TEXTUL EPIC

Def.: Textul epic este textul în care ideile, impresiile, părerile sunt exprimate în mod
indirect, prin intermediul acțiunii, la care iau parte personaje.
Caracteristici:
• succesiune de evenimente ordonate logic, fixate în timp și spațiu prin indici;
• modurile de expunere: narațiunea poate alterna cu descrierea, dialogul, monologul,
monologul interior;
• predomină grupul verbal;
• limbajul este expresiv, iar stilul, specific fiecărui autor;
• mod de prezentare:proză sau versuri (mai rar);
• înlănțuirea (dispunerea cronologică a întâmplărilor), alternanța ( prezentarea
alternativă a două sau mai multe planuri ale narațiunii), inserația (povestirea în
povestire sau în ramă);
• prezența momentelor subiectului;
• instanțele comunicării narative:
• personajele: principale, secundare, episodice, figurante;
• naratorul-subiectiv ( implicat în acțiune ca personaj)
-obiectiv (omniscient și omnipreznt, detașat)
• Argumentarea apartenenței la genul epic:
• Introducerea: se definește opera epica și se prezintă subiectul;
• Cuprinsul: prezentarea trăsăturilor operei epice, ilustrarea lor cu exemple din
text, scurtă caract. a personajelor;
• Încheierea: concluzia celor prezentate.
• Indici: mai întâi, în primul rând, pe de o parte, pe de altă parte, așadar/ în
concluzie, etc.
• Caracterizarea personajelor:
• Directă: trăsături prezentate de autor, de alte personaje, sau de personajul însuși
(autocaracterizare)
• Indirectă: fapte, limbaj, comportament, gânduri, sentimente, relația cu celelalte
personaje, mediul în care trăiește, apect vestimentar, nume, mimică.
• Personajele mai pot di caracterizate astfel:
• după semnificația morală: pozitive/ negative;
• după felul cum sunt construite: individuale/ colective;
• după gradul de transfigurare a realității: reale, fictive (imaginare),
fantastice.