lecțiile trecutului

Atunci când se desfășoară activități pe tema antisemitismului sau a altor forme de ură, rasism și dezumanizare,
este important să ajutăm elevii și elevele să înțeleagă că persoanele care aparțin grupurilor care au fost ori sunt
discriminate au demnitate și liber arbitru, sunt oameni care merită respect, nu milă.
Această activitate ar putea să îi deprime pe copii atunci când ajung să înțeleagă comportamentul inuman al
strămoșilor lor, ura lor virulentă și chiar disponibilitatea de a ucide alte ființe umane. Este important ca profesorii
să acorde atenție deosebită oricăror indicii privind la starea emoțională a elevelor și elevilor. Activitatea se încheie
cu un apel la acțiune, care ar putea ajuta elevele și elevii să își transforme frustrarea sau furia în cetățenie activă.
Profesorii ar putea găsi utilă consultarea Ghidului didactic al OSCE privind abordarea antisemitismului
prin educație. Acesta este disponibil în mai multe limbi: https://www.osce.org/odihr/441146

Descrierea activităților:

Partea I

1. Cadrul didactic împarte clasa în patru grupe. Fiecare grupă primește o fișă cu unul dintre evenimentele
descrise în Anexa 1 și are sarcina de a citi fișa și de a discuta următoarele aspecte

a. Care au fost acuzațiile aduse evreilor în această situație?

b. De ce au făcut oamenii acele acuzații?
c. Care au fost consecințele unor astfel de acuzații?
d. Ce s‑ar fi putut face diferit?

2. Fiecare grupă prezintă cazul studiat și reflecțiile la întrebări. Apoi urmează o discuție cu întreaga clasă,
bazată pe următoarele întrebări:

a. A existat ceva care v‑a surprins în cazul pe care l‑ați studiat sau în cele prezentate de colegii
voștri și colegele voastre? De ce?
b. Cunoșteați vreunele dintre aceste evenimente/credințe?
c. Cum au contribuit aceste evenimente/credințe la răspândirea stereotipurilor și la creșterea
antisemitismului?
d. Erau evreii văzuți ca ființe umane cu aceeași demnitate de către ceilalți europeni? De ce?

3. Cadrul didactic întreabă elevele și elevii dacă cunosc semnificația termenului de țap ispășitor. În cazul
în care aceștia/acestea nu cunosc termenul, li se explică faptul că se referă la a da vina pe alții pentru
ceva ce este greșit și care nu are neapărat vreo legătură cu ei. Cadrul didactic invită clasa să identifice
procesul de a transforma pe cineva în țap ispășitor, în cazurile discutate.
4. Cadrul didactic explică elevelor și elevilor termenul antisemitism (în cea mai simplă definiție a sa: ura
față de evrei6) și faptul că acesta s‑a manifestat în multe forme de‑a lungul istoriei.

6
Pentru o definiție mai cuprinzătoare, vedeți definiția de lucru a antisemitismului adoptată de IHRA din 2016, care a fost ulterior
aprobată sau adoptată de peste 30 de țări: https://www.holocaustremembrance.com/ro/resources/working‑definitions‑charters/
definitia‑de‑lucru‑antisemitismului

28