MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

B) MEDICINA RAŢIONALĂ
B1) SPECIALITĂŢILE MEDICALE:
 elemente ale evoluţiei medicinii:
 desfiinţarea vechii facultăţi de medicină,
 înlocuirea acesteia cu o nouă instituţie liberă de orice control religios sau politic;
 frecventarea spitalelor şi prosecturilor, amfiteatrelor şi bibliotecilor,
 îmbinarea sistematică a învăţământului cu cercetarea ştiinţifică,
 se descoperă şi încep să se folosească curent percuţia şi auscultaţia,
 se fundamentează teoretic şi practic metoda anatomo-clinică,

or
 se confruntă simptomatologia clinică cu leziunile anatomo-patologice,
 se intuieşte importanţa fiziologiei şi a experimentului fiziologic pentru medicina clinică şi

til
intuirea existenţei germenilor specifici cauzatori de boală,
 spitalele sunt:
 centre de tratare a bolnavilor,
 centre de cercetare ştiinţifică şi învăţământ medical,
 chirurgii lucrează acum în spital alături de medici,
en
ud
 Gaspard Laurent Bayle 1774- 1816
 a contribuit la studiul ftiziei, afirmând specificitatea tuberculilor,
st

 “Recherches sur la phtisie pulmonaire” -o sinteză a cercetărilor sale legate de TBC,

 François-Joseph-Victor Broussais 1772-1838
 a încercat să se debaraseze de spiritul de sistem, să reformeze "doctrina medicală general
ul

admisă", înlocuind-o cu o doctrină proprie, medicina fiziologică,

 teoria lui a redus ansamblul manifestărilor morbide şi chiar psihice la un proces elementar de
uz

iritaţie, cu punct de plecare intestinal şi de inflamaţie a organelor solide,

 considera că remediul tuturor bolilor este sângerarea,
 principala sa operă este “Catehismul medicinei fiziologice”- 1824
pt

 Fidele Pierre Bretonneau 1778-1862

 studii privind febra tifoidă şi difteria,
 a descris leziunile specifice- inflamaţia foliculilor intestinali, falsele membrane,
 a emis ipoteza contagiozităţii şi specificităţii acestor boli, anticipând marea descoperire a lui
Pasteur,
 Armand Trousseau 1801-1867
 a descris febra tifoidă şi difteria împreună cu Bretonneau;

92
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 Jean-Baptiste Bouillaud 1796-1881

 adept şi continuator a metodei anatomo-clinice;
 a arătat că majoritatea cardiopatiilor valvulare,
sunt de natură reumatismală,
 descrie zgomotul de galop al inimii,
 Pierre Charles Alexandre Louis 1787-1872
 este întemeietorul metodei statistice în medicină,
 Paul Duroziez 1826-1897
 a studiat stenoza mitrală,

or
 Joseph Skoda 1805-1881
s-a dedicat studiilor privind percuţia, auscultaţia toracică şi diagnosticul diferenţial,

til
autorul unui tratat de examinare toracică,
fondatorul nihilismului terapeutic specific şcolii vieneze,

 John Lukas Schönlein 1793-1864

 fondatorul şcolii "naturiste" ,
en
considera că sarcina principală a clinicianului era stabilirea diagnosticului,
ud
 a descris boala care-i poartă numele,
 a descoperit parazitul favusului,
st

 Richard Bright 1789-1858

 primul clinician care studiază bolile renale bazându-se pe metoda anatomo-clinică,
 descrie forma cardiacă şi forma renală a nefritelor,
ul

 Thomas Addison 1795-1860

 a descris anemia pernicioasă şi insuficienţa suprarenală,
uz

 James Parkinson 1755-1824

 a descris boala Parkinson,
 Thomas Hodgkin 1798-1866
pt

 a descris limfogranulomatoza malignă,

 John Cheyne 1777-1836
 împreună cu discipolul său a descris respiraţia Cheyne-Stockes,
 William Stockes 1804-1878
 a descris respiraţia Cheyne-Stockes,
 a descris boala Stockes-Adams,
 Robert Adams 1791-1875
 a descris boala Stockes-Adams,

93
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 Robert James Graves 1796-1853

 a dat una din primele descrieri ale guşii exoftalmice,
 Dominic John Corrigan 1802-1880
 a descris insuficienţa aortică, suflul diastolic,
 Adolf Küssmaul 1822-1902
 a descris periarterita nodoasă, paralizia bulbară progresivă, semnele comei diabetice cu
acetonurie, pulsul paradoxal,
 Anton Biermer 1827-1892
 a descris anemia pernicioasă,

or
 Serghei Petrovici Botkin 1832-1889
 a diferenţiat hepatita virală de alte hepatite,

til
B2) CHIRURGIA ŞI DISCIPLINELE CHIRURGICALE:
 caracteristic este desfiinţarea treptată a şcolilor de chirurgie,

a) ANESTEZIA
 Williamson Crawford Long 1815-1878
en
 chirurgii încep să fie recrutaţi din rândul absolvenţilor de facultate de medicină,
ud
 în martie 1842 îi extirpă unui prieten o tumoră cervicală după ce îi dă eter,
 Horace Wells 1815-1848
st

 decembrie 1844- în calitate de dentist- îi face o extracţie fără durere unui pacient, după ce îi
administrează protoxid de azot,
 William Morton 1819-1868
ul

 în septembrie 1846 –dentist- face o extracţie după o anestezie cu eter;

uz

 pe mormântul lui este scris:

 "William Morton, inventatorul şi descoperitorul anesteziei prin inhalaţie. Înaintea lui, în toate
timpurile, chirurgia era o tortură. Prin el durerea în chirurgie a fost stăpânită şi desfiinţată. De
la el înainte, ştiinţa stăpâneşte durerea”,
pt

 John Collins Warren 1778-1856

 efectuează prima operaţie chirurgicală sub anestezie cu eter, în octombrie 1846
 între aceşti descoperitori se va dezlănţui o acerbă luptă pentru prioritate, ce i va conduce către alienare şi sinucidere,

b) ANTISEPSIA SI ASEPSIA:
 Ignaz Philip Semmelweis 1818-1865
a făcut prima comunicare în acest sens, când s-a referit la etiopatogenia şi profilaxia febrei
puerperale;

94
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

pornind de la observaţiile sale, a dedus că febra puerperală este vehiculată în serviciul de obstetrică
şi ginecologie de medici şi studenţi care vin la patul bolnavelor direct din sala de disecţie;
spălarea mâinilor cu clorură de calciu înainte de intrarea în clinică a condus la o considerabilă scădere
a îmbolnăvirilor de febră puerperală,
 a scris: Die Aetiologie, der Begriff und die Prophylaxis des Kindbettt fiebers,
 alungat de contemporani pentru curajul de a le cere medicilor să se spele pe mâini a murit într

 Joseph Lister 1827-1912

chirurg englez,
a ajuns la presupunerea că infecţia rănilor postoperatorii nu e decât un soi de putrefacţie,

or
cauzată de microorganisme,
pentru combaterea acestora a folosit: fenolul, pomezile fenicate, soluţiile de acid fenic,

til
c) CHIRURGIA:
 Guillaume Dupuytren 1777-1835
 autorul unor studii privind:
 tratamentul chirurgical al anevrismelor,
 ligatura arterei iliace externe şi a arterei subclaviculare;
en
ud
 fractura de peroneu (fractura D.),
 retracţia aponevrozei palmare (boala D.),
st

 a realizat prima intervenţie într-un abces cerebral,

 Jacques Mathieu Delpech 1777-1832
profesor de chirurgie la Montpellier,
ul

autor al unor tratate asupra tuberculozei vertebrale,

este primul care a efectuat secţiunea subcutanată a tendonului lui Ahile,
uz

 Alţi reprezentanţi ai şcolii chirurgicale franceze sunt:

 Alfred-Armand-Louis-Marie Velpeau 1795-1867
 a inaugurat chirurgia modernă a cancerului mamar,
pt

 Jean-Dominique Larrey 1766-1842

 în timpul bătăliei de la Borodino a executat peste 200 de operaţii în 24 de ore, a organizat
ambulanţele de război,
 Jean Civiale 1792-1867
 fondatorul urologiei franceze
 John Bell 1763-1820
 contribuţii în domeniul chirurgiei vasculare,

95
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 Astley Cooper 1768-1841

 unul din primii chirurgi care a practicat ligatura arterei subclaviculare şi a aortei abdominale;
 are descoperiri anatomice care au rămas legate de numele său:
 ligamentul Cooper,
 hernia Cooper etc.
 Nikolai Ivanovici Pirogov 1810-1881
 a efectuat primele operaţii osteoplastice,
 şi primele cercetări experimentale asupra narcozei,
 “Descrierile anatomice”- 1846- contribuţii la

or
cunoaşterea plăgilor prin armă de foc,
 Tito Vanzetti 1809-1888

til
 a practicat prima ovarotomie,
 Francesco Rizzolli 1809-1880
 considerat unul din fondatorii ortopediei moderne,
 Konrad Martin Laugenbeck 1776-1851
 a practicat cu succes prima histerectomie,
en
ud
 James Paget 1818-1862
 a descris boala Paget- dismetabolism al calciului,
st

 a descoperit chişti de Trichinella spiralis în muşchi,

 J.Friedrich Dieffenbach 1792-1847
 inovator în medicina plastică,
ul

 Carl Ferdinand von Graeffe 1787-1840

 a perfecţionat operaţia cezariană şi transfuzia de sânge,
uz

 Theodor Billroth 1829-1894

 a imaginat tehnici de operaţii pe faringe, laringe, stomac, intestin, căi biliare,
 Péan a descris pensa hemostatică,
pt

 Richard von Volkmann 1830-1889

 efectuează prima operaţie de carcinom al rectului,
 a imaginat chiureta Volkmann,
 Friederich Daniel von Recklinghausen 1833-1910
 a descris neurofibromatoza, o osteită fibroasă generalizată,
 a efectuat prima ablaţie în paratireopatia chistică,
 Theodor Kocher 1841-1917
 a realizat prima enteroanastomoză, procedeul Kocher de reducere a luxaţiei humerale,

96
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 a construit sonda Kocher, pensa cu dinţi,

 Auguste Nélaton 1807-1873
 a inventat sonda care-i poartă numele, un procedeu de anastomie,
C3) GENETICA:
 Charles Darwin 1809-1892
 a fundamentat legea selecţiei naturale,
 în opera sa: “Despre originea speciilor” publicată la Londra în 1859 a formulat o serie de legi
generale ale evoluţiei,
 a adunat în acest scop numeroase dovezi din lumea fosilelor, a anatomiei şi fiziologiei comparate,

or
a geografiei animale şi vegetale, a embriologiei precum şi din studiul organelor rudimentare,
 a ajuns la concluzia că speciile nu erau entităţi imuabile, rezultat al creaţiunii divine, ci

til
dimpotrivă, ele se transformă progresiv unele în altele, hotărând astfel evoluţia lumii vii,
 mecanismul care stă la baza acestui proces e diferit de cel imaginat de Lamark,

fiecare specie sunt eliminaţi indivizii cei mai slabi,

 aşa se realizează automat selecţia naturală,
en
 la baza noi teorii a pus concurenţa între indivizi, “lupta pentru existenţă”, datorită căreia din
ud
 August Friedrich Leopold Weismann 1834-1914
 zoolog german,
st

 s-a ridicat împotriva teoriei eredităţii caracterelor câştigate,

 identifică 2 elemente diferenţiate în constituţia individului:
 totalitatea organelor sau soma- substratul omului, piere odată cu el,
ul

 celulele germinative sau germenul, izvorul generaţiilor viitoare, -este nemuritor,

uz

 în ou apar de la început cele 2 categorii de celule, dar care sunt autonome,

 nu explică de ce anumite modificări efectuate în somă, ca urmare a acţiunii mediului aduc
schimbări în germene,
 Gregor Mendel 1822-1884
pt

 şi-a realizat experimentările pe mazăre, obţinând numeroase varietăţi

 el a constatat uniformitatea primelor generaţii de hibrizi şi polimorfismul următoarelor,
 despre el Jacques Ruffié afirmă: “Vreme de 50 de ani sau pe aproape, întreaga ştiinţă a eredităţ
jurul mendelismului. Trebuie aşteptate progresele biologiei moleculare pentru ca ea să depăşească un nou prag.
Însă mendelismul şi legile sale nu pot fi repuse în discuţie”,

C4) HISTOLOGIA ŞI CITOLOGIA

 progresele au fost posibile datorită evoluţiei tehnicii
 au fost inventate:
 “ imersia în apă”- G.Amici,

97
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 obiectivul compus- Ch. L. Chevalier,

 imersia în ulei- Ernst Abbe,
 obiectivul apocromatic,
 condensatorul ocular,
 prepararea a numeroşi fixatori şi coloranţi,
 utilizarea microtomului,
 Max Schultze 1825-1874
 considera că protoplasma nu era decât o masă omogenă, vâscoasă şi transparentă, care
conţinea în suspensie granule şi vacuole,

or
 a dovedit că celulele mixomicetelor erau lipsite de membrană, drept care a considerat că rolul
esenţial în celulă îi revine protoplasmei,

til
 Oskar Hertwig 1849-1922
 a dovedit că fragmentele de protoplasmă separate de nucleu mor repede

 Robert Remak 1815-1865, H von Mohl 1805-1872, Virchow

 au descoperit procesul diviziunii celulare,
en
 elaborând lucrarea “ Celula şi ţesuturile” a realizat practic separarea citologiei din histologie,
ud
 au arătat că masa celulară participă la citogeneză,
 au descoperit diviziunea indirectă sau cariokineza,
st

 Rudolf Virchow 1821-1902

 profesor la Berlin, considera că:
 celula e elementul morfologic din care este alcătuit întreg ţesutul viu- fiind forma elementară
ul

a organismului,
 celulele provin una din alta şi nu din o ipotetică “blastemă” primitivă, cum susţinea Schwann,
uz

 considera că animalele pluricelulare nu sunt decât organizări “sociale” provenite din însumarea unor
activităţi vitale celulare,
 celula e o individualitate fiziologică, vitală a organelor pe care le constituie,
pt

 vorbeşte despre “statul celular”, susţinând că nu există centre de unde să fie condusă
activitatea organismului
 a arătat că patologia se reduce la 3 principii:
 principiul localizării speciale a leziunii
 întregul proces al bolii este localizat: degenerările şi inflamaţiile, neurozele şi febrele
 principiul leziunii celulare
 celula e unitatea elementară de viaţă, conţinutul ei e viaţa alterată, viaţa în condiţii
anormale,

98
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 schimbările locale cauzate de boală sunt în cele din urmă resorbite, modificând
morfologic celulele ce alcătuiesc locul afectat, provocând întârzieri în activitatea lor
 principiul predispoziţiei sau cauzei interne a bolilor
 aceeaşi cauză externă acţionează deosebit asupra unor celule
 unele celule sunt iritate, altele vătămate sau paralizate
 viaţa celulei bolnave produce o primejdie certă ce deosebeşte boala de starea de sănătate,
 Rudolf Albrech von Kölliker 1817-1905
 a realizat interpretarea generală a formaţiilor ţesutului normal din punct de vedere celular,
 considera nucleul ca un corp vezicular, delimitat de o membrană şi cu nucleoli în suspensie,

or
 J. von Gerlach 1820-1896
 a considerat că ţesutul nervos este constituit dintr-o reţea continuă dendritică,

til
 Camillo Golgi 1843-1926
 a considerat că ţesutul nervos este constituit dintr-o reţea continuă axonică,
 Santiago Ramon y Cajal 1852-1934

en
 a demonstrat individualitatea morfologică şi genetică a celulei nervoase,
 a formulat legea contactului pericelular, conform căreia celulele sistemului nervos nu au
ud
legături prin continuitate, ci prin “ contiguitate”,
 Theodor Schwann 1810-1882
st

 a elaborat împreună cu Mathias Schleiden teoria celulară,

C5) MICROBIOLOGIA
 Heinrich Schröder şi Theodor von Dusch 1824-1890
ul

 au arătat că dezvoltarea organismelor în medii alterabile e datorată unui agent existent în aer
şi destructibil prin căldură,
uz

 nu au putut demonstra că era vorba de un organism preexistent sau supraadăugat în acele medii,
 Felix- Archiméde Pouchet 1800-1872
 “Heterogenia”- 1859,
pt

 a considerat că realitatea generaţiei spontane e demonstrată experimental,

 Henri Charlton Bastian 1837-1915
 a vorbit şi el de generaţia spontană,
 Louis Pasteur 1822-1895
 chimist, cercetări privind:
 disimetria moleculară
 a stabilit un raport direct între proprietăţile cristalelor şi sensul polarizării rotatorii,
 acest fenomen reprezintă o proprietate caracteristică a vieţii,

99
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 a considerat forţele vii ca un câmp de acţiune a forţelor disimetrice,

 fermentaţiile
 fermentaţia alcoolică şi lactică se datoreşte intervenţiei unor microorganisme,
 în procesele fermentative, o mare cantitate de substanţă este activizată de o infimă
cantitate de microorganisme,
 putrefacţia nu este decât o fermentaţie,
 generaţia spontană
 după ce a dovedit că în condiţiile actuale nu se poate pune în evidenţă apariţia
materiei vii de materia fără viaţă, a recunoscut că e cu neputinţă să se demonstreze

or
imposibilitatea absolută a generaţiei spontane,
 bolile transmisibile la oameni şi animale:

til
a stabilit etiologia bolii viermilor de mătase,
a făcut cercetări privind holera găinilor, la care a inoculat soluţii de microbi atenuate şi a

agent patogen virulent,

en
constatat că acestea făceau o formă uşoară de boală, care împiedica îmbolnăvirea cu un

a repetat experienţa la oi pentru combaterea cărbunelui, comunicând rezultatele la 28.02.1881 la

ud
Academia de Ştiinţe,
a studiat imunizarea împotriva turbării,
st

cercetările elevilor săi Chamberland, Roux şi Thuillier, dar şi ale lui R.Koch au confirmat
teoria specificităţii: o boală infecţioasă e datorată unui germen specific, care cauzează
aceeaşi boală infecţioasă,
ul

 astăzi se ştie că teoria este oarecum depăşită:

 febra tifoidă e produsă atât de bacilul Eberth, cât şi de germenii paratifici,
uz

 cocul poate produce atât erizipel cât şi meningită, nefrită, abcese,

 Robert Koch 1843-1910

 cercetări asupra bolii cărbunelui,
pt

 a descoperit bacilul tuberculozei şi vibrionul holeric,

 a scris: Etiologia dalacului- comunicare- comunicare 1876, Etiologia tuberculozei,
a insistat ca bolnavii de tuberculoză să fie izolaţi în sanatorii până la vindecare,
a descoperit tuberculina care deşi nu a putut fi folosită în tratamentul tuberculozei şi-a dovedit
eficienţa în profilaxie,
a enunţat celebra triadă de Postulate care preciza condiţiile în care o specie microbiană era
cauza unei îmbolnăviri,
a introdus mediile solide pentru cultura bacteriilor,
 Edwin Klebs 1834-1913 şi Frderich Löffler 1852-1915

100
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 au descoperit bacilul difteriei, care le poartă numele,

 Löffler a descoperit bacilul morvei,
 Ilia Ilici Mecinikov 1845-1916
 a descoperit fenomenul fagocitozei şi a descoperit că acesta este echivalent cu digestia
intracelulară,
 a semnalat rolul leucocitelor în mecanismele imunităţii naturale şi dobândite,
 Emil Behring 1854-1917 şi Shibasaburo Kitasato 1852-1931
 au imunizat cobaii împotriva toxinei tetanice,
 ei au ajuns la concluzia că este suficient să se inoculeze unui animal o toxină ca aceasta să

or
elaboreze o anatoxină,
 A.V. Cornil

til
 împreună cu Victor Babeş a publicat tratatul “Les bactéries et leur rôle dans l’histologie
pathologique des maladies infectieuses” prima lucrare de sinteză din microbiologie,
 Escherich Theodor 1857-1911
 a descris cocobacilul,
 Gafky Georg 1850- 1918
en
ud
 a descris bacilul tific,
 Albert Neisser 1855-1917
st

 a descris gonococul,
 Fritz Richard Schaudinn
 a descris spirocheta pallidum,
ul

 Paul Ehrlich 1854-1915

 precursorul imunologiei moderne, a diferenţiat tipurile de leucocite,
uz

 a introdus formula leucocitară,

 Roux Emile 1853-1933
 coautor al vaccinului antirabic 1885,
pt

 a preparat serul antidifteric pe cal,

 Alexandre Yersin 1863-1943
 a descoperit bacilul ciumei,
 Charles Nicolle 1866-1936
 a descoperit împreună cu Etienne Burnet transmiterea tifosului exantematic prin vector-
păduchele,
 Alphonse Laveran
 a descoperit parazitul malariei,

101
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 Charles Edouard Chamberland 1851-1908

 coautor cu Pasteur la teoria germenilor,
 a inventat primul filtru biologic,
 Jules Bordet 1870-1961
 a descoperit reacţia de fixare a complementului,
 a descoperit lysogenia împreună cu Mihai Ciucă,
 Edmond Et Nocard 1850-1903
 medic veterinar, a preparat împreună cu Emil Roux primul ser împotriva difteriei umane pe cal,
C6) FIZIOLOGIA

or
 Claude Bernard 1813-1878
 a introdus noţiunea de mediu intern care asigură continuitatea şi echilibrul funcţiilor vitale

til
 studii asupra: nervilor vasomotori, simpaticului, pancreasului,
 a arătat că glucoza adusă de sânge la ficat e un combustibil al organismului,

organism,
en
 a arătat că procesul de combustie se desfăşoară nu numai în plămâni, ci în toate ţesuturile din

 a făcut cercetări asupra acţiunii stricninei, curarei sau CO2 asupra sistemului nervos,
ud
 în “Introduction á l’etude de la médicine expérimentale” a analizat condiţiile pe care trebuie să le
întrunească investigaţiile în domeniul biologiei şi medicinii,
st

 a dovedit rolul sucului pancreatic în digestie,

 a afirmat că baza cercetărilor în medicină este experimentul,
 Evanghelista Purkinje 1787-1869
ul

 amenajează primul laborator oficial de fiziologie,

uz

 descrie cilindraxul, histologia cerebelului,

 creează numele de protoplasmă,
 Magendie Fr. 1783-1855
 identifică rolul rădăcinilor nervilor rahidieni, considerând că cele posterioare sunt senzitive ţi
pt

cele anterioare motorii,

 Pierre Flourens 1794-1867
 descoperă centrii respiratori în bulb,
 descrie rolul cerebelului,
 Herman Helmholtz 1820-1894
 a măsurat viteza impulsului nervos, latenţa reflexelor,
 a construit primul oftalmoscop,
 Thomas Young 1773-1829

102
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 explică auzul şi vederea,

 Charles Edouard Brown Sequard 1817-1894
 afirmă că “fiecare ţesut, fiecare organ, are secreţie internă.”,
C7) ANATOMIA PATOLOGICĂ:
 Iulius Friederich Conheim 1839-1884
 descoperă diapedeza leucocitelor,
 descrie structura muşchilor striaţi,
 emite teoria embrionară a tumorilor,
 studii privind inflamaţia,

or
C8) MEDICINA LEGALĂ:
 Lombrozo

til
 elaborează teoria criminalului înnăscut şi a originii sociale a infractorilor,
 Edouard von Hoffman 1857-1897
 a înfiinţat şcoala de medicină legală de la Viena,
 Paul Brounardel
 monografii despre viol, infanticid şi moartea subită,
en
ud
C9)RADIOLOGIA:
 Wilhelm Conrad Roentgen 1845-1923
st

 a realizat prima radiografie (mâna soţiei),

C9)NEUROLOGIE:
 Pierre Paul Broca 1824-1880
ul

 a precizat legătura dintre vorbire şi o anumită regiune a creierului,

uz

 Jean Marie Charcot 1825-1893

 diferenţiază reumatismul articular cronic şi guta,
 sistematizează atrofiile musculare,
 descrie scleroza laterală amiotrofică, atrofia musculară progresivă (împreună cu Pierre
pt

Marie), scleroza în plăci (împreună cu A. Vulpiau), isteria,

C10) OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE:
 James Young Simpson 1811-1870
 a introdus anestezia cu cloroform,
 J. Marion Sims 1813-1883
 a operat: retroversia uterină, tumori craniene,
 a inventat: depărtătoarele vaginale Sims, speculum vaginal Sims.

103