
P~oce,sul cc i se Intentează lui°Eminescu pentru pretinse sustrageri fle cărţi şi ·obiecte de Ia·
Biblioteca Centrală din Iaşi se judecă şi la înalta Curte de Conturi şi documentele L-"tiprinse
intr-'uit· dosar special sint importante ln egală măsură pentru cunoaşterea avatarurilor' prin
care trece Eminescu ·1n această incalificabilă lnscenare, cit şi pentni institil~la ·care, prin:
practicile ci birocratice, li supune pe poet la o adevărată tortură morală. Un dosar special
reuneşte corespondenta poetului şi alte documente precum şi un raport către domnitorul
ţăl•ii, ln care se proteste:iză împotriva trimiterii 1n judecată de către guvernul Uberal a.
nliniştrilor din guvernarea conservatoare dinainte de 1876. Documentul, foarte extins, este
fillocmlt de Eminescu şi numai semnat de Lascar Catargiu, trimis ln judecatlt lmpieoilă cu
wniştrii din cabinetul său.
Fondul cel mai mare de documente ln păstrarea acestei instituţii li reprezintă numirile
fn funcţii ale lui Eminescu, ca şi destituirea din ele, precum şJ rapoartele .sale din epoca revi-
zoFatului şcolar. Decretele de numiri şi destituiri slnt insoţite de actele pregătitoare, in uzan•
\e:1e de atunci, ln administraţia noastră ·de stat.
Eminescu lntocmeşte 1n epoca revizoratului şcolar peste 500 de l!'ocument~··dtn care
ce.1 mai marc parte nu au intrat tn fondurile instituţiilor noastre. Arhivele Statului din
Hnl'.nre,ti p:1slrcazii din nceste documente aproximativ· 100 de rapoarte, cel mai. mare num·ăr
de documente semnate de poet apar\inlnd unui singur domeniu de activitate. Luăm cunoştintă
de aici de situaţia lnvâţămlntului primar din acea vreme sub cele nwi variate aspeete .. Emi,
nesrn csle preocupat de amplasarea şcolilor ln sate, dotarea lor materială, pregătirea cadre-
lor didactice, lmbogă\irea literaturii didactice, introducerea metodelor modeme 1n predare.
Sus\i1iălor al invă\ămlntului primar, poetul este ln conflict permanent cu organele admlnistra-
tivd iuceplnel de la primari şi noluri pină la prefecţi şi minister. Poetul deschide
pc: propria răspundere impotriva lnvătătorilor şi primarilor culpabili, 1>rezideaz,
~ 0 Dncumenle. Ediţie, note, glosar de GI,i., C'ngurcanu,

Courtlonator Gh. Ungureanu. Studii şi clo<".umcnle, Bucur 1t.
212 S'J'.UDII ŞI COMUNICAR_l
pentru ocuparea posturilor la diferite şcoli, lntocmcşte dări de semnă despre mersul !nvă
ţ_ămlntului şi tabele statistice. Activitatea accnsta, aparent străină de lndeletnicirile literar('.,
li arată pc Eminescu intelectualul cu înaltă conştiinţă, cum îl cunoaştem din tot cc între-
prinde ln scurta sa trecere păminteană.
Documentele din fondurile arhi\'clor men[ionate mai sus se constituie în texte f,.:nda-
mentnle care intră în ediţia na\jonală a operei eminesciene. Un \"olum întreg, Opere XV I.
Co1·esponde11(ă. Documentar reuneşte corespondenta poetului cu lllinisternl Cultelor şi Imlrui:-
ţiunii Publice şi cu alte instituţii 21 • Se tipăresc aici toate documentele privind numirile· ş\
destituirile clin posturi precum şi cele două dosare cu acţionarea in judecată pentru pretins·e
sustrageri ele cărţi şi obiecte de la Biblioteca Centrală din Iaşi. Documentele reprodu,e din
fondurile acestor instituţii reprezintă mărturii de prim ordin ln explicarea unor aspecte dih
creaţia literară. Documentele din epoca revizoratului şcolar se constituie într-un corpus care
arată că experienţa poetului din aceşti ani, cînd intră in legături nemijlocite cu yia\a sattiiui,
stă la baza prozei politice, cu nimic mai prejos de creaţia sa literară.
HE SUME
Eminescu est presente sous plusieurs aspects; chercheur dans les archiYes loriqu'il
preparait son doctorat, quand ii Hait preoccupe par l'histoire nationale, son interH JJerma·-
nen.t pour l_es collections et Ies publications de documents, Ieur emploi dans son oe·•tvre·,
Ies fonds documentaires ·gui se trouvent dans Ies arclii\'es concernant Ia vie et son activitc
el le materiei archivistique deces fonds, entre dans l'Edition Nationale de l'oeuvre du poete'.
L'Hude offre pour la premiere fois une image d'ensemble de ccs aspects ct aclicyc I~
personrialite ele nolre poete nalional. ·
PRECIS
Eminescu is presented Irom varied points of Yiew: as a researchcr in the arC:1ive

when was preparing bis doctor's clegree, wlien he was occupied with studying the national
history; having a permanent interest for documents-collections and publicalions - of whicil
he macle use in his writings. The documents from the State ArchiYe in our country on hls
lire and acti\'ity are presentcd, and also the material from these funds that has entered
the 11ational eclition of Eminescu's works. For the first time this study offers up a get1eral
view of all these aspects and completes the image of our national poet.
Simboluri ale cinstirii dedicate lui Mihai Eminescu.

Mărturii documentare
VIRGILIU Z. TEODORESCU
Centenarul morţii lui Mihai Eminescu implică, printre altele, cunoaşterea mărturiilor
cin~tirii prin care generaţiile au e:.:.primat deosebita receptivitate la nrsul eminescian. Aceast.i
cinstire n fost concretizată prin variate forme ce an cunoscut, in funcţie de e\·oluţia ţ;ene
rală a soci1,tiltii, o permanentă creştere ln intensitate. Flacăra recunoştinţei, !ncl'pln.'î. din
momentul dispariţiei sale şi pină ln prezent a cuprins lincri şi \'îrslnici, femei şi J,ărb:iti in
21
~t. Eminescu, Optre XVI, Corespondentă. Documrnlar. Ecti!ie critic;'\ !nll'meiată
de Perpessicius. Bucureşti, Edit. Acad. P..S. Homânia; 1988.
STU~II ŞI COMUNICAR.J 213
ample acţiuni care au contribuit la definirea locului pe care întreaga creaţie a lui l\Iihui
Eminescu o are ln Panteonul culturii româneşti.
ln decursul deceniilor, preocuparea de omagiere a poetului a nnlrcnat pe plan naţional
şi lO!!Ul o multitudine de factori şi personalităţi. Documentele de arhivă permit evidenţierea
unor inniative, preocupări, realizări şi acţiuni ln acest sens. în cercetarea noastră n-au fost
i;uprh:ise toate formele iniţiate şi lnfăptuite de lnnintaşi, ci numai acelea care s-au constituit
lntr-un simbol perpetuu al cinstirii prin realizarea lor in materiale durabile ca pintra sau
metalul monumentelor de for public.
Variate ca gen şi proporţii, toate aceste opHe încorporeaz:1 o mare trăire emoţională
a înfăptuitorilor lor, ca mesaje pentru viitorime,
li
fn anul 1889 la Bucureşti societatea reyistei „ Genera µa viitoare" îşi tnsci·ia 1 ca obiectiv
major, încă de la înfiinţare, iniţierea şi realizarea unui bust al lui l\Iihai Eminescu, care să
f_le oferit Ateneului Român pentru a fi aşezat la loc de cinste în marele edificiu cultural. Lucra-
rea a fost încrcdin ţată 2 sculptorului Filip Marinescu (Marin). Cheli uiclile s-au acoperit din
încasările realizate prin Yin zarea unei broşuri rnprinzînd studiul critic asupra operelor lui
:Mihai Eminescu, realizat de Corneliu Botez 3 , precum şi din încasările de la o reprezentaţie
teatrală-literară. între conducerea societăţii „Generaţia viitoare" şi societatea „Ateneul Roman"
s-a purtat o semnificativă corespondenţă 4 •
Anul 1890 consemnează iniţiativa tineretului universitar clin Bucureşti şi Iaşi de a
realiza şi amplasa la Botoşani un bust l\Iihai Eminescu. Comitetul de iniliativă a lncredinţat
lµcrarea lui Ion Georgescu. în luna august sculptorul informa 5 comitetul că lucrarea a fost
realizată ln ipsos iar soclul din marmură, solicitincl avirnl pentru a-l expedia la Paris ln
vederea turnării ln bronz. Comisiunea clin Bucureşti şi Iaşi pentru ridicarea monumentului
Mihai Eminescu au lansat 6 invitaţia către toţi oamenii ele litere să participe la Botoşani
la festivită~ile prilejuite de solemnitatea dezvelirii monumentului Mihai Eminescu. Acţiunea
a· fost integrată ln programul Congresului l.'niversitarilor care !şi desfăşura lucrările în zilele
de. 6-0 septembrie 1890 ln capitulii. Iniţial, pentru ziua de 8 septembrie s-a rezervat 7
timpul pentru deplasarea la Botoşani în scopul de a participa Ia festivităţile inaugurării
1 Filiala Arhivelor Statului Municipiul Bucureşti, Fond „Ateneul RomâJ1", dosar 1/188g,
f .. 21. ·
2
„Universul Literar" an. XLIV, nr. 47, 18 noiembrie 1928, p. 759, ,,Filip Marin"
necrolog semnat de Costin Petrescu evidenţiind raporturile i;culptorului cu Mihai Emlnescu,
o p1•ietenie care l-a obligat,-ulterior, sll revină prin Ju·crări dedicate acestuia. Precizează cA
Filip Marin este cel care a luat masca lui Eminescu la Ospiciul Pantelimon. La '.Muzeui de istorie
şi ar'tll 111 municipiului Bucureşti, slnt păstrate următoarele lucrări realizate ln · decursul anilor
de Filip Marin, dedicate acestei teme: ,,Ernit)escn", bronz, 0,5o·x 0,45 m; ,,Eminescu cu muza",
ipsos patinat, 0,66 X 0,70 m; ,,Eminescu cu muza", sehjtă, pămlilt 0,13 x 0,10 m; ,.Eminescu",
pr11ţec:t ifntlnă, bronz. 0,45 x 0,35 m; ,,Eminescu mort"; ipsos patinat, 0,45 x 0,35 m.
. 8 Corneliu Botez, 187!)-1928, jurist şi animator cultural, şi-a consacrat o parte din timp
acţinnilor de cinstire a lui Mihai Eminescu; ,,Caietele Mihai Eminescu", voi. IV, Edit. Eminescu,
Bucureşti, 1977, p. 303. .
4
Filiala Arhivelor Statului Municipiul Bucureşti, fond „Ateneul Român", dosar 1/1889
r: 22.
6
Ibidem, dosar 4 /18fl0, f.5; scrisoarea din 5 an gust 1890, prin care Ion Georgescu informa
comitetul asuprn ,tadiului lucrării, solicitînd livrarea celei de a treia rate de 1500 lei.
6
Ibidem, f. 2; acceptarea participării la r. cca stă manifestare urma să fie adresată comi-
tetului Asocia(iunii Studenţilor l"nivrrsiti;ri c1;11 Et:t1Jf~li, la !Jotelul Brofft.
7
Organizatorii au restrudur~.t programul, fe&liYilăţile ele la Botoşani clesfăşurlndu-se
ln ;zilele cTe 10-11 septrmbrie 111!10. Arh. St. Iaşi, Biblioteca, inv. 11 279. ,,Eminescu com~-
rativ - :1Ihum artistic literar", T~~i, tipografia Dada: precizează momentul dezvel!J:.irfa ·11
sept rmbrie 113r0, foto (în con tinu:ue ~c va cita: ,,Album" ... ); Filiala Arhivelor _statului l\funi-
cipiul B11 cuu~ti fond „Atrneul Hcm:ln ", dosar '7 /1909-1910, f. 11; iniţiati\•a-câla 20 de ani de
I a moarte s:l edite7.c un volum cu1Jrinzincl tex le şi peste 100 de clişee aparpnea librarilor editori
llie,cn şi Grosw, ctin faşi. \'olumul urma să fie editat in tiraj stahilil prin precomenzi. Socie-
tatea Atrne\ilui Romiin a comandat pentru bibliotecă cinci exemplare.
STUDII ŞI COMUNICARI
din piaţa şcolii „l\farchiam". Peste ani, edilii oraşului au hotărlt mutarea monumentului,.ln
gr:ldina Vâmav, azi cunoscută ca grădina „Mihai Eminescu", din centrul oraşului 8 •.
La Bucureşti, pe monumentul funerar al lui Mihai Eminescu a fost plasată O efigia
ln bronz semnată: I. Georgescu, avlnd menţionat şi turnătorul: ,.E. Martin, fundeur"..
Din anul 1891 datează şi medalionul Mihai Eminescu din ipsos patinat, încadrat tntr.-!l
placă ele lemn care a făcut parte clin colecţia lui Mihai Tlcan Rumano, care l-a donat M11zeu-
lui din Clmpulung 1° .
.Unele documente precizează că sculptorul Ion Georgescu a fost chemat să, ia _wasca
defunctului Mihai Eminescu şi ca atare a fost călăuzit ln mod nemijlocit la realizarea unor
medalioane şi busturi 11 • Un exemplar al acestei măşti a intrat ln colecţia Bibliotecii AcadeJniei
Române. ·
La lnceputul secolului al XX-iea o altă iniţiativă s-a materializat 12 ln preocuparea
lui Leon Ghica-Dumbrăveni care, dorind săilnarcheze naşterea lui Mihai Eminescu in locali-
tatea Dumbrăveni a comandat sculptorului Oscar Spathe un bust turnat ln bronz. Festi-
vităţile s-au desfăşurat la 14 iulie 1902.
La Iaşi, ln anul 1908 au fost expuse 13 de Celeste Fabio trei medalioane realizate. il,l
tehnica reliefului !nalt, redind busturile lui Vasile Alecsandri, Jon Creangă şi Mihai Emil1esc11.
La Jmplinirea a 20 de !llli rle la moartea lui Mihai Eminescu au existat o serie de
iniţiative, finalizate ln anii următori. L:i Gaiali, ln iunie 1909, comitetul de organizare al
comemor:irii Mihai Eminescu a hotărit 11 să realizeze o medalie comemorativii ele 0 40 11ttr1
care să cuprindă pe avers: efigia lui Mihai Eminescu cu o cunună de. laur, iar pC' revers:
o ramură de laur şi harpă, Insolite de textul strorci din poezia „La Steaua". Se preconiza
de către iniţiatori ca prinoml diu fondurile provenite din sul.Jscripţiile pentru baterea medAl1Hor
s Filiala Arhivelor Statului Muniripiul Bucureşti, fond „Ateneul Român", dosar 4/ 1890,
f.4, 15; Constantin Exarcu a fost cal care a ţinut evidenţa sumelor strlnse pentru realiwrea
monumentului. Apreciind că lucrarea coresp1,ndea comenzii, s-a hotărlt achitarea sumei dato~
rate sculpturii, precum şi a cheltuielilor accesorii. Iniţiatorii aveau depuşi la Casa de Depunerl
3300 Iei. Se menţionează ca zi a „depunerii" bustului la Botoşani data de 11 septembrie -1890;
marclnclu-se astfel momentul predării către oficialităţile locale; Ştiri contemporane despre artele
plaslice ln România Intre anii 1890-1909, in „Analecta", III, Bucureşti, 1946, p. 95-96 in
continuare se va cita „Ştiri" ... "; Oprescu George, Sculptura statuară românească,- Bucure.şti,
1954, p. 64, 66 (ln continuare se va cita: Oprescu G., ,,Sculptura ... "); Deac Mircea „Sculptura
monumentală românească, sensuri şi semnificaţii sociale", in „Hevista Muzeelor" seria „Monu-
mente istorice şi ele artă", nr. 1/1981, p. 3; ,,.Judeţele Patriei - Botoşani", monografie, Bucu-
reşti, 19811, p. 24:-J; ,,Botoşani" 83", p. 58,.menţionează ca an al amplasării anul 1891: ,,Muzeul
de Artă al Republicii Populare Hom:ine", catalog al Galeriei Naţionale, editat de l\finisti,rul
Culturii, E.S.P.I..A., f.a.p.26; Brumaru D. Eminescu - iconografic, iu ,.:\fanuscriptum'",
an VIII, nr. 1(26), 1977 vezi şi an XVIII, nr. 2 (67), 1987, J>. 38; Macarie, Victor; Eminescu
1n piatră şi bronz, ln „Cronica", Iaşi an XVII, nr. 3 (8:-1:1) 15 ianuarie 1982, p. 1-2 ·
• Bezviconi George, Necropola capitalei, Bucureşti, 1972, p. 25; Oprcscu George,
Sc11lptura .. ., p. 63.
10 Expus 1n sălile expoziţiei permanente ::i ,Muzeului din Clmpulung.
11 Filiala Arhivelor Statului Municipiul Bucureşti, rond „Ateneul Român"', dosar
1/18919:,?, f. 42: ciorna adresei din t:I aprilie 1891 prin care Ateneul Hom:ln oferea Primă
riei Municipiului Bucureşti pentru a fi amplasate lntr-un spaţiu public, două busturi: evo-
ctndu-i pe Scarlat Rosetti şi pe Mihai Emine.scu. Nu slnţ men\ionaţi autorii acestor busţuri.
Peste ani, arhitectul Grigore lonescu, in ghidul Bucurc.~ti, Bucureşti, 1938, p. 49, 50 mens
ţiona prezenţa ln grădina Ateneului Român, aleea din dreapta, a bustului Mihai Eminescu,
realizat de Jon Georgescu.
13
„Ştiri ... " p. 130; ,,All>mn .... " fotografie redind solemnitatea dezvelirii bustului",
,,Universul", an. XX, nr. 193, 17 iulie 1902, p. l, 2.
13 „Ştiri ... " p. 147.
14 Filiala Arhivelor Statului fylunicipiul Bucureşti, fond „Ateneul Rmnan'' dosar
7/1909-1910, f. 14-15; la 16 iunie 1909 a fost adoptată hotărlrea de a bale o medalie
comemorativă. Lucrarea a fost incredinţ:i.tă firmei fraţilor Saraga din Iaşi. A fost o medalie
cu t-oartă, de largă circulaţie şi de btină calitate, atlt ca modelaj, cit şi ca batere ln metalele
folosite. Au fost realizate medalii din bronz aurit sau argintat la preţul de un leu, ,nedalii
de bronz cu o folie de aur fin,. argint antic sau bronz oxidat la preţul de 2,50 lei, medalii
de argint la preţul de 20 lei şi cele din aur la preţul de 200 lei: Massoff, I., Strâdania a
cinci genera/ii - monografia familiei S::iraga, Bucureşti, 1941, p. 65, comitetul mcdaHci·fo,-
mat din Corneliu Botez, prof. Gr. I'or\u, C. Ham::ingiu, Gr. Trancu Iaşi; vezi nota)._·
· ,S.T\l"Dll ŞI COMUNICARI 215
f>ă fie-,vărsat pentru completarea fondului monumentului l-lihai Eminescu. Semnificativă este
, var-ietatea de posibilităţi oferite celor ca.re doreau să achizilioneze asemenea medalii, riind
preconizate exemplare cu valoare de la un leu la 200 lei. Şi ln acest caz initiator a fost
pasionatul om de cultură Corneliu Botez care a reuşit sii antreneze 15 o serie de intelecluali
ln, acţiunea de strtngere a fondurilor necesare. Ajnta.t ele factorii locali, s-a bucurat şi ele un
.pretios sprijin oferit cu generozitate de o seric de asocialii, socielă!i, instilu!ii. Astfel, Socie-
, tatea Scriitorilor Români a organizat 18 o şezătoare literară in luna octombrie 1909, henericiul
lncasărilor viirstndu-se pentru completarea fondului monumentului }dihai Eminescu. Comitetul
<lin- ,Galaţi a încredinţat realizarea. 17 monumentului sculptorului Frederic (Fritz) Storek. în
luna septembrie 1911 lucrarea era gata. şi ca atare comitetul preconiza inaugurarea în con-
textul altor manifestări dedicate lui Mihai Eminesrn ce se desfăşurau in ţară, respectiv ln
.· co11tinuare:1 serbărilor jubiliare de la Iaşi. ,\fonumentul a fost dezYelit la 9 octombrie 1911
fn ambianţa prilejuită de amplele acţiuni culturale ce au reunit numeroasă simţire românească
la ~alaţi.
. Menţionăm că pe plan expozilional anul 1911 a oferit lui Filip :1-larin prilejul ele a
. exp_un1! 18 in cadrul Salonului Oficial lucrarea „ C ltimul ... " dedicată lui l\lihai Eminescu.
,.... în anul 1912 bucureştenii, dup~i ce -cunosrnseră din reprodutrri lunaICa lui F1cc:cric
Storck, inaugurată la Ga)ati, au avut prilejul să aprecieze replica expus,i 19 in cadrul Salonului
Oficial. Bustul lui Mihai Eminescu a fost apreciat atit de vizitatori cit şi de nitica de specialitate.
Pentru a nu ne indepărta de atmosfera acestor ani este demnă de re\inut şi ini!ialiva ao
lui Archip Roşca, profesor la gimnaziul din Suceava, care prin intermediul periodicului „Patria"
informa cititorii că a realizat un bust Mihai Eminescu inspirat de fizionomia acestuia "la 1883.
Era o lucrare miniaturală, fiind oferită spre achiziţionare familiilor, socielă!ilor şi şcolilor ro-
milneşti.
·· 1n· amil 1915 lipsa lui Filip Marir de la Salonul Ofjcial era justificată 21 prin faptul că
era"absorbit de lucru la trilogia lui Eminescu. Şi tot în aceşti ani sculptorul Eraclie Hagiescu
a realizat 22 un bust redindu-l _pe Miimi Eminescu la ,•lrsla. de 35 ele ani, lucrarea fiind inte-
gra.fă ulterior ln colecţia Muzeului de artă din Craio,;a. ·
Anul 1915 este cel care consemnează şi o iniţia_livă care ar fi dus la ridicarea ln Bucu-
reşţi a unui monument Mihai Eminescu. Astfel, la 31 ianuarie ln incinta Ateneului Român
- Din comitetul de organi-zare făceau parte 13 persoane,· printre care şi Eugen Botez
16
(Je,"\n Bart).
18
„Calendar Minerva 191"1", p, 59, 27 octombrie 1909.
17
Arh. St. Galaţi, fond Pr"imărili. Galaţi, dosar 6/1909, materiale referitoare la ricţica
·rea· m<inumentulu"i~ iniţial la 21 octombrie 190_9: comanda făcută lui Oscar Spăthe pentru
sumo. de 10 OOO lei pentru un bust de_ două ori mărimea ·naturală, turnat tn bronz, ,sol!ţul
u rmîJid. ii fi gata la 1 septembrie 1910. La 23 octombrie 1909, comitetul Informa Prlmă!;ia
despre această acţiune. La 13 noiembrie 1909, Oscar Spâthe anunţa comitetul despre reali~-
. rea şi e unui alt proiect pentru monumentul Eminescu. La 24 ianuarie 1910 comitetul a
hotilrtt aprobarea proiectului lui Frederic Storck pentr:u suma de 12 500 lei. La 4 ri.otem-
brie -1909 Primăria a aecis ca monumentul să fle !nălţat 1n parcul _municipal (dosar 4/1909,
f. '1'6'8) ,,Adevărul şi Dimineaţa ,Almanach pe an.til 1912", Bucureşti," 1911, p. 159, foto ._şi
text; ,,Caietele Mihai Eminescu", voi. IV ... p. 306, scrisoarea lui Corneliu Botez, preşedln
-lele comitetului pentru ridicarea monumentului Eininesct1; ,,Cele trei Crişuri", an: III, 1-15
_ianuarie 1922, p. 159„ imagine fragmentară a mQntJmentulul.
H Arh. St. Bucureşti, fond „Paul Molda_", catalogul Salonului Oricial 1911, poziţia
342.
18
_· _ Ibidem, fond „Muzeul. Saint Georges"',- ~napa 3, ca.lalognl Salonului O r ~ ,
p. 55, poziţia 334. · ------
20 Irimescu Gavril, Bustul lui Emi11escu, ruili:al la i11cepulul secolrăui, ln „Sctnteia",
nr. 14170, 11 martie 1988. ·
21
Arh. St. Bucureşti, fond „Muzeul Saint Georges" dosar /1915 cuprinzlnd cronica
refcrito,1re_ la Salonul Oficial motivind lipsa lui Filip Marin de la această ediţie.
22
Rezeanu Paul, ,4rtele plastice i11 Oltenia 1821-1944, Craiova, 1980, p. 101 bustul
rcpl"Odus p. 102, mentiunea expunerii acestei lucrări fn 1!110; Rezeanu Paul, Sculptori olteni
· p11/in c1111oscu(i, ln „Revista Muzeelor şi Monumcnlclor", nr. 9-10, 1979, p. 85.
218 STUDii $1 COMUNICAal
a fost organizat 23 un festival ale cărui lncasări an fost preconizate pentru fondul momimentulu i
Mihai Eminescu. După primul război mondial preocuparea pentru monumentul .Mihai Eminesc11
a fost reluată 24 , declanşlnd uumeroase iniUative, luări de poziţie, chiar şi strlngeri de fonduriî
dar fără o finalizare, datortă diificultăţilor financiare. Printre iniţiatori 2ă s-a tnseri~
şi „Cercul revistei Gindirea" :,are a reunit ln comitetul de organizare o serio
de persoualităţl ale culturii româneşti. Acesta, la 14 ianuarie 1925, sub preşedinţia gener.ah1lui
Traian Moşoiu, ministrul Lucrărilor Publice a luat ln discuţie problema preconizlnd formele
prin care să strlngă fondurile neresllre. La 17 ianuarie guvernul a avizat favorabil această ini-
ţiativă. l\Ienţioniim participarea scriitorului: Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Adrian l\faniu,
Lucian Blaga, Ionel Teodoreanu la activitatea comitetului de iniţiativă, inclusiv prin subscrierea
cu semnificative sume de bani la lista de fonduri pentru monument.
Parlamentul României a dovedit receptivitate 28 faţă ele cei care susţineau cu ardoare
ideea tnălţării unor monumente revelatoare pentru cinstirea lui Eminescu.
Prin subscripţie publică a fost realizat bustul Mihai Eminescu pentru a fi amplasat la loc
de cinste ln centrul localităţii Sinnicolaul Mare 27 • Sculptorul Ioan C. Dimitriu-Bârlad a ma-
terializat astrei pentru vestul ţării o valornns:1 lucrare turnată in bronz. Serbările organizate
la 11 noiembrie 1925 au reunit simţire:1 romanească din întreaga Homânie. Ilustre personalHiiţii
ale culturii an onorat cu prezenţa şi cu vin tele rostite al!eastă solemnitate.
23
„Albina", an. XVIII, nr. 19, 8 februarie 1915.-
at A1·h. St. Bucureşti fond Ministerul Artelor, dosar 790/ 1922.
25
Aril. St. Ploieşti, Biblioteca, iuv. 5 718, ,,Glndirca" an. IV nr. 8, 1 februarie 1025,
p. 255-256, inclusiv lista cu contribuţiile comitetului; Arh. St. Constanţa, fond Prinuiria
municipiului Constanţa, dosar 55/1925, r. 6, 7, 9; Arh. St. Sucea.va, fond Prefectura jude\ului
Siret, dosar 22/1925, f. 15, 16; la 18 martie 1925 lansarea listei de subscripţie pentru 1nonu-
mentul Mihai Eminescu, preconizat pentru a fi ridicat la Bucureşti. Rezoluţia prefectului:
Se oferă 1 OOO lei; r. 8 suma de 900 pe lista 144; Arh. St. Tlrgu .Mureş, Biblioteca I 19.52;
Tudor Vianu, Oscar Han, Edlt. Ramuri, Craiova, planşa 10, reprodusă lucrarea „Săi.-utul"
grup pentru preconizah,l monument Eminescu, realizat in anul 1925 de Oscar H'.lll (ln;
continuare se va cita „T. Vianu ... ") Han Oscar, Dălţi şi pensule, Bucurc.5ti, 1970, p. 509/
Arh. St. Bucureşti fond :\linisterul Cultelor şi Artelor, Direc\ia Generală a Artelor, dosar 113,
1925, f. 35: festivalul l\Iihai Eminescu organizat la Atcueul l{omân la 10 aprilie 1925.;f. 36
Afişul - program cu participarea lui Mihail Sadove:.11111, Tony Bulandra, Gheorghe Folescui
Iulian Andreescu de la Opera Română; f. 60; la 6 iunie 1925 comitetul pentru ridlcarea
1n capitahi a monumentului a iniţiat, Intre 1-1 şi 29 iunie mari serbări destinate comemoră
rii marelui poet al neamului şi strlngerii de fonduri. Festivităţile se inaugurau cu un Specta-
col consacrat operelor lui Mihai Eminescu organizat la Te::itrul Naţional ln seara zilei de
14 iunie, cu concursul celor mai distinşi reprezentanţi ni artei lirice; dosar 136/19'.lll; f.
40-41; ca urmare a intervenţiei comitetului monumentului Mihai Eminescu, ntinistrnl
Al. Lapedatn la 2 martie 1926 aproba de la buget suma de 50 OOO lei; dosar 138,'1926,
f. 277; la 9 iulie 1926 comitelul revenea arătlnd că n iniţiat organizarea unor m:i.nifestări
la ..\rcnele Romane, solicitlnd reţinerea de ilivitaţii, contravaloar.ea lor Ciind contribuţie la
fondul pentru monument. Rezoluţia consemna că se cumpără de către minister bilete de
6 00() Ici.
28
Arh. St. Bucureşti, inv. 697, fond Funda~ia culturală regală, Direcţia culturii _popu-
l are, dosar 39/1925, liste pentru strlngerea de fonduri pentrn monumentul !\lihni Eminescu;
f. 2 din răspunsul şcolii primne de fete din Vaslt1i, c:i.re 11rocedue la organizarea acţiunii
de strlngere a fondurilor „pentru ca generaţiile ce se ridică să lnveţe a preţui trecutul şi
a cunoaşte glasul naţion1l", f. 5 răspunsul şcolii din Viişoara, judeţul Olt, la Indemnul pN-
fesorului universitar Ion Simionescu, lansat 111 revista „Ramari", nr. 3/1925 cu titlul „Fondul
Eminescu".
27
Teodorescu Z. Virgiliu, Informa/ii referitoare fo. aclivilalea sculptorului Ioan C. Di mi-
triu-Birlad, ln ,,Revista l\Iuzeelor şi Monumentelor", seria „:'llonnmente istorice şi de :ută",
1/1987, p. 54; Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul Cnltel<ir şi Artelor, Dirţr\b Genrrc>l:1 ,1
Artelor, dosar 113/1925, f. 63, demersuri la 17 iunie 1923 pentru obţinerc:1 de suhve·n\il
ele b buget pentru completarea fondurilor strlnse prin colect[L publică; dosar !)3/ 1927, t. (i;
Ionescu Teodor, Eminescu ln Banat, la Slnnicolaul !\fare, Priam, 1!)28, 174 p.
STVDI~ ŞI CO:UUNICAIU 217
Anul 1926 a înregistrat ca realizare creaţia lui Oscar Han menită a fi ampl:isată ln Incinta
mănăstirii Putna. Iniţiatiya aparfjnea 29 , ln acest caz, Cercului studenţesc „Arboroasa'' din
Cernăuţi. Monumentul era menit să amintească rolul lui 1\-lihafE'm.inescu la 1871 cu prilejul
participării tineretului uniwrsitar din toate teritoriile locuite de români pentru cinstirea lui
Stcian cel l\lare. Lucrarea a fost plasată ln apropierea turnului de la intrare, în incinta mănă
~tirii, unde s-au desfăşurat lucrările Comitetului Central al studenţimii române. Bustul turnat
ln bronz este semnat şi datat stinga jos „O. Han, 1926", iar în dreapta jos are men\iunea „Aso-
ciaţia Arta Română, Turnătorie", Bucureşti 1926.
în anul 1926 a fost dezvelit un bust Eminescu şi în staţiunea Biiile Herculane, lucrare
semnată stinga jos şi datată „O. Han 1926". Amplasat în zona centrală se bucură de o frumoasă
ambien ţă oferită de zona nrde din apropierea riului Cerna 28 •
Anul 1927 a impus atenţiei membrilor Parlamentului României situaţia casei de la Jpoteşti
ln urme acţiunii de lnlăturare a vechilor vestigii şi ridicare a unei noi case ziaită după alte planuri.
A·fost momentul cînd glasuri ale unor personalităţi au propus realizarea unui loc evocator al lui
Mihai Eminescu 3 •
Un vechi deziderat al locuitorilor Iaşului de a avea un monument dedicat lui Mihai
Eminescu s-a realizat în cel c'.e al tieilca C:cc cr;iu rl rcrstui ,c::c prin activit:-.tta Ccmitetului de
ii:iiţiativă, care prin variate forme de acţiune a reuşit să stringă fondurile necesare, cu participarea
locuitorilor întregii ţări, d9,;edind, la timpul respectiv, o preocupare de interes naţional.
Con-eursurile lansate, exigenţele juriilor, confruntările pe plan artistic, şi nu numai pe acest plan,
participarea opiniei publice, prin calitatea ce-i conferea contribuţia bănească au dus la realizarea
unei opere care să corespundă mesajului semnificativ dedicat poetului naţional. Consecvent şi
receptiv, sculptorul Ioan Schmidt Faur 31 , prin ciştigarea premiului I, a avut posibllltatea
demonstrării calităţilor artistice, de înţelegere a actului de cultură încredin!at şi, totodată, de
exprimare a gradului de profesionalism acumulat de personalul didactic şi rlevii Şcolii superioare
de arte şi meserii din Bucureşti care şi-au asumat responsabilitatea turnării in bronz a unei
lucrări de asemenea proporţii. Recep!ia lucrării, preocuparea pentru asigurarea unui bun am-
plasament au constituit alte probleme care au antrenat nu numai comitelul de iniţiativă ci şi pe
edilii oraşului. Amplasat iniţial ln faţa localului Cninrsităţii şi reamplasat ulterior în aceeaşi
zonă, după cel de al doilea război mondial a fost mutat ln apropierea Bibliotecii Centrale
Universitare.
Pentru Oscar Han, după cele două realizări inaugurate ln 1926, a·nii care au urmat s-au
dovedit o permanentă revenire la terna Mihai Eminescu. Astfel, in anul 1929 pentru Cluj a
28
Arh. St. Suceava, fond 683, fond personal_ ,,prof. Nicodim Iţcuş" dosar 130, Socie-
tatea Academică „România Jună" din Viena şi monumentul lui :Mihai Eminescu de la
Putna; -Arh. St. Botoşani, fond Prefect:ura judeţului Botoşani, dosar 11/1926, f. 9, cercul
studenţesc „Arboroasa din · Cernăuţi" la 1 iulie 1926 anunţa organizarea unei mari serbări
sub preşedinţia lui Iacob C. Negruzzi. Solicita subscrierea pentru strlngerea de fonduri.
Anunţa că dezvelirea va avea loc Ia 8 august 1926; Arh. St. Bucureşti, fond Ministerul
Cultelor şi Artelor, Direcţia Generală a Artelor, dosar 136/1926, f. 96; Ia 17 septembrie 1926,
Cercul studenţesc Arboroasa din Cernăuţi aducea la cupoştinţa ministerului că 1n urma serbă
rilor din luna august 1926, organizate la mănăstirea Putna cu prilejul dezvelirii bustului
Mihai Eminescu, a făcut o serie de cheltuieli pentru care sumele strinse anterior s-au dovedit
a fi insuficiente: Se solicita un ajutor material. Prin rezoluţia ministrului li se acorda suma
de 20 OOO lei„Arta 1n Bucovina", voi. I, Suceava, 1984, p. 283; Arh. St. Vaslui, Biblioteca
inv. 53; Petre Vieru, Unirea - Dulce Bucovină veselă grădină, note şi impresii din excursia
Asociaţiei învii/ii/ori/or vasluieni, septembrie 1936, Vaslui, tipogr. Alex. Onceanu, 1937, /p
29; Almanah Convorbiri literare 1979, Iaşi, p. 65 reproducere din „Convorbiri literare", nr. 5
1939 articolul „Eminescu - creator de generaţii" şi bustul de la Putna. ~
~
9
l'llihalache l\Iarin, Oscar ]Ian, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1985. /"
30 Arh. St. Bucureşti fond Preşedin[ia Consiliului de l\liniştri dosar 21JJ.e27, f. 5-7,
fond Parlament, dosar 2296/1929, la 19 octombrie 192i comunicarea deputatului Eugen Nicolae,
prezentată în cadrul şedinţei din 18 octombrie a Adunării Deputaţilor, referitoare la situaţia
casei copilăriei lui iWihai Eminescu, impunea măsurile care să permită transformarea acesteia
într-o casă muzeu (dosar 2084/1924).
81 Teodorescu Z. Virgiliu, Informa/ii referitoare la acii1Jilalea sculptorului Ioan Schmidt
Faur, in „Revista muzeelor şi monumentelor, scria „Monumente istorice şi de artă•·, nr.
1/1989; Arh. St. Bucureşti, fond !'llin[slcrul Cultelor şi Artelor, Direc\ia Generală a Artelor,
dosarele: 113/1925, f. 99, 138/Hl26, f. 38G, 13:i/1928, f. 64, 64\', 95; ,,Societateo de miine",
Cluj, V, nr. 20, 1 decembrie 1928, p. 354 referinţă la ecoul apelului lansat de cotidianul „Dimi-
neaţa". ·
STUDII ŞI COM1:JNI.C4BI.
realizat 32 un monument Mihai Eminescu. 1n anul 1931 tot el supunea 33 atenliei puI,licului
vizitator, ln cadrul expoziţiei de artă română modernă, găzduită ln luna octoml,rie de Pavilionul
Grădinilor din Bucureşti, lucrarea: ,,Eminescu" turnată ln bronz. Fra o piesă din patrimoniul
Pinacotecii Statului.
Dezideratului scriitorilor de a !nălţa 3 ' la Bucureşti un monumental Eminescu, .Oscar Han
li răspunde prin realizarea unei machete complexe la care soclul, purttnd statuia Emiuesc1t„
este lncadrat de trei Elegii. Şi la Salonul Oficial din anul 1933 este prezent 35 cu o piesă turnată
ln bronz evoclndu-1 pe Mihai Eminescu.
1n anul 1933 la Oraviţa, vechi centru cultural românesc, a avut loc solemnitatea dezve-
lirii 3 & unui bust Mihai Eminescu realizat de Romul l.adea. Cu un bust monumental, turnat lu.
bronz, dedicat lui Mihai Eminescu li este consemnată 37 participarea lui Oscar I lan şi la Salonul_
Oficial din 1934. încununarea acestor preocupări pentru Oscar Han s-a concretizat prin dez-
velirea llll la Constanţa, la 15 august 1934, la ţărmul Mării Negre a unui monument reprezel!-tativ,
particlpantil cinstind omul şi creaUa eminesciană ca inestimal,Il tezaur spiritual al tuturo&
românilor. în acest sens este concludentă cuvlntarea lui Ion Bianu. 1,
Preocupările edililor Iaşului de a lnzestra parcul Copou cu o serie de lucrări de artl le-a
oferit un răspuns concret sculptorul Ion Mateescu prin realizarea 39 bustului Mihai Eminescu,
Lucrarea turnată 1n bronz este semnată dreapta jcs „I. Mateescu•·, avlnd menţionat şi locul
de turnare „Turnătoria V. V. Răşcanu, Buc. ,,Pe soclu slnt lnscrise informaliile „1 iunie 1934,
prof. -sculptor I. Mateescu". .
Oraşul Oradea a fost lnzestrat cu un 1,ust Mihai Eminescu prin donatia lui Oscar Han.
Festivităţile dezvelirii au avut loc la 11 iunie 1934 ln parcul Eminescu' .
82 Arh. St. Slatina, lnv67, fond Prefectura judeţului Romanaţi, dosar 12/1925,' listă' do
subscripţie lansată de socletate.i „Tinerimea Romllnă" din Viena pentru ridicarea unui monu~
ment al lui Mihai Eminescu la Cluj; Arh. St. Buzău, Biblioteca I 163, Victor I.azlir, Clujul,
Eclit. Cultura Naţională, Bucureşti, 1923, p. 63-64. S-au strlns bani pentru un monument
M. Eminescu: Perpesicius, Eminescu ln Clu;, tn „Cuvtntul" 14 Iulie 1929; T. Vianu ... p. 26,
monumentul Eminescu pentru piaţa din Cluj redindu-l 1n picioare, cu costum de epocă cu o
pelerină. Are marcată o gravitate 1n atitudine. Lucrarea este Intitulată „Luceafărul", studiu
pentru monument, şi este datată 1930; reprodusă la planşa 23; planşa 22 reproduce monu-
mentul realizat 1n 1929 pentru Cluj.
33 Arh. St. Bucureşti, fond Muzeul „Saint Georges", dosar 2/1931, f. 25-26, p. 47-49
ale catalogului la poziţia 327. ·
31 Permanenta preocupare a lui Oscar Han pentru viitorul monument Eminescu s-a
concretizat şi prin realizarea celor două „Elegii menite a fi componente ale monumentului;
T. Vianu ...planşa 16 reproducere a „Elegiei" realizată 1n anul 1927, iar la planşa 17, reprodusii
,,Elegia" realizată ln 1929; ,,Adevărul", an 45, nr. 14778, 6 martie 1932, p. 2, macheta monu-
mentului Mihai Eminescu.
85 Catalogul Salonului Oficial, din lunile aprilie-iunie 1933 consemna la poziţia 277
prezenţa 1n expoziţie a lucrării „Eminesct.", turnată 1n bronz.
88 Catalogul Salonului Oficial organizat 1n lunile aprilie-mai 1934 lnregistra la poziţla
314 lucrarea Mihai Eminescu; Arh. St. Bucureşti, fond Muzeul „Saint Geroges", dosar 60/1933,
f. 8-12; Salonul Oficial 19~4, articol semnat de N. I. Lazăr - Nyl 1n care evidenţa calităţile
bustului monumental „Eminescu" realizat de Oscar Han, ,,Natiunea" 30 mai 1934.
37 Liiptoiu Negoiţă, Romul Ladea, Edit. Meridiane, Hucureşti, 1985, p. 50, 104.
38 „Albina", an. XXXVII, nr. 33, 24 august 1934, p. 8-9 un monument pentru Emi-
nescu la Constanţa dezvelit ln ziua de 15 august realizarea lui Oscar Han. Fotografia reprodusă
redă pe autor ln ambianţa monumentului; Arh. St. Constanţa fond Primăria municipiului
Constanţa, dosar 75/1930, f. 13: comitetul local „Pro Eminescu" preşedinte I. N. Ho man
(1886-1931), gazetar, jurist şi poet, primar al Medgidiei şi al Constanţei; membrii: M. Sado•
veanu, N. Iorga, O. Goga, L. Rebreanu, T. Vianu, P. Zafiropol, Brătescu -- Voineşti, I. Pillat,
S. Mehedinţi, I. Moraru, D. Botez. Tudor Vianu a contribuit la alegerea variantei preconi,:ate
de O. Han; ,,Dacia" Constanţa, nr. 30, 12 august 1934, p. 1, articolul lui :-licolae Lupu: ,,Plas-
tica" revistă generală de artă, an I, nr. 2-3, august-septembrie 1934, Bucureşti, p. 23 sub-
liniază caracterul naţional al manifestărilor organizate cu prilejnl inaugurării: Hiidulescu,
Adrian, Lasrăr, Stoica, Haşotii Puiu, Conslanfa, ghid de oraş, Edit. Sport-Turism, Bucureşti,
1985, p. 82-83 istoricul problemei, evidenţiind pe iniţiatori: profesora Zoe \'erbiceanu şi avo-
catul poet I. N. Roman, re au determinat ln 1931 constituirea comitetului „Pro Eminescn".
39
„Pictura şi sculptura", nr. 2, mai 1935, p. 13-15; ,, laşul artistic", text şi imagini;
Arh. St. laşi, Biblioteca, inv. 11 070, Ungureanu Gheorghe, laşul - Note istorice, p. 39.
• ,,Plastica", revistă generală de artă, nr. 1, nr. 2-3, august+septembrie 1934, Buc11-
reşti, p. 24; Mihabche Marin, Oscar Han, Edit. l\leridiaoc, Bucureşti, 1985, p. 49.
STUDII ŞI COMUNICARI 218
O situaţie deosebită o înregistrăm 1n privinţa preconizatului monument de la Cluj,

Presa anului 1935 includea in coloanele sale reacţii u referitoare la proiectele supuse atenţiei
publice. Monumentul urma să fie amplasat ln ambianţa centrului L'niversitar.
Locuitorii oraşului Tirgu Mureş au marcat t 2 trecerea lui Mihai Eminescu in anii adoles-
cenţei prin urbea lor prin montarea la 13 septembrie 1936 a unei mari plăci de marmură pe
faţada restaurantului „La Calul Alb" din strada Călăraşi nr. 14. Cu acel prilej au fost audiate
&emnificativele cuvinte ale lui Ion Butnariu, redactorul revistei locale „Progres ~i Cultură".
în viitoarea anuh:i 1940, prin aplicarea odiosului Dictat de la Viena, multe vestigii ale trăirii
şi simţirii româneşti pe aceste plaiuri au fost înlăturate s:.u distruse. Pentru a nu suferi un ase-
menea tratament cetăţeanul Bucur Vasile a procedat cu discreţie la demontarea şuruburilor
care fixau placa la perete şi a evacuat-o la un locuitor din comuna Hleiu. După 1945, din ini-
ţiativa Cercului literar ,,?.·Iureş", placa a fost readusă la Tlrgu Mureş şi montată in plasamentul
iniţial. în ziua de 16 iunie 1946 s-au desfăşurat ample manifestări, constituindu-se o adevărată
&ărbiitoare a liricii româneşti.
La Sibiu iniliativa profesoarei Ecaterina Săndulescu de a ridica 43 in parcul „Sub Arini"
un monument Eminescu i-au răspuns atlt opinia publică prin sumele colectate cit şi realizarea
sculptorului Radu Moga. Festhităţile au avut loc tn ambianta autumnală a lunii octombrie
1938. Printre participanţi s-au aflat şi scriitorii Ion Mint1Jescu şi Cezar Petrescu. fn acelaşi an
a rost dezvelit 44 la Giurgiu, la intrarea fn parcul de pe faleză, bustul re11lizat de Cornel Medrea.
Raportai dintre proporţia soclului, bustul turnat tn bronz şi ambianţa vegetală conferă o atmo-
sferă propice manifestărilor lirice.
Pinacoteca Statului avea achiziţionată tn anul 1938 o lucrare turnată ln bronz dedicată
lui Mihai Eminescu. Era o realizare 46 a sculptorului Oscar Han.
O interesantă iniţiativă, ln contextul semicentenarului morţii poetului a aparţinut
Primiiriei municipiului Bucureşti, care prin Comitetul pentru organizarea „Lunii Bucureştilor"
anunţa la 28 aprilie 1939 intenţia de a organiza 48 o expoziţie cu motiYe plastice inspirate de
viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Pentru aceasta se făcea apel la artiştii plastici să participe
cu lucrări.
La Sighişoara, la 1 decembrie 1!)39, a fost dezvelit 47 bustul l\lihai Eminescu, realizat de
sculptorul Ion Vlasiu, Ia solicitarea „Astrei". Sfîrşitul de an 1939 lnregistra şi prezenţa 48 , în
incinta Colegiului Sf. Sava din Bucureşti, a unui bust Mihai Eminescu, realizat in ipsos de Ioan
C.Dimitriu-BirJad. Ca un corolar al acestor multiple preocupării şi parţiale realizări, con-
semnarea48 Alexandrinei Pogonat: ,,Mihai Eminescu văzut de ... sculptori" înregistra situaţia
momentului, dezideratele şi perspectivele problemei.
*
Trecerea ln revistă a simbolurilor cinstirii lui MihaiEmineseu relevă acum, la momentul-
centenarului, modul cum generaţiile anterioare au fost preocupate de acestea permanent. Nu
n „Universul", an. LII, nr. 338, 8 decembrie 1935, p. 4, reacţie faţă de calitatea lucrării
preconizată a fi amplasată tn faţa Universităţii din Cluj.
48 „Steaua Roşie" an. XL, nr. 12 (9 562), 15ianuilrle 1989, p. 3 Arh. St. Ttrgu Mureş,
inv. 935, fond Primăria Tlrgu Mureş - Consiliu, Indexul alfabetic pe anul 1936: 859, 1053,
5992, 7134, 6332, 16010, 16784, 7203, 17697; Arh. St. Ttrgu Mureş, Biblioteca I 750; Ghid
pentru vizitatorii municipiului Ttrgu Mureş, cu un scurt Istoric,' 1936, ediţie oficială, programul
solemnităţilor din „Luna Tlrgu-Mureşului" 15 august - 15 septembrie 1936: 13 septembrie
solemnitatea dezvelirii plăcii comemorative Mihai Eminescu, vezi şi p. 19, 20.
4 ~ Avram Alexandru, Crişan Vasile, Siliiu, ghid de oraş, Edit. Sport-Turism, Bucureşti,
11)83, p. 103; lucrarea semnată dreapta jos: ,,Moga".
44 l\lihalache l\larin, Cornel :Medrea, Edit. Meridiane, Bucureşti 1986, p. 63, 103 ~
4 5 Ionescu Grigore, Bucureşti, Bucureşti, 1938, p. 62; Ateneul Român, Pina.oo!eca
Statului, sala II. _ -
H Arh. St. Bucureşti, inv. 819, fond Departamentul Artelor, dosar 66/1939, f. 8, 9.
4 7 Giurgiu Emil, Sighişoara, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1982, p. 53.
,s „Revista Colegiului Naţional Sf. Sava", 5 decembrie 1939, număr de dedicat lui Mihai
Eminescu. Pe copertă este reprodus bustul Mihai Eminescu realizat de Ioan C. Dimitriu
Bârlad. Lucrarea era în curs de achizi\ionare pentru colecţia şcolii; Arh. St. Bucureşti, inv.
819, fond Departamentul Artelor, dosar 77/1940, f. 107, colegiul solicita Ministerului Cultelor
şi Artelor la 23 noiembrie 1940 aprobarea pentru achiziţionarea bustului Mihai Eminescu,
piesă turnată in ipsos, evaluată la suma de 3 OOO lei.
' 9 „ însemnări ieşene", an. IV, voi. XII, nr. 10, 1 noiembrie 1939, p. 104-108, Cronica
plastică.
220 STUDll şi COMUNICÂRI
meroase necunoscute izvorlte din numeroase motive, dar care prin intransigenţa unor entuziaşti
au fost depăşite, făclnd ca ln for public să fie realizate semnificative monumente evoc:itoare'.
Realizări şi deziderate au devenit moştenire pentru noile generaţii, stimulind pe parctirsul
anilor noi acţiuni finalizalc prin ampla,arca lu for public a unor valoro:iasc contribuţii ale artiş
tilor plastici români. O sum'.l.ră trecere in revistă exprimă lapidar, cantitativ şi valoric; mQ.dul
cum în ultimele decenii localităţile ţării au !nălţat Ia Ioc de cinste monumente aeciicate poetului
naţional. Realizările sculptorilor Ştefan Gomboşiu şi Oscar Han (Timişoara), Richard P.
Hette (Botoşani), Gil. D. Anghel (Botoşani, Craiova, Costeşti-Vllcea, Bucureşti), Spiridon
Georgescu, Radu J\foga, I. J.1lea (Bucureşti, Constanţa), i\lircea Bogdan (Oradea), Mihai .
Onofrei (Bucureşti), Lia Doina (Sebeş), Const:mtin Baraschi (Pomirla), Florea Vladimir (Huşi);
Iszak M.utin (Tirgu Mureş), Doina Elaş ş.a ..constituie exprimarea majoră a preocupării tuturor
factorilor de cultură la cinstirea. lui Mihai Eminescu. Acestor noi iniţiative li se alătură preo-
cuparea ca Yechea moştenire să se bucure de permanentă grijă pentru conservarea şi punerea în
valo1re ca real p:itrimoniu naţional. în acest context este semnificativă ampla acţiune din pro-
gramul de sărbătorire a anului Eminescu, prin care numeroase monumente slnt repuse ln va-
lo:tre indirectă relaţie cu mutaţiile urbanistice. Erlificatoare in acest sens este acţiunea edililor
din Iaşi de a realiza o nouă sistem1tizare a zonei din faţa Bibliotecii Centrale Universitare, care
va permite reamplasarea monumentului Mihli Eminescu în centrul unitî rondou cu largă des-
chidere în zonă.
Acte ale cinstirii poetului neamului, acum la un veac de Ia moarte, se poate aprecia cii ati
tre~ut, prezent şi viilor.
RESUl\IE
L'article reunil des informations des archivcs qui s() rattachent a c~llc, de, publications
de l'epoquc, relevant la preoccupation pour la consiileration de la m~moirc de Mihai Eminescu.
Cette preoccupation s'est concrctisec dans une seric de monuments significati!s places dans de
diverses localites du pays surtout dans celles ou Eminescu avait vecn et d~ro,1le l'activite.
Les monuments dedies a Mihai Eminescu - heritagc du Patrim'.linc Culturcl National -
- offrent aux nouvelles generations - par la counais,ancc de lcur g.},1esc-Ia IJJ;sibili Le de per-
petucr ccs symbolcs de la coasicleration ele i\Iilni Entinc,cn cl:1:1s 1'.tv~:1ir.
PRECIS
Gathering information Crom the archive which he adds to that from the publication of
Mihai Eminescu's time, the author reveals the interest for the poet's memory. Initiated QY bis
contemporaries the honouring of his personality has continued by the new generations and
found its expression in a series of significant monuments bullt all over the country, especially
where Eminescu lived and worked.
The monuments dedicated to Mihai Eminescu - a heritage belonging to the National
Cultural Patrimony - offer the coming generations the posslbility to continue the tradition
of these hononring symbols.
TEORIE ŞI PRACTICĂ ARHIVISTICĂ
(:ontrolul factorilor de degradare a documentelor

ş1 măsurile de igienă a arhivelor în depozit
OPREA FLOREA
Natura materială a arhivelor este ai\·ersă, fiind preponderent organică. Astfel, majori-
t_atea suporturilor grafice este reprezentată de hirtie şi pergament alături de care pot fi ln-
ţîlnite şi alte materiale cum ar fi cele textile, scoarţa de arbori, unele metale, diferite meteriale
minerale etc.
De asemenea, pigmenţii de scriere, in general de natură minerală (cerneluri [ero-galice,
<;arbon, pulberi minerale de diferite culori) au fost utilizate pentru scriere alături de numeroase
extracte vegetale, în soluţii în care au intrat întotdeauna şi componente organice cu rol de liant
(gumă arabiră, clei de cireş, miere, albuş de ou, secreţii de melc etc.).
în egală măsură se poate vorbi de natura organică a materialelor utilizate la legarea sau
monlajul unor volume (cleiuri diferite, aţă de coasere, materialele din care se fac scoarţele etc.).
Toate aceste materiale slnt degradabile in timp iar ritmul <le distrugere, lentă sou violentă,
depinde de natura şi intensitnte::i factorilor externi de degradare, de dominanţa şi de durata
ac~i1mii ::icestora precum şi ele unele cauze interne, specifice materialelor din care sint alc5tuite
documcnte!c.
I. FORME DE DEGH.AD.-\RE A DOCUMENTELOR
O scurtă trecere ln revistă a factorilor care condiţionează şi asigură permanenţa şi dura-

bilitatea aocumentelor apare necesară atit pentru fundamentarea ştiinţifică a activităţii cfe
control cit şi pentru orientarea şi eficienţa acesteia.
1. Stabilirea componentelor suportului grafic şi a pigmenţilor constituie un aspect de cea
mai mare importanţă pentru p"ăstrarea îndelungată a documentelor istorice. Sub acest aspect,
s·e coasideră că o hirtie fabri,catădin componente de mare stabilitate 1n timp poate fi caracteri-
zată prin permanenţă şi durabilitate._ · ·· · · · · . _ · ·. _ - · · . _· · ·
Permanenţa hlrtlei exprimi ~adul Qe stâbilitaţe r.biroi<i~ ll~-~turJ să i,ermiiă,.u.umal o
foarte slabă deteriorare ca urmare a trecerii timpului. Cu alte_ cuvinte, permanenţa exprJmă
durata de viaţă şi rezistenţa hîrtlei la·_lllibătrlnire 1n. condiţii lipsiţe de•adversi~tea unor factori
externi de ·deteriorare. - - - . - - -. :' ·,c. · · ·
Prin durabilitate se înţelege nivelul de rezistenţă fizică şi supl~ţea necesară hirtiel pentru
il··o face utilizabilă pe perioade mari de timp.
Literatura de specialitate lnreglstrează intre factorii care asigură stabilltatea hlrtle
natura şi lungimea fibrei ln special, cantitatea şi natura substanţelor de lncleiere, pH-ul, gr,adul
de alb, precum şi unele proprietăţi iniţiale de ordin mecanic cum ar fi grosimea şi dimensiunile
colii de scriere.
O curiozitate o constituie faptul că hirtille cele mai vechi se caracterizează · atlt prin
permanenţă cit şi prin durabilitate fiind făcute din fibre de bumbac şi in vreme ce hlrtlile
din secolul nostru sînt mai slabe datorită fibrelor scurte şi lncleierii tn mediu acid folosită
în industrie.
Dural.Jilitatea cernelurilor şi pigmenţilor este condiţionată de pH-ul soluţiei iniţiale, de
stabilitatea chimică a pigmenţilor şi de tipul liantului. In funcţie de aceste elemente pot apare
fenomene de estompare a culorii, de coroziune a suportului sau chiar de detaşare de suport a
stratului cromatic fie sub formă de pulberi, [ie sub formă de cruste, reproduclnd la nivelul liniei
de scriere (benzii de scriere) lenomcnul de crackling, cunoscut la degradarea picturilor.
2. Microclimatul depozitului definit în special prin parametrii de temperatură şi umiditate
relativă precum şi de luminozitate, are un rol esenţial ln păstrarea documentelor de toate cate-
222 TEOWE ŞI PRACTICA AR.KIVISTIC!I.
goriile. Literatura de specialitate 1 a subliniat rolul microclimatului, evidenţiind efectele directe

şi indirecte asupra hlrtiei şi celorlalte componente materiale ale documentelor. De pildă, umidi-
tatea relativă mai mare de 68 % pro,•oacă hidratarea hlrtiei şi pergamentului ln care accete-
rează procesele de lmbătrtnire naturalii şi pe care se declanşează focare de degradare microbian!i.
De multe ori depăşirea umidităţii relative se realizează prin efecte locale de excepţie faţă de
microclimatul general al depozitului.
Umiditatea relativă a aerului 1n casete şi containere tnchise a fost studiată de Muellei: 1
care a constatat o dinamicA diurnă deosebită a valorilor acestui parametru in raport cu valorite
sale 1n depozite. Această dinamică este dependentă de evoluţia temperaturii şi de higroscopici-
tatea materialelor lnchise ln container.
ln egală măsură, temperaturile excesive conduc la răscoacerea documentelor iar lumi-
nozitatea abundentă accelerează procesul de tngălbenire şi de oxidare a celulozei precum şi
decolorarea pigmenţilor.
Majoritatea specialiştilor admit că un microclimat caracterizat prin temperaturi de 14-
240C, umidităţi relative de 40-65 % şi luminozitate de 50 Ix/mp constituie un meaiu favorabil
păstrării lndelungate a documentelor.
3. Nivelul de poluare atmosferică cu diferite noxe chimice sau pulberi industriale cum
ar fi praf, funingine, aerosoli şi gaze toxice sau corosive joacă un rol important în procesele de
degradare a documentelor. S-a subliniat, astfel, rolul negativ al oxizilor de azot, al bioxidului
de sulf, al rlorului, al ozonului lD concentraţii mari sau chiar al aerosolilor salini.
Nivelul ridic:it al unor pulberi inerte ::iduse în general de curenţii de aer contribuie la
acumularea ln depozite a prafului de arhivă, un fel de rnixtum compositum alcrgo infectios care
insalubrizează materialelele ş.i afectează sănătatea lucrătorilor.
4. Agenţii biologici care acţionează distructiv asupra documentelor stnt reprezentaţi IH

special de bacterii, actinomicete, ciuperci microscopice (de mucegai), insecte şi rozătoare.
Condiţiile de instalare a unor focare biologice în arhive nu sint aceleaşi pentru toate
categoriile de ii genţi biologici, fiecare necesitlnd condiţii ecologice specifice.
Astfel, microorganismele şi ciupercile de mucegai se instalează pe tcate categoriile de
materiale in condiţii de umiditate relativă ridicată care favorizează creşterea conţinutului de apă
al materialelor (hlrtie, pergament, textile, adezivi etc.) Ia nivele care au făcut din aceste ma-
teriale un suport nutritiv pe care aceste specii germinează şi produc colonii specifirc. La o
analiză oe laborator se poate identifice în amestecul de microorganisme care se dezvoltă in
asemenea condiţii atit specii adaptate suportului nutritiv prin producerea unor enzime cores-
punzătoare hidrolizării acestuia cit şi specii de contaminare care trăiesc într-o relaţie de comen-
salism cu primele de pe urma cărora folosesc produse intermediare de degradare a suportului.
Insectele se instalează ln depozite indiferent de nivelul parametrilor de microclimat,
principala condiţie fiind prezenţa unei forme de hrană specifice.
Rozătoarele, asociate în general mediului dcmestic şi depozitelor de materiale, produc
importante pagube şi 1n depozitele de documente prin instalarea de cuiburi sau prin roaderea
materialelor pentru hrană sau 1n căutarea acesteia.
5. Factorii de calamitate, în special inundaţiile, incendiile şi cutremurele au distrus
cantităţi mari de arhivă. Sini cunoscute efectele inundaţiilor de la Florenţa din anul 1966 sau
imensele pagube proyocate ae incendiul din 12 iulie 1973 la Military Personal Recorde Center
din St. Louis (SUA).
Propria noastră experienţă a înregistrat efectele potenţial devastatol:lre ale inundaţiilor
care au avut Ioc 1n România 1n anii 1970 şi 1975 precum şi ale cutremurului de pămint din
4 Dlllrtie 1977 cino ou fost necesare măsuri energice ce recuperare a numeroase documente de
arhivă afectate de dezastru.
Fării înC:oială că evenimentele de această natură nu au fost nici primele şi nu vor fi nici
ultimele iar în privinţa incendiilor şi inundaţiilor cauzele puteau fi evitate, după cum pot fi
evitate şi erorile comise ln operaţiunile de recuperare
6. Compatil>ilitatea dotărilor, inceplnd cu specificul clădirii destinate păstrării arhivelor
şiterminind cu rafturile, instalaţiile şi celelalte mijloace de organizare şi asigurare a clepozitelor,
au fost analizate pe larg de M. Duchei,~ 3 •
1
Plenderleith H. J. and P. Phllippot, Climatology and conservalion in museums,
in „Museum", XIII, nr. 4, 1960, p. 243-289,
2
Muller M. F., Modern Packaging, 22 (11): -163-167, 1948.
8
1\1. Duchein, Les batiments el equipements d' Archives, Paris, 1966, 312 p.
'J,EORl,E .şi; PRACTICA, ARHIVISTICA 223
, , . , De asemenea, mijloacele şi imprimatele de prc,tecţie pot juca un rol important pentru

a ,np crea veciI,ătăţi repotrivite Intre documentele istorice destinate păstrării permanente şi
hir.L/i sau cartoane de calitate în ferioară, Perezistente ln timp, ca re a 1· conduce la migr:irea unor
i1ţ1pi1rită[i rezultate din degradarea acestc,ra. De aceea, există preocupări pentru dotnrea arhivelor
cu ,c.utli de carton specinl sau cămăşi de protecţie din hlrtii neacide .
. ,-.. :·7. Sistemul de folosire a arhivelor poate genera procese de degradare a documentelor'.
rid\ utilizarea documentelor istorice de către societate, fie ln scop de cercetare istorică, fie ln
~dl:iil unor programe educaţionale, constituie un drept şi o necesitate ale genera \iei deţinătoare;
formele tn care acestea slnt folosite pot să fie uneori necorespunzătoare. Gesturi mărunte de
lrlăoire a colţului unei file, de foiletare prin umezirea degetelor, de deschidere forţată a rădăcinii
dosarelor, ele introducere Io dosare a unor „semne de carte" murdare sau degradabile, de purtare
sub braţ a unor cantităţi de dosare cu file răvăşite sau de legare a acestora cu aţă care snşie
htrtia·, stivuirea, fie şi provizorie, a arhivelor slnt fapte care pot avea erect distructiv potenţial
pentru viaţa şi sănătatea documentelor. Practicate vreme lndelungată acestea provoacă. dis-
trugerea documentelor.
,· Transporturile de documente organizate superficial se pot, de asemenea, solda cu efect&
neaşteptate pentru starea de păstrare a arb.ivelor. ·
8. /nlerue11Jiile necalificate de proiecţie, recuperare şi restaurare a documentelor constituie
o ,allă categorie de cauze generatoare de degradări sau distrugeri de documente.
,' . . Asemenea •situaţii an existat ln cadrul operaţiunilor de salvare a unor bunuri inundate
sau incendiate.
'" 1n egală măsură unele intervenţii de reparare a documentelor au făcut mai mult rău deolt
bine. 1n acest sens se aminteşte, ln special, utilizarea fără discernămlnt, 1n urmă cu clteva de-
cenii, a benzilor adezive sau a cleiului de făină, ultimul reprezentlnd cea mai bună sursă de
hrană pentru insecte şi rozătoare iar, ln condiţii de umiditate, pe materialele reparate cu ase-
menea metode s-au dezvoltat numeroase specii microbiene.
'·
ii. ·sFERA CONTROLULUI PRIVIND CONDIŢIILE DE PĂSTRARE.
Cunoaşterea formelor şi cililor de degradare a documentelor de arhivă este rezultatul

cercetării şi al valorificării practicilorde protecţie, recuperare şi restaurare a arhivelor caro au
tnregistrat 1n ultimele decenii progrese notabile prin contribuţia a numeroşi specialişti şi prin
p1ibllcarea rle către aceştia a rezultatelor obţinute exlstlnd 1n prezent o bogată blbllograrie de
orienlare a ln domeniu'·
Anallzlnd problema cooservă.rll arhivelor se arată necesitatea organizării unui control
sistematic şi mă.suri preventive de urmărire a condiţillor care favorizează instalarea factorilor
caqzaU ai diferitelor forme de degradare cunoscute precum şi mă.suri de protecţie şi recuperare
,~,cazul apariţiei unor focare. Referitor la această necesitate Reed arată că „mulţi restauratori
nu.reuşesc să fuţeleagă. faptul că. o inspecţie atentă la intervale regulate este necesară pentru
ai.lgurarea condiţiilor favorabile de depozitare a manuscriselor. ln caz contrar munca de ·res-
taurare va trebui să: rie repetată".
. în acceptlunea noastră sfera controlului trebuie să cuprindă. cloci domenii organizate
c~ncentric tn jurul documentului individual care este 1n ultimă lnstanţA obiectul care trebuie
protejat. Cum documentele Individuale slnt attt de numeroase, mă.suri concrete şi specifice
de protecţie pentru fiecare 1n parte slot imposibile.
, ,. Activitatea de control trebuie să identifice prezenţa-, conjunctura şi dlna mica· factorilor
dc•mediu adverşi şi să fundamenteze organizarea de mă.suri cu caracter general care să asigure
protecţia tuturor documentelor aflate ln depozitele arhivelor. Iată de ce apreciem că direcţiile
activităţii de control trebuie să fie următoarele:
, 1 1. Ambientul extern. Atlt la alegerea locului de amplasare a uoui oou aepozit de arhivă
cit şi
ulteriur, trebuie să se ţioă seama de următtJarele elemente:
a) Starea climatică locală definită ele evoluţia factorilor de climă şi in special de tempera-
tură, umidit:itea relativă a aerului şi de direcţia vlnturilor dominante pe o perioadă semnificativă
de timp, ln gener.il 5-10 ani. Se va ::ivea ln atenţia existenţei unor factori l'are pot avea un rol
lmpcrt,int ln menţinere., riclcată ::i umirliliiţii relative eum ar fi prezenţa unor întinderi de apă
sau direcţia vinturilor dominante, care, la rinoul lor pot lntreţine ::iportul .:ie nerosoli, pulberi
şi noxe aflate la distnn\ă c'e dăclirca arhivekr.
4 ., " •· Bib/iographie internalionale [ondame11tale d'archivistique, ln „Archivum", 25,
1\J78, p. 128-15:l.
224 TEOWE ŞI PRACTICA ARHJVJSI'i.CA
Urmărirea stării climatice locale se impune şi pentru asigurarea aerisirilor dirijate în

funcţie de raportul dintre calitatea aerului exterior şi cel din interior. Acest raport trebnic suE1ra-
vegheat sub aspectul umidităţii absolute in sensul că valorile pe care aceasta le are in atmo;(era
exterioară să fie în general mai mici decît cele din interior. De pildă, un aport de aer exteriol·
caracterizat prin temperatura de 12°C şi umiditatea de 57 % conţine cca. 6,3 grame apulmc.
Acest aer adus în depozit şi încălzit la t8°C se va caracteriza printr-o umiditate relativă de 38 %.
Dimpotrivă, un aer exterior caracterizat prin temperatura de 27°C şi umiditatea relativă de 4.~ %
,;a conţine cca U, 7 grame apă/mc. Introdus in depozit şi stabilizat la 18 C acest aer va fi
caracterizat printr-o umiditate relativă de 82 %- 1n general aerul cald are o umiditate absolută
mult mai mare decît aerul rece. Din aceste motive unii specialişti susţin că în vecinătatea clătlirii
de arhivă să fie montată o inică staţie de observaţie şi măsurare zilnică a temperaturii şi umi-
dităţii relati\'e pe baza cărora să se poată calcula umiditatea absolută.
în egală măsură trebuie supravegheată prin măsurătcri periodice, cantitatea rle poluanţi
atmosferici şi aerului exterior tn raport cu aceea din interior. în acest sens o mare importanţă
o are direcţia vlnturilor dominante şi direcţia lor zilnică tn raport cu sursele de poluare, precum
şi momentul efectuării aerisirii şi orientarea ferestrelor sau a prizelor de aer faţă de dirc~'ţia
vtntului.. ·
b. Vecinătăţile imediate producătoare de noxe sau riscuri pentru arhive trebuie avute in
atenţie şi evitate. Este vorba, 1n primul rlnd de sursele potenţiale de pulberi inerte sau corosive
de· aerosoli şi gaze toxice care influenţează negativ gradul de rezistenţă şi durabilitate a_l qoc\l-
mentelor. în această categorie intră sursele de praf, funingine, aerosoli şi gaze chimice pe b'.!.ză
de clor, sulf, azot sau alte materiale corosive. .
De asemenea, trebuie analizate condiţiile locale de amplasare a clădirii de arhiyă ln
vederea evitării zonelor inundabile, indiferent dacă acestea ar fi determinate de revărsări perio-
dice de rîuri, deversări sau acumulări pluviale sau de dinamic a apelor freatice. ·
O atenţie specială va fi acordată vecinătăţii cu depozitele de combustibil sau cu alte surs·e
posibile de inc endiusau explozive precum şi acelora în care se instalează cu uşurinţă foqu·e
biologice (insecte, rozătoare), care ar putea să se extindă în arhive. în acest ultim caz, aeţi 1mile
de combatere trebuie organizate pe baza unui plan comun atit in arhive cit şi in depo~tele
vecine.
Depozitele de benzi magnetice vor fi ferite de vecinătatea unor materiale sau instalaţll
care pot afecta înregistrările, în special depozitele de materiale feroase, cîmpurile electromga11e-
lice create de reţelele de !naltă tensiune etc. ·
Filmele nedevelopate trebuie protejate în special de efectul unor cîmpuri ele raze X sui
gama precum şi ele efectul razelor infraroşii. '
2. Clădirea de arhivă şi instalaţiile acesteia constituie al doilea obiectiv important care
trebuie să stea in atenţia conservatorului şi custodelui de depozit. Din acest punct de vedere
interesează starea generală a clădirii, rezistenţa acesteia, în special in zonele seismice, func-
ţionarea corectă a instalaţiilor şi echipamentelor, rezistenţa părţilor componente la foc sau la
degradări biologice, modulin care clădirea este prevăzută cu echipamente şi instalaţii de stingere
de drenaj, de protecţie la efectele luminii, calitatea şi modul de organizare a rafturilor în depo-
zite etc.
A vind 1n vedere criteriile multiple de apreciere a stării clădirii de arhivă şi a instala ţiilol"
acesteia este necesară să se verifice periodic de către specialişti autorizaţi pentru fiecare aspect
ln parte, şi să se organizeze revizii şi reparaţii.
3. Ambientul intern trebuie controlat zilnic pe nivele şi depozite, or~nizlndu-se măsuri
de corectare a eventualelor situaţii care contravin regulilor de păstrare şi conservare a documen-
telor. Vor fi avute 1n vedere următoarele:
Starea microclimatică a fiecărui depozit definită de parametrii de temperatură şi umiditate
relativă stabiliţi pe bază de citire sau inregistrare. Pe baza datelor obţinute se va proceda la
calcularea umidităţii absolute care va fi comparată cu valoarea similară a aerului exteriol'
tnaintea oricărei decizii de aerisire naturală a depozitelor. în acelaşi timp, datele obţinute vor fi
utilizate la evaluarea condiţiilor de păstrare a documentelor iar în cazul in care în depozite
există echipamente de climatizare, citirile sau înregistrările vor servi la controlul funcţionăl"ii
corecte a instalaţiilor.
Creşterea accidentală a parametrilor de umiditate locativă în depozite poate fi provocată
de apariţia unor surse de apă neobişnuite cum ar fi infiltraţiile determinate de avarierea unor
Instalaţii de apă, prezenţa unor fronturi de igrasie la baza clădirii, pătrunderea apei de ploaie
prin acoperişuri şi plafoane, utilizarea excesivă de către personalul de serviciu a apei la execu-
tarea curăţeniei in depozite sau aerisirea depozitului 1n condiţii neprielnice în care umiditatea
absolută a aerului exterior este semnificativ mai mare declt aceea din interior. în unele situaţii
TEORIE Ş~ PRACTICA ARHIVISTICA 225
poale fi luată ln considerare şi defectarea aparatelor de măsură tn care caz vor fi verificate şi
reglate.
Iluminatul interior va fi măsurat periodic cu ajutorul unui luxmetru, stabilindu-se măsur
de protecţie corespunzătoare prin dimensionarea lămpilor, montarea de perdele sau sisteme!
parasolare la ferestre etc.
· ' Gradul"de poluare a atmosferei depozitelor va fi determinat periodic prin analize calitalive
~i cantitative de pulberi aerosoli şi gaze chimice. Aceste analize ·se vor face cel puţin o dată pe an
de către laboratoarele specializate. în situaţia clnd se constată valori anormale ale unor poluanţi
s~ va proceda la identificarea sursei şi se va analiza calea de pătrundere ln depozit, organizlnd
măsurile necesare de protecţie cum ar fi prevenirea aerisirii pe direcţia şi tn momentul de acţiune
a vlntului, din direcţia sursei, asigurarea închiderii corecte a uşilor şi ferestrelor, eventual etan-
şarea unora dintre acestea, montarea de filtre pe traseul prizelor de aer etc.
Prezenta fac/ori/or biologici de degradare a arhivelor (microorganisme, insecte, rozăto:ircle
va fi observată permanent. 1n acest scop, custodele sau conservatorul de arhivă trebuie să
analizeze prin sondaje săptămlnale starea documentelor. în cazul identificării unor focare de
degradare biologică va stabili limitele focarului şi va lua măsuri de combatere cu mijloace
11.decvate de dezinfecţie, dezinsecţie sau deratizare.
De regulă, unele din aceste tratamente se aplică preventiv, la perioade determinate de
timp, <le obicei trimestrial pentru dezinsectii şi deratizări. Indiferent de data executării trata-
mentelor preventive, la identificarea unor focare de degradare biologică se aplică un tratament
curativ stabilit de specialişti.
O atenţie specială va fi acordată controlării fondurilor recent aduse ln arhive şi care ar
putea sii conţină germeni de degradare biologică. Pentru asemenea situaţii este recomand11.tă
utilizarea unei încăperi de carantină in care documentele recent achiziţionate să fie ţinute piuă
la încheierea verificării şi, eventual, a tratamentelor ce trebuie aplicate.
Starea generală de curăţenie a depozitelor şi modul ln care se asigură aceasta. Se au ln
vedere frecvenţa şi eficienţa activităţii de întreţinere a curăţeniei precum şi materialele utilizate.
Astfel, utilizarea excesivă a apei conduce la creşterea umidităţii relative în vreme ce folosirea
solvenţilor organici crează riscuri de incendiu. Nu va fi neglijată alegerea corectă a detergenţilor
sau tipul aspiratorului folosit.
4. Starea fondurilor şi colecţii/or va fi supravegheată şi analizată periodic prin observaţie
generală şi prin sondaje sau măsurători. Vor fi controlate, astfel, umiditatea birtiei, efectul
luminii asupra masei de documente, cantitatea de praf depus pe documente, eventuala pre-
zenţă a unor degradări biologice, organizarea şi modul de depozitare a arhivei in rafturi sau alte
sisteme de depozitare, dacă arhiva este organizată ln cutii de protecţie şi alte aspecte ale
activităţii de protecţie a fondurilor şi colecţiilor.
O atenţie specială va fi acordată modului ln care fondurile şi colecţiile sînt afectate de

factori sau situaţii care contravin normelor de păstrare a documentelor precum şi faptului dacă
cele mai importante fonduri şi colecţii sînt depozitate în cele mai bune spaţii existente. în
situaţii deosebite se poate recomanda dezafectarea unor spaţii sau mutarea unor fonduri
de documente.
5. Starea documentelor individuale este analizată ln depozite prin sondaje şi se bazează
ln general pe observarea acestora. Documentele de importanţă deosebită trebuie observate
period.ie.
ln cazul constatării unor simptome probabile sau evidente de degradare, documentele
afectate vor fl trimise la sectorul de analize al laboratorului de restaurare al instituţiei care va
stabili starea reală de păstrare a acestora şi va recolll8Ilda măsurile şi tratamentele necesare.
inclusiv restaurarea acelora care prezintă degradări.
III. EVIDENŢA ACTIVITĂŢII DE CONTROL
Activitatea de control şi igienă a arhivelor ln depozite va fi organizată pe baza unui

grafic de control în care se vor preciza data controlului, ce se controlează şi cine execută controlul.
Observaţiile ,măsurătorile şi datele controlului se consemnează în dosarul depozitului
în care se înscriu constatările deosebite şi măsurile organizate cu precizarea datei şi a persoanei
care a stabilit aceste măsuri precum şi a echipei care le-a executat.
Dosarul depozitului poate cuprinde şi alte date privind staren. fondului sau colecţiei
pentru fiecare din aceste categorii in parte, precum şi părţile de fond sau colecţie care necesită
tratamente sau operaţiuni de restaurare, legătorie, confecţionarea de mijloace individuale de
protecţ.ie etc.
TEORIE 'ŞI'. PRACTICA. /1,RHIVISTi:C:',l
IV. PERSONALUL INSARCINAT CU ACTIVITATEA DE CONTHOL

,,.;, ·.
Activitatea de control şi organizarea măsurilor de igienă revine arhivarilor şi arlllviştilor
care ţin gestiunea depozitelor. • ,. ·
Periodic, depozitele trebuie controlate de specialisti ln probleme de consen•are preou-m şi
de echipe· de specialitate chemate să execute ana.lize şi măsur-.ltori· speciale,
Responsabilul de arhivă şi specialistul in conseryare al instituţiei se vor Jugriji de•·exe~
cu larea măsurilor stabilite ca urmare a controlului.
OPINII
Noi consideraţii privind noţiunea

de "Colecţie arhivistică"
MARIN R. MOCANU
TUDOR MA TEESCU
Am considerat necesară reluarea, mai mult sub aspect demonstrativ şi exemplificativ,

a unor consideraţii referitoare la colecfia arhi11islică, ale cărei criterii, conţinut, formă şi noţiune
au fost determinate, prin analiză sintetică, ln articolul precedent dedicat acestei terne 1 • Intre-
prinderea de faţă izvorăşte aproape exclusiv din consideraţii practice de constituire, in prezent
şi ln viitor, a colecţiei arhivistice, nemaiputtnd (tot din consideraţii practice!) reveni cu pretenţii
reformatoare asupra celor constituite în trecutul mai mult sau mai puţin lndepărtat.
Concret, pornim de la faptul că, dacă sfera colecţiei arhivistice, hiperbolată într-un timp
nu prea îndepărtat, ajunsese să înghită fragmente şi chiar fonduri arhivistice întregi, amenin-
ţind să devină o noţiune „autarhică" in practica arhivistică, de la un timp, odată cu reglementă
rile ln vigoare trecîndu-se în extrema cealaltă, s-a ajuns ca orice urmă a unui fond amintind doar
existenţa unei intreprinderi, instituţii, asociaţii ş.a. să fie investită cu titlul de fond arhivistic şi
să i se facă întreaga „toaletă" de evidenţă arhivistică. Astfel, s-a ajuns la creşterea conside-
rabilă (excesivă) a numărului de fonduri arhivistice şi la dispariţia sucombată a unor colecţii
arhivistice. Una dintre acestea, de pildă, este (a fost!) ,,Colecţia de posturi şi sectoare de
jandarmi", fiecare post (şi sector) devenind fond de sine stătător.
Efectuind o investigare de rigoare, avizată, asupra acestor documente ln cadrul Filialei
Arhivelor Statului judeţul Brăila, s-a constatat că dosarele respective au fost solicitate, prin
circulară, de către Legiunea de jandarmi, acestea (intre 1 şi cel mult 5 din fiecare post sau
sector), constituindu-se de la început (din mers) într-o co/ecfie, desfacerea ei fiind arbitrară.
Or, avem motivaţii să credem ră astfel s-a procedat de către toate legiunile respective sau că,
in cel mai „rău" caz, puţinătatea dosarelor ln discuţie, aflate laolaltă, trebuia să ne determine
să procedăm la constituirea lor in colecţie. Fiind ordonată pe ani, şi, in cadrul lor, pe posturi
şi sectoare, acestea nu-şi pierd nicicum identitatea, cum s-ar putea crede la prima vedere şi cum
s-a crezut acolo unde s-a procedat la desfiinţarea ~i.
Dar in depozitele noastre există, preluate de-a lungul anilor ori găsite pur şi simplu în
diverse locuri, unele documente şcolare (cataloage, coresponden\ă, foi matricole), aparţinlnd unor
şcoli desfiinţate. Deşi unele dintre acestea reprezintă doar un eşantion al unor fonduri care au
existat clndva ln integritatea lor, sint constituite la ora actuală in fonduri aparte, de sine
stătătoare.
1n alte cazuri, de la unele fonduri şcolare nu s-au păstrat decit unele cataloage, pentru
care se poate constitui o colecţie (,,Colecfie cataloage şcolare"), atita vreme cit genul documentelor
funcţioneu:ă ca un criteriu de constituire a colecţiei arhivistice.
. In cadrul acţiunii de constituire a colecţiei arhivistice este necesar să facem precizarea,
delimitarea Intre ceea ce înţelegem prin eşantion şi fragment de fond arhivistic. Eşantionul, in
cazul nostru, reprezintă o urmă (lizibilă), in proporţie (să admitem) de pină la 5-10 %
dintr-un (fost) fond, pe clnd fragmentul poate merge, cantitativ, pină la peste 50 % din integra-
litatea unui fond, constituind (el, fragmentul) un complex de documente, un grupaj suficient
sieşi pentru a-l putea categorisi in fond de sine stătător 2 • Este demn de notat şi faptul că în
arhivistica poloneză, de exemplu, fragmentele de fond111•i au fost desemnate, cu o expresie in-
spirată, ,,fonduri vestigiale", din care este indicat să se con~tituie colecţii 3 •
Există însă şi reversul medaliei, prin crearea, mai ales la unităţile mari ale Arhivelor
Statulni, a unor colecţii mamut, cum este cazul cc.lecţiei „Achiziţii noi" de la Direcţia Arhivelor
1
Marin R. Mocanu, Colectia arhir,islică, ln „Revista Arhivelor", LXIII, voi. XL VIII,
nr. 1, 1086, p. 37-40.
2
Florea Boeraş, Considera/ii cu privire la noţiunea de fond arhivistic, in „Revista
Arhivelor", LI, voi. XXXVI,nr. 1-2, (1974), p. 273.
3
Czeslaw Biernat, Problemy archir,isliki wspeczlesnej (Problemele arhivisticii contempo-
rane), Warszewa, 1077, p. 176.
228 OPINII
Centrale. Este \'orba de o alcătuire incepulă incă din secolul trecut, ln care se găsesc documente
care şi-ar :i putut găsi locul în alte colecţii sau chiar ln unele fonduri. Cercetătorul se descurcă
foarte greu în evidenţele acestei colecţii, ele aceea, intocmirea unui indice cronologic, in genul
celor iniţiate de regretatul istoric şi arhi\·:st Aurelian Sacerdoţeanu, ar fi cit se poate de bine
Yenită. Din păcate, această lucrare, începută ln urmă cu cîţiva ani, nu a putut fi pină ln prezent
finalizată, iar colecţia creşte continuu prin adăugarea de noi documente dintre. cele care se
achiziţionează an de an. .
în unele evidenţe apar diferite denumiri de colecţii, precum: ,,Documente priYind miş
carea muncitorească", ,,Fotocopii şi xerografii'' ş.a. În ultimul caz, nefiind vorba de documente
originale ,constituite tematic !ntr-o colecţie, indiferent de provenicnjă, nu era indicat să se .o{i-
cia/i:e:e,,ca o colecţie arhivistică, nişte copii (xerografii şi fotocopii) ele pe documente originaie
deţinute, efectuate şi utilizate ln expoziţii şi alte forme de valorificare şi de popularizare a te-
zaurului documentar.
Dacă aceste copii erau făcute de pe documente originale păstrate în altă parte, la alt
deţinător şi suplineau, ca material arhivistic, documentul propriu-zis (originalul), atunci acestea
se puteau constitui într-o colecţie arhivistică, precum microiilmele, fotocopiile şi xerografiile
de pe documentele aflate ln arhivele şi bibliotecile altor ţări. Aşadar, ln situaţiile date, respec-
tivelor copii li se poate ţine o evidenţă numerică, dar nu de en/ilale, respectiv de colecţie arhi-
vistică.
Trebuie amintit şi cazul colecţiilor formate artificial, ulterior constiluirii fondurilor, prin
desprinderea □ in acestea a unor documente, pe baza unor criterii 1rn1i mult sau mai puţin
justifieate. O situaţie tipicii in acest sens se găseşte la Filiala Arhivelor Statului judeţul Braşov,
unde, ln trecut, din arhiva i\lagistratului s-au constituit mai multe colecţii: ,,Privilegii",
„Fronius", ,,Sclmcll" sau „Slenner"' \ ultima a,·incl două scrii 5 • Esle evident faptul că ele
trebuie menţinute in eviden[c şi in depozite în forma in care ne-au parvenit.
Este cu totul altceva cinel desprinderea documentelor s-a făcut dntorilii formatului' deo-
sebit, care nu permitea păstrarea acestora alături de celelalte unităţi arhivistice dintr-un fond
sau o colecţie deja constituită. De aceea. apDre ca deplin justificată crearea colecţiilor „Peceţi"
(documente cu sigilii atîrnate), ,,Suluri'', ,,Plmrnri şi hărţi" sau „Matrice sigilare" 6 , toate piis-
trindu-se !n mijloace de protecţie aparte.
In cazul !n care s-au preluat (sau se preiau) de Ia parohii numai unele documente (cu
probleme de !nvăţăm!nt, de exemplu), acestea se constituie în ,.Co/ec./ia documente parohiale",
nrintegrindu-se ln nici un caz „Colerfici rcyistrc de stare civilă rarohic:lc'", conslituită anterior
numai din acest gen de documente.
Se poate ca la stabilirea denumirii unei colecţii să concureze mai multe criterii deodată,
ca, de exemplu, ln cazul „Colecţiei Muzeul Otlorhei", ln care, deşi sint in majoritate documente
de breaslă, a fost necesar (la cererea instituţiei respective) să se ia în consideraţie numai prove-
nienţa acestora.
O altă zonă a practicii arhivistice ce suscită consideraţii asupra problemei in discuţie o
găsim în punctul de delimitare, de demarcaţie intre fondul personal şi colectic (personală). Aici,
situaţiile !ntllnite !n evidenţele noastre sînt, de regulă, de două feluri: unt1, cinel fondul personal
este categorisit drept colecţie, şi alta, clnd colecţia (personală) este categorisită fond personal.
în prima situaţie, dat fiind uneori numărul relativ mare de documente (manuscrise· literare,
ştiinţifice, de artă, scrisori) aparţin!nd altor persoane (chiar personalităţi), există tentaţia de a
se constitui o colecţie aparte din acestea, eludlndu-se faptul că toate acestea s-au grupat (au
ajuns) aici ln virtutea activităţii (atribuţiilor) diverse a unei persoane, documentele respective,
grupate separat, făclnd parte integrantă din fondul personal. Aceste documente, eterogene, mai
puţin sau deloc eterogene, se pot constitui !n colecţie numai ln cazul cînd cele ce privesc viaţa
şi activitatea persoanei respective sînt !n număr mic (şi relativ mic), activitatea de colecţionar a
acesteia preponder!nd în cadrul grupării (totalităţii) documentelor existente.
în cea de a doua situaţiie, invoclndu-se de regulă, popularitatea şi importanţa unei per-
sonalităţi, se ia drept bază ln categorisirea fondului personal (cele) cîteva documente privind
activitatea şi viaţa personalităţii respective, cu toate că majoritatea documentelor s!nt fie docu-
1 Tiberiu Coliban, Colecţiile de documente întocmite fn trecut în arhivele braşovene, în
,,Cumidava", IV, Braşov, 1970, p. 545-556.
i; Pentru prima dintre acestea, seria documentelor slavo-române, a fost întocmit şi publi-
cat, sub egida Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, inventarul arhivistic Relaţiile Ţării Romti-
neşti şi Moldovei eu Braşovul, 1369-1803, Bucureşti, 1986, 252 p.
8 Colecţii de matrice sigilare se constituie şi ln cadrul muzeelor, unii considerlndu-le
chiar obiecte muzeale. Pentru raportul arhive-biblioteci-muzee vezi îndeosebi Elio Lodolin',
Archivistica. Principi e problemi, ed. II, Milano, 1985, capitolul „Archivi, biblioteche, musei.
AHintâ e d.ifferenze", p. 215-227.
OPtNII 229
mente cu alt conţinut sau create ' (mult) ulterior celor ce ţin direct de personalitatea 1n ~a~z~
De pild ă, nu este indicat să creăm un fond personal Panait Istrati, clnd majoritatea documenteior
sint creaţii ulterioare, ale altor persoane sau instituţii culturale, cu referire la viaţa şi activitatea
scriito, ului. în acest caz, nu poate fi vorb::i declt de o colecţie de docu mente (referitoare la)
Panait Istrali.
De asemenea, dacă totalitatea sau majoritatea documenteloT dinlr-o colecţie personală
se referă la o ·a nume personalitate, colecţia respectivă va purta numele acelei personalităţi,
nu pe cel al colecţionarului, din simplul şi clar motivul că, astfel, documentele in discuţie se
perso,1 i fică mai elocvent in folosul cercetării ştiinţifice.
· · · Este, de asemenea, nimerit ca, in cazul cind documentele unei colecţii provin sau se referă
a o a mme zonă geografică sau eveniment istoric, să poarte denumirea acestora (ex. ,,Colecţia
ocu menle vrlncene", ,,Colecţia documenle privind anul revoluţionar 1848" ş.a.).
D::ică lntr-o colecţie se găsesc şi documente personale ale colecţionarului respectiv (acte
le stare civilă, de studii, corespondenţă, lucr.1ri personale) - în proporţie redusă, fie că nu re-
leclă complexitatea vieţii şi activităţii, fie că persoJna (colecţionarul respectiv) nu este o perso-
ialitat e autentică - acestea se păstrează, grupJte separat in acea colecţie.
Consideraţiile expuse aici, lu completarea celor structurate în articolul precedent, au
tlrept scop evitarea unor practici (cu elemente de eroare) utilizate în trecut şi (chiar) piuă in
JJrezent ş i promovarea, de la caz b caz, a criteriilor şi principiilor raţionale ln constituirea colecţiei
a rhivistice, a acestei enlilă(i, care, alături de cea a fondului arhivistic, pilonează o îndelungată
praclică a arhiYisticii rom:\neşti.
Trăgi nd concluziile de rigo::ire, am putea puncta următoarele:
„Cole cţia arhivistică", c:i. grup1re de documente fr::igmentară, se poate constitui din
eşantioa ne ale unor fonduri care au existat cinel va, fără ca denumirea lor (:t instituţiilor
creatoare) să se p i a raă; nu se constiLu ic „colec\ie arhivistică", c1 enlilale, din fra gmente ce
reprezin tă (c:.i formă şi conţinut) cxisten(a unu i fond ele sine stătător; grnparea şi depozita-
rea unor fragmente sau fonduri iatregi (restrlnse ca volum) după criteriul tem::itic, profil teri-
torial se face doar în c:idrul sisleuutizării acestora pe depozite, fără a -şi pierde identitatea
c:i. entitate arhiYislică.
La bna alcăluirii unei „cole~ţii arhiYisticc" slau criteriile: tematic, cronologic, teri-
torial, formă ele păstrare şi (pre)constituire, conţinut, limbă, suport (peliculă, di sc, foto ş . a.) ,
d::ir şi cel al calită; ii (numelui) colecţionarului : aş.1 cum se pot cre.1 super-colecţii, suprasolici-
tlndu-se tmul sau altul din criteriile de constituire, tot astfel se pot ere, minicolecţii, specu-
lindu-se criteriile rcspect iYe; ln ambele cazuri neputind fi vorba clecit de pseudo-colecţi i
a rhi vis Lice .
O d ată intrate in circ uit ul ştiinţific s'.ln in instrumentele arhivistice de informare (publi-
ate sau nu), colecţiile constituite în timp în mod nearhivistic, în virtutea unor împrejurări
im preconcepţii, rămîn statu quo; p entru cele ce se vor constitui ele-acum înainte trebuie
ă se aibă in Yedere principiile şi criteriile fundamentate raţion a l şi pe o amplă anali ză efec-
iiată în ullimul timp ln acest sens ln cadrnl Si temului de evidenţă şi inform::itic al Arhive-
'r Statului.
Rolul nomenclatorului dosarelor şi al indicatorului

termenelor de păstrare în procesul de creare a
fondurilor arhivistice la unităţile socialiste-
aspecte desprinse din utilizarea lor
ELEO NORA MITRBSCU
in conformitate cu legishţia a rhivistică lu vigoare, princip:i.lele in,trum?nfe de lucn~

utilizate tn procesul de constituire a fondurilor arhivistice slnt Nomanclatorul do ~arelo~ ş1
Indicatorul termenelor de păstrJ.re, atlt condiţiile, clt şi principiile de ehborare ş 1 folos1re.
230 OPC,'\îll
11 acestora fiind precizate ln articolul 9 al Decretului 472/1971, pri\'ind Fo11dul Arhh·î._•tic

Naţional al R. S. România ~i tn Normele Tehnice de lucru pentru organizaţiile socialiste, em,se
tn :mul 1973, art. 10-18.
Valenţele celor două tipuri de instrumente decurg din faptul că, aplicarea lor co~d!i
este de naturii să asigure calitatea complexului de operaţiuni arhivistice ulterioare elabor!lrii
lor, complex care priveşte constituirea unităţilor arhiYiStice, inventarierea, selecţion::irrll 5'.lU
folosirea documentelor.
Nomenclatorul dosarelor permite consliluirea corectă ::i unităţilor arhivistice, oblipU-
vitatea elaborării lui rfienind fiecărei instituţii. Nomenclatorul este un tabel sistematic, ln
care stnt desfăşurate, 1n conformitate cu structura organigramei unităţii socialiste, categoriile
de dosare, concepute pe probleme, şi termene de păstrare 1 . Acest instrument asigură cuno:is-
terea şi respectarea statutului, a gradului de importanţă al fiecărui act, oferind, concomi-
tent, o imagine asupra categorlilor de documente deţinute de instituţia creatoare, şi asupra
specificului acesteia.
Procesul complex de elaborare a Nomenclatorului dosarelor necesită o atentă coordo-
nare şi, tn aceeaşi măsură, implicarea conducerii unităţii socialiste, care, prin natura atribu-
ţiilor sale, beneficiază de o vedere de ansamblu asupra activităţii, cunoaşte detaliat prol.Jlc-
n,atica specifică respectivului domeniu. Instrumentul de lucru supus analizei se realizează,
practic, pe baza propunerilor avansate de compartimente, centralizarea ulterioară a acestora
permiţlnd nu numai cuprinderea tuturor documentelor proprii, ci şi evitarea erorilor deter-
minate de încadrările prin asimilare sau analogie. După verificarea sa, ln proiect, de căt<"e
Arhivele Statului, nomeclatorul dosarelor este aprobat de conducătorul unităţii socialiste,
şi difu7.at, ulterior, la servicii, spre aplicare, inso\it de o notă explicativă privind mo<lu4
de utilizare. Nomenclatorul dosarelor se modifică sau se completează numai in condiţiile în
care survin schimbări in acliYit::itea sau in schema de organizare a instituţiei.
Indicatorul termenelor de păstrare asigură stabilirea unitară a termenelor de păstrare,
ln corelare directă cu valoarea practică sau ştiinţifică a actelor la care face menţiune şi se
tntocmeşte la nivelul institu\jilor centrale, atit pc.ntru documentele rezultate din activit□ tea
proprie acestora, cit şi pentru documentele unitătilor subordonate. Healizarea instrumentt:iui
ln cauză impune, ln mod necesar, studierea legislaţiei, a regulamentelor şi instrucţiunilor s1,e-
cifice ramurii, cunoaşterea sistemului de organizare şi funcţionare a instituţiei coordonatoare
si a documentelor rezultate din activitatea sa, consultarea tuturor creatorilor de documente
~ fla ţi in subordine.
în ceea ce priveşte funcţionalilalea indicatorului, aceasta este asigurată de exacti-
tatea cu care sint definite categoriile ele documente, de rigurozitatea clasificării actelor în
grupe şi categorii, pe baza criteriilor de conţinut, precum şi de cuprinderea tuturor categoriilor
de acte proprii oomeniului respectiv ce activitate.
Indicatoarele se actualizează periodic, in raport direct cu modificările survenite în
specificul şi schema de organizare a ramurii.
Experienţa acumulată de Filiala Arhivelor Statului - Municipiul Bucureşti demonstrea-
ză faptul că, utilizarea, în activitatea practică, n celor două instrumente de lucru a determi-
nat apariţia unor erori sau situaţii neclare, care impun o intervenţie corelatoare din partea
Arhivelor Statului.
Astfel, există categorii de acte cu valoare practică (liste şi ştate de plată a drepturilor
băneşti, fişe de evidenţa remuneraţiei muncii, dosare personale etc.) sau documentară (situaţiii
statistice, documente de sinteză etc.), clirora Ii se atribuie un anumit grad de importanţă
Ia nivel naţional, dar care nu beneficiază de termene de păstrare unitare in cadrul tuturor
ramurilor, aşa cum se intlmplă, de pildă, cu documentele de evidenţă financiar - contabilă.
Un singur exemplu în acest sens: listele şi ştatele de plată a drepturilor băneşti apar în
unele indicatoare ca avlnd termen de păstrare permanent, in altele, mai noi, se prevede reţi
nerea lor timp de 90, sau chiar 50 de ani, in timp ce Indicatorul Ministerului Transportu-
rilor şi Telecomunicaţiilor, din anul 1974, stipulează termenul de 20 de ani, prevăzind, în
schimb, pentru fişele de evidenţă a remuneraţiei muncii termenul „permanent".
Din această perspectivă, considerăm că intervenţia de specialitate a Arhivelor Statului
asupra termenelor de păstrare atribuite unor categorii de documente cu importanţă general-
valabilă ar putea să confere mai multă rigurozitate procesului, extrem de complex, de ela-
borare a principalelor instrumente arhivistice de lucru. Un exemplu ln acest sens I-ar putea
constitui verificarea, de către arhiviştii Filial.ei Arhivelor Statului - Municipiul Bucureşti
1 Voica Coman, Metodologia de elaborare a Nomenclatorului dosarelor, tn „Revista Arl.ll-

velor", nr. 4/1984, p. 415.
231
ri" \ in()r proi·e cte de nomenclatoare lntocmite de instituţii, activîtate care a· permis depistarea
ş i corijarea unor erori ln stabilirea anumitor termene de păstrare, prevenind, totodată·, selec~
ţiim ar ea prematură a categoriilor de acte aflate ln situaţia respectivă; est.e cazul ştatelor ct.e
pla tă de la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, deja menţionate, care au fost
cuprinse ln nomenclatoarei~ supuse analizei Filialei Arhivelor Statului - Municipiul Bucureşti
la termenul ele 90 de ani, al planurilor de muncă anuale pe la :M inisterul Construcţiilor Indus-
triale, cărora li s-a atribuit ln nomedatoare termenul ele păstrare permanent, spre deosebire ·
de ·prevederile indicatorului. forului tutel::ir, care stabileşte intervalui de 15 ani etc.
' · In altă ordine de idei, cu toate că legislaţia şi normele arhivistice nu stipulează aseme-
ne~ instrumente intermedine, multe instituţii şi-au elaborat Nomenclatoare-indicatoare, aspec-
ttil ·tn cauză privind mai ales unităţile ale căror documente, datorită particularităţilor activi-
tăţii , nu se regăsesc ln totalitate ln indicatoarele de profil; exemple in acest sens stnt oferite
<le.Administrat.ia Domeniului Public, întreprinderea „Ascer,sorul", întreprinderea de Transport
BţH;'ureşti, Centr!>la editorială ş.a : Deşi art. 14 din Normele tehnice precizează că „organiza-
ţiile ' t entrale care au ln subordinea lor unităţi cu profil diferit de cel ni lor, lntocmesc pen-
tru acestea inpicatoare de termene de păstrare separate", prevederea menţionată nu se res-
pectă in practică, optindu-se pentru elaborarea Nomenclatoarelor-indicatoare, care urmăresc
cli triularea funcţiilor celor două instrumente de lucru şi, ln acest mod, li se substituiP. o·
t'cn d!n \.ă identică se lnregistrează şi ln cazul unităţilor care, prin natura activităţii lor,
creea·ză aceleaşi genuri de acte (C.E.C., Banca Naţională), deşi art. 15 din Normele tehnice
menţ ionează: ,,Organi7.aţiiie centrale care nu au unităţi ln subordine, iar ctnd au, ace-stea·
creează aceleaşi documente ca şi organizaţia centrală, nu vor întocmi indicator de termene
de ])ăstrare, ci direct nomenclatorul dosarelor, care, ln aceste cazuri, se confirmă de Direcţia
Generală a Arhivelor Statului".
Apreciem că soluţiile actuale oferite de legislaţie şi de normele de lucru, pentru situa-
ţii asemănătoare celor menţionate corespund cerinţelor şi, ca atare, utilizarea unui instru-
ment de lucru hibrid, respectiv a Indicatorului - nomenclator, sau, alteori, a Nomenclatoru-
lui - indicator este nejustificată, determinlnd confuzii şi chiar erori ln activitatea arhivistică.
Situaţiile amintite slnt generate, desigur, nu numai de dorinţa asigurării condiţiilor, a cadru-
Jui legal de desfăşurare a activităţii de arhivă la unităţile din subordine - beneficiare directe
ale ·acestei modalităţi de lucr.u, ci şi de inten ţia simplificării operaţiunii respective, a tnli\tu-
rărli verigilor intermediare şi, ln ultimă instanţă, a realizării unei anumite uniformităţi de
procedură.
Venind ln întimpinarea cerinţelor relevate de activitatea practică, Filiala Arhivelor
Sta tului - Municipiul Bucureşti a pledat pentru, şi a iniţiat chiar o acţiune de elaborare,
de către centralele industriale, a unor nomenclatoare pentru unităţile din subordine, tn cola-
borare directă cu factorii competenţi din cadrul acestora, rezultate notabile obţinlnd, în sen-
sul · menţionat, Centrala Industriei Pielăriei, Confecţiilor şi lncălţămintei.
Un alt aspect priveşte necesitatea ca indicatoarele şi nomenclatoarele să cuprindă,
tn mod consecvent, şi genurile de documente aflate sub incidenţa B.D.S., lmpreună cu ter-
menele de păstrare corespunzătoare lor, categorii adeseori omise, deşi caracterul de secret
care le este atribuit priveşte conţinutul de date şi informaţii, mal puţin genul actului. Corect
au procedat, din acest punct de vedere, Intreprinderea Mecanică de Material Rulant „Griviţa
Roşie", Intreprinderea de Comerţ ~xterjor „Navlomar'!, . Intreprinderea de Comerţ Exterior
,,Mecanoexportimport", Direcţia de telecomunicaţii a Municipiului Bucureşti, care şi-au ela-
borat nomenclatoare complete, depozitarul diverselor categorii de acte fiind desemnat ulterior
in funcţie de conţinutul de informaţii :>I documentelor create. '
Pe de altă parte, o serie de indicatoare, precum cele elaborate de Ministerul Transpor-
t urilor şi 1'elecomunicaţiilor - 1974, Ministerul Construcţiilor Industriale - 1974, Ministerul
Turismului - 1975, nu mai corespund activităţii desfăşurate de instituţiile în cauză, datorită
modificărilor survenite la nivelul profilului sau al structurii de organizare, modificări ce au
determinat apariţia unor genuri de acte noi, a căror asimilare cu cele existente anterior
devine extrem de dificilă sau, pe alocuri, imposibilă. lntruclt parcurgerea tntregii filiere desti-
nată co mpletării sau actualizării indicatoarelor solicită mai mult timp, considerăm ca posibilă
includerea documentelor mai sus-menţionate, împreună cu termenele de păstrare aferente lor,
în • Nomenclatorul dosarelor, cu menţiunea CS. Un exemplu elocvent ln această privinţă,
il'. constituie documentele rezultate din activitatea COM şi BEf::OM, care au fost incluse,
ctr ·t ermeu de p ăs trar e permanent, în toate nomenclatoarele instituţiilor din ramu rile menţio
nate. Absenţa unor categorii de acte din cadrul indicatoa relor este de termina tă şi de fa ptu l
că la elaborarea acestora, in s tituţiil e centrale nu solicită propuneri din partea tuturor unită
ţilor subordonate, nu le cons ultă îndeaproape nomenclatoarele şi, ln final, nu întreprind o
ari a liz ă profundă asupra tu t uror aspectelor constatate. Consecinţele negative ale acestui mod
232 OPfNII
de acţiune afectează, cu deosebire, opera ţi unea de selecţionare, favorizlnd apari\ja gre~!i!o1·

în stabilirea termenelor ele păstrare pentru unele genuri de acte şi determinincl asim1ă1•i
forţate sau 'incorecte. Cu o asemenea situaţie s-a confruntat, spre exemplu, intreprinderea
de Comerţ Exterior „:t-.:ayJomar" care, trecincl din subordinea Ministerului Comerţului Exterior
şi• Cooperării Economice Internaţionale in subordinea 1\Iinislerului Transporturilor şi Tele-
comunicaţiilor, nu a putut apela, decit în mică măsură, la indicatorul termenelor de pihtrarc
elaborat ele acesta clin urmă, date fiind categoriile de acte specifice pe care le creazl. Ca
urmare a acestui fapt, intreprinderea şi-a întocmit un nomenclator propriu, incluzînd toate
documentele rezultate din activitatea sa şi propunind termene de păstrare concrete pcatru-
categoriile neincluse in inaicator, iar proiectul acestuia a fost supus analizei Filialei A,·l1ive-
lor Statului - JI-Iunicipiul Bucureşti, fiind, ulterior, aprobat de adunarea generală a oamenilor
muncii.
Evitarea situaţiilor de acest gen impune, ca metodă necesară de lucru pentru org:melc
centrale, consultarea prealabilă a nomenclatoarelor elaborate de instituţiile din componenţa
ramurii respective, fapt care permite şi asigurarea concordanţei depline dintre instrumentele
de lucru in discuţie.
Nu ne-am propus, desigur, ca prin punctele de vedere prezentate în rînclurile de faţă,
să răspundem tn totalitate problematicii pe care o implică utilizarea celor două instrumente
de lucru; considerăm, însă, că, dată fiind importanţa care le revine, intervenţia Arhivelor
Statului ln elaborarea şi folosirea lor se înscrie ca o coordonată majoră a muncii oe îndrumare
şi control.
BIBLIOG'.,AFIE
Cohn Emilia, Nomenclatorul de dosa,re şi 1ndicalorul de termene de pcistrare - iu!ru-
1
niente de bază în activitatea arhivistică, in „Revista Arhivelor", nr. 1/1979.

2
Coman Voica, Ale/odologii1. de elaborare a Nomenclatorului dosarelor, in „Revista
Arhivelor'' nr. 4/1984.
a Necşa Teodor, Precizări privind lnlocmirea şi folosirea Nomenclatorului şi lndicatornl11i
tn arhivele curente, ln „Revista Arhivelor", nr. 1/1975. ·
• Necşa Teodor, Evidenţa documentelor create şi de/inule de organizafii/e socialiste şi de
~ele/alte organiza/ii, in „Revista Arhivelor", nr. 4/1979.
Constituirea şi delimitarea fondurilor create

de instituţiile judecătoreşti
MARIN STANCIU
Fondarea documentelor continuă să rămlnă o problemă de actualitate care necesită

o soluţionare unitarii pentru a realiza o evidenţă care să răspundă nevoilor actuale şi de per-
spectivă în munca arhivistică. ·
Din analiza situaţiei fondurilor şi colecţiilor păstrate ln depozitele Arhivelor Statului
rezultă că fondarea documentelor s-a efectuat în mod corespunzător, că slujitorii generaţiei
trecute şi lucrătorii de astăzi din sistemul Arhivelor Statului au acordat atenţia cu\"cnită
acestei operaţiuni. De aceea, socotim că situaţia existentă nu necesită schimbări ci numai
unele îmbunătăţiri, acolo unde principiile care stau la baza fondării nu s-au aplicat în mod
ferm. O revenire asupra evidenţei fondurilor ar presupune un volum mare de muncă şi de
timp. în plus, aceasta ar produce confuzii în rindul cercetătorilor, avind tn vedere că majori-
tatea fondurilor şi colecţiilor create in epocile feudală şi modernă au intrat în circuitul şti
inţific.
Fondarea dobindeşte un plus de importanţă acum şi tn viitor pentru că, aşa cum
arătam mai sus, astăzi sistemul instituţional se află într-o continuă perfecţionare, reprezintă
OPiX U 233
un mecanism dinamic, capabil să răspundă prefacerilor tnnoitoare impuse de etapa pe care

-0 st:r!. batem. Volumul mare de documente create ln ultimii 40 de ani, preluate lu depozitele
Arhivelor Statului sau a[late la organizaţiile socialiste pregătite pentru acelaşi scop, ne obligă
la o c u noaştere temeinică a lor, Ia alcătuirea unei evidenţe unitare clare, bazate pe principii
şi met ode moderne, in veaerea informării operat ive a cercetării ştiinţifice· şi re zolvăr ii proble-
melor de ordin practic. O dovadă a interesului manifestat 1n acest sens o constituie opiniile
exprimate de arhivişti 1 . Rezultatele tnsă nu slut definitive, activitate::t de fondare Jnregistrlnd
clife:ren ţe de la o filială la alta.
1n cele ce urmează lnfăţişăm opiniile noastre ln cee,l ce priveşte fondai·ea r:rhivelor
create de instanţele jndecătoreşti care privesc, 1n principal, principiul istorismului bazat pe
metoi1-a dialectică de cercetare potrivit căreia evenimentele şi fenomenele trebuiesc studiate
în procesul apariţiei şi dezvoltării lor, în legătura lor indisolubilă cu condiţiile concrete care
le-a u generat. În practica arhivistică acest principitL presupune cunoaşterea temeinică a
evolu ţ iei şi succesiunii orlnduirilor social-economice şi a instituţiilor care an funcţionat, a legis-
laţiei care le-a reglementat existenţa şi activitatea.
în ceea ce priveşte sistemul instituţional din epoca modernă se cunoaşte că Al. I. Cuza
Jn scur ta sa domnie, a creat prin legile sancţionate o serie de instituţii menite să sei·vească
intensele statului român modern, sistem adaptat la condiţiile Istorice existente, care a evoluat
în r:,port cu profundele, amplele şi permanentele prefaceri şi înnoiri româneşti.
Pornind in analiza noastră de la aceste elemente, consider.im că judecătoria sătească
cre:at:i ln prima jumătate a secolului al XIX-iea este ln mod incontestabil contiJJnată de
judecăt oria comu nală lnfilnţat ă la 1864. Ambele instituţii trebuiau să judece pricinile civile
şi pena le mărunte cu care se confrunta lumea satelor, cu posibilitatea ca partea nemulţumită.
de botărlrea d ată să facă apel Ia tribtmalul de judeţ plnă la 1864 iar după această dată la
juder H oria de ocol. Deosebirile existente, form<tle şi neesenţiale, nu au influenţat activitate:i
in sine a instanţei. Ele priyeau lndeosebi compunerea completului de judecată. La instanţa
de î mp ăciuire preşedintele era preotul satului ajutat de trei jura\i, iar Ia judecătoria comunală
prim r;r ul, asistat ele doi asesori aleşi de obştea satului.
Judecătoria de ocol sau tribunalul de ocol cum s-a numit tn Dobrogea ln primii :mi
de adm inistraţie românească, al cărei an de lnceput este tot 1864, avea jurisdicţie asupra
localit ăţilor din ocolul sau plasa respectivă. Obiectul activită\ii era, ca şi Ia celelalte instanţe
judeca rea tn primă instanţ ă, de fond, a cauzelor civile şi penale care potrivit legii intrau
in com petenţa ei şi apelurile venite de Ia judecătoria comu n ală. Completul de judecată ern
format dintr-un judecător care prezida şedinţele, un supleant, un substitut cu rol de judecă
tor de instrucţie şi un grefier. Judecătorul era asistat de doi asesori aleşi din cei mai de
seamă notabili ai urbei de reşedinţă. Pricinile nerezolvate erau apelate la instanţa imediat supe-
rîoarii. tribunalul judeţean.
După opinia noastră, pe baza studiului efectuat, fără a intra ln probleme de detaliu,
evoluiia acestei instanţe a fost următoarea: judecătoria de ocol, judecătoria mixtă ele ocol
' cu cor.1petenţa de a hotărl asupra proceselor puse pe rol din oraşul de reşedinţă şi din comu-
nele ocolului sau plasei respective. tu continuare ea !şi va schimba denumi1•ea lu judecătorie
mixtă populară. Prin legea de reorganizare a justiţiei din 1952 unele din aceste · instanţe
şi-an '.ncetat activitatea şi deci fondul de arhivă se consideră lnchis. Spre exemplu fondurile
create de judecător1ile mixte din Cernavodă, 1\-langnlia, Sulina şi Ostrov care nu au mai func-
ţion at clupă anii 1952 şi 1968. Altele, cum ar fi judecătoriile mixte din Hlrşova, Medgidia,
Măcin . Constanţa, Tulcea şi Adamcllsl - ultima menţinlndn-şl sedlul la reşedinţa . de raion
Băneasa - credem că şi-au continuat activitatea sub noua denumire de tribunal popular
raion I, instanţă al cărei obiect şi jurisdicţie teritorială au rămas ln linii mari aceleaşi. în
anuJ 1968, prin revenirea la organizarea administrativă pe judeţe, unele tribunale rniona18
si-au !ncetat activitatea şi deci fondurile de documente trebuie considerate lnchise, cu ani.
~xtrern i 1864-1968 şi cu denumirile succesive de la judecătorie de ocol la tribunal raionali
în 1rnele cazuri tnsă activitatea tribunalelor raionale a fost continuată de actualele judecătorii
locale . Exemplu, cele din Tulcea, Constanţa, Medgidia - cu rol de primă instanţă şi ele apel
la tribunalele judeţene şi cu aut oritate judecătorească nu numai asupra localităţii de reşe
dinţă cum s-ar putea crede din titulatură (judecătorie locală) ci şi asupra unui teritoriu mai
1 Andrei Caciora, Fondarea documentelor create de către organiele teritoriale ale admini-
slrati li de stal, ln „Revista Arhivelor" 2/1987, p. 195-196; Eleonora l'vlitrescu, Perfecţionarea
evidentei fondurilor şi colectiilor arhivistice - necesitate şi posibililăti de realizare, ln Revista
Arhivelor 2/1987, p. 192-194; Nicolae Chipurici, Probleme de ele/imitare a documentelor
contempo/ane pe fonduri arhi/Jislice, tn „Revista Arhivelor" 2/1986, p. 212-220; Modalităţi ele
perfecţ iona re a evidentei fondur i/or şi co/erfiilor, lu „Revista Arhivelor" 4/1985, p. 431-44a.
lntins, fixat prin lege. Pentru accslca din urmă fo11clul de arhivă,. incepind din .1864 ~ăm,lne
deschis. · ..
.Judecătoria urbană a apărut ca· inslan\~'i lot la 1864 clar a inceput să func[,mieze
· alunei cind necesităţile praclicc au impus-o (innnllţirca proceselor la judecătoriile dc c1c0l,
fără posibilitate de a fi soluţionate opcraliv). ln uncie oraşe mai mari - Bucureşli, Iaşi, (,~.1:i\i,
·craiova s.a. - au existat una sau mai multe asemcne.1 judecătorii, jurisdicţiile tcriloi-i;lle
'fiindu-le bine delimitate. Judecătoria de ocol urban sau umană cum s-a numit în cca nw' 'marn
· parte a perioadei de funcţionare a fost desfiinl.ată in anul 1952. Aclivitatca acesteia ci :fost
prl'luală de tribunalul raional, continuator - aşa cum ar:Uam mai sus - al judecătoriei ';:t'ixll'.
Tribunalul de jude I hi arc _anul de început la 18:ll in Muntenia şi Oltenia şi Jr. 1,~;12
· ln Mr>ldo,·a şi şi-a continuat activitatea fără întrerupere piuă ln 1952. Anul de la lnec;,~1t.al
· acestor fonduri de arhivă rămine, deci, 18:ll sau 18:32 iar cel de im·hciere data desffa\\ă.rii
· juclelului. Pentru tribunalele clin jucle\ele inglobatc in 1952, la regiuni, opinăm, avlnd _jn
vedere natura activităţii tribunalelor reinriinţate la 1968, să fie considerate un singur fond
deschis (exemplu Tribunalul jude Iran Ialomiţa, 1931-1952, 1968, - pină azi). Per,oacla
pculru care lipsesc documentele (1952-1968) să fie explicată in istoricul care insoleşte ir.vcn-
, tarul arhiYistic. Juclccîncl in acest fel credem că ar fi corect, avind in vedere continuitatea
· sistemului nostru instituţional, ca tribunalele regionale. din fostele capilale ele regiune-~~ ,rie
considerate continuatoare ale trilmnalelor de ph1ă la 1952 şi a acelora de ji.1clcţ rc;nfl.in-
ţate in 1968 · . . · ·
·· Astfel, Curtea de apel, a rărei activilate a fost preluată de tribunalul regional i{ îpe_c-
. tcazi't activitatea in 1952; parchetul trihunalului, l'll excepţia Parchetului Curţii de· apel
c.1rc :i creat o arhivă proprie, independentă de cea a Curtii de apel, nu ca instituţie ile,' si11e
· stătătoare cu toate c:i Decretul nr. 2 clin 22 aprilie 1908 ii clelimilcază mai clar atri~Lffi//e.
El :i funcţionat in cadrul tribunalului judeţean şi a vegheat la respectarea şi aplicarea c~rectă
· a legii de către instanlc şi la urmărirea liniştci şi \)rdinei publice, ajutat de ofi!cri de ,poli-
. !ic judiciară. fnceplnd din 1952 se poate vorbi ele o instituţie cu o activitate bine cmi.tur?lă
' (conducere şi ·registratură proprii) a cărei denumire va fi ele PHOCURATUH~, organizal:i
după modelul instanlelor jucll'eăloreşli: regională şi raionali\. Avind in vedere ~lifectul
·' :idivităţii ~i inai pulin competenţa teritorială, care după opinia noastră nu este determinan.tă
· h1 delimitarea fondului de arhivă, credem că procuratura regională este continuată ;,.stnzi
· de procuratiira de juc1c·1, iar cea ele raion a fost clesflintatii ln 1968. Acolo unde, dup:i :;,e~s.tă
'datu, au conlinuat să funcţioneze· procuraturi locale (exemplu la Medgidia, Co11sl,1~iţa··şi
' Tulcea - toate foste raioane) opinăm c:'i pot fi considerate continuatoare ale procur.,turilol'
'ele raion. La Tulcea unde din 1968 exista şi procuraturii ele judeţ fondul de arhivă s:i it';.~ea·pi'i
· cu această datil. · · "' ' ·
· O situaUe similară se intllneşte şi Ia Notariat. Instituţia a luat fiinlă in · 1!J5r:: 'Pln.'i
la această dală activitatea ele notariat - autentificări şi transcrieri ele acte - se dcsfăş'1m1
•tn c:idrul tribunalului de judeţ şi la juclcc:itoriile teritoriale. ..
Divanul judecătoresc ele apel (al Tării ele Sus şi de Jos pentru :Moldova cu re~~d'.fota
Iii Iaşi şi Gala li) şi la Craiova şi Bucureşti pentru Muntenia poale fi considerat ca in.~tanţa
· care a dnt naştere mai tirzin curlilor de apel iar Divanul domnesc s-a numit ullerior' înalta
· Ctirlc de Casaţie şi .Jnstilie, continuat astăzi ele Tribun:ilul suprem. · '·
· întrncit problema fondării documenlel01; juclecătorl'şli nu po_ate fi tlefinith·;l ~i-in
aceste clteva opinii exprimate se impune, ln continuare, .1111 studiu aprofundat cu stauîhrea
·c1e m'ăsuri şi · adaptarea unei metodologii unitare in această problemă ele importani~ 'Jco-
' 6ebită pentru activitatea arhivistică, prezentă şi viitoare, care să conducă la corectti\'ile
necesare şi la adoptarea unui sistem de evidenlă eficient şi clar, care să răspund:i cc'rinte-
lor :icluale ale muncii. · '·
S01\IMAIRE CONTENTS
EIOHORIAI, EDITORIAi,
V. ~,!OISE - Les Archives de l'.Etat V. MOISE - The State Archivc în

dans Ies 45 annees depuis Ia vie- the 45 years sînce the] vîctory of
foire de l'insurrection armee du mois the armed insurrcction în August
(!'aof1t 1944 . . . . . . . . . 113 1944 . . . • . . . . . . . . . . 113
LE 45 mm ANNl\lERSAIRE DE LA THE 45111 AN'.\H\"ERS,\R\" OF TH E

BEVOLUTION DE LIBERATION ANTIFASCIST ANO ANTII\U'ERl:\LIST
SOOALE ET N.-\TIO:VALE, ANTIFAS- REVOIXTION OF SOCIAL ,\ND NA-
OS'IE ET ANTIDIPERIALISTE TIO~AL LIHER,\TION
GH. IONIŢĂ - Le Parti Communiste GH. 1O:\'IŢA - The R•Jumanian Com-

Roumain - la force natl<,nale Ia plus munîst Party - tbe mo~t active
aetlve dans la lutte pour la realisa- national force in tbe fight for consti-
tion d'une Iarge coalition qui a orga- tutin g a broad coalition tl':at bas
»ise et accompli Ia revolution de organîzed and accomplished the
liberation sociale . et natlonale, antifarcîst and antiimperialist revo-
zmtifascistc et antiimperialiste de h,tion of social and national liberation
2:J Ao î1t 1944 . . . . . • • . . • 122 oii the 23 rd of August 1944 . . . 122
EL GHEORGHE - L'acte historique EL. GHEORGHE - The· histcric act
de 23 Aot\t 1944, corollaire du mou- from the 23rd or August 1944 an-
·.-ement national de resistance, oon- apogee of the national resistance
duit par Ie Parti Communiste Rou- mcvement le:>ded by the Romanian
011ain . . . . . . . . . . . . . . 139 Communist Party . . . . . . . . 139
I. SCURTU - J.'etat ct'csprit au pcuple I. SCURTU - The frame cf mind of U1e
,oumain a l'approche de l'acte du Romaaian peoplc before tlle act
:!:l Aout 1944 . . . . . . . . . . 176 fl•om the 23rd August 1944 17(;
N. CIACI·llH - Le 2:1 Aoî1t 1944 - N. CJACHIR - The 23 rd of August
:noment decisif ctm1s I 'effondremeut 1944 - a decisive moment in the
du systcme militaire hytlerien dans dcfeat or the Hitler military system
Ies Balkans . . . . . . . . . . 185 in the Balknns 18'.i
E'fiiDES ET COlUIUNICATIO:VS STUnrns A~n l'Al'EUS
I. CARŢÂNĂ, C. MOCANU-La slgni- I. CAHŢ.\.'.'\.\, C.MOCANU - Tl>e m!'.a-
fication du 1-er Mai . . . . . . . 195 sning or the 1 or May . . . . . . 195
D. VATAMANIUC - Eminescu et Ies D. VATAMANIUC - Eminescu and the
Archives . . . . . . . . . . . . 207 Archive . . . . . . . . . . . . . 207
V. Z: TEODORESCU - Symboles de Ia
ronsideration dedles â Mihai Eml- V. Z. TEODORESCU - Symbols cele-
:aescu. Preuves documentaires . . • 212 bra,ting Eminescu's memory. Docu-
ments . . . . . . . . . . . 212
fflBORIE ET PRATIQUE ARCBIVIS-
TIQUE ARCBlVAL THEORY AND PRATIC:E
F. OPREA - Contr61e des fllcteurs de OPREA Fl.. - The control of the degra-
degradation des documeots et Ies datlon factors of the documents and
mesures d'hygiene des archlves dans tbe hygiene measures in the store-
lell dep6ts . . . • . • . . • • • • 221 houses . . . . . . . . . . . . . 221
Ol'I'XIO:VS vmws
M. H. l\lOCANU, T. MATEESCU - M. R. MOCANU, T. MATEESCU -
:,.,ouvelles considerations concernant New· considerations on the notion
}a notion de „collection archlvistl- „arcbive collectlon" . . . . . . . 227
11ue" . . . . . . . . . . . . . . 227
E. \IITl\ESCU - Le r6le du nomen- EL. MITRESCU - The role of the cata-
datcur des clossiers et de l'indica- logue o( tbe dossiers and of the indica-
teur des termes de conservation dans tor or thc keeping periods in the
!c processus de crcation des fonds process of creating the arch.ive funds
;.rcbivistiques des unltes socialistes. in socialist lnstitutions. A~pects
Aspects de Ieur utilisation . . . 229 derived from their utilization 229
M. STA"'Clu - Form~tion ct dclimi- l\i. STANCill - The organizations and
tation des fonds crl!es par Ies insti- dellmitation of the funds of tlte
h1tions judlciaires . . . . . . . 29J judlcial institutions . . . . . . . 232
INHALT CO)];EP.lliAHHE
CTJ),
:rag.
IlEPE)J.OBAH C'l'ATJ,H
EDITOilIAL
B. MOHCB rocy,1,apCTllClllll,IC
VASILE :MOISE - Das St.aats:nchiv Apxum,r aa .J5 ,ICT, npoUIL"J;·
in elen 4.5 Jahren scit clcm Sieg des umx oT rro6eAU noopya,cmrnro noc-
bewarfneten Aufstancles im August cTamrn, ocy111ecT1J,1e1rnoro n an-
1944 . . . . . . . . . . . . . . 113 rycTe 194.J ro;ri;a . . . . . . . . . 113
IHE ,'l5 ,JAHRFEIEH BES .\Yfff:\S- 46-an ro)],OBID;HHA AHTIIll>.\Illll{'-
r.HISTISCllE'1 C\11 Y\TIIUl'EHI.\- TCl{OH ll AHT.IIIllUilEPIIAJIHl'Til-
LISTICHEN RE\'OLliTIO;\ ZL'fl SOZI- qECKOR PEBOJIIOD;HH 3A COlUi-
ALEN UND NATIO:\.\LE:\ HEFHEil..::\O AJILHCE H HAIJ;IIOHAJILHOE Ol'-
BOEOiK)];EHIIE
GH. IONIŢĂ - Dic H.ICP. - clic l'EOPfE HOIIIHJ;A - PH:11 - Qa~w,
aktivste n:>tionale 1-i:ran im Kampf m,TJ.IBIIaH Hal\H0IIaJIJ,llaH CHJHl ll
fiir die Schaffung eincr ausgecJehaten fiopb6e aa C03)'1amie llill])Ol·Wfl J,Q,l_.
Koalition, die [lntifaschistische und m1QMH, opramwoBanmeil: H ocy-
antiimperialistische Revolution zm· ll\eCTBnnmen: aHTJ.IifiaUIHCTCHJIO li
sc,zialen und nationalcn Befreiung aHaTlrnMrrepua.ilHCTH"lecHyIO peno-
vom 23 August 1944 organisicrt JIIOJllIIO aa COQII3JlbHOC J.I HaQTI0-
und verwirklicht hat . . . . . • 122 HaJibHOe OCB060lli]J;8HJI8 23 Anry-
ELENA GHEORGHE - Der histo- CTa 1944 ro;IJ;a . . . . • . . . . 122
risc-be Akt vom 23 August 1944, - EJIEHA fEOPfE - HcTopH"lec1;oe
der Hohepunkt der nationalen co6hlTJie 2 3 AnrycTa 1944 ro;IJ;a -
Widerstandsbewegung gefillrrt von YBCH"laHHe pynOBOAIIMOfO PyMhll{-
der Rumiinischen Kommunistlchen CKOil E0MMj'HIICTH 1IeCnJlOfi nap-
Parti . . . . . . . . . . • . . • 130 THetl: HUQH0HU,lbHOfO /l:BMl-KeIIHH l'O-
I. SCURTU - Die Stimmung des rumii- nponIB.TICHIIJl . . . . . . . . . 130
nischcn Yolkes vor clem Ercignis MOAH CHYPT~' - Y;-.10HacTpoemm
vom 23 August 1944 . . . . . . 176 ]).)'Ml,lHCn0f0 Hapo;IJ;a HaI,aHy1re a1;-
N. CIACHIH - Der 2:1 c\ugust 1944 - Ta oT 23 ABrycTa 1944 ro;::m . . . 176
entscbcidender Augcnblick Hir dcn Jlllh'O.:lAE lJAHMP - 23 Anrycu
Sturz des militi:irischen Hitler-Sys- 1944 ro]l,a - pemaro11111ii ~toMCHT H
tems im Balkan . . . . . . paarpo~re BOCHHOfi l'IIT.lP]l0llCi,0ÎÎ
CIICTe~n,1 Ha Ba.:maHaX . . . . . . 185
STUDIE U~D lllTT.EIJXXGE
IICC."IE):J:OBAHHH H COOBIDEHU ff
I. CÂRŢÂNĂ C.MOCANU - Die Be- HIOill-IAII Eb!PIJJ:)lll::l, K ?>IOI..:.\-
deutung des 1 :Mai J!l:-i 1-IY - 311a 1I('HIIC ;:\IIH I 'I[ ,1a . . . 1 D.5
D. VATAllilANIUC - Eminescu und ;r!~'MIITl'Y BATA~lA lllOl, - :)m1-
da& Archiv . . . . . . . . . 207 . nec.i;y II A J)XH 1,1 . . . . . . . . 2i.l7
V. Z. TEODORES•·U - Svmbole der Blll";a:iHII,.IHY 3. TEO~VWECI,Y
Ehrung von Mihai Eminescu. Ur- - Cllll-lBO~ihl 1 Ie('TD0BRilllll 11'1MIITl'I
kunc'liche Zeugnisse • . . • . 212 Muxan 8;\IHHCCKY. ).]:oi;yMr11-ram,-
Hble cnn;a;eTe:1bcTna (·J 889- l 939 rr. 2: 2
ARCHIVTHEORIB UND PRA..''US APXDBHCTCRAH TEOPIUI li
OPREA FLOREA - Die Kontrolle der IlPARTHKA
DegredJerungsfaktoren der Doku- OilPH «l>JIOPH - lfoHTJ)O.lh c~awro-
1 pon, BLIBhIBaIOIQHX ;ri;erpa,i:Hp0B,l·
mente und Hygie,rnma Bnahmen filr
den Archivbestand aus aen Laher- HHe AOHYMCHTOB, 1-1 Mepw no r»ru-
J1iiusern . 221 eHe apXIIBOB B CH)];a,n;ax . . . . . 221
MBERBSI
MEINUNGEN MAPMH P. MOHAHY, n";:(OP MA-
TEECRY - HoBhle coo6pamcrn11ri
MARIN H. MOCANU, TL"DOH MATE- O IlOHflTHH „apXiIDHCTCI·iafl J;QJIJICl;-
ESGU - :-::eue Betrachlungen zum l\lolfl" . . . . . . . . . . . . . . 227
Bcgriff „ArchiYsan11nlu11g" 227 3JIEOHOPA MMTPECRY - Po:11,
EL. MITRESCU - Die golle des Dos- HOM8HJ{JlaTypbl AOChe ii yna3aTe;rn:
sierkatalogs und des ,\nzcigers cler cpoHoB xpanemm B rrpo ecce coc1-
Au fhcwahrungcsterminc in cler S3m- ;IJ;aHJJH apXHBHhlX 4JOH;r:\OB n CO[{ll'-1-
mhmg der Archivfonds in dcn sozia- JIIICTll"leCl,HX yqpe;Ki-);CHllflX. A,: -
lischcn Einhciten. :\spekte, <lic aus IICnTLI, DJ,JfID;1eH111,Ie rrpn l!X ll•.'-
il1•er Benutzung hcn·orgehen . . . 229 no:1h0ODUHIUI . . . . . . . . . . 220
MARI:--: STANCIU - Die Organisierung MAPlIH CTAlfl-lY - Coa;i.amie 11
1md Aufteilung cler Fonds in richter- orpaH11 1 1emie 41on;i.01J n cy;i.eum.1 x
Iicl1en Institutionen • . . • • • • 232 y11pea,1J;emrnx . • . . • . . . . . . 2 82
Abonaţi-vă la
REVISTA ARHIVELOU
Abonameuit•le i'\e fac la oficiile şi agenţiile P.T.R. din toată ţ.ara

şi judeţe1w ale Arhivelor Statului.
11l, filialele
Preţul abonamentului este 25 lei pe numă,r şi 100 lei pe un an.
Revista poate fi cumpfH"ată de la sediile Direcţiei Generale şi ale
filialel01· judeţ,ene ale Arhivelor Statului, J)l'ecum şi de la lib1·ării.
Revista Arhivelo1· publică studii şi comunicări de teorie şi practică

arhivistică, de paleografie, diplomatică, sigilografie, heraldică, minia-
turistică, izvoare, instituţii şi alte ştiinţe speciale ale istoriei, studii şi
articole de istorie bazate pe documente noi de arhivă, prezentă,ri de fonduri
şi colecţ,ii arhivistice, recenzii şi prezentări de reviste şi cărţi de specialitate,
cronici, note şi informaţii bibliografice.
Autorii sînt rugaţi să trimită materialele în două exemplare dactilo-
grafiate la două rînduri, cu trimiterile infrapaginale numel'Otate în conti-
nuare şi cu un scurt rezumat. Documentele trimise spre publicare trebuie
să fie însoţite de reproduceri (fotocopii, xerox etc.)
Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor revine în exclu-
sivitate autorilor. Articolele nepublicate nu se restituie.
ABONl\'EMENTS
.ROMP.RESFILA TEI.IA
sectorul export-import presă
P. O. Box 12-Q0l, telex 10:t76
presfir Bucureşti, Calea Griviţei,
nr. 64-66, tt>lefon 17.60.10
R. M. ISSN 0034 - 7H3
Arlicles nppearing in this journal are

abstracted and indexed in HISTORICAL
ABSTRACT am! AMERICA HI STORY
ANO LIFE
C. 1251 - I. P. ,,INFORMAŢIA"
str. Brczoianu nr. 23-25, Bucureşti
• Republica Sociali5tă România
Lei 25
A 45-A ANIVERSARE A REVOLUŢIEI DE ELIBE-

RARE SOCIALĂ ŞI NAŢIONALĂ, ANTIFASCISTĂ
ŞI ANTIIMPERIALISTA
GH. !ONIŢA - P.C.R. forţa naţională cea mai

activă în lupta pentru realizarea unei largi
coaliţii care a organizat şi infăptuit revoluţia
de eliberare socială şi naţională, antifascistă
şi antiimperialiskl de la 23 August 1944
EL. GHEORGHE - Actul istoric de la 23 Au-

gust 1944 - corolar al mişcării naţionale de
rezistenţă condusă de Partidul Comunist
Român
I. SCURTU - Starea de spirit a poporului ro-

mân in preajma actului de Ia 23 August 1944
N. CIACHIR - 23 August 1944 - moment de-

cisiv în năruirea sistemului militar hitlerist in
Balcani

051 Revista-Arhivelor LI 2 1989

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

051 Revista-Arhivelor LI 2 1989

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista .

A .f5-A, ANIVERSARE A REVOLUŢIEI

I. CARŢÂNĂ, C. MOCANU - Semnificaţia

TEORIE ŞI PRACTICĂ ARWVISTICĂ

FL. OPREA - Controlul factorilor de degra-

M. R. MOCANU, T. l\lATEESCU - Noi con- Reductor şei :

termenelor de păstrare a documentelor primite ia.u ela.borr.te

I. PROBLEME DIRECTORII ŞI DEORG.4.N /ZARE

A. Of\GANIZARE - RE'fEA - ŞCOLAHIZARE

6 Structura anului şcolar pc unităţi şi forme de lnvă­

rn. Reţeaua şi profilul uni U\plor ele lnvăţămlnt. P

Studii şi propuneri privind modernizarea conţinutu­

36 Proiecte de planuri anuale şi de perspectivă pentru

a cadrelor de conducere de toate gradele, comisii

79 Instrucţiuni privind organizarea vacanţelor şcolare, CS dupii, expi-

88 Norme şi indicaţiimetodologice privind integrarea

95 Indrumări, informări asupra modului de aplicare

97 Dosare personale ale personalului muncitor. 90 cs

115 Indrumări metodologice, instrucţiuni şi recomandări

IV. ORGANIZARE - CONTROL

1140 Instrucţiuni privind aplicarea normelor de struc-

altă specialitate, administrativ şi muncitori din

167 Specificaţiile la nota de comandă cărţi. 10

190 Adresă de expediţie a lucrărilor bibliografice sau

VI. RELAŢII EXTERNE.

209 Planuri de relaţii externe ale 1\1.E.1. P.

218 Acordurile culturale şi planurile pentru aplicarea

236 Propuneri privind organizarea şi clc5făşurarr.a cursu-

Vil ADMINISTR.-1.7'IV - TRANSPORTURI -

253 Boniere de predare-primire a materialelor. 5

259 Comenzi pentru sigilii şi ştampile cu stema R. S.

268 Planurile de muncă :

284 Corespondenţă cu ministerele şi consiliile populare

A. PLANURI, LUCRĂRI CURENTE, EVIDENŢE

303 Corespondenţă cu bazele de aprovmonare şi des-

H. CLASARI ŞI DECLASARI DE MATERIALE

308 Lucrări privind casări şi declasări de materiale

311 Instrucţiuni privint! aplicarea dispoziţiunilor refe-

313 State - model ele funcţiuni (norrnati>:e de state

319 Indica tor ii ln funcţie de realizarea cărora se acordă

322 Rectificări de retribuire a cadrelor didactice pe

XI. PLANIFICAREA FIN1\.NCIARĂ ŞI EVI-

326 Instrucţiuni privind planificarea financiară (nor•

328 Propunerile ministerului, ale instituţiilor centrale

332 Lucrări pregătitoare şi propunerile pentru întocmi-

C. ACTE DE DOTARE A INTREPRL"JDERILOR

D. DĂRI DE SEAMĂ CONTABILE ŞI STA-

F. DOCUMENTE CARE STAU LA BAZA OPE-

345 Notele contabile şi actele justificative, documentele

ln conturi contabile extrase de cont, centralizatoare

A. CONTROLUL TEHNIC ŞI ADMINISTRATIV

356 Instrucţiuni de organizarea şi funcţionarea orga-

XIII. PROTECŢH. MUNCII

A. PLAN, REALIZĂRI, CONTROL

377 Înştiinţări, anunţuri, comunicări despre accidentele

391 Dosare privind litigiile sub ,,aloare de 1 OOO lei

A. ACTE ŞI LUCRĂRI TEHNICE

393 Instrucţiuni şi directive t~hnlee. ff.

B. _NO'A.ME INTERNE, STASUF\I

398 Propuneri, anteproiecte Ji proiecct!t de' su.suri· şi

405 Planuri de cercetări ştiinţifice (anuale).

XVI INVESTIŢII ŞI INOVAŢII

A. INSTRUCŢIUNI, PLAN, LUCRAR I CUHENTE,

6 Structura anului şcolar pc unităţi şi forme de lnvă

Studii şi propuneri privind modernizarea conţinutu