UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ŞCOALA DOCTORALĂ „SIMION MEHEDINŢI”

TEZĂ DE DOCTORAT

PODIŞUL MEHEDINŢI - POTENŢIAL ŞI

VALORIFICARE TURISTICĂ

REZUMAT

Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. George Erdeli

Doctorand:
Mihaela Manolea

BUCUREŞTI
2011
2
 CUPRINS

PARTEA I: CONSIDERAŢII GENERALE

Capitolul 1. Aspecte teoretice şi metodologice

3
1.1. Turismul – definiţii şi aspecte conceptuale
1.2.Conceptul de turism durabil: definiţii, caracteristici şi principii
generale
1.3. Rolul şi tendinţele turismului în contextul dezvoltării durabile
regionale şi locale
Capitolul 2. Istoricul cercetărilor

PARTEA a II-a: INDIVIDUALITATEA ŞI ORIGINALITATEA

GEOGRAFICĂ A UNITĂŢII DE ANALIZĂ

Capitolul 3. Aşezarea geografică

3.1. Limite fizico-geografice
3.2. Poziţia geografică în funcţie de principalele căi de comunicaţie
Capitolul 4. Elemente ale cadrului fizico-geografic
4.1. Relieful – suport şi potenţial de dezvoltare a habitatului
4.2. Condiţiile climatice – factor favorizant pentru umanizarea regiunii
4.3. Hidrografia şi resursele de apă
4.4. Condiţiile
Capitolul 5. Cadrul economic şi socio-demografic
5.1. Geografie istorică şi toponimie geografică
5.2. Caracteristicile reţelei de aşezări umane
5.2.1. Factori de influenţă în repartiţia geografică şi evoluţia aşezărilor
umane . . . . . . .
5.2.2. Mărimea demografică, structura, forma şi textura aşezărilor
5.3. Evaluarea potenţialului uman în conformitate cu conceptul de
dezvoltare durabilă
5.3.1. Evoluţia numerică şi repartiţia geografică a populaţiei
5.3.2. Mişcarea naturală a populaţiei
5.3.3. Mişcarea migratorie
5.3.4. Bilanţul total şi tipuri de evoluţie demografică
5.3.5. Densitatea populaţiei
5.3.6. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe
5.4. Relaţii în teritoriu şi sisteme de aşezări
5.5. Contextul economic

4
PARTEA a III-a. EVALUAREA ELEMENTELOR DE POTENŢIAL
TURISTIC

Capitolul 6. Potenţialul natural în contextul valorificării turistice

6.1. Fondul morfoturistic
6.2. Rolul turistic al climei
6.3. Fondul turistic hidrogeografic
6.4. Potenţialul turistic biogeografic
Capitolul 7. Potenţialul turistic antropic
7.1. Potenţialul turistic cultural istoric
7.1.1. Obiective turistice de natură istorică
7.1.2. Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică
7.1.3. Obiective turistice cu caracter etno-folcloric
7.2. Potenţialul turistic tehnico-economic

PARTEA a IV-a: STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A

POTENŢIALULUI TURISTIC

Capitolul 8. Nivelul de organizare si dezvoltare al bazei tehnico-materiale

pentru turism
8.1. Structuri de cazare
8.2. Structuri de alimentaţie pentru turism
8.3. Structuri turistice de tratament
8.4. Structuri de primire turistică de agrement şi divertisment cultural
8.5. Structuri de transport
8.6. Structuri de promovare şi comercializare turistică
Capitolul 9. Turismul in Podișul Mehedinti
9.1. Tipuri si forme de turism practicate in Podișul Mehedinti
9.2. Oferta turistica a Podişului Mehedinţi
9.3. Atractivitatea turistică
9.4. Estimarea potenț ialului turistic. Analiza opiniei turiștilor cu ajutorul
chestionarului
Capitolul 10. Zonarea turistică a Podişului Mehedinţi
10.1. Zone de interes turistic
10.2. Analiza SWOT a situaţiei existente în domeniul turismului local

5
PARTEA a V-a. DEZVOLTAREA DURABILĂ – PREMISĂ
FUNDAMENTALĂ A EVOLUŢIEI POTENŢIALULUI TURISTIC

Capitolul 11. Orientări strategice şi direcţii prioritare de dezvoltare ale

turismului
11.1. Factori potenţiali interesaţi în dezvoltarea durabilă a activităţii de
turism
11.2. Stabilirea domeniilor de activitate în care se impun măsuri şi acţiuni
concrete de intervenţie
11.3. Tipuri şi forme de turism ce se pot dezvolta în Podişul Mehedinţi
Capitolul 12. Măsuri şi acţiuni înscrise în planul operaţional de acţiune
pentru dezvoltarea turismului
12.1. Elaborarea politicilor locale şi stabilirea cadrului de dezvoltare a
activităţii de turism
12.2. Atragerea, instruirea şi dezvoltarea resurselor umane şi a forţei de
muncă pentru activitatea din turism
12.3. Elaborarea strategiilor, stabilirea si întreprinderea acțiunilor de
promovare, dezvoltare si diversificare a ofertei turistice locale
12.4. Implicarea activă a administraţiei publice locale în dezvoltarea
turismului

Concluzii
Bibliografie
Anexe

6
 ASPECTE CONCEPTUALE, CONŢINUT,
METODE DE ANALIZĂ

Studiul asupra Podişului Mehedinţi – Potenţial şi

valorificare turistică se înscrie într-o serie mai largă de lucrări cu
caracter regional, consacrate unor spaţii fizico-geografice,
social-economice şi culturale, cu o anumită reprezentativitate în
ansamblu teritorial naţional. Suprafaţa adiacentă Podişului
Mehedinţi, un spaţiu cu vechi semnificaţii spirituale, a exercitat
de-a lungul timpului o mare forţă de atracţie pentru cercetarea
ştiinţifică din diferite domenii, fiind abordată şi de geografi, atât
sub aspect fizico-geografic, cât şi sub raportul componentelor
socio-umane.
Prezentul studiu a fost susţinut de numeroase metode şi
procedee de analiză şi evaluare care să permită o vizualizare
concretă şi corectă asupra evoluţiei şi perspectivelor de
dezvoltare turistică ale unei zone ce dispune de importante
resurse turistice. Necesitatea elaborării unei lucrări privind
valorificarea potenţialului turistic la nivelul Podişului Mehedinţi
a derivat din faptul că, în cuprinsul acestui spaţiu geografic
întâlnim numeroase forme native, valori fundamentale ale
existenţei umane şi elemente specifice de atracţie turistică care,
în contextul unei optime exploatări, ar putea genera un plus în
ceea ce priveşte dezvoltarea aşezărilor umane din zonă. Astfel,
majoritatea direcţiilor de cercetare au vizat o analiză obiectivă
asupra diversităţii şi calităţii resurselor turistice, precum şi
modalităţile prin care pot fi valorificate acestea, în contextul mai
larg al dezvoltării durabile.
În altă ordine de idei, la alegerea acestei teme de cercetare,
dincolo de factorul obiectiv - legat de cunoaşterea insuficientă a
potenţialului turistic din Podişului Mehedinţi şi a formelor de
valorificare a acestuia, a contribuit şi un factor de ordin subiectiv
– autoarea fiind legată de aceste locuri prin numeroase elemente
de ordin afectiv, ceea ce a condus către un ataşament

7
suplimentar faţă de acest studiu. Această lucrare a continuat linia
preocupărilor autoarei pe linia cercetării geografice a spaţiului
mehedinţean. În plan profesional, realizarea unei lucrări de
asemenea amploare a contribuit la îmbunătăţirea activităţii
profesionale a autoarei printr-o susţinută muncă de documentare
ştiinţifică şi de teren care, în final a condus la cunoaşterea
detaliată a caracteristicilor spaţiului turistic aferent Podişului
Mehedinţi.
Prin această lucrare de doctorat s-a dorit aducerea unui
plus la nivelul bazei de cunoştinţe referitoare la potenţialul
turistic de care Podişul Mehedinţi dispune, întrucât acest sector a
fost insuficient studiat şi descris în literatura de specialitate.
Ceea ce s-a dorit a fost realizarea unei analize referitoare la
atractivitatea turistică a acestor elemente şi realizarea unei
corelaţii între acest grad de atractivitate şi gradul de valorificare
turistică. În urma acestor analize, în funcţie de rezultate, au fost
identificate posibile soluţii pentru dezvoltarea ulterioară a
turismului în zonă.
În diagnoza potenţialului turistic al Podişului Mehedinţi s-
a realizat o analiză sintetică la nivelul formelor şi mijloacelor de
valorificare turistică, atât din punct de vedere a potenţialului şi
echipării turistice a zonei, cât şi din perspectiva unei strategii de
dezvoltare a bazei materiale necesară în amenajarea turistică.
Totodată, s-a avut în vedere o atentă examinare şi cercetare a
decalajelor şi neconcordanţelor produse în timp, între potenţialul
natural şi amenajările turistice, în acest sens, implementarea
progresului tehnic în activitatea de recreere impunându-se
categoric, eforturi deosebite fiind necesare pentru modernizarea
infrastructurii de primire turistică.
În elaborarea prezentului studiu, o etapă importantă a
reprezentat-o stabilirea obiectivelor, fiind propuse în acest sens
realizarea a două categorii de obiective:
· obiective generale, ce au în vedere stabilirea direcţiilor
principale de desfăşurare a studiului;

8
· obiective specifice, care vizează stabilirea unor direcţii
concrete de acţiune
derivate din obiectivele generale dar care se concretizează prin
activităţi bine definite care stau la baza desfăşurării cercetării
ştiinţifice.
Obiectivele generale au vizat, pe de o parte, utilizarea
metodelor potrivite temei de studiu abordate în vederea
colectării, analizării şi interpretării datelor iar, pe de altă parte,
dezvoltarea perfecţionarea profesională prin îmbunătăţirea
metodologiei de lucru.
Prin stabilirea acestor două obiective generale s-a urmărit
eficientizarea liniei generale a cercetării, prin determinarea
metodelor necesare şi potrivite abordării temei de studiu, în
vederea obţinerii unor rezultate satisfăcătoare din punct de
vedere ştiinţific, rezultate care, ulterior, au permis stabilirea
direcţiilor de dezvoltare. De asemenea, prin realizarea primului
obiectiv s-a urmărit şi atingerea celui de-al doilea obiectiv
general, respectiv dezvoltarea profesională, prin modelarea şi
dezvoltarea capacităţilor de evaluare, analiză, interpretare în
urma cercetării de teren, a prelucrării datelor şi valorificării
rezultatelor.
Identificarea obiectivelor generale au presupus şi stabilirea
direcţiilor majore de acţiune, însă desfăşurarea studiului nu ar fi
fost posibilă fără stabilirea unor direcţii concrete de abordare a
temei, materializate prin obiectivele specifice ale prezentului
studiu. Astfel, au fost identificate următoarele obiective
specifice: identificarea elementelor de potenţial turistic din
perimetrul Podişului Mehedinţi; evaluarea cantitativă şi
calitativă a elementelor de potenţial turistic ce se pot constitui în
obiective turistice; determinarea gradului de valorificare turistică
a zonei prin intermediul indicatorilor specifici; stabilirea de noi
direcţii de dezvoltare şi valorificare prin turism a elementelor de
potenţial turistic.

9
 Obiectivele specifice au vizat activităţile concrete care au
fost întreprinse în vederea realizării scopului final al lucrării. S-
au avut în vedere activităţi de documentare asupra temei de
studiu şi asupra zonei de interes, cu scopul unei identificări cât
mai exacte a elementelor de potenţial turistic, iar evaluarea
calitativă a acestor elemente a reprezentat unul dintre obiectivele
de bază ale prezentului studiu, concretizat prin activităţi de
apreciere calitativă a elementelor identificate anterior,
urmărindu-se o ierarhizare a acestora. Obiectivele specifice au
vizat şi stabilirea unei legături între atractivitatea unora dintre
elementele de patrimoniu şi gradul de valorificare prin turism,
urmărindu-se să se stabilească dacă există o corelaţie între
importanţa turistică a unui element şi gradul lui de atractivitate,
pe de o parte şi gradul de valorificare turistică a respectivului
element, pe de altă parte. În urma acestor analize au putut fi
stabilite direcţii de dezvoltare a turismului prin stabilirea unor
linii directoare ca suport pentru viitoare planuri de management,
fie prin măsuri de promovare în vederea creşterii cererii turistice
pentru anumite obiective, fie prin măsuri de conservare şi
protejare a acestora.
Metodologia de lucru a fost adaptată obiectivelor
proiectului, fiecăruia dintre aceste obiective corespunzându-i
diferite etape şi activităţi specifice, cu o desfăşurare în timp bine
stabilită. Metodele şi procedeele de cercetare folosite au fost atât
tradiţionale (analiza, sinteza, comparaţia, observaţia directă şi
indirectă, descrierea, algoritmul, metoda cartografică, istorică),
cât şi moderne (interpretarea hărţilor GIS, modelarea
matematică ş.a.). De altfel, realizarea prezentei teme de
cercetare ştiinţifică nu ar fi fost posibilă fără utilizarea unor
softuri pentru calcularea formulelor indicatorilor luaţi în calcul,
precum şi a reprezentării grafice a rezultatelor. În acest sens a
fost utilizat softul GIS pentru cartarea elementelor analizate şi
interpretarea hărţilor. Demersul analitic s-a sprijinit pe
numeroase reprezentări cartografice, harta fiind, de altfel,

10
instrumentul de lucru cel mai intens utilizat atât pentru analiza
iniţială a teritoriului, cât şi pentru transpunerea rezultatelor
finale ale cercetării.
Realizarea primului obiectiv a presupus identificarea
elementelor de potenţial turistic din spaţiul aferent Podişului
Mehedinţi şi localizarea spaţială a elementelor cheie, în vederea
facilitării etapelor următoare. Pentru realizarea acestui obiectiv
s-a realizat o documentare temeinică, atât cu privire la tema
abordată, pentru a evita confuziile în ceea ce priveşte
terminologia utilizată, cât şi cu privire la zona de studiu. De
asemenea, a fost necesară o clasificare a obiectivelor turistice
după tipul lor. Astfel, în diagnoza potenţialului turistic al
Podişului Mehedinţi, s-a realizat o analiză sintetică la nivelul
tuturor categoriilor de resurse turistice, în vederea stabilirii
ulterioare a formelor şi mijloacelor de valorificare turistică, atât
din punct de vedere a potenţialului şi echipării turistice a zonei,
cât şi din perspectiva unei strategii de dezvoltare a bazei
materiale necesară în amenajarea teritoriului pentru turism.
Evaluarea elementelor de potenţial turistic a reprezentat o
etapă complexă, de teren, desfăşurată pe parcursul mai multor
luni. Această etapă a avut ca scop înregistrarea de date
referitoare la valoarea turistică a elementelor identificate în
etapa de documentare. În vederea evaluării au fost luate în calcul
criteriile de apreciere a potenţialului turistic, obiectivele turistice
fiind cuantificate în funcţie de gradul lor de atractivitate, de
gradul de interes, gradul de complexitate, de gradul de
cunoaştere, accesibilitate şi dotări.
În vederea realizării celui de-al treilea obiectiv, respectiv
stabilirea unei corelaţii între gradul de atractivitate turistică al
obiectivelor şi gradul de valorificare al acestora din punct de
vedere turistic, s-a avut în vedere calcularea unor indicatori
referitori la echiparea turistică a teritoriului. Pentru aceasta, pe
de o parte s-au luat în considerare datele oficiale obţinute de la
Direcţia Judeţeană de Statistică, iar pe de altă parte s-a ţinut cont

11
de un set de date neoficiale, obţinute ca rezultat al unei anchete
realizate în timpul etapei de teren, prin aplicarea de chestionare
la unităţile de cazare întâlnite în arealul de studiu. Chestionarele
au vizat şi o analiză la nivelul circulaţiei turistice, în special
numărul de sosiri, respectiv înnoptări turistice în unităţile de
cazare precum şi gradul de ocupare al acestora. De asemenea, s-
a realizat un sondaj, la nivelul obiectivelor turistice
reprezentative, în vederea determinării numărului aproximativ
de vizitatori într-un anumit interval. Ulterior, în etapa de
prelucrare a materialului colectat s-a avut în vedere realizarea
unei corelaţii între arealele cu un bogat potenţial turistic şi
zonele de convergenţă a fluxurilor de turişti. În acest fel s-a
putut aprecia dacă există o concordanţă între cele două elemente,
sau din contră, dacă există un decalaj între gradul de atractivitate
şi cel de valorificare.
Pentru o comparaţie eficientă au fost realizate câteva hărţi
tematice care surprind aceste zone de concentrare a elementelor
de potenţial turistic, pe categorii de elemente.
Conţinutul tezei de doctorat a fost conceput astfel încât să
redea o imagine complexă asupra temei propuse, pornind de la o
prezentare generală a conceptelor şi noţiunilor, continuând cu
detalierea principalelor aspecte practice şi terminând cu
formularea unor propuneri concrete. Pe parcursul celor 12
capitole care alcătuiesc prezentul studiu sunt prezentate noţiuni
specifice, respectiv etape de evoluţie, clasificări şi modele ale
formelor de valorificare turistică a spaţiului în Podişul
Mehedinţi.
Aspectele teoretice şi metodologice ce au stat la baza
acestui studiu au fost nuanţate în prima parte a lucrării. Astfel,
pe parcursul primelor două capitole s-a urmărit consolidarea
cadrului conceptual al lucrării, desfăşurându-se în acest sens o
laborioasă acţiune de cercetare a unor studii şi cercetări
anterioare din literatura de specialitate, în urma căreia au rezultat
termenii cheie şi problemele fundamentale pentru prezentul

12
studiu. Această etapă a solicitat consultarea bibliografiei de
specialitate în domeniu pe plan naţional şi internaţional în ceea
ce priveşte zona de studiu şi a metodelor şi tehnicilor de
evaluare din punct de vedere turistic ce au mai fost abordate în
alte studii de specialitate pentru a vedea care din ele se pretează
la necesităţile prezentului studiu, a materialelor cartografice
existente pentru zona analizată şi a imaginilor satelitare în
vederea unei delimitări cât mai concrete a spaţiului analizat.
Corelaţiile teritoriale ale componentelor geografice au fost
evidenţiate în partea a doua a lucrării intitulată sugestiv -
Individualitatea şi originalitatea geografică a unităţii de analiză.
În această etapă de analiză s-a avut în vedere prezentarea
principalelor raporturi între elementele naturale şi social -
economice specifice zonei, privite ca suport al dezvoltării
turismului. În acest sens a fost subliniată valoarea peisagistică a
zonei, calitatea, repartiţia şi densitatea elementelor componente
ale reliefului (în special a formelor de relief carstice),
hidrosferei, biodiversitatea floristică şi faunistică, calităţile
terapeutice ale unor factori climatici, etc.
În analiza cadrului economic şi socio-demografic s-a
urmărit reliefarea caracteristicilor populaţiei, aşezărilor şi
economiei, a peisajului geografic actual şi a formelor de
valorificare a resurselor umane şi materiale, de organizare a
spaţiului geografic. Principalele direcţii ce au stat la baza acestui
studiu complex au vizat descoperirea conexiunilor între
fenomenele economice şi suportul fizico-geografic, evidenţierea
oportună a factorilor social - istorici asupra dinamicii şi
caracteristicilor populaţiei, aşezărilor şi activităţilor economice.
O altă latură a analizei desfăşurate a vizat corelaţiile
existente la nivelul structurilor demografice, respectiv a utilizării
resurselor umane în dezvoltarea segmentului turistic, prin prisma
faptului că, turismul ar putea asigura posibilitatea unor noi
afaceri şi locuri de muncă şi, totodată, creşterea veniturilor
locuitorilor prin valorificarea resurselor locale. Aceste aspecte

13
trebuie evidenţiate deoarece evoluţia în profil teritorial a ratei
şomajului s-a înscris, în perioada de tranziţie, pe o curbă
constant ascendentă, dată fiind incapacitatea de adaptare a
producţiei la rigorile economiei de piaţă. Schimbările economice
profunde înregistrate în perioada de tranziţie s-au resimţit şi la
nivelul repartiţiei populaţiei active pe sectoare de activitate. În
condiţiile restructurărilor masive din industrie şi a reducerii
volumului mişcării navetiste, s-au produs mutaţii importante
între cele trei sectoare de activitate accentuându-se astfel câteva
arii profund rurale, unde ponderea populaţiei ocupată în
agricultură este superioară celei din servicii şi industrie. Astfel,
în condiţiile unei restructurări masive la nivelul tuturor
sectoarelor de activitate, de o mare importanţă este dezvoltarea
turismului, în perspectiva dezvoltării aşezărilor rurale.
Valorificarea potenţialului turistic existent poate contribui la
desfăşurarea vieţii economice prin posibilitatea realizării unei
politici de dezvoltare a acestuia pe termen lung, în strânsă
legătură cu dezvoltarea agriculturii şi cu protecţia mediului.
Resursele turistice sunt analizate în partea a treia a lucrării,
acestea constituindu-se ca principale premize în dezvoltarea
turismului din spaţiul analizat. În acest sens, este evidenţiată
importanţa valorificării şi punerii în valoare a potenţialului
turistic existent, fiind descrise elementele de potenţial turistic
natural, precum şi cele oferite de cultura materială şi spiritual-
rurală (construcţiile civile din mediul rural, creaţia populară,
folclorul, sărbătorile tradiţionale etc.). Într-o vizibilă notă de
relevanţă şi perspectivă analitică este demonstrată importanţa
introducerii în circuitul turistic local a tuturor valorilor naturale
şi culturale, dar şi realizarea de investiţii pentru asigurarea unei
infrastructuri generale corespunzătoare, ce ar putea permite
crearea unor produse turistice de calitate, care să conducă la o
dezvoltare armonioasă şi durabilă.
În partea a patra a lucrării - Stadiul actual de valorificare a
potenţialului turistic – sunt precizate principalele tipuri de

14
valorificare turistică a spaţiului prin analiza indicatorilor de
utilizare a structurilor de primire turistică. În acest sens a fost
exploatată favorabil baza de date statistice rezultând reprezentări
grafice şi cartografice ale unor indicatori turistici specifici.
Pentru realizarea acestei analize au fost calculaţi indicatorii
reprezentativi privind capacitatea de cazare (numărul de unităţi
de cazare, numărul de locuri în unităţi de cazare, capacitatea de
cazare existentă şi cea în funcţiune, gradul de confort) şi
indicatorii privind capacitatea pentru alimentaţia publică (număr
de unităţi şi număr de locuri la mese), fiind realizate, de
asemenea, diverse corelaţii între indicatorii elementari şi
suportul geografic, atât din punct de vedere fizico-geografic cât
şi din punct de vedere uman şi economic.
Aceste analize pot sta la baza unei viitoare strategii de
amenajare turistică, ţinându-se cont de mai mulţi factori între
care: resursele turistice naturale şi antropice, gradul lor de
valorificare; resursele materiale, umane şi financiare aferente
turismului; obiectivele politice şi economice pe termen scurt,
mediu şi lung; realizările din activitatea turistică în ce priveşte
structurile de primire, circulaţia turistică şi rezultatele
economico-sociale. Ţinându-se seama de aceşti factori,
obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistică pot
cuprinde mai multe variabile, între care: valorificarea superioară
a potenţialului turistic; atragerea unui număr sporit de turişti;
lărgirea ariei geografice de provenienţă a turiştilor; sporirea
eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism;
dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile şi pretabile în
teritoriul amenajat
În aceeaşi notă de relevanţă şi perspectivă analitică se
încadrează capitolul referitor la tipurile de activităţi turistice care
configurează oferta turistică a spaţiului analizat. După trecerea
în revistă a tipurilor de activităţi turistice specifice Podişului
Mehedinţi este subliniată importanţa introducerii în circuitul
turistic local a tuturor valorilor naturale şi culturale, dar şi

15
realizarea de investiţii la nivelul localităţilor pentru asigurarea
unei infrastructuri generale corespunzătoare, ce ar putea permite,
în timp, crearea unui produs turistic complex şi de calitate, care
să se încadreze în conceptul mai larg de turism durabil.
În evaluarea stadiului de valorificare a potenţialului turistic
s-a avut în vedere şi aspectul calitativ, ce a presupus
desfăşurarea unei anchete de teren cu aplicarea unor chestionare
turiştilor pentru a observa gradul lor de satisfacţie privind
serviciile turistice oferite în cadrul destinaţiilor. Totodată au fost
vizate aspecte privind calitatea serviciilor turistice oferite în
cadrul unităţilor de cazare, precum şi aprecierea lor faţă de
oferta turistică în ceea ce priveşte posibilitatea practicării
diferitelor forme de turism.
În ultima parte a lucrării au fost trasate liniile strategice şi
direcţiile prioritare ale dezvoltării turistice în Podişul Mehedinţi.
În acest context sunt prezentate condiţiile ce se impun în vederea
reglementării activităţii turistice, precum şi măsurile de sprijin,
coordonate prin structuri publice cu fonduri speciale puse la
dispoziţia dezvoltării locale şi regionale. Modalităţile de creştere
a eficienţei presupun, în primul rând, valori superioare în ceea ce
priveşte: rata profitului, productivitatea muncii, încasările
turistice totale, încasarea pe turist etc.
Sporirea valorii acestor indicatori se poate realiza prin luarea
unor măsuri precum: crearea unor produse turistice competitive
atât la nivel naţional cât şi internaţional; diversificarea ofertei
turistice, respectiv a componentelor acesteia precum baza
tehnico-materială, servicii etc.; creşterea calităţii serviciilor;
diversificarea serviciilor şi mijloacelor de agrement; dezvoltarea
şi modernizarea bazei tehnico-materiale; promovarea unor
pachete turistice destinate persoanelor cu venituri medii;
diversificarea sejururilor; pregătirea superioară a personalului
din turism; crearea unor programe turistice atractive;
intensificarea eforturilor de promovare; îmbunătăţirea raportului
calitate-preţ etc.

16
 Perspectivele de dezvoltare prin turism ale aşezărilor
umane din cuprinsul Podişului Mehedinţi sunt strâns legate de
dezvoltarea infrastructurii şi calitatea serviciilor publice. Din
analiza desfăşurată reiese clar că multe localităţi îşi doresc dotări
edilitare care să asigure locuitorilor un standard de viaţă
conform, însă implicarea efectivă a autorităţilor locale pare să se
contureze mai greoi.
În prezent, pentru atingerea unui nivel ridicat al dotărilor
edilitare, precum şi o îmbunătăţire reală a vieţii social –
economice în spaţiul rural, de o mare importanţă sunt
programele şi strategiile de dezvoltare rurală şi asistenţele
financiare în domeniul politicii agroturistice şi a politicilor
conexe. De altfel, valorificarea resurselor turistice şi dezvoltarea
turismului trebuie să fie organic corelate cu prevederile generale
ale sistematizării complexe a teritoriului care să asigure o
dezvoltare armonioasă a tuturor sectoarelor economice şi o
îmbinare a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin
social.
În condiţiile liberei circulaţie a capitalului, posibilităţile de
valorificare a resurselor turistice ale reţelei de aşezări din
Podişul Mehedinţi, şi de includere a acestora în circuitele interne
şi internaţionale, sunt multiple. Prioritar, pentru perioada imediat
următoare, este necesară integrarea unor aşezări cu potenţial
natural şi etnofolcloric în angrenajul turismului naţional, precum
şi dezvoltarea turismului pe criteriul echipării corespunzătoare a
teritoriului şi al creşterii eficienţei economice. Analiza de detaliu
a vizat atât înclinaţiile, cât şi capacităţile de răspuns ale
interacţiunilor spaţiale la noile oportunităţi atunci când sunt
centrate pe politici care vin în sprijinul populaţiei, prin
asigurarea accesului la resursele locale, asigurarea unei serii de
servicii eficiente şi a unei infrastructuri îmbunătăţite şi
accesibile. În acest sens, au fost sugerate programe de
intervenţie care să fie orientate către dezvoltarea economică

17
eminamente competitivă, managementul unui mediu sănătos şi
susţinerea locurilor de muncă productive.
Aceasta presupune realizarea unor strategii de dezvoltare şi
promovare a turismului pe termen mediu şi lung, care să
cuprindă următoarele: asigurarea unei exploatări durabile a
tuturor resurselor existente şi a protecţiei acestora şi a mediului
înconjurător; stimularea activităţilor non-agricole
complementare prin crearea de noi unităţi economice şi
valorificarea potenţialului turistic şi agricol; ameliorarea
infrastructurii generale de care depinde revitalizarea economiei,
inclusiv turismul (drumuri, reţea de apă, canalizare,
telecomunicaţii, energie); finanţarea unor programe de formare
şi educaţie a viitorilor lucrători din turism, specialişti în
meşteşuguri şi activităţi artizanale sau în alte activităţi conexe.
Pentru întreg suportul metodologic acordat, cumulat cu
larga disponibilitate de a-mi împărtăşi din experienţa ştiinţifică a
domniei sale, doresc să exprim întreaga mea recunoştinţă faţă de
domnul prof. univ. dr. George Erdeli, sub îndrumarea căruia a
fost realizată prezenta lucrare. Fără acest sprijin conţinutul
lucrării ar fi fost unul rigid, standardizat, urmând tipare clasice.
Profesionalismul şi experienţa didactică ale îndrumătorului au
evitat aceste neajunsuri, dând suflet unui studiu care constituie o
bază solidă de plecare pe drumul cercetării geografice.

INDIVIDUALITATEA ŞI ORIGINALITATEA
GEOGRAFICĂ A PODIŞULUI MEHEDINŢI

Podişul Mehedinţi, poziţionat în sud-vestul României, între

văile Motru şi Dunăre, cunoscut şi sub numele de Plaiul
Mehedinţiului, face un liant deosebit de pitoresc între munte şi
coline, cu un relief intens fragmentat şi spectacular. Din punct
de vedere al unităţilor de relief, Podişul Mehedinţi este încadrat,

18
între Podişul Getic (E-SE), Carpaţii Meridionali (N-NV),
Subcarpaţii Getici (NE), Munţii Banatului (V) şi Culoarul
Dunării (SV). Podişul Mehedinţi reprezintă una dintre cele mai
mici, dar mai bine individualizate regiuni geografice ale ţării,
ocupând doar 0.33% din suprafaţa acesteia. Acest podiş are o
lungime de circa 53 km şi o lăţime între 16-25 km, cu o
suprafaţă de 785 km², fiind orientat de la nord-vest spre sud-est.
Individualitatea geografică a acestei unităţi a fost observată de
L. Mrazec (1896), dar originalitatea sa a fost pusă în evidenţă de
Emm. de Martonne (1904, 1907).
Individualitatea geografică conferită acestui spaţiu destul
de restrâns al Podişului Mehedinţi, nu exclude o diversitate
relativ accentuată a formelor de relief şi respectiv a principalelor
componente naturale şi social-economice de interes turistic. În
limitele stabilite, Podişul Mehedinţi formează o unitate
geografică complexă cu trăsături proprii unui peisaj geografic
puternic umanizat. Procesul de umanizare progresivă a unităţii a
beneficiat de un ansamblu de elemente fizico-geografice, care de
la un loc la altul şi-au manifestat caracterul restrictiv sau de
favorabilitate. Limitele restrictive s-au schimbat de-a lungul
timpului datorită presiunii umane asupra spaţiului. Formele de
exploatare a resurselor acestuia au căpătat trăsături specifice şi
s-au amplificat de la o etapă istorică la alta. Astfel, elementele
care altădată aveau un caracter evident restrictiv au devenit
astăzi favorabile desfăşurării unei vieţi umane.

19
 Prezenţa şi extensiunea mare a rocilor calcaroase face ca
Podişul Mehedinţi să constituie aria cu cele mai variate şi
aproape cele mai dense fenomene carstice pe unitatea de
suprafaţă din ţară (Emm. de Martonne, 1906, I. Vintilescu, 1940,

20
I. Ilie, 1969, M. Bleahu., 1975 etc.). Cele mai reprezentative
forme ale peisajului carstic sunt cornetele (înălţimi izolate,
constituind martori de eroziune ce domină regiunile
înconjurătoare) ce se înşiră la est de ulucul depresionar Baia de
Aramă – Cireşu: Cornetul Cerboanei, Cornetul Babelor,
Cornetul Bălţii, Cornetul Gornoviţa, Cornetul Nadanova,
Cornetul Sfodea, Cornetul Jupâneştilor etc.
Alături de acestea se înscriu, în categoria reliefului carstic
luncile Coşuştei în amonte de satul Gornoviţa şi Topolniţei în
amonte de satul Balta, care sunt nişte şesuri aluviale extinse, late
de peste un kilometru în unele locuri, ce au înfăţişarea unor
adevărate polii (polia Nadanovei pe Coşuştea). Alături de
acestea se mai întâlnesc şi unele polii mai mici între Balta şi
Cireşu (în luncile Ponorelului şi Jupâneştilor) şi între Baia de
Aramă şi Buşeşti (la Lacul Turcului şi Zăton). Râurile care au
generat aceste lunci au debite variabile astfel că, în perioadele de
secetă prelungită se pierd în aluviuni, iar în timpul ploilor
abundente apele se revarsă, acoperind mari suprafețe de terenuri
ale acestor lunci, generând chiar lacuri temporare: L. Turcului şi
L. Zăton de la Ponoare, L. Gornoviţa şi L. De la Balta. Prezenţa
calcarelor face ca unele ape cum sunt cele ale Zătonului şi ale
Turcului să se scurgă numai pe cale subterană spre Bulba;
interesant este şi faptul că şi râul Topolniţa intră pe cale
subterană la peştera de la Cireşu şi iese la Prosăc, după o cale
subterană de circa 700 m (I. Vintilescu, 1941). Cea mai
spectaculoasă formă carstică a podişului o reprezintă „Podul
natural de la Ponoare”, atât prin modul de formare, dimensiuni,
cât mai ales prin originalitate, fiind rezultatul prăbuşirii
tavanului unei peşteri.
Dolinele sunt răspândite în peisajul regiunii, uneori se
înşiră de-a lungul unor văi seci (sohodoluri), la Gornoviţa şi
Buşeşti. Aici întâlnim numeroase şi interesante peşteri: Peştera
lui Epuran, Peştera Bălţii şi mai alea Peştera Topolniţa, de peste
11 km lungime ( a doua peşteră ca lungime din ţară).

21
Lapiezurile, cele mai mici forme carstice, cu dimensiuni dintre
cele mai variate, se întâlnesc peste tot acolo unde calcarul se află
la suprafaţă sau este acoperit de un start subţire de sol.
Relieful calcaros, cu sol subţire şi fertilitate redusă, de pe
fundul dolinelor, ca şi terenurile pietroase ale „cornetelor” sunt
cele mai puţin pretabile ca spaţii de locuire sau de desfăşurare a
activităţilor umane în regiune. Spre deosebire de acestea, poliile
(depresiuni carstice mai mari) care prelungesc luncile unor râuri
dispun de o fertilitate mai mare şi sunt folosite cu predilecţie
pentru fâneaţă sau culturi agricole. Aşezările omenești din
preajma poliilor sunt mai închegate şi mai bine dotate edilitar.
Cu toate că aceste polii au o fertilitate mai ridicată, satele de aici
au evitat extinderea vetrelor ca urmare a excesului de umiditate
şi a frecventelor inundaţii.
Relieful carstic cu altitudine mai redusă, spre deosebire de
martorii de eroziune („cornete”) sau de alte forme de relief mai
înalte, beneficiază de ape bogate, ca urmare a izvoarelor carstice
şi izbucurilor cu alimentare din locuri mai îndepărtate. Prezenţa
depresiunilor carstice cu suprafeţe variabile, a izvoarelor
carstice, a izbucurilor a stimulat răspândirea satelor şi pe relieful
calcaros ( Valea Coşuştei, Valea Topolniţei, Valea Bulbei, Valea
Brebinei).
Particularităţile fizico – geografice şi contextul social –
istoric al Podişului Mehedinţi au constituit premise pentru
dezvoltarea şi evoluţia aşezărilor umane. Astfel, factorul
geografic a contribuit la păstrarea şi permanentizarea
elementului autohton. Răspândirea actuală a satelor s-a realizat
în funcție de fragmentarea reliefului, ape, păduri, adăposturi
faţă de elementele climei, extinderea suprafeţelor calcaroase.
Poziţia aşezărilor omeneşti în raport cu relieful prezintă
unele trăsături caracteristice, ca urmare a văilor care traversează
podişul, variaţiei înclinării versanţilor şi prezenţei interfluviilor.
În funcţie de distribuţia pe principalele forme de relief putem
diferenţia următoarele tipuri: sate de vale cu subtipurile – sate de

22
fund de vale şi versant şi sate de terasă; sate de interfluviu cu
subtipurile – sate de interfluviu şi versant şi sate complexe (de
interfluviu, versant şi fund de vale).

23
 Prezenţa şi extensiunea suprafeţelor calcaroase (numeroase
subforme endo şi mai ales exocarstice) au generat un potenţial
economic al carstului care este valorificat de comunităţile umane
de pe suprafaţa acestuia sau din apropiere. Solul subţire şi cu
fertilitate redusă de pe rocile calcaroase din cadrul dolinelor este
puţin favorabil pentru activităţile agricole, în schimb, aşezările
omeneşti din depresiunile carstice mari sunt bine reprezentate ca
şi cele de pe interfluvii şi versanţi. Din totalul aşezărilor
omeneşti le Podişului Mehedinţi circa 30% au vetrele de sate pe
terenuri calcaroase sau parţial pe calcare; dintre satele ale căror
gospodării sunt dispuse pe suprafeţe calcaroase sunt: Cerna-
Vârf, Sfodea, Bunoaica, Jupâneşti, Ponoarele, Băluţa, Brînzeni,
Gărdăneasa, Răiculeşti, Motru Sec, iar cu vetre parţial pe calcare
sunt: Obârşia Cloşani, Godeanu, Balta, Coada Cornetului,
Gornoviţa, Cireşu, Baia de Aramă, Delureni, Orzeşti. Cauza
principală a populării acestor terenuri calcaroase o reprezintă
creşterea numărului populaţiei din aşezările omeneşti apropiate,
care a generat un fenomen de „roire” , de stabilire a populaţiei şi
pe aceste terenuri ce au putut oferi o sursă de existenţă.
Creşterea numerică a populaţiei, începe cu secolul al XVIII –lea
şi se continuă până la începutul secolului al XIX – lea, când
apare şi fenomenul invers, regresiv, de migrare a populaţiei din
aceste locuri spre zonele mai dezvoltate economic din apropiere.
Un loc important în dispunerea aşezărilor omeneşti din
regiunile carstice ale podişului îl are hidrografia. Astfel, aici,
comunităţile omeneşti îşi găsesc identitatea acolo unde reţeaua
hidrografică are funcţionalitate permanentă. Cu toate acestea,
aşezări umane permanente se află şi în zonele unde apa ridică
probleme de alimentare, fapt ce dovedeşte ca nu apa a constituit
elementul hotărâtor, în răspândirea gospodăriilor pe calcare o
influenţă deosebită având-o şi condiţiile social – istorice de
populare a podişului, alături de marea putere de adaptare a
populaţiei la condiţiile naturale ale carstului.

24
 Condiţiile fizico-geografice din regiunile calcaroase ale
podişului (morfologia, climatul zonelor carstice, hidrografia,
elementele pedo şi fito-geografice) au influenţat gradul de
populare al carstului şi prin posibilităţile ce le-a oferit
desfăşurării activităţilor productive. Relieful de tip platou
(interfluvii largi) a înlesnit dezvoltarea unei economii agro -
pastorale, corelate cu preocupările de exploatare a lemnului
pădurilor de pe versanţi sau interfluvii.
Pădurea, element dominant al peisajului natural din podiş,
a oferit locuitorilor încă de la începutul prezenţei lor în aceste
locuri, cele necesare existenţei, influenţând puternic în decursul
istoriei viaţa oamenilor. Raporturile dintre om şi pădure au
evoluat în timp, în mod diferenţiat, de la o perioadă istorică la
alta, corespunzător unor anumite etape de dezvoltare social –
economică. Colectivităţile umane ce s-au înființat în aceste
locuri au acţionat în decursul timpului asupra pădurii conform
nevoilor lor crescânde. Aşa se explică defrişările pastorale şi
agricole ce s-au desfăşurat continuu, din vremuri străvechi.
Păstoritul, ocupaţie străveche a locuitorilor podişului, ce a avut o
dezvoltare fără întrerupere, a determinat , în timp, modificări în
structura fondului forestier, ducând prin defrişări la restrângerea
zonelor împădurite, îndeosebi spre locuri mai înalte pentru
mărirea păşunilor de vară şi a teritoriilor cu fâneţe unde se
localizau numeroase construcţii pastorale.
Podişul Mehedinţi se detaşează faţă de alte unităţi naturale
din ţară de acelaşi rang şi dimensiuni spaţiale prin densitatea
relativ ridicată a aşezărilor temporare cunoscute sub numele de
„conace”, care beneficiază de adăpost climatic, expoziţie
favorabilă, densitate mare a izvoarelor, numeroase păşuni şi
fâneţe. Conacele au evitat văile adânci şi relieful accidentat
preferând locurile însorite şi şesurile domoale, acolo unde
fâneţele au o extindere mai mare şi de mai bună calitate; au ţinut
seama de direcţia vânturilor dominante, de prezenţa unei surse
de apă, ca şi de apropierea drumurilor, a potecilor şi a aşezărilor

25
permanente. Conacele, în podiş, se întind în imediata apropiere a
satului, până la distanţă de peste 10 – 15 km. Multitudinea
conacelor accentuează caracterul de răsfirare şi chiar de
dispersare, unele dintre ele fiind părăsite, altele locuite temporar,
iar unele locuite chiar permanent.
În ceea ce priveşte relaţiile în teritoriu şi sistemele de
aşezări, la nivelul Podişului Mehedinţi se conturează două
sisteme teritoriale de diferite dimensiuni între care au loc
schimburi reciproce de masă, energie şi informaţii: unul axat pe
oraşul Baia de Aramă, iar cel de-al doilea pe localitatea Balta. Pe
lângă acestea, Podişul Mehedinţi este cuprins în sistemul de
aşezări centrate pe centre urbane din afara podişului: Drobeta-
Turnu Severin, Orşova, Motru.
Partea nordică a Podişului Mehedinţi este centrată pe
poziţia oraşului Baia de Aramă care polarizează mai mult de ¼
din suprafaţa spaţiului analizat. Structura sa cuprinde în afara
centrului de coordonare 3 reşedinţe de comună (Izverna,
Ponoarele şi Obârşia Cloşani), 1 sat cu funcţii de polarizare
locală (Nadanova), 28 de sate, peste 100 cătune şi circa 350 de
conace sau alte aşezări temporare. Relaţiile dintre aceste aşezări
sunt relativ complexe predominând cele demografice şi de
servicii. Prin intrarea în exploatare a zăcămintelor cuprifere din
zona Baia de Aramă – Ponoarele s-au intensificat în relaţiile
economice. Aceasta s-a petrecut indirect, datorită creşterii
demografice a oraşului şi a personalului ocupat în industria
extractivă care a necesitat o sporire a aprovizionării cu produse
animaliere şi legume proaspete, din ariile imediate. Sistemul de
aşezări Baia de Aramă, datorită insuficienţei sale economice îl
transformă într-o arie excedentară, forţa de muncă se află sub
presiunea demografică puternică a oraşului Motru (inclusiv a
zonei sale miniere), în privinţa atracţiei zilnice şi a oraşului
Drobeta Turnu Severin în privinţa deplasărilor definitive.

26
 EVALUAREA ELEMENTELOR DE
POTENŢIAL TURISTIC

Podişul Mehedinţi dispune de numeroase şi valoroase

resurse turistice atât naturale, cât şi antropice, precum şi de o
veche tradiţie în ceea ce priveşte etnografia, argumente pentru
înscrierea turismului, în viitor printre ramurile de bază ale
economiei. Industria turismului dezvoltată pe fundalul unor
resurse naturale excepţionale, este marea şansă a podişului,
neexploatată la nivelul posibilităţilor, dar care poate fi unica
şansă în condiţiile pieţei economice.
Încadrat într-un peisaj spectaculos, armonios îmbinat,
Podişul Mehedinţi dispune de o climă favorabilă dezvoltării şi
practicării turismului aproape în tot cursul anului, de o floră şi o
faună bogată şi numeroasă, monumente istorice, de artă şi
arhitectură, astfel încât acesta poate satisface prin resursele sale
turistice amintite, preferinţele diverselor segmente ale cererii
turistice atât interne, cât şi internaţionale. Activitatea turistică în
acest areal este susţinută de o serie de resurse turistice, care pot
sta la baza creării unor oferte turistice diversificate şi implicit a
stabilirii potenţialului turistic al regiunii. Potenţialul turistic
natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă
cadrul natural prin componentele sale: relief, ape, condiţii
climatice, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din
urmă.
În Podişul Mehedinţi există şi un bogat relief carstic, legat
de fâşia de calcare mezozoice cuprinsă între Baia de Aramă şi
Cireşul. Exocarstul este alcătuit de câmpuri de lapiezuri, doline,
depresiuni închise cu fund relativ plat şi aspect de polii (Zăton şi
Ponoarele), văi seci cu trepte antitetice (la Topolniţa, Ponorăţ,
Ponorel). Endocarstul este reprezentat de mai multe peşteri ce
alcătuiesc sisteme importante (Topolniţa are galerii ce depăşesc
20.5 km). La Ponoarele, prin prăbuşirea unei părţi din peşteră a
rezultat şi un pod natural.

27
28
 Podişul Mehedinţi a constituit de mult timp o zonă de
atracţie a cercetărilor ştiinţifice, îndeosebi în scopul determinării
fondului turistic biogeografic şi speologic. Au existat, în timp
diverse programe de decretare a unor rezervaţii ştiinţifice, în
prezent cifrând la 32 rezervaţii, fapt ce plasează judeţul
Mehedinţi pe locul al nouă-lea în rândul judeţelor ţării.
Geoparcul „Platoul Mehedinţi” este un parc natural, situat
în sud-vestul României, la nord de municipiul Drobeta Turnu
Severin şi se întinde pe o suprafaţă de 106.000 ha. Climatul
temperat-continental cu influenţe submediteraneene şi relieful
foarte variat au creat condiţii pentru numeroase specii de plante
si animale rare.
Structura geologică unică a acestei zone a condus la
apariţia a numeroase formaţiuni geologice şi speologice. O mare
parte din aceste valori sunt protejate în peste 18 rezervaţii
naturale. Pe lângă aceste valori naturale în acest spaţiu întâlnim
numeroase obiective culturale şi istorice, iar tradiţiile şi
meşteşugurile populare (ţesutul, olăritul etc.) sunt încă prezente.
Zonă de un farmec şi un pitoresc deosebit, Platoul
Mehedinţi se confruntă azi cu grave probleme cum ar fi:
deteriorarea continuă a nivelului de trai, îmbătrânirea populaţiei,
exodul populaţiei tinere spre oraş, exploatarea neraţională a
resurselor naturale, lipsa unei infrastructuri etc. tocmai de aceea,
a fost necesară includerea acestei zone pe lista ariilor protejate.
Astfel, Geoparcul Platoul Mehedinţi este cea mai nouă arie
protejată a judeţului Mehedinţi, conform Hotărârii Consiliului
Judeţean din martie 2004.
Sperând că devenind parc natural de importanţă naţională
şi apoi sit de importanţă UNESCO, prin proiectele iniţiate s-ar
putea realiza conservarea valorilor naturale, culturale, istorice şi
etnografice în vederea unei dezvoltări durabile a zonei.

29
30
 Potenţialul turistic antropic poate fi evaluat pe trei nivele:
mic, mediu, mare. Astfel, se poate observa că în 3 comune,
Cireşu, Balta şi Isverna, precum şi în oraşul Baia de Aramă
potenţialul antropic se regăseşte la un nivel mare comparativ cu
restul comunelor; acest fapt se datorează în primul rând
prezenţei aici a unui număr ridicat de obiective turistice precum
şi de o mare varietate a lor. În aceste zone există numeroase
obiective de factură religioasă (biserici şi mănăstiri datând din
secole diferite), etnografică şi etnofolclorică (există numeroase
sărbători care încă se mai păstrează, case tradiţionale, în comuna
Balta există şi două situri etnografice la Prejna şi Costeşti, în
Baia de Armă este un centru etnografic), obiective culturale
(case memoriale şi monumente).
În schimb, există şi localităţi în care potenţialul turistic
antropic este foarte slab reprezentat, evaluarea sa situându-se la
un nivel mic, cum ar fi de exemplu: Padeş, Obârşia Cloşani,
Iloviţa, Brezniţa Ocol, Izvorul Bârzii şi Bâlvăneşti. Este vorba
despre sate în care obiectivele antropice nu sunt reprezentate de
un număr mare şi o varietate ridicată şi în care nu se poate vorbi
despre o importanţă ridicată a obiectivelor de acest gen.
În aceste localităţi obiectivele antropice sunt reprezentate
de bisericile care se găsesc în satele componente (majoritatea din
secolului XIX, şi de prea puţine case care să păstreze arhitectura
tradiţională).
În ceea ce priveşte potenţialul turistic la nivel mediu, în
această categorie se încadrează un număr de 6 comune
(Ponoarele, Balta, Podeni, Godeanu, Ilovăţ şi Malovăţ), în care
există un potenţial antropic mai bine reprezentat, dar varietatea
obiectivelor este redusă; aceste sate sunt dominate fie de un
potenţial etnografic (case tradiţionale şi alte reprezentări ale artei
tradiţionale), fie de unul cultural (de regulă biserici sau
mănăstiri).

31
32
33
 STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A
POTENŢIALULUI TURISTIC

Structuri de primire turistică. La nivelul Podişului

Mehedinţi, capacitatea de cazare turistică existentă, la nivelul
anului 2010 era de 604 locuri, care, repartizate uniform la
nivelul întregului podiş ar da o medie de 40,2 locuri pe unitate
administrativă. În realitate, însă, ca şi în cazul numărului de
unităţi de cazare, acestea nu sunt repartizate uniform, existând
diferenţieri importante de la o unitate administrativă la alta.
Astfel, cel mai mare număr de locuri de cazare este
concentrat în comuna Bala (208 locuri) şi în oraşul Baia de
Aramă (144), acestea două deţinând peste 58% din întreaga
capacitate de cazare din Podişul Mehedinţi. Ponderi însemnate
din totalul numărului de locuri de cazare deţine şi comuna
Ponoarele (64 locuri – 11%), alături de satul Gura Văii (96
aproximativ 15% din totalul locurilor de cazare), situat pe
teritoriul administrativ al Municipiului Drobeta-Turnu Severin.
O pondere mult mai redusă ( sub 5% fiecare) deţin comunele
Izvorul Bârzii, Iloviţa, Izverna, Obârşia Cloşani.
Este interesant de remarcat faptul că nu de fiecare dată
unităţile administrative cu cel mai mare număr de unităţi deţin şi
cel mai mare număr de locuri de cazare. Astfel, comuna
Ponoarele, deşi deţine cel mai mare număr de structuri de cazare
(12) deţine doar 11% din numărul total de locuri, în principal
datorită preponderenţei unităţilor de cazare cu un număr redus
de locuri (în general 2-4 locuri), doar trei unităţi depăşind 10
locuri de cazare.
În acelaşi timp trebuie remarcată situaţia comunei Bala,
care deşi deţine o singură unitate de cazare, deţine cea mai mare
pondere în totalul capacităţii de cazare (34,4%), datorită
funcţionării aici a unui complex balnear, singurul din întregul
podiş.

34
 Ca număr, predomină totuşi pensiunile turistice, care deţin
un procent de 75,8% din numărul total al structurilor de cazare,
majoritatea fiind întâlnite în mediul rural. Capacitatea totală de
cazare asigurată de pensiuni reprezintă însă doar 30% din totalul
capacităţii de cazare. Unităţi de primire turistică de tipul
pensiunilor se întâlnesc pe teritoriile administrative ale

35
comunelor Ponoarele ( 12 pensiuni cu un total de 64 locuri de
cazare), Iloviţa (3 unităţi cu un total de 28 locuri), Isverna (2
unităţi ce totalizează 20 locuri), satul Gura Văii – situat pe
teritoriul administrativ al municipiului Drobeta-Turnu Severin (o
unitate cu 10 locuri de cazare), precum şi în oraşul Baia de
Aramă, unde există 4 pensiuni turistice, cu o capacitate totală de
54 locuri de cazare.
În ceea ce priveşte clasificarea structurilor de cazare după
gradul de confort, în cadrul Podişului Mehedinţi se remarcă
preponderenţa unităţilor de două stele/ margarete. Astfel, din
totalul locurilor de cazare 84% se găsesc în unităţi clasificate la
două stele/margarete şi doar 16% se găsesc în unităţi de 3
margarete. Dacă analizăm însă situaţia existentă la nivelul
oraşului Drobeta-Turnu Severin, remarcăm însă preponderenta
locurilor în structuri de cazare clasificate la 3 stele (62% din
numărul de locuri de cazare), urmate de locurile cuprinse în
unităţi de 2 stele (33%). Trebuie menţionat faptul că în Drobeta-
Turnu Severin, pe lângă locurile din unităţi clasificate la 3 şi 2
stele se regăseşte şi un procent de 5% locuri clasificate la 4 stele.
Practicarea turismului într-o anumită regiune, implică pe
de o parte dezvoltarea infrastructurii în vederea asigurării
condiţiilor optime pentru o bună valorificare a resurselor
turistice de care dispune zona, iar pe de altă parte presupune o
presiune mai mare sau mai mică asupra mediului apărută în
urma diferitelor tipuri de amenajări pentru turism. Astfel, dacă
considerăm numai numărul de locuri în unităţile de cazare
putem deduce intensitatea fenomenului turistic pentru o
zonă/regiune/localitate, fie prin raportare acestuia la populaţia
totală a unităţii luate în considerare, fie prin raportarea la
suprafaţa de referinţă.
Prin raportarea numărului de locuri din unităţile de cazare
la populaţia permanentă (de regulă la 1000 locuitori) a zonei/
localităţii se poate determina funcţia turistică a zone/localităţii
luate în calcul. Astfel, la nivelul întregului podiş valoarea medie

36
a acestui indicator este de 19,6 locuri de cazare la 1000 locuitori,
faţă de care există diferenţieri majore.

37
 Astfel, în centrul podişului, în comunele în care structurile
de cazare lipsesc (Balta, Podeni, Cireşu, Ilovăţ, Godeanu,
Bâlvăneşti), nu poate fi vorba de o funcţie turistică a aşezărilor,
pe când în comunele din nord-estul podişului, unde există un

38
număr relativ ridicat de unităţi, raportat la întreg arealul de
studiu, putem vorbi de o oarecare specializare în domeniul
turistic, în aceste comune indicatorul funcţiei turistice prezintă
valori de 47‰ în comuna Bala, 24‰ în comuna Ponoarele şi
25‰ în oraşul Baia de Aramă, la care se adaugă zona de sud-est
ce cuprinde unităţile de cazare din satul Gura Văii. Pe nivelul
următor se situează comunele Izvorul Bârzii şi Isverna, cu valori
cuprinse între 10 şi 20 de locuri de cazare la 1000 de locuitori,
iar sub 10 locuri de cazare la 1000 locuitori deţin comunele
Iloviţa şi Obârşia Cloşani.
Un alt indicator ce arată amploarea fenomenului turistic la
nivelul unui teritoriu este numărul mediu de locuri de cazare pe
kmp, care, raportat la întreaga suprafaţă a podişului prezintă
valori de aproximativ 0,6 locuri/kmp. În realitate însă, există
comune în care acest indicator are valoarea 0, datorită lipsei de
unităţi de cazare (Balta, Podeni, Cireşu, Ilovăţ, Godeanu,
Bâlvăneşti), în timp ce valoare mai ridicată mediei pe podiş
prezintă satul Gura Văii (3,1 locuri de cazare/kmp), urmat de
comuna Bala (2 locuri de cazare/kmp) precum şi oraşul Baia de
Aramă (1,5 locuri de cazare/kmp) şi comuna Ponoarele (1,1
locuri de cazare/kmp). Valori mai scăzute se întâlnesc în
comunele Izvorul Bârzii (0,5 locuri/kmp), Isverna (0,3
locuri/kmp), Iloviţa (0,1locuri/kmp) şi Obârşia Cloşani (sub 0,1
locuri/kmp).
Tipuri şi forme de turism practicate în Podişul
Mehedinţi. Datorită potenţialului antropic bogat care se
regăseşte în cadrul Podişului Mehedinţi, precum şi al
caracterului puternic ruralizant, în ceea ce priveşte turismul de
odihnă şi recreere, precum şi turismul rural, Podişul Mehedinţi
reprezintă una din zonele ţării în care aceste tipuri de turism se
pot dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se mai
păstrează vii tradiţiile, cultura şi sărbătorile populare (situl
etnografic din satul Balta, Prejna, Dâlbociţa, Ansamblul de mori
de apă de la Ponoarele etc.). De asemenea, în Podişul Mehedinţi

39
există numeroase pensiuni turistice şi agroturistice în care turiştii
se pot bucura de produse ecologice şi pot beneficia de o cazare
în case tradiţionale, putând lua parte, dacă doresc, la activităţile
gospodăriei (Ponoarele, Isverna, Iloviţa, Baloteşti, Godeanu).
Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc
anual şi care datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag
mai mulţi turişti cu fiecare an (Sărbătoarea liliacului la
Nadanova, Festivalul ,,Munte, munte, brad frumos” – Baia de
Aramă, Festivalul Naţional de Folclor şi Meşteşuguri
Populare ,,Pe fir de baladă” – Titerleşti, Festivalul ,,Plaiul
Cloşani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare). Tot în
cadrul turismului rural se pot organiza excursii pe diferite trasee
cu diverse teme sau se pot face plimbări prin împrejurimi, cu
vizitarea obiectivelor turistice, atât naturale cât şi antropice.
O formă particulară a turismului de recreere şi odihnă o
reprezintă turismul sportiv, care se practică îndeosebi în zone cu
un potenţial natural ridicat, în special cel al reliefului. Acest tip
particular de turism decurge din dorinţa de a practica diverse
sporturi sau de a învăţa acest lucru; este o formă activă de turism
care se află în opoziţie cu sedentarismul care domină viaţa
cotidiană. Deşi Podişul Mehedinţi nu beneficiază de un potenţial
al reliefului comparativ cu cel al Carpaţilor, totuşi, datorită
alcătuirii sale geologice specifice şi anume, prezenţa calcarelor ,
se pot desfăşura unele activităţi cu caracter sportiv: cave diving
(în peşterile Isverna şi Topolniţa), coborâri în peşteră; pe lângă
acestea se adaugă şi cicloturism, delta-planare de pe cornetele
calcaroase înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova,
Cerboanieie, Cornetu, Godeanu), pescuit sportiv în apele
Bahnei, Topolniţei, Coşuştei precum şi vânătoare, datorită unui
potenţial cinegetic ridicat (căprioară, mistreţ, vulpea, vidra,
iepurele).
În ceea ce priveşte turismul de sănătate practicat în Podişul
Mehedinţi, acesta este determinat de climatul sedativ de dealuri
şi de prezenţa unor resurse hidrologice cu caracteristici minerale

40
care au determinat dezvoltarea şi localizarea unei staţiuni
balneare precum cea de la Bala ce dispune de rezerve apreciabile
de apă minerală şi nămol terapeutic, fiind profilată pe cura
internă şi externă. Staţiunea Bala este o staţiune recunoscută
prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale
(hipotone), termale (23,5 – 29,5 grade C) şi nămol terapeutic,
indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice
şi ale aparatului locomotor, precum şi a gastritelor, colecistelor,
insuficienţelor hepatice şi bolilor renale. Complexului balnear de
la Bala i se mai adaugă şi câteva localităţi (Balta, Negoieşti),
care alături de climatul blând dispun şi de un potenţial balnear,
dar care datorită lipsei unei infrastructuri adecvate , nu este
valorificat.
În ceea ce priveşte turismul cultural în Podişul Mehedinţi,
acesta se remarcă printr-o serie de obiective din care fac parte:
siturile etnografice, bisericile, monumentele, diverse sărbători şi
tradiţii populare, situri arheologice etc. Deşi nu se poate vorbi de
un muzeu proriu-zis al satului, se poate afirma că, datorită
caracterului său puternic ruralizant, cu numeroase sate care încă
păstrează vie tradiţia populară, Podişul Mehedinţi reprezintă el
însuşi un muzeu al satului în aer liber. În acest sens, dintre
obiectivele cu caracter etnografic şi etnofolcloric amintim:
numeroase gospodării tradiţionale cu arhitectură specifică ce se
găsesc în localităţile Iloviţa, Seliştea, Cireşu, Bahna, Podeni,
Ponoare, Balta, Obârşia Cloşani, Bâlvăneşti etc.; case cu
arhitectură tradiţională declarate monumente, datând din
secolele XIX şi XX, cum ar fi casa Untaru Dumitru (1885) şi
casa Popescu Constantin (1940) din Jupâneşti, casa Nicolescu
Ion din Balta (1898), casa Epuran Gheorghe (1870), casa
Dumitru Andrei (1850), casa Zamfiroiu Gheorghe (1860) din
Bunoaica, etc.; centrele folclorice şi etnografice din Baia de
Aramă, Obârşia Cloşani, Isverna, Cireşu; siturile etnografice din
satele Balta ( sec. XVIII – XIX), Costeşti (sec. XIX), Prejna
(sec. XIX); numeroase sărbători tradiţionale şi târguri de la

41
Ponoarele, Iloviţa, Cireşu, Podeni, Balta, Nadanova, Obârşia
Cloşani etc. Acestor obiective cu caracter etnografic şi
etnofolcloric li se adaugă şi unele monumente, care din punct de
vedere cultural reprezintă o importanţă ridicată pentru
comunităţile locale; astfel amintim: Monumentul Tudor
Vladimirescu din Baia de Aramă ridicat în memoria celui care a
pornit în fruntea unei cete de panduri în 1821 la lupta pentru
eliberarea poporului asuprit, Monumentul lui Constantin
Brâncoveanu din Baia de Aramă realizat pentru a mulţumi celui
care a ridicat Mănăstirea Sf. Voievozi, Monumentul făuritorilor
patriei din Cireşu, Monumentul deportaţilor din Cireşu – o cruce
de marmură albă, simplă, ridicată în 1997 în memoria celor
deportaţi de comunişti în Bărăgan, Monumentul eroilor din
războiul 1916 –1918 din Dâlbociţa ridicat în cinstea eroilor
căzuţi în primul război mondial etc.
O formă particulară a turismului cultural este dată de
turismul religios şi de pelerinaje. În general, acesta constă în
deplasarea persoanelor către lăcaşurile de cult sau în zonele
specifice, cu prilejul diverselor sărbători creştine, a hramurilor
bisericilor şi mânăstirilor etc. Cu ocazia acestor sărbători
numărul turiştilor creşte, iar întru-cât prăznuirea unei astfel de
sărbători se întinde pe 2 – 3 zile, în aceste perioade se
înregistrează o creştere a gradului de ocupare în unităţile de
cazare. Dintre cele mai importante astfel de sărbători amintim:
Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul – 29 august de la
Bâlvăneşti, Sf. Petru – 29 iunie şi Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavril – 08 noiembrie de la Cireşu, Sf. Maria – 08 septembrie
(de regulă se sărbătoreşte în prima vineri din octombrie) de la
Bahna etc. Pe lângă pelerinajele efectuate cu prilejul prăznuii
unor astfel de sărbători, o atractivitate însemnată o prezintă şi
unele mănăstiri şi biserici consacrate, cum sunt: Schitul
Topolniţa şi Sf. Cruce, Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de
Aramă, Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din satul
Brebina, Biserica din lemn din Turtaba, Biserica de lemn Sf.

42
Mucenic Pantelimon şi Sf. Ierarh Nicolae denumită şi Bisericuţa
de sub Stei situată în comuna Ponoarele, Biserica nouă din
Balta, Biserica din Ponoarele, Mănăstirea Vodiţa etc.
În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin
turism ştiinţific, se detaşează o formă particulară – turismul
speologic – explorarea şi studiul complex al peşterilor. Acest tip
de turism se remarcă în ultimul timp ca un turism specific, de
nişă, în cadrul căruia cei care vor să practice un astfel de turism
trebuie să aibă un echipament adecvat, precum şi să fie însoţiţi
de ghizi specializaţi. Cu toate că turismul speologic a luat
amploare în ultimul timp şi a devenit tot mai popular în rândul
turiştilor, el rămâne totuşi un turism specializat, practicat în
mare măsură de cercetători în scopuri ştiinţifice.
Podişul Mehedinţi prezintă un relief carstic bogat (exocarst
şi endocarst), mai ales în partea centrală a podişului, unde au
fost declarate şi numeroase rezervaţii naturale. Din punct de
vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în
interiorul pământului unde apele râurilor au săpat adevărate
castele subterane), acesta este la fel de impresionant, fiind
reprezentat de numeroase peşteri şi avene, dintre care cele mai
importante sunt: Peştera de la Zăton, Peştera Bulba, Peştera
Topolniţa, Peştera lui Epuran, Peştera Gramei, Peştera de la
Isverna, Peştera de la Ponoare, Avenul din Cornetul Băii,
Avenul de sub Godeanu.
Turistul găseşte în zona lacurilor de acumulare un loc ideal
pentru practicarea pescuitului sportiv, a sporturilor nautice sau a
altor activităţi de agrement. Pentru Podişul Mehedinţi, un
obiectiv tehnic de mare însemnătate turistică îl reprezintă
Barajul Porţile de Fier de la Gura Văii – cea mai mare
hidrocentrală de pe Dunăre, şi una dintre cele mai mari
construcţii hidrotehnice din Europa, cu o putere instalată de
1080 MW.

43
 Zonarea turistică a Podişului Mehedinţi. Potenţialul
turistic al Podişului Mehedinţi, gradul de valorificare în
dezvoltarea turismului determina conturarea unor zone de interes
turistic bine delimitate. Avem în vedere totodată unele realizări
în modernizarea drumurilor interioare şi în mod deosebit
modernizarea drumului Baia de Aramă – Obârşia Cloşani –
Băile Herculane.
În funcţie de aceste componente se pot diferenția în
cadrul Podişului Mehedinţi următoarele zone de interes turistic:
a) Zona Baia de Aramă – Ponoare – Obârşia Cloșani
Zona Baia de Aramă – Ponoare cuprinde un perimetru
considerabil în cadrul culoarului depresivo-median şi părţile
nordice ale contactului cu culoarul depresionar Drobeta Tr.
Severin – Comăneşti (extraunităţile Podişului Dealul-Mare –
Dâlma. Zona se distinge printr-o încărcătură de obiective
turistice de un specific inegalabil oferit de peisajul ponoarelor,
originalitatea aşezărilor rurale şi mediul urban al oraşului Baia
de Aramă. Suficient de amintit în acest context, valoarea
patrimoniului natural, antropic, cultural şi istoric, descris în
capitolele anterioare, care individualizează turistic acest spaţiu.
De reţinut totodată faptul că zona dispune de o infrastructură
turistică încă sumară dar în plină evoluţie cantitativă şi îndeosebi
calitativă. Baia de Aramă este principalul centru de în
drumeţie atât în zonele interioare ale podişului cât şi în zonele
învecinate podişului: Padeş – Cloşani – Tismana.
b) Zona central – vestică Balta – Isverna
Este zona desfăşurată din culmile calcaroase ale
izvoarelor Coşuştei şi cornetelor Babelor şi Cerboanei, până în
largul depresiunii carstice şi de eroziune străjuită în nord de
Dealurile Isvernei şi abruptul calcaros al Munţilor Mehedinţi. În
această deschidere, în afară de peisagistica plină de diversitate şi
admiraţie de valorile turistice ce individualizează Isverna şi
Balta, sunt de amintit împrejurimile satului Nadanova (îndeosebi

44
pantele Dealului Cerboanei) în care se dezvoltă crânguri de liliac
sălbatic.
c) Zona central – sudică Cireşu – Bahna – Gura-Văii
Zona central sudică este marcată, în principal de satele
comunei Cireşu (Bunoaica, Negruşa, Jupâneşti) şi principalul
sector al râului Bahna. În afară de componentele de interes
turistic amintite, zona se identifică prin urmele unor aşezări
neolitice de tip Sălcuţa (mileniu IV –IIIî.Hr.), numeroase
cuptoare primitive de topire a minereului de fier (secolele V- IV
î.Hr.) şi bineînţeles prin localizarea peşterii Epuran .
d) Zona marginală estică de contact
Zona marginală estică de contact se desfăşoară sub
aspect de interes turistic, din punctul în care ai ieşit din Cheile
Glogovei şi părăseşti firul Motrului, practic din calea ce urmează
Dealul Comăneştilor şi până în zona vecină municipiului
Drobeta Turnu Severin. Zona este marcată de un şir de sate
răsfirate atât pe pantele dealurilor Podişului Mehedinţi sau
adunate în culoarul Comăneşti – Drobeta Turnu-Severin care
mărgineşte dinspre est Podişul Mehedinţi. Spaţiul se remarcă
prin poziţia staţiunii Bala şi a unor localităţi de rezonanţă din
apropiere, precum Şişeşti sau Malovăţ.

Analiza SWOT a situaţiei existente în domeniul

turismului local. Pentru a se putea realiza o strategie de
dezvoltare a turismului într-o regiune, este necesară o analiză a
situaţiei actuale a regiunii respective, ca destinaţie turistică,
pentru a putea identifica zonele în care ar trebui să se intervină
pentru ca rezultatele obţinute să fie în concordanţă cu aşteptările.
În acest context, analiza SWOT este o metodă de investigare
prin care se urmăreşte identificarea punctelor forte, a celor slabe,
a oportunităţilor şi riscurilor pe care o destinaţie turistică, un
produs, o firmă le întâlneşte în procesul dezvoltării şi afirmării
sale pe piaţă. Se realizează astfel o listă a caracteristicilor atât
pozitive cât şi negative ale zonei analizate, acordându-se atenţie

45
fiecărei categorii de factori, pentru o bună perspectivă asupra
situaţiei reale. Pentru Podişul Mehedinţi, în realizarea analizei
SWOT s-a încercat prezentarea punctelor tari şi a celor slabe,
precum şi a oportunităţilor şi a riscurilor în contextul naţional,
regional şi local şi efectului previzionat al acestora asupra
dezvoltării turismului local. Domeniile care s-au avut în vedere
se referă la resursele umane şi forţa de muncă, infrastructură şi
dezvoltarea economică, patrimoniul natural şi cultural local.
Analiza SWOT la nivelul potenţialului turistic:
Puncte tari:
 Numeroase resurse turistice atât naturale cât şi antropice;
 Bogat relief carstic reprezentat atât prin exocarst (doline, polii,
câmpuri de lapiezuri, văi carstice), cât şi prin endocarst
(peşteri), la care se adaugă Podul Natural;
 Resurse terapeutice;
 Numeroase zone şi arii protejate: parc natural, parc naţional,
rezervaţii floristice, faunistice, forestiere, speologice,
geologice;
 Numeroase obiective turistice de factură religioasă (biserici şi
mănăstiri, cele mai vechi datând din secolul XIV);
 Situri arheologice datând din perioada dacă,
 Numeroase obiective turistice de factură etno-folclorică,
cuprinzând case tradiţionale, situri etnografice, ateliere
tradiţionale, sărbători, tradiţii şi obiceiuri; Obiective turistice
cu caracter economic.
Puncte slabe:
 Valorificare redusă a potenţialului turistic;
 Gradul de conservare scăzut în cazul unora dintre obiectivele
turistice antropice;
 Degradarea unora dintre obiectivele turistice naturale datorită
presiunii umane ridicate;
 Managementul deficitar în cazul unora dintre resursele
naturale;

46
 Slabă promovare a potenţialului turistic, atât natural, cât şi
antropic
Oportunităţi:
 Promovarea şi includerea resurselor naturale şi antropice în
ofertele turistice comercializate la nivel naţional;
 Stimularea unor întreprinzători locali pentru a investi în
valorificarea resurselor turistice de factură etno-folclorică.
Riscuri:
 Pierderea identităţii culturale în zonele cu trăsături etnografice
tradiţionale, sub impactul schimbărilor din prezent;
 Suprasolicitarea zonelor deja intrate în circuitul turistic şi
acordare unei atenţii scăzute celor mai puţin cunoscute.

ORIENTĂRI STRATEGICE ŞI DIRECŢII PRIORITARE

DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

În ceea ce priveşte factorii interesaţi cu privire la

valorificarea şi dezvoltarea turistică a Podişului Mehedinţi,
aceştia sunt reprezentaţi după cum urmează:
- autorităţile locale şi regionale, care doresc să atragă fonduri
pentru dezvoltarea zonei Podişului Mehedinţi atât din punct de
vedere economic prin crearea unor locuri de muncă în turism,
cât şi din punct de vedere al refacerii infrastructurii de
comunicaţie existente deoarece aceasta este deficitară iar accesul
spre unele localităţi şi obiective turistice este greoi, al
promovării valorilor turistice şi al creării unui cadru favorabil
realizării unor investiţii;
- comunităţile locale, care doresc să îşi promoveze tradiţiile şi
obiceiurile populare, să participe la activităţile turistice pentru a-
şi crea condiţii mai bune de trai, să înfiinţeze pensiuni turistice şi
agroturistice; în acest caz este necesară crearea unor oportuniţi
financiare pentru dezvoltare;

47
- mediul de afaceri, care din diferite motive doreşte să contribuie
la dezvoltarea turistică a Podişului Mehedinţi. În această situaţie
se înscriu dezvoltatorii, finanţatorii pentru diverse programe
precum şi persoanele fizice care dispun de resurse materiale şi
doresc amenajarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice şi nu
numai;
- factori de natură ştiinţifică, ce doresc protejarea, conservarea şi
reabilitarea diverselor obiective turistice din Podişul Mehedinţi;
aici se înscriu diferite institute de cercetare care manifestă un
interes ridicat pentru patrimoniul din această zonă şi care doresc
să se implice activ în planificarea şi dezvoltarea turistică pentru
a nu periclita valenţele culturale şi ştiinţifice ale obiectivelor,
cum ar fi: INCDT, Institutul de Geografie al Academiei
Române, cluburile de speologie din ţară, Administraţia
Monumentelor şi Patrimoniului turistic, CIMEC, diferite
instituţii universitare din ţară care manifestă dorinţa de a
participa la promovarea turistică şi la conservarea şi protecţia
zonei etc.);
- instituţiile guvernamentale care sprijină o dezvoltare durabilă
din punct de vedere turistic (Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Mediului
şi al Pădurilor, precum şi agenţiile teritoriale de mediu).
În vederea realizării unui plan de valorificare, promovare
şi dezvoltare turistică, trebuie să se stabilească de la bun început
domeniile de activitate în care este necesară impunerea unor
măsuri şi acţiuni concrete de intervenţie. Astfel, pentru Podişul
Mehedinţi, s-a plecat de la analiza SWOT şi s-au determinat trei
direcţii strategice majore de dezvoltare (dezvoltare economică,
dezvoltarea turismului şi dezvoltarea comunitară), pentru fiecare
dintre ele stabilindu-se care sunt problemele strategice, direcţiile
strategice şi programele operaţionale care sunt necesare spre a fi
implementate în vederea dezvoltării generale a zonei.
Dezvoltarea economică. Strategia de dezvoltare a
economiei locale pleacă de la elementele care pot să conducă la

48
creşterea competitivităţii: promovarea rolului regional şi
naţional al Asociaţiei „Mehedinţiul de sub munte”; identificarea
unor noi sectoare de activitate şi localizări spaţiale ale acestora;
asigurarea forţei de muncă ce prezintă calificările cerute de
profilul firmelor care îşi desfăşoară activitatea în zonă;
stabilirea, susţinerea şi menţinerea parteneriatelor în elaborarea
şi aplicarea strategiei; întărirea capacităţii instituţionale în plan
local.
Probleme strategice întâmpinate în realizarea dezvoltării
economice vizează următoarele aspecte:
- Resursele bugetare aflate la dispoziţia administraţiei locale şi
alocate dezvoltării economice locale insuficiente nu acoperă nici
pe departe nevoile existente ale comunităţii;
- Nivelul redus al investiţiilor, datorat percepției ca fiind o zonă
defavorizată;
- Slaba dezvoltare a micilor întreprinzători precum şi lipsa în
rândul acestora a unui spirit antreprenorial. Sistemul financiar-
bancar nu sprijină începerea unei afaceri, accesul la credite fiind
dificil;
- Numărul redus al produselor de marcă ce acţionează ca un
agent de marketing pe plan internaţional şi care ar putea ataca
sectoarele de nişă ale pieţei europene;
- Lipsa unor contracte între administraţie şi agenţii privaţi, astfel
încât să se poată satisface într-o măsură cât mai mare nevoile
celor din urmă prin eliminarea autorizaţiilor inutile, reducerea
duratei de evaluare a cererilor şi de elaborare a deciziilor.
Având în vedere problemele strategice identificate în urma
analizei SWOT, au fost identificate următoarele direcţii
strategice de dezvoltare: crearea unui mediu economic
competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi străine şi
gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale. Pentru
fiecare direcţie strategică au fost identificate obiective şi
programe operaţionale menite să contribuie la atingerea

49
obiectivelor. Astfel, programele operaţionale vizează
următoarele aspecte:
- îmbunătăţirea/elaborarea unor sisteme de planificare, zonare şi
dezvoltare (PUG, PUZ, PUD etc.) a Podişului Mehedinţi.
Realizarea acestor documente ar putea permite celor interesaţi în
dezvoltarea unei afaceri să facă alegeri referitoare la amplasare,
expansiune, investiţii şi planificarea afacerilor pe care doresc să
le întreprindă în cadrul podişului;
- sprijinirea dezvoltării reţelelor de internet. Implicarea
administraţiei locale în dezvoltarea infrastructurii IT va stimula
utilizarea metodelor e-business, care permit agenţilor economici
să îşi conecteze procesele interne şi externe mult mai eficient şi
flexibil, să lucreze mai uşor cu furnizori, parteneri şi
administraţia publică şi să satisfacă mai uşor nevoile şi
aşteptările clienților;
- racordarea la utilităţi a tuturor zonelor incluse în limitele
Podişului Mehedinţi. Racordarea la utilităţi a tuturor localităţilor
din cadrul podişului poate duce la creşterea gradului de
atractivitate pentru investitori precum şi la schimbarea percepţiei
generale asupra zonei;
- reabilitarea şi asfaltarea străzilor şi a drumurilor atât în
localităţi cât şi la periferie. Reabilitarea infrastructurii poate
duce la o accesibilitate ridicată şi spre zonele unde aceasta nu
există sau este slab reprezentată şi în acelaşi timp poate
determina o creştere a nivelului de percepţia asupra zonei al
părţilor interesate să investească aici;
- elaborarea unui program de atragere a investiţiilor, stabilirea şi
promovarea unor birouri de consultanţă în afaceri în colaborare
cu asociaţii ale oamenilor de afaceri (acestea ar putea fi
amplasate în cadrul primăriilor). Elaborarea unor sondaje de
evaluare a atitudinii şi nevoilor mediului de afaceri, în urma
cărora să se identifice zonele unde administraţia poate acţiona
pentru a crea condiţii propice desfăşurării activităţilor
economice; în acest sens pot fi identificate anumite nevoi pe

50
diverse domenii, pot fi identificate căi de încurajare a agenţilor
economici pentru ca aceştia să îşi procure resursele de la nivel
local şi pot fi identificaţi factori de risc ce ar putea face ca un
anumit agent economic să părăsească localitatea. Este necesară
de asemenea editarea unui „Ghid”care să conţină toate
procedurile necesare a fi parcurse pentru a obţine toate
aprobările necesare în cazul demarării unei afaceri, precum şi
costurile presupuse. Crearea unui brand local ar putea duce la
valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale prin crearea unei
imagini de excelenţă, de marcă, pentru produsele specifice
Podişului Mehedinţi;
- evaluarea şi inventarierea tuturor spaţiilor şi terenurilor
destinate investiţiilor, precum şi crearea unei baze de date
folositoare unor posibili investitori. Constituirea şi actualizarea
unei baze de date cu informaţii generale, uşor accesibile şi
folositoare posibililor investitori poate duce la diminuarea
timpului în care aceştia se interesează în vederea achiziţionării
unor terenuri pentru a-şi putea realiza afacerea. De asemenea
evaluarea şi inventarierea spaţiilor destinate investiţiilor
determină o mai bună gestionare şi cunoaştere a lor;
- investirea în zonele destinate extinderii localităţilor. Aceasta
presupune realizarea unor investiţii în ceea ce priveşte
extinderea căilor de acces şi a reţelei de utilităţi şi în afara
localităţilor, care să determine amenajarea unor noi gospodării
precum şi crearea unor spaţii propice investiţiilor;
- amenajarea şi modernizarea de pieţe agroalimentare în fiecare
comună/oraşul Baia de Aramă. În acest mod se pot încuraja
comunităţile locale să îşi vândă şi să îşi promoveze produsele
alimentare, precum şi promovarea activităţilor rurale
tradiţionale.

Dezvoltarea turismului. Podişul Mehedinti deţine un

impresionant potenţialul turistic format din extinsul peisaj
carstic reprezentat printr-o mare diversitate a reliefului astfel

51
creat, de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite,
multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii naturale şi areale
strict protejate, la care se adaugă numeroase mărturii ale unui
trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice,
de arhitectura şi arta prezente aici, unele unice prin valoarea şi
ineditul lor. Astfel, datorită potențialul turistic pe care Podişul
Mehedinţi îl deţine, comunităţile locale s-au reunit în Asociaţia
„Mehedinţiul de sub munte”, în încercarea de a-şi crea
oportunităţi reale de dezvoltare.
În vederea dezvoltării turismului în contextul durabilităţii a
Podişului Mehedinţi au fost determinate o serie de probleme
strategice care au îngreunat dezvoltarea sa turistică:
- Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al zonei,
accesul dificil la informaţie şi la produsul turistic;
- Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de
promovare a turismului local;
- Infrastructură turistică deficitară, calitatea slabă a drumurilor,
lipsa unor căi de acces şi a unor marcaje rutiere şi indicatoare de
circulaţie internațională, parcările insuficiente pentru autocare
la obiective, lipsa indicatoarelor spre diverse obiective turistice
s.a.;
- Investiţiile reduse realizate în turism, lipsa mijloacelor
financiare faţă de costul ridicat al investiţiilor, lipsa unui cadru
favorabil acordării unor credite în vederea deschiderii unei
afaceri;
- Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii;
- Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilităţi de
agrement şi refacere, lipsa unor pachete şi produse turistice care
să acopere în totalitate nevoile turiştilor faţă de serviciile oferite;
- Calitatea redusă a serviciilor şi a standardelor la nivelul
infrastructurii turistice;
- Lipsa forţei de muncă calificate în turism precum şi fluctuaţia
de personal aflată mereu în căutarea unui loc de muncă mai bun;

52
- Existenţa unor dezavantaje competitive faţă de spaţiile
înconjurătoare în care turismul este mai bine dezvoltat şi
promovat, iar serviciile oferite sunt la standarde mai înalte.
Strategia de relansare a turismului în Podişul Mehedinţi
are ca scopuri principale promovarea prin turism a comunităţilor
locale, dezvoltarea economică a acestora şi ridicarea nivelului de
trai prin dezvoltarea sectorului turistic, care va crea noi locuri de
muncă şi va putea contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de
viață. Obiectivele strategiei de relansare a turismului în zona
Podişului Mehedinţi au în vedere încheierea unui parteneriat
amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor cu privire la prezentul şi
viitorul turismului mehedinţean, cu participarea efectivă a
autorităţilor publice, a societăţii civile şi a sectorului privat în
vederea atragerii resurselor şi investitorilor autohtoni, publici şi
privaţi, pentru diversificarea şi creşterea serviciilor turistice şi în
final, pentru creşterea numărului de turişti precum şi a
veniturilor directe şi indirecte din turism.
Direcţiile strategice ale strategiei de dezvoltare turistică
vizează dezvoltarea şi promovarea, în Podişul Mehedinţi a
următoarelor forme de turism: turismul cultural, medical,
religios; turismul de evenimente; turismul de afaceri; turismul de
agrement de scurtă durată – turismul de week-end, etc. În acest
sens, programele operaţionale presupun:
- dezvoltarea turismului cultural – istoric. Restaurarea şi punerea
în valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul cultural – istoric
(monumente istorice, case memoriale, monumente închinate
unor personalităţi sau unor lupte, case tradiţionale), promovarea
sărbătorilor şi a tradiţiilor populare; marcarea corespunzătoare a
tuturor obiectivelor cultural – istorice şi introducerea lor în
cadrul unor trasee turistice, promovarea unor evenimente
culturale şi spectacole tradiţionale, realizarea unor expoziţii de
artă care să promoveze arta tradiţională;
- promovarea turismului religios – ecumenic. Turismul religios
este foarte bine reprezentat în Podişul Mehedinţi prin existenţa

53
unui număr foarte mare de biserici şi mănăstiri. În vederea
promovării acestui tip de turism se pot realiza circuite care să
ajungă la mai multe biserici, realizarea unor calendare cu
sărbătorile şi datele la care se sărbătoresc hramurile bisericilor
din Podişul Mehedinţi, achiziţionarea de către primării precum
şi de investitorii privaţi interesaţi în dezvoltarea turistică a unor
autobuze cu destinaţie specială care să asigure transportul
turiştilor spre aceste obiective;
- dezvoltarea turismului medical/balnear. Podişul Mehedinţi
deţine resurse de apă minerală şi nămol care, printr-o mai bună
valorificare poate duce la creşterea recunoaşterii lor pe plan
regional şi naţional; oferirea unor servicii turistice medicale şi
de tratament care să fie accesibile unui număr cât mai mare de
turişti; crearea unor pachete turistice de tratament mai
diversificate şi pe mai multe perioade de timp (cu diferite
întinderi, de la 3 – 4 zile, până la câteva săptămâni);
- dezvoltarea turismului de evenimente. Organizarea unor
festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri şi expoziţii,
conferinţe, simpozioane, seminarii etc., care să atragă vizitatori
autohtoni şi străini şi care pot constitui prilejuri de promovare şi
dinamizare a turismului local. Organizarea unor manifestări
simultane în colaborare cu oraşele/comunele înfrăţite din
străinătate, prin intermediul primăriilor cu care există legături
privilegiate.
- dezvoltarea turismului de afaceri. Crearea unor săli de
conferinţă dotate la standarde, fie în cadrul unităţilor de cazare
deja existente, fie în spaţii pentru conferinţă special amenajate;
creşterea numărului de locuri de cazare precum şi a categoriei de
confort şi oferirea unor servicii turistice de calitate superioară;
realizarea unor pachete turistice diversificate pentru participanţii
la conferinţă (realizarea unor circuite turistice, organizarea unor
excursii, participarea la diferite sărbători tradiţionale etc.);
- dezvoltarea turismului de week-end şi de scurtă durată. Acesta
se adresează în special turiştilor interni cu venituri mici şi medii,

54
precum şi turiştilor care tranzitează zona şi doresc să-şi petreacă
week-end-ul aici; astfel sens pot fi organizate mini-vacanţe,
circuite şi trasee turistice speciale;
- înfiinţarea unui birou/oficiu de turism. Amenajarea unui spaţiu
central, atractiv şi accesibil turiştilor în cadrul fiecărei comune,
care să ofere atât celor interesaţi, precum şi agenţiilor de turism
interesate în realizarea unor pachete turistice tematice, informaţii
şi consiliera cu privire la potenţialul turistic şi obiectivele
turistice care pot fi vizitate, precum şi informaţii referitoare la
accesibilitate şi starea în care ele se află. Realizarea unor
activităţi de marketing şi de analiză economică prin care să se
asigure promovarea şi dezvoltarea unui turism durabil; aplicarea
unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe
plan local în vederea eficientizării actului de administrare a
resurselor turistice (antropice şi naturale);
- crearea unei baze de date complete referitoare la oferta turistică
a Podişului Mehedinţi. Colaborarea cu instituţiile de învăţământ
superior de profil pentru culegerea şi prelucrarea datelor (prin
organizarea unor practici pentru studenţi), crearea şi actualizarea
unei baze de date privind oferta turistică din zonă şi oportunităţi
de dezvoltare (bază turistică, obiective turistice, servicii oferite,
posibilităţi de agrement etc.);
- editarea şi distribuirea unor materiale promoţionale. Realizarea
unor reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri turistice
ilustrate; conceperea unor pachete de oferte turistice pentru una,
două, trei sau multe zile; crearea şi distribuirea calendarului şi
programului de evenimente din locaţiile turistice în
infochioşcuri, pe internet, la târgurile de turism şi la
reprezentanţele de turism din ţară şi din străinătate cu scopul
atragerii unui număr mai mare de turişti;
- organizarea unor tururi/circuite turistice tematice. Conceperea
unor programe turistice care să vizeze obiectivele turistice
clasificate pe categorii (istorice, culturale, artistice,

55
meşteşugăreşti, economice, agroturistice, religioase,
gastronomice, naturale etc.);
- valorificarea turistică a staţiunii balneoclimaterice Bala. În
acest sens trebuie avută în vedere reamenajarea staţiunii,
reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi a bazei materiale şi
de tratament, promovarea ei în cadrul unităţilor medicale.

Dezvoltarea comunitară / comunităţilor umane. Datorită

caracterului puternic ruralizant pe care îl prezintă Podişul
Mehedinţi, în limitele sale existând 14 comune şi un singur oraş,
Baia de Aramă, este necesară existenţa unei strategii care să
vizeze dezvoltarea comunităţilor locale, care să încurajeze
promovarea activităţilor şi a obiceiurilor tradiţionale, să creeze
oportunităţi pentru dezvoltarea unor afaceri, să ajute la lansarea
turistică a activităţilor specifice zonei.
În vederea dezvoltării comunităţilor rurale din Podişul
Mehedinţi prin prisma turistică, au fost determinate o serie de
probleme strategice care au împiedicat implementarea unor
strategii de dezvoltare comunitară şi a îmbunătăţirii imaginii
zonei:
- Lipsa unui infrastructuri de comunicaţie modernizate care să
permită accesul uşor spre toate localităţile podişului, precum şi a
microbuzelor sau autobuzelor de legătură între localităţi;
- Interesul scăzut al comunităţilor locale pentru valorificarea
produselor tradiţionale;
- Inexistenţa unui cadru economic care să susţină dezvoltarea
unor afaceri ale localnicilor, precum şi atragerea unor investitori;
- Numărul mare de locuitori care părăsesc reşedinţele de
domiciliu şi se îndreaptă spre alte zone unde pot să îşi găsească
un loc de muncă stabil şi mai bine plătit;
- Dotarea slabă a unor localităţi în ceea ce priveşte rețeaua de
utilităţi;

56
- Promovarea deficitară a sărbătorilor şi a evenimentelor
organizate de comunităţile locale în rândul turiştilor, precum şi
pătrunderea elementelor de modernitate în desfăşurarea lor.
Strategia de dezvoltare a comunităţilor locale prin activităţile
turistice are ca scopuri principale încurajarea lor în vederea
îmbunătăţirii condiţiilor de trai, a relansării economice prin
susţinerea activităţilor agricole, promovarea produselor
tradiţionale, conştientizarea populaţiei faţă de importanţa
integrării vieţii în activităţile turistice.
Obiectivele strategiei de dezvoltare comunitară au în
vedere crearea unor parteneriate între autorităţile locale şi
comunităţi, pentru susţinerea acestora din urmă în realizarea
unor activităţi economice, a unor parteneriate între mai multe
gospodării în vedere asocierii şi participării comune la
activităţile turistic, precum şi crearea unui cadru favorabil
atragerii de noi investitori care să colaboreze cu comunităţile şi
autorităţile locale.
Direcţiile strategiei de dezvoltare comunitară şi a
comunităţilor locale vizează îmbunătăţirea infrastructurii
edilitare şi a căilor de acces, conştientizarea în rândul populaţiei
a importanţei păstrării şi promovării tradiţiilor locale,
importanța investirii în dezvoltarea unor unităţi şi servicii
turistice, atragerea unor fonduri în ceea ce priveşte dezvoltarea
pe plan turistic a comunităţilor gazdă. Obiectivele strategiei de
dezvoltare se pot concretiza prin implementarea unor programe
operaţionale după cum urmează:
- dezvoltarea căilor de acces şi a infrastructurii edilitare.
Reabilitarea celor deja existente precum şi a amenajării unora
noi care să crească nivelul de accesibilitate şi de percepţie a
condiţiilor de trai în localităţile Podişului Mehedinţi;
- susţinerea economică şi legislativă a investiţiilor în unităţi de
cazare. Prin amenajarea în cadrul gospodăriei propriu-zise a
unor spaţii de cazare destinate strict activităţii turistice. Aceste
spaţii de cazare pot fi amenajate în mai multe moduri: camere

57
mobilate destinate strict primirii turiştilor, de categorii diferite,
în locuinţele personale sau în clădiri special amenajate;
amenajarea de către localnici a unor case de vacanţă cu
funcţionare permanentă sau dependentă de cererea turistică;
amenajarea în curţile oamenilor, în grădini sau livezi a unor
spaţii de campare (cu cort sau rulotă). În toate aceste cazuri
comunităţile locale vor fi ajutate de autorităţi să-şi realizeze
investiţiile;
- asigurarea posibilităţii pentru localnici de a urma cursuri de
reconversie profesională, care să ducă la creşterea nivelului de
cunoştinţe referitoare la activităţile turistice, precum şi a
consilierii în vederea realizării unei afaceri turistice;
- amenajarea unor spaţii de alimentaţie publică. În acest sens se
recomandă utilizarea produselor ecologice şi tradiţionale ale
producătorilor locali precum şi încurajarea pentru realizarea
activităţilor agricole care să determine o creştere economică şi a
veniturilor celor implicaţi în aceste activităţi; astfel pot fi
amenajate spaţii de alimentaţie publică în cadrul pensiunilor deja
existente precum şi amenajarea unor spaţii special destinate
alimentaţiei;
- susţinerea comerţului cu produse autohtone. În toate satele, mai
ales în cele care sunt situri etnografice şi etnofolclorice se vor
amenaja locuri de unde se vor putea achiziţiona atât produse
agroalimentare locale (lactate, carne, legume, fructe etc.) cât şi
obiecte de artizanat locale, de către turiştii sosiţi pentru sejur,
dar şi pentru cei aflaţi în tranzit ţi localităţi. De asemenea este
necesar ca autorităţile locale să încurajeze amenajarea şi
dezvoltarea de unele complexe industriale agroalimentare, care
să comercializeze, în condiţii de strictă securitate igienico –
sanitară, produsele proprii (lactate, carne, legume şi fructe), care
să se adreseze atât turiştilor şi cetăţenilor proprii, cât şi altor
societăţi comerciale, inclusiv turistice. Aprovizionarea cu
produse agroalimentare în zonele în care acestea sunt deficitare
se poate face prin cooperare cu alte sate, care sunt producătoare

58
(la schimb) sau prin agenţi economici specializaţi. De asemenea,
în satele unde se doreşte o dezvoltare turistică, economică, dar şi
în ceea ce priveşte comunităţile, este necesară amenajarea şi a
unor magazine de interes general (vederi, timbre, plicuri, obiecte
de artizanat, suveniruri etc.);
- încurajarea organizării unor activităţi de agrement. Încurajarea
organizării unor sărbători câmpeneşti în care să se promoveze
tradiţiile şi cultura locală, pentru atragerea unui număr mai mare
de turişti; de asemenea pe lângă cele existente (în Baia de
Aramă) se mai pot amenaja şi alte terenuri de sport (volei, tenis,
handbal etc.);
- alcătuirea unor pachete şi programe turistice cât mai
diversificate, de la cele cultural – artistice, până la cele care
vizează activităţi specifice satului, sau excursii în împrejurimi;
- implicarea comunităţilor în organizarea de programe tematice
pentru cei interesaţi în petrecerea timpului în natură: pentru
speoturism, drumeţie, turism de cunoaştere sau cu valenţă
ştiinţifică;
- implicarea localnicilor în elaborarea unor programe turistice
care să vizeze iniţierea turiştilor în activităţi specifice
(zootehnie, pomicultură, artizanat etc.).

BIBLIOGRAFIE
Badea L., Bugă D. (1992), Geografia României, vol.IV, Edit. Academiei
Române, Bucureşti.
Badea L., Dinu M.(1974), Depresiunile de contact din estul Podişului
Mehedinţi, St.cerc.geol.,geofiz., geogr., Seria geografie, XXI;
Barbu Gh.(1980), Turismul şi calitatea vieţii, Edit. Politică, Bucureşti.

59
Barbu Gh. (1981), Turismul internaţional, parte integrantă a relaţiilor
economice externe, Turismul în economia naţională, Edit. Sport-Turism,
Bucureşti.
Baron,P.(1994), România turistică, Casa Editorială pentru Turism şi
Cultură ,,ABEONA” , Bucureşti.
Baron, P., Popa S. (1978), Economia şi organizarea activităţii de Turism
în România, A.S.S.P. ,Bucureşti.
Basarabeanu N., Bugă Dr., Erdeli G. (1979), Degradările de teren din
vatra satelor Judeţului Mehedinţi cu privire specială asupra aşezărilor
din bazinele Topolniţei, Bahnei şi Coşuştei, A U B – Geogr.,
XXXVIII.
Băltareţu A. (2003), Amenajarea turistică durabilă a
teritoriului,Edit.Sylvy,Bucureşti.
Băltăreţu A.(2006), Evoluţii şi tendinţe în turismul internaţional.
Aspecte teoretice şi practice, Editura PRO Universitaria, Bucureşti.
Bărbulescu C-Vârciorova. Mic dicţionar enciclopedic al judeţului
Mehedinţi.
Bărcăcilă Al. (1929), Drobeta, azi Turnu Severin, Edit. Socec,
Bucureşti;
Bărcăcilă Al. (1933), Trei veacuri de viaţă medievală, Arhiv. Olteniei,
an XII, ian.-febr.;
Becet J.M.(1991), L’aménagement du littoral, Edit. PUF, Paris.
Berbecaru I., Botez M.(1977), Teoria şi practica amenajării turistice,
Edit. Sport – Turism, Bucureşti.
Berciu I.(1924),Arheologia preistorică a Olteniei, în Arhivele Olteniei,
XVIII, 101-103, 104-106.
Beretje R., Defert P. (1992), Aspects économiques du tourisme, Edit.
Berger-Levrault, Paris.
Berindei D.,Bonifaciu S.(1978), Bucureşti,Ghid turistic.
Bethemont J.(1988), Les richesses naturelles du globe, Edit. Masson,
Paris.
Bleahu M. (1976), Peşteri din România, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică
Bucureşti;
Bleahu M.(1982), Relieful carstic, Edit.Albatros, Bucureşti.
Bleahu M., Decu A., Decu V.(1963), Das hydrographische, System von
Zăton – Ponoarele (Baia de Aramă), Révue de Géol., Géogr., VII, I.
Bleahu M., Decu V., Negrea St., Pleşa C., Povară I., Viehmann I.
(1976), Peşteri din România, Edit.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

60
Bleahu M., Rusu T.(1965), Carstul din România, Lucr.Inst.Speol.”Emil
Racoviţă”, .IV.Bucureşti.
Bleahu M.(1974), Morfologia carstică, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti.
Bleahu M.(1987), Turismul şi protectia peisajului, Ocrotirea naturii şi
a mediului înconjurător, nr.1,Edit.Academiei R.S România,Bucureşti.
Bonnet J.(1994), Les grandes métropoles mondiale, Edit. Nathan, Paris.
Borza Al. (1971), Zona turistică Porţile de Fier, Terra, 2;
Boteanu C,Oprenescu V.Bratilov şi Titerleşti,sate ungureşti din Plaiul
Cloşani.
Boteanu C.(1999), Baia de Aramă şi împrejurimile ei, C.J.C.P.
Mehedinţi.
Boteanu C., Borloveanu D. (2003), Ponoarele – studiu monografic,
Edit.MJM, Craiova.
Boteanu C. Izverna,vatră străveche din Plaiul Cloşani.
Botez M., Celac M (1980), Sistemele spaţiului amenajat, modelare,
optimizare, previziune, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Bran F, Simion T, Marin D.(1997), Turism rural, modelul european,
Edit. Economică, Bucureşti.
Bran F, Simion T, Marin D.(1998), Economia turismului şi mediul
înconjurător, Edit . Economică ,Bucureşti.
Brigand L.(1991), Les îles en Mediteranée, Fascicule de Plan Bleu, Edit.
Economica, Paris.
Buciuman E. (1994), Agroturismul în Europa şi în România, „Telefax”,
nr. 31, Bucureşti.
Budiş M. (1979), Aspecte etnografice din satul Cireşu-Mehedinţi,
Mehedinţi – istorie şi cultură.
Butură V.(1978),Etnografia poporului român,Editura Dacia.
Cândea M, Erdeli G., Peptenatu D.și Simion T. (2003), Potenţialul
turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Editura
Universitară, Bucureşti.
Cândea M, Erdeli G., Simion T.(2000), România, potenţial turistic şi
turism, Edit. Universităţii din Bucureşti.
Cândea M, Bran F.(2001), Spaţiul geografic românesc.Organizare-
Amenajare-Dezvoltare, Edit. Economică,Bucureşti.
Caranfil A.(1969), Cadrul geografic în sistematizarea aşezărilor rurale
din Podişul Mehedinţi, Lucrările simpozionului de geografia satului,
1967, Bucureşti.
Cazes G.(1989), Le tourisme international. Mirage au stratégie
d’avenir?, Edit. Hattier, Paris.

61
Cazes G.(1992), Le tourisme dans le monde, în Enciclopédie de
géographie, Edit. Economică, Paris.
Cazes G.(1995), Les foundaments de la geographie du tourisme, Edit.
Masson, Paris.
Chipurici N.(1978), Judeţul Mehedinţi într-o conscripţie de la începutul
secolului al XVIII-lea în Drobeta.
Ciangă N.(2002),Geografia turismului,Editura Universitară
clujeană,Cluj-Napoca.
Ciobanu P., Chicet I., Mărţuică I.(2000), Liliac de la Ponoare,
C.J.C.P.Mehedinţi(pag.17).
Ciobanu P, Petrecu P, Stoica G. (1983) Arta populară din
Mehedinţi,Dr.Tr.Severin.
Ciucă R. (1978), Consideraţii etno-sociologice privind profilul
economic al satului Podeni-Mehedinţi, vol.Mehedinţi-Istorie şi cultură,
Drobeta Tr. Severin.
Clary D.(1991), La migration de retraite en Floride, „Revue Norois”, nr
3., Paris.
Cocean P. (1999), Geografia Turismului, Edit. Focul Viu, Cluj Napoca.
Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002), Geografia generală a
turismului, Edit. Meteor Press, Bucureşti.
Cocean P.(1997),Geografia turismului românesc.Edit.Focul Viu,Cluj
Napoca
Coltman M.M. (1989), Introduction to Travel and Tourism. An
international Approach, Von Vostrand Reinhold, New York.
Conea I. (1968), Contribuţii la problema rolului jucat de valea Dunării
în istoria poporului român, Com.geogr., VI, Bucureşti;
Conea I. (1936), Din geografia istorică şi umană a Carpaţilor, Nedei,
păstori, nume de munţi, B.S.R.G.tom L.V.Bucureşti.
Constantin D.Ionescu (1977), Prin Munţii Mehedinţilor, Editura Scrisul
Românesc, Craiova.
Constantin, J. (2003), Expoziţia româno-iugoslavă „Porţile de Fier –
Djerdap”, un pas spre Parcul transfrontalier al biosferei Defileului
Dunării, Revista DROBETA XIII, pp 370-382;
Constantinescu R.,Sfârlea M. (1994), Monumente religioase.Biserici şi
mânăstiri celebre din România,Editis,Bucureşti.
Cooper C.m Fletcher I., Gilbert D., Wanhill S.(1993), Tourism
principles and practice, Edit Longmann, London.
Cosmescu I.(1998), Turismul, Edit. Economică, Bucureşti.

62
Creţeanu Radu. (1957, Biserici de lemn din raionul Baia de
Aramă,Craiova.
Cristureanu C. (2006), Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional,
Editura C.H. Beck, Bucureşti.
Cristureanu C.(1996), Economia şi politica turismului internaţional,
Edit. Abeona, Bucureşti.
Cristureanu C., Neacşu N., Băltăreţu A. (1999), Turism internaţional,
studii de caz, legislaţie, Edit. Oscar Print, Bucureşti.
Cucu V.(1974), Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti, Bucureşti,
Edit.Didactică şi Pedagogică.
Cucu V., Băcănaru I. (1972), Geografia satului românesc în Sociologia
geografică. Col. Sociologia militans, vol.V, Bucureşti, Edit.ştiinţifică.
Cucu V., Bugă D., Erdeli G., Alexandrescu V.(1980), Locul judeţului
Mehedinţi în peisajul geografic şi economia României, AUB XXIX.
Cucu V., Cucu-Popova A. (1980), Judeţul Mehedinţi, Editura
Academiei, Bucureşti.
Cucu V., Erdeli G., Cândea M. (1979), La population et les
aglomération humaines en Roumanie- retrospection historico-
gėografique, R R G G G – Geogr.21.
Cucu V., Ştefan M.(1974), România,Ghid atlas al monumentelor
istorice.
Davidescu M. (1969), Monumente medievale din Turnu Severin, Editura
Meridiane, Bucureşti;
Davidescu M. (1964), Monumente istorice din Oltenia, Edit.Meridiane,
Bucureşti.
Davidson R.(1989), Tourism, Edit. Pitman, Paris.
Davidson R. (1995), Tourisme en Europe, Edit. Economica, Paris.
Delobez A.(1998), Tourisme. Images économique du monde. Edit.
SEDES, Paris.
Dewaily J.M.(1993), Géographie du tourisme et des loisirs, Edit.
SEDES, Paris.
Dinu M.(2005), Ecoturism-coduri etice şi norme de conduită, Edit..CD
PRESS, Bucureşti, Universitatea Româno-Americană.
Dinu M.(2005), Impactul turismului asupra mediului – indicatori şi
măsurători, Edit.Universitară, Bucureşti, Universitatea Româno-
Americană.
Dinu M (2002),Geografia turismului,Editura Didactică şi
Pedagogică,R.A.,Bucureşti.

63
Donoaica Şt.(1989), Aspecte din activitatea de turism, Edit. Litera,
Bucureşti.
Draica C.(1999), Ghid practic de turism intern şi internaţional, Edit. All
Beck, Bucureşti.
Drâmbă O.(1990), Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, II, III, Edit.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Drăghiceanu M. Avuţia minerală a judeţului
Mehedinţi(Bul.Soc.rom.geogr.an.IV.)
Drăghiceanu M. (1885),Mehedinţi,studii geologice,tehnice şi
agronomice Bucureşti.
Drăghiceanu V.(1930), Monumente istorice din Oltenia, Bul.
Comisiunii monumentelor istorice.
Drăghici C.(1960), Structura geologică a Podişului Mehedinţi între
Izverna-Cloşani-Padeş-Baia de Aramă, D.S. Com. Geol. XLVIII.
Drugescu C. (1971), Contribuţii la biogeografia Podişului Mehedinţi,
St. cerc. geol. , geofiz . ,geogr., Seria geografie, 18, 1;
Drugescu C. (1979), Importanţa faunistică a unor biotopi din judeţul
Mehedinţi în acţiunile de amenajare teritorială AUB XXVIII.
Dulamă M. E.(1996), Didactică geografică, Edit. Clusium, Cluj Napoca.
Dumbrăveanu D.(2004), Zona turistică Porţile de Fier – Analiză
geografică, Editura Universitară Bucureşti.
Dumitrache L.(2004), Starea de sănătate a populației României. O
abordare geografică, Edit Univers Enciclopedic Economic Publishing
House.
Eagles Paul F.J., McCool Stephen F.(2004), Tourism in national parks
and protected areas – planning and management.
Erdeli G. (1978), Orientări privind sistematizarea aşezărilor rurale din
judeţul Mehedinţi, vol.Studii de Geografie, Bucureşti.
Erdeli G. (1983), Aşezările omeneşti din Podişul Mehedinţi, Aspecte de
geografie istorică. Terra 1.
Erdeli G.(1996), Podişul Mehedinţi, Edit.Universităţii, Bucureşti.
Erdeli G., Cândea M.(1984), Aşezarea rurală, componenţă principală
a peisajului geografic românesc, B S S G, seria nouă, VII, LXXVII,
Bucureşti.
Erdeli G., Cândea M. (1988), Tendinţe actuale în geodemografia
României, Terra 3-4.
Erdeli G., Cândea M, Alexandrescu V. (1984), Habitatul urban din
Oltenia, Consideraţii geografice asupra structurii teritoriale, Terra 3.

64
Erdeli G., Candea M, Braghină C., Costachie S., Zamfir D, (1999),
Dicţionar de Geografie Umană, Editura Corint, Bucureşti.
Erdeli C., Dumitrache L, (2001), Geografia populației, Edit Corint,
București.
Erdeli G., Gheorghilaş A., (2006), Amenajări turistice, Editura
Universitară, Bucureşti.
Erdeli G., Iacob Gh. (1979), Consideraţii geografice asupra aşezărilor
omeneşti din Piemontul Strehaia,AUB XXVIII.
Erdeli G., Istrate I. (1996), Potenţialul turistic al Romaniei, Editura
Universităţii din Bucureşti.
Erdeli G.(1983), Aşezările omeneşti din Podişul Mehedinţi – aspecte de
geografie istorică, Revista Terra, Anul XV, nr.1, ianuarie – martie,
Bucureşti.
Erdeli G.,Matei E, Costachie S. (2002), Ecoturismul,o alternativă a
turismul în România, Iaşi, AneleleUniv.Al.I.Cuza,Iaşi.
Erdeli G.,Mănescu L.(1997),Trends in the development of Romanian
tourism,procedings of the Second Liverpool-Bucharest geography
Colloquium,Liverpool Hope Press.
Firoiu D. (2002), Economia turismului şi amenajare turistcă a
teritorilului . Edit. Sylvi , Bucureşti.
Găştescu P.(1971), Lacurile din România,Editura Academiei
R.S.România,Bucureşti.
Georgeta S.(1983), Textile de casă în Arta populară din
Mehedinţi,Drobeta Turnu Severin.
Gheorghilaş A.(2008), Geografia turismului. Metode de analiză în
turism, Edit. Universitară, Bucureşti.
Gheorghilaş A.(2003), Geografia turismului.Organizarea şi
desfăşurarea orelor de seminar, Edit.Universitară,Bucureşti.
Gheorghilaş A.(2005), Geografia turismului
internaţional,Edit.Universitară,Bucureşti.
Ghinoiu I.(2001), Sărbători şi obiceiuri.Oltenia,Vol.I,Editura
Enciclopedică,Bucureşti.
Glăvan V. (2000), Resursele turistice pe Terra, Edit. Economică,
Bucureşti.
Glăvan V. (1995), Amenajarea turistică, Institutul de Management în
Turism „EDEN” , Bucureşti .
Glăvan V.(1996), Geografia turismului în România,Institutul de
Management în Turism „EDEN” ,Bucureşti.
Glăvan V.(2000), Turismul în România,Edit.Economică,Bucureşti.

65
Goran C.(1982), Catalogul sistematic al peşterilor din România,
Edit.Sport-Turism, Bucureşti.
Grigore M. (1974), Potenţialul natural al turismului,Universitatea din
Bucureşti.
Grigore M. (1989), Defilee, chei şi văi de tip canion în România,Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Herbst C., Caloianu N., Dragu Gh., Leţea I. (1965), Dezvoltarea
teritorială şi zonele funcţionale ale oraşului Turnu Severin,
Com.geogr.,II, Bucureşti;
Ianoş I. (1981), Puncte de vedere privind analiza geografică regională
a teritoriului României, S C G G G Geogr.XXVIII.
Ielenicz M., Ene M., Comănescu L., Mihai B., Pătru I., Nedelea Al.,
Oprea R., Săndulache I.(2003), România. Enciclopedia obiectivelor
turistice, Editura Corint Bucureşti.
Ielenicz M.(1974), Potenţialul turistic al României,Terra,nr.3-
4/1992,Bucureşti.
Ielenicz M.şi colab. (1999), Dicţionar de geografie fizică, Editura Corint
Bucureşti.
Ilie I., Ilie E.(1969), Podişul Mehedinţi, Terra nr.4.
Ilie I.(1970), Carstul din nordul Olteniei, teză de doctorat, Bucureşti.
Ilinca N.(2000), Didactica geografiei, Edit. Corint, Bucureşti.
Ioncică, M., Minciu R., Stănciulescu G.(1997), Economia serviciilor,
Ed. Uranus, Bucureşti.
Ionescu C.D.(1978), Prin munţii Mehedinţiului, Edit.Scrisul Românesc,
Craiova.
Ionescu Gr.(1971), Arhitectura populară în România,Bucureşti.
Ionescu I.(1999), Turismul-fenomen economic,social şi cultural. Editura
Oscar Print, Bucureşti.
Ionescu I.,Istrate I.(1996), Program de modernizare,dezvoltare
durabilă a turismului şi diversificarea ofertei turistice româneşti,M.T.-
I.C.T.,Bucureşti.
Ionescu Ion de la Brad (1868), Agricultura judeţului Mehedinţi,
Imprimeria statului, Bucureşti.
Iordan Bonifaciu S.(1997), România-Ghid turistic,Editura
Garamond,Bucureşti.
Istrate I.(1987), Turismul-un fenomen în mişcare,Editura Sport-
Turism,Bucureşti.
Istrate I., Bran F., Roşu A.G.(1996) , Economia turismului şi mediul
înconjurător , Edit. Economică,Bucureşti.

66
Lascu C., Bleahu M.(1985), Peştera Bulba, Edit.Sport Turism,
Bucureşti.
Lascu C., Negrea Şt., Orhidan T., Racoviţă Gh.(1984), Peşteri din
România, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Lascu C., Terteleac N. (1982), Drumeţind prin Munţii Mehedinţi,
Edit.Sport-Turism, Bucureşti.
Lazu I., Conovici M., Conovici N.(1971), Studii geologico-tehnice
pentru roci utile în construcţii: calare, dolomite, serpentine în judeţul
Mehedinţi (perimetrul Apa Neagră) – Baia de Aramă – Ponoarele),
Bucureşti.
Lupu N.(2002), Hotelul – Economie şi Management, Editura All Beck,
Bucureşti.
Mac I.(1992),Geografia turistică generală.Univ.,,Dimitrie
Cantemir”,Sibiu.
Macovei G. Bazinul terţial de la Bahna(Anuat.Inst.geol.vol.III).
Maier O.(1982), Meşteşugul varăritului în zona Porţilor de Fier,
vol.Mehedinţi – Istorie şi cultură. Drobeta Tr.Severin.
Maiorescu G.(2004), Proiect de valorificare prin Turism a reliefului
carstic din România, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Turism – INCDT, Bucureşti.
Manolea M. (2010), „Biodiversitatea în pericol” ,revista „Arcade
culturale”, anul I nr.3, Editura Colegiului Tehnic „Domnul Tudor”,
Drobeta Turnu-Severin.
Manolea M. (2010), „Monografia geografică a comunei Malovăţ”,
editura Ştef, Drobeta Turnu-Severin,
Manolea M. (2011), „Turismul durabil”, revista internaţională
„Orientări didactice”, nr.4 , Editura Ecko Print, Drobeta Turnu-Severin
Manolea M. (2011), „Vegetaţia Podişului Mehedinţi- componentă a
patrimoniului natural”, revista „Şcoala europeană”, Anul IV,nr.42,
Editura Ştef, Drobeta Turnu-Severin
Manolea, M., (2011), „Sistemele de aşezări din Podişul Mehedinţi”,
revista „Pro Educaţia”,Anul VII, nr. 70, Editura Ştef, Drobeta Turnu-
Severin
Marcu N. (1906), Contribuţii la studiul morilor de apă din zona
Bahnei-Mehedinţi, Revista muzeelor, an.VII, nr.1.
Martonne Emm.(1904), Sur l’éolution du relief de plateau du
Mehedinţi, XXVII, nr.1.
Martonne Emm.(1906), Sur l’evolution du relief du Plateau du
Mehedinţi, C.R.Ac.Sc. 1904 XXVII, nr.1.

67
Matacă, S. Ş.(2005), Parcul Natural Porţile de Fier. Floră, vegetaţie şi
protecţia naturii, Editura Universitară Craiova;
Matei E.(2006), Ecoturism, Edit.Top Form., Bucureşti
Michaud J.L.(1992), Tourisme, chance pour l’économie, risque pour
les sociétés, Edit. PUF, Paris.
Mihăilescu V. (1936), România,geografie fizică,Bucureşti.
Minciu R.(1995), Amenajarea turistică a
teritoriului.Edit„Sylvi”.Bucureşti.
Minciu R. (2000), Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti.
Mitrache Şt,Coord.(1996), Agroturism şi turismul rural.Edit.Fax-
Press,Bucureşti.
Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. (1996), Rezervaţii şi
monumente ale naturii din România, Editura Scaiul Oradea.
Mrazec L. Note sur la Géologie de la partie Sud du haut plateau de
Mehedinţi ( Bül . Soc . şt . an . V, nr.12, pp.283-285).
Neacşu N.(2000), Turismul şi dezvoltarea durabilă, Edit. Expert,
Bucureşti.
Neacşu N., Cernescu A.(2002), Economia turismului, studii de caz,
reglementări, Edit. Uranus. Bucureşti.
Neacşu N.(2000), Turismul şi dezvoltarea
durabilă.Edit.Expert,Bucureşti.
Negoescu B, Vlăsceanu Gh.(2004), Geografia transporturilor, Edit
Meteor Press București.
Nicolescu E.(1976), Marketingul în turism.Edit.Sport-Turism,Bucureşti.
Oancea D., Alexandrescu V. (1979), Câteva elemente toponimice
doveditoare ale autohtoniei şi continuităţii pe teritoriul Mehedinţilor,
Analele Universităţii Bucureşti;
Oancea Stroe-R.(1978), Evoluţia geomorfologică a munţilor şi
podişului Mehedinţilor, Rev.Şcoala Mehedinţiului nr.3.
Onac B.(2000), Geologia regiunilor carstice, Edit.Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Pajură C. (1949), Dicţionar geografic al judeţului Mehedinţi, Turnu
Severin.
Pavel E.(1978), Portul popular din Izverna – Mehedinţi, vol.Mehedinţi-
Istorie şi cultură. Dr.Tr.Severin.
Petrea R.,Petrea D.(2000), Turismul rural.Presa Universitară
Clujană,Cluj-Napoca.
Pompei C, Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002),Geografia generală a
turismului, Edit. Meteor Press, București.

68
Popilean-Bratiloveanu M.(1975), Locuinţa tradiţională din Podişul
Mehedinţilor, Studii şi cercetări de Istoria Artei, seria Ploştică, nr.22.
Popilean-Bratiloveanu M.(1984), Contribuţii la istoricul aşezărilor din
Podişul Mehedinţilor, în Arhivele Olteniei, serie nouă, nr.3.
Popilean-Bratiloveanu M.(1985), Ocupaţii tradiţionale la Izverna, în
Arhivele Olteniei, seria nouă nr.4.
Popova Cucu A.(1970), Vegetaţia de pe calcarele din Podişul
Mehedinţi, în S C G G G – Geogr.,t.XVIII.
Popova Cucu A.(1979), Protecţia mediului înconjurător şi rezervaţiile
naturale în judeţul Mehedinţi, A U B, XXVIII.
Popova-Cucu A., Popescu P.(1975), Rezervaţia botanică de la
Ponoarele, Studii şi Cercetări (p.91).
Popovici I., Mănescu L.(1971), Repartiţia teritorială a populaţiei
judeţului Mehedinţi, Analele Universităţii Bucureşti, Seria şt.nat., geol.,
geogr., 1;
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, Bucureşti,
Edit.Ştiinţiică.
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, Edit.
Ştiinţifică, Bucureşti.
Posea Gr.,Şi Colab.,(1984), Enciclopedia geografică a judeţelor
României. Edit. Academiei , Bucureşti.
Postelnicu Gh. (1998), Introducere în teoria şi practica turismului.
Edit.Dacia,Cluj Napoca
Povară I., Lascu C., Walter F.(1990), Speologie-Ghid practic,
Edit.Sport-Turism, Bucureşti.
Pricăjan A.(1972), Apele minerale şi termale din România,Editura
Tehnică,Bucureşti.
Roman D. Rezultatele cercetărilor în regiunea Baia de Aramă(Dări de
seamă , Inst . geol . ,vol. XVIII ).
Roman I., Răţoi T. (2003), Dicţionarul enciclopedic al judeţului
Mehedinţi, Editura Prier, Dr.Tr.Severin.
Roman N.(1974), Flora şi vegetaţia din sudul Podişului Mehedinţi,
Edit.Academiei Române, Bucureşti.
Sencu V.(1975), Le karst de Monts de Mehedinţi, Rev.roum.Geol.,
Geophys. Geogr., Geographie, XIX 1;
Sencu V.(1973), Carstul. Atlasul geografic naţional, Fasc.III-4,
Edit.Academiei, Bucureşti.
Smărăndescu V.(1985), Elemente de valorificare a potenţialului
turistic,Revista economică nr.33,Bucureşti.

69
Snak O.(1976),Economia şi organizarea turismului.Edit.Sport-
Turism,Bucureşti.
Snak O., Baron P., Neacşu N.(2001), Economia
turismului,Edit.Expert,Bucureşti.
Spineanu N. D. (1894), Dicţionar geografic al judeţului Mehedinţi,
Bucureşti.
Stavrositu S. (1994), Practica serviciilor în restaurante şi baruri,
Editura Tehnică, Bucureşti.
Stănciulescu Al-Bărda. Atestări documentare privind localităţile
judeţului Mehedinţi , în , Mehedinţi istorie şi cultură.
Stănciulescu G.(2000), Managementul operaţiunilor de turism,Edit.All
Beck,Bucureşti.
Stănciulescu G., Lupu N., Ţigu G. (1998), Dicţionar poliglot de
termeni utilizaţi în turism, Edit. All, Bucureşti.
Stoica G., Horşia O. Meşteşuguri artistice tradiţionale, Editura
Enciclopedică, 2001, Bucureşti.
Stoica G., Petrescu P.(1997), Dicţionar de artă populară, Editura
Enciclopedică,Bucureşti.
Swiezewschi C.,Oancea D. (1984), Geografia turismului,Cluj.
Şandru I.(1966), Probleme de geografia turismului,Natura,anul
XVIII,nr.3.
Şandru I.,Cucu V.(1984),România prezentare geografică.
Edit.Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti.
Ştefănescu S. Memoriul relativ la geologia judeţului
Mehedinţi(Anuar.Bir.Geol.A.1882-1883).
Teodoreanu E.(2002),Bioclimatologie umană,Editura Academiei
Române,Bucureşti.
Teodoreanu E., Swoboda M., Voiculescu C., Enache L., (1984),
Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România,Editura Sport-
Turism,Bucureşti.
Theobald F. W.(1998), Global Tourism, Butterworzh Heinemann, Great
Britain.
Tudor D. Însemnări arheologice pentru nordul judeţului Mehedinţi
(Arh. Olteniei , an, XIII, nr.74-76,1934).
Tufescu V.(1972),Turismul şi elementele culturii materiale a poporului
român,în ,,Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice”,Vol.II.Bucureşti.
Ungureanu I. (1982), Aspecte toponimice din nord-vestul Olteniei, în
vol.Mehedinţi-Istorie şi cultură.Drobeta Tr.Severin.

70
Vâlsan G.Românii din Craina Serbiei(Anuar de geogr.şi
antropogeografică an.II,1910-1911).
Vâlsan G.Ţinutul Porţilor de Fier(Arh.Olteniei,an.V,nr.23,1986).
Vâlsan G.Asupra trecerii Dunării prin Porţile de
Fier(Anal.Ac.Rom.,seria II,t.XXXVIII) reprodus
(Bul.Soc.Rom.Geogr.,1916-1918).
Vintilescu I. (1941), Contribuţii la cunoaşterea carstului din Podişul
Mehedinţi, Cercetări şi studii geografice, seria II;
Vintilescu I. (1946), Podişul sau Plaiul Mehedinţilor,în Rev.Geogr. I G
G R an II, Bucureşti.
Vintilescu I.O străveche industrie uitată în
Carpaţi:Bozăria(Rev.geogr.,an.I,fasc.I-IV).
Vlad L.B., Neacşu M.C.(2002), Geografie economică mondială,
problematizări contemporane şi studii seminariale, Edit. ASE,
Bucureşti.
Vlăsceanu Gh., Ianoş I. (1998), Oraşele României, Casa Editorială
Odeon, Bucureşti.
Mic dicţionar enciclopedic,(1986),Editura ştinţifică şi
enciclopedică,Bucureşti
***(1930), Recensământul general al populaţiei 29.XII.1930.
***(1958), Documente privitoare la economia Ţării Româneşti, 1800-
1850, Edit.Ştiinţifică, Bucureşti 2 vol.
***(1966), Atlasul climatologic al României, Institutul Meteorologic,
Bucureşti.
***, (1967), Oltenia.Ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane,
Bucureşti;
*** (1969), Geografia văii Dunării româneşti, Edit.Academiei,
Bucureşti.
***(1970), Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 15 martie 1966,
II, D C S .
*** (1972), Atlasul complex „Porţile de Fier”, Edit.Academiei,
Bucureşti.
***(1972), Localităţile judeţului Mehedinţi, Dr.Tr.Severin.
***(1980), Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 5 ianuarie 1977,
I-II, DCS.
***(1981),Turismul în economie naţională,Edit.Sport-Turism,Bucureşti.
*** (1981), Judeţele Patriei – Mehedinţi-monografie, Editura Sport-
Turism, Bucureşti;

71
***(1982), Enciclopedia Geografică a României, Editura Academiei
R.S.R., Bucureşti.
***(1983) Geografia României. Geografia fizică. I. Bucureşti,
Edit.Academiei.
***(1984), Geografia României. Geografia umană şi economică II,
Bucureşti, Editura Academiei.
***, (1992), Geografia României, vol IV, Regiunile pericarpatice:
Dealuri şi Câmpia Banatului şi Crişanei, Podişul Mehedinţi,
Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podişul Mehedinţi, Editura Academiei
Române, Bucureşti;
***(1995),Strategia dezvoltării turismului pe termen mediu,Ministerul
Turismului.
***, (1997) International Tourism: A Global Perspective, OMT, Madrid;
***(1999-2005),Turismul României.Breviar statistic,Comisia Naţională
pentru Statistică,Institutul Naţional de Statistică,Bucureşti.
*** Turismul României – Breviar statistic, Institutul Naţional de
Statistică, 2002 - 2011.
***(2004),Ghid turistic al României,Bucureşti.
***(2004),Statistică teritorială,Institutul Naţional de
Statistică,Bucureşti.
***(2005),Ghidul litoralului României,Edit.House of Guides,Bucureşti.
***(2005),Turismul Internaţional al României,Institutul Naţional de
Statistică.Bucureşti.

72