I. L.

CARAGIALE

NUVELE

ruffUni{HCDAA
 EUPRINS

'

Q/dclie de Pagte 3
In vreme de rdzboi 18
Pdcat... 36
La hanul lui Mdnjoald 66
Cdnuld om sucit 75
Kir lanulea 84
Calul dracului lII
La Conac I2l
Norocul culegdtorului 127
Doud loturi r30
Grand Hotel ,,Victafia Romdnd" 145
O invenlie mare r50
Noaptea invierii Is3
Abu-Hasan 161

t92
 O FACLIE DE PA$TE

LeibaZibal, hangiul de la Podeni, sti pe gdnduri la o masd

sub umbrarul de dinaintea dughenii, agteptdnd dilijenfa, care tre-
buia sd fi sosit de mult; e o intdrziere de aproape un ceas.
Este lung6 9i nu prea veseld istoria viefii lui ZibaI; dar aqa
cum e prins de f'riguri, tot e o petrecere pentru el si ia pe rdnd
una cdte una fazele ei mai insemnate...
Precupe{, vdnzdtor de m6runfiquri, samsar, cdteodatd gi
mai r[u poate, telal de straie vechi, apoi croitor gi gtergltor de
pete intr-o ulicioard trist6 din Ieqi - toate le incercase dupd
accidentul care-l fbcuse sd-gi piarzd locul de bdiat intr-o mare
dughiand de vinafuri. Doi hamali cobor6serd in beci un boloboc
sub privigherea b.diatului Zibal. O neinlelegere se ivi intre dAnqii
la impdrfeala cAqtigului. Unul din ei lud un crdmpei de lemn ce-l
glsi la-ndemdnd gi lovi in frunte pe tovardqul sdu, care cSzu
ame{it qi plin de sdnge la pdmdnt.
Bdiatul, vdzind sAlbdtAcia, dete un tipdt de alarmd, dar mi-
zerabilul se repezi si iasd din ogradi qi, trecdnd pe l6ngd b5iat,
ridicd m6na asupr6-i... Zrbal picd leqinat de spaimd. Dupd o z[ce-
re de cdteva luni cdnd se intoarse la stdpdn, locul lui era ocupat.
Atunci incepu lupta grea pentru viaf6, care se ingreunb gi
mai tare prin cisdtoria cu Sura... Rdbdarea insd ostenegte soarta
rea. Fratele Surei, hangiu la Podeni, muri, qi hanul rdmase lui
Zibal, care urmd negolul pe seama lui.
Aici se afl5 el acuma de cinci ani.
Are strdnsi o avere bunicicb in bani gi vinafuri bune,
ingrijite, o marfr care totdeauna face parale. De sdricie a scdpat
Leiba, dar sunt to{i bolnavi, gi el gi femeia gi copilul - friguri de
balt5.
... $i oamenii sunt rii gi pricinagi in Podeni!... Ocdri... bat-
jocuri... suduituri... acuzdri de otrdvire prin vitriol... Dar ame-

t"J
 ninflrilel Ameninfarea este mai grea pentru un suflet ce se
clatind ugor decdt chiar lovitura. Ceea ce munce$te acum pe
Leiba mai mult decdt tremurdtura frigurilor este o amenin{are.
,,A! goi ticdlos!" gdndegte el oftdnd.
Ticdlosul este badea Gheorghe - pe unde o fi! - un orl cu
care Zibal a avut o daraverd. foarte nepldcutd.

Gheorghe venise intr-o dimineald de loarnnd la han. obosit

de drum; iegea din spital - zicea- qi cduta de lucru. Hangiul l-a
luat in slujbd. Dar Gheorghe s-a ardtat a fi om prea brutal gi prea
ursuz... suduia mereu gi mormdia singur prin ogradd. Era o slugd
rea, leneg gi obraznic... gi fura.
intr-o zi a amenin{at pe balabusta ingreunatd, care-l
ocdrdse cu drept cuvdnt, s-o loveascd in p6ntece... altddatl a
asmufit un cdine asupra lui $trul cel mic.
Leiba i-a {Ecut numaidecdt socoteala gi l-a trimis. Dar
Gheorghe nu voia sd se ducd; el pretindea cu violenfd cI s-a fost
tocmit pe un an. Atunci hangiul a spus cd merge in deal la
prim[rie sd cearl vdtSgei ca si-l alunge.
Gheorghe avdrdt repede mdna in sdn strigdnd: ,,Iudd!,, gi a
voit si se ndpusteascd asupra stdpdnului.
Din nenorocire, sosea atunci o haraba incdrcatd cu
mugterii. Gheorghe a inceput sd rdnjeascd zicfnd:
,,Ce te-ai spdriet, coane Leiba?... Iacd md duc,,.
' $i apropiindu-se crunt, peste tarabd, de Leiba, care se dete
cdt putu inapoi, ii qopti;
,,Sd md agtep{i in noaptea Pagtelui, sd ciocnim oud rogii,
jup6ne... Sd qtii cd !i-am fbcut qi eu socotealal,,
Atunci intrard mugterii in dughiand.
,,Sd ne vedem sdnltogi la inviere, coane Leiba!.. addogd
Gheorghe depdrtdndu-se.
Leiba a mers la primlrie, apoi la subprefecturd, sI denun{e
pe ameninjdtor, cerdnd sd fie pdzit. Subprefectul, un tdndr fbarte
vesel, a primit intdi pegchequl ,,modest', adus de Leiba, pe urmi a
inceput sd r6nd de jidanul fricos qi sd-l batjocoreascd. Leiba a
stdruit cdlduros sdl facd a infelege gravitatea lucrului, cum era

j
hanul izolat departe de sat gi chiar de gosea. Dar subprefectul, cu
un aer mai serios, l-a povdluit sd fie cuminte; nici s6 nu mai
pomeneascd de aga ceva, ca si nu degtepte in adevdr, intr-un sat
unde oamenii sunt rdi qi sdraci, pofte de cdlcare.
Maitdrziu, peste cdteva zile,il cdutard pe badea Gheorghe
un pomojnic Ai doi cdldragi: era bdnuit pentru o pricin['
Ce bine era s6-1 fi mai rdbdat Leiba mdcar p6ni la sosirea
acestor oameni!... Dar Gheorghe era acum cine gtie unde."

Degi asta se petrecuse de mult, totugi, in mintea omului

prins de friguri, se repeta bine impresia figurii lui Gheorghe, a
miqcdrii lui vrind sd scoatl ceva din s6n gi a cuvintelor lui ame-
nin[dtoare. Cum se degtepta aga de limpede acea amintire?
Era S6mbdta Pagtelui.
Sus pe deal, in satul dep[rtat ca la doi chilometri printre
bdlfi, se auzeau clopotele bisericii... $i se aude aga de ciudat cAnd
ai friguri: aici foarte tare, aici aproape deloc... Noaptea care
venea era noaptea Pagtelui; scadenfa figdduielii lui Gheorghe...
,,Dar poate cd l-au prins pdn[ acuma!"

...Oricum, Zibal mai st5 la Podeni doar pdnd la cdqtiu

viitor. Cu capitalul lui se poate deschide un negof frumos in
leqi... in tdrg, Leiba sd fie sdndtos, o sd qazd aproape de
comisie... O sd cinsteascd pe comisar, pe ipistat, pe sergent".
Cine pldtepte bine este bine pdzit.'
intr-un tdrg aga mare, noaptea e zgomot 9i 1umin6, nu intu-
neric gi tdcere ca in valea singuraticd a Podenilor. E un han in
Ieqi, - acolo in col1, ce loc bun pentru o dughiand - un han unde
toat[ noaptea cdntd fetele la Cafd Chantan. Ce viall zgomotoasd
gi veseld! Acolo gdsegti la orice ceas, zi gi noapte, pe domnul
comisar cu fetele qi cu alli poreli.
Ce mai trebuie multd bdtaie de cap aici, unde, mai ales de
cdnd cu drumul-de-fier, care ocoleqte foarte pe departe
mlaqtinele, ghes eftul scade mereu?...
,,Leiba, strigd Sura din-nduntru, sosegte dilijenla, s-aud
zurgdl1ii;'
 Valea Podenilor este o vdgdund inchisd din patru pir{i de
dealuri pdduroase. in partea despre miazdzi mai-cufundai, se
adun6, din gipotele ce izvordsc de sub dealuri, nigte bdltaie
adAnci, deasupra cdrora se ridicd ca nigte perii stufiguri de rogoz.
Intre partea bdltoasd gi partea mai ridicatd despre miazlnoapte,in
mijlocul vdii, std hanul lui Leiba: e o clddire veche de piatr6,,
sdndtoasd ca o micd cetdfuie; deqi terenul e mldqtinos, hanul are
zidurile gi beciurile bine uscate.
La glasul Surei, Leiba se ridicd greoi de pe scaun,
intinzdndu-gi membrele obosite; el catd lung in zare cdtre rdsdrit;
nici pomeneal5 de dilijen{d.
,,Nu vine; !i s-o fi pdrut..." rdspunde el balabustei, gi se
lasd iardgi jos.
Foarte trudit, omul igi incollcegte brafele pe masd qi-qi
ageazd pe ddnsele capul, care-i arde tare.
La cdldura soarelui de primdvard, care incepuse sd incingd
fafa mlagtinelor, o moliciune pldcutd coprinse nervii omului, qi
gAndul incepu sI depene pe fusul congtijnfei bolnave mai rar, tot
mairar gi inmuind treptat formele gi colorile inchipuirilor...
. Gheorghe... Noaptea Pagtelui... Tdlhari... Iegii... O crdgmd
in miezul tdrgului... O dughiand vesell, care merge bine...
Sdnbtatea.
$i afipi...
...Sura lipseqte cu copilul de mult d-acasd.
Leiba iese in uga dughienii s6 se uite in calea ei.
Pe ulila mare e o circulatie vie, o ne?ntreruptd fdgiiturd de
roate pe rdzoare, acompaniatd de ciocIniturile ritmate ,ale
trapdtului de potcoave pe luciul asfaltului.
Deodatd insi circulagia se opreqte, gi dinspre Copou se vdd
venind o grdmadd de oameni, gesticuldnd gi strigdnd foarte
migca!i.
Mullimea pare cd escorteazl pe cineva: militari, o streajd
9i fel de fel de public. La toate ugile dughienelor se ?nghesuiesc
privitorii curiopi.
,,Aha! gdndegte Leiba, a pus mdna pe un tAlhar!,,
 Cortejul se apropie. Sura se dezlipegte din mullime 9i urcd
ldngd Leiba pe treptele crdgmii.
,,Ce e, Sur[? intrebd el.
- E un nebun scdpat de la Colia..
- Sd inchidem dughiana, s6 nu dee peste noi.
-E legat acuma; dar adineaori scdpase. S-a bdtut cu toli
solda1ii... Pe un jidan, pe care un goi rdutdcios din mullime l-a
imbrdncit peste nebun, nebunul l-a mugcat de obraz.oo
Leiba de pe trepte vede bine; cu o treaptd mai jos privegte
Sura cu copilul in bra1e.
Este in adev[r un nebun furios pe care-l 1in cdte doi oameni
de fiecare parte; pumnii sunt strAns legali unul peste altul cu o curea
tare. E un om cu o cherestea uriaqS: un cap ca de taur, p[ru] negru,
des, barba gi mustdlile aspre qi impdslite. Prin cdmaga-i, sfhSiatd de
lupti, se vede pieptul lat, acoperit ca gi capul de un stuf de pdr. E cu
picioarele goale; gura i-e plind de sdnge gi stupegte mereu firele pe
care le-a smuls cu dinfii din barba jidanului.
Toatd lumea s-a oprit... De ce?
Jandarmii dezleagd mdinile nebunului.
Mullimea se dd intr-o parte frcdnd un loc larg imprejurul
lui. Nebunul d[ un ocol cu ochii gi-gi opregte privirile care ard
spre u;a luiZibal; scrdqnegte din dinli, se repede lintd pe cele trei
trepte, gi intr-o clip6, apucdnd in palma dreaptd capul copilului,
in cea stAng[ pe al Surei, le izbegte pe unul de altul ct atdla
putere c[ le confundd ca pe nigte oui moi...
Un zgomot s-auzi, o trosniturd care cu nimic nu se poate
compara, la intdlnirea celor doud titve smdcinate una pe alta.
Leiba, cu inima innodatd, ca un om ce cade dintr-o
nemdsuratd indlfime, dete sd !ipe: ,,O lume intreagd md lasd cu
dinadinsul prad[ unui nebun!"
Dar glasul mut nu se supuse voin{ii.

,,Scoali, jidane!" strigd cineva trosnind tare cu o nuia pe

mas6.
,,- Proasti glum6! zice Sura din pragul crdgmei; sd sparii
omul din somn, fdrinoi mijic!"
 Leiba sbri drept in picioare.
,,Te-ai spdriet, jidane? intrebd rdzdnd glume{ul. Dormi la
ndmiez, ai?... Scoald c6-{i vin mugterii... sosegte harabaoa
pogtei".
$i, dupl prostul sdu obicei, care irita rdu pe jidan, voi sd
apuce peZibalin brage sdJ gddile.
,,Lasi-md in pace! strigi hangiul smucindu-se gi
imbrdncindu-l cu toate puterea. Nu vezi cd sunt bolnav?
Lasd-md-n pace!"
Dilijenfa sosegte in sfhrgit cu aproape trei ceasuri de int6r-
ziere. Sunt doi cdldtori, care se aSeazdimpreund cu conductorul,
poftit de ei, la aceeaqi mas6.
Din convorbirea c6lStorilor se ldmurea bine imprejurarea.
La tactul de mai sus al pogtii, se intdmplase peste noapte o
cdlcare cu omor ?n hanul unui jidov. Hangiul omordt {inea gi
schimbul cailor. Tdlharii ii furaserd, 9i p6nd sd se gdseasc[ alfii
in sat, cdl5torii curiogi putuseri cerceta in voie teatrul crimei.
Cinci victime. Dar amdnuntele! Dacd nu s-ar fi g[sit
prddatd, s-ar fi crezut cd, a fost o cruntd rdzbunare, sau fapta
nebuniei religioase. in anecdotele despre sectarii iluminafi, se
povestesc cAteodatd executdri de aga absurdd sdlbiticie.
Leiba tremura scuturat de un puternic acces de friguri qi
asculta aiurit.
Apoi urmi ceva, care trebuia neapdrat sd umple de respect
pe conductor. Tinerii pasageri erau doi studenfi, unul in filosofie,
altul in medicini; mergeau sd petreacd in or[gelul lor natal. intre
ei se incinse o inaltl dezbatere academicd despre crimd gi
cauzele ei, gi dacd trebuie sI fim drepli, medicinistul era mai
bine preparat decAt filosoful.
Atavismul... Alcoolismul cu urmdrile-i patologice... Viliul
de concepfie... Deformarea... Paludismul... Apoi nevroza! At6tea
gi atdtea cuceriri ale gtiinlei moderne... Dar cazul de reversie!
Darwin... Haeckel... Lombroso...
La cazul de reversie conductorul face nipfe ochi mari, in
cari str[lucegte o profundd admirafie pentru cuceririle gtiinfei
moderne.