www.dacoromanica.

ro
 Dr. ANATOL MACRI$
Membru al Asociatiei de Istorie Comparative
a Institutiilor $i Dreptului- AICID

GAGAUZII
SI ROMANII
- insemnari -

Editura
Agerpress Typo

www.dacoromanica.ro
 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
Macris, ANATOL
Gagauzii qi romanii / dr. Anatol Macri - Bucureti;
Agerpress Typo, 2000
p.; cm.
ISBN 973-99414-3-5
94=(512.165)(498)

Editura Agerpress Typo, Bucureti, iunie 2000

Coperta si tehnoredactare: Daniel Dulgheru - Perfect Media
Redactor responsabil: Nicolae Arsenie

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente si fragmente de istorie

Cuv ant inainte

Intr -un volum anterior Gagauzii" (Editura Agerpress Typo,

Buc., 1999) am tratat, pe baza de documente si bibliografie, istoria
si etnogeneza gagauzilor, raspandirea, limba, cultura lor, situatia
politica actuala si date statistice referitoare la gagauzi.
In prezentul volum tratez legaturile gagauzilor cu romanii, in
special in perioada 1918 - 1944, perioada in care aproape intreaga
etnie gagauzd se afla pe teritoriul Romaniei, de la Balcic la Nistru.
Prezentele insemnari se bazeazd atat pe documente si bibliogra-
fie, aratate in text, cat mai ales pe situatii si date cunoscute de
mine, in perioada copilariei si tineretii mele, perioada pe care am
trait-o in mijlocul populatiei gagauze din Basarabia, pans in anul
1944.
Perioada 1918 - 1944 a fost cea mai fasts pentru gagauzi, un
numar important de gagauzi ocupand functii si pozitii sociale
importante in statul roman (a se vedea capitolul Personalitati"). In
alte state, in care au fost cuprinsi gagauzii prin meandrele istoriei,
numarul gagauzilor care au ocupat functii sau au avut pozitii sociale
importante, este neinsemnat.
Daca, in prezent, gagauzii vor intelege ca numai largirea si
adancirea legaturilor cu romanii din Republica Moldova, unde se
&este majoritatea gagauzilor, le poate asigura accesul la un statut
social important, be poate asigura progresul spiritual, cultural si
material si, cunoscute find calitatile cu care este dotata etnia
gagauza, nu exists nici o indoiala ca in scurt timp gagauzii se vor
ridica la standardele culturii europene.

Dr. Anatol Macri.F

3
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcril Segmente ,,si fragmente de istorie

I. Ra'spandirea gogifuzilor. Gligiluzii in Romania.

In volumul Gagauzii" (Buc. Ed. Agerpress Typo, 1999) am

aratat raspandirea diverselor ramuri ale etniei gagauzilor: a) uzii se
aseaza, dupa trecerea Dunarii, o parte in zona Varna-Cavarna si o
alts parte in Macedonia. Surgucii s-au asezat in jurul
Adrianopolului, unde se gdsesc si astazi (circa 7.000 de suflete). b)
pecenegii, dupd infrangerea de la Lebunion au fost asezati, parte in
zona Varna-Cavarna, parte au fost colonizati de Bizantini, in nordul
Greciei, in Macedonia, in Moglena. c) In Moglena au fost colo-
nizati si grupuri de cumani, alaturi de pecenegi (N. lorga, Istoria
romemilor, vol. III, Buc., 1993, pag.29).
$i pecenegii si cumanii din zona Moglena au disparut din isto-
rie, spre deosebire de cei colonizati in estul Macedoniei, care exists
si in prezent si sunt constituiti din doua grupe: vorbitori de limbs
gagduza si vorbitori de limbs turca (Marius Sala, loana Vintilci-
Radulescu, Limbile lumii, Buc., 1981, pag. 253).
Nicolaie lorga a emis o opinie, precum ca pecenegii si cumanii
din Moglena s-au romanizat, formand grupul etnic megleno-roman,
de religie musulmana. Deci s-ar repeta schema colaboratiunii
romano-cumane din nordul Dunarii, fara adoptarea ortodoxiei. Dar,
in memoria megleno-romanilor, trecerea la religia musulmana s-a
facut mult mai tarziu, dupd ocuparea peninsulei Balcanice de catre
hired osmanlai. Exists si o legenda precum ca, la ordinul turcilor ca
megleno-romanii sa treaca la islam, acestia i-au rugat pe turci sa
amane evenimentul, pans isi termind rezervele de came de pore,
pregatite pentru iarna.
d) In arealul Varna-Cavarna, s-au asezat, in 1263, si turcii
seldjuci, contribuind la definitivarea etnogenezei gagauzilor.
In anul 1280, o parte din gagduzi sub conducerea fiului lui
Izzedin Kaykauz II, anume Giasaddin Masud II, au trecut in
Macedonia, la Veria si s-au asimilat cu popul atia locals. La scarsitul
secolului XIV, cand Baiazid 1 a ocupat Veria, afland de originea for
seldgiuca, le-a acordat scutire de haraci.

5
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris. Segmente fragmente de istorie

Gagduzii din regiunea Varna-Cavarna, organizati in statul oguz

( gagauz), intrand sub dominatia otomand (osmanlae), dupd 1417
au pierdut autonomia, dar aveau o situatie speciald in cadrul
imperiului otoman, gratie inrudirii cu turcii, avand acela$i stramos
comun - oguzii.
Sub otomani, gagduzii find ortodoc$i, s-au apropiat de greci,
evitandu-i pe bulgari care erau considerati de categorie inferioard in
imperiul otoman, find lipsiti de cele mai elementare drepturi.
Gdgduzii apartineau ecleziastic direct de patriarhia din
Constantinopol. Din aceasta cauzd, peste ani, in 1877, cand bulgarii
0-au castigat autonomia $i se razbunau pe greci, iar acestia au
plecat in masa in Grecia 5i o parte din gagduzi au plecat in Grecia.
Asezandu-se pe raul Strymon, in Tracia. Ei se numesc urumi
(urumlar), ceea ce inseamnd greci in limba gagduzd.
Imprastierea masiva a gagauzilor din zona Varna-Cavarna a
inceput odata cu razboaiele ruso-turcesti din secolele XVI1I $i XIX.
In anul 1770 apar primii emigranti gagduzi la Lapusna, apoi la
Husi, pe Valea Elanului, in comunele Raiu (de la Raia cum ii
numeau turcii pe supusii crestini) $i Jigalia.
In rdzboiul din 1806-1812, rusii i-au dislocat pe bulgarii 5i
gagduzii din zona operatiilor militare, aducandu-i in Muntenia (in
judetul Caldrasi) 5i in Moldova (Galati, Husi, Reni), sdtenii romani
fiind obligati sa-i ajute cu adapost 5i hrand.
In aceasta perioadd, Bugeacul golit de tatari care au fost
trimisi de rusi in Crimeia si pe Don, era foarte slab populat 5i in
imposibilitate de a-i ajuta pe transdundreni, de aceea acestia au fost
asezati in Muntenia si Moldova.
0 parte din acesti gdgauzi s-au mutat, dupd 1812, in Bugeac, o
altd parte mai putin numeroasd, a ramas in Romania 5i, partial, a
fost asimilatd de localnici.
Dupd 1812, au imigrat din sudul Dundrii, in cateva valuri succe-
sive, intre anii 1829 si 1850, numerosi gdgduzi, care s-au stabilit in
Bugeac, pe locurile actuale. In prezent majoritatea gagauzilor sunt
in Moldova (cca 153.000, din care 130.000 in Gagauzia 5i restul in
celelalte localitati din Republica Moldova). In sudul Basarabiei, in
fostele judete ale Romaniei: Cetatea Alba, Ismail 5i partial Cahul,
locuiesc cca 32.000 (vezi harta I). Acesti gagduzi
6
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente si fragmente de istorie

nu au nici un drept ca minoritate nationals, sunt supusi ucrainizarii

saurusificarii.
In Romania, gagauzii au aparut odata cu alipirea Dobrogei, in
1877 (In comuna Beidaud si Cataloi din jud. Tulcea si Ion Corvin,
Sipotele, Deleni, Petreni si Vama Veche, in judetul Constanta);
dupa 1913, ()data cu anexarea Cadrilaterului, numarul gagauzilor
din Romania a crescut cu 7.547. In perioada 1918-1940, aproape
totalitatea etniei gagauze era in granitele Romaniei. A fost perioada
cea mai fasts a gagauzilor, multi intelectuali gagauzi au ajuns in
functii superioare, in invatamiintul secundar, in parlament etc.
In prezent in Romania sunt 5-6 comune compacte de gagauzi in
sudul Dobrogei (harta II).
In Bulgaria, numarul gagauzilor, asezati in zona Varna-Cavarna
(locul etnogenezei gagauzilor) este de minimum 10.000. Ei nu stint
recenzati ca atare, autoritatile bulgaresti considerandu-i bulgari
turcizati.
In restul lumii gagauzi se mai gasesc in Kazahstan, in regiunea
Semipalatinsk (Adaggaz, Jarma, Kokpekti, Urgiar, Ciaski, Aksuat)
si in Uzbekistan, in comuna Maiscoe, langa Taskent. Toti acestia au
fost mutati din Basarabia de catre Imperiul rus, in 1910, oferindu-
li-se pamant arabil (Dron, Ion, Gagauzskie gheograficeskie nazva-
nia, Chisinau, Stiinta, 1992, 185 pag.). Mai sunt gagauzi deportati
in Siberia si Kazahstanul de nord de catre sovietici, in anii 1940-
1949. In 18 martie 1946 un numar de moldoveni si gagauzi au fost
deportati in Donbas (Laura Badea, Un drapel, Formula AS, anal
VIII, nr. 337, nov. 1998, pag. 16).
Un anumit numar de gagauzi se gasesc in Brazilia, unde au emi-
grat, impreuna cu moldovenii, in timpul marii crize financiare din
anii 1929-1930.
In ceea ce priveste provenienta numelui de gagauz, in afara celor
aratate in volumul Gagauzii", mai este de semnalat opinia dr.
habilitat Ion Dron, care considers ca etnonimul gagauz provine din
Kangauz sau Gangauz, Kanga fiind numele iranian al Sar Dariei,
fluviu din Asia Centrals, pe malurile caruia se intindea statul oguz
(Ion Dron, Despre provenienta etnonimului gagauz in Pergament, I,
1998. Anuarul arhivelor Rep Moldova. Chisinau, 1999).
7

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente si fragmente de istorie

2. Savantul francez Gaston Richard despre gagauzi

Savantul francez Gaston Richard, un cunoscut sociolog, dupa
primul razboi mondial a calatorit prin Romania, devenind un mare
prieten at poporului roman, alaturi de generalul Mathieu Berthelot,
Edgar Quinet, Edmond de Martonne, Lucien Romier, Paul Morand
si recent Dominique Fernandez.
Gaston Richard, in calatoria sa prin Cadrilater a intalnit gagauzi
despre care scrie ca sunt urmasii Uzilor si Oghuzilor din Asia
Centrala: In cea mai sudica din noile provincii romanesti,
Dobrogea, se gasesc orase, ca Bazargic, in care traiesc turci,
cu mutt mai credinciosi moravurilor, credintelor, obiceiurilor
stramosilor for decat cei din Stambul si Ankara. Acestia sunt
otomani veniti de la sud. Alaturi de ei traieste micul popor gagauz,
care sunt turci crestini veniti de la nord, din mijlocul stepelor asiatice.
Dupa nume si limba, ei se inrudesc cu Uzii si Oghuzii, strabunii
indepartati ai acestei rase." (Gaston Richard, Cultura romans Si
statul roman, Caiete critice, nr. 9-12, 1998, pag. 122, Bucure.ti).

3. GaViuzii fi limba romtinii

3.1. Academicianul $t. Ciobanu, referindu-se la cunoasterea de
care gagauzi a limbii romane, scria: Dintre toate minoritatile din
Basarabia, populatia gagauza este cea care se apropie cel mai mult
de poporul roman, prin calitatile sale spirituale, prin lealitatea si
prin blandetea firii sale. Trebuie mentionat faptul ca toti gagauzii
vorbesc perfect romaneste, iar in regiunea Comrat multi dintre ei
folosesc atat limba romans, cat si cea gagauza ($t. Ciobanu,
Basarabia, populatia, istoria, cultura, Buc., 1914, pag. 34,
Academia Romanci, Studii si cercetari, X111).
3.2. Mama mea, Zinovia Macris (foto 1), find Invatatoare la
Besalma si Comrat, era impresionata cat de repede si de corect
invatau copiii gagauzi limba romans. Aveau tragere de inima
pentru invAtatura si, la gagauzi, nu se Inregistra absenteism scolar.
In pore se arata elevii clasei intai din comuna Besalma (foto 2), in
anul 1930 si Comrat in 1936 (foto 3). Ins atatorul meu in clasele I Si
II era A. Demir, gagauz (foto 4), absolvent al Scolii normale din
8
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente ci fragmente de istorie

Galati si avand primul post la Besalma. Arat fotografia lui si

cuvintele adresate parintilor mei pe aceastA fotografie. Chiar dacA
stilul este pompos, el arata o cunoastere perfecto' a limbii romane
culte, literare: Familiei loan Macris. Cu sinceritate si afectiune
ofer copia chipului meu acestei simpatice familii spre amintirea
frumoaselor clipe petrecute impreund precum si drept recunostintA
pentru amabilitatea si gentiletea cu care am fost tratat in cursul anu-
lui de apostolat 1931-1932. In aprecierea importantei gestului meu
VA rog sA luati in consideratie simbolul, nu obiectul. A. Demir."
Directorul scolii, C. Jeju, era deasemenea gAgauz, din Congaz si
era la fel de bun cunoscator al limbii romane. Gagauzii din Congaz
erau hasal gagauzi, adicd gagauzi adevOrati", din zona litoralului
Mani Negre, de la Varna la Cavarna si erau influentati de biserica
si cultura bizantina- greceasca, spre deosebire de gagauzii mai
departati de litoral, care aveau o anumita influents bulgareasca. La
Comrat, scoala primara nr. 1, condusA de d-1, apoi de d-na Magiari,
gagauzi, a educat multe generatii de elevi in spirit umanist,
intelegere multietnicA si dragoste de carte.
Fiica lui C. Jeju este in Bucuresti, pensionara, are un fiu,
inginer si nepoti.
Cum se explicA inclinatia gagauzilor pentru insusirea limbii
romane. Poate prezenta a destule cuvinte turcesti (de la cumani,
tAtari si turci) in vocabularul romanesc ar putea fi o explicatie.
Fonetica gAgAuza este apropiata de fonetica romans. Astfel,
gAgauzii au sunetele ge, gi, care lipsesc in limba rusd si bulgara. Au,
deasemenea vocalele i si a, care lipsesc in rusa (a) si in bulgara (i).
Dar gramatica gAgAtizA este mult diferitA de cea romans si tocmai
aici celelalte minoritati au greutati in invAtarea limbii romane, la
care se mai adaugA pronuntarea diftongilor (pentru bulgari) si
accentul (pentru rusi).
3.3. 0 explicatie ar fi faptul ca in formarea populatiei gAgauze
au participat si romanii din Dobrogea, dupd unii autori
(Rezachievici si Ion Dron).
C. Rezachievici sustine ca formarea gAgAuzilor a avut loc in
zona Babadagului, odata cu sosirea turcilor selgiukizi cu Izzedin
Kaykaus in aceasta zona, in anii 1263-1264. In zona Varna-
Cavarna nu a existat, dupa opinia lui C. Rezachievici, nici un stat
9
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Maoris Segmente si fragmente de istorie

gagduz, ci un stat pur bizantin (Balica, Dobrotici, Ivanhos).

Kaykaus s-a stabilit in zona Babadagului cu cca 10-12.000 de
oameni, avand si un conducAtor religios pe Sari Saltak. Acesti sel-
giukizi, pe care Rezachievici ii numeste gdgauzi (dupa numele lui
Kaykaus, care se pronunta Gaigaus), s-au asezat aldturi de romani,
pecenegi, genovezi si cumano-tdtari. Prezenta romanilor ortodocsi,
supusi mitropoliei din Vicina, a fost determinants in crestinirea
ulterioard a gagduzilor. In 1264, Izzedin, fiind incarcerat in
fortareata Enea, la varsarea raului Manta in Marea Egee, fratele sau
a cerut ajutorul tatarilor. Imparatul bizantin a arestat familia lui
Izzedin, iar ostasii acestuia, capturati, au fost botezati si stabiliti in
Macedonia, pe langd Veria. Gagduzii din Babadag s-au stramutat in
Crimeia, dar in 1278-1280 o buns parte din ei au fost readusi pe
pdmantul Dobrogei. De aici, o parte s-a intors In Anatolia, in anii
1330-1331, iar cei ramasi in Dobrogea s-au crestinat sub influenta
poporului roman autohton, pastorit de mitropolitul din Vicina.
Ion Dron afirma deasemenea ca nu a existat un stat gagduzesc,
in secolele XI-XIV, in zona Varna Cavarna, dar a existat anume in
acest areal o populatie turcia de pecenegi, uzu, cumani, selgiukizi,
care asimiland si populatia locald de romani si poate si bulgari, au
format in secolele XV-XVII, poporul gdgduz, care a pastrat limba
uzilor din Asia Centrald.
In volumul Gagduzii" am ardtat diferitele teorii in legaturd cu
etnogeneza, locul si perioada formarii gagduzilor. Am ardtat aici
numai cele cloud opinii, care considers posibild, dacd nu sigurd,
participarea romanilor, intr-o anumita mdsurd, la formarea poporu-
lui gagduz, fapt ce ar explica usurinta insusirii limbii romane de
Care gagauzi. Dar mai poate fi luat in consideratie doar talentul
gagduzilor pentru limbi strain.

4. Giigcluzii $i romanii
Relatiile gagauzilor cu romanii au fost intotdeauna bune.
Gagduzii Incadrati in statul romanesc (In Moldova anilor 1770-
1812), in Tara Romaneasca (1770-1859), in Romania (1877-1940)
s-au bucurat de aceleasi drepturi cu romanii, fiind atasati si loiali
statului roman.
10
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcrif Segmente si fragmente de istorie

4.1. Gagauzii in Basarabia au avut preoti romani. Inca din primii

ani ai sosirii gagduzilor in Basarabia, acestia au chemat preoti
romani in asezdrile for pentru a sluji si a pastori populatia gagduza.
Explicatia este urmatoarea: in regiunea Varna-Cavarna, gagduzii
frecventau bisericile grecesti si apartineau de Patriarhia din
Constantinopol, opunandu-se episcopilor bulgari, care Incercau
sd-i castige de partea lor. Veniti in Basarabia, neavand cartile sfinte
in limba for (acestea au fost traduse abia in 1935 de preotul Mihail
Ciachir) puteau apela la romani sau la nisi. In bisericile rusesti $ i
bulgdresti slujba religioasi se Ikea in limba slavond, pe care nu o
inteleg nici astdzi rusii si bulgarii; gdgduzii s-au orientat spre
preotii romani, intrucat gagduzii cunosteau limba romans.
In anul 1817, in satul Comciac (la 1,5 km NE de Comrat, unde
s-au si mutat mai tarziu locuitorii Comceacului, uneori numit si
Copciac) existau 64 familii de gagduzi si 16 de moldoveni. II aveau
ca protopop pe Gavril Tegheceanu. Acestuia i-a urmat Vasile
Tomescu. In timpul acestuia s-a terminat clddirea monumentald a
Catedralei din Comrat, in mijlocul unui parc, in 1822. Ulterior s-a
construit si biserica mica".
In continuare, s-au succedat preoti romani. Din 1903 pans la
1940, preotul paroh al Catedralei din Comrat a fost Iulian Friptu,
director de liceu, scriitor. Un alt preot in Comrat, Cecati era din
Cimislia, provenit din colonia de italieni romanizati din Cimislia.
In anul 1814, romanii Tudor Enache si Tandsie Constantin au
ctitorit biserica din Chirsova. In anul 1812 preotul Timotei Mihai
din satul Chiriet Lunga a cumparat o biserica din lemn din satul
Saratica si a montat-o in Chiriet Lunga. Preotul, diaconul si
clopotarul satului erau romani. In satul Dezghingea, in anul 1811,
erau trei familii de preoti romani. In Ceadar Lunga, in anul 1819
erau 10 familii de romani, descendenti ai preotilor romani ai
comunei. In satul Baurci erau 15 familii descendente din preoti
romani, iar in Gaidar 18 familii. In anul 1827, in satul Cismechioi
erau 9 familii descendente din preoti romani, iar in Vulcanesti 11
(Ion Chirtoagd, Din istorikMoldovei de sud-est, editura Museum,
Chisindu, 1999, 222 pag.). In Besalma, intre anii 1916-1940, a fost
preotul Crocos, originar din Cimislia.
4.2. Gagduzii si romanii. In anul 1864, Ivan Ivanov viziteazd
coloniile gagauzesti si bulgdresti din Basarabia si declara ca se
I1

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mc cris Segmente fi fragmente de istorie

vorbeste gdgduzqte si romaneste. Foarte multi caldtori in sudul

Basarabiei, cu mozaicul sau etnic, au declarat ca singura limbd pe
care o cunosteau toti locuitorii era limba romans, limba franca a
intregului tinut.
La un miting tinut la Constanta, la 29 mai 1919, numerosii
participanti trimit o telegramd lui Georges Clemenceau in care
precizau: marea majoritate a populatiei din Cadrilater, turci, tatari,
greci, gdgauzi si rornani nu consimt la nici o trunchiere a tinutului
stdpanit astazi de Romania".
4.3. Situatia gagduzilor din Romania, astazi.
In Dobrogea bundstarea se datoreaza convietuirii pasnice a
numeroase nationalitati. Marin Preda scrie (Formula AS, anul IX,
nr. 381, septembrie 1999, pag. 2):
Uncle mai gasesti in Romania, in acelasi loc greci, turci,
armeni, lipoveni, evrei, gagduzi, bulgari, ucrainieni, tatari, tigani,
rusi albi", italieni $i nemti refugiati dupd al doilea razboi mondial
din sudul Basarabiei $i din Cadrilater, pe langd cea mai numeroase
comunitate din tara de aromani, care sunt FRATI DE DREPT cu
romanii autohtoni. Nici unii nu au revendicari teritoriale, nu cer
universitati" in limba materna' $i nu acuzd Romania de discrimi-
nare rasiald sau etnicd."

5. Gagauzii sunt allituri de romani.

5.1. GAgduzii $i Unirea din 1918.
In perioada premergatoare infiintdrii Republicii Autonome
Democrate a Moldovei (Basarabia), la Congresul cooperatorilor,
gagduzii preot Pavel Guciujna $i Dimitrie Topciu au imbrdtiat
revendicarile de autonomie ale moldovenilor (Vasile Harea,
Basarabia pe drumul Unirii, Buc., 1995, pag. 83).
Dupd unire, preotul P. Guciujna si D. Topciu au fost deputati in
Parlamentul Romaniei, in mai multe legislaturi. D. Topciu a ocupat
$i functia de ministru-secretar de stat la Agriculturd $i Domenii.
In Parlament, Pr. P. Guciujna a militat pentru infiintarea
Facultdtii de Teologie din Chisindu (Boris Buzila, Din istoria vietii
bisericesti din Basarabia, Ed. Fundatiei Culturale Romilne, 1996,
Buc. - Chisinau, pag. 167-184).
12

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macri; Segmente .yi fragrnente de istorie

5.2. Gagauzii participanti la Astra - Basarabia"

In aprilie 1926 se infiinteaza Astra - Basarabia. Dintre membrii
Asociatiei au facut parte $i un numar de gagauzi:
1. Mihail Ceachir (din Ceadar-Lunga) la Sectia de etnografie-
geografie;
2. Eufrosina Cara (din Cahul) la Sectia stiintifica;
3. Gheorghe Cara (din Tighina) la Sectia social- economica;
4. Fazli a tinut o conferinta despre gagauzi la Sectia etnografica-
geografica, in anul 1927;
5. Dimitrie Topciu (din Tomai) a fort colaborator al Revistei
Romania Nora% editata de Astra.
(Onisifor Ghibu, Trei ani pe frontul basarabean, Fundatia
Culturala Romans, Buc. 1996).
5.3. Comrat - Ultimul sediu al Mitropoliei Basarabiei.
La 30 mai 1944, Mitropolia Basarabiei si Arhiepiscopia
Chisinaului, emit, cu nr. 3012, Convocatorul pentru tinerea
Adunarii eparhiale, in or. Comrat, jud. Tighina, in ziva de Joi 20
iulie 1944, ora 10 dimineata.
Au participat aproape toti deputatii eparhiali: Ion Andronic, V.
Burjoveanu, 0. Neaga, Pavel Guciujna (gagauz); dintre mireni au
participat Pan Halippa $i D. Topciu (gagauz).
In perioada pans la 23 august 1944, Administratia eparhiala, in
frunte cu Mitropolitul, au avut sediul de campanie" la Protoieria
Plasii Comrat, protoiereu find Parintele Iulian Rizescu.

6. Personalitali gagauze sau cu ascendenld gligauza

in viala politica, culturala si economics a Romaniei.
1. Lascar Catargiu s-a afirmat in politica Romaniei din
perioada apartenentei sudului Basarabiei (1856-1877) la
Romania (N. Rusali, Ce sunt ei .Fi ce vor ei, Tinerama, 8-15
noiembrie, 1990, pag. 8-9).
2. Maresalul Alexandru Averescu, nascut in corn. Babele, jud.
Ismail, in 1859, avand $i ascendents gagauza (Babele find o
comuna cu populatie mixta), ramane in istorie o personali-
tate enigmatica" (Dan A. Lazarescu, Confesiuni, Ed. Hastia,
Buc. 1998, pag. 105).
13
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente fifragmente de istorie

3. Mihail P. Guboglu, profesor universitar de istorie la

Universitatea din Bucuresti; reputat turcolog, a predat si
1-a Sorbona - Paris. A avut ca tezd de doctorat Gdgduzii in
lumina istoriei".
4. Mihail Ceachir a scris Istoria gdgduzilor din Basarabia" in
limba romans si in limba gdgduzd (1934, 1935). A alatuit si
un dictionar Gagduz Roman, editat la Chisindu in 1938, 138
pag.
5. Dimitrie Topciu, nascut in com. Tomai (1881-1958) a fost
prim adjunct in Ministerul Agriculturii si deputat in
Parlamentul Romaniei.
6. Ion Fazli, absolvent al Academiei Regale de Muzica din
Romania, compozitor, membru al Uniunii Muzicienilor din
Romania, bun prieten cu presedintele Uniunii, Mihai Jora; in
perioada 1930-1940 a organizat, in Bucuresti o orchestra de
balalaici.
7. Ion Popazoglu, pictor apreciat in Bucuresti, cu numeroase
expozitii in anii 1930-1960.
8. Preotul Pavel Guciujna, deputat in Parlamentul Romaniei.
9. Vladimir Macri, prefectul judetului Tighina; tatal sdu a fost
inobilat de Imperiul rus, in anul 1880. Este descendent al unei
familii de hasal gagauzi din corn. Capceac, cartierul Urumlar.
Basal gagduzii erau din zona litoralului pontic Varna-Cavarna
si erau sub influence bizantina- greceasca in biserica si culturd.
10. Vasile Vlah, profesor de educatie fizia la Liceul B.P.
Hasdeu si director adjunct.
11. O. Fazii, profesoard de lucru manual la Liceul de fete
Regina Elisabeta din Chisindu, in perioada 1930-1940.
12. Nadejna Cazanacli, profesoard de matematici la Liceul
Regina Elisabeta (Chisindu).
13. Cuemgi A., profesoard de educatie fizia la Liceul de fete
Regina Maria (Chisinau).
14. N. Tanasov, profesor la Liceul Dimitrie Cantemir din
Comrat.
15. S. Carausanov, idem.
16. Gh. Balaban, idem.
17. Anghelina Draganov, profesoara de limba franceza la
Liceul de Fete din or. Comrat.
14
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente si fragmente de istorie

18. Trifon Capsomun, avocat in or. Comrat.

19. Nicolae Calcic, avocat in or. Comrat.
20. Alexandru Barladeanu (1911-1997), nascut la Comrat,
doctor in economie, viceprim-ministru al Romaniei (1956-
1966) $i Presedinte al Senatului Romaniei (1990-1992).
21. Elena Magearu, licentiate in litere si filologie.
22. Vladimir Topciu (nascut in 1918, in corn. Tomai), dr. in
stiinte medicate, profesor la Facultatea de Medicine din
Timisoara, Director at Institutului de Igiena din Timisoara
(1969-1970).
23. Gleb Dragan (nascut in 1920, la Tatar-Copceac), dr. ing.,
profesor la Universitatea Politehnica din Bucuresti, membru
corespondent at Academiei Romane.
24. Casa Lurie, nascut in Comrat, in 1922, licentiat in limbi
germanice la Viena $i at Politehnicii din Toronto, a instituit
o bursa permanents pentru un student at Universitatii din
Comrat.
25. Gheorghe Cala profesor univ. la Istambul.
26. Pavel Capsfiz, nascut in corn. Besalma, profesor la
Universitatea din Istambul.
27. Eugen Caraghiaur, nascut in Comrat, inginer in Toronto
(Canada), scriitor, militeaza pentru strangerea legaturilor
dintro romani si gagauzi.
28. Dumitru Basu, nascut in Comrat, doctor ginecolog (1920-
1989).
29. Nicolae Deciu, nascut in Comrat, in 1922, colonel inginer.
30. Nicolae Ceachir, profesor universitar la Universitatea din
Bucuresti, specialist in istoria popoarelor balcanice.
31. Leonid Dimov, cu descendents gagauza, poet de talie
national-a in literatura Romaniei, fondatorul curentului oniric
in literatura romana.
32. Gh. Taysanci, fost director la Societatea de telefoane
Bucuresti.
33. Cusursuz Elena, director la Administratia cladirilor Buc.
34. Ecaterina Militaru (Balgi), fost sef de serviciu in
Ministerul Energiei el., Buc.
35. Leonid Cazmala, director IGO Corabia, Romanati, jud. Olt.
15

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Metcris Segmente si fragmente de istorie

36. Iurie Cfilcianu, sef district CFR Brasov.

37. Alexandru Sarateanu (Sarioglu), inginer.
38. Valentin Samungi.
39. Petre Terzi (ndscut in corn. Bulgariica), secretar de stat
1990-1992 in Min. Apelor.
40. Constantin Petrovici (mama Kalcik), reputat dirijor la
Opera Romand si la Teatrul de Operetd.

7. Alfabete folosite de gagduzi

Gagauzii, sub otomani, frecventeaza bisericile si scolile grecesti.
Scriu in limba gagduza cu litere grecesti (M. Ciachir, Basarabiala
gagauzlardn istoriassi, Chisinau, 1933, 133 pag.).
Prima inregistrare a numelui gagduz dateazd din 1853, facutd de
P. Koeppan (Jahrbuchder Dobrutschadeutschen, St. Petersburg,
1954). Koeppen noteazd ca gdgduzii foloseau litere valahe (Die
Bulgaren in Bassarabien, Bulletin de la classe historico-
philologique de l'Academie Imperiale des Sciences de St.
Petersburg, St. Petersburg-Leipzig, 1854, vol. XI, nr. 13-14, pag.
194-218. Datele .i tabelele statistice ale lui Koeppen au fort repro-
duse, in Bulgaria, de Nicola Mihov, in La population de la
Turquie et de la Bulgarie au XVIII et au XIX s., III, Sofia, 1929).
P. Koeppen i-a cunoscut atat pe gagauzii din Imperiul otoman
(nord-estul Bulgariei si Dobrogea), cat si pe cei din Basarabia, sub
Imperiul tarist: In aceste calatorii a remarcat ca gdgduzii foloseau
litere valahe. In Bulgaria si Dobrogea, neputand folosi alfabetul
arab, official in Imperiul otoman, au folosit litere grecesti sau pe cele
valahe. In Basarabia foloseau litere valahe. Care sunt aceste litere?
Dacd erau cirilice sau latine Koeppen le-ar fi numit ca atare.
Consideram ca este vorba de alfabetul de tranzitie care era folosit in
Valahia in perioada 1830-1860. Era un amestec de litere cirilice si
latine, find perioada de trecere la alfabetul latin, introdus °data cu
aparitia primelor scoli superioare in limba romans, la academiile
din Bucuresti (Gh. Lazar) si Iasi (Gh. Asachi). Mai jos se da un
exemplu in care o parte din cuvine sunt scrise cu litere latine; iar
16

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Metcr4 Segmente .yi fragmente de istorie

allele cu litere cirilice. In alte cazuri, chiar in scrierea unor cuvinte

se folosesc ambele caractere.
In Romania, in perioada 1918-1944, gagauzii foloseau caractere
latine, ca in limba romans. Cartea de istorie a gagauzilor de Mihail
Ciachir este scrisa in limba gagauza cu alfabet romanesc.
Deasemenea au fost publicate, cu alfabet romanesc, carti de cult.
In perioada 1944-1989, gagauzii au folosit alfabetul cirilic,
impus de sovietici.
In prezent, folosesc alfabetul latin adaptat pentru limba turcd,
folosit in Turcia din anul 1922.
Exemplu
Se observe N in textul scris in cirilic. este din alfabetul latin.
Dupd 1848 pans in 1859 se Inlocuesc treptat literele cirilice cu cele
latine.

8. Comrat. Istoria inceputurilor sale.

Comrat-ul este resedinta Gagauziei (Gagauz Eri), official UTAG
- Unitatea teritorial administrative Gagauzia. face parte integrantA
din republica Moldova. In prezent Comrat-ul este municipiu cu o
populatie de 32.000 locuitori. Gagauzia este divizata in trei sectoare
(raioane), pe gagauzeste dolai: Comrat, Ceadar-Lunga si
Vulcanesti. Comrat-ul este si resedinta dolai-ului Comrat.
8.1. In trecut Comrat-ul a fost resedinta marzacului tatar al
tribului Orumbetolu sau Borumehmetoglu, ale carui salase erau pe
vaile Ialpugului si Lungai.
Comrat-ul poarta numele unui trib al tatarilor nogai (Comurat,
Comorat, Conarat, Congrat).
Pe harta lui Bauer din 1783, mai cunt doua localitati din Bugeac
cu acest nume: Comurat, pe cursul mijlociu al Cogalnicului si
Comorat la nord de lacul Sasak sau Kunduk. In anul 1806, tatarii au
fost alungati din regiunea Bugeacului. La acea data Comrat-ul era
format din trei sate: Chiriet, la gura paraului Balca, afluent al
ialpugului pe dreapta (locuit in majoritate de moldoveni), Copceac
sau Comceac la stanga Ialpugului, la 1,5 km de actualul Comrat si
Djacalin la gura Lungutei, afluent pe stanga al Ialpugului. Copceac
si Djacalin erau locuite de tatari. Legenda spune ca sediul marza-
17

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris. Segmente .Fi fragmente de istorie

cului era chiar pe teritoriul actualului Comrat, vis a vis de Primaria

ora$ului. Dupa alungarea tatarilor, s-au a$ezat in satul Chiriet,
gagauzi din Varna $i moldoveni, iar la Djacalin bulgari din $umen.
In Copceac s-a mentinut $i o anumita populatie musulmana, care
aveau o moschee, ale carei ruine mai existau pe la 1920. Gagauzii
$i moldovenii avea o biserica ortodoxa. Si astazi se pastreaza locul
altarului imprejmuit $i cateva crud in cimitir. In satul Copceac, in
1812 erau 15 case tarane$ti, doua ale preotilor, una a dascalului $i
alta a ctitorului. In 1817 Copceac avea 64 familii de gagauzi $i 16
de moldoveni. Avea 2 preoti, un dascal $i un paracliser. In 1856
populatia musulmana a disparut $i, in scurt timp, $i populatia
gagauza $i moldovenesca, din cauza unei epidemii de holera.
Pana in primii ani ai secolului al XX-lea, gagauzii $i moldovenii
din Comrat faceau procesiuni pentru ploaie la ruinele bisericii din
Copceac.
Localitatea Comrat s-a format in perioada 1811-1816 prin
unirea satelor Chiriet $i Djacalin, prin mutarea unor locuitori din
Copceac $i din alte parti ale Basarabiei sau de peste Dunare. Pana
in 1818 in Comrat au venit cca 464 familii de gagauzi $i 40 familii
de romani.
Comratul (Chiriet $i Copceac) a fost infiintat mult inainte de
mijlocul secolului XVIII, populatia moldoveneasca vietuind alaturi
de tatarii nogai. Este posibil ca unii tatari sa se fi romanizat, in
Moldova existand nume ca Nogai, Nohaiu, dar $i Comoratan.
In sapaturi intamplatoare s-au gasit monede din secolul XVI pe
teritoriul Comratului.
La nord de hotarul ora$ului Comrat era cunoscutA, in secolul
XIX, silistea tatarilor Chiriet, in amintirea careia a ramas, la Comrat
denumirea unui pod Chiriet Kopriusiu, pe drumul dintre Comrat $i
Bugeac. Si in Chiriet convietuiau moldoveni alaturi de tatari.
Denumiri tatare$ti: Gianaliia deresi $i aldare ceairi (aceasta din
urma are $i un termen moldovenesc, ceea ce arata convietuirea
moldo-tatara); Gianali deresi este un afluent al Ialpugului. Alte
denumiri: Biiiik bair, Kuciuk moghila, Ka$1a, Cinghenea deresi
(valea tiganilor), Tarla.
In apropierea Comratului locuitorii acestuia au format catunul
Prikoski.

18
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macri,F Segmente si fragmente de istorie

Dupd 1816, Comratul se invecina la nord cu coloniile gagduze$ti

Dezghingea $i Cioc Maidan, la est cu satul moldovenesc Ba.scalia,
la sud cu colonia gagduzo-bulgard Chirsovo, iar la est cu mosiile
logoatului Costache Ghica: Borogani $i Sadac.
Nicolae Iorga in Neamul romanesc in Basarabia" (Ed.
Fundatiei Culturale Romeine, Buc., 1965, pag. 237 .i 244) scrie:
La 1816 se arendau mo$iile lui Costachi Ghica, nepotul lui
Grigore Alexandru Vodd: Leova, Tigheciul, Copceiul, Cazangicul,
Baimacli, Co$tangalia, Boroganii de sus, Chieciul, Chiosaldul
mic, Jugmanul, Ciobalaccia, Baurci, Enichioi, Borceagul,
Larguta,Chiosaldul mare, SAdicul, locul dintre Taracldul-Greci la
Boraganii tatare$ti, Sasighiol, Huluboaia, Docutbai, Ciocurma$,
Baimaclaua tatdreascd, Taraclau-tataresc, Lunge$ti, Be$teleacul".
Mahalaua Boroganeasca din Comrat este locuitd $i in prezent de
moldoveni. Ace$tia sunt veniti de la inceputul secolului XIX, atat
in Borogani, cat $i in mahalaua Borogdneascd din Comrat.
Locuitorii mahalalei poartd nume ca Arghir, Iachim, Cazacu,
Morosanu, Chiriac, Anton, Porcgras, Bejenaru, Rotaru, Vlah. Unii
din ei s-au gdgduzit in special prin cdsatorii mixte, in privinta
aceasta neexistand nici un fel de retineri din ambele pdrti.

9. Comratul poate si trebuie s'd devind

oracul infelegerii interetnice
Orasul Comrat a$ezat la intersectia stepei Buceagului cu podi$ul
Impadurit al Tigheciului are o istorie care ne indreptateste sa
afirmam ca poate fi un spatiu de convietuire armonioasd a oame-
nilor de diferite nationalitati, care populeazd acest spatiu:
moldoveni, gagduzi $i bulgari.
9.1. Argumente istorice:
Moldovenii sunt prezenti in aceasta regiune de la intemeierea
statului medieval Moldova. Dupd anul 1510, domnitorul Moldovei
Bogdan cel Chior a populat intens cu moldoveni valea Ialpugului de
la Tintul 'And la lalpugeni, inclusiv teritoriul Comratului.
Dupd 1568 in aceasta zona se instaleaza tatarii bugeceni $i
anume tribul Orumbetoglu. La Comrat, care apare pe WO de pe la
mijlocul secolului al XVIII-lea, i$i are sediul mirzacul tribului.
19
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente si fragmente de istorie

ExistA legenda a de la numele calului mirzacului Comur At" isi

are originea numele orasului Comrat. In anul 1672 tatarii muta
hotarul spre vest si nord, stabilind un nou hotar numit al lui Halil
Pasa", ocupand satele moldovenesti din preajma Comratului:
Borogani, Sadie, Meseni si altele. Intre anii 1764 si 1806 are loc
retragerea treptata a tatarilor din hotarul lui Halil Pasa si din zona
Comratului (Documente turce$ti privind istoria Romaniei, vol. III,
doc. 209, Buc., 1983).
Intre anii 1811 si 1817 cele trei localitati din jurul Comratului se
numeau Chiriet, Copceac si Djacalin, locuite in ordine de
moldoveni, gagauzi si bulgari. In anul 1817 apare din nou in docu-
mente localitatea Comrat ca centru administrativ populat de
locuitori din cele trei localitati din jurul Comratului. Centrul
localitAtii era pe locul fostului conac al mirzacului Mar. Ca numar
de locuitori gagauzii erau pe primul loc si erau sub conducerea unui
sef Coiciu. Comratul a evoluat rapid ca important centru comercial,
administrativ si cultural. In perioada 1819-1940 populatia gagauzA
a crescut rapid ajungand majoritara, urmata de populatia moldove-
neasca si bulgareasca. Reprezentantii celor trei nationalitAti coexis-
tau in armonie. Locuitorii Comratului cunosteau cele trei limbi, dar
limba de circulatie era limba romans. Comratul se invecina cu
coloniile Desghingea si Cioc-Meidan la nord, cu satul Bascalia
(moldovenesc) la est, cu colonia Chirsova la sud si cu mosia mare-
lui logofat Ghica la vest (I. Friptu, Din trecutul orasului Comrat,
viata Basarabiei, anul XI, nr. 10-M, oct.-nov. 1942, pag. 35-44).
9.2. Argumente folclorice:
In traditiile arhaice ale celor trei etnii sunt asemanari si chiar
identitAti izbitoare. Astfel, la romani lupul este un animal respectat;
niciodata nu este luat in deridere. ExistA legenda ca unii oameni
sunt priculici, adicd traiesc alternativ ca lupi si ca oameni. Romanii
au cultul lupului de la daci, al caror steag era un lup (M. Calusita-
Alecu, Zalmoxis, Buc., 1993, pag. 60).
$i gagauzii au cultul lupului. Cea mai importantd sarbatoare este
aceea dedicata lupului (S. Bulgar, Gianavar iovtulari, Chisindu,
1990, pag. 305). Steagul gagauzilor era reprezentat un lup pe 'Ana
verde. Se poate admite ipoteza ca este si o influents romaneascA,
din perioada trecerii pecenegilor, uzilor si cumanilor prin tarile
20

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macril Segmente si fragmente de istorie

romane spre spatiul de formare a poporului gagauz - Cavarna (sec.

X-XIII).
Folclorul gagauzesc are multe tangente cu folclorul popoarelor
balcanice (bulgari, romani, greci, albanezi etc.) si nici o asemanare
cu folclorul rusesc. Manifestatiile folclorice din zona sunt intelese
si apreciate in egala masura de toti locuitorii Comratului.
9.3. Argumente spirituale:
Toti locuitorii Comratului sunt crestini ortodocsi, ceea ce
contribuie la apropierea etniilor si la casatorii mixte.
In anul 1819 s-a construit biserica din nuiele batute cu lut, cu
hramul Adormirea Maicii Domnului. Primul preot a fost Vasile
Tomescu: slujba religioasa si registrele parohiei se tineau in limba
romans. Biserica era frecventata de gagauzi, moldoveni si bulgari.
In anul 1820 incepe constructia catedralei monumentale din
Comrat. In perioada 1903-1940 preotul catedralei a fost Iulian
Friptu, care slujea in limba romans.
9.4. Argumente culturale:
In anul 1888 s-a infiintat Liceul real din Comrat, al treilea din
Gubernia Chersonului, dupa acelea din Odesa si din Chisinau.
Acest liceu, care a avut profesori de prima marime, a fost matca
unei pleiade de intelectuali gagauzi, moldoveni si bulgari, care au
dus faima orasului Comrat ca model cultural si totodata de armonie
interetnica. Numerosi absolventi ai acestui liceu au ajuns personali-
tati importante: scriitori, profesori, politicieni, pictori, preoti,
ingineri, medici, academicieni in Romania, Republica Moldova,
precum si in Rusia, Turcia, Bulgaria etc.
Concluzii:
Pozitia geografica centrals in aceasta parte a Moldovei, trecutul
comun al populatiei din tinut, afinitatile din folclor, apropierea
spirituala si culturala, Universitatea, care a luat fiinta si ar putea
juca rolul pe care la timpul sat' I-a jucat Liceul real - toate acestea
ar trebui O. contribuie la armonia si toleranta care au caracterizat
intotdeauna Comratul.

21

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente .si fragmente de istorie

10. Liceele din orayul Comrat panel in 1940

10.1. Liceul de 1:410 Dimitrie Cantemir"

Liceul din Comrat a fost inaugurat in anul 1888; avea o clddire
monumentald pentru Liceu, alta pentru Internat, o capeld ortodoxd,
o clopotnitd, locuinta directorului, un parc $i o curte vasta.
La constructia cladirilor au contribuit colonistii gagduzi $i
bulgari cu bani, cu piatra alba $i cu muncd.
Cladirea Liceului (foto 5) a fost complet distrusd in iunie 1941
de ate sovietici. In perioada 1941-1944, cursurile au continuat in
cladirea internatului.
Pentru aprecierea etnicului profesorilor $i at elevilor, in primii
ani dupd Unirea din 1918, vom prezenta lista profesorilor $i a
elevilor absolventi din seria 1921-1922:
Profesori:
- Romani: Timotei Mititelu
Iulian Friptu
2 profesori
- Gagduzi: N. Tanasov
A. Draganov
(fiica lui P. Draganov)
S. Carausanov
Gh. Balaban
4 profesori
- Germani: A. Sedlacek
E. Keinert
2 profesori
- Evrei: L. Gurfinkel
1 profesor
- Rusi, ucrainieni: F. Salicico
N. Samsonov
S. Petrov
A. Alexeev
4 profesori
- Greci: M. Lekaki
1 profesor
Total 14 profesori
22
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente sifragmente de istorie

Elevi:
- 6 romani: N. Antoci, V. Belisar, I. Capra, I.
Ro$canu, N. But, A. Marinov
- 4 gagduzi: V. Vlah, P. Chiosea, I. Popazoglu,
C. Chele$
- 3 bulgari: St. Caraghenov, I. Dimov, P.
Dimov
- 5 germani: G. Ern, I. Si$man, A. Gelker, I.
Snaider, S. Ern
- 7 evrei: B. Weismann, V. Dukermann, M.
Kazek-Averbuch, S. Litovski, B.
Harim, I. Rubinger
- 4 ru$i, ucrainieni: I. Bodorin, D. Astapov, C.
Bublicov, N. Romanenco
- 1 grec: G. Bersogdi
Total 30 elevi

In perioada 1922-1940 a crescut numarul profesorilor romani $i

gagduzi, la fel numarul elevilor. Astfel in anul $colar 1939-1940, in
clasa a 5-a de liceu am fost 12 elevi din care 5 gagauzi, 4 romani, 2
germani $i un evreu.
In anii 1918-1930, directorul Liceului era Timotei Mititelu.
Sotia sa Sofia Mititelu a fost na$a de botez a mea $i a fratelui meu
Valeriu. Intre 1930 $i 1940 director a fost Preotul Iulian Friptu,
scriitor $i publicist la Cuvantul moldovenesc", Lumindtorul" $i
Viata Basarabiei".
Dr. Gurfinkel era medicul $ef al Spitalului din Comrat. Fiica sa,
Sorana Gurian a fost o scriitoare de talent in limbile romans $i
francezd. Romanul sau Zilele nu se intorc niciodata" a fost un
bestseller al anilor 1945-1948. La Paris a publicat Les mailles du
filet" $i Journal de Roumanie", ambele apreciate.
Dintre elevii Liceului care s-au remarcat prin activitatea profe-
sionald, $tiintifica, literard, mentionam: N. Tanasoglu, N. Arabagi,
Petre Dragnov, A. Galatan, Vasile Vlah, N. Antoci, St.
Caraghenov, Ion Papazoglu, Alexandru Barlddeanu, N. Calcikl, Tr.
Capsomun, Valeriu Mititelu, Igor Bodeanski, Dimitrie Bassu, Gleb
Dragan, Boris Dragan, Vadim Murgu, George $i Dimitrie Caiki,
23
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente .yi fragments de istorie

lurie Casa, Anatol Macris, Boris Tucan, Valeriu Macris, Nicolae

Deciu si multi alpi. Primul director al Liceului din Comrat a fost P.
Draganov. El mai revine in perioada 1904-1907 si 1918-1920.
Liceul de fete din or. Comrat a luat fiinta in anul 1910, in urma
unei prinsori intre bogAtasul local Tanco-Calcik (gAgduz) si
primarul orasului Maxim Colibaba. Acesta din urma s-a angajat sA
coseascd personal, cu mainile sale, opt hectare de orz intr-o zi dacd
Tanco-Calcik dd banii necesari construirii si functiondrii Liceului
de fete. Pariul a fost castigat de Colibaba si Liceul a luat fiinta.
In anul 1920, liceul avea urmAtorii profesori (in anul in care 1-a
absolvit mama mea Zinovia Dimitriu):
- Romani 2: L. Carpaci, directoare, Gh. Driscu;
- Gagauzi 3: Pr. A. Sibov, Gh. Balaban, D. Zlatov;
- Germani 3: E. Kleinert, A. Sedlacek, A. Em;
- Bulgar 1: P. Petrov;
- Rus 1: A. Ticova;
- Grec 1: M. Lekaki.
Prof. Total 11
Liceul de fete s-a transformat in anul 1930 in Gimnaziu. In acest
liceu au studiat poeta Liuba Dimitriu si scriitoarea romano-
francezd Sorana Gurian.

11. Scriitorii gligduzi, care militeaza

pentru strangerea legalwilor cu romanii.
La Colocviul international al literaturii minoritAtilor nationale,
care s-a tinut la Mangalia/Neptun, in perioada 14-17 aprilie 1999,
referitor la literatura gdgduzd s-a spus:
- Leo Butnaru, Uniunea scriitorilor din Rep. Moldova: scriitorii
minoritari:
Ei reprezinta a sasea parte din Uniunea Scriitorilor din
Moldova, adicd in jur de 45 de persoane. Inainte reprezentau o
treime. Sunt rusi, gagAuzi, bulgari, evrei de limbd idis. Gagduzii ies
tot mai mult de sub influenta limbii ruse. I-am sfatuit: de ce nu
alegeti alfabetul latin, fiindca in felul acesta vd intelegeti mai bine
cu turcii? Pand in 1957 au fost rusificati, dupd 1957, avand consti-
tuitA propria limbA, au inceput sA iasA de sub aceastA influents ".

24

www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente si fragmente de istorie

- Dan Stanca (Suntem pentru o Europa a natiunilor civice,

Ronuinia libera, 21 ap. 1999, pagina 2):
Scriitorul e, in fond, un minoritar
MA la urma, problema ininoritatilor devine cu Mat mai sensi-
bad, cu cat limba folosita de care acestea e mai slab reprezentatd,
cum ar fi cazul gagduzilor din Moldova si at tatarilor la noi.
Dionisie Tanasoglu, scriitor gagauz, a infatisat originile indepartate
ale culturii sale de facture oral-folcloricd. In anii tarismului nu a
existat scriitor gagduz. De la al doilea congres al scriitorilor din
Basarabia din 1957, s-a infiripat o literature gagduzd. Actualmente,
sunt sapte scriitori de aceastA limbd, dar populatia in numdr mic
riscA sd-$i piarda identitatea, finnd asimiltatd de nisi sau romani".
In cele ce urmeazd vom prezenta cdtiva scriitori gagduzi care
militeazd petru strAngerea legAturilor cu romAnii.
1. Dionisie Tanasoglu, membru al Uniunii scriitorilor din
Republica Moldova. Din 1998 este membru $i al Societatii scriito-
rilor roman (Bucuresti).
A scris singurul roman al literaturii gagduze Uzun chervan", pe
care 1-a tradus in limba romans. A intocmit abecedarul gagduz, sta-
bilind alfabetul (chirilic) $i ortografia in anul 1958. In anul 1992, a
elaborat alfabetul latin adaptat la limba gdgduza. A scris poezii,
piese de teatru, a cules cantece, rapsodii, a intocmit un studiu
asupra muzicii si dansului gagduzesc.
A fost primul rector al UniversitAtii din Comrat.
In 1994, la 18 octombrie participa, in delegatia Republicii
Moldova, la Congresul Spiritualitatii Romanesti de la Mile
Herculane.
In anul 1998, participa la Congresul Uniunii Scriitorilor roman
de la Neptun.
In anul 1999, participa la Colocviul International al Literaturii
Minoritatilor Nationale de la Mangalia/Neptun, din 14-17 aprilie.
Mai jos prezentam un Curriculum Vitae al lui Dionisie
Tanasoglu.
Absolvent al $colii Normale din Barlad (1943). In 1943 este luat
in armatd la $coala de Ofiteri Rezerva din Ineu, iar in 1944 intra pe
front. Dupd rdzboi este obligat sd se intoarcd in Basarabia, deoarece
pdrintii ramaseserd acolo $i, in eventualitatea ca nu ar fi revenit, ei
25
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente Si fragmente de istorie

ar fi fost deportati. Se intoarce in satul sau natal, unde lucreazd 10

ani ca invatator. Dupd aceea se transferd la Chisindu, la Institutul de
Cercetari Pedagogice, unde ajunge director. In 1972 este numit
profdsor la Institutul de Arte din Chisindu, post in care rarnane 20
de ani. Apoi este invitat rector la Universitatea Gdpuzd din
Comrat, de unde este silit de autoritati sd demisioneze. In prezent
este profesor universitar la Universitatea Pedagogicd Ion Creanga"
din Chisindu, unde preda limba, literatura si istoria gagduzilor.
Ca scriitor, este primit in Uniunea Scriitorilor din Moldova in
anul 1958. A publicat poezii, piese de teatru si traduceri in limba
gagduza. A scris singurul roman al literaturii gdgduze.

Ream un articol scris de Dionisie Tanasoglu

Autonomia gagauzilor - in favoarea rusificarii
In regimul comunist, internationalismul constituia o ideologie
impusd. Internationalismul proletar urmarea deznationalizarea
tuturor popoarelor, rusificarea for (pentru ca el era vadit deschis in
favoarea rusificarii). Termenul de nationalism era o sperietoare;
cand cineva era numit nationalist", insemna ca urma sd fie trimis
in Gulag. Ca urmare a acestui proces, intalnim in Moldova (inclu-
siv la populatia gagduzd) o limbd schimonositd, stricatd, amestecata
cu cuvinte rusesti. In cazul moldovenilor si al gagauzilor, avem de-
a face cu o intensa rusificare - si procesul continua si astazi. In sen-
sul acesta, as da un exemplu din experienta personald. Este vorba
de o universitate pentru gagduzi, care s-a deschis la Comrat in 1991.
Ministerul Invatarnantului m-a invitat sa fiu rectorul acestei fac-
ultati; m-am dus si am rezistat numai doi ani. Mai mult nu s-a putut
sta, pentru ca aceasta universitate devenise una de limbd rusa si se
constituise ea insa.$i intr-un focar de rusificare. Eu introdusesem
limba materna - 16 obiecte se predau in limba materna gagatiza", 12
obiecte in limba bulgard dar si limba romans (inclusiv istoria si
literatura romans). Aceste lucruri i-au supdrat foarte tare pe demni-
tarii locali, care m-au sabotat si mi-au creat tot felul 'de greutati.
Autoritatile de la Chisindu nu m-au sprijinit deloc si atunci am fost
nevoit sa demisionez. Noi avem nevoie de renastere culturald, de
salvarea si ocrotirea limbii si etnosului noastru, iar autoritatile de la
Chisindu nu iau nici un fel de atitudine in acest sens; dimpotrivd, ele
26
www.dacoromanica.ro
 Dr, Anatol Mdcris Segmente si fragmente de istorie

parcd participd la rusificarea populatiei gdgduze, $i aceasta mai ales

prin radio, televiziune, presa scrisd - care la gdgduzi ajung numai in
limba rusd. Apoi, nu se face nimic pentru ca gdgduzii sa -$i
insu$eascd limba de stat - romana. Astfel, ne afldm in fata
primejdiei ca, peste un timp oarecare, gagduzii sd fie rusificati
complet, $i atunci Moldova va mai avea incd o populatie rusofond,
pe langd cea de 20-30% ru$i. La Chi$indu, de exemplu, se aude mai
mult limba rasa decat romana.
In privinta autonomiei care a fost decisa de Parlamentul
Moldovei, trebuie sd precizez ca aceasta decizie a fost luatA ca
urmare a unor cereri venite din partea unor lideri care nu reprezin-
td aspiratiile poporului gagauz $i care sunt rusofoni (adicd rusifi-
cati). Argumentele in favoarea rusificdrii sunt cu atat mai tentante
cu cat in momentul actual in Moldova cel mai bine traiesc rusii; ei
au detinut posturi importance in trecut $i au acumulat bani. Acum,
la privatizare, tot ei sunt cei care cumpdrd, cei putemici din punct
de vedere economic".
Rev. 22", 6 decembrie 1995

2. Nicolae Baboglu, profesor la Universitatea pedagogicd Ion

Creangd", Facultatea de istorie, limbs $i literatura gagauza, este un
militant pentru apropierea $i strangerea legaturilor gagduzo-
romane. A scris poezia, care ii caracterizeazd atitudinea politica:
Ah! Moldova, Vatanam! (Ah! Moldova, Patria!). A scris volumul
de poezii Trandafirii dragostei", pe care 1-a tradus $i in romane$te.
A editat abecedarul in limba gdgauzd, pledand totodatd pentru
introducerea grafiei latine in scrierea gagduzd.
Ream un articol al lui Nicolae Baboglu, care '11 define$te ca om
de culturd $i om politic totodatd:

Revenire la alfabet
In articolul de fats vreau sd ma refer la unele probleme ale
scrisului gagauz. Imbold pentru aceasta discutie mi-a fost faptul ca
toatd lumea turcica in momentul de fatd se pregate$te sa treaca la
scrisul latin din considerente ca anume acest alfabet reds mai corect
$i mai deplin sunetele limbilor turcice.
27
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente si fragmente de istorie

Limba gagauza, ca si limbile azerbaigeana, IcirgizA, turkmend

etc. find de origine turcica, urmeazA exemplul limbii contemporane
turce (osmanliie) din Asia Mick care trecand de la scrierea araba la
cea 'kind a ajuns la o apreciabild dezvoltare a limbii, literaturii si in
genere a culturii poporului, la care fapt a contribuit fara indoialA si
grafia latind.
Din toate limbile de origine turcia cea mai aproape de limba
tura este limba noastrd, gagauza. De aici se isca intrebarea - de ce
sa nu ne folosim si noi, gagduzii, de acelasi alfabet latin, pe care-1
utilizeazA cu mult succes limba tura inruditd noua, aproape iden-
ticA cu acea gagauza? de ce sa nu profitam de practica bogatA,
acumulata de poporul turc in cultura scrisului?
Aceasta propunere vitals pentru noi cu cativa ani in urma ar fi
servit un bun prilej de a fi acuzati de tendinte panturciste, de
orientare spre capitalismul si imperialismul turcesc proamerican.
Nu ma indoiesc ca si azi avem destule forte care se vor ridica
impotriva.
Vreau de la bun inceput sa notez insa, ca enunt o parere
personalA si dacA e vorba de pluralitatea opiniilor, cred ca am si eu
dreptul la parere ca cetatean si consider, ca, la urma urmei nu pot
nicicum sa flu indiferent fats de grafia in care scriu.
Mai jos vreau sa aduc unele dovezi in favoarea opiniei pentru
care pledez.
In primul rand, trecerea la noua grafie nu este un proces usor, de
aceea, deopotrivA cu folosul pe care-1 intrevad si-s convins de el,
vom avea si unele dificultAti...
Dar care sunt prioritatile?
1. Limba gagauza, care a pornit la drum cu alfabetul rus, in
momentul de fats are 38 de litere, iar alfabetul latin pe care-1
foloseste limba tura moderns si pe care 1-ar prelua suta la
suta si limba gagauza - 30 de litere, deci cu 8 litere mai putin.
Astfel ca generatiei viitoare ii va fi mai lesne sa memorizeze
30 de litere decat 38. Unde mai pui ca si cele 30 sunt in stare
sa redea toate nuantele limbii gdgauze.
2. Poporul nostru se va apropia mai mult de cultura popoarelor
cu limbi inrudite, mai ales de cea a turcilor, se va folosi de
practica lui in lingvistica si in toate domeniile cunoasterii.
28
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macri; Segmente si fragmente de istorie

Dictionarele turcesti, de care avem neaparata nevoie, vor

putea fi utilizate fait probleme, se va usura schimbul de
valori artistice.
3. Gagduzii, traind impreund cu poporul moldovenesc, care a
revenit la scrierea latind, vor contacta mai usor si in
problemele literaturii, artei, culturii. Procesul trecerii va fi
unic $i gratie acestui fapt mai simplu. Se vor crea posibilitati
favorabile in toate vremile, dar mai ales in momentul de
fats, pentru conlucrare in domeniul culturii, economiei, in
administratie etc.
4. Gagduzii se vor apropia astfel si de civilizatia europeana,
care, dupd cum se stie, utilizeazd exclusiv alfabetul latin.
In afard de faptul ca grafia latina ne va apropia de mai multe
culturi din lume, ea va mai imprima limbii gagduze o individuali-
tate mai trainicd, ne va ocroti de primejdia asimildrii ce ne ameninta
la once pas, ca pe oricare popor mic.
Inca de la inceputul secolului nostru, primul care a folosit alfa-
betul latin pentru limba gagauzd a fost preacucernicul nostru parinte
Mihail Ceachir, cel care a tradus in limba gagduzd Evanghelia,
ceaslovul, multi psalmi de ai lui David, ne-a ldsat $i scrieri laice. E
de mentionat ca alfabetul latin reflects mai bine $i fonetica gagduza.
Deci, dacd se va accepta propunerea mea, noi, gagduzii ne vom
intoarce la radacini, la inceputurile scrisului nostru.
Totodata trebuie sd avem in vedere ca:
1. Va prezenta o piedica alfabetul rus, care a intrat in obisnuintd.
2. Vor trebui reeditate manualele (care, ce-i drept, nu-s prea
multe), literatura artistica, alte genuri de literaturd.
3. Propun mai jos, pentru conformitate, o poezie in limba mea
materna, scrisa cu alfabetul turcesc de care ma folosesc cotidian $i
care consider ca se potriveste perfect pentru graiul gagduzilor.

29
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente ;i fragmente de istorie

Nicolae Babadoglu
scriitor

Lirika
Dusmusun aznimda, ayoz m
karsimda,
tamga mi canimda,
turku mu aklimda?
San dussun hem
kussun
havada bulutsun.
Mavi gokta uzak
bir can,
bir soluk pak!
Bu asli dunneda
olmasak birerqa, ko olsun
cennetta
cannarmiz birerdu!"
(Glasul, anul 2, nr. 2(6), 29 apr.1990)

4. Ali scriitori - poeti gagduzi, nascuti in corn. Basalma, ambii

in 1933, care au o contributie la ridicarea culturald a poporu-
lui gagduz, militand totodatd pentru strangerea legdturilor cu
populatia majoritara a Republicii Moldova - roma'nii, sunt D.
Caracioban $i Mina Chiosea, ambii adepti ai trecerii scrisului
gagatizesc la grafica latind. D. Caracioban a pus bazele
Muzeului etnografic gagduz din com. Besalma si a fost
primul lui director. Dupd moartea lui D. Caracioban,
conducerea Muzeului a preluat-o Mina Chiosea. In prezent,
1999, directorul Muzeului este fiul lui D. Caracioban.
De remarcat ca intr-un articol scris de un grup de scriitori in
Literatura si Arta" (nr. 34 din 19 august 1993), la aniversarea
varstei de 60 de ani a scriitorului Mina Chiosea, se mentioneaza
unul din primii oameni cu studii superioare din satul natal
(Besalma) ".
Ca flu al comunei Besalma, ardt urmdtorii locuitori ai comunei
avand studii superioare:
30
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macri.7 Segmente ,Fi fragmente de istorie

- Preotul Leonid Barbarosie (fiul diaconului D. Barbarosie),

nascut in anul 1910, licentiat al facultatii de Teologie din Chisinau,
a fost preot in corn. Baneasa din judetul Ismail; depot-tat de
sovietici in Siberia, in anul 1940 (foto 6)
- Dr. Ing. Anatol Macris, doctor in management al
Universitatii Politehnice din Bucuresti, nascut in corn. Besalma, in
anul 1924. Director si director general al Trustului Energomontaj, a
fost decorat cu Steaua de our Jugoslava pentru contributia sa la
realizarea Hidrocentralei electrice Portile de Fier I. Profesor univ.
asociat la Univ. Politehnica din Bucurqti, membru al Asociatiei de
istorie comparativa a institutilor si Dreptului. Autor de tratate,
scriitor. Decorat cu Meritul stiintific" cu prilejul centenarului
Academiei Romane (foto 7).
- Pavel Capsfiz, nascut in Besalma in anul 1924, absolvent al
Universitatii din Istambul, economist, prof. universitar la Istambul
Inginer chimist-petrolist Valeriu Macris, nascut in com.
Besalma, in anul 1928, inginer sef al Institutului National de
Proiectari in Chimie (IPROCHIM), coordonator al proiectelor
marilor combinate petrochimice din Romania, Pitesti, Teleajeu,
Navodari, Midia, autor al mai multor carti de specialitate, premiul
N. Teclu" al Academiei Romfine (foto 8)
- D. Caracioban, nascut in corn. Besalma, in anul 1933, istoric,
scriitor, fondatorul Muzeului Etnografic Gagauz din Besalma
- Mina Chiosea, nascut in corn Besalma, in anul 1933, istoric,
scriitor, poet, pedagog (foto 9).

12. Moldova, inclusiv Gligiluzia

in Euroregiunea Dunarii de Jos
Din regiunea Dunarii de Jos face parte Romania, Ucraina si
Moldova, inclusiv Gagauzia. Scopul infiintarii Euroregiunii
Dunarii de Jos este colaborarea pe multiple planuri a regiunilor
frontaliere ale celor trei taxi. Colaborarea economics reprezinta
esenta acestei colaborari, dar si aspectul cultural nu este neglijat.
Astfel, in zilele de 25-28 iunie 1999, a avut loc, la Galati - sediul
Euroregiunii Dunarii de Jos - festivalul Zilele Multiculturale
Interetnice", la care au participat echipe de romani, rusi, ucrainieni,
gagauzi, turci, Mari, greci, albanezi, bulgari si italieni.
31
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente si fragmente de istorie

Moldova a fost reprezentata de dr. hab. Ion Dron si de prof.

univ. Dionis Tanasoglu, acesta reprezentand Gagauzia.
Pentru romanii din sudul Basarabiei (care fac parte din Ucraina),
existenta Euroregiunii este un balon de oxigen. $i pentru gaganzi,
participarea ca entitate autonomA reprezinta o posibilitate de
afirmare. Pentru aceasta, pentru o participare activA a gAgauzilor
este necesard cunoasterea limbii romane, romanii find tara gazda a
Euroregiunii. Gagauzii au solicitat Consulatului turc din Constanta
sa aduca profesori romani in Gagauzia. Dar gagAuzii pot apela cu
toatd increderea la profesori de limbd romans din vecinatatea
apropiata: Cahul, Leova, Cimislia. Incepand cu anul universitar
1998-1999, Universitatea din Galati a deschis o facultate de limba
si literatura romans pe land Universitatea din Cahul. La liceul din
Ceadar Lunga sunt clase paralele in limba romans.
Am aratat in volumul Gagauzii" cat de bine cunosteau gagauzii
limba romans. Actuala generatie, sub 50 de ani, nu cunoaste nici
limba gagAuza, atat de puternica a fost rusificarea populatiei,
urmarita in mod sistematic de autoritatile sovietice.
In prezent, intelectualii si clasa medie gagauza doresc sa invete
limba romans si solicits carti romanesti. Cu ocazia CrAciunului
1998, gAgauzii au prirnit, la cererea lor, un transport de carti
romanesti prin Ambasada romans de la Chisinau. Cartile au fost
donate de artista romanca Dina Cocea (un numcir de 323 de volume
de literatura ronuina si traduceri din literatura universals).
Universitatea din Comrat, in anul universitar 1998/1999, a avut
4 facultAti si 11 specializari: Management, Marketing, Contabilitate
si Audit, Limba si literatura romans, Limba si literatura gagauza
(bulgara), Pedagogia invatamantului primar, Actorie, Drept,
Agronomie, Zooveterinard, Tehnologia pastrArii si prelucrarii
legumelor si fructelor, Tehnologia vinului si a produselor prin
fermentare.
Se constatA prezenta catedrei de limba roman/ Cursurile se fac
in limba rusA. Daca limba gagAuza nu poate fi utilizatd la predarea
tuturor disciplinelor, din lipsa vocabularului stiintific la unele
discipline, normal este ca predarea sa se facA in limba statului
romana. Minoritatea rusa are Universitatea slava din ChisinAu, iar
folosirea limbii romane in perioada de tranzitie la Universitatea din
32
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Maoris Segmente fragmenle de istorie

Comrat ar aduce mult mai multe foloase intelectualilor gagauzi,

deschizand orizonturi largi in ocuparea de functii in toata Republica
Moldova. Majoritatea studentilor este compusa din moldoveni,
gagauzi, bulgari si alte minoritati mai putin numeroase armeni,
polonezi etc. Rush formeaza un lot de cca 20 %, care au la
dispozitie Universitatea slava, create special pentru ei.
Aceleasi considerente sunt valabile in ceea ce priveste Postul de
Radio si Televiziune din Comrat. In afara Buletinului de stiri
Haber", care se prezinta in limba gagauza crainica vorbeste numai
ruseste. In cazul de fats nu se mai pune nici pretextul vocabularului
stiintific, intrucat pentru comunicari si activitati economice si
culturale limba gagauza este suficient de bogata.
Din Romania Libera, 17.XII.1999:
La Galati s-a desfasurat in 15.12.1999 sedinta Comisiei pentru
Culture, Invatamant si relatii interetnice a Euroregiunii Dunarii de
Jos, la care au participat delegatii din judetele Tulcea, Cahul si
Regiunea Odessa.
Delegatii judetelor care compun Euroregiunea au facut un scurt
bilant at activitatii for in anul in care se apropie de sfarsit. La
capitolul succese au fost mentionate deschiderea celor doua
facultati romanesti la Cahul, organizarea unui forum interetnic la
Galati, deschiderea unui santier arheologic in zona Odessei,
organizarea unei tabere pentru orfani la Odessa. In urma discutiilor
s-a aflat ca 60 de studenti de limba romans din Odessa urmau sa
inceapa din acest an scolar studiile la cele doua facultati din Cahul
administrate de Universitatea Duna'rea de Jos din Galati."

13. Un roman militant pentru afimarea gag'duzilor:

Dr. habilitat Ion Dron
Doctorul habilitat in filologie (specialitatea Limbi turcice) Ion
Dron, roman din sudul Republicii Moldova, nascut in Badicul
Moldovenesc, judetul Cahul, la 17 iunie 1948, cercetator 5i in
prezent Sef at Sectiei de Gagauzologie din cadrul Institutului
Relatiilor Interetnice (fostul Institut al Minoritatilor Nationale) al
Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, este un militant
deosebit de activ in afirmarea gagauzilor in viata socials si
culturala a Republicii Moldova.
33
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente si fragmente de istorie

Dintre numeroasele sale publicatii, lucrarea Denumirile

geografice gagduzesti" (Ed. ,Ftiinia, Chi. indu, 1992, in 1. rusd) a
necesitat o documentare pe teren. Ion Dron a tratat aceasta cerinta
cu maximum de exigentd, parcurgand toate satele locuite de
gAgAuzi, examinand arhivele locale, intervievand numerosi localnici,
pe care i-a transformat in colaboratorii sdi, reusind sA redea un
tablou foarte complet al istoriei, componentei, caracteristicilor
lingvistice ale localitdtilor gdgduzesti. Bun cunoscator al limbii
gAgduze si-a dat seama de calitdtile intelectuale ale etniei gdgduze
$i a devenit un militant al afirmdrii gdgduzilor in viata sociald $i
culturald a Republicii Moldova.
Remarcand ca noua generatie a gagduzilor nu cunoa.ste limba
romans, limba majoritatii locuitorilor Republicii Moldova, dar $i
mai gray, nu cunoaste nici limba pArintilor sdi, gdgduza, aceasta
situatie find rezultatul unei rusificki intense (parintii find la
servici Si venind obositi acask copiii continuau O. vorbeascd limba
rusk pe care o vorbeau la $coald), a realizat ca afirmarea plenary a
gagduzilor in viata sociald, culturald a Republicii Moldova, trebuie
sa inceapd cu insusirea limbii romane, in paralel cu limba gAgduzd.
Am ardtat in capitolele precedente ca generatia anilor 1918-
1944, cunostea perfect limba romans, ceea ce i-a permis accesul la
functiile $i pozitiile sociale, mentionate in capitolul Personalit4i. In
mod similar, prin cunoasterea limbii romane, actuala generatie de
gagduzi va avea o deschidere largd in viata socials $i culturald a
Republicii Moldova $i orientarea spre Europa. De exemplu, pentru
a se afirma in cadrul Euroregiunii Dundrea de Jos, cu sediul la
Galati, este necesard cunoasterea limbii romane, care alaturi de
limba ucraineand este limba folositd la intrunirile partenerilor
Euroregiunii Dunarea de Jos.
Cunoasterea limbii romane nu trebuie realizatA in detrimentul
limbii gdgduze. In $coli trebuie sd se invete gagauzeste ($i nu
ruseste) $i, in paralel, sa se invete limba romans, incepand cu scoala
primary.
Multi intelectuali gdgduzi cunosc $i in prezent limba romans
foarte bine: Gavril Gaidargi (decedat in 1998), Dionis Tanasoglu,
Nicolae Baboglu $i multi altii. Acestia militeazd pentru invatarea
limbii romane, in plus fatd de limba materna, avand astfel posibi-
litdti crescute de a se afirma.
34
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente .fi fragmente de istorie

Si aceasta carte dore$te a fi un indemn pentru insusirea limbii

roman de catre toti gagduzii. Am arAtat in alt capitol citatul acade-
micianului St. Ciobanu, in care acesta este impresionat de faptul ca
gagduzii vorbesc ambele limbi gagduza $i romana cu aceeasi
u$urinta, trecand uneori, in cursul convorbirii de la o limba la alta.

14. Un ofiter gagcluz erou

In armata romand erau multi ofiteri de origine gagauza. Este de
remarcat ofiterul Ion Vlah, din orasul Comrat, care a murit pe front
la cateva luni dupe inceperea razboiului din 1941. Era un tank
locotenent, $ef al promotiei sale de artileristi.
Primaria ora$ului Comrat a propus schimbarea denumirii
orasului din Comrat in Vlahia, in memoria eroului Ion Vlah.
Din cauza starii de razboi $i a evenimentelor ulterioare aceasta
schimbare a denumirii orasului nu s-a mai produs.

15. Ocupafia g'dgiluzilor

Exceptand intelectualii, functionarii $i meseriasii, marea majori-
tate a gagauzilor se ocupa cu agricultura, la fel ca ceilalti locuitori
ai sudului Basarabiei: romanii, bulgarii $i nemtii. Totu$i, pe langa
agricultura au existat unele ocupatii specifice. Astfel bulgarii erau
gradinari, nemtii se ocupau cu mica industrie, iar gagauzii se
ocupau cu pastoritul $i cu viticultura. $i astazi Comratul este un
important centru viticol $i de vinificatie, specialitatea sa find
muscatul Ciornai monah" (Monahul negru).
La Universitatea din Comrat exists o sectie de viticultura $i
vinificatie

16. Concluzii
Pentru a avea un viitor fericit, gagauzii trebuie sa se instruiasca
in $coli secundare $i Universitati, sa se integreze in societatea civila
a Republicii Moldova, evitand izolarea $i bantustanizarea, sa
cunoascd limba de stat, limba romand, se ocupe posturi de conduce-
re in ierarhia administrativd a Republicii Moldova, sa intretind
35
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente si fragmente de istorie

legdturi de prietenie $i colaborare cu Romania $i Turcia, sA par-

ticipe activ la activitatile Euroregiunii Dundrea de Jos.

17. Scurte informatii documentare

(I.Dron, Gagauzskie geograficeskie nazvania,
Stiinta, Chisindu, 1992)
CEADAR-LUNGA
Locuitorii ora$ului Ceadar Lunga sunt veniti din comuna
Ceadar de rang Leova, unde au fost adusi din sudul Dunarii
de boierul Ion Bal$.
Inainte de venirea gagduzilor, pe actuala vatrd a ora$ului
exista a$ezarea tatareascd Arau-Iurda, iar mai inainte, in
1541 (dupd harta lui Reichensdorf), asezarea Tiraspo,
probabil moldoveneasa pand la venirea tAtarilor. Astazi
Tiraspo este un cartier al ora$ului Ceadar-Lunga.
VULCANESTI
Satul Vulcdnesti a fost infiintat in anul 1441 de
moldoveni din satul Vulcdnesti, raionul Nisporeni. Si astazi
un cartier at ora$ului Vulcanesti se numeste Moldovan".
0 bund parte a gdgduzilor din Vulcdne$ti $i anume cei din
suburbia Cavarna (unde sunt multe familii cu numele de
Cavarnali) sunt Hasal gdgduzi, adicA influentati in culturd $i
bisericA de greci.
CONGAZ
Poarta numele unui trib at tatarilor nogai.
Primii imigranti din sudul Dundrii erau Hasal gAgduzi,
adica gagduzi aflati sub influenta greceascd in biserica $i
culturd.
In Congaz s-a nAscut poetul Tudor Zanet, in anul 1958.
COPCEAC
Poarta numele unui trib al tatarilor Nogai. De fapt este
numele pe care it dau tAtarii cumanilor.
Un cartier din Copceac se numeste Urumlar, adica greci.
Toponime: Cara tepe (movila neagrA), Sari er (pamant
galben).

36
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente si fragmente de istorie

BAURCI
Baurci este antroponim la Mani Nogai. Baurci inseamna
bucatar.
Baurci este insemnat pe harta lui Bauer (1783). Este
populat cu gagauzi veniti din plasa Leova in anii 1812-1816.
In anul 1922, locuitorul din Baurci Carapunarli Nechifor
a pus bazele satului Baurci din raionul Cainari.
CAZACLIA
Cazaiacli este numele unui trib al tatarilor Nogai.
Gagauzii din Cazaclia sunt veniti din Cerventi.
DEZGHINGEA
Este insemnat in harta lui Bauer (1783).
Gagauzii din Dezghingea sunt veniti din Vinita
(Bulgaria).
CISMECHIOI
Numele provine de la numele unui trib al tatarilor Nogai.
In 1752-1754 o grupa de gagauzi a incercat sa se
stabileascA in Polonia. Din diferite motive au migrat in
Ucraina, iar de aici, la inceputul secolului XIX, au venit in
Cismechioi (notat pe harta vremii ca sat tataresc).
TOMAI
GAgAuzii din Tomai au venit din comuna Tomai, raionul
Leova. Aici au fost adu$i de boierul Bal$, din sudul DunArii.
BESALMA
Baidanuli besalma este numele unui trib al tatarilor
Nogai. In anul 1924 o parte din locuitorii comunei au migrat
$i au fondat satul Cenac.
Gagauzii din Be$alma sunt veniti din Balgarevo $i Camen
Breag. In Be$alma s-ai nAscut poetii gagauzi D. Caracioban,
Mina Chiosea $i mai tanarul (n. 1949) Vasi Filioglu.
CIOC MAIDAN
Gagauzii din Ciocmaidan sunt veniti din Kicevo.
In anul 1929, o parte din locuitorii comunei au
fondat Carabiber (dupa numele mo$ierului care i-a primit pe
pamanturile sale, bulgarul Carabiber).
GAIDAR
Este un antroponim turco-musulman: Gaidar-Haidar-Aidar.
In hartile de la sfar$itul secolului XIX, Gaidar este
punctat la cca 40 km nord de actuala comuna Gaidar.
37
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Macris Segmente si fragmente de istorie

A VDA RMA
Este amintit in harta lui N. Bauer (1793).
Gdgduzii din Avdarma au venit o parte din corn. Orac de
langd Leova $i o alts parte din Bejanov $i Goriciani (sudul
Dundrii).
Avdar in limbile turcice inseamnd a rdstuma.
Poetul Fedor Marinoglu s-a ndscut in Avdarma in 1955.
CHIRSOVA
Initial comuna era pe malul drept al pardului Chirsou
(afluent al Ialpugului).
Dupd 1856, locuitorii s-au mutat pe malul drept at
Ialpugului pentru a rdmane in cadrul Rusiei.
BESGHIOZ
Locuitorii comunei sunt veniti din comuna Copcui din
plasa Leova. Si astazi in comuna Copcui-Leova se $tiu
locurile care erau ocupate de gdgduzi.
Be$ghioz = cinci izvoare.
CHIRIET LUNGA
Poartd numele unui trib al tatarilor Nogai. S-a roit $i a
format $i satul Cd$1a.
JOLTAI
Poartd numele tribului Nogai-jagaltai.
CONGAZCICUL de SUS
A fost infiintat in 1920, de gagduzi din Congaz.
CONGAZCICUL de JOS
A fost fondat de gagauzii din Congaz, in anul 1902.
CARLANENI
Locuitorii comunei sunt proveniti din coloni$ti veniti din
corn. Congaz pe mo$ia lui Ion Carlan. Primul locuitor a fost
Duscov Chiril al lui loan.
ETULIA
Gagauzii din Etulia sunt Hasal gagduzi, adica adevarati
gagauzi. Ei au suferit in culturd $i in biserica influenta
greceasca, spre deosebire de gdgduzii asezati mai departe de
litoral (Varna-Cavarna), care au suferit o anumita influenta
bulgareasca. Gagauzii din Etulia sunt veniti din Voivoda.
38
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente si fragmerue de istorie

BUGEAC
A fost infiintat la inceputul secolului XX, la 7 km nord de
Comrat. Astazi este in curs de urbanizare.
ABACLIA
Tribul tatar Nogai abacli avea ca totem abac-ul (idol).
SAMURZA
Numele localitatii se trage din antroponimul Musa Marza,
dupa cum Hagimus se trage de la Hagi Musa.
CARBALIA
Microtoponimul Derin culac = vale adanca.
CUBEI
Are un cartier care se numeste Citac Maalesi, in care se
vorbeste dialectul Citac.
CIALAC
Pana in 1918 vatra satului ii apartinea neamtului
Schlinger Zaporoscenco, fost salariat al cupetului (negusto-
rului) Zahariadi a luat mosia in arenda $i a colonizat gagAuzi.
CARACURT
Gagauzii din Caracurt sunt veniti din Primoste $i
Dobricico.
CIUMAI
Gagauzii din Ciumai sunt veniti din Cumanovo.
TROIANUL VECHI (ESKI TROIAN)
GAgauzii din Troianul vechi sunt veniti din Dobrotici.

39
www.dacoromanica.ro
 Dr. Anatol Mdcris Segmente si fragmente de istorie

In cercetarea pe teren efectuata in satele gagduzesti de catre

dr. hab. Ion Dron a gasit un numar important de microtoponime
romanesti ca, de exemplu: Caprita, Caseria, Magdrita, Podis, RAO,
HartOp etc. precum $i denumiri geografice compuse ca: Ikingi rapa,
Sukarki podis, Parloga punar, Lupu lepesi etc.
Acest fapt demonstreazd, pe de o parte, vechimea denumirilor
romdnesti, pe care gagauzii le-au gasit la venirea for in Bugeac $i pe
de alts parte convietuirea gagduzilor $i a romanilor in sate cu
populatie mixtd.

40
www.dacoromanica.ro
 'Da &wild de anti at (Iambi

. foto ,I.
foto 1. ' Invatatorul
invatatoarea ,. ': :., A. Demir
L' .
Zinovia Macr4 . .. n. .:''''" 4 din comuna
(1,
7
din Besalma '4 ,:ce -c'es'-' .4 ° a- I; ' esa''1. Besalma !V.-7 - .- el J,..--__

- -°
r ..?4,*7
r ...II ,.
:A' t .1) 'V'
/, 7,
I ll'C
5,a5; Ct4
tt!
'1\ Ill IA

foro 2.
Elevi gagauzi
din comuna Besalma :
: =.
A

iti -
. ,

itWISAI

I
i

foto 3.
Elevi gagauzi
din or. Comrat .ktfietrtivi; 4.

www.dacoromanica.ro
 "jb i-c)1111FilViC.' 9 4,
t.4

,44T:"^
X V;

. .

,,, 'oil'. at; 4'. 4-',;-'7, ,... t ,,. .

."'",.,
.L L,;' -'-'7.'-, "--4-,.,?:/r ,:..L,
---` 'V.: ,-','`;,: '., .', , .''', : '1- *
!:',;-_,,,' =4:41ki, ,
'
If .4,1111;7 , . '',., ,,-,. ','L 1.7" Ir.- ...: - /LA/
.

,.. ,... + /..:L"1..=Tz7;:",';'- 7. ' ''''''' A -,,\ I .

I '7'4'41
:,
.c,i,,..f....,,_ ....
../ N., '7.-,1k,
.;,,-'-':.;.-
. -.''- ,,,:L :
..,..
,
L L . Ls i 1 .
',1" I'' " ;..
p, ., V

, L

www.dacoromanica.ro
 V: r /1....1, , I!
.

; 4'
foto 6. Preotul Leonid Barb. rosie foto 7. Dr. Ing. Anatol Macris

V"' ft -F

.A1V1
foto 8. Ing. Valeriu Macri foto 9. Scriitorul Mina Chiosea

www.dacoromanica.ro
 LECENDA

LOCRtiTgii

ovrati7ii 41'446'
Dew m40,9.0
asr4Valtco,4 *tg.
OW COWL aff4_,tSit,
C art4/ff7.,

;ALA

(10 gad
hark! I. Sate gagauzesti din Gagauzia, din afara Gagauziei, dar in
Republica Moldova si din sudul Basarabiei (Ucraina)

www.dacoromanica.ro
 AV0DAIUJIM

.
/ Marnola-S41
I ,
...

harm
!
1- ,-- MAMA.L.
., /4? -....

C.;Nat" CONSTANTA
U. '
.Z
C .

hu Praise a

-Nord
Erode -
r
-Sud
Tochirgidoi
---
'WS 1Ns. fuic,tat

cormaln
37,01.9
/ 4:2 23
U
0 7. 1.
."1.74.:

-- ' It
::''' A.**,)..
-: 1 .14:1:sEnt".

www.dacoromanica.ro
1
SATURN
qt.Riniv.
, i-''''' f""
\
/ 3;
4\ .: .
M.

-.,:, , *go
'
LEGENDA (C
-c_, Noir VOA r'Al.
.4.. I 0 iotufe 4.-4 diL.6.-4.r
de. A- eV VARNA 109km
faitu-L4 13 til IL a
ene.A IV
7,74I
 Cuprins

Cuvant inainte 3
1. Raspandirea gagauzilor. Gdgduzii in Romania 5
2. Savantul francez Gaston Richard despre gdgduzi 8
3. Gagduzii $i limba romans 8
4. Gagauzii si rom'anii 10
5. Gagduzii sunt alaturi de roman 12
6. Personaliati gdgduze in viata politica,
culturall si economics a Romaniei 13
7. Alfabete folosite de gdgduzi 16
8. Comrat. Istoria inceputurilor sale 17
9. Comratul poate si trebuie sä devind orasul
intelegerii multietnice 19
10. Liceele din orasul Comrat pand in 1940 22
11. Scriitori gdgduzi, care militeazi
pentru strangerea legattuilor cu romanii 24
12. Moldova, inclusiv Gdgduzia
in Euroregiunea Dunarii de Jos 31
13. Un roman, militant pentru afirmarea
gdgduzilor: Dr. hab. Ion Dron 33
14. Un ofiter gdgduz erou 35
15. Ocupatia gdgduzilor 35
16. Concluzii 35
Anexa: Scurte informatii documentare 36
(din Ion Dron, Denumiri geografice gdgduzevi, $tiinta, Chisimiti" 1992)
Tab la de materii

www.dacoromanica.ro
 ,

www.dacoromanica.ro