Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teme ?? valorificarea diferentei ?? lumea e mpartita din punct de vedere economic n Nord si Sud ?? continentul nostru n continua schimbare ?? oamenii n continua miscare ?? reactia noastra n fata schimbarilor ?? nevoia de noi raspunsuri si noi situatii Realitatea societatii n care traim : Diferenta Oamenii sunt diferiti din mai multe puncte de vedere si pot fi deosebiti cu ajutorul mai multor criterii: dupa gen, vrsta, trasaturi fizice, orientare sexuala, personalitete, hobbyuri, modul de viata, conceptii, etc. n cadrul acestui pachet ne concentram asupra diferentelor culturale, sociale si etnice. Suntem preocupati de interactiunea dintre oamenii diferiti, dintre culturile si modurile lor de viata si de relatiile dintre majoritatile si minoritatile din societatile n care traim. Punctele de vedere, ideile, valorile si comportamentele diferite vor fi punctele de plecare n aceasta munca, si vom ncerca sa ajungem la un rezultat comun. Prin interactiunea diferentelor e posibil sa gasim noi solutii si sa stabilim noi principii de actiune. Toate acestea se bazeaza pe demnitate egala si drepturi pentru toti. Astfel de probleme sunt mai clare daca ne gndim la cazurile oamenilor apartinnd altor societati sau tari, dar e necesar sa ne preocupam de ceea ce se ntmpla n propriul nostru spatiu geografic. Ne consideram diferiti de cei ce s-au nascut si cei ce traiesc n tara noastra si al caror stil de viata si cultura difera de ale noastre. Scopul nostru suprem e sa descoperim cum putem face ca diferentele acestea sa ne fie de folos. De-a lungul istoriei, valuri de imigranti au venit peste Europa si azi, ea este caminul multor popoare diferite. Acest lucru ne face viata mult mai interesanta si incitanta si deasemenea mai complicata. Aceasta e realitatea sec. 21: traim n societati multiculturale.
Diferentele dintre oameni nu sunt vazute ca bunuri , ele conduc mai mult spre suspiciune si respingere.
10
11
12
13
14
DE LA SOCIETATI MULTICULTURALE LA SOCIETATI INTERCULTURALE La prima vedere termenii societate multiculturala si societate interculturala par asemanatori, dar nu sunt sinonime. Deci cum i putem diferentia?Va oferim cteva date de baza: SOCIETATILE MULTICULTURALE:grupuri cu nationalitate, religie, cultura si etnie diferite traind pe acelasi teritoriu DAR nu au tangenta n mod obligatoriu unele cu altele. O societate n care diferentele sunt deseori privite negativist iar discriminarea este bine justificata. Minoritatile sunt tolerate n mod pasiv, dar nu sunt acceptate sau luate n considerare. Chiar si n cazurile n care exista legi pentru a se evita aceasta situatie ele nu au ntotdeauna puterea necesara. SOCIETATILE INTERCULTURALE:Grupuri cu nationalitati , culturi etc. diferite, convietuind n acelasi teritoriu, care si recunosc reciproc valorile si modurile de viata, si sunt n relatii bune unele cu altele. Vorbim aici de un proces de toleranta , si de mentinere a bunelor relatii;aici toti sunt la fel de importanti, nu exista superioritate sau inferioritate, oameni buni sau rai. Intercultura este un proces si nu o tinta . SA VORBIM DESPRE CULTURA Barbatii si femeile nu sunt doar propriile persoane;ei sunt regiunea n care s-au nascut, apartamentele din oras sau fermele unde au facut primii pasi, jocurile din copilarie, povestile pe care le-au auzit, mncarea pe care au mncat-o, scolile pe care le-au absolvit, sporturile pe care le-au practicat, poetii pe care i-au citit si Dumnezeul n care au crezut. (W. Somerset Maugham. Muchia de cutit)
15
Lista ar putea fi si mai lunga si oricnd poate fi completata. E important de mentionat ca memrii aceleiasi culturi dau aproape aceleasi raspunsuri la aceste ntrebari-e normal sa fie asa. Ei se comporta n acelasi fel, au parte de aceleasi informatii si judeca lucrurile n acelasi mod. Acest lucru se poate observa mai bine cnd aveti tangenta cu o alta cultura sau cnd mergeti n strainatate. Culturile sunt schimbatoare , deci si ntrebarile si raspunsurile se modifica de-a lungul timpului. NTREBARE:Alegeti una din ntrebarile de mai sus. Care ar fi raspunsul bunicilor dumneavoastra? Diferentele care exista ntre culturi arata efortul pe care fiecare societate l face pentru a face fata unei anumite realitati. Aceasta realitate consta n:a)cadrul geografic, )cadrul social, adica celelalte grupuri de indivizi cu care intra n contact , c)cadrul metafizic, care cauta sensul vietii. NTREBARE:Daca exista culturi diferite , nseamna ca unele sunt mai bune dect altele ? Chiar si n cadrul culturilor exista unii care nu se conformeaza normelor obisnuite , si acestia constituie sub-culturile. Membrii sub-culturilor sunt adesea victimele intolerantei. De exemplu homosexualii, lesbienele, unele secte religioase si numeroasele sub-culturi ale
16
17
NTREBARE:Numiti doua lucruri pe care un strain le-ar asocia cu tara dumneavoastra;de exemplu:Elvetia = ceasuri si banci;Rusia = vodca si caciuli de blana. Sunt aceste lucruri importante pentru identitatea dumneavoastra ? NTREBARE:O natiune este o cultura? TOTI TRAIM CU IMAGINI Dupa cum am vazut identitatea unei persoane nu se poate rezuma doar la cteva caractristici, desi de multe ori tindem sa luam n considerare doar aspectele limita sau denaturate. Aceasta se datoreaza faptului ca raspunsurile diferitelor grupuri de oameni sunt rezultatul unui sistem complicat al puterii si al relatiilor sociale. pentru a putea gasi solutiile potrivite trebuie sa analizam rolul stereotipurilor, al prejudecatilor si al etnocentrismului. Stereotipurile Stereotipurile sunt de fapt credintele si modurile de gndire mpartasite de un anumit grup de oameni. Stereotipul este un ansamblu de trasaturi ce caracterizeaza un grup n functie de comportament, obiceiuri etc. Scopul stereotipurilor este de a simplifica realitatea:asa sunt ei. Sefii sunt tirani;acesti oameni sunt lenesi, ceilalti punctuali;cei din partea aceea a orasului sunt periculosi-ctiva probabil ca sunt, dar toti?Uneori ne folosim de stereotipurile grupului caruia i apartinem pentru a fi crezuti ca suntem mai puternici dect altii sau superiori lor. (sau poate pentru a ne scuza pentru greselile noastre-ce pot sa fac?toti suntem asa)Stereotipurile sunt bazate de obicei pe anumite contacte sau imagini acumulate n timpul scolii, prin mass-media sau acasa, pe care le generalizam pentru toti cei ce au legatura cu ele. NTREBARE:S -a afirmat ca avem nevoie de stereotipuri pentru a supravietui. Ct de utile credeti ca sunt ele? n limbajul actual e dificil sa facem diferenta ntre stereotipuri si prejudecati.
18
Prejudecati si stereotipuri de despre alte grupuri culturale De multe ori ne formam prejudecatile si stereotipurile despre alte grupuri culturale n mod inconstient-dar ele au o origine si un scop: ?? Sa ne ajute sa ne evaluam propria cultura ?? Sa evaluam alte culturi si stiluri de viata ?? Sa stapnim modelul relatiilor pe care cultura noastra le mentine cu alte culturi. ?? Sa avem o explicatie pentru tratarea si discriminarea celor ce apartin altor culturi. ETNOCENTRISMUL Judecatile, evaluarile si explicatiile noastre sunt puternic influentate de etnocentrismul nostru. Acesta nseamna ca noi credem ca raspunsul nostru e cel corect si celelalte sunt gresite, ca valorile si stilurile noastre de viata sunt universale, propice pentru toata lumea, si
19
n cadrul grupurilor minoritare exista persoane care au luptat mpotriva discriminarii, si uneori au fost sprijiniti de membri ai majoritatii. Ei sustineau ca pentru a fi egalitate e necesara promovarea masurilor ce mpiedica discriminarea negativista. NTREBARE: Aceste masuri se mai numesc actiune pozitiva. Puteti sugera cteva actiuni pozitive necesare pentru combaterea formelor de discriminare mentionate mai sus?(Un exemplu ar putea fi oferirea unor spatii, dar tinnd cont si de parerile lor, pentru tigani sau migratori, pentru a le fi si lor satisfacute nevoile. ) Xenofobia Termenul provine dintr-un cuvnt grecesc ce nseamna teama de straini. Avem un exemplu clar de cerc vicios:Mi-e frica de cei ce nu sunt ca mine pentru ca nu-i cunosc si nui cunosc pentru ca mi-e frica de ei. Xenofobia, ca si rasismul si discriminarea se datoreaza prejudecatilor si stereotipurilor, desi la baza ei stau nesiguranta si frica de cel de lnga tine.
20
21
22
23
24
25
Descoperirea altora nseamna descoperirea unei relatii, nu a unei piedici (ClaudeLevi-Strauss) Perceptiile societatii multiculturale au evoluat gradat. Culturile nu stau una lnga cealalta ca ntr-un mozaic fara a exercita vreo influenta una asupra celeilalte, nici ca ntr-un amalgam n care toate se reduc la cel mai ordinar numitor. Educatia interculturala propune procese care sa permita legaturi reciproce si sa desfiinteze barierele. Exista legaturi si mai strnse cu alte filozofii educationale, cum ar fi educatia pentru drepturile omului , educatia antirasista si educatia pentru dezvoltare. Deci este normal daca gasiti aici elemente pe care le-ati mai ntlnit si n alte domenii. Am nvatat multe din experientele educationalistilor multiculturali. Dar am ales folosirea termenului intercultural pentru ca, dupa cum observa MICHELINE REY, n sensul complet implica obligatoriu: ?? interactiune ?? schimb ?? desfiintarea barierelor ?? recipricitate ?? solidaritate obiectiva EDUCATIA INTERCULTURALA: UN PROCES EDUCATIONAL SOCIAL pentru ca o societate sa devina cu adevarat interculturala trebuie ca fiecare grup social sa poata trai n conditii de egalitate privind cultura, modul de viata sau originea. Aceasta nseamna nu numai felul n care reactionam la interactiunea cu alte culturi , ci si cum ne comportam cu minoritati ca homosexualii sau oamenii incapabili/invalizi care sunt discriminati si intolerati prin multe feluri. Mai multe puteri-sociala, economica, politicatrebuie sa se alieze pentru formarea acestei societati. Educatia interculturala este unul din factorii principali care ne ajuta sa beneficiem de avantajele oferite de societatile multiculturale. Scopul principal al educatiei interculturale trebuie sa sprijine baza legaturilor reciproce ntre societatile diferite si grupurile culturale diferite. Acest scop nseamna: ?? sa fim constienti ca diversitatea se bazeaza pe egalitate si nu este o scuza pentru marginalizare ?? sa facem un efort pentru a recunoaste identitatile culturale diferite si sa promovam respectul minoritatilor ?? sa rezolvam conflictele pe cale pasnica
26
27
28
Pt grupurile si culturile majoritare Copiii si tinerii din grupurile majoritatii trebuie sa nvete cum sa convietuiasca n mod placut Urmatoarele elemente interculturale trebuie introduse n programa scolara: ?? Respingerea ideii etnocentrismului si a ideii posibilitatii stabilirii unei ierarhii a culturilor ?? Sa fie luate n considerare cu obiectivitate si respect-trasaturile culturilor diferite ce convietuiesc ntr-un anumit spatiu ?? Largirea viziunii asupra lumii a copiilor, mai ales acolo unde sunt putine minoritati Si scoala nsasi? E evident ca scoala trebuie sa-si reconsidere pozitia. De multe ori transmite stereotipuri negativiste. Trebuie sa existe o comunicare constructiva ntre cei care sunt implicati n procesul de educare (profesori, copii, parinti, administratori, autoritati locale), despre cum trebuie sa functioneze scoala. Intentiile bune nu sunt de ajuns, trebuie sa existe si actiune. Dam si noi cteva recomandari: ?? Educatia interculturala trebuie sa fie unul din factorii cheie n pregatirea profesorilor;cea mai buna modalitate este petrecerea unui timp n mijlocul altei culturi ?? Manualele si celelalte materiale didactice ar trebui sa fie revizuite , sa se inspire din altele, pentru ca elevii sa nvete sa accepte si sa considere normale perspectivele si punctele de vedere diferite-cum este descrisa batalia de la Waterloo n manualele mai multor tari diferite ?care tara sau regiune a lumii se afla n centrul hartilor ? Dificultatile ce trebuie depasite n acest proces al schimbarii n cadrul scolii sunt mari , dar si cstigurile sunt pe masura. Daca doriti mai multe informatii puteti consulta cartea lui Antonio Perotti:The Case For Intercultural Education, care ofera o imagine extraordinara a experientei din ultimii douazeci de ani ai Consiliului Europei n colaborare cu educationalistii. 2. EDUCATIA INTERCULTURALA NEOFICIALA Obiectivele educatiei interculturale neoficiale coincid cu cele ale educatiei oficiale. Diferenta consta n metodele de lucru si operatorii lor. Procesele educatiei interculturale pot fi numite nvatare interculturala. Este o observatie importanta pentru ca se refera la unul din cele mai importante principii dupa care ne ghidam n acest proiect. Cei ce se ocupa de educatia neoficiala lucreaza cu tinerii n cluburi de tineret, n centre de informare pentru tineri, n timpul activitatilor de dupa scoala, pe strada, n timpul schimburilor internationale de experienta ntre tineri, de-a lungul ntregului spectru
29
30
iii)sa fim la curent cu alte realitati Originea respingerii altor culturi, moduri de viata sau societati care sunt diferite de ale noastre , se afla n frica de necunoscut. De aceea educatia interculturala, doreste n primul rnd familiarizarea si cunoasterea altor culturi. Aceasta familiarizare trebuie sa se bazeze pe ntelegerea realitatilor ce difera de a noastra. Idei si cuprins: Ce stim despre alte culturi si alte moduri de viata? ?? Cum am aflat ceea ce stim despre alte culturi ?? Ct de realist gndim, si cte idei preconcepute avem.
31
32
33
1. CUPRINS 2. INTRODUCERE 3. ABORDAREA EDUCATIONALA 4. REALIZAREA UNUI PROGRAM EDUCATIONAL INTERCULTURAL 5. ACTIVITATI 6. MERITE 2. INTRODUCERE Activitatile din acest capitol se adreseaza tuturor celor care lucreaza cu tineri(peste 14 ani)sau cu adulti nafara scolii sau se ocupa de educatia neoficiala abordnd teme ca egalitatea, rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta. Aceasta parte poate fi folosita n mai multe mprejurari. De exemplu, de catre o persoana care lucreaza cu tinerii, sau de un lider de grup, membru al bisericii sau profesor. Puteti lucra dupa un program stabilit sau doar ocazional, cu un grup restrns sau mai mare n care nu toti se cunosc prea bine. Membrii grupului pot fi fie numai femei , fie numai barbati sau si una si alta , pot fi de aceeasi cultura, religie , tari sau diferiti. Oricare ar fi situatia, exista ndrumatoare care sa va ajute sa va puneti n aplicare ideile si sa adaptati activitatile pentru dumneavoastra si pentru grupul cu care lucrati. Cum sa folosim acest pachet Pachetul se poate folosi oricum doriti dumneavoastra. Fiecare activitate se poate desfasura individual, dar noi recomandam mbinarea a doua sau mai multe n cadrul programului pentru a fi mai eficiente. Va recomandam ca nainte de a ncepe sa aveti o imagine generala a acestui proiect si sa vedeti cum va puteti folosi de el. Cititi partea A pentru ca sa va dati seama de scopul exercitiilor. Tot aici gasiti informatiile necesare referitoare la subiectele de dezbatere , pentru a putea raspunde la ntrebarile ce se ivesc pe parcursul discutiilor. Activitatile sunt prezentate ncepnd de la nivelul 0 pna la 3, dupa gradul de dificultate. Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive scurte, foarte simple, menite sa stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea riguroasa a lui. Activitatile de la cel mai nalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa a unui grup si multa pricepere, concentrare si cooperare a participantilor, si de asemenea o pregatire mult mai ndelungata
34
Puteti ncepe cu activitati care se bazeaza pe imagini, apoi sa continuati cu cele referitoare la mecanismele de excludere si sa ajungeti lamodalitatile n care trebuie sa actionati. Oricum, o data ce ati nceput si participantii va pun ntrebari, e mult mai bine sa va nchipuiti activitatile ca o retea pe care o puteti folosi n orice ordine. Ideea era sa descrieti ct mai exact fiecare lucru sau idee urmatoare. Specificam ca acestea sunt doar niste date informative, iar dumneavoastra puteti adapta si folosi materialul cum doriti pentru a ndeplini cerintele. Indiferent cu ce grup ati lucra, e de preferat sa ncepeti cu ceva de actualitate sau cu ceva ce ar interesa pe oricare dintre participanti. Ar trebui sa va folositi de ideile din acest proiect pentru a-i ajuta pe ceilalti sa cunoasca mai bine problemele ce se discuta si pentru a cstiga empatia celor implicati. Nu e de ajuns ca numai noi, individual, sa ntelegem, ci trebuie sa ajutam la construirea unei societati interculturale n care diversitatea si diferenta sunt respectate si demnitatea individului este ncurajata si celebrata. Aceste aplicatii sunt un rezultat important al activitatilor acestui pachet. Doar ca stim de existenta acestor publicatii nu e ndeajuns, trebuie sa luam si noi parte la ndeplinirea lor. De aceea educatia interculturala ar trebui vazuta ca o parte a unui larg proces de educatie care are la baza Educatia pentru cetateniepunnd accent pe solidaritate, toleranta, responsabilitate, curaj, si respect. Ea se bazeaza si contribuie la experientele Drepturilor Omului si La educatia globala si pace.
3. Abordarea educationala
Activitatile acestui proiect sunt menite sa va permita sa lucrati la publicatiile educatiei interculturale din doua perspective:a participarii si a muncii de grup. Alegerea unei abordari active nu nseamna ca tinerii sunt vizati de actiunile noastre, ci ca pe ei ne bazam. Utilizarea acestui proiect nseamna mai mult a lucra cu oamenii dect a lucra pentru ei. Scopul nostru principal este de a-i ncuraja pe oameni sa-si controleze actiunile , si deci sa si le nsuseasca. Munca de grup e un mijloc bun de a dobndi o mai buna ntelegere a experientei, a cunostintei, a atitudinilor si a abilitatilor lor si de a si le nsusi mai bine. n acest fel procesul
35
Sa lucram cu tineri Faptul ca ne folosim de dinamica grupului care participa presupune ca munca noastra se bazeaza pe unele principii fundamentale: 1. Faptul ca pornim de la ceea ce oamenii stiu deja , de la parerile si experientele lor i determina sa caute si sa descopere mpreuna idei si experiente noi. Toti avem idei si opinii legate de viata noastra de zi cu zi pe care le-am dobndit de la familiile noastre, de la cei din jur, din proprie experienta, din ce am citit, din scoala, de la TV sau de la radio, din discutiile si schimburile punctelor de vedere cu alte persoane, si din propriile noastre reflectii. Toate acestea formeaza un filtru prin care noi percepem
36
37
38
39
40
5. ACTIVITATI Activitatile din acest capitol au fost experimentate si aplicate mai multor grupuri din diferite tari. Oricum trebuie sa recunoastem ca rezultatele difera de la un grup la altul, asa ca putem oferi indicatii referitoare doar la timp, marimea grupului, nivelul de aptitudini necesar etc. pentru a va putea orienta putin. Daca aveti ndoieli acordati mai mult timp evaluarii si revizuirii. Activitatile au fost clasificate dupa patru teme. Activitatile sunt mpartite pe niveluri, de la 0 la 3 , pentru a indica nivelul aptitudinilor conversationale, al ntelegerii si al capacitatilor necesare pentru a putea participa la activitatile experimentale. Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive , scurte si foarte simple, menite sa stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea riguroasa a lui. Activitatile de la cel mai nalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa a grupului, pricepere, concentrare si cooperare a participantilor si de asemenea o pregatire mult mai ndelungata si mai atenta. n acelasi timp ofera o ntelegere mult mai larga si mai profunda a subiectelor.
6. MERITE Activitatile din cadrul acestui pachet au fost adunate dupa o saptamna de munca intelectuala, de discutii si experimente la Ceulaj(Centrul Eurolatinoamerican din Juventud) din Mollina, n Spania. Am lucrat mpreuna la dezvoltarea ideilor ce ne-au fost sugerate. Nu e usor sa-ti amintesti de unde ti-a venit ideea;unele le-am luat din carti, altele le-am auzit de la altii sau n timpul perioadelor de pregatire. Din acest motiv nu poti acorda ntotdeauna meritele necesare surselor originale. Ne cerem scuze, deci tuturor persoanelor sau organizatiilor care merita multumirile noastre si ale caror nume le-am omis. Vom ncerca sa rectificam si mai mult aceasta situatie la finalul proiectului. Meritele sunt ale urmatoarelor organizatii cu ajutorul carora autorii au dobndit experienta necesara pentru promovarea activitatilor acestui proiect: Centrul European de Tineret al Consiliului Europei, Stasbourg Colectivul AMANI, Madrid Equipo Claves, Madrid
41
42
Un alfabet al actiunilor pentru aceasta campanie A este pentru actiunea anti-semitism Beste pentru a fi informat C pentru a combate opresiunile, pentru cooperare si grija D pentru diversitate si diferenta E pentru egalitate F pentru festival, familie si prietenie G pentru crestere Hpt umanitate si combaterea homofobiei I pentru NVATAREA INTERCULTURALA J pentru dreptate K pentru perseverenta ncercarii si nerenuntare L pentru nvatarea altei limbi M pentru a va hotar N pentru ca nimeni nu e perfect O pentru a vedea opresiunile P pentru participarea n cadrul comunitatii locale Q pentru a pune ntrebari si a nu considera nimic de la sine nteles R pentru respectarea celor diferiti S pentru a ncepe acum T pentru toleranta U pentru a fi unic V pentru a pune n valoare diferenta W pentru formarea unei lumi mai corecte X pentru campania mpotriva xenofobiei Y pentru curajul de a fi tu nsuti Z pentru zebre, deoarece nu poti spune nici ca e alba , nici ca e neagra Ce nseamna pentru dumneavoastra aceasta campanie? Puteti folosi acest alfabet intercultural la nceputul discutiei sau ca un ghid pentru actiunile pe care le faceti pentru a nlatura xenofobia, rasismul, intoleranta si anti-semitismul. Faceti o fotocopie mai mare , sa fie ca un poster si puteti adauga ideile proprii.
43
ANTONIO SI ALI
Nivelul 1-tema 1 Se spune ca pentru a-ti putea folosi creativitatea trebuie sa fii singur. Ati ncercat vreodata sa compuneti o poveste cu 10 persoane sau mai multe n jur?Aveti ocazia sa ncercati! Temele ?? Stereotipurile Scopuri ?? Explorarea imaginii pe care o avem despre oamenii altor culturi, grupuri sociale etc. ?? Sa vedem cum aceste imagini conditioneaza asteptarile noastre legate de oameni ce apartin altor grupuri Timpul 30 min. Numarul membrilor grupului 8-10. Nota:grupurile mai mari pot fi rempartite Pregatire ?? O minge ?? Foaie si pix pentru observator ?? O panoplie si marker Instructiuni 1. Oamenii trebuie sa stea n cerc. 2. Unii dintre ei sunt observatori. Ei trebuie sa stea nafara cercului si sa scrie povestea . 3. Membrii grupului vor compune mpreuna o poveste. Au nevoie de o minge. 4. Spuneti:Aceasta este povestea lui Antonio, un tnar din Madridsi pasati mingea la un membru al grupului si puneti-l sa continue cu urmatoarele cteva propozitii, si apoi sa paseze mingea la altcineva. 5. Continuati n acest mod pentru ca povestea sa fie scrisa n mod cooperativ. 6. dupa 10 sau 12 rotatii cereti mingea si spuneti:Antonio l cunoaste pe Ali, un baiat marocan , care are si el o povestesi pasati mingea napoi n cerc pentru a se ncepe povestea lui Ali. 7. Desfasurati activitatea n timp de10-15 minute. Concluzii si evaluare Cereti observatorilor sa citeasca notitele pe care le-au facut despre povestiri.
44
BALOANE
Nivelul 1 Temele G si A Pt a ne mplini visurile trebuie sa nlaturam piedicile. mpreuna putem face ca visurile noastre sa devina realitate. Temele Cele alese de grup Scopuri ?? Crearea unei atmosfere placute n grup ?? Observatii legate de modurile n care se manifesta nedreptatile, discriminarea si excluderea ?? ndemnarea grupului sa actioneze n mod pozitiv si sa urmeze activitatile
45
46
CULTIONARY
Nivelul 1 tema 1 Care este prima dumneavoastra impresie despre cineva din alta tara? Cum ati transpune-o ntr-un desen? Daca va place desenul atunci va va placea si mai mult cultionary Teme Imagini, stereotipuri si prejudecati Scopuri: ?? Sa ne folosim si sa analizam stereotipurile si prejudecatile ?? Sa ne folosim de imaginile pe care le avem despre grupurile minoritare ?? Sa ntelegem cum actioneaza stereotipurile Pregatirea ?? O lista cu lucrurile pe care trebuie sa le deseneze participantii ?? O panoplie si marker pentru a nota rezultatele ?? Foi de hrtie A4 si creioane ?? Scotch sau ace de gamalie pentru expunerea desenelor Timp 45 min-2 ore(depinde de marimea grupului) Numarul participantilor Oricti Instructiuni 1. E nevoie de echipe de trei sau patru persoane 2. Echipele sa-si ia foile de hrtie si creioanele si sa se izoleze de celelalte 3. Chemati cte un membru din fiecare echipa si dati-le cte un cuvnt 4. Ei se ntorc n echipa si ncep sa deseneze cuvntul, n timp ce ceilalti ncearca sa-l ghiceasca. Trebuie sa faca numai desene;nu sunt permise cuvinte su numere. Nu se vorbeste, ci doar se confirma raspunsul corect.
47
48
DRAGA PRIETENE .
Nivelul 3 Temele G, M, A Toti avem pareri, idei si sentimente pe care am vrea sa le mpartasim dar uneori ne este greu sa vorbim despre ele. Scrierea unei scrisori poate fi o modalitate mai buna pentru a exprima ceea ce gndim. Teme Cele legate de tema sedintei Scopuri ?? ncurajarea participantilor n exprimarea viziunilor si a sentimentelor ?? Promovarea empatiei si a ntelegerii mai multor puncte de vedere despre o anumita tema ?? ncurajarea participantilor carora le este mai greu sa vorbeasca n fata altora ?? nceperea discutiilor despre solidaritate, egalitate si respect reciproc
49
50
DOMINOURI
Nivelul 1 tema G Stiti juca domino?Haideti sa jucam domino cu corpurile noastre. Teme Orice vreti dumneavoastra Scopuri ?? ncurajarea contactului fizic ?? Sa-i ajutam pe oameni sa ajunga sa se cunoasca reciproc ?? Sa i facem constienti de faptul ca ntr-un grup exista diferente ntre indivizi tot asa cum exista lucruri comune. Timpul 10 min Marimea grupului Oricti Pregatire ?? Nu e nevoie de materiale speciale ?? O lista cu caracteristici posibile n cazul n care jucatorii nu au idei ?? Un spatiu mare
51
VISURI
Nivelul 2 tema G I M A
52
53
EUROJOKE CONTEST
Nivelul 3 tema I M E doar un rset!Ce conteaza ca e gluma irlandeza sau belgiana? TEME ?? Stereotupurile si prejudecatile ?? Cum este folosit umorul pentru a mentine sau pentru a provoca aparitia unuei prejudecati ?? Responsabilitatea personala n fata situatiilor cu care nu suntem de acord SCOPURI ?? Explorarea bazelor umorului nostru ?? Sa fim constienti de efectul pe care l au glumele asupra noastra si asupra celor la care se refera ?? Sa discutam despre temerile care se ascund n glumele pe care le spunem TIMPUL 45 min MARIMEA GRUPULUI Oricti PREGATIRE Adunati mai multe glume potrivite pentru grupul dumneavoastra incluznd : ?? Cele mpotriva vegetarienilor, bogatilor, evreilor, politicienilor, starurilor, strainilor, homosexualilor, oamenilor cu deficiente. . ?? Cele despre subiectele tabu ?? Calambururi si jocuri de cuvinte ?? Farse si glume practice facute unuia dintre membri ?? Caricaturi. ?? Veti avea nevoie de o palarie ?? De o foaie mare de hrtie sau de o panoplie si de un instrument de scris pentru a marca scorurile.
54
EURO-RAIL A LA CARTE
Nivelul 2 tema I Nimeni nu este rasist dar Aceasta activitate se refera la perceperea prejudecatii folosind o situatie de zi cu zi:calatoria cu trenul.
55
56
57
58
PRIMELE IMPRESII
Nivelul 1 tema 1
59
60
FORTEAZA CERCUL
Nivelul 1 tema I M Doriti sa va simtiti ca apartinnd unei minoritati sau majoritati?Aceasta activitate este una adecvata. TEME ?? Relatiile minoritate/majoritate ?? Mecanismele politice si sociale care determina divizarea societatii SCOPURI ?? Sa vedem cum e sa apartinem minoritatii sau majoritatii ?? Analiza strategiilor folosite pentru a fi acceptati de grupul majoritar ?? Sa realizam cnd ne convine sa apartinem minoritatii sau majoritatii. TIMPUL 40 MIN MARIMEA GRUPULUI 6-8 persoane ntr-un cerc PREGATIRE ?? Hrtie si creioane pentru observatori
61
62
63
64
LINIA ISTORIEI
NIVELUL 1 TEMA G&M Studierea si predarea/invatarea istoriei e intotdeauna inclinata spre etnocentrism, nationalism si cateodata xenofobie. In timp ce joaca un rol important in socializare si identitate istoria, datorita felului in care e predata/invatata, deseori intareste prejudecatile si stereotiopiile asupra unor popoare si tari. Educatia inter-culturala ar trebui sa promoveze o interpretare a istoriei care sa tina cont de perspective diferite. Nu exista niciodata un singur adevar, acest fapt e adevarat pentru istorie spre deosebire de alte discipline. Ascultand-o sau citind-o istoria altora ne ajuta sa ne intelegem propria istorie. PROBLEME DIVERSE DE DISCUTAT/ADRESAT ?? Citiri diferite ale istoriei si interpretari diferite ale evenimentelor istorice. ?? Etnocentrism si nationalism ?? Empatia si promovarea unei viziuni asupra lumii mai largi.
65
IN BLOCUL NOSTRU
66
67
68
69
INSULA
NIVELUL 3-TEMA M De-a lungul istoriei toate socitetatile au imprumutat si adoptat anumite lucruri unele de la celelalte. Cand se intalnesc diferite culturi exista mari posibilitati pentru profitul comun. Am putea recunoaste acest fapt daca ne-ar fi usor sa vedem dincolo de prejudecati si etnocentrism. SUBIECTE DE DISCUTAT Intelegerea "diferentei" e un pas necesar pentru a-l respecta si recunoaste. Profitul tolerantei si a adaptabilitatii.
70
71
72
73
FA-O
74
75
KNYSNA BLUE
76
77
ETICHETE
NIVELUL 2-TEMA H I&M Conteaza ce spun si ce gandesc altii de tine? SUBIECTE DE DISCUTAT Efectele stereotipizarii SCOPURI -exploararea relatiei dintre ceea ce astepata de la noi si cum ne comportam -cresterea informarii efectului comportamentului nostru asupra altora. -discutarea efecteor stereotipizarii oamenilor TIMP -45 min. MARIMEA GRUPULUI 10 persoane PREGATIREA -etichete simple si albe care se lipesc de 5 cm/2cm 1/ persoana din grup.
78
LIMITA 20
NIVELUL 3 TEMA M
79
80
81
82
83
84
85
86
REALIZAREA INFORMATIEI/STIRII
NIVELUL 3, TEMA I, M, A.
87
88
SI EU
NIVELUL 1 TEMA G Toti suntem fiinte unice si de neinlocuit, neori unicitatea noastra ne face sa ne simtim mandrii, cateodata timizi, rusinati. Totusi, toti suntem fiinte omenesti acest lucru ne apropie unul de celalalt. SUBIECTE DE DISCUTAT Diferentele dintre oameni si lucrurie pe care le au in comun SCOPURI Sa te cunosti unul cu celalalt in grup Sa aratam ca toti suntem difreiti Sa aratam ca totusi suntem egali TIMP 30 de minute MARIMEA GRUPULUI 10-12 PREGATIREA Acelasi numar de scaune ca si participantii INSTRUCTIUNI 1. Formati un cerc in care fiecare sta pe scaun
89
90
PARTINIRI IN MEDIA
NIVELUL 3 TEMELE I, M, A. O activitate interesanta si larga pentru ca grupul sa lucreze la rolul mediei in raspandirea stereotipiei, prejudecatilor si partinirii. SUBIECTE DE DISCUTAT Stereotipuri si prejudecati:cum sunt multiplicate si raspandite in societate Calitatea, cantitatea si informatia:manipulare, idei, abuz si lipsa de informare Imagini despre oameni si grupuri "diferite"datorita stereotipiei si generalizarii Dificultatile de care ne lovim in schimbarea imaginii si a perceptiilor Mecanismul "tap ispasitor"social. Tendinta de a invinovati pe altii pentru probleme le sociale fara a analiza toate cauzele. SCOPURI A da posibilitatea participantilor sa exploreze imaginile pe care majoritatea societatii o are asupra oamenilor din culturi, origini, minoritati diferite. A observa ca nu toate culturile diferite de a noastra au o imagine sociala negativa. A analiza rolul mass mediei in crearea si dezvoltarea stereotipiilor si prejudecatilor sociale. TIMP PARTEA A 2 1/2 ORE PARTEA B O SAPTAMANA PARTEA C 2 1/2 ORE MARIMEA GRUPULUI minim 10 , maxim 25 de persoane, participantii sa fie de peste 13, 14 ani PREGATIREA PARTEA A:tabel, marker PARTEA B:depinde de resursele disponibile. Materialele care pot fi folosite in acest tip de activitate sunt variate:ziare, reviste, inregistrari video a programelor tv, radio. E posibil sa faci aceasta activitate doar cu ziare, reviste pe care le pot aduce participantii. PARTEA C:Pt plenar:tabel sau o tabla mare, markere sau creta. INSTRUCTIUNI Aceasta activitate e impartita in 3 etape: PARTEA A:PREGATIREA 1. Imparte participantii in grupuri de 4-6 oameni 2. Explica-le ca in timpul cursului de saptamana viitoare, vor analiza diferite elemente din mass media:tv, radio, si in special, presa scrisa pentru a afla cum strainii sau persoanale diferite sunt descrise
91
92
COPILARIA MEA
NIVELUL1 TEME G SI M Exista un copil in fiecare dintre noi si bineinteles ca toti am avut o copilarie. Cum a fost? Privind la copilaria cuiva e un mod interesant de a-i intelege si respecta pe ceilalti. SUBIECTE DE DISCUTAT Egalitate si diversitate Similaritati culturale si diferentele intre oameni Asa-zisele "diferente culturale" nu sunt numai culturale dar si economice, politice SCOPURI -sa invatam despre felul in care fiecare din noi a crescut -sa intelegem diferentele sociale si economice care sustin fiecare fiecare persoana si societate -sa generam empatia si intelegerea intre membrii grupului TIMP 45 min MARIMEA GRUPULUI Oricare PREGATIREA Nici o pregatire specialadoar grupul sa mai fi lucrat impreuna. INSTRUCTIUNI 1. Expune scopurile si telurile activitatii 2. Spune-le oamenilor sa se grupeze in 4 sau 6 si sa discute de ce au facut in copilaria lor. Intrebari sugerate: La ce varsta te-ai dus la scoala? Cine mai traia in familia ta? Teai dus duminica la scoala sau ai avut alt tip de educatie religioasa? Ai muncit cand ai fost copil? Ce jocuri iti placeau si ce povesti ascultai? Care erau preferatle tale? A trebuit sa ai grija de fratii si surorile tale? EVALUARE SI CHESTIONARE Participantii sa spuna ce au considerat ca a fost interesant si sa compare diferitele copilarii, influentele relative si mediul social sau politic are a prelevat asupra lor. Persoanele sa reflecte asupra copilariei lor si sa spuna daca copii din vecinatatea lor au avut aceleasi experiente? INDICII pentru FACILITATOR Scopul principal al acestei activitati e ca participantii sa-si dea seama ca nu toata lumea are aceleasi sanse in viata, si chiar daca sunt vecini, au crescut in conditii diferite. Mai mult. Mai mult, se sustine faptul ca diferenta nu vine din culoarea pielii sau religie. Fii
93
POVESTEA MEA
NIVELUL 1 TEMA G&M Viata noastra e formata din experiente. Totusi suntem marcati de anumite evenimente mai mult decat altii. Aceasta activitate compara experientele si exploreaza diversitatea si similaritatile din grup SUBIECTE DE DISCUTAT Povesti despre viata Diversitate culturala Lucruri care influenteaza viata participantilor legate de tara, cultura, religie sau familie. SCOPURI Cresterea curiozitatii si empatiei despre cultura altor participanti. Generarea unor abordari culturale a istoriei noastre Crearea constiintei diversitatii asupra istoriei europene. PREGATIREA Un calendar pe o tabla sau pe o bucata mare de hartie. Trebuie marcata in ani si sa inceapa su anul nasterii celui mai in varsta participant, si sa se termine cu anul curent. TIMP 30 de minute -1ora MARIMEA GRUPULUI -oricare INSTRUCTIUNI 1. Fiecare participant sa se gandeasca la 3 evenimente publice care le-au marcat viata, si sasi scrie numele in dreptul anului in care au avut loc evenimen tele. Acestea pot fi politice, istorice, sportive sau muzicale. 2. Persoanele sa spuna de ce le considera importante, ce reprezinta si de ce le-au ales.
94
SARBATOAREA NATIONALA
NIVELUL 1 TEMA I&M Prin schimbul de informatii despre eroii lor nationali, participantii ajung sa se cunoasca mai bine si sa observe diferentele culturale si istorice SUBIECTE DE DISCUTAT Eroii ca elemente si simboluri ale socialismului sa a culturii nationale Interpretari diferite ale istoriei Diferente si legaturi dintre oameni din culturi diferite si medii etnice SCOPURI Participantii sa devina constienti de persperctvele diferite a evenimentelor istorice impartasite si a eroilor asociate cu ele. Cresterea curiozitatii participantilor despre istorie si eroii din alte culturi Sa fie critici cu istoria lor nationala Sa lucreze la o viziune universala a istoriei Sa reflecteze asupra predarii/invatarii istoriei si a rolului eroilor TIMP 90 DE MINUTE MARIMEA GRUPULUI
95
96
EXCEPTIA
NIVELUL1-TEMA G Cine vrea sa fie in grupul lui? SUBIECTE DE DISCUTAT ?? Relatia majoritate-minoritate ?? Discriminare SCOPURI ?? Sa discuti despre diferite grupuri din societate ?? Cresterea constiintei despre prejudecati si discriminare ?? Incurajarea empatiei cu experinta nesupuneii si excluderii TIMP 10 minute MARIMEA GRUPULUI 16+ PREGATIREA Adezive colorate. De exemplu, pentru un grup de 16 pers vei avea de 4 albastre, 4 rosii, 4 galbene, 3 verzi si unul alb. INSTRUCTIUNI 1. Lipeste un abtibild pe fruntea jucatorului. Jucatorul trebuie sa stie ce culoare este. 2. Spune-le jucatorilor sa intre intr-un grup cu ceilalti care au acelasi adeziv colorat 3. Nimeni nu trebuie sa vorbeasca, pot comunica nonverbal. EVALUARE SI CHESTIONARE Ajuta-i sa-si exploreze sentimentele despre ce au facut si ce au invatat: Ce-ai simtit in momentul in care te-ai intalnit cu cel care are aceeasi culoare ca tine? Ce a simtit persoana cu adeziv impar? I-ai ajutat sa se organizeze in grupuri? Carui grup apartii de exemplu:ehipei de fotbal, scoala sau biserica? Poate oricine sa se alature grupului? In societatea noastra cine sunt cei ramasi afara? INDICII pentru FACILITATOR Fii atent la cine primeste adezivul alb. Poti manipula compozitia grupului ultim, dar sa nu fie evident. Lasa-i sa creada ca adezivele au fost intamplare. Aceasta activitate poate fi folosita ca si spargator de gheata si sa-i faci pe oamnei sa se grupeze pentru alta activitate.
97
1 EGAL CU 1
NIVELUL 1 TEMA G Toti suntem diferiti, uneori suntem mandri ca suntem diferiti si ne place s-o aratam. Alteori preferam sa ascundem acest lucru pentru ne temem de respingere sau pentru ca vrem sa fim ca ceilalti. SUBIECTE DE DISCUTAT -identitatea personala -calitatile fiintei umane -toti suntem diferiti, dar suntem egali SCOPURI -sa-i cunoastem si sa-i acceptam pe toti din grup -sa aratam ca suntem diferiti -sa aratam ca suntem egali -sa reflectam asupra felului in care ne formam identitatea TIMP Partea A:30 min Partea B:30 min Partea C:20 min Discutia:20 min MARIMEA GRUPULUI -oricare PREGATIREA -creta si o lista cu trasaturi caracteristice pentru Partea A -hartii si creioane colorate si ace sau banda pentru Partea B INSTRUCTIUNI Aceasta activitate constain 3 mini-activitati care au fos legate pentru a-i face pe particpanti sa exploreze diferentele dintre ei, sa ne gandim ce ne face pe fiecare unici si sa impartasim unele lucruri pe care le avem in comun.
98
99
100
101
102
103
104
105
EROI PERSONALI
NIVELUL 1-TEMA I&A Toti ii respectam si ii admiram pe cei care ne inspira. Uneori ei sunt niste modele pentru noi. Prin schimbul de pareri, daca eroii personali, chiar daca traiesc sau au murit, participantii pot ajunge sa se cunoasca mai bine si sa cunoasca mai bine diferitele culturi. SUBIECTE DE DISCUTAT -eroi ca elemente si simboluri a socializarii si culturii; -interpretari diferite ale istoriei si preferinte si gusturi personale diferite; -diferentele si lucrurile in comun intre oamenii cu culturi diferite si medii etnice diferite; SCOPURI -participanti sa fie constienti de diferentele si similaritatile din grup; -cresterea curiozitatii participantilor despre eroii altor persoane;
106
107
PORTRETE
NIVELUL 2 TEMA I&M Poti suntem egali, dar unii sunt mai egali ca altii. Toti suntem diferiti, dar unii sunt mai diferiti de altii. De ce? SUBIECTE DE DISCUTAT -identificarea succesului social cu cel economic -felul in care factorii economici si sociali au miscorat sau au ridicat posibilitatea succesului social. SCOPURI -identificarea si analiza bazei de discrminare TIMP Aprox. 2 ore MARIMEA GRUPULUI -min 10 oameni-max 24 PREGATIREA -bucati mari de hartie si markere colorate; -pixuri si bucati de hartie(A4) pentru notite; -banda pentru lipirea pozelor pe perete; INSTRUCTIUNI 1. Imparte participantii in grupuri de lucru de min 6/grup. Daca e posibil sa fie un numar par de grupe si nu mai multe de 4. 2. Spune-le jumatatii de grup ca trebuie sa produca"poze identikit"despre cineva pe care-l considera "castigator social" in societatea lor. Spune celorlalte grupe sa faca "poze identikit" despre cineva pe care-l considera "invins social". 3. Fiecare sa inceapa facand o lista a caracteristicilor personale de ex:nivelul socialeconomic, educatia, profesia sau ocupatia, sexul, grupul etnic, obiceiuri, activitati din timpul liber si hobby-urile, felul de a se imbraca, pareri, idei si valori, mediul familial, felul de viata, tipul de casa, zona de interes. 4. Spune grupurilor sa deseneze o poza identikit a persoanei sale pe o coala de hartie. Acest desen trebuie sa includa toate caracteristicile pe care le-au inclus pe lista. E important ca poza/desenul sa fie reprezentatie grafica si sa nu se foloseasca cuvinte. pentru aceasta activitate-40 min.
108
REFUGIATII
NIVELUL 2-TEMELE I, M, A Un refugiat ar vrea sa aiba problemele tale. Ce stim noi despre problemele care i-au fortat altii sa-si paraseasca tara, familia casa si slujba pentru ca sa traiasca intr-o tara unde nu sunt doriti?
109
PREGATIREA Facilitatorul trebuie sa aiba intelegere fata de motivul care i-au impins pe oameni sa imigreze sau sa caute azil. Vei gasi informatii in partea A. Fa copii la inceputul povestii sau fi pregatit sa le spui participantilor(numele, originea refugiatilor sau a imigrantilor ar trebui sa se potriveasca cu circumstantele). Ia contactul cu cineva care e refugiat sau imigrant, daca nu e posibil, cu un NGO care lucreaza cu ei. Tabel si pixuri. INSTRUCTIUNI 1. Citeste tare sau da-le copii ale urmatoarei povestiri: "Miriam e refugiata in orasul tau. A ajuns acum 2 zile din tara sa unde s-a temut pentru viata sa datorita circumstantelor economice(sau crezurilor politice)" 2. Sa se formeze grupuri de 4 sau 6 persoane si sa scrie o poveste scurta sau un articol despre cum Miriam si-a parasit tara si cum e sa traiasca aici. Ganditiva: -Cum e viata lui Miriam aici? -Ce dificultati intampina? -Cum e suportata(sau nu)? -Cum invata limba? -Poate lucra si ce fel de slujba? -Crezi ca e usor pentru ea? -Ce parere are despre noi? -Ce crezi ca a trebuit sa faca pentru ca sa ajunga in oras? -Cum a calatorit? -Unde a gasit bani? -Care au fost procedurile administrative? -Ce a lasat in urma? 3. Fiecare grup sa-si prezinte povestea sau raspunsul la intrebari. Noteaza principalele puncte facute de fiecare echipa.
110
111
112
113
IMPARTASIREA DISCRIMINARII
NIVELUL 2-TEMA M&A A fost ingrozitor, a fost o situatie jenanta, n-am stiut ce sa fac. SUBIECTE DE DISCUTAT -Manifestarea prejudecatii si a discriminarii din societate; -Cum sa tratezi anumite situatii? SCOPUL -Sa fii mai constient de discriminarea din zilele noastre; -Promovarea empatiei cu cei care sunt discriminati -Sa-i ajute pe oameni sa devina mai "assertive" TIMP 45 de minute
114
115
116
117
118
119
120
DIVERSITATEA URMELOR
NIVELUL 3 TEMA I&M Dimensiunea multiculturala a societatilor noastre e exprimata in multe forme. Amprentele altor culturi sunt peste tot, astfel incat nicimacar nu le observam cateodata. AceasTa activitate permite participantilor sa urmareasca semnele fenomenului multi-culturalsi sa observe mediul social din jurul lor. SUBIECTE DE DISCUTAT -traim intr-o lume interdependenta;tarile noastre depind una de cealalta. -in fiecare societate gasim indicii ale prezentei diferitelor culturi. -relatia dintre culturile diferite si recunostiinta ca influenta comuna asupra fiecaruia ne imbogateste. SCOPURI -Participantii sa aiba posibilitatea sa identifice influenta asupra altor culturi in societatea lor si contributiile facute. -Sa pretuiasca valorilein mod pozitiv. TIMP Partea A:planificarea activitatii:30 min; Partea B:urmarirea:2-2h 1/2 Partea C:raportul-1 h Partea D:expunerea (optional);daca poti colecta poze, filme, inregistrari, trebuie sa acorzi mai mult timp pregatirii si expunerii. MARIMEA GRUPULUI :min 10-max25 oameni PREGATIREA -pt partea A ai nevoie de hartie, pixuri si table si markere de diferite culori; -pt partea B materialele cerute depind de resursele disponibile. Pot fi folosite camere video, casetofoane. Daca nu se prinde, participantii sa fac o lista de "amprente" pe care le-ar putea intalni. -pt partea D daca participantii pot face fotografii sau inregistrari aranjeaza spatiu si timp pentru ca acestea sa fie auzite. INSTRUCTIUNI PARTEA A:PLANIFICAREA
121
122
COPACUL VIETII
NIVELUL 2-TEMA M
De un de venim? De vin parintii si bunicii nostri? In aceasta activitate participantii isi exploreaza arborele genealogic si daca rudele au fost straini. SUBIECTE DE DISCUTAT -nationalismul si puritate etnica; -empatia fata de straini, imigranti si refugiati; -identitatea personala si nationala; SCOPURI -participantii sa fie constienti de mediul cultural si real al lor; -intelegerea relatiei dintre noi si lume; -generarea empatiei fata de alti oameni care au calatorit sau emigrat in alte tari si fata de minoritati; -lucrul la identitatea participantilor si perceptiilor asupra lumii -cresterea curiozitatii despre cultura noastra si a lor -observarea prejudecatilor si partinirilor sociale si culturale; TIMP Partea A:planificarea activitatii:30 min; Partea B:cercetarea-o zi sau o saptamana depinde de timpul disponibil; Partea C:impartasirea copacului familiei:30-60 min, depinde de marimea grupului Evaluarea:30 min; MARIMEA GRUPULUI :3-20 persoane PREGATIREA un exemplu de copac al familiei;
123
124
CE VEZI?
NIVELUL 1 TEMA G&M Se spune ca o poza buna valoreaza cat 1000 de cuvinte. SUBIECTE DE DISCUTAT Perpetuarea stereotipurilor si prejudecatilor prin media. Folosirea si utilizarea proasta a imaginilor pentru a da informatii si pentru a evoca raspunsuri emotive SCOPURI Sa explorezi felul in care sunt folosite pozele in presa. Sa-ti dezvolti capacitatile de analiza critica. TIMP 45 de minute MARIMEA GRUPULUI 6+ PREGATIREA Aduna 5 sau 6 poze din reviste si ziare si pune-le pe o bucata mare de hartie. Hartie, pixuri si lipici. Ace sau banda pentru a atasa pozele pe perete. INSTRUCTIUNI 1. Pune pozele pe perete. 2. Da-le participantilor bucati de hartie simpla si spune-le sa se uite la fiecare poza pe rand si sa scrie 2 titluri, unul pozitiv, altul negativ. 3. Cand toata lumea e gata, lipeste titlurile sub poze. 4. compara titlurile. CHESTIONARE SI EVALUARE Discutati despre ceea ce s-a intamplat in activitate si ce au invatat oamenii. Cate interpretari au existat pentru fiecare poza?
125
CUM/UNDE STAI?
NIVELUL 3 TEMA M&A Ce credem noi despre rasism si discriminare?Cat de capabili suntem noi sa ne a apram punctul de vedere si sa-i intelegem pe ceilalti? SUBIECTE DE DISCUTAT Rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta. Responsibilitatea propriilor actiuni. SCOPURI Provocarea vederilor participantilor si a opiniilor lor despre rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta. Cresterea constiintei rolului pe care participantii il joaca ca membrii ai socitatii Participantii sa-si impartaseasca gandurile si opiniile Distrugerea barierelor comunicarii si incurajarea tuturor in exprimarea opinii lor. Participantii trebuie sa fie constienti cat de rapiiz trebuie sa fim in luarea unor decizii si apoi cat de mult ii luam apararea. MARIMEA GRUPULUI 10-40 de oameni TIMP 1 ORA PREGATIREA Tabel si markere, sau un proiector O lista cu constatari Inaintea inceperii activitatii scrie constatarile pe tabel.
126
127
128
SPARGATORI DE GHEATA
NIVELUL 0 TEMA G Urmatoarele secvente sunt activitati scurte si distractive pentru energizarea grupului. Sunt utile atunci cand incepi sa lucrezi cu un grup nou pentru a dezvolta o atmosfera buna interiorul grupului, si la inceputul unei sesiuni pentru a "incalzi" oamenii. Activitatile au fost impartite in 2 sectiuni. Prima e o colectie de activitati menite a incalzi atmosfera, si a
129
130
PODUL
TIMP aprox. 15 minute MARIMEA GRUPULUI 10-20(e nevoie de un numar par de jucatori) PREGATIREA Un loc gol Acelasi numar de scaune ca si participantii+2 INSTRUCTIUNI 1. Imparte jucatorii in grupuri egale. 2. Aranjeaza scaunele in 2 randuei fata in fata, la distanta de 1 sau 2 metri. Fiecare rand trebuie sa aiba atatea scaune cati participanti sunt intr-o echipa plus unu. liniile trebuie sa aiba aceeasi lungime. 3. Fixeaza un punct in camera care sa fie punctul termimal, la egala distanta de cele doua linii de scaune. Ultimul scaun, care e cel mai departe de linia finala trebuie sa fie gol. 5Explica-le cum se joaca:persoana care sta cel mai aproape de scaunul gol trebuie sa-l ridice si sa-l dea persoanei urmatoare din echipa care-l da la urmatorul, si asa mai departe pana la sfarsitul liniei. Scaunele trebuie date in mana Cand scaunul ajunge la ultimul membru al echipei, acesta il pune jos, sta pe el, si ceilalti membrii ai echipei muta inainte un scaun. Incep prin mutarea scaunului urmator pana la capat si se repeta pana cand intrecerea e castigata deprima echipa care ajunge la final cu scaunul gol. 6. Da semnalul de inceput de joc.
131
CINE A INCEPUT?
TIMP 10-15 MINUTE MARIMEA GRUPULUI 10-20 PREGATIREA spatiu gol ceas sau un cronometru INSTRUCTIUNI 1. Cere ca un voluntar sa paraseasca camera. 2. Spune restului de grup sa stea in cerc. 3. Hotareste cine va fi conducatorul. Spune-le sa inceapa o actiune(sa-si scarpine burtile, sa faca din mana, sa-si miste capul, sa simuleze cantatul la un instrument. . . )si spune celorlalti sa faca la fel. 4. Spune conducatorului sa schimbe actiune des, si toata lumea trebuie sa faca la fel. 5. Cheama inapoi voluntarul si spune-le sa stea in mijlocul cercului si sa ghiceasca cine e conducatorul. Au 3 minute si 3 incercari. Daca nu reusesc, trebuie sa faca ceva distractiv. 6. Daca persoana ghiceste, persoana care a fost conducatorul paraseste camera si grupul cauta un nou conducator. Si tot asa pana la sfarsitul jocului. INDICII pentru FACILITATOR Din moment ce timpul e un factor presant, e important sa-l folosesti pentru a grabi dinamica jocului, spunand lucruri precum:"A trecut deja un minut si prietenul nostru e confuz", "vor reusi sa ghiceasca? 4 SUS MARIMEA GRUPULUI 10+ TIMP 5-10 minute PREGATIREA scaune, unul pentru fiecare persoana. INSTRUCTIUNI 1. Spune tuturor sa stea in cerc. 2. Explica-le ca regula jocului e ca 4 oameni trebuie sa stea la oricine, si ca nici un jucator nu trebuie sa stea mai mult de 10 secunde, desi pot sta mai putin daca vor. 3. Jucatorii nu trebuie sa comunice intre ei, ci ca toti din grup trebuie sa vada ce se intampla si sa-si imparta responsabilitatea ca sa se asigure ca 4 oameni nici mai mult, nici mai putin, stau la oricine. INDICII pentru FACILITATOR Va dura catva pana cand persoanele sa-si intre in ritm, dar odata ce se intampla acest lucru, vor avea un ritm bun in statul in picioare sau sezutul si vor lucra bine impreuna. Ii poti intreba pe jucatori cand au stiut sa stea jos?
132
BINGO-UL UMAN
TIMP 20 de minute MARIMEA GRUPULUI 8+ PREGATIREA Fa copii a chestionarului de mai jos, una pe persoana creioane-unul pe persoane INSTRUCTIUNI Explica-le ca scopul e ca fiecare persoana sa vorbeasca cu cat mai multe persoane diferite, pentru a afla ceva despre fiecare persoana si sa scrie un nume diferit in fiecare cutiuta. BINGO-UL UMAN Gaseste pe cineva din grup care sa intrebe:"Esti cineva care. . . ?" Incearca sa gasesti un nume diferit pentru fiecare cutiuta: si-a vopsit sau si-a decorat recent casa ii place sa gateasca a calatorit intr-o alta tara europeana traieste impreuna cu alti membrii ai familiei citeste in mod regulat ziarele isi face singur(a) hainele are animale canta la un instrument muzical are parinti sau bunici carec s-au nascut intr-o alta tara poate vorbi orice limba esperanto a calatorit in afara Europei INDICII pentru FACILITATOR Daca vrei sa ai o discutie despre ce au gasit, incepe prin a-i intreba daca le-a placut. Apoi discuta despre diversitatea aptitudinilor si intereselor din grup, si ce interese culturale pot detecta in felul in care oamenii au raspuns. De ex:Exista un numar egal de barbati si femei care gstesc si fac haine?Dar nu o fa prea dificila-treci la alta activitate care ii va da oamenilor posibilitatea sa vada similaritatile si diferentele de ex:"1 Egal cu 1 " SALUTURI TIMP 15 minute
133
134
1.POSTERE
Gaseste poze ale oamenilor care sunt diferiti intr-un anumit fel, lipeste-le pe bucati mari de hartie si scrie sub ea o propozitie neterminata. Alege acea propozitie pentru ai face pe participanti sa se gandeasca la problema pe care vrei sa o ridici, de ex:"Sunt din. . . ". "Mancarea mea favorita e . . . ". "Muzica mea preferata e. . . ". "Numele meu e. . . ". Spunele sa termine propozitia. In mod alternativ spune le sa-si scrie sugestiile pe postere. O alternativa e sa aduni poze cu persoane care sunt faimoase pe plan local, national sau international care se impotrivesc rasismului, care lupta impotriva vi olentei, care promoveaza libertatea si spune persoanelor sa-si spuna numele si pentru ce sunt faimosi.
4. JOCURI
Adu mai multe jocuri din alte tari. Din nou, intrebarile sensibile, vor face sa creasca curiozitatea despre alte culturi.
5. INTREBARI SI CHESTIONARE
1. Proiecteaza si fotocopiaza cercetarile cuvintelor, de ex gasirea numelor diferitelor festivaluri culturale raspandirea
135
136