În cadrul conferinței privind Politica de coeziune a viitorului: reconcilierea
tranziției industriale cu provocările teritoriale, organizată de Comisia pentru
afaceri europene, în colaborare cu Ministerul Investițiilor și proiectelor europene și cu Grupul S&D din Parlamentul European, reprezentat de doamna vicepreședinte Rovana Plumb au fost susținute dezbătute elementele necesare pentru o transformare verde şi digitală a regiunilor UE. Alocuțiunile de deschidere au fost susținute de Stefan Musoiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, Adrian Câciu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Rovana Plumb vicepreședinte al Grupului S&D și de Elisa Fereira, comisar european pentru coeziune și reforme. Dl Musoiu a reliefat rolul important al PC și a susținut o creștere a fondurilor în următorul ciclu financiar pentru aceasta, prelungirea cu un an a ciclului 2014-2020, n+4, în contextul crizelor recente. Totodată, a amintit calitatea de beneficiar net a României, care a contribuit cu aproximativ 26 miliarde euro și a beneficiat de aproximativ 70 miliarde euro. La fiecare euro investit se generează un beneficiu de 2,7 euro la bugetul UE. Dl Câciu a remarcat consolidarea capacitații României de absorbție a fondurilor, devenind un beneficiar net și atingând un grad de 90% pentru ciclul 2021-2020. România poate fi un exemplu de cum sa exploatezi la maximum alocările. Referitor la viitorul politicii ministrul a pledat pentru dialog și dezbatere, astfel încât fiecare specificitate a statelor naționale sa se regăsească în cadrul viitor de politică. Dna Plumb a amintit rolul flexibilității politicii de coeziune în timpul crizelor recente – pandemia si agresiunea Rusiei asupra Ucrainei – prin contracararea efectelor acestea. În negocierile privind revizuirea CFM trebuie susținută creșterea alocării fondurilor de coeziune deoarece Europa a promis și livrat prosperitate prin politica de coeziune. Elisa Fereira a amintit ca politica de coeziune este politica care nu lasă nicio persoană în urmă. „Teritoriile și regiunile reprezintă realitatea, acolo unde locuim, creștem familii, muncim. Tranzițiile digitale și verzi se întâmpla în contextul unor provocări, exista instabilitate in jurul UE si trebuie să protejam valorile UE.” Dna Fereira a redefinit democrația ca fiind garantarea accesului la bine (apa, sănătate, digital, prosperitate). Totodată a atenționat asupra euroscepticismului persoanelor din zonele defavorizate și asupra pericolului extremismului și populismului. Bogdan Gruia, ministrul cercetării, inovării si digitalizării a menționat ca sunt alocate peste 6 miliarde euro pentru tranziția digitală și a trecut în revistă proiectele derulate de minister. Emil Boc a reliefat rolul politicii de coeziune menționând că de viitorul acesteia depinde viitorul UE, că acesta a creat o Europa mai coezivă și că acesta reprezintă expresia concretă a solidarității europene. Adrian Vestea, ministrul dezvoltării, a declarat ca România a realizat multe progrese și, totuși, mai sunt multe de făcut, așa cum rezultă și din raportul de țară, în domeniul infrastructurii și capacitații administrative. Florin Jianu, președintele CNIPMMR a propus alocarea unor vouchere pentru digitalizare și a susținut simplificarea politicii. Roxana Manzatu, secretar de stat, a reliefat rolul grupurilor de acțiune locală în a ajunge cât mai aproape de beneficiari și a concluzionat că PC și PAC reprezintă cel mai bun ambasador al apartenenței la UE. Teodora Preoteasa, secretar de stat MIPE a făcut o paralela între PC și PNRR, reliefând diferențele si asemănările din perspectiva instituției care le coordonează pe ambele. PNNR propune reforme (imediate) PC propune strategii (urmărite prin indicatori pe o perioada de timp mai îndelungată). Calin Ile – vicepreședinte Concordia, a menționat diferența dintre procentele din România privind productivitatea muncii (70% fata de media UE) si cel de bunăstare a populației (80% fata de media UE) concluzionând ca sunt necesare investiții în educație, mai ales cea continuă, în infrastructură, în inovare și că este necesară optimizarea mecanismelor de finanțare la nivel birocratic și la nivel de urmărire a investițiilor(follow up). Adrian Teban, președintele AOR, a menționat, ca la nivelul comunităților mici, sunt aplicate atât PC cat si PAC, deoarece au zone urbane, dar si zone rurale și a solicitat soluții hibride la provocările actuale deoarece comunitățile mici se confruntă cu îmbătrânirea populației și exodul acesteia și nu dispun de fonduri suficiente. Sorin Maxim președintele ROREG a remarcat că disparitățile regionale sunt mai mari în realitate, spre deosebire de cifre, între regiunile României. Totodată, a amintit importanta FTJ în transformarea județelor cu industrii poluante(chimică, minieră, textilă, siderurgică) în județe verzi. În încheiere au fost exprimate concluzii privind dezbaterile.