FACULTATEA TRANSPORTURI

DEPARTAMENTUL TRANSPORTURI, DISCIPLINA

TRAFIC ŞI LOGISTICĂ INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT URBAN

MASTER TRANSPORT ŞI TRAFIC URBAN Platformă de lucrări nr. 1,2,3

AN I

Analiza infrastructurilor de transport pentru o zonă urbană

Analiza conţine următoarele elemente:

1. Zona analizată din sistemul teritorial. Aceasta va avea minim suprafaţa unui sector
administrativ din municipiul Bucureşti (pot fi alese zone urbane din orice regiune a
ţarii)
Zona analizata este Sectorul 4 din Bucuresti, situat în partea de sud a municipiului,
cuprins între sectoarele 3 și 5.
Pe scurt, Sectorul 4 se desfăşoară de la Piața Unirii, în Nord, până la Șoseaua de Centură,
în Sud, de la Șoseaua Giurgiului, în Vest, până în Comuna Popești-Leordeni în Est și cuprinde
cartierele Berceni, Progresul și o parte din cartierul Vitan. Sectorul 4 al Municipiului București
face parte din Regiunea București Ilfov, o regiune unică la nivel național, fiind caracterizată de
cea mai mare valoare a densității populației, cel mai ridicat grad de urbanizare, cea mai
accelerată dezvoltare economică din țară, cu o rată de ocupare a populației de aproape 90%, însă
cu o performanță redusă a competitivității la nivel european (Regiunea București Ilfov ocupa în
2019 locul 151 din 268 de regiuni europene). Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 228 km2.
Sectorul 4 ocupă 14,91 % din suprafaţa totală a municipiului (34 km2).

Caracterizare demografică:
Sectorul 4 avea, în iulie 2019, o populație stabilă de 331.408 locuitori, după domiciliu, în
creştre cu aproximativ 3 % față de efectivul înregistrat în 2015 (321.787 locuitori) și cu 2% față
de populația din 2000. Populaţia din Sectorului 4 reprezintă 18,7% din totalul populaţiei
Municipiului București, sectorul situându-se pe locul 4 la nivel de municipiu, după numărul
locuitorilor. Densitatea populaţiei în Sectorul 4 este una destul de ridicată atingând valoarea de 9.747

1
locuitori pe km2, în iulie 2019. Statutul de ocupare a locuinţei, numărul de camere şi suprafaţa locuibilă,
numărul de persoane ce revin în medie pe o cameră de locuit, accesul la utilităţile publice, confortul şi
înzestrarea locuinţei sunt indicatori relevanţi pentru calitatea vieţii.

Evolutia populatiei:

Fig. 1.1.Evolutia comparativa a populatiei dupa domiciliu in sector 4 si Municipiul Bucuresti

Structura populatiei pe grupe de vârsta si sexe:

În formă grafică, structura populației pe grupe de vârstă este portretizată ca o piramidă care arată
cea mai tânără grupă de vârstă în partea de jos, cu fiecare strat suplimentar prezentând următoarea cea mai
veche cohortă (colectivitate a oamenilor care au trăit același eveniment demografic într-o perioadă de
timp). Structura pe grupe de vârstă şi evoluţia acesteia în ultimii ani confirmă un proces de îmbătrânire a
populaţiei în Sectorul 4. Cauzele pot fi multiple, dintre acestea cele mai importante fiind îmbătrânirea
populației, creșterea migrației interne și internaționale şi sporul natural negativ.

2
 Fig.1.2.Structura pe sexe

Informațiile statistice arată că media vârstei populaţiei Sectorului 4 este de aproximativ 42 ani,
caracteristică a unei populaţii relativ tinere, iar populaţia activă (cu vârste cuprinse între 15-60 ani)
reprezintă 69,56% (230.532 locuitori) din totalul populaţiei aferentă sectorului. Procentul de locuitori cu
vârste de peste 60 de ani este de 17,10% reprezentând aproximativ 1/5 din totalul populaţiei.
În perioada 2015-2019 populaţia din grupa de vârstă tânără (0-15 ani) a crescut cu 6,87% (44.205
persoane) ajungând la 13,34% din totalul populaţiei sectorului, în timp ce populaţia vârstnică (65 ani şi
peste) atinge o pondere aproape dublă 13,30% (56.671 persoane) și anume un procent de 17,10% din
totalul populatiei aferent sectorului, ceea ce demonstrează tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Tendința
de creștere a populației tinere la nivelul sectorului poate fi corelată cu faptul că Sectorul 4 este un sector
cu locuințe accesibile din punct de vedere financiar.

Fig.1.3.Structura populatiei pe grupe de varsta

Dezvoltare economică:
Sectorul 4 se remarcă și prin faptul că ocupă locul 5 în top 10 orașe mari (cu populație de peste
250.000 locuitori) în privința proiectelor de Smart City, care acoperă cele șase Verticale Smart City,
verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene (Smart Economy, Smart Mobility,
Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance).

3
Domeniile de activitate care s-au remarcat în anul 2019 în cadrul Sectorului 4 sunt:
 comerțul care generează cea mai mare cifră de afaceri (31,75% din cifra de afaceri la nivel de sector) și
concentrează cel mai mare număr de angajați (21,8%) și cel mai mare număr de firme (27,43%);
 producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat care generează
22,02% din cifra de afaceri;
 industria prelucrătoare generează 15,71% din cifra de afaceri la nivel de sector și concentrează 15,13%
din numărul de angajați;
 sectorul construcțiilor în care regăsim 10,52% din numărul de firme și 11,39% din angajați;
 activitățile profesionale, științifice și tehnice, domeniu în care se regăsește un procent de 16,19% din
firme;
 activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport care concentrează 12,6% din numărul
de angajați la nivel de sector
Pe lângă construcţiile de clădiri civile şi industriale, în Sectorul 4 regăsim și firme specializate în
construcţii şi modernizări de străzi, căi pietonale, pasaje, spaţii de parcare, lucrări de construcţii în
domeniul transporturilor. Având în vedere ritmul de dezvoltare continuu, în domeniul construcţiilor s-a
produs o creştere a numărului firmelor de construcţii în ultimii 10 ani, ceea ce a generat şi o creştere
importantă a volumului vânzărilor de materiale de construcţii.

Caracteristici culturale:
La nivelul Sectorului 4, activitatea culturală publică este desfășurată de către Centrul European
Cultural și de Tineret pentru UNESCO ,,Nicolae Bălcescu’’, instituție publică cu personalitate juridică
aflată în subordinea Consiliului Local, ce organizează evenimente de tipul spectacolelor de teatru pentru
adulți sau pentru copii, expoziții, concerte, seri de lectură, workshop-uri, cercuri artistice, cursuri, etc.
Obiective turistice importante de pe raza Sectorului 4 sunt: Casa Memorială Tudor Arghezi, Casa
Memorială George și Agatha Bacovia, Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, Castelul Vlad Țepeș, Cimitirul
Bellu, Parcul Carol, Parcul Tineretului, Parcul Natural Văcăreşti.

4
 Fig.1.5. Atractii turistice in Sector 4
Caracterizarea tehnică:

Lucrările alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, conform HCL 267/2018 au fost realizate în
următoarele zone:

 Intrările: Ciorogârla, Povestei, Miron Cristea Mitropolit, Serelor, Vulturilor și Gării Progresu;
 Drumurile: Dealul Aluniș, Dealul Armanului, Dealul Babii, Dealul Bisericii, Dealul Caselor,
Dealul Corbului, Dealul Cucului, Dealul Ferului, Dealul Geoagiului, Dealul Leului, Dealul
Pădurii, Dealul Scheiului, Dealul Istria, Dealul Floreni, Dealul Crișului, Dealul Frumos, Dealul
Viei, Dealul Crucii, Dealul Bradului, Dealul Binelui;
 Străzile: Ineluș, Odei, Povestei și Piperului.

De asemenea, lărgirea Șoselei Berceni la 4 benzi a presupus și realizarea a 1,6 km de rețea

pluvială cu diametrul de 315 mm, montată prin foraj orizontal, care face legătura între capătul rețelei
existente la intrarea pe Șos. Berceni și instalațiile de captare ale IMGB, suficient dimensionate pentru a
face față întregului debit din zonă. Pe lângă partea de rețea au fost realizate guri de scurgere și cămine de
vizitare, astfel încât preluarea apei să fie cât se poate de eficientă, iar intervențiile în cazul unor probleme
apărute la instalație, să fie facile.

Caracterizare socială și educațională:

În Sectorul 4 al Capitalei funcționează 57 de unități de învățământ preuniversitar de stat, la care
sunt înscriși aproximativ 40.000 de copii, școlari și preșcolari. Investițiile în infrastructura școlară
derulate au ca răspuns rezultate deosebite la examenele naționale.

5
Reţeaua şcolară a sectorului 4 cuprinde 91 unități de învățământ acreditate și autorizate, dintre care 57
unități aflate în proprietate publică, de interes național și local. În privința liceelor teoretice cu cel mai
mare număr de opțiuni exprimate de către elevi, în topul primelor 10 licee teoretice se remarcă Colegiul
Național „Gheorghe Șincai” (locul 2.548 opțiuni exprimate) și Colegiul Național ”Ion Creangă” (locul
7.388 opțiuni exprimate).

Fig.1.5. Institutii de învățământ

În sectorul 4 al Municipiului București sunt furnizate servicii sociale atât de către DGASPS
Sector 434 cât și de furnizori privați; în sectorul 4 se regăsesc 39 din cei 286 furnizori de servicii sociale
acreditați la nivelul Municipiului București și un număr de 48 servicii sociale licențiate35. La nivelul
municipiului București, sectorul 4 se află pe penultimul loc din punctul de vedere al numărului de
furnizori acreditați și de servicii licențiate.

Starea de sănătate a populației:

Principalele unități medicale din Sectorul 4 al Municipiului București sunt:
1. Spitalul Clinic de Urgență ”Bagdasar-Arseni”
2. Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia
3. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Maria Sklodowska Curie” – Budimex
4. Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare V. Voiculescu
5. Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan
6. Clinica de Obstetrică-Ginecologie UMF Carol Davila – Maternitatea Bucur
7. Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca

6
8. Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București 9. Centrul Medical Clinic de
Recuperare Neuropsihomotorie Copii Dr. Nicole Robănescu.

Fig.1.6. Sectorul de sănătate

Infrastructura de agrement (tineret și sport):

Sectorul 4 alocă investiții financiare inclusiv în domeniul educație și sport pentru modernizarea și
dezvoltarea infrastructurii sportive, realizând amenajarea terenurilor de sport în parcuri, între blocuri ori
în curțile școlilor. În perioada Iunie 2016 – Iunie 2020, au fost amenajate astfel de terenuri în multe zone
ale Sectorului 4. Alte investiții orientate către crearea facilităților pentru o viață sănătoasă au vizat:
- Parcul Lumea Copiilor - 20 de terenuri de sport moderne
- Parcarea de la Piaţa Sudului are la nivelul terasei, amenajat un teren de sport multifuncțional,
pentru baschet sau fotbal
- Reabilitarea și construirea a 37 de terenuri de sport aflate în curțile școlilor
- La Școala nr. 190 din sector a fost construit un bazin de înot semiolimpic, unic în sector

7
 Fig.1.7. Infrastructura de agrement

Dezvoltarea infrastructurii sportive este importantă pentru o populație sănătoasă, fără mișcare și sport
acest lucru nu se poate realiza, de aceea se află printre axele prioritare de dezvoltare strategică în Sectorul
4.

8
Fig.1.8. Harta punctelor de interes

9
 2. Schema la scara 1:1000 a zonei de analiză:

Fig.1.5.Harta Sectorului 4 la scara 1:1000

3. Analiza în detaliu a infrastructurilor care servesc teritoriul (schema reţelelor pe

categorii, amplasarea lor în zona supusă analizei - schemă).

În cadrul acestui sector, rețeaua stradala este complexa, fiind alcătuită din:

54 alei, 12 bulevarde frecvent circulate, 4 cai care fac legatura cu cele 4 sosele importante
(Berceni, Giurgiului, Olțenitei, Vitan-Bârzesti), 9 drumuri, 24 de intrari, 2 splaiuri (Splaiul
Independenței și Splaiul Unirii) și 129 de străzi.

 Rețeaua de Transport Public

Transportul de suprafaţă este în responsabilitatea Societatea de Transport Bucuresti

(STB) şi include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie şi metrouri uşoare.
Sectroul 4 este tranzitat de autobuze(232,381), trolebuze, tramvaie(1,10), metroul(M2) inclusiv
trasee de noapte:

1
0
 Fig.1.6.Rețeaua de transport public

Cu linia albastră este reprezentată linia de metrou, care deservește stațiile Berceni,
Dimitrie Leonida, Apăratorii Patriei, Piata Sudului, Eroii Revoluției, Tineretului.
Cu linia roșie este reprezentată linia de tramvai.

Fig.1.7.Harta liniilor de tramvai

1
1
 Fig.1.8.Harta traseelor de troleibuze

Fig.1.9.Harta traseelor de autobuze

Pe lângă transportul public de suprafață, Sectorul 4 dispune şi transport pe cale ferată

subterană urbană (metrou) asigurat de Metrorex, fiind cel mai important mijloc de transport
public, ce face legătura între centrul oraşului şi zonele industriale/rezidenţiale pe fiecare direcţie
radială şi o linie inelară – sub inelul interior – care face legătura între punctele de interes zonale,
ex. Gara de Nord şi Obor. Reţeaua este formată din patru linii: M1, M2, M3 şi M4. În total,
sistemul are 62,2 km lungime şi 45 de staţii, cu o distanţă medie de 1,5 km între staţii.

Pe lângă linia existentă, Primăria Sectorului 4 va accesa fonduri europene disponibile

prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), în vederea extinderii rețelei de metrou a
Bucureștiului. În urma parteneriatului cu S.C. METROREX S.A., proiectul Sectorului 4 prevede
construirea unei noi stații de metrou pe Șoseaua Berceni. Noua stație va fi situată între stația de
metrou Berceni și Soseaua de Centură, prelungind astfel Magistrala 2 și dând posibilitatea creării
unui hub de business în zona de sud a capitalei, echilibrând astfel cei doi poli, Nord și Sud, de
dezvoltare a Bucureștiului.

PARCARI: Complexul de parcaje în zonele de reşedinţă şi publice din sectorul 4 este gestionat de

1
2
Direcţia Mobilitate Urbană Sector 4 şi înregistrează în prezent 45.251 de locuri de parcare, din care 98%
din locurile de parcare au fost retrasate iar 3.971 reprezintă locuri de parcare nou create.

Condiții actuale de trafic:

Fig.1.10. Traficul în sector 4

Codul de culoare indică viteza traficului pe drum:

Verde: nu sunt întârzieri în trafic.

Portocaliu: volum mediu de trafic.
Roșu: întârzieri în trafic. Cu cât culoarea roșie este mai intensă, cu atât traficul se
desfășoară mai lent.

Începând cu anul 2020, marile bulevarde au fost lărgite de la două benzi la patru benzi,
dinamizand dezvoltarea infrastructurii.

 Rețeaua de cale ferată

În prezent, nu există o infrastructură dedicată acestei rețele.

1
3
 Analiza infrastructurii de transport rutier pentru zona
urbană analizată

Situatia drumurilor si a trotuarelor:

În Sectorul 4 regăsim toate cele 4 categorii de străzi:

 străzi de categoria I – magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore pe direcţia

drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest
drum; (4 sosele importante: Berceni, Giurgiului, Oltenitei, Vitan-Barzesti
 străzi de categoria II – de legătură, care asigură circulaţia majoră între zonele
funcţionale şi de locuit; (12 bulevarde frecvent circulate)
 străzi de categoria III – colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi
le dirijează spre străzile de legătură magistrale;
 străzi de categoria IV – de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinţe şi pentru
servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus;

Fig.1.11.Harta categorii străzi

În urma analizei infrastructurii rutiere, rețeaua rutieră este alcătuită din:

1
4
 Fig.1.13. Rețeaua rutieră de la nivelul sectorului 4

Zona de Sud a Sectorului 4 faţă de restul sectorului, nu a beneficiat de investiţii majore în infrastructură.
Din acest punct de vedere se poate observa că în această parte, infrastructura rutieră seamănă mai degrabă
cu o zonă rurală, dar zona are posibilitatea să se transforme într-o zonă rezidenţială modernă.

1
5