CONTROLOC (40mg pulbere pentru solutie injectabila)

Indicatii
Tratamentul ulcerului duodenal; ulcerului gastric; refluxului esofagian si al simptomelor
asociate; tratamentul si profilaxia esofagitei de reflux.
Incompatibilitati:
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente-
Aceasta solutie poate fi administrata direct sau poate fi administrata dupa amestecarea cu 100mlde
solutie injectabila de clorura de sodiu 9mg/ml(0,9%)sau solutie injectabila de glucoza 55mg/ml(5%).Trebuie
folosite pentru dilutie recipiente din sticla sau plastic.
depozitarea Pastrarea/:
Nu depozitati la temperaturi peste 25°C
Pastrati flaconul in ambalajul exterior pentru a-l proteja de lumina.
Stabilitatea solutiei/Suspensiei dupa preparare:dupa reconstituire si dilutie,stabilitatea
chimica si fizica a utilizarii a fost demonstrata pentru 12 ore la o temperatura de 25°C. Din punct de vedere
microbiologic ,medicamentul trebuie folosit imediat.Daca nu se utilizeaza imeiat ,intervalelesi conditiile de
pastrare sunt responsabilitatea utilizatorului.

GLUCOZA
Compozitie:
Fiole continand solutie apoasa injectabila: 20%, 33%, 40%. Saci de P.V.C.atoxic, apirogen, contine
250 ml, respectiv 500 ml de solutie glucoza 5%, 10%,20%.
Forma de prezentare :
Cutii cu 10 saci de 250 ml, sau 500 ml, de glucoza 5%, 10%, 20%. Cutii cu10, 50 sau 100 fiole 100 ml
solutie glucoza 20%, 33%, 40%.
Indicatii :
Stari de denutritie (alimentatie parenterala, deshidratare, hipoglicemii,hepatopatii infectioase
carentiale sau toxice, insuficienta cardiaca, tulburarifunctionale ale miocardului pe fond anoxic,
miocardite, diferite boli infectioase) siintoxicatii (cu barbiturice, morfina, salicilati, mercur s.a.)
colaps vascular.Solutiile hipertone sunt indicate pentru actiunea lor osmotica inhipertensiunea
intracraniana (tumori, traumatisme cranio-cerebrale), accidentecerebrovasculare si edemul
cerebral (de asemenea, ca diuretice).
Contraindicatii :
Deshidratari mari (solutiile hipertone), insuficienta renala grava. Injectarearapida si in doze mari
prezinta, la cardiaci, pericolul aparitiei edemului pulmonar.
Posologie si mod de administrare :
Solutia izotona (5%) se poate administra subcutanat, intravenos sauintrarectal, cea mai uzitata
fiind calea intravenoasa. Solutia de glucoza 5% seadministreaza in perfuzie venoasa lenta, in
cantitate de aproximativ 1 litru in 24 deore.Viteza perfuziei fiind de 240-400 ml/ora (60-100
picaturi/minut). Solutiilehipertone 10% si 20% se administreaza de asemenea in cantitate de 1
litru in 24 deore, viteza perfuziei variind intre 200 si 300 ml/ora (50-70 picaturi/minut).Solutiile
hipertone 33% si 40% se perfuzeaza lent, in cantitate de cel mult 500ml/24 h, cu o viteza de 80
si 180 ml/ora (20-50 picaturi/minut).Modul de utilizare a sacilor din P.V.C. (atoxic, apirogen) cu
solutii perfuzabile de glucoza: se alege sacul cu solutie glucozata de concentratia necesarasi
volumul dorit, se scoate din punga de polietilena in care este ambalat si secontroleaza aspectul
solutiei (trebuie sa fie limpede si sa nu contina particule solide .

TRAMADOL 100mg/2ml x5 SOLUȚIE INJECTABILĂ

Indicatii: 1 ml soluţie injectabilă (1 fiolă) conţine clorhidrat de tramadol 50 mg. 2 ml soluţie
injectabilă (1 fiolă) conţine clorhidrat de tramadol 100 mg. (1 ml soluţie injectabilă conţine
clorhidrat de tramadol 50 mg.)
Durere moderată până la severă, acută sau cronică, atunci când administrarea pe cale orală nu este
posibilă, de exemplu, în durerea din traumatisme (leziuni, fracturi), nevralgii severe, durerea din
neoplasm şi infarctul miocardic, durere după proceduri diagnostice şi terapeutice.
INCOMPATIBILITATI: Tramadolul nu trebuie utilizat în asociere cu inhibitorii de
monoaminoxidază IMAO.
În caz de administrare în asociere cu medicamente care acţionează asupra sistemului nervos
central (anestezice, antidepresive, neuroleptice, sedative, anxiolitice, hipnotice) sau consum de
alcool etilic, există posibilitatea instalării unei acţiuni sinergice, manifestată prin potenţarea
sedării sau a efectului analgezic.
COMPATILITATE:
Injectările intravenoase trebuie administrate foarte lent sau soluţia injectabilă poate fi
diluată într-o soluţie perfuzabilă.
Dozele pot fi repetate la interval de 4 până la 6 ore.
Doza maximă la adulţi nu trebuie să depăşească 400 mg.
Cum se păstrează TRAMADOL 100mg/2ml x5 SOLUȚIE INJECTABILĂ
A se păstra la temperaturi sub 25° C, în ambalajul original.
Doze si mod de administrare
In injectie intravenoasa (lent) sau perfuzii intravenoase, injectie intramusculara
sau subcutanata, 1-2 fiole (50-100 mg) o data;
Reactii adverse
Uneori sedare, oboseala, sudoratie, ameteli, uscaciunea gurii, greata, voma, r
areori hipotensiune arteriala.

MIOFILIN 24 mg/ml SOL. INJ.

Indicații
Tratamentul stării de rău astmatic, în caz de control insuficient prin administrarea unui beta-2
mimetic, eventual asociat cu un anticolinergic.
Beta-2 mimeticul, cu sau fără un anticolinergic, rămâne tratamentul de primă intenţie în astmul
bronşic acut agravat (efect bronhodilatator puternic
)Astmul bronşic acut agravat necesită internare în secţia de terapie intensivă.

Interacțiuni
Miofilin acţionează sinergic cu alte medicamente xantinice, β-simpatomimetice, cafeină şi alte
substanţe similare. Miofilin nu se administrează concomitent cu alţi derivaţi de xantină, ceai sau
cafea.
Degradarea accelerată a teofilinei și/sau biodisponibilitatea scăzută și scăderea eficacităţii
poate apărea la fumători şi la utilizarea concomitentă a următoarelor medicamente:
 Derivaţi barbiturici (în special fenobarbital și pentobarbital), carbamazepină, fenitoină,
primidonă, isoproterenol, hidroxid de magneziu, moracizină, ritonavir, rifabutină,
 rifampicină, sulfinpirazonă şi preparate pe bază de plante care conţin sunătoare. În
aceste cazuri, dozele de Miofilin ar putea fi crescute.
Degradarea lentă și/sau creșterea concentrației de teofilină în plasmă, cu un risc crescut
de supradozaj și reacţii adverse poate apărea la utilizarea concomitentă a următoarelor
medicamente:
 Contraceptive orale, antibiotice macrolide (de exemplu eritromicină, claritromicină,
josamicină, roxitromicină și spiramicină), chinolone (inhibitori ai girazei bacteriene,
menţionaţi mai jos), imipenem, izoniazidă, disulfiram, fenilbutazonă, fluvoxamină,
fluoroquinolone, furosemid, lincomicină, troleandomicină, clindamicină, probenecid,
paracetamol, pentoxifilină, tacrină, viloxazină, tiabendazol, fluconazol, blocante ale
canalelor de calciu (de exemplu verapamil, diltiazem), propranolol, mexiletină,
propafenonă, ticlopidină, cimetidină, alopurinol, α-interferon și vaccinul antigripal. În
aceste cazuri, dozele de Miofilin ar putea fi reduse.
Manifestările supradozajului cu teofilină au fost raportate sporadic în terapia
concomitentă cu ranitidină.
Interacțiunea medicamentoasă nu poate fi exclusă cu certitudine, astfel dozele de
Miofilin trebuie determinate în mod individual cu mare prudență în cazul tratamentului
simultan cu ranitidină.
În terapia concomitentă cu ciprofloxacină, doza de Miofilin trebuie redusă la maxim 60%
din doza recomandată. În tratamentul concomitent cu enoxacină, doza de Miofilin
trebuie redusă la maxim 30% din doza recomandată. Acţiunea teofilinei poate fi, de
asemenea, potențată de alte chinolone (de exemplu norfloxacină, pefloxacină, acidul
pipemidic). Prin urmare, în terapia concomitentă cu teofilină şi chinolone, se recomandă
cu fermitate determinarea concentrațiilor plasmatice de teofilină, la intervale scurte de
timp.
Utilizarea concomitentă de Miofilin poate reduce eficacitatea adenozinei, carbonatului
de litiu și blocantelor β-adrenergice.
Utilizarea concomitentă de Miofilin poate potenţa efectul rezerpinei.
Utilizarea halotanului concomitent cu Miofilin poate determina afectarea severă a
ritmului cardiac.
Efedrina şi alte simpatomimetice, băuturile care conţin cafeină şi ciocolată, asociate
aminofilinei, favorizează reacţiile adverse cardiace şi efectul excitant central, de aceea
astfel de asocieri trebuie evitate.
Utilizarea de Miofilin concomitentă cu administrarea de ketamină creşte riscul apariţiei
convulsiilor. Teofilina creşte efectul diuretic al medicamentelor diuretice.
Teofilina scade efectul sedativ al benzodiazepinelor şi se comportă antagonist faţă de
curarizantele antidepolarizante.
Aminofilina poate modifica rezultatele unor teste de laborator; poate creşte cantitatea
de acizi graşi şi concentraţia de catecolamine din urină.
 Precauţii suplimentare sunt recomandate în astmul bronşic sever. Se recomandă ca
valorile concentraţiei plasmatice a potasiului să fie monitorizate în aceste situaţii
Cum se pastreaza Miofilin
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
A se pastra la temperaturi sub 25°C, in ambalajul original.
Nu utilizati Miofilin dupa data de expirare inscrisa pe cutie/blister. Data de expirare se refera la ultima zi a lunii
respective.

CEREBROLYSIN, solutie injectabila/perfuzabila

Indicatii: - Disfunctii cerebrale organice, metabolice si neurodegenerative, in
special dementa senila de tip Alzheimer.
- Complicatii post-accident vascular cerebral.
- Traumatisme cranio-cerebrale, post-operatorii, contuzii cerebrale sau comotii.
Compatibile
Urmatoarele solutii standard pentru perfuzie au fost testate timp de 24 ore la
temperatura camerei, in prezenta luminii si au fost declarate compatibile:
- solutie de clorura de sodiu 0,9 % (9 mg NaCI/ml)
- solutie Ringer (Na 153,98 mmol/l, Ca 2,74 mmol/l, K> 4,02 mmol/l, Cl 163,48
mmol/l)- glPucoza 5%
Incompabilitate:
Vitaminele si medicamentele cardio-vasculare pot fi administrate concomitent cu
Cerebrolysin,insa nu trebuie amestecate in seringa.
Depozitare:
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la
temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Soluţia se va utiliza imediat după reconstituire.

AMOXIPLUS, pulbere pentru

soluţie injectabilă/ perfuzabilă, 600
mg/ 1,2 g
Amoxiplus 600 mg

Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine amoxicilină (sub

formă de amoxicilină sare de sodiu) 500 mg şi acid clavulanic (sub formă de clavulanat
de potasiu) 100 mg.

Amoxiplus 1,2 g
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine amoxicilină (sub
formă de amoxicilină sare de sodiu) 1 g şi acid clavulanic (sub formă de clavulanat de
potasiu) 0,2 g.

ndicaţii terapeutice

Amoxiplus este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii provocate de tulpini

sensibile la asociaţia amoxicilină/acid clavulanic:

 infecţii ale căilor respiratorii superioare (inclusiv infecţii ORL): sinuzite acute şi
cronice, otite medii, amigdalite recurente, abces periamigdalian;
 infecţii ale căilor respiratorii inferioare: acutizări ale bronşitelor cronice,
pneumonii, bronhopneumonii;
 infecţii genito-urinare: cistite, uretrite, pielonefrite, infecţii genitale la femei;
 infectii cutanate şi ale ţesuturilor moi: celulite, plăgi provocate prin muşcături;
 infecţii osteo-articulare: osteomielită, infecţii dentare severe;
 alte infecţii: avort septic, febră puerperală, infecţii pelvine sau abdominale,
peritonite, colangite, complicaţii post-operatorii intra-abdominale, abces mamar.
Amoxiplus este indicat pentru profilaxia infecţiilor post-chirurgicale, în special după
chirurgia gastro- intestinală, pelvină, a capului şi gâtului, chirurgia cardiacă şi renală,
protezare articulară, după amputare de membre şi după chirurgia tractului biliar.

Incompatibilităţi

Amoxiplus nu trebuie amestecat cu produse de sînge, cu hidrolizate proteice sau cu

emulsii lipidice. Dacă Amoxiplus este administrat concomitent cu un aminoglicozid,
cele două antibiotice nu trebuie amestecate în aceeaşi seringă sau recipient de perfuzie,
deoarece există riscul scăderii activităţii aminoglicozidelor în aceste condiţii.

Amoxiplus nu trebuie amestecat cu soluţii conţinînd glucoză, dextran sau bicarbonat.

Instrucţiuni privind pregătirea medicamentului în vederea utilzării şi manipularea sa

Amoxiplus 600 mg se reconstituie prin dizolvare în 9,6 ml apă pentru preparate
injectabile. Se agită pînă la dizolvare.

Amoxiplus 1,2 g se reconstituie prin dizolvare în 19,2 ml apă pentru preparate

injectabile. Se agită până la dizolvare.

După reconstituire, soluţia are un aspect limpede şi o culoare galben pal. Uşoare variaţii
în intensitatea culorii nu indică modificări ale eficacităţii sau siguranţei
medicamentului.
Compatibilitate:

Pentru administrarea în perfuzie, se reconstituie Amoxiplus conform indicaţiilor de mai

sus, după care se adaugă în 50 ml soluţie perfuzabilă pentru Amoxiplus 600 mg,
respectiv 100 ml soluţie perfuzabilă pentru Amoxiplus 1,2 g. Solutia perfuzabila poate fi
solutie de clorura de sodiu 0,9% sau solutie Ringer.

Soluţia se va utiliza imediat după reconstituire.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu

reglementările locale.

Depozitarea:
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub
25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor. Soluţia se va utiliza
imediat după reconstituire.