INIȚIEREA PROCEDURII DE CONTROL PARLAMENTAR ÎN DOMENIUL

AFACERILOR EUROPENE
DE LA PROGRAMAREA LEGISLATIVĂ A
COMISIEI EUROPENE LA LISTA FINALĂ SUPUSĂ SPRE EXAMINARE
PARLAMENTARĂ

Mihaela BANU
consilier parlamentar – Direcția pentru Uniunea Europeană
30 septembrie 2021
 Planul cursului

I.Prioritățile Comisiei Europene – programarea plurianuală

II.Programul anual de lucru al Comisiei – proceduri, obiective,
însemnătate
III.Preocupările instituțiilor UE pentru o mai bună legiferare
IV.Comunicarea cu parlamentele naționale – rapoartele
Comisiei Europene și ale Parlamentului European
V. Selecția documentelor supuse examinării la CDEP: criterii de
selecție, modul de aprobare, rolul comisiilor permanente
 I. Prioritățile Comisiei Europene – programarea
plurianuală

Adoptarea de concluzii în cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European

AGENDA POLITICĂ A UNIUNII

Art. 15 alin. (1) Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): Consiliul European oferă
Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orientările și prioritățile
politice generale.
Proiectele de orientări pentru concluziile Consiliului European sunt rezultatul
cooperării cu statul membru care deține președinția Consiliului, cu președintele
Comisiei Europene și cu Consiliul UE în ansamblu, prin intermediul Consiliului
Afaceri Generale. Președintele Parlamentului European este audiat.
 I. Prioritățile Comisiei Europene – programarea
plurianuală
• Actuala agendă strategică 2019-2024 – Consiliul European
- Bruxelles 20 iunie 2019

patru priorități principale:

• protejarea cetățenilor și a libertăților;

• dezvoltarea unei baze economice solide și pline de vitalitate;
• construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din
punctul de vedere al impactului asupra climei;
• promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială
 I. Prioritățile Comisiei Europene – programarea
plurianuală

Agenda strategică constituie baza priorităților

politice ale Comisiei Europene, stabilite pentru
perioada mandatului său de cinci ani.
Prioritățile sunt formulate de o manieră generală,
sunt rezultatul consultărilor cu grupurile politice
din Parlamentul European și formează
fundamentul programelor anuale de lucru ale
Comisiei.
I. Prioritățile Comisiei Europene – programarea
plurianuală
 II. Programul anual de lucru al Comisiei

Programul anual de lucru transpune în realitate

obiectivele stabilite la începutul mandatului.

Discursul privind starea Uniunii

În fiecare an, președintele Comisiei Europene prezintă în fața

Parlamentului European realizările obținute de Comisie în cursul
anului precedent și prioritățile sau inițiativele planificate pentru
anul următor.
 II. Programul anual de lucru al Comisiei

Programul anual de lucru este rezultatul unei

strânse colaborări cu Parlamentul European, statele
membre și organismele consultative ale Uniunii.

Parlamentele naționale pot formula

obiecții/observații cu privire la programul anual de
lucru al Comisiei.
A se vedea: Programul de lucru al Comisiei pentru 2021
O Uniune a vitalității într-o lume fragilă
(COM(2020)690)

https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/document/COM-2020-690
II. Programul anual de lucru al Comisiei
 II. Programul anual de lucru al Comisiei

Ce cuprinde?
Propuneri legislative și fără caracter legislativ importante pentru
anul următor, inclusiv abrogări, reformări, simplificări și retrageri.
Pentru fiecare punct, programul de lucru al Comisiei indică: temeiul
juridic avut în vedere; tipul de act juridic; un calendar orientativ
pentru adoptarea de către Comisie; orice alte informații
procedurale relevante, inclusiv informații referitoare la activitatea
de analiză și evaluare a impactului.
Ce nu cuprinde?
Lucrările în curs ale Comisiei în calitate de gardian al tratatelor ori
de punere în aplicare a legislației existente sau inițiativele pe care
Comisia le adoptă anual, în mod uzual.
II. Programul anual de lucru al Comisiei
III. Preocupările instituțiilor UE pentru o mai bună
legiferare

Atât programarea plurianuală a Comisiei, cât și programul anual

de lucru sunt guvernate de Acordul interinstituțional, din 13
aprilie 2016, privind o mai bună legiferare.
Acesta stabilește: o serie de proceduri de consultare între
Comisie, Parlament și Consiliu (schimburi de opinii înainte, în
timpul și după adoptarea programului anual de lucru al Comisei);
programarea interinstituțională prin se care identifică prioritățile
legislative pentru anul următor; conținutul concret al
programului anual de lucru al Comisiei; schimbul de informații și
bune practici între instituții privind evaluările impactului.
 III. Preocupările instituțiilor UE pentru o mai bună
legiferare

Este consfințită consultarea publică și a părților

interesate ca parte integrantă din procesul de luare a
deciziilor în deplină cunoștință de cauză și de
îmbunătățire a calității legiferării.
Oricine poate propune sugestii privind programul anual de lucru
pentru simplificarea legislației UE existente prin intermediul
portalului UE „Exprimați-vă părerea – Simplificați!”.
De asemenea, Programul privind o reglementare adecvată și
funcțională (REFIT) permite autorităților naționale, cetățenilor și
altor părți interesate să contribuie la îmbunătățirea legislației UE.
III. Preocupările instituțiilor UE pentru o mai bună
legiferare
III. Preocupările instituțiilor UE pentru o mai bună
legiferare
 IV. Comunicarea cu parlamentele naționale – rapoartele
Comisiei Europene și ale Parlamentului European

Comisia Europeană - Raportul anual pe 2020 privind aplicarea

principiilor subsidiarității și proporționalității și relațiile cu
parlamentele naționale

 interesul unor parlamente naționale de a se implica în toate etapele

procesului de elaborare a politicilor UE;
 schimburile între Comisie și parlamentele naționale au fost
consolidate și intensificate grație instrumentelor digitale;
 în contextul pandemiei, Comisia a hotărât ca avizele motivate
primite de la parlamentele naționale după expirarea perioadei de 8
săptămâni să fie trimise membrului relevant al Comisiei și să
primească un răspuns substanțial;
 a fost exclusă perioada dintre Crăciun și Anul Nou din calculul
perioadei de 8 săptămâni.
 IV. Comunicarea cu parlamentele naționale – rapoartele
Comisiei Europene și ale Parlamentului European
În 2020, parlamentele naționale au transmis Comisiei 255 de avize (Camera
Deputaților din România 22 de avize). Acest număr este mai mare decât în 2019 (159),
dar mai mic decât în anii anteriori (576 în 2017 și 569 în 2018).
• Parlamentul European – Relațiile dintre Parlamentul European și
parlamentele naționale – Raportul pe anul 2020

 numărul mare de contribuții primite de PE de la intrarea în vigoare a Tratatului de la

Lisabona atestă că parlamentele naționale din UE folosesc Protocolul nr. 2 ca mijloc de
a-și exprima opiniile cu privire la fondul propunerilor, mai des decât cu privire la
principiul subsidiarității, ceea ce ar putea reflecta dorința lor de a fi implicate mai
îndeaproape în substanța procesului legislativ;
 în 2020 PE a primit 124 de documente din partea parlamentelor naționale, în conformitate cu
Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Dintre acestea,
13 au fost avize motivate, iar 111 au fost contribuții
 IV. Comunicarea cu parlamentele naționale – rapoartele
Comisiei Europene și ale Parlamentului European

 în 2020, parlamentele naționale din UE au continuat să

folosească în mod activ acest dialogul politic în temeiul
Protocolului (nr.1), , prezentând 179 de contribuții. În acest
context, cele mai active trei parlamente/camere în 2020 au
fost Senatul Cehiei (26), Senatul României (24) și Camera
Deputaților din România (23);
 toate comunicările transmise de parlamentele naționale sunt
puse la dispoziția deputaților și a organismelor politice pe
parcursul întregului ciclu legislativ.
 V. Selecția documentelor supuse examinării la Camera Deputaților: criterii de
selecție, modul de aprobare, rolul comisiilor permanente

Sediul materiei: art. 168-171 din Regulamentul Camerei Deputaților (selecția

documentelor legislative și fără caracter legislativ):
V. Selecția documentelor supuse examinării la Camera Deputaților: criterii de
selecție, modul de aprobare, rolul comisiilor permanente
 V. Selecția documentelor supuse examinării la Camera Deputaților: criterii de
selecție, modul de aprobare, rolul comisiilor permanente

Criterii de selecție:
- prioritățile Comisie Europene/prioritățile legislative ale legiuitorului
Uniunii ;
- prioritățile programului de guvernare 2020-2024;
- prioritățile legislative ale Camerei Deputaților
- în 2019 s-a ținut seama și de prioritățile Președinției RO a Consiliului UE.
Comisiile de specialitate: au un rol consultativ în procesul de selecție
documentelor; pot solicita suplimentarea listei prioritare; pot solicita Biroului
permanent (cu avizul CAE) aprobarea pentru examinarea/neexaminarea unor
documente pentru care nu au fost/au fost sesizate, după caz; pot solicita
Biroului permanent (cu avizul CAE) modificarea termenelor stabilite pentru
finalizarea proiectelor de opinie.
Listele cu documentele supuse examinării și termenele aferente se aprobă în
Biroul permanent, moment ce declanșează procedura de control propriu-zisă.
 Concluzii
Interdependența proceselor legislative de la nivel european și
național au impus, în timp, informarea directă a
parlamentelor naționale cu privire la toate documentele aflate
în dezbatere în cadrul Uniunii.
Scopul a fost și a rămas același: îmbunătățirea modului de
formulare a politicilor, sporirea gradului de transparență a
procesului decizional, apropierea de cetățeni și, prin aceasta
din urmă, creșterea credibilității și legitimității UE.
În acest context, parlamentele naționale au datoria de a
participa la dialogul politic desfășurat pe baza documentelor
transmise, pentru că aceasta este șansa lor de a supraveghea
modul în care instituțiile Uniunii își exercită atribuțiile, dar și
de a evalua oportunitatea acțiunilor la acest nivel.