Rolul cetățenilor în procesul de guvernanță

Cetățenii europeni au o serie de drepturi la nivelul Uniunii, derivate din conceptul de

”cetățenie europeană”, acesta fiind un element esențial în construcția identității europene.
Această cetățenie europeană se alătură și o îmbogățește pe cea națională, cu singura diferență că
față de cea națională nu cuprinde și obligații.
Baza juridică a cetățeniei europene:
- Art. 9-12 din Tratatul Uniunii Europene
- Art. 18-25 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Obiective:
- Crearea unui raport mai accentuat între cetățeni și Uniune, caracterizat prin drepturi și
participare la viața politică
- Estomparea separației dintre faptul că există interes la nivel cetățenesc pentru procesele
comunitare, pe de o parte, însă exercitarea drepturilor și obligațiilor privind participarea
la viața politică se realiza exclusiv la nivelul național
- Permite o mai bună identificare a cetățenilor cu Uniunea și crearea unei identități și
conștiințe europene
- Crearea unei protecții solide a drepturilor resortisanților statelor UE/cetățenilor UE în
relația cu restul comunității internaționale
Definiție = pe baza art. 9 din TUE și 20 din TFUE, ”este cetățean al Uniunii orice persoană care
are cetățenia unui stat membru ce decurge din aplicarea dispozițiilor proprii acelui stat. Cetățenia
Uniunii, care completează cetățenia națională, dar nu o înlocuiește, se compune dintr-un
ansamblu de drepturi și îndatoriri care se adaugă drepturilor și îndatoririlor legate de cetățenia
unui stat membru”1.
Conținutul cetățeniei europene:
- Dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre ale UE;
- Dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European precum și în alegerile locale
din statul membru în care își are reședința;
- Dreptul de a primi, pe teritoriul unui stat terț ( care nu este membru al Uniunii Europene)
protecție diplomatică și consulară din partea oricărui stat membru al UE, dacă statul său
nu este reprezentat diplomatic/consular în statul terț;
- Dreptul de a înainta petiții Parlamentului European și de a se adresa Ombudsmanului
European;
- Dreptul de a se adresa în scris oricărei instituții /organ al Uniunii Europene, folosind
oricare din limbile oficiale ale UE și de a primi răspuns în aceeși limbă;
- Dreptul de a avea acces la documentele Parlamentului, Consiliului și Comisiei

1
Udo Bux, Cetățenii Uniunii Europene și drepturile acestora, Fișă tehnică, Octombrie 2016.
 Trebuie specificat aici faptul că Art. 6 al TUE arată că Uniunea recunoaște conținutul
drepturilor din Carta Drepturilor Fundamentale și va adera la Convenția Europeană a Drepturilor
Omului. Nu se face însă nicio precizare asupra statutului juridic al cetățeniei europene.
Principiul care stă la baza funcționării Uniunii Europene este cel al democrației
participative. Cel mai bun exemplu al funcționării acestui tip de democrație este inițiativa
cetățenească. Inițiativa cetățenească arată o evoluție a Uniunii după Maastricht, și un atașament
și respect pentru valorile și cultura Uniunii.
Această expresie a participării cetățenilor la procesul democratic este una inovativă și
simbolică, dar forța ei este limitată, întrucât, deși cetățenii pot invita Comisia să legifereze în
domeniile în care ei consideră că trebuie adoptate legi noi, Comisia nu poate fi obligată să ia în
calcul această cerere. Astfel, un număr de 1 milion de cetățeni europeni, care se regăsesc într-un
sfert din statele membre ale UE pot invita Comisia să prezinte o propunere pentru un act
legislativ considerat a fi necesar să fie adoptat pentru a pune în aplicare tratatele UE. Astfel,
acești cetățeni au un drept similar celui al Parlamentului European și al Consiliului. De la
intrarea în vigoare a Regulamentului UE NR. 211/2011, trei inițiative legislative au fost aplicate
cu succes până în prezent.
Baza juridică
- Articolul 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) – acesta este
cadrul de bază, de funcționare
- Articolul 24 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) –
cuprinde principii pentru un regulament care să definească procedurile concrete de
funcționare și condițiile în care va funcționa
- Regulamentul (UE) nr. 211/2011
- Articolul 197a din Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
Funcționarea inițiativei cetățenești
Inițiativa cetățenească își are izvorul în conceptul de ”cetățenie europeană”, un concept
introdus de Tratatul de la Maastricht, concept care s-a dorit operaționalizat apoi prin tratatele
următoare, dar de-abia prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a fost dezvoltat.
Dreptul de a depune o inițiativă cetățenească trebuie separat de dreptul de a depune o
petiție. Petiția poate fi redactată fie de cetățenii UE, fie de persoane fizice sau juridice rezidente
în Uniune, trebuie să trateze subiecte ce țin de competența activităților UE și care-l afectează în
mod direct pe cel care depune petiția. De cealaltă parte, o inițiativă cetățenească este o solicitare
directă a unui mijloc juridic al UE, respectă un tipar dat, și este adresată Comisiei, aceasta fiind
singura instituție care poate înainta inițiative legislative.
Pașii unei inițiative cetățenești
1. Înființarea Comitetului Cetățenilor= trebuie să aibă cel puțin 7 persoane, cu vârstă de vot,
rezidente în 7 state membre ale Uniunii. Dintre aceștia va fi desemnat un reprezentant și
 un supleant, care vor fi persoane de contact. În acest Comitet pot participa și deputați din
Parlamentul European, dar ei nu vor fi luați în calcul în cei 7 membri.
2. Înregistrarea inițiativei= pentru a putea trece la strângerea declarațiilor de susținere,
Comitetul va înregistra inițiativa respectivă la nivelul Comisiei. Documentul depus
cuprinde următoarele elemente: titlu, subiect, descrierea obiectivelor propunerii pe baza
căreia Comisia este invitată să acționeze, baza legală a tratatelor care-i va permite
Comisiei să acționeze, date de contact ale organizatorului, sursele de finanțare și susținere
ale propunerii la data depunerii. O inițiativă cetățenească poate fi înregistrată în orice
limbă oficială a Uniunii. Alte informații mai detaliate și materiale de susținere pot însoți
inițiativa ca anexe. După ce propunerea a strâns numărul necesar de semnături, se face o
cerere către Comisie pentru a verifica dacă este admisibilă. Astfel, Comisia are la
dispoziție 2 luni pentru a vedea dacă se încadrează în competențele sale. Comisia trebuie
să-și prezinte concluziile și acțiunea pe care-o va lua către organizatorul inițiativei,
Parlamentului, Consiliului și publicului larg. Dacă o inițiativă este declarată validă, atunci
ea va fi publicată pe site.
3. Colectarea declarațiilor de susținere= Declarațiile trebuie colectate într-un termen de 12
luni, pe format de hârtie sau electronic( dacă se optează pentru formatul electronic, atunci
trebuie să fie un format agreat și certificat de autoritățile naționale relevante). Acestea
trebuie să cuprindă și datele de contact pentru a putea fi verificate ulterior ( există unele
state în care nu se cer astfel de elemente de identificare – Belgia, Danemarca, Germania,
Estonia, Finlanda, Țările de Jos, Slovacia, Regatul Unit, Irlanda 2). Pentru a se califica, în
intervalul de 12 luni trebuie strânse 1 milion de declarații de susținere, iar numărul
semnatarilor inițiativei dintr-un stat trebuie să fie de 750 de ori mai mare decât numărul
parlamentarilor europeni ai statului respectiv3.
4. Verificarea și certificarea= inițiativa care reunește numărul complet de declarații de
susținere va trebuie depusă la autoritățile naționale competente pentru certificare. Aceste
autorități sunt Ministerele de Interne, comisii electorale, birouri de evidența populației.
5. Prezentarea și examinarea= în această etapă se prezintă autentificările primite de la
autoritățile naționale, precum și sursele de finanțare folosite pentru realizarea respectivei
inițiative. Orice sursă mai mare de 500 de euro trebuie declarată.
Ca urmare a îndeplinirii acestor pași, și după un schimb de opinii cu Comisia,
organizatorii trebuie să prezinte inițiativa în Parlamentul European, în comisia de fond, specifică
domeniului în care e lansează inițiativa.
Începând cu 2012 au fost lansate 75 de inițiative cetățenești, aflate în diverse stadii –
respinse, în curs de colectare de semnături, aprobate sau aflate în dezbatere. Dintre acestea 4 au
primit răspuns pozitiv din partea Comisiei. Acestea sunt:
- Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și mediului de pesticide toxice – 2017
- Stop vivisection – 2012

2
Petr Novak, Inițiativa cetățenească, Fișă tehnică UE, Octombrie, 2016.
3
Ibidem.
 - Unul dintre noi – 2012
- Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!
- 2012
Pentru a exercita acest drept, cetățenii trebuie să fie corect informați, și să existe un spațiu
de comunicare în acest sens, care să faciliteze un dialog transparent între Uniune, ONG-uri și
guvernele naționale.
Există o serie de dileme despre eficiența viitoare a acestei inițiative. La momentul
lansării sale, oficiali ai Comisiei se temeau ca aceasta să nu fie decât o bombă cu cea care să
genereze populism (iar cei care o vor detona să fie chiar grupurile de interese). Alții au văzut-o
ca o formă de petiționare, în timp ce alți cercetători au considerat-o o formă de a crea un ”demos
european”, o dezbatere democratică menită să transceandă granițele, care poate duce la un
adevărat pan-europenism sau chiar la crearea unui sistem de networking european4.
Alte modalități prin care cetățenii pot influența procesul decizional în Uniune:
- Consiliul poate propune prin majoritate calificată un candidat pentru președinția Comisiei
- În acest sens, Consiliul se consultă cu Parlamentul European
- Partidele politice sunt cele care se pot organiza pentru a furniza candidați
- Comitetul Regiunilor poate înainta acțiuni Curții de Justiție pentru anularea legilor UE
care încalcă principiul subsidiarității5,
Parlamentul European și cetățenii europeni
- Cetățenii europeni participă prin alegerea prin vot direct a membrilor Parlamentului
European, sistemul electoral folosit fiind unul uniform pentru toate statele membre;
- Parlamentul permite accesul cetățenilor la documentele sale, în limitele posibile;
- Organizatorii unei inițiative cetățenești pot prezenta documentul în Parlamentul
European, în comisia de specialitate de care aparțin;

4
***, ”Allons, citoyens de l’Europe! Yet another dubious provision in the Lisbon Treaty: citizen’s initiatives”, The
Economist, 14th January 2010, disponibil la https://www.economist.com/europe/2010/01/14/allons-citoyens-de-
leurope.
5
Jean-Claude Piris, The Lisbon Treaty. A Legal and Political Analysis, Cambridge, Cambridge University Press,
2010, pp. 133-141.