Corina Crețu (n.

24 iunie 1967,[2][3] București, România) este o politiciană română, membră a

partidului PRO România și, de la 1 noiembrie 2014, Comisar pentru Politica Regională al

Comisiei Europene.

iar în 2014 a devenit vicepreședintele Parlamentului European. La sfârșitul aceluiași an, a fost

propusă și confirmată în funcția de Comisar European pentru Politică Regională.

Corina Creţu, despre portofoliul în CE:

"Este un mare succes şi o dovadă de
încredere pentru România"
E.D.
Politică / 15 septembrie 2014

Portofoliul Politicii Regionale reprezintă un mare succes, o dovadă de

mare încredere pentru România şi o recunoaştere a faptului că ţara
noastră se află pe picior de egalitate cu toate statele membre, a
declarat Comisarul european desemnat pentru acest portofoliu,
Corina Creţu, vicepreşedinte al Parlamentului European.

"Acest succes nu ar fi fost posibil dacă alianţa noastră nu ar fi avut

acest rezultat incredibil pe care l-am obţinut la alegerile
europarlamentare, 50 la sută din numărul total de locuri al românilor.
Şi spuneam atunci că am vizitat zeci de localităţi şi am văzut cred că
sute de oameni, mii de oameni şi pentru toate aceste comunităţi locale
acum voi avea onoarea să lucrez - aceste comunităţi locale din
Romania şi din toate statele membre, pentru că odată ajuns membru
al Comisiei Europene eu nu mai reprezint România, ci eu mă lupt
pentru politica regională şi aplicarea şi promovarea ei în toate statele
membre. Deci este un mare succes, este după părerea mea o dovadă
de mare încredere, pentru că ştim cu toţi că România a întâmpinat
multe dificultăţi în ultimii ani în accesarea fondurilor europene. Şi
cred într-adevăr că este o recunoaştere a faptului că România se află
la aceasta oră pe picior de egalitate cu toate statele membre, deci din
acest punct de vedere nu pot decât să fiu onorată de marea
responsabilitate pe care o am în faţă", a declarat Corina Creţu
duminica seara, la Antena 3.

Noul comisar european a precizat că nu a fost vorba despre un alt

portofoliu, cum ar fi cel de ajutor umanitar şi situaţii de urgenţă. "Nu,
pentru mine lucrurile au fost clare din punct de vedere oficial. Pe
toate canalele mi s-a comunicat că se vorbeşte despre dezvoltarea
regională. Eu am fost vicepreşedinte al Comisiei de dezvoltare şi îmi
pare rău că acest portofoliu de ajutor umanitar a fost atât de denigrat.
Sigur că nu are atâta importanţă pentru România. Portofoliile sunt
egale ca importanţă. Potrivit tratatelor europene, în afara funcţiei de
preşedinte al Comisiei Europene, şi de Înalt reprezentant pentru
politică externă, care sunt deasupra celorlalţi, restul portofoliilor sunt
egale, de importanţă egală. Dar fiecare ţară are alte necesităţi şi
pentru România, potrivit necesităţilor noastre, într-adevăr acest
portofoliu de politică regională este foarte important", a subliniat
Corina Creţu.

Referindu-se la culisele negocierilor, din care nu a făcut parte, Corina

Creţu a subliniat că tot ceea ce ştie este că Dacian Cioloş a fost, de la
început, prima opţiune pentru comisar european în virtutea obţinerii
postului de portofoliu al agriculturii. "Dar, în momentul în care s-a
ştiut foarte exact că nicio ţară nu poate continua cu acelaşi portofoliu,
dl. Ponta a avut această propunere, am văzut şi eu acum de vreo 10
zile, două săptămâni această scrisoare, odată cu toată lumea. Iar
domnul Juncker, preşedintele ales al Comisiei Europene, a decis să mă
intervevieze pe mine, şi prima poză de la care am pornit a fost
momentul interviului", a completat comisarul desemnat, care a pledat
în context pentru depăşirea confruntărilor politice interne.

Noul comisar a adăugat că, în fotografia de la interviu, preşedintele

desemnat al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, apare în faţă cu
două hârtii - una cu schema viitoarei Comisii Europene, şi cea de-a
doua cu un punct de vedere al serviciilor juridice ale Comisiei
Europene în care se arăta foarte clar că, potrivit legislaţiei româneşti,
nominalizarea de comisar european este legală. "Domul Juncker a
dorit de la început să aibă oameni politici cu experienţă, atât la nivel
naţional, dar şi la nivel european şi oameni legitimaţi în mod
democratic prin alegeri. Deci, mi-a spus de la început 'Noi avem o
Comisie Europeană formată din mii de tehnocraţi şi aş dori să fie o
Comisie Europeană formată dintr-o alianţă politică între marile
familii europene, pentru că, până la urmă, aceasta este Comisia
Europeană, cu un program comun la care aderăm cu toţii şi fiecare
comisar european trebuie în domeniul său să ducă la îndeplinire acest
program. Şi comisia Barroso a fost foarte politică, dl. Cioloş a fost una
dintre puţinele excepţii pentru că, până la urmă, partidele politice
sunt cele care câştigă alegerile şi care răspund politic", a menţionat
Corina Creţu.

eporter: Care este valoarea totală a fondurilor Europene absorbite de ţara noastră? Care este
diferenţa de absorbţie între datele prezentate de ministerul de resort şi cele reale?

Corina Creţu: La începutul lunii aprilie 2019, rata de absorbţie în România - şi vorbim aici de
finanţarea prin politica de coeziune (Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European, Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor) - era de 21 %,
aici fiind inclusă şi pre-finanţarea (14% fără pre-finanţare). Separat, la nivelul fiecărui fond, rata de
absorbţie este de 23% (respectiv 17% fără pre-finanţare) pentru Fondul de Coeziune, în timp ce
pentru Fondul European de Dezvoltare Regională vorbim de o rată de 19% (aici având pre-finanţarea
inclusă).

După cum bine ştiţi, Fondul Social European şi Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul
tinerilor se află în coordonarea colegei mele, Marianne Thyssen, comisar european responsabil
pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă. Cititorii
dumneavoastră sau orice persoană interesată să afle mai multe despre situaţia la zi în ceea ce
priveşte felul în care sunt cheltuiţi banii europeni în fiecare stat membru, pot să acceseze platforma
de date deschise a Comisiei Europene (disponibilă pe site-ul cohesiondata.ec.europa.eu). Aici vor găsi
informaţii actualizate despre implementare, precum şi noutăţi zilnice despre rata absorbţiei în ceea
ce priveşte fondurile alocate prin politica de coeziune atât pentru fiecare ţară, cât şi la nivelul Uniunii
Europene.

Reporter: Care este valoarea totală a proiectelor trimise de România Comisiei Europene?
Corina Creţu: În perioada de programare 2014 - 2020, România a trimis 57 de proiecte majore spre
aprobarea Comisiei Europene. Este vorba doar de acele proiecte a căror valoare depăşeşte fiecare 50
de milioane de euro şi care sunt aprobate la Bruxelles. Toate aceste 57 proiecte majore menţionate
sunt incluse în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIMM), Programul Operaţional Regional
(POR) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC). În calitate de Comisar European pentru
politica regională, de la începutul mandatului meu, am aprobat 53 dintre acestea. Mă refer în primul
rând la 40 de proiecte fazate - adică proiecte începute în perioada 2007 - 2013, dar a căror finalizare
am aprobat să se facă cu bani din perioada 2014-2020 - faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1
miliarde de euro. Am aprobat aceste proiecte majore tocmai pentru ca România să nu piardă
finanţarea europeană din exerciţiul financiar trecut, ca urmare a faptului că acestea nu au putut fi
terminate în perioada 2007 - 2013.

Patru proiecte se află în evaluarea DG Regio

Reporter: Care este situaţia proiectelor trimise de Ministerul Fondurilor Europene în decembrie
2018? Ne referim la proiectele de combaterea eroziunii costiere, restaurarea şi modernizarea
infrastructurii de furnizare a apei şi canalizare în Timiş, Constanţa, Cluj şi Turda, autostrada A0
(viitoare centură nouă a Bucureştiului) dar şi modernizarea liniei de metrou Pipera-Berceni.

Corina Creţu: Înainte de a vă răspunde, ţin să menţionez că am aprobat până acum un total de 13
proiecte noi - a căror valoare eligibilă este de 5,8 miliarde de euro. Câteva dintre aceste proiecte
sunt:

- Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş - cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane
de euro;

- Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria - cu 1,3 miliarde de euro sprijin

financiar european;

- Linia de metrou M6 (Gara de Nord - Aeroportul Otopeni) - cu finanţare europeană de aproape 520
milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai - Tokyo;

- extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;

- proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi;

Aceste proiecte îşi propun modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari.

Reporter: Şi totuşi, care este soarta proiectelor depuse în decembrie 2018?

Corina Creţu: Mă bucur că la începutul lunii aprilie, în cadrul unui pachet de 25 de proiecte mari de
infrastructură care urmează să fie implementate în 10 state membre, sunt 4 proiecte pe care le-am
aprobat pentru România, în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Sunt uşor tristă pentru că e
foarte posibil ca acestea să fie ultimele proiecte pe care le semnez pentru ţara mea în actualul
mandat de comisar european. Dar, haideţi să vă spun despre ce este vorba. În primul rând, aş
menţiona modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului - prin extinderea mai multor segmente ale
acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în
partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de
necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro. De asemenea, am aprobat un alt proiect
major de infrastructură - în valoare de aproape 100 de milioane de euro - pentru modernizarea
magistralei 2 de metrou - Berceni - Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi
reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei
subterane de 19 km a metroului. Apoi, un alt proiect major pe care l-am semnat este "Protejarea şi
reabilitarea zonelor de coastă," prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea
eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa.
Proiectul prevede lucrări la digurile ce separă plajele, lucrări de dragare şi de realimentare a nisipului
pe plajele afectate. Co-finanţarea europeană este de 600 de milioane de euro. Iar cel de-al patrulea
proiect pe care l-am aprobat în 2 aprilie pentru România vizează dezvoltarea infrastructurii de
alimentare cu apă şi a apelor uzate în judeţul Timiş, în beneficiul a peste 380.000 de locuitori.
Sprijinul financiar european pentru acest proiect este de peste 135 de milioane de euro.

Reporter: În afară de acestea, mai sunt şi alte proiecte depuse?

Corina Creţu: Din bilanţul proiectelor majore pentru România din timpul mandatului meu de comisar,
precizez că alte 4 proiecte majore noi pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă
uzată în judeţele Constanţa, Sălaj, Cluj şi în Ilfov sunt în curs de evaluare la DG REGIO. Valoarea
eligibilă a acestor proiecte este de 1,2 miliarde de euro. Menţionez că pentru perioada 2007 - 2013,
am aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro. Proiectele
retrospective sunt acele proiecte care au fost începute sau realizate iniţial cu fonduri naţionale,
inclusiv prin împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de
Investiţii (BEI) ori Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Practic, prin aprobarea
cofinanţării acestor proiecte cu bani europeni, bugetul României a fost degrevat de plata
respectivelor împrumuturi către BEI şi BERD.

Niciun proiect depus pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare

Reporter: Câte proiecte au fost trimise de România pentru modernizarea infrastructurii feroviare în
ultimele şase luni?

Corina Creţu: În ultima jumătate de an, din păcate, România nu a trimis Comisiei Europene niciun
proiect major în domeniul infrastructurii feroviare. Totuşi, în 2018 am aprobat o cofinanţare în
valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-
Gurasada-Simeria. Totodată, în cadrul unei întâlniri din luna martie între experţii DG REGIO şi
autorităţile române, acestea din urmă au informat că intenţionează să trimită spre aprobare la
Bruxelles un nou proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare - tronsonul Caransebeş-Arad-
Timişoara - cu o valoare a finanţării europene estimată la 1,3 miliarde de euro.

Reporter: Câte proiecte din ţara noastră se află în faza T+3 de finanţare până în 2023?

Corina Creţu: Dintr-un total de 57 de proiecte majore aprobate sau aflate încă în evaluarea Comisiei -
aşa cum am explicat deja ceva mai devreme - 16 ar urma să fie finalizate spre sfârşitul anului 2023.
Totuşi, în cazuri justificate, autorităţile române pot să solicite extinderea perioadei de implementare
până în 2023 şi pentru alte proiecte pentru care iniţial au stabilit un alt termen final de realizare.

Reporter: Care sunt deficienţele pe care le-aţi identificat în proiectele trimise? Cum pot fi ele
rezolvate pentru a nu pierde finanţarea europeană?

Corina Creţu: Din păcate, perioada de finanţare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o astfel
de listă cu proiecte mature şi care să poată fi imediat implementate, aşa cum au făcut multe alte ţări.
Iar această situaţie a produs întârzieri semnificative în faza de implementare a proiectelor, afectând,
implicit, şi rata de absorbţie. Pentru a ajuta autorităţile române să depăşească această problemă
Comisia Europeană a oferit asistenţă tehnică la pregătirea proiectelor. Lipsa unei liste cu proiecte
mari şi de calitate, care să poată să consume banii europeni încă de la începutul actualei perioade de
programare, a fost doar un aspect cu efecte negative asupra utilizării banilor europeni. Şi procedura
de achiziţii publice a rămas un obstacol major în calea implementării proiectelor. După cum se ştie,
achiziţiile publice nu pot fi făcute până când contestaţiile depuse pentru câştigarea unui contract nu
sunt soluţionate în instanţă. Şi aici se pierde foarte mult timp. Cred că e absolut necesar - şi am spus
în mod repetat acest lucru: trebuie găsită cât mai repede o soluţie legală (poate fi vorba de
modificarea legislaţiei în vigoare) care să permită judecarea mai rapidă a contestaţiilor. Cu siguranţă
că un termen mai scurt de soluţionare a eventualelor contestaţii - să spunem, maximum 6 luni, cum
există în alte state membre ale Uniunii Europene - ar ajuta mult la implementarea proiectelor.
Totodată, mai e vorba şi de faptul că România trebuie să ia măsuri concrete care să ducă la o mai
bună coordonare la nivelul instituţiilor implicate în implementarea proiectelor europene.
Măsuri pentru absorbţia rapidă a fondurilor europene

Reporter: Ce credeţi că trebuie făcut pentru a ne asigura că absorbţia fondurilor europene alocate
ţării noastre să fie mai mare în viitorul buget al UE?

Corina Creţu: Birocraţia, legislaţia mult prea complicată, precum şi dificultăţile generate de felul în
care se derulează achiziţiile publice, toate acestea sunt obstacole în calea unei absorbţii mai rapide.
Cred că, pentru a nu irosi şansa istorică pe care o avem în ceea ce priveşte folosirea fondurilor
europene şi după 2020 - adică alocările din următorul buget european - România trebuie să ia câteva
decizii importante. Pentru că, aşa cum spun adesea, banii nu sunt totul. E nevoie de o pregătire
atentă şi temeinică a proiectelor, e nevoie de administraţii eficiente în implementarea proiectelor, e
nevoie de reguli mai simple şi de mai puţină birocraţie când vine vorba de depunerea cererilor pentru
finanţare europeană. Trebuie luate măsuri concrete care să asigure o mai bună coordonare la nivelul
tuturor instituţiilor din România implicate în implementarea proiectelor cu finanţare europeană.
Apoi, o altă condiţie este pregătirea din timp a unei liste de rezervă cu proiecte de calitate. Serviciile
mele discută deja cu autorităţile române despre cum pot să sprijine şi mai mult pregătirea unei astfel
de liste de proiecte pentru perioada de după 2020. Am spus şi o repet: aşa cum au făcut şi până
acum, în actuala perioadă de programare (2014 - 2020), experţii Comisiei Europene sunt gata să ajute
autorităţile române în direcţia simplificării procedurilor şi a regulilor de întocmire, depunere şi
selecţie a proiectelor; după cum există disponibilitate maximă de a oferi în continuare asistenţă
necesară şi beneficiarilor de fonduri europene.

Reporter: În viitorul cadru financiar multianual credeţi că va exista vreo posibilitate pentru finanţarea
din fonduri europene a unor proiecte dedicate unui stat membru UE împreună cu ţări din
Parteneriatul Estic? De exemplu ar putea fi finanţate proiecte către autorităţile române în tandem cu
cele din Republica Moldova şi Ucraina?

Corina Creţu: Există şi în prezent posibilitatea de finanţare din fonduri europene a proiectelor de
cooperare transfrontalieră între România, Republica Moldova şi Ucraina. De altfel, în actualul
exerciţiu bugetar, România este implicată în patru programe de cooperare transfrontalieră: unul cu
Ucraina, unul cu Republica Moldova, un altul pe care îl derulează împreună cu Ungaria, Slovacia şi
Ucraina; precum şi unul cu ţările din jurul Mării Negre (cum ar fi de exemplu Turcia sau Georgia). Ca
să dau un exemplu, Programul Operaţional Comun România - Republica Moldova are un buget de
peste 80 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020, finanţarea fiind asigurată prin
Instrumentul European de Vecinătate (ENI). După 2020, programele de cooperare dintre România şi
vecinii din Est vor continua. După cum ştiţi, negocierile între Comisia Europeană, Consiliul UE şi
Parlamentul European în privinţa viitorului buget multianual european, precum şi al reglementărilor
legale pentru toate programele de cooperare pe frontierele externe ale UE sunt în derulare.
Bineînţeles, Comisia Europeană este ferm hotărâtă să continue această cooperare în direcţia
promovării relaţiilor de bună vecinătate, cu speranţa că vom putea vorbi în viitor de reguli similare cu
cele privind cooperarea transfrontalieră dintre statele membre ale Uniunii, cum sunt, de exemplu,
cele dintre România şi Bulgaria.

Reporter: Vă mulţumesc!