UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CENTRUL DE RESURSE PENTRU FORMARE CONTINUĂ

EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

AL RAIONULUI REZINA

Program de studii: GEOGRAFIE

Teză de RECALIFICARE

Şef de Departament: .______________ Boian Ilie

Conducător ştiinţific: _____________ Revenco Marcel

Autor: _____________ Gîlca Patricia profesor de istorie și geografie IPGimnaziul Horodiște

CHIŞINĂU 2023
 CUPRINS

Abrevieri 2
Adnotare 3
Annotation 4
Introducere 5

Capitolul I. Abordarea teoretică a cercetării potenţialului turistic 7

1.1. Noţiuni şi concepte privind evaluarea potenţialului turistic 7
1.2. Indicatorii de evaluare a potenţialului turistic 10

Capitolul II. Caracterizare generală a raionului Rezina 12

2.1. Aprecierea poziţiei geografice 12
2.2. Organizarea administrativ-teritorială 14
2.3. Aprecierea condiţiilor naturale 15
2.4. Particularitățile istoruco-geografice de dezvoltare 15
2.5. Populaţia și aspectele demografice 17

Capitolul III. Evaluarea potenţialului turistic 29

3.1. Evaluarea potenţialului turistic natural 29
3.2. Evaluarea potenţialului turistic antropic 37
Capitolul IV. Utilizarea materialelor din teză în predarea lecțiile
de geografie în clasa a IX-a 59
4.1 Proiectul didactic…..
4.1 Proiect didactic…….
Concluzii și recomandări 65

Bibliografie 68

1
 Abrevieri:
1. a. – an/anul
2. cca. – circa
3. etc. – etcetera
4. fig. – figura
5. ha. – hectare
6. km2 – kilometri pătraţi
7. m – metri
8. mun. – municipiu
9. or. – oraş
10. pag. – pagina
11. r. – rîu
12. r-nul – raion
13. s. – sat
14. ş. a. – şi altele
15. % - procente
16. ‰ - promile

2
 Adnotare
Numele şi prenumele: Gîlca Patricia
Denumirea tezei: Evaluarea potențialului turistic al raionului Rezina
Titlul solicitat: Profesor de geografie
Program: Geografie
Localitatea: Chișinău
Anul perfectării tezei: 2023
Structura lucrării: introducere, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din
48de titluri, 36 figuri, 6 tabele şi 68 pagini de text.
Cuvintele cheie: turism, turist, potențial turistic, fond turistic, resurse turistice, produs turistic,
infrastructură turistică, piață turistică, cerere turistică, ofertă turistică.
Domeniul de studiu – Științe ale mediului
Scopul: evaluarea potențialului turistic şi a modului de valorificare a acestuia în cadrul raionului
Rezina.
Obiectivele: pentru realizarea scopului lucrării mi-am propus următoarele obiective
O1 avizarea aspectelor teoretice şi metodologice de evaluare a potențialului turistic;
O1 identificarea rolului turismului în economia naţională și cea locală în perioada actuală;
O1 efectuarea unui studiu geografic de ansamblu a raionului Rezina;
O1 identificarea şi descrierea resurselor turistice naturale şi a celor antropice;
O1 scoaterea în evidenţă a principalilor indicatori de valorificare a potenţialului turistic al regiunii
investigate.
Metodologia cercetării ştiinţifice: pentru realizarea tezei am utilizat metodele: bibliografică,
cercetării în teren, statistică, cartografică.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Studiul potențialului turistic este foarte important întrucât
problemele economice actuale impun dezvoltarea unor activități care să folosească la maximum
resursele atractive ale teritoriului.
Semnificaţia teoretică: acumularea unor date referitoare la potențialul turistic al raionului
Rezina, sintetizarea unor aspecte teoretice privind aprecierea potențialului turistic.
Valoarea aplicativă: înaintarea unor propuneri pentru valorificarea potențialului turistic al
raionului, de asemenea teza conţine date importante ce pot fi utilizate pentru o cercetare mai
amplă în domeniul respectiv.

3
 Annotation

Name: Gîlca Patricia

Thesis title: Evaluation of the tourism potential of Rezina district
Requested title: Professor of Geography
Program: Environmental sciences
Location: Chișinau
Thesis perfecting Year: 2023
Structure: introduction, four chapters, conclusions and recommendations, bibliography of 43
titles, 36 figures, 6tables and 78 pages of text.
Keywords: tourism, tourist, tourism potential, tourism fund, tourism resources, tourism product,
tourism infrastructure, tourism market, tourism demand, tourism offer.
Field of study - Geography of Tourism
Purpose: To assess the tourism potential and how to exploit it in Rezina district.
Objectives: theoretical and methodological endorsement assessment of tourism potential;
identifying the role of tourism in national and local economy in the current period; conducting an
overall geographic Rezina; identification and description of natural and tourism resources
anthropogenic; emphasizing the main indicators of tourist potential of the region investigated.
Research methodology: to achieve thesis I used methods: statistical method, the method
bibliographic mapping method, the method of research in the field
Scientific novelty: Study tourism potential is very important because of the current economic
problems require the development of activities to maximize the resources of the territory
attractive.
Theoretical: gathering data on the tourism potential of Rezina district, synthesizing a maximum
theoretical aspects appreciation to the tourism potential classification criteria.
Practical value: submission of proposals for the tourism potential of the district; thesis also
contains important data that can be used for more extensive research in the field.

4
 Introducere
Prezenta teză de recalificare are ca subiect de cercetare „Evaluarea potențialului turistic al
raionului Rezina”.
a. Actualitatea şi importanţa studiului
Turismul este considerat a fi una dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei în
perioada contemporană, prin amploarea şi cuprinderea căpătată. Studiul asupra temei abordate
este foarte actual şi important reieşind din faptul că turismul este un sector important al
economiei naţionale şi mondiale şi are o tendinţă de creştere permanentă.
b. Scopul şi obiectivele propuse în teză
Scopul acestei teze este de a evalua potențialul turistic şi modul de valorificare a acestuia în
cadrul raionului Rezina, punându-se la bază următoarele ipoteze:

● Raionul Rezina dispune de un potenţial turistic însemnat atât natural, cât şi de origine

antropică;

● Potenţialul turistic al raionului are un grad insuficient de valorificare din cauza situaţiei

social-economice din ţară.

Pentru realizarea tezei am stabilit următoarele obiectivele:

● avizarea aspectelor teoretice şi metodologice de evaluare a potențialului turistic;

● identificarea rolului turismului în economia naţională și cea locală în perioada

actuală;

● efectuarea unui studiu geografic de ansamblu a raionului Rezina;

● identificarea şi descrierea resurselor turistice naturale;

● identificarea şi descrierea resurselor turistice antropice;

● scoaterea în evidenţă a principalilor indicatori de valorificare a potenţialului

turistic al regiunii investigate.

c. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific (metode de cercetare)
Metode de cercetare. Baza metodologică a cercetării au constituit-o coeziunea dintre
teorie şi practică.

5
 metoda statistică - astfel au fost acumulate şi prelucrate date statistice referitoare la
raionul Rezina din manualele statistice ale Republicii Moldova şi alte surse de informare. În
urma prelucrării acestor date s-au alcătuit tabele şi materialul grafic;
metoda bibliografică – folosită la studierea bibliografiei temei cercetate care a permis de
a scoate în evidenţă principiile geografice ce stau la baza studiului asupra turismului, repartiţia
spaţială a potenţialului turistic ş.a.
metoda cartografică – în urma aplicării acestei metode au fost analizate materialele
cartografice la tema respectivă, în special hărţile care reprezintă sursă de informare importantă
despre condiţiile naturale ale teritoriului raionului.
metoda cercetării în teren - pentru acumularea imaginilor asupra unor obiective majore
turistice. Astfel au fost vizitate aşa obiective majore ca: Rezervația peisagistică Țipova în care se
găsesc: Mănăstirea rupestră Țipova, cascada Tipova, Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic
Dumitru”, s. Pripiceni-Curchi, Mănăstirea Cuizăuca "Sf. Vasile cel Mare", Rezervația
peisagistică Saharna în care se găsesc: Mănăstirea Saharna, cascada Saharna, Monumentul Geto-
Dacilor, etc.
Sursele principale de informare folosite la elaborarea tezei au fost: anuarele statistice
ale Republicii Moldova, informaţiile despre starea actuală a fenomenului turistic au fost obţinute
din literatura de specialitate, unele monografii, articole din ediţiile periodice şi alte materiale.
d. Noutatea temei investigate
În paginile acestei teze am încercat să abordez tema valorificării resurselor turistice
naturale şi antropice la nivel regional şi local atât prin identificarea unor obiective majore, cât şi
printr-o evaluare actuală a „industriei turistice” într-o regiune în care evaluarea resurselor
turistice nu este doar un fenomen, ci o realitate pe care turismul o oglindeşte. Turismul este
activitatea ce oferă posibilitatea de a aduce un venit considerabil cu forţe relativ mici, beneficiind
de ceea ce avem.
e. Cuvinte-cheie ale tezei
Turism, turist, potențial turistic, fond turistic, resurse turistice, produs turistic,
infrastructură turistică, piață turistică, cerere turistică, ofertă turistică, obiectiv turistic, localitate
turistică, traseu turistic.

6
 CAPITOLUL I. ABORDAREA TEORETICĂ A CERCETĂRII
POTENŢIALULUI TURISTIC
1.1 Noţiuni şi concepte privind evaluarea potenţialului turistic

Turismul este un fenomen social-economic în continuă expansiune, generat de nevoia umană

de cunoaştere, recreere şi recuperare fizico-psihică, în condiţiile unei civilizaţii solicitante, dar cu
posibilităţi materiale superioare pentru majoritatea populaţiei. Turismul este una dintre cele mai
dinamice ramuri ale economiei mondiale. Ca activitate economică cuprinde câteva componente:
resursele turistice, forţa de muncă implicată, infrastructură turistică, mijloacele (echipamentele)
de producţie şi de servicii, bunurile destinate consumului turistic, structurile organizaţionale
(manageriale) turistice ş.a. [Sochircă V., Bejan I., 2011]
Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor naturale sau antropice atractive ale unui
teritoriu, indiferent de originea lor şi de relaţiile dintre ele. Aceasta este una dintre categoriile
principale ale turismului, stând la baza apariţiei şi dezvoltării fenomenului turistic („materia
primă” a turismului. Resursele turistice sunt componenta primară sau „materia primă” a
turismului, „produsul” care atrage, reţine atenţia, provoacă emoţii şi trăiri estetice, fiind „gustat”
sau „consumat” de către turist. Ele stau la baza dezvoltării turismului, determinând mărimea,
intensitatea şi diversitatea fluxurilor turistice.
Se deosebesc două grupe majore de obiective ale fondului turistic: cele aparţinând cadrului
natural - resursele turistice naturale, şi cele de provenienţă antropică - resursele turistice
antropice. Resursele turistice naturale reprezintă elementele mediului natural care pot fi
valorificate în scop turistic, iar resursele antropice sunt elementele cu atracţie turistică create de
către om, rodul eforturilor culturale, tehnic şi economice ale omului. Cadrul natural oferă tuturor
activităţilor turistice mediul (spaţiul) pentru desfăşurare, de asemenea, condiţiile naturale
determină apariţia la turişti a motivaţiilor de deplasare. În acelaşi timp, unele produse naturale
servesc ca materie primă, fiind consumate de către turişti: apele minerale, apele termale,
nămoluri ş. a. Pe de altă parte, există numeroase componente ale cadrului natural care, în stare
brută, sunt inaccesibile turiştilor de rând, iar valorizarea turistică înseamnă intervenţii în chiar
structura obiectivului (de exemplu amenajarea peşterilor, a cheilor etc.). Strategia unor astfel de
acţiuni rămâne cea a neafectării (sau a modificării minime) trăsăturilor iniţiale ale peisajului, cu
asigurarea unui echilibru, menit a proteja şi a conserva obiectivul. [Sochircă V., Bejan I., 2011]

7
 Clasificarea resurselor turistice.
În funcţie de originea componentelor, fenomenelor şi proceselor naturale, resursele turistice
naturale se divid în următoarele tipuri: a. Geologice; b. Ale reliefului (geomorfologice); c.
Climatice; d. Hidrologice; e. Vegetale; f. Faunistice. [Sochircă V., Bejan I., 2011]
Resusele turistice antropice la rândul lor, se clasifică în funcţie de diverse criterii. Astfel, se
delimitează două categorii mari:
A. Edificii şi instituţii cu atracţie turistică
B. Activităţi și evenimente cu atracţie turistică.
Punând la bază domeniile de activitate umană, potenţialul turistic antropic este divizat în
următoarele tipuri: a. Istorico-arheologic; b. Religios (confesional); c. Cultural şi sportiv; d.
Tehnico-economic; e. Turistic propriu-zis; f. Etnografic; activităţi umane.
Noţiunile de bază ale turismului:
activitate turistică - activitatea tour operator-ilor şi agenţiilor de turism, precum şi altă
activitate de organizare a călătoriilor turistice;
agenţie de turism - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în
achiziţionarea de pachete turistice de la turoperatori şi în comercializarea acestor pachete direct
consumatorilor, precum şi în comercializarea serviciilor proprii;
destinaţie turistică - spaţiu geografic sau loc spre care se îndreaptă o persoană în scop turistic;
ghid turistic - persoană fizică, care însoţeşte un vizitator sau un grup turistic şi acordă
acestora, în limitele contractului de servicii turistice, asistenţă calificată, oferind informaţii
despre ţara (localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural şi antropic;
industria turismului - ansamblu de activităţi economice şi comerciale destinate producerii de
servicii turistice, corespunzătoare standardelor de clasificare, realizate prin structurile de cazare
şi alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de
organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, prin birouri de informare
turistică, prin tour operatori şi agenţii de turism;
infrastructură turistică - ansamblu de construcţii necesare unei zone turistice pentru primirea
şi deservirea turiştilor (structuri de cazare, de alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de
prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie
sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecţionare /comercializare a articolelor de
artizanat, parcări etc.);
localitate turistică - aşezare rurală sau urbană care prezintă un interes turistic deosebit datorită
existenţei în interiorul său ori în imediată apropiere a mai multor obiective turistice, precum şi a
unor facilităţi turistice;

8
 obiectiv turistic - element al resurselor naturale sau antropice care poate atrage vizitatorii într-
un anumit loc;
pachet turistic (pachet de vacanţă, pachet de călătorie) - combinaţie prestabilită a cel puţin
două servicii turistice, vândute sau oferite spre vânzare ca un singur produs, la un preţ în care
costul fiecărui component nu este identificat separat, aceste prestaţii depăşind 24 de ore;
patrimoniu turistic - ansamblu de elemente ce stau la baza desfăşurării activităţii turistice pe
un anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială,
infrastructură generală, infrastructură turistică şi bunurile destinate consumului turistic;
produs turistic - ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferit consumatorilor
(vizitatorilor);
servicii turistice - servicii prestate de către agenţii economici din industria turismului, care
includ cazarea, masa şi transportarea turiştilor, serviciile de agrement, tratamentul balnear,
asistenţa turistică şi alte servicii complementare;
structură de primire turistică - construcţie sau amenajare destinată cazării turiştilor şi/sau
servirii mesei pentru turişti;
turism balnear - formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinaţie staţiunile
balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau prevenirii unor boli;
turism cultural - formă de turism care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei
localităţi, zone sau ţări;
turism de afaceri - formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzînd participarea la
întâlniri de afaceri, expoziţii şi târguri, conferinţe, congrese şi reuniuni;
turism ecologic - formă de turism orientată spre cunoaşterea naturii şi conservarea ei;
turism organizat - formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ce priveşte
prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul
contractelor sau al altor tipuri de aranjamente;
turism pe cont propriu (neorganizat) - formă de turism ce exclude orice aranjamente
prealabile, deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi;
turism rural - formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor
turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice
acestuia, obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.;
turism sportiv - formă de turism practicată în scopul desfăşurării unor activităţi sportive;
turism vitivinicol - formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici care activează
în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor
vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale;

9
 turist - persoană fizică care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pe o
durată de cel puţin 24 de ore şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul
vizitat;
tour operator - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în
formarea de pachete turistice şi în comercializarea acestora prin intermediul agenţiilor de turism
sau direct consumatorilor.
1.2. Indicatorii de evaluare a potenţialului turistic
Au priorităţile de respective acele locuri de recreere care dispun de mai multe monumente
întâlnite în diferite combinaţii: numai monumente naturale, numai monumente antropice sau
monumente naturale îmbinate cu cele antropice, la care se adaugă şi activităţile umane. Este
foarte important ca monumentele să fie pregătite, înzestrate cu infrastructură necesară pentru a
putea fi vizitate şi admirate.
Determinarea potenţialului turistic al unui teritoriu, la general, poate fi efectuată prin luarea
în calcul a următoarelor indici acceptaţi la scara mondială, cum ar fi:
1. Unicitatea şi exotismul monumentelor/obiectivelor – singularitatea anumitelor obiecte,
edificii sau activităţi umane devine, de asemenea, o sursă notabilă de atractivităţi. Este de
ajuns a cataloga cu acest atribut o realizare antropică, pentru ca ea să intre definitiv în
sfera de interes a turiştilor. Unicitatea poate reieşi fie dintr-o acţiune deliberată a
autorului unui singur produs, fără copii sau variante, fie prin distrugerea sau dispariţia
obiectelor de acelaşi gen.
2. Vechimea obiectivului – obiectivul construit de mâna omului, indiferent de dimensiunea
şi configuraţia acestuia, devine adesea o sursă de real interes, întrucât omul tinde să
cunoască trecutul său. Efectul atractiv al vechimii se diminuează odată cu apropierea de
vremurile noastre, fără a se putea stabili o anumită limită. Aceasta, deoarece nu toate
obiectele făcute de mâna omului impresionează în acelaşi mod vizitatorul.
3. Măreţia sau grandoarea lor;
4. Varietatea monumentelor/obiectivelor;
5. Densitatea lor teritorială;
6. Estetica obiectivelor – reuşeşte să surmonteze influenţa vechimii cu atribut valoric;
7. Ineditul – înfăţişarea diferită a rodului veşnicei tendinţe a spiritului uman spre
originalitate şi depăşire de sine. A reliefa ceea ce n-a fost reliefat, a construi mai durabil,
mai impozant, mai frumos reprezintă principala sursă a ineditului din lucruri
8. Starea lor fizică (păstrarea fizică şi nivelul întreţinerii);
9. Starea ecologică a monumentelor şi a spaţiilor unde acestea se află;

10
10. Existenţa şi aprecierea panoramelor peisagistice care se deschid spre alte obiective
naturale şi antropice;
11. Accesibilitatea obiectivelor (locul aflării lor pe harta lumii şi posibilităţile de transport
pentru a fi vizitate);
12. Restrictivitatea turismului condiţionată de asprimea climei, căldura, ariditatea şi
umiditatea în exces;
13. Nivelul pregătirii obiectivelor pentru a fi vizitate de către solicitanţi, înzestrarea cu
mijloace materiale şi tehnice necesare care ar înlesni vizionarea/admirarea lor;
14. Nivelul organizării securităţii vieţii turiştilor în timpul vizitării
monumentelor/obiectivelor, asigurări cu unităţi speciale de transport, cu echipament
special, cu echipe de salvatori, medici etc.;
15. Nivelul organizatoric şi managerial de evidenţă şi punere în circuit a
monumentelor/obiectivelor, elaborarea unor orare necesare de vizitare, asigurare cu ghizi
experimentaţi. [Turcov E. Direcţii de dezvoltare şi promovare a turismului în R.
Moldova”, Chişinău, 2002]

11
 CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA GENERALĂ
A RAIONULUI REZINA
2.1. Aprecierea poziţiei geografice
Raionul Rezina este plasat în cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru care cuprinde 13 raioane
din partea centrală a Republicii Moldova, cu o suprafață totală de 10,6 mii km2 (31%) și o
populație de cca 1 milion locuitori (26%), dintre care doar 20% sunt stabiliți în mediul urban.
Poziția geografică a raionului este favorabilă, amplasat de-a lungul râului Nistru, pe malul
drept, în partea de nord-est a ţării. Raionul Rezina se mărgineşte cu următoarele raioane Orhei –
la sud, Şoldăneşti – la nord, Teleneşti – la sud-vest şi Râbniţa – la est pe râul Nistru. Rezina este
oraş în Republica Moldova, centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume.

Prin aşezarea sa geografică, teritoriul Rezinei face parte din podişul de nord al Republicii
Moldova, fiind brăzdat, în partea de Nord, de Valea Rezinei. Raionul Rezina este situat la
latitudinea 47.7550 longitudinea 28.9640 si altitudinea de 54 metri fata de nivelul marii.

Aşezat pe trei terase formate de malul abrupt al Nistrului, raionul are o climă caldă,
temperată, influenţată de clima Carpaţilor estici şi a Câmpiei Ucrainene. Temperatura medie
anuală, în această zonă, oscilează între 8-9 grade C iarna, atingând uneori minus 20-25 grade,
vara +35-40 grade. În prezent clima din această zonă a Nistrului a devenit mai călduroasă decît
în secolul trecut. Faptul se explică, după cum se ştie, prin evoluţia călduroasă a climei în Europa
de Vest şi de Est, schimbarea temperaturii fiind determinată de diferiţi factori naturali şi umani.

Localitatea de reședință Rezina este amplasată la 97,5 km distanța rutieră.

Distanța rutieră din orașul de reședință Rezina până în centrele raionale învecinate este:
68 km până în orașul Telenești; 52 km până în orașul Orhei; 18 km până în orașul Șoldănești; 6
km până în orașul Rîbnița.

12
Fig. 1. Poziția geografică a raionului Rezina Fig.2 Harta Raionului Rezina

Tab. 1. Organizarea administrativ-teritorială

Nr. Denumire indicator Unitate Valoare
1. Suprafaţa raionului km2 621,7947

2. Ponderea în suprafaţa totală a R. Moldova % 1,83

3. Populaţia raionului, 2019 Locuitori, 49,9

mii
4. Ponderea în numărul total al locuitorilor din R. Moldova % 1,98

5. Densitatea populaţiei (numărul locuitorilor pe 1 km2)

Locuitori 84,5
km2
6. Populaţia urbană, 2019 Locuitori 12,9
mii
7. Ponderea în numărul total populaţia urbană a R. % 1,18
Moldova
8. Gradul de urbanizare, 2019 % 24,2

Raionul este traversat de mai multe rute de transport auto regional. Suprafaţa totală a
raionului constituind 62,1 mii ha, este repartizată pe categorii de terenuri în felul următor
(tabelul 2)

13
 Tab. 2. Structura fondului funciar al raionului Rezina, 2012
Denumirea indicatorului unit. măsură Total Ponderea,%

Total terenuri raion Ha 62179 100,00

Terenurile cu destinaţie agricolă Ha 34568 55,59
Terenurile unităților administrativ-
teritoriale Ha 5361 8,62
Terenurile fondului silvic Ha 10641 17,11
Terenurile fondului apelor Ha 1774 2,85
Terenuri destinate industriei,
transporturilor, comunicațiilor și cu
altă destinație special Ha 1148 1,84
Terenuri de rezervă Ha 8687 13,97
Sursa:https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/
Resurse_naturale_2012.pdf

2.2. Organizarea administrativ-teritorială

Raionul Rezina a fost creat în baza Legii privind organizarea administrativ-teritorială nr.
764-XV din 27.12.2001, cu modificările ulterioare şi din 23 mai 2003 raionul este unitate
administrativ-teritorială distinctă cu personalitate juridică. Raionul Rezina este constituit din 41
de localități, împărțite în 25 de unități admnistrativ-teritoriale de nivelul I (tabelul 2.3):
● 1 oraș cu trei localități în componență;
● 10 comune cu 23 sate în componență;
● 14 sate, care nu aparțin vreunei comune;

Tab. 3. Localităţile raionului Rezina

Componenta pe commune și localități a raionului Rezina și distanța până la centrul rational și
capitală

Comuna Satul/orașul de Sate componente Distanța Distanța

reședință până la până la
centrul capitală
raional km

14
 km

Stocnaia 4 104

Rezina Rezina Ciorna 5 114

Boșernița 6 109

- Bușăuca 30 73

Cinișeuți 13 88

- Cogîlniceni 23 79

- Cuizăuca 25 76

- Echimăuți 17 92

Ghiduleni 33 78

Ghiduleni Ghiduleni Roșcanii de jos 29 80

Roșcanii de sus 28 83

- Gordinești 18 87

Horodiște 31 90
Horodiște Horodiște Slobozia-
31 90
Horodiște

- Ignăței 33 101

Lalova 40 100

Lalova Lalova Nistreni 40 100

Țîpova 37 97

- Lipceni 18 110

- Mateuți 14 117

- Meșeni 35 105

Mincenii de Jos 25 84
Mincenii de Jos Mincenii de Jos
Mincenii de Sus 26 86

- Otac 27 76

- Păpăuți 13 104

15
- Peciște 27 97

Pereni Pereni Pereni 21 90

Roșcani 20 90

Pripiceni-Răzeși Pripiceni- Răzeși Pripiceni-Curchi 20 89

Pripiceni-Răzeși 22 91

Saharna Nouă Saharna Nouă Buciușa 26 103

Saharna 8 100

Saharna Nouă 22 99

Sîrcova Sîrcova Pișcărești 14 105

Sîrcova 18 109

Solonceni Solonceni Solonceni 15 116

Tarasova 37 128

- Trifești 18 87

Țareuca Țareuca Țahnăuți 9 95

Țareuca 6 97

Sursa: Consiliu raional Rezina.

16
 2.3 Condiţiile naturale
Relieful. Prin aşezarea sa geografică, teritoriul Rezinei face parte din podişul de nord al
Republicii Moldova, fiind brăzdat, în partea de Nord, de Valea Rezinei. Relieful raionului Rezina
dispune de resursele minerale de pietriş, nisip, lut, piatră şi materie primă pentru fabricarea
cimentului.

Fig.3 Forme de relief.

Sursa: https://www.moldovenii.md/md/section/15/content/550

Clima și riscurile meteo-climatice. Clima raionului Rezina este temperat continentală cu

caracter de tranziţie și se formează sub influenţa a trei grupe de factori de climatogeneză:
radiativi, dinamici şi fizico-geografici. De asemenea, clima raionului Rezina se caracterizează
prin ierni blânde şi scurte, cu puţină zăpadă, veri lungi, călduroase, dar cu o cantitate
insuficientă de precipitaţii atmosferice, care cad predominant în perioada caldă a anului sub
formă de averse.

Raionul are o climă caldă, temperată, influenţată de clima Carpaţilor estici şi a Câmpiei
Ucrainene. Temperatura medie anuală, în această zonă, oscilează între 8-9 grade C; iarna,
atingând uneori minus 20-25 grade, vara +35-40 grade. În prezent clima din această zonă
a Nistrului a devenit mai călduroasă decât în secolul trecut. Faptul se explică, după cum
se ştie, prin evoluţia călduroasă a climei în Europa de Vest şi de Est, schimbarea
temperaturii fiind determinată de diferiţi factori naturali şi umani.

Riscurile meteo-climatice din raionul Rezina reprezintă o parte însemnată din

riscurile meteo climatice ale Republicii Moldova, generate de dinamica atmosferei la
contactul cu suprafaţa terestră, dar factorii geografici locali din RD Centru le imprimă un

17
specific aparte. Este deci regiunea unde au loc frecvent atât riscuri meteo-climatice de
iarnă, cât şi riscuri meteo-climatice de vară. Fenomenele de secetă şi variabilitatea mare a
vremii determină o gamă variată de fenomene atmosferice de risc.

Solurile şi resursele de soluri. Pe solul scund creşte o vegetaţie petrofită

caracteristică pentru pantele calcaroase. Stâncile abrupte ale defileurilor sunt înzestrate cu
peşteri şi grote, care prezintă un interes deosebit pentru turişti. Pe teritoriul raionului se
întâlnesc cascade, izvoare şi fântâni, cu apă rece şi gustoasă, ce îşi au începutul din
rezervaţiile peisagiste Ţîpova şi Saharna. În partea de apus, dacă mergem pe drumul ce
duce spre Orhei, ajungem la moşia satului Ţareuca, cu care oraşul se învecinează la
asfinţit. Satul vechi Rezina era aşezat la gura râuleţului Rezina, pe malul râului Nistru.
Oraşul Rezina este aşezat pe trei terase formate de malul abrupt al Nistrului, fiind brăzdat,
în partea de nord, de râuleţul Rezina, care desparte oraşul de satul Ciorna, iar la sud de
Valea Izvorului, ce desparte Rezina de satul Stohnaia. În zona oraşului Rezina sunt
valorificate resursele de pietriş, nisip, lut, piatră şi materie primă pentru fabricarea
cimentului.

Calitatea resurselor de apă. Principalul bazin hidrografic este fluviul Nistru, în care
se scurg râuleţele Apa Neagră (Ciorna) cu lungimea de 12 km şi La Valea Rezina cu
lungimea de 22 km, care îşi iau începutul în raionul Şoldăneşti, Saharna care izvorăşte în
satul Cinişeuţi din regiune, având lungimea de 14 km, Cogîlnic şi Jîdauca, cu începutul
respectiv, din satele Pecişte şi Mincenii de Sus al raionului şi cu lungimea de 13,9 şi 14
km. Râul Nistru mărgineşte regiunea Rezina pe o porţiune de 40 km. Lungimea râuleţelor
constituie aproape 76 km.

Aerul ca și în întreaga țară are aceleași surse de poluare, generate în ultimul timp
mai puțin de industrii și mai mult de activitatea umană și sursele naturale de poluanți, cu
referire la monoxidul de carbon, care este un produs de ardere incompletă a
combustibilului în vehicule, încălzire, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei.

Lumea animală și vegetația este specifică zonei de stepă. Principalele specii

lemnoase sunt reprezentate prin arțar, salcâm, pin negru, nuc, salcie, ulm. Lumea animală
este reprezentată de speciile specifice zonei de silvostepă, păsări: cocostârci, ciocănitoare,
pițigoi, cioară. Animale: căprioara, veverița, vulpea, iepurele de câmp, mistrețul,
bursucul. Iazurile și bălțile sunt populate mai des de rațe și gâște sălbatice.

18
 2.4 Particularitățile istorico-geografice de dezvoltare
Prima atestare a localităţii Rezina, se regăsește într-un document din 5 februarie 1495,
emis de cancelaria domnească prin care domnitorul Ţării Moldovei Ştefan cel Mare întăreşte lui
Toader, pisar, satul Rezina, unde a fost Alexa vătăman, pe Nistru, la gura Rezinei, cumpărat de
la rudele acestuia, strănepoţi ai panului Negrea cu 70 de zloţi tătăreşti. Numele „Rezina”
provine de la hidronimul Rezina, afluent al rîului Nistru, atestat în documentele moldoveneşti în
anul 1437 şi la gura căruia s-au aşezat cu traiul primii locuitori. Satul Rezina este mult mai
vechi decît prima sa mențiune documentară, căci la începutul secolului al XV-lea este
proprietatea lui Negrea vornicul, boier în slujba lui Alexandru cel Bun. Moșia Rezina nu o data
a fost împărţită între urmaşii pisarului Toader. Astfel, prin împărțirea făcută la finele secolului
al XVI-lea (1590-1591) Rezina revenea Magdalenei iar în deceniul doi al secolului al XVII-lea
vornicul Eremia Băişeanu cumpăra a patra parte din Rezina pe Nistru în ţinutul Orheiului de la
Candachia, fiica lui Boldur. În 1668 satul Rezina cu tot venitul este intărit lui boierului
Toderaşco Jora, nepotul vornicului Eremia Băișeanu.

În anul 1721 satul Rezina se afla în posesiunea vornicului Ion Sturza, iar în timpul
domniei lui Constantin Racoviţă (1749-1753) o jumătate de sat devine proprietate a spătarului
Iordache Cantacuzino, ca mai tîrziu să treacă în întregime în posesia acestuia. Recensămîntul
din 1774 fixează în satul Rezina 28 de case. 26 de săteni erau scutiţi de impozite îndeplinind în
schimb prestaţii în favoarea călugăriţelor de la schitul Rezina. Acest schit a fost întemeiat la
1770 de preotul Roman Pereteatco și era numit de localnici Răzana. În anul 1813 schitul avea
22 de călugărițe şi 3 surori, dintre care 17 moldovence, 7 poloneze şi o rusoaică, dintre care
numai trei ştiau carte. Schitul a fost desfiinţat în 1829 din ordinul arhiepiscopului Dimitrie
Sulima, deoarece rămăseseră doar 4 călugăriţe, fără preot de slujbă şi lipsite de orice mijloace
de trai.

În anul 1817 moşia Rezina cu 33 de gospodării şi 20 de livezi pe malul Nistrului

aparţinea moşierului Nicolae Rosseti Roznovanu. La 1859 în Rezina sînt atestate 459 de
gospodării şi 1130 de locuitori.

În anul 1864 la Rezina se deschide şcoala parohială, unde elevii căpătau cunoștințe
elementare. În 1870, este înființată şcoala obştească cu o singură clasă în 4 grupe. La Rezina
activa și o şcoală inferioară de meserii, unde învățau 68 de băieţi. La începutul secolului XX la
Rezina exista și o bibliotecă privată, care dispunea de un fond de carte de 1315 exemplare şi

19
avea 135 de cititori. La începutul secolului slujbele religioase sînt ținute într-o biserica de lemn.
La 1859 în Rezina este construită din piatră biserica „Acoperemîntul Maicii Domnului” cu
cheltuiala proprietarului I. Ghica.

La sfîrşitul secolului al XlX-lea în judeţul Orhei se desfășurau 9 iarmaroace, dintre care

unul era cel de la Rezina, care funcţiona din anul 1845. La iarmaroc se vindeau şi se cumpărau
mărfuri agricole şi industriale, vite mari cornute, porcine, cai de tracţiune şi de cavalerie. La
Rezina, anual, se desfăşurau două iarmaroace mari: de ziua Sf. Gheorghe şi de ziua Sf. Dumitru.
În scopul dezvoltării comerţului în 1862 a fost deschis un debarcader la Nistru şi a fost construit
un pod plutitor.

În anul 1935 comuna rurală Rezina din judeţul Orhei a primit statutul de comună urbană.

După instaurarea puterii sovietice, în 1940, localității Rezina i se oferă statutul de oraș.
Istoria Rezinei în perioada postbelică a fost marcată de foamete, represiuni, transformări forţate
în economie, politică şi viaţa socială. În perioada 1956- 1965 se produc modificări de ordin
administrativ-teritorial, demografic, economic şi social-cultural. În anul 1960, populaţia
oraşulului Rezina era de 2418 locuitori, dintre care 1097 – bărbaţi şi 1321 – femei.

Dezvoltarea social-economică a oraşului se accelerează odată cu construcţia fabricii de

ciment. Lucrările de construcţie au fost finisate în decembrie 1985. La Rezina fost construită
fabrica de prelucrare a laptelui, iar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor în
partea de sud-vest a oraşului a fost construit un cartier de case individuale. La solicitarea
populaţiei, în anul 1997, a început reconstruirea bisericii “Acoperămîntul Maicii Domnului”.

Pe lângă orașul Rezina în cadrul raionului sunt incluse următoarele localități

Boșermița – atestat în anul 1592. Boşerniţa este un sat din cadrul oraşului Rezina,

raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.84 kilometri pătraţi și un perimetru de

6.20 km. Boșernița este amplasată pe malul drept al Nistrului la o distanță de 2 km de

orașul Rezina și la 102 km de Chișinău.

Buciuşca – atestat în anul 1522 .Buciușca este un sat din cadrul comunei

Saharna Nouă, raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.49 kilometri pătraţi și un

20
perimetru de 4.48 km. Satul Buciuşca este amplasat pe malul drept al rîului Nistru, este

situat la o distanță de 22 km de oraşul Rezina şi la 104 km de Chișinău.

Buşăuca - este atestat în anul1639.Bușăuca este un sat şi comună din raionul

Rezina cu o suprafaţă de circa 1.75 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5.61 km,

aşezat în regiune de şes şi coline. Buşăuca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume.

Satul este situat la o distanță de 32 km de orașul Rezina și la 61km de Chișinău/

Cinişeuţi - este atestat în anul1495.Cinișeuți un sat şi comună din raionul Rezina.

Satul are o suprafaţă de circa 4.04 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 11.91 km.

Cinişeuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Amplasat pe malul pîrîului

Saharna, satul Cinişeuţi este situat la o distanţă de 13 km de oraşul Rezina şi la 105 km

de Chișinău.

Fig.4 Satul Cinișeuți.

Ciorna – este atestat în anul 1611.Ciorna un sat din cadrul oraşului Rezina,

raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa1.06 kilometri pătraţi, cu un perimetru de

6.38 km. Satul Ciorna este situat pe malul drept al rîului Nistru, la gura afluentului

Ciorna, la o distanță de 3 km de orașul Rezina și la 104 km de Chișinău./

21
 Cogîlniceni - este atestat în anul 1604.Cogîlniceni este un sat şi comună din

raionul Rezina. Cogîlniceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume situat la o

distanţă de 25 km de oraşul Rerzina şi la 73 km de Chișinău. Conform datelor

recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 611 oameni. Prima

menţiune documentară a satului datează din anul 1604.

Cuizăuca - este atestat în anul 1604.Cuizăuca este un sat şi comună din raionul

Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 1.75 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.51

km. Cuizăuca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat la o distanţă de 27 km

de oraşul Rezina şi la 71 km de Chișinău.

Echimăuţi - este atestat în anul 1495. Echimăuți este un sat şi comună din raionul

Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 1.90 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.88

km. Comuna Echimăuţi are o suprafaţă totală de 26.60 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă

într-un perimetru de 29.58 km. Echimăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume.

Satul Echimăuți este situat la o distanță de 17 km de orașul Rezina și la 95 km

de Chișinău.

Ghiduleni –este atestat în anul 1665.Ghiduleni este un sat şi comună din raionul

Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 1.82 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.35

km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Ghiduleni, Roșcanii de Jos și

Roșcanii de Sus. Satul Ghiduleni este situat la o distanță de 39 km de orașul Rezina și la

78 km de Chișinău. Satul Ghiduleni a fost atestat documentar la 30 iunie 1665/

Gordineşti – este atestat în anul 1604.Gordinești este un sat şi comună din

raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 1.78 kilometri pătraţi, cu un perimetru de

7.41 km. Gordineşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume situat la o distanță de

17 km de orașul Rezina și la 85 km de Chișinău. Prima mențiune documentară a satului

Gordinești datează din 25 februarie 1604.

22
 Horodişte este un sat şi comună din raionul Rezina. Din componenţa comunei

fac parte localităţile Slobozia-Horoişte şi Horodişte. Satul Horodişte este situat la o

distanţă de 36 km de oraşul Rezina şi la 85 km de Chișinău. La recensămîntul din anul

2004, populaţia satului constituia 781 de oameni. Prima venţiune documentară a

satului datează din anul 1466.

Ignăţei- atestat în 1623, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o

suprafaţă de circa 3.09 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 9.57 km. Ignăţei este

unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat la o distanţă de 42 km de oraşul Rezina şi

la 100 km de Chișinău.

Lalova- atestat în 1457,este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o
suprafaţă de circa 1.78 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 10.30 km. Din componenţa
comunei fac parte localităţile Țipova, Lalova şi Nistreni. Amplasat pe malul drept al
Nistrului satul Lalova este situat la o distanţă de 44 km de oraşul Rezina şi la 100 km
de Chișinău.

Lipceni-atestat în 1716,este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o

suprafaţă de circa 1.25 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.70 km. Lipceni este
unicul sat din comuna cu acelaşi nume, amplasat în valea rîului Ciorna, la o distanță de
18 km de orașul Rezina și la 113 km de Chișinău.

Mateuţi-atestat în 1550, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o
suprafaţă de circa 1.81 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.41 km. Mateuţi este
unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Mateuţi este situat la o distanţă de 8 km
de oraşul Rezina şi la 129 km de Chișinău.

Fig.5 Satul Mateuți.

Meşeni- atestat în 1605,este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o
suprafaţă de circa 1.06 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.27 km. Meşeni este

23
unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Meșeni este situat la o distanță de 40 km
de orașul Rezina și la 80 km de Chișinău.

Mincenii de Jos-atestat în 1604, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are
o suprafaţă de circa 0.64 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.22 km. Din
componenţa comunei fac parte localităţile Mincenii de Jos și Mincenii de Sus. Satul
Mincenii de Jos este situat la o distanță de 27 km de orașul Rezina și la 83 km
de Chișinău.

Mincenii de Sus-atestat în sec.XX, este un sat din cadrul comunei Mincenii de Jos,
raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.48 kilometri pătraţi, cu un perimetru de
3.21 km, fiind așezat pe un platou cu înălțimea de 273 m. Mincenii de Sus este situat la
o distanță de 30 km de orașul Rezina și la 84 km de Chișinău.

Nistreni-atestat în sec.XX, este un sat din cadrul comunei Lalova, raionul Rezina.
Satul are o suprafaţă de circa 0.13 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 1.47 km. Satul
Nistreni este situat la o distanţă de 45 km de oraşul Rezina şi la 101 km de Chișinău.

Otac-atestat în 1830, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o
suprafaţă de circa 0.84 kilometri pătraţi și perimetrul de 4.33 km. Comuna Otac are o
suprafaţă totală de 13.13 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 21.65
km. Otac este unicul sat din comuna cu acelaşi nume și este situat la o distanță de 28
km de orașul Rezina și la 85 km de Chișinău.

Pecişte-atestat în 1470, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o
suprafaţă de circa 2.30 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.03 km. Comuna Pecişte
are o suprafaţă totală de 27.16 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de
21.41 km. Pecişte este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat la o distanță de 33
km de orașul Rezina și la 112 km de Chișinău.

Pereni-atestat în 1470, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o
suprafaţă de circa 1.13 kilometri pătraţi și perimetrul de 6.23 km. Comuna Pereni are o
suprafaţă totală de 12.56 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 14.47
km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Pereni și Roșcani. Satul Pereni este
situat la o distanță de 25 km de orașul Rezina și 102 km de Chișinău. Menționat
documentar în 1470.

Piscăreşti-atestat în 1667, este un sat din cadrul comunei Sîrcova, raionul Rezina.
Satul are o suprafaţă de circa 0.74 kilometri pătraţi și un perimetru de 4.06 km. satul
Piscărești este situate la o distanță de 16 km de orașul Rezina și la 107 km de Chișinău.

Pripiceni-Curchi-atestat ăn 1810, este un sat din cadrul comunei Pripiceni-Răzeşi,

raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.59 kilometri pătraţi și un perimetru de

24
3.29 km. Pripiceni-Curchi este situat la o distanță de 23 km de orașul Rezina și la 100
km de Chișinău.

Pripiceni-Răzeşi-atestat în 1667, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul

are o suprafaţă de circa 1.53 kilometri pătraţi și perimetrul de 6.74 km. Din
componenţa comunei fac parte localităţile Pripiceni-Curchi și Pripiceni-Răzeşi. Satul
Pripiceni-Răzeşi este situat la o distanță de 22 km de orașul Rezina și la 99 km
de Chișinău.

Păpăuţi-atestat în 1618, este un sat şi comună din raionul Rezina cu o suprafaţă de

circa 2.34 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.80 km. Păpăuţi este unicul sat din
comuna cu acelaşi nume. Satul Păpăuți este situat la o distanță de 8 km de orașul
Rezina, 3 km de stația de cale ferată Mateuți și 108 km de Chișinău.

Roşcani-atestat în 1604,este un sat din cadrul comunei Pereni, raionul Rezina. Satul
are o suprafaţă de circa 0.49 kilometri pătraţi și perimetrul de 6.42 km. Satul Roșcani
este situat la o distanță de 27 km de orașul Rezina și la 110 km de Chișinău. Menționat
documentar în 1604.

Roşcanii de Jos- atestat în 1893, este un sat din cadrul comunei Ghiduleni, raionul
Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.10 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 1.58
km. Roşcanii de Jos este situat la o distanță de 39 km de orașul Rezina și la 80 km
de Chișinău. Localitatea a fost întemeiată în anul 1893.

Roşcanii de Sus-atestat în 1895, este un sat din cadrul comunei Ghiduleni, raionul
Rezina cu o suprafaţă de circa 0.13 kilometri pătraţi și perimetrul de 1.74 km. Satul
Roșcanii de Sus este situat la o distanță de 43 km de orașul Rezina și la 99 km
de Chișinău. Localitatea a fost întemeiată în anul 1895.

Saharna-atestat în 1495, este un sat din cadrul comunei Saharna Nouă, raionul
Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.94 kilometri pătraţi și perimetrul de 6.60 km.
Amplasat pe malul drept al rîului Nistru, satul este situat la o distanță de 7 km de orașul
Rezina și la 110 km de Chișinău.

Saharna Nouă- atestat în 1939,este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are
o suprafaţă de circa 1.45 kilometri pătraţi și un perimetru de 5.48 km. Din componenţa
comunei fac parte localităţile Buciușca, Saharna Nouă, Saharna. Suprafaţa totală a
localităţilor din cadrul comunei alcătuieşte circa 3.05 kilometri pătraţi. Satul Saharna
Nouă este situate la o distanță de 15 km de orașul Rezina și la 127 km de Chișinău.
Satul Saharna Nouă a fost înființat în anul 1939.

Slobozia-Horodişte-atestat în 1602, este un sat din cadrul comunei Horodişte,

raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de aproximativ 1.20 kilometri pătraţi, cu un

25
 perimetru de 4.94 km. Slobozia-Horodişte este situat la o distanţă de 35 km de oraşul
Rezina şi la 103 km de Chișinău. Satul Slobozia-Horodiște a fost menționat documentar
în anul 1602.

Solonceni-atestat în 1603, este un sat şi comună din raionul Rezina. Situat pe malul
drept al Nistrului satul are o suprafaţă de circa 10 kilometri pătraţi, cu un perimetru de
4.57 km. Din componenţa comunei fac parte două localităţi: Solonceni și Tarasova.
Satul Solonceni se află la o distanță de 13 km de orașul Rezina și la 113 km de Chișinău.

Stohnaia este un sat în componența orașului Rezina, raionul Rezina. Amplasat pe

malul drept al rîului Nistru, satul este situat la o distanță de 3 km de orașul Rezina și la
105 km de Chișinău.

Tarasova- atestat în 1619,este un sat din cadrul comunei Solonceni, raionul Rezina.
Amplasat pe malul drept al Nistrului satul are o suprafaţă de circa 0.99 kilometri pătraţi,
cu un perimetru de 5.78 km. Satul Tarasova este situat la o distanță de 18 km de orașul
Rezina și 128 km de Chișinău.

Trifeşti-atestat în 1604, este un sat şi comună din raionul Rezina cu o suprafaţă de

circa 1.54 kilometri pătraţi și perimetrul de 5.90 km. Trifeşti este unicul sat din comuna
cu acelaşi nume. Satul Trifești este situat la o distanță de 18 km de orașul Rezina și la 75
km de Chișinău.

Ţahnăuţi-atestat în 1701, este un sat din cadrul comunei Ţareuca, raionul Rezina.
Satul are o suprafaţă de circa 1.66 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.78 km. Satul
Țahnăuți este situat la o distanță de 10 km de orașul Rezina, la 12 km de stația de cale
ferată Șoldănești și la 110 km de Chișinău.

Ţareuca-atestat în 1468, este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o
suprafaţă de circa 1.79 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 6.40 km. Din componenţa
comunei fac parte două localităţi: Țareuca și Țahnăuți. Satul Țareuca este situate la o
distanță de 8 km de orașul Rezina și la 110 km de Chișinău.

Ţipova- atestat în 1764, este un sat din cadrul comunei Lalova, raionul Rezina cu o
suprafaţă de circa 0.46 kilometri pătraţi și perimetrul de 3.02 km. Satul Țipova este
situat la o distanță de 14 km de orașul Rezina și la 80 km de Chișinău.

Sursa : https://moldovenii.md/city/details/id/115#Istoria_localita%C8%9Bii

2.5 Populația și procesele demografice ale raionului Rezina.

În primul deceniu de independență a Republicii Moldova datele privind populația, precum și
calcularea lor nu reprezentau o problemă. Datele ultimului recensământ unional din anul 1989
constituiau un punct de reper pentru efectuarea în continuare a calculelor populației. Însă de la

26
sfârșitul anilor `90 ai secolului trecut, mobilitatea teritorială a populației a crescut considerabil, în
același timp, contabilizarea migrației a devenit destul de dificilă. În plus, începând cu anul 1998,
în urma pierderii controlului asupra regiunii transnistrene și mun. Bender, datele privind dinamica
populației în această regiune nu sunt prezentate BNS. Totodată, lipsa controlului frontier în
această regiune, de asemenea, a creat dificultăți în evidența fluxurilor migratorii. Recensământul
Populației și Locuințelor din 2014 (RPL 2014) a oferit informații importante, în primul rând,
privind mărimea populației cu reședință obișnuită, precum și structura pe vârste și sexe a acesteia.
Fiind ajustate de BNS, ca puncte de reper pentru calcularea numărului populației cu reședința
obișnuită în Republica Moldova din anul 2014 până încoace, datele alternative se caracterizează
printr-un nivel înalt de fiabilitate.

Fig.6 Numărul mediu anual al populației cu reședință obișnuită și numărul

populației recenzate la recensămintele populației din 2004 și 2014
Sursa: Pentru anii 1991–2013 – estimările Penina O., Jdanov D. și Grigoriev P.;
pentru anii 2014– 2020 – datele BNS; recensămintele populației din 2004 și 2014.

Pe parcursul celor 30 de ani de la independență, sporul natural a devenit negativ în toate

raioanele și municipiile Republicii Moldova. Cele mai recente estimări ale Biroului Național de
Statistică au scos la iveală că peste 40% din populaţia R. Moldova locuiește în doar cinci unităţi
teritorial-administrative: municipiile Chişinău şi Bălţi, autonomia găgăuză şi raioanele Ungheni
şi Cahul

27
Fig.7 Indicii sarcinii demografice, în profil teritorial raionului Rezina, la inceputul 2016-
2022
Sursa: Banca de date.Statistica teritorială

Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică (IITSD) este construit în baza a patru
domenii compozite principale – (1) dezvoltarea demografică, (2) sănătatea populației, (3)
siguranța socială și (4) condițiile pe piața forței de muncă – care, în totalitate, integrează 18
indicatori statistici.

Raionul Rezina în anul 2019 a obținut locul 18 din 35 de raioane, cu un scor de 50.4
puncte, analizând perioada anilor 2014-2019 media securității demografice calculate la
nivelul raionului Rezina fiind de 50.8 puncte. IITSD în profil teritorial raionul Rezina
demonstrează un decalaj semnificativ în dezvoltarea socio-economică și demografică a
unității administrativ-teritoriale.

Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de

siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației
demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică.

Localitățile din raionul Rezina care se confruntă cu un grad înalt de depopulare sunt
zonele rurale cu venituri mici, în care nu sunt locuri de muncă. Exodul tinerilor lucrători, în
special al celor calificați, duce la dezechilibrarea structurii pe vârste și sexe a populației,
accentuarea îmbătrânirii demografice, subminează posibilitățile de înnoire a generațiilor și de
dezvoltare agricolă din aceste zone.

Structura pe sexe şi vârste a populației.

Structurile demografice sunt grupuri umane delimitate după diferite caracteristici. Între
structurile populaţiei şi fluxurile populaţiei există o interdependenţă. Fluxurile modifică
structurile, iar acestea la rândul lor, influenţează fluxurile. Numărul şi structura populaţiei sânt în

28
permanenţă modificate de fluxurile naşterilor şi al deceselor. Structura populaţiei depinde de
evoluţia fenomenelor demografice, de nivelul dezvoltării social-economice. În geografia
populaţiei se obişnuieşte a evidenţia următoarele structuri ale populaţiei: demografică; socială;
rasială; etno-culturală; economică, ş.a
Necesitatea cunoaşterii structurii populaţiei şi evoluţia acestor fenomene reiese din
importanţa acestor caracteristici pentru utilizarea mai raţională a forţelor umane în procesul
dezvoltării economice, organizarea sectorului de deservire a populaţiei (învăţământ, deservire
medicală,). În raport cu factorii socio – economici structura populaţiei se schimbă de la o
perioadă la alta.
Structura pe sexe.
Una din cele mai importante structuri ale populaţiei este structura pe vârste şi sexe, fiind
strâns legată de principalele fenomene demografice (natalitatea, mortalitatea, fertilitatea,
nupţialitatea), care se schimbă în funcţie de vârstă, influenţând procesul de reproducere al
populaţiei şi dezvoltarea economiei. Pentru studierea mai amplă a populaţiei se deosebesc
următoarele categorii de vârstă: tânără (0-15 ani); adultă (16-59 ani); vârstnică (60 de ani).

Tabelul 4. Populația cu reședința obișnuită, la începutul anului pe raionul Rezina,

anul 2022

Sursa: Banca de date.Statistica teritorială

29
 CAPITOLUL III. EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC
3.1. Evaluarea potenţialului turistic natural
Atractivitatea este trăsătura ce diferenţiază potenţialul turistic natural de condiţiile
naturale. Pentru definirea oricărei arii turistice în care potenţialul natural este definitoriu, se
analizează atât individual cât şi gruparea în teritoriu a elementelor cu valoare de atracţie turistică.
Valoarea potenţialului turistic creşte proporţional cu numărul componentelor mediului care
participă la definirea potenţialului, cu calitatea acestora dar şi cu modul de asociere pe un anumit
teritoriu. Categoriile de potenţial turistic natural pot fi individualizate după diferite criterii: cel al
funcţionalităţii, cel al volumului sau numărului de componente şi cel al limitei de consum.
Potenţialului turistic al reliefului. Potenţialul turistic (ca termeni similari se utilizează şi
noţiuni de „patrimoniu” şi „fond turistic”) este piatra de temelie şi chiar însăşi temelia pentru
existenţă, dezvoltare şi dinamica activităţii turistice. Potenţialul turistic constituie „materia
primă” a turismului, fără de care nu poate exista turismul. Relieful constituie suportul tuturor
componentelor mediului geografic, inclusiv al societăţii şi al activităţilor antropice cele mai
diverse. De aceea, relieful reprezintă şi suportul activităţilor turistice, atât prin valoarea
potenţialului său de atractivitate, cât şi prin posibilitatea de echipare a sa cu o suprastructură care
să-i permită valorificarea sa turistică.
Relieful influenţează direct, dar şi indirect (prin etajare, expunere şi orientare a formelor
majore, prin geodeclivitate sau fragmentare) distribuţia tuturor celorlalte componente ale
învelişului geografic (climă, apă, vegetaţie, faună, soluri). În acest fel nu exagerăm dacă
admitem că relieful este temelia oricărui peisaj, căci pe relief se clădesc factorii complementari
de atractivitate ai unui peisaj. Astfel, relieful devine principala componentă a potenţialului
turistic dintr-un teritoriu.
Dintotdeauna relieful a stat la baza apariţiei şi dezvoltării industriei turistice. Pornind de
la varietatea structurilor litologice şi mineralogice, a condiţiilor deosebite de evoluţie, se poate
afirma că relieful ne oferă o multitudine de peisaje de mare atractivitate turistică. Un alt indice
care este în funcţie de gradul de eroziune exercitat de reţeaua hidrografică şi unii factori climatici
este vorba de fragmentarea pe orizontală a reliefului.
Un alt indice fragmentarea verticală - este mai important, deoarece prin prezenţa unor
mari diferenţe de altitudini se constată o mai mare varietate de peisaje şi în funcţie de care se
stabilesc traseele turistice, drumurile de acces către obiectivele atractive pentru turişti.

30
 Dintre formele date de relief fac parte – vâlcelele, care cel mai des sunt întâlnite în
Podişul Moldovei şi care au o adâncimi mari, au versanţi înclinaţi, priporaşi ori chiar abrupţi
ceea ce prezintă interes din punct de vedere turistic. Deasemenea se întâlnesc multe hârtoape.
Suprafaţa lor ating circa 20-25 % din suprafaţa întregului teritoriu, astfel aproximativ 80-90 %
din hârtoapele „clasice” sunt situate anume în păduri.
Ravenele au şi ele o răspândire mare. Lungimea medie a râpelor atinge 450 m şi o
adâncime de 5 m. Cea mai mare răspândire o au râpele în hârtoapele amplasate în partea
superioară a râurilor Răut și Cubolta. Concentrarea lor e maximală în hârtoapele intens folosite
în agricultură, având ariile compuse din rocile nisipoase ale sarmaţianului superior. În medie
creşterea în lungime a râpelor din Codri e de 0,88 m/an.
Pe de o parte, valorile caracteristicilor reliefului spun puţin despre potenţialul lui turistic .
Având în vedere absenţa lanţurilor montane, a abrupturilor spectaculoase şi a altor forme de
atracţie majoră, aspectul general al reliefului este destul de şters şi nu prezintă în, majoritatea
cazurilor, obiectivele principale de atracţie turistică. Pe de altă parte, asupra satisfacerii stării
emoţional-estetice a omului pe cale vizuală relieful (în special energia) nu acţionează singur, ci
împreună cu vegetaţia (de pădure) şi cu apele (de suprafaţă). Din acest punct de vedere se pare
justă aprecierea valorii estetice a peisajului în ansamblu ( în paralel cu tratarea separată a
elementelor de vegetaţie şi hidrografie).
Podişul Moldovei este una din cele mai atrăgătoare regiuni recreative ale Republicii
Moldova. Această regiune fiind cea mai înaltă parte a nordului Moldovei cu înălţimile medii
cuprinse între (200-250 m) împreună cu peisajele ei alcătuiesc parcă un podiş cu-n relief puternic
fragmentat şi cu o varietate mare de versanţi împăduriţi. Relieful actual al podișului este
preponderent deluros, puternic fragmentat, cu o reţea deasă de văi, vâlcele şi hârtoape.
Tipul podiș de peisaj pitoresc presupune îmbinarea armonioasă a complexelor naturale de
pădure în cadrul înălţimilor puternic fragmentate. Incomparabilitatea peisajelor este dată de
suprafeţele de cumpene înguste ce se succed cu complexele unicale şi diverse ale versanţilor .
Potenţialul turistic al climatului Clima este o resursă ce poate contribui la dezvoltarea
turismului sau, din contră, poate deveni un factor limitativ al activităţilor turistice din aria de
destinaţie.
Din punct de vedere al potenţialului turistic, clima trebuie privită sub două aspecte:
- ca factor de peisaj, respectiv condiţionarea impusă de climă asupra celorlalte
componente ale mediului geografic, deci un factor care exercită o influenţă covârşitoare asupra
peisajului, fie direct, fie prin intermediul relaţiilor de interdependenţă cu ceilalţi factori de
mediu;

31
 - ca influenţă pe care o exercită asupra organismului uman, căci acesta este supus
continuu factorilor bioclimatici.
Turismul, prin modul său de practicare, predominant în aer liber, se află într-o
dependenţă permanentă faţă de starea vremii. El trebui să ţină seama de durata de strălucire a
Soarelui, respectiv de nebulozitate, mai ales de perioada, ritmul şi durata precipitaţiilor, dar şi de
regimul termic şi de vânt, care, toate la un loc, pot determina gradul de confort turistic sau
alternativele turistice.
Răspândirea metodelor de climatizare a aerului în interioare (aer condiţionat), atât de
cerute de turişti, nu rezolvă problemele climatului din afară. Turiştii, în special cei ce călătoresc
cu avionul, au un număr limitat de bagaje şi de aceea au nevoie de informaţii asupra climatului
din aria de destinaţie. Turiştii sunt dornici să petreacă o mare parte a timpului în aer liber, unde
poate fi prea cald sau prea rece, prea uscat sau prea umed, faţă de clima din ţara lor de origine,
astfel că aclimatizarea organismului lor este o problemă reală, ce nu trebuie tratată cu uşurinţă.
De asemenea, multe tipuri de activităţi recreative sunt dependente de climă: de la
helioterapie sau baia solară (care depind mult de durata de strălucire a Soarelui), la schi (care
solicită condiţii de precipitaţii sub formă de zăpadă şi temperaturi suficient de scăzute ca să
menţină covorul de zăpadă.
Pe teritoriul Republicii Moldova, în funcţie de anumite condiţii fizico-geografice, există
mai multe tipuri de climat:
- climat de podişuri şi dealuri, care include forme de relief ce au înălţimi între 200-
250m
- climat de câmpie, cuprins între altitudini joase de 30-35 m şi 150-200 m.
Aceste climate constituie fondul pe care se desfăşoară toate activităţile turistice şi cele ale
organismului uman şi care, prin valorile parametrilor meteorologici temperatură, precipitaţii,
vânturi, alte fenomene atmosferice, pot deveni un factor pozitiv sau negativ pentru orice formă
de turism.
Condiţiile climaterice a Regiunii Podişului Moldovei sunt relativ mai răcoroase şi mai
umede decât în alte regiuni, ceea ce se datorează influenţei altitudinei reliefului. Cu fiecare 100
m în altitudine, suma precipitaţiilor se măreşte cu aproximativ 60-70 mm, temperatura medie
scade cu 0,5 – 0,7 0C, iar suma temperaturii efective (>10 0C) cu 150 0C.
Temperatura este un element climatic cu cea mai mare influenţă asupra activităţilor
turistice, a tipului de turism şi, nu în ultimul rând, asupra felului de îmbrăcăminte ce trebuie
purtată pentru a asigura confortul termic al turistului. Temperaturile extreme, pozitive sau
negative, sunt nefavorabile activităţilor turistice. Acestea pot apare vara (iulie şi august), când

32
depăşesc 30°C (uneori se apropie de 38-40°C) sau iarna prin apariţia gerurilor persistente (sub -
20°C). Repetarea acestora mai multe zile consecutiv (ceea ce s-a constatat cu o frecvenţă mai
mare în ultimul deceniu), creează senzaţii de disconfort şi lipsa chefului de muncă sau de
călătorie. De asemenea, schimbările brusce de temperatură, nu favorizează activitatea turistică.
Conform datelor staţiunii pe teritoriul raionului Rrezina temperatura medie anuală
constituie 8,70C, a lunii iulie 20,6 – 20,20C. Temperatura medie absolută ajunge la +30 în aer şi
+34 la suprafaţa solului. Temperatura la suprafaţa solului iarna este de 1-2 0C mai joasă decât în
aer, în decembrie datele medii devin negative şi se menţin până în martie. Solul îngheaţă până la
84cm (maximum), în mediu până la 41cm. Menţionăm că aceste date caracterizează terenul de
observaţie a staţiunii meteorologice, sub pădure aceşti indici probabil se deosebesc.
Continuitatea perioadei fără îngheţuri constituie 184 de zile, (cu abateri de la 151 până la
212) suma temperaturilor eficiente (>10 0C) în această perioadă depăşeşte 3000 0C. Foarte
nestabile sunt datele îngheţurilor târzii primăvara (care pot continua până în a treia decadă a lunii
mai) şi celor de toamnă (pot apărea în prima decadă a lunii septembrie). În timpul verii
temperatura maximă poate depăşi 38 0C. Suma medie anuală (şi lunară) a precipitaţiilor, spre
deosebire de temperatură, indică o dinamică pronunţată cu tendinţa spre majorare evidentă. Dacă
conform datelor publicate în 1959 suma medie anuală a precipitaţiilor constituia doar 446mm, în
1968 –552 mm, iar în 2000 –628,6 mm. Aşa dar în ultimele decenii ale secolului al XX-lea suma
precipitaţiilor s-a majorat cu peste 180 mm anual.
Conform datelor observaţiilor postului hidrometeorologic Rezina în decursul ultimelor 9
ani (1994-2002) temperatura medie a lunii ianuarie a variat de la –7,5 0C (1996) până la +4,50C
(2000), temperatura medie anuală de la +7,9 0C până la +11,30C (2002), suma precipitaţiilor de la
340,5 mm (1994) până la 895,6 mm(1999). Din suma anuală a precipitaţiilor circa 60-70%
revine perioadelor calde (mai-octombrie) şi doar 30-40% perioadelor reci (noiembrie-aprilie).
Din suma totală a precipitaţiilor doar 5-10% cad în formă de zăpadă şi tot atâta în formă mixtă.
Zăpada apare de obicei la sfârşitul lui noiembrie şi se menţine până în martie, o dată la 2-3 ani.
Cantitatea radiaţiei solare constituie 2200 ore, adică aproximativ 50% din cea posibilă. Presiunea
atmosferică şi mişcarea maselor de aer (vântul) influenţează activitatea turistică în sensuri
diferite. Impactul climatic asupra activităţilor turistice se manifestă pornind de la nivelul
psihologiei fiecărui individ şi se transmite grupului de turişti. De exemplu, modificarea presiunii
atmosferice determină manifestări biologice şi psihologice contradictorii care pentru grupurile de
turişti au un impact negativ. Apariţia vânturilor puternice datorate schimbărilor barice rapide
influenţează negativ mişcarea turistică. în unele cazuri, vântul are rol de moderator termic şi
hidric în atmosferă, ca în cazul brizelor literale sau montane şi atunci el este un factor pozitiv.

33
 Vânturile în Regiunea Podişului Moldovei predomină din sectorul vest-nordic ( 60%).
Iarna frecvenţa vântului cu direcţia nord-vestică constituie 30%, sud-estică – 32%, estică – 20%.
Pentru activitatea turistică în general vântul este un factor mai mult pozitiv, decât negativ.
În general, condiţiile climaterice se caracterizează ca nestabile, cu mari devieri a valorilor
lunare, sezoniere şi anuale ale temperaturilor, precipitaţiilor, a altor fen omene. Iernele blânde,
scurte cu puţină zăpadă, uneori devin geroase, cu nămeţi şi vijelii. Perioadele calde deseori sunt
secetoase, temperatura aerului ajunge la +380C, iar umiditatea aerului scade până la 23-30%.
Vânturile uscate agravează arşiţa şi seceta se alternează cu ploi abundente, deseori cu caracter
torenţial, uneori însoţite de grindină.
Cu toate acestea climatul este deseori un factor determinator în impunerea unor activităţi
turistice. Ca exemplu: sunt destul de favorabile activităţile balneoturistice şi recreative, mai ales,
în combinaţie cu alte resurse (de ape minerale, biogeografice).
Potenţialul hidrologic Apele constituie una dintre componentele esenţiale ale
potenţialului turistic al unui teritoriu. Ele reprezintă atât un element de importanţă generală,
necesar menţinerii vieţii şi a activităţilor economice, cît şi un element ce ocupă un loc primordial
printre resursele turistice. În raionul Rezina, din punct de vedere al importanţei pentru turism şi
recreare, se evidenţiază două forme în care apar apele: apele minerale subterane şi lacurile de
acumulare; râurile, în mare parte, fiind mici, se folosesc în proporţie mică pentru turism.
De lacurile de acumulare sunt legate mai multe tipuri de activităţi recreative cu utilizarea
directă a lor (scăldatul, plimbările cu barca, pescuitul, sporturile nautice) sau indirectă, ca
element al peisajului (picnic pe malul lacului, băile de soare). Practicarea acestora este
dependentă de durata perioadei favorabile, care pentru raionul Rezina începe în aprilie-mai şi se
încheie în septembrie-octombrie. Anume aceste perioade sunt cele mai solicitate de către turism.
Raionul Rezina este scăldat de râul – Nistru.
Apele de suprafaţă. Raionul primeşte o cantitate mică de precipitaţii atmosferice, iar
evaporarea din cauza temperaturilor ridicate în perioada caldă a anului este mai mare. De aceea
toate bazinele acvatice au un debit mic, râurile şi bazinele artificiale au un debit mai mare
primăvara în perioada topirii zăpezilor şi după căderea unor ploi abundente.
Excepţie fac părţile cu altitudini mari ca podişul Central Moldovei unde cad mai multe
precipitaţii atmosferice iar râurile sunt relativ mai bogate în apă.
Izvoarele din satul Horodiște sunt un monument al naturii de tip hidrologic în raionul
Rezina, Republica Moldova. Sunt amplasate în regiunile de sud, sud-est și vest ale
satului Horodiște. Ocupă o suprafață totală de 1,5 ha, sau 0,46 ha conform unor aprecieri recente.
Deținătorul funciar este Primăria comunei Horodiște.

34
 Monumentul naturii cuprinde șapte izvoare: izvorul lui Stici (sau de la Victor Todiță), izvorul
Blănăriței,izvorul Boierului (sau de la bancă), izvorul lui Camencean, izvorul lui Capșa, izvorul
cel Mare (numit și izvorul lui Himici și izvorul lui Trifan Epure.
Toate, cu excepția ultimului, sunt amplasate în partea de sud și sud-est a satului. La fiecare
sursă de apă este amenajată câte o construcție cu acoperiș și un rezervor sau bazin de colectare a
apei.
Toate izvoarele sunt oligominerale și au apă rece. Valoarea pH variază între 7,3 și 7,6. Apa
este în general potabilă, cu excepția acelor izvoare în care concentrația de nitrați este ridicată.
Cifre și caracteristici detaliate ale izvoarelor și calității apei sunt expuse în tabelul ce urmează:
CMA – concentrația maximă admisă.

Tabelul 5. Cifre și caracteristici detaliate ale izvoarelor și calității apei

Sursa: https://ro.m.wikipedia.org

35
 Fig.8 Izvorul lui Stici

Numit și izvorul de la Victor Todiță, izvorul lui Stici este amplasat în partea de sud a
Horodiștelui. Reprezintă un rezervor de apă cu o construcție acoperită și este asigurat cu un uluc
și o țeavă de scurgere a apei. În amonte este amenajat un sector de arbori de nuc, îngrădit cu un
gard de piatră și o poartă de fier.[2]
Din punct de vedere geologic, izvorul este descendent de terasă. Apa este, după compoziția sa
chimică, hidrocarbonată–sodiu-calciu-magnezică (HCO3; Na – Ca – Mg). Este potabilă, de
calitate înaltă, nu are miros, este incoloră, neutră și nepoluată cu nitrați. Izvorul are cel mai mare
debit din cele șapte (50 l/min) și asigură cu apă o mahala din sat. Mesele și scaunele amenajate
lângă izvor conferă acestuia o valoare recreativă parțială. Nu au fost semnalate surse de poluare,
cu excepția uni gospodării amplasate în imediata apropiere.

Fig.9 Izvorul Blănăriței

Se află nu departe de izvorul lui Stici. A fost reconstruit și amenajat în 1988, fiind acoperit de
o cupolă de beton și asigurat cu un uluc și o țeavă de scurgere a apei. Rezervorul de apă se află în

36
spate. Teritoriul din amonte este îngrădit cu gard de lemn pe fundament de piatră; acolo cresc
mai mulți arbori.
Din punct de vedere geologic, izvorul este descendent de vale. Apa este, după compoziția sa
chimică, hidrocarbonat-sulfatată–calciu-sodiu-magnezică (HCO3 – SO4; Ca – Na – Mg).[2] Este
poluată cu nitrați, concentrația acestora depășind cu 60% concentrația maxim admisă, de aceea
nu este potabilă. Este utilizată de locuitorii unei mahalale din Horodiște în scopuri tehnice și
pentru irigare.
Datorită aspectului său estetic destul de atractiv și a amenajării în imediata proximitate a
unor mese și scaune de odihnă, izvorul are valoare recreațională parțială și poate fi inclus în
circuite de turism reglementat. El asigură debitul râulețului Valea Satului, a cărui albie în aval
traversează rezervația peisagistică Țipova. Starea ecologică a izvorului este satisfăcătoare. În
trecut au fost semnalate tăieri de arbori și depozitarea deșeurilor în amonte; astfel, ca măsuri de
ameliorare a situației ecologice sunt recomandate înverzirea terenului adiacent și interzicerea
poluării.

Fig.10 Izvorul Boierului

Izvorul Boierului, numit și izvorul de la bancă, este situat în partea de sud-est a satului, acolo
unde se află patru din cele șapte izvoare protejate. Delimitat pe 13 ari, este izvorul cu cea mai
mare suprafață din Horodiște.
Reprezintă o construcție de piatră acoperită cu foi de ardezie. Rezervorul de apă se află în
spate, din el apa se scurge printr-o țeavă în ulucul din față. În amonte cresc, pe o suprafață
neîngrădită, câțiva arbori și arbuști.
Din punct de vedere geologic, izvorul este descendent de strat. Apa este, după compoziția sa
chimică, hidrocarbonată–calciu-magneziu-sodică (HCO3; Ca – Mg – Na). Nefiind poluată cu
nitrați, apă este potabilă și este utilizată corespunzător de locuitorii mahalalei învecinate.[3]

37
 Cele mai apropiate case de locuit se află la distanța de 20-30 m, iar la 5 m în aval se află un
drum. Impactul antropic în zona de protecție se manifestă prin tăieri sporadice de arbori,
depozitarea deșeurilor menajere și animaliere, cât și spălarea mijloacelor de transport. Este
recomandată înverzirea terenului adiacent și lichidarea gunoiștilor. Construcția izvorului necesită
reparații.

Fig.11 Izvorul Boierului

Cel de-al doilea izvor din sud-estul satului este amplasat într-un loc amenajat; construcția
este acoperită cu foi de ardezie, iar apa se scurge printr-o țeavă în uluc. În amonte de găsește o
zonă verde, îngrădită, pe care cresc arbori și arbuști.
Izvorul este descendent de terasă.
Apa, după compoziția sa chimică, este hidrocarbonat-sulfatată–calciu-sodică (HCO 3 – SO4;
Ca – Na). Apa este poluată cu nitrați (depășind cu 40% concentrația maxim admisă), de aceea
este folosită doar în scopuri tehnice.
Izvorul este la marginea unui drum; cele mai apropiate gospodării se află la 50 m depărtare.
Au loc sporadic tăieri de arbori și depozitarea gunoiului. Este necesară ameliorarea construcției
izvorului, prin reparația capitală a sa și lărgirea platformei betonate.

38
 Fig.12 Izvorul lui Capșa

Este amplasat în sud-estul satului, într-un loc bine amenajat. Rezervorul de apă este adăpostit
într-o construcție acoperită, cu gard și portiță metalică. Este instalată o țeavă de scurgere a apei și
un uluc. În amonte cresc câțiva arbori solitari și vegetație spontană.

Din punct de vedere geologic, izvorul este descendent de terasă. Apa este, după compoziția
sa chimică, hidrocarbonată–calciu-sodiu-magnezică (HCO3; Ca – Na – Mg). Apa nu poate fi
utilizată în alimentație, deoarece concentrația de nitrați o depășește pe cea maxim admisă cu
40%, în schimb este folosită în scopuri tehnice de locuitorii mahalalei învecinate. Izvorul se află
lângă drum, la cca 30 m de cea mai apropiată gospodărie. Depozitarea deșeurilor este semnalată
uneori în amonte. Este necesară reparația cosmetică a construcției izvorului.

Complexul ,,Cinci izvoare’’ din Trifești.

În satul Trifesti, raionul Rezina, în anul 2006, a fost reamenajat un complex de izvoare cu
valoare de unicat. Reamenajarea Complexului de izvoare a inclus diverse aspecte dictate de
ameliorarea stării de la momentul respectiv și amenajarea celor 5 izvoare, precum și
reconstrucția drumului de acces în localitate.

39
 Fig.13 Complexul ,,Cinci Izvoare” s.Trifești

Potenţialul biogeografic. Vegetaţia şi lumea animală. Anume aceasta zonă tradiţional este
considerată ca fiind tipică pentru Moldova în plan geografico-natural. Întreaga regiune e deosebit
de pitorească şi variată se distinge prin bogăţia lumii animale şi vegetale. Frumuseţea peisajelor
este rezultatul alternanţei dealurilor mari, un număr impresionant de hârtoape, suprafeţe mari
împădurite (1/4 din teritoriul raionului), bazine acvatice (râul Nistru şi afluenţii lui). Datorită
amplasării geografice a raionului Rezina în partea centrală a ţării putem menţiona că raionul
dispune de bogate resurse agroclimatice, ceea ce favorizează dezvoltarea tuturor culturilor
cerealiere, legumicole; viţei de vie şi a pomilor fructiferi.
Pădurile din raion au o faună bogată şi variată (căprioare, iepuri, vulpi, cerbi), precum şi
o floră interesantă (stejar, carpen, frasin, teiul, salcâmul), caracteristică zonei de Nord. Fagul,
carpenul, frasinul, ulmul şi în special stejarul sunt principalii formatori ai pădurilor din Rezina,
iar în fâşiile forestiere sunt prezente: cornul, păducelul, măcieşul, liliacul şi arbuşti.
Fauna este sărăcită numeric deşi este diversă: mistreţi, caprioare, vulpea, bursuci, jderul de
pădure, iepurele, veveriţa, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul.

3.2. Potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic arheologic şi istoric. Lista monumentelor din raionul Rezina cuprinde
monumentele patrimoniului cultural din raionul Rezina înscrise în Registrul monumentelor
Republicii Moldova ocrotite de stat.
Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat a fost aprobat prin Hotărârea
Parlamentului nr. 1531-XII împreună cu Legea nr. 1530-XII privind ocrotirea monumentelor RM
din 22 iunie 1993. În Monitorul Oficial nr. 1 din 1994 a fost publicată doar Legea, fără a include
însă și Registrul, care a fost publicat mult mai târziu, la 2 februarie 2010. A nu se confunda cu

40
Registrul arheologic național sau cel al monumentelor de for public, care sunt liste diferite ce
vizează doar anumite compartimente ale patrimoniului cultural, întocmite în baza unor legi
separate.
Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii din
Republica Moldova, dar înainte ca modificările să intre în vigoare acestea trebuie să fie aprobate
de către Parlament. Această listă este menită să cuprindă și actualizările ulterioare.
Raionul Rezina este bogat în monumente istorice şi cultuale capabile să motiveze călătoria
turistică pe trasee locale. Astfel aici sunt 2 mănăstiri cunoscute în Moldova, 41 biserici.

Muzeul de etnografie şi istorie din orașul Rezina a fost deschis la iniţiativa Consiliului
raional în octombrie 2010. Muzeului se află în incinta Casei de Cultură raională. Un aport
considerabil la colectarea exponatelor a avut-o preotul din localitate Stanislav Atamanenco.

Fig.
14 Casa de Cultură o.Rezina

În muzeu sunt 112 exponate adunate din tot teritoriul raionului Rezina: obiecte de cult,
obiecte etnografice, cărţi vechi, fotografii, documente și monede.

Fig.15 Orașul Rezina

41
 Toată zona Rezinei, situată pe malul rîului Nistru, este foarte pitorească. Un interes
deosebit prezintă două rezervații naturale: Saharna (de 670 ha) și Ţipova (de 430 ha). De o rară
frumusețe este rîulețul Saharna, care formează 22 cascade mici. Printre cele mai impresionante
se numără „Cascada Ţiganului” cu înălțimea de 4m și lățimea de 6m, însuși bulboaca avînd
adîncimea de 10m. Rezervația naturală Ţipova se întinde pe vechile terase ale Nistrului și pe
valea rîului Ţipova, care, curgînd prin defileu, formează mai multe cascade cu o înălțime de 10-
16 m. Pe malul drept al acestui rîu, între văgăuna Blănăriței și Valea-Satului, se mai păstrează
urmele unei fortificații getice. Lîngă Saharna s-a păstrat și un vechi complex monastic săpat în
stîncă. Și astăzi aici pot fi văzute chiliile călugărilor și o biserică rupestră unde aceștia oficiau
slujbele.

Lîngă satul Ţipova se află complexul monastic cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Acest ansamblu de unicat e compus din două mănăstiri - una rupestră, de construcție veche,
înălţată probabil prin secolele XI-XII și alta mai nouă, edificată în secolele XVI-XVII.
Mănăstirea veche, săpată într-o stîncă gigantică de calcar, include 18 peștere, legate prin treceri
interioare. Ea este una din cele mai importante construcții mănăstirești rupestre de pe malurile
rîului Nistru.

La Saharna se mai găsește vechea clădire a școlii de viticultură edificată la începutul

secolului al XIX-lea de moșierul Nicolae Apostolopulo și o cramă din secolul al XIX-lea.

În zona Rezinei și în apropierea ei se află mai multe monumente arheologice: așezările

geto-dacice de la Horodişte, Ţipova, Ţareuca, Mateuţi şi Saharna. Lîngă satul Răzeşti a fost găsit
scheletul unui dinoteriu care a trăit cu circa 5 milioane de ani în urmă.

În sudul orașului Rezina, la circa 4 km, se găsesc niște foste chilii și lăcașuri de
rugăciune săpate în calcarul unor înălțimi. Ele datează de 800-900 de ani. În consecință, în
apropierea acestui sat a fost întemeiată mănăstirea Saharna.

Ansamblul Monastic Saharna

Situată la cca 110 km nord de Chișinău pe malul drept al râului Nistru, mănăstirea “Sfânta
Treime” de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de
pelerinaje religioase din Moldova. Aici se găsesc unicile în republica noastră moaște ale Sf.
Cuvios Macarie, iar pe una din stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende, de Maica
Domnului. Se zice că, într-o bună zi unui călugar din vechea mănăstire rupestră (potrivit unor
mărturii documentare din sec. XVII-XVIII, mănăstirea funcționează din sec. X-XII), pe una din

42
stâncile înalte de aici, i s-a arătat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunși pe stâncă, călugării
au descoperit o amprentă de picior pe piatră, semn considerat de ei drept o vestire divină și o
mărturie a “purității Dumnezeiești” a locului. În curând, mai aproape de defileu, este ridicată o
biserică nouă din lemn și întemeiată mănăstirea “Sfânta Treime” (1777). Mai târziu, pe locul
bisericii din lemn este înălțată o biserică din piatră în stil vechi moldovenesc, decorată bogat cu
fresce murale.

Fig.16 Ansamblul Monastic Saharna

Rezervația naturală Saharna se află pe înălțimea nistreană într-o zonă de atracție turistică
foarte populară. Două râulețe mici – Saharna (10 km) și Stohnaia (6 km) întretaie partea de est a
podișului, formând astfel un amfiteatru natural masiv. Aceste râușoare în cursul lor inferior au
creat canioane de o rară frumusețe, adâncimea lor ajunge la 160 m, iar în unele locuri – și la 175
m, și o mulțime de cascade și lacuri mici. Râulețul Saharna formează 22 de cascade, din care cele
mai mari se află la ultima cotitură a lui spre est. Cea mai mare cascadă cu denumirea de “Groapa
Țiganului” are o înălțime de 4,5 m și o adâncime de 10 m. Aceste locuri pitorești au fost pe
parcursul istoriei tot timpul populate.

În sec. VIII-VI î. e. n. aici se aflau triburile geto-dace. Urmele activității lor în aceste locuri
sunt întâlnite practic în orice loc prielnic pentru trai. În vârful unui deal au fost descoperite
rămășițele unei cetăți geto-dace. În prezent în acel loc este ridicat un monument în cinstea
vitejilor noștri strămoși.

43
 Fig.17 Talpa Maicii Domnului

Tot la Saharna se află o mănăstire, care datează din secolul XVII (monahismul începându-se
în locurile date mult mai devreme, dovadă fiind mănăstirea săpată în stâncă, care datează din
secolul VII e. n.). Perioada dintre secolele XII și XVII și anume viața pe care au dus-o călugării
este amintită foarte puțin în arhive.

Datorită faptului că schitul (mănăstirea săpată în stâncă) devine neîncăpător pentru mulțimea
de călugări ce se adunase, starețul hotărăște să construiască o mănăstire mai mare, lucru în care
este ajutat de Sfânta Fecioară Maria, care în descoperire îi indică locul binecuvântat pentru
construcția mănăstirii, în anul 1776, când se și începe edificarea Mănăstirii ”Sfânta Treime”, care
s-a construit timp de două secole, ca mai apoi, din reaua-voire a oamenilor, să se distrugă în cea
mai mare parte și să fie închisă în 1969.

44
 Stânca Grimidon

Se zice că Sfântul Vartolomeu căuta locul potrivit pentru a construi mănăstirea, astfel încât să
fie aproape de satele din apropiere, dar, în același timp, suficient de retrasă pentru a respecta
intimitatea călugărilor. Vartolomeu s-a rugat și a postit timp de 40 de zile, căutând îndrumarea
lui Dumnezeu cu privire la cel mai bun loc pentru construirea mănăstirii. În ziua a 40-a a avut loc
o revelație în care Sfânta Fecioară Maria i-a apărut și i-a arătat locul unde să construiască locașul
monahal închinat Sfintei Treimi. Miracolul a avut loc pe stânca Grimidon și, ca dovadă a alegerii
divine, Maica Domnului a lăsat încrustată în piatră urma piciorului Ei. Această urmă poate fi
văzută și astăzi în capela construită în cinstea acestei minuni.

Fig.18 Stânca Grimidon

Izvorul Minunilor
O altă atracție a mănăstirii pentru turiști este un izvor cu apă tămăduitoare, numit „Izvorul
Minunilor”. Se presupune că acesta vindecă, în mod miraculos, bolile atât trupești, cât și
sufletești. Bazinul special amenajat pentru scăldat este considerat un loc sfânt și, ca să ajungi în
el, trebuie să urmezi câteva reguli: să porți îmbrăcăminte decentă, să spui rugăciune înainte de a
intra în apă și să te scufunzi de câte 3, 7, 9, 12 sau 40 de ori.

45
 Fig.19 Izvorul Minunilor

De sus, de pe stâncile din s. Saharna, se deschid niște peisaje de excepție: defileul stâncos și
împădurit al râulețului Saharna (16 km lungime) ce saltă pe parcursul său peste 30 de praguri și
cascade.

Tot aici se găsește o stațiune arheologică importantă cu vestigii din epoca fierului (sec. X-
VIII î. e. n.) și o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-III i. e. n.), una din cele mai
conservate de pe teritoriul Republicii Moldova. Însă din mila lui Dumnezeu și cu ajutorul unor
oameni de bună-credință, în 1991, după trei decenii de ascundere a adevărului, lumina biruie
întunericul și mănăstirea se redeschide. Astăzi mănăstirea funcționează, având ca personal 20 de
persoane (bărbați), conducătorul mănăstirii fiind Arhimandritul Adrian Baciul. Slujbele
mănăstirești se petrec de trei ori pe zi: dimineața – 05:00 – 08:00, la amiază – 12:30 – 13:00, și
seara – 17:00 – 19:30.

Până în 1971 la Saharna se extrăgea piatră pentru construcții, de aceea și până astăzi se pot
vedea minele părăsite care alcătuiesc galerii adânci în interiorul stâncii. Aceste galerii se întind
câțiva kilometri și găuresc stânca dintr-o parte în alta.

Saharna formează 22 de cascade, dintre care cele mai mari se află la ultimul meandru al
rîuleţului către est. Cea mai spectaculoasă este cascada, gălăgia căreia, se face auzită deja după
prima cotitură a cărăruşei de cornişă. Am văzut această cascadă în multe filme, autorii cărora au
rămas vrăjiţi de aceste peisaje minunate. Cascada cade de la înălţimea de 4 m, iar în locul căderii
ei s-a format o excavaţie de pînă la 10 m adîncime, denumirea «Groapa Ţiganului».

46
 Fig.20 Cascada ,,Groapa Țiganului “

Parcul pitoresc Saharna-Țiglău

Saharna-Ţiglău este o destinaţie nouă şi unicală, care îmbină în sine turismul rural, ecologic
şi arheologic. Regiunea este în proces de formare şi de dezvoltare, la etapa actuală reprezentând
o locaţie turistică de odihnă cu posibilităţi de cazare, alimentare, agrement.

Fig.21 Saharna-Țiglău
Sursa:https://descopera.md/2021/10/12/manastirea-saharna/
Totuşi scopul principal este de a creea un complex cultural-turistic, în cadrul caruia să
activeze:

– centrul de arheologie, cu muzeul în aer liber, sătucul de reconstrucţie a gospodăriilor

civilizaţiei antice, centrul de modelare şi ardere a ceramicii;
– centrul de meşteşugărit cu gospodării improvizate ale meşterilor populari şi din popor;
– centrul cultural al elevilor din şcoli şi universităţi, de creaţie, arte plastice, teatre ş. a;
– centrul educaţional de propagare a ecologiei şi de ocrotire a naturii.
Şi pentru ca oaspeţii, împreună cu turiştii, să aibă posibilitatea să se relaxeze în condiţii cât mai
agreabile se prevăd următoarele amenajări:

47
– spaţii de cazare şi terenuri destinate camping-ului;
– posibilităţi de comandare a bucatelor şi locuri amenanjate pentru picknik;
– tipuri de agrement cu plată şi fară plată.

Sursa:https://descopera.md/2021/10/12/manastirea-saharna/

Locaţia Saharna-Ţiglău este amplasată pe o terasă dominantă de pe malul drept al râului

Nistru, la o altitudine de 70-80 m în partea de nord a satului Saharna, la doar 6 km de centrul
administrativ or. Rezina şi circa 110 km distanţă de mun. Chişinău.

Este situat într-un loc pitoresc, liniştit şi cu un pic de mister. Privelişti uimitoare spre apele
bătrânului Nistru te relaxează şi îţi creează o atmosferă plăcută pentru a fi unul la unu cu
propriile gânduri.

Alei de stejari tineri, dar voinici şi colnice împânzite cu plante şi flori de diverse culori îţi
potolesc privirea, adierea vântului, şopotul copacilor şi ciripitul pasărilor formează o muzică
ideală pentru auzul fiecăruia. Aceste lucruri sunt principala cauză pentru care omul trebuie să
renunţe la zgomotul zilnic din centrele urbane şi la forfota ce cauzează o stare încordată, stres,
nelinişte internă şi să petreacă zile în sânul naturii, să se conformeze cu natura, să admire
frumuseţile ei, să le cunoască şi se le valorifice. Să le păstreze pentru generaţiile următoare.

Activități pentru turiștii care vizitează zona.

Excursii arheologice: Cetățile geto-dacice “Saharna Mică” și “Saharna Mare”

Zona din jurul Saharnei este plină de istorie și de descoperiri arheologice fascinante. Unele
dintre cele mai interesante situri arheologice din zonă sunt cetățile geto-dacice de la “Saharna
Mică” și “Saharna Mare”, care datează din secolul al X-VII-lea î.Hr. Aceste descoperiri arată un
sistem de fortificații și așezări de la începutul Epocii Fierului și că această zonă a fost locuită
timp de milenii. Există și un monument în onoarea dacilor care au trăit aici.

Conacul Apostolopulo

Conacul Apostolopulo este un monument de arhitectură construit în secolul al XIX-lea în satul

Saharna, de către familia Apostolopulo. Acesta include un parc și un teren imens care poate fi
explorat.

48
 Fig.22 Conacul Apostolopulo

Sursa:https://commons.wikimedia.org/wiki/File:AIRM_-_Conacul_lui_Nicolae_Apostolopulo_-_2010_-
_361889250502501.jpg

Atracții naturale și activități în aer liber.

Amplasarea Saharna-Țiglău, de-a lungul malului drept al râului Nistru și în apropierea pădurilor
și a Rezervației Saharna, face din stațiunea noastră un loc ideal pentru iubitorii de natură,
drumeții și plimbatul cu bicicleta. La fel, râul Nistru oferă posibilitatea de a face caiac-canoe sau
plimbări cu barca.

Fig.23 Priveliști spre râul Nistru

Sursa:https://descopera.md/2021/10/12/manastirea-saharna/

Drumeții și ciclism în Saharna

Există multe opțiuni de trasee de drumeții și ciclism în zonă. Spuneți-ne ce trasee vă

interesează în mod deosebit, ce distanță și ce dificultate, iar noi vă vom sugera itinerarul optim,

49
pentru a vă bucura de atracțiile naturale și de peisajele din Rezervația Saharna.
Un traseu popular de drumeție scurtă include Mănăstirea Saharna și Cascadele la aproximativ
1,5-2 km (dus-întors) de-a lungul stâncilor de calcar ale râului Nistru.
Traseele de drumeții mai lungi pot include mai multe trasee forestiere, ajungând chiar și până
la Mănăstirea Țipova.

Fig.24 Podul spre Mănăstire

Sursa:https://casamare.md/en/places/prirodnye-pamyatniki/prirodnye-zapovedniki/landshaftnyi-
zapovednik-saharna
Cascadele Saharna
Cea mai mare cascadă Saharna se află la mai puțin de 2 km (30 min. de mers pe jos) de
stațiunea Saharna-Țiglău. Puteți face o drumeție relaxantă de dimineață sau după-amiază, cu
priveliști frumoase asupra defileului râului Nistru, pe tot parcursul drumului.
Râulețul Saharna (16 km) curge printr-un canion din Rezervația Naturală, formând aproape
30 de cascade de diferite mărimi. Acest canion poate atinge 160-170 de metri adâncime, creând
priveliști impresionante ale stâncilor de calcar. Cea mai înaltă dintre cascade este “Groapa
Țiganului”, cu o înălțime de 5-7 metri, formând o groapă cu o adâncime de circa 10 m. Versanții
defileului sunt foarte frumoși, adăpostesc peșteri și grote.

Sursa:https://www.visit.md/ro/tour/saharna/

Fig.25 Cascadele Saharna

50
 Peșteri și grote

Rezervația Saharna este bogată în peșteri și grote fascinante – unele naturale, iar altele create
de om de-a lungul secolelor. Acestea includ mine vechi, săpate manual, la începutul anilor 1900,
dar și locuri în care este posibil ca primii locuitori să fi trăit sau să se fi închinat. Dacă sunteți
interesați, solicitați-ne mai multe informații despre peșterile și grotele pe care le puteți explora în
zonă.

Sursa:https://
www.visit.md/ro/tour/saharna/ Fig.26 Grote
din împrejurimile Saharnei

Caiac-canoe și plimbări cu barca pe râul Nistru

De asemenea, se pot organiza excursii cu caiacul sau plimbări cu barca de-a lungul râului
Nistru. La doar 6 km cu barca se află Mănăstirea rupestră Țipova, care vă poate completa
frumoasa excursie.

Sursa:https://descopera.md/2021/10/12/manastirea-saharna/
Fig.27 Caiac-Canoe pe Nistru

51
 Ansamblul monastic Țipova

La numai 35 km de Saharna este amplasat probabil cel mai excepţional ansamblu monastic
rupestru din republic – Ţâpova. Și e chiar considerat unul din cele mai mari din Europa. Nu e
nimic de mirare, întrucât ansamblul este constituit în câteva nivele şi se întinde pe o suprafaţă
destul de mare, iar pe timpuri schiturile mănăstirii adunau peste 700 de călugări. Sute de chilii
călugărești se află în împrejurimi. Comunitatea călugărească de aici a fost creată cu mult înainte
de fondarea Statului feudal moldovenesc. Se consideră că unele chilii au fost săpate în malul
stâncos al Nistrului încă în sec. X-XII. Această mănăstire a stat strajă la hotar şi era un
semnalizator în cazurile năvălirii barbarilor ce veneau din stepa ucraineană.

Sursa: https://guidesofmoldova.com/en/locations/9--ipova-monastery
Fig.28 Mănastirea din stâncă

Mănăstirea este zidită pe vârful unor stânci abrupte, deschizând o priveliște fermecătoare a
luncii fluviului Nistru, fiind situată la 100 m deasupra nivelului apei. De un interes deosebit este
biserica “Adormirea Maicii Domnului”, care este destul de spațioasă, de tip bazilical, având
pereţii tencuiți și calota semisferică boltită imitând cerul. Anul 1776 este recunoscut drept anul
prosperării, când mănăstirea începe să se extindă. Biserica rupestră a fost divizată în spaţii mari,
separate prin coloane masive, au fost lărgite căile de acces și dispare funcţia primordiala a ei de
apărare.

Spiritul special al acestor locuri îl simţi imediat ce ajungi pe terasa Nistrului. Se zice că
locurile de aici au o energetică benefică și de aceste locuri sunt legate și unele legende. Se spune
că în această mănăstire domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt s-a cununat cu soția sa
Maria Voichița. Și că spiritul acesteia, în forma unei doamne în alb, poate fi văzut noaptea. Sau
că ar fi al fiicei acesteia – Marușca, ce şi-a găsit aici locul odihnei de veci. Iar chilia ei emană
energie ce poate fi simţită prin atingere.

52
Sursa: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-rupestra-tipova-67829.html

Fig.29 Stânca Țipova

O altă legendă mai veche ne spune că prin aceste locuri, lângă cetatea geto-dacă, și-a petrecut
ultimii ani din viață poetul mitologic Orfeu, care a fost înmormântat sub o lespede de piatră la
poalele cetății. Cercetătorii afirmă că un astfel de mormânt a fost descoperit în apropiere de
Țâpova.

Pensiunea rurală “Hanul lui Hanganu’’.

Situată la 100 de km de capitală, în satul Lalova, în apropierea a două dintre cele mai vizitate
zone turistice ale Moldovei – Tâpova și Saharna, pensiunea rurală “Hanul lui Hanganu” pare a fi
soluția perfectă atunci când vrei să uiți de toate grijile și problemele de zi cu zi.

Sursa: https://casamare.md/ro/bases/agropansionaty/agropansionat-hanul-lui-hangan
Fig.30 Hanul lui Hanganu

Pensiunea agroturistică Hanul lui Hanganu și-a început activitatea în anii 2000 când în Moldova
despre agroturism se auzea doar prin aulele universitare. Cu multă îndrăzneală și efort,

53
moștenitorul casei părintești Sergiu Hanganu începe lucrări de construcție a unei pensiuni în stil
rustic. Localnicii nu credeau în planurile domnului Sergiu, dar timpul a demostrat că ceea ce el a
planificat începe să i-a amploare. Încă de pe timpurile când se construia hanul, erau organizate
întilniri cu bucate tradiționale și familiarizarea cu panurile de construcție a unui han care va fi
cunoscut peste ani la nivel internațional și care va fi vizitat de vizitatori de pe toate continentele.

Este amplasat pe malul râului Nistru și are amplasarea perfectă pentru a descoperi toate
atractiile turistice din zona Saharna-Țipova. Situat pe partea stângă, la intrare în satul Lalova, la
o distanță de 300 m e râul Nistru, 100 km distanță de municipiul Chișinău, 40 km de orașul
Rezina, 50 km de orașul Orhei.

La 2 km distanță se afla Mănstirea rupestră Țipova (sec .XI), Biserica Adormirea Maicii
Domnului, canionul Țipova, numeroase cascade și izvoare. La 10 km distanță se află cetatea
geto-dacilor Saharna Mică (sec. IV –III i.e.n.), cetatea geto-dacică Saharna Mare (sec. IV-III
i.e.n.), Mănăstirea Sfânta Treime, talpa Maicii Domnului, complexul monastic rupestru (sec.XV)
conacul mosieresc Apostolopulo Eugenia (sf. Sec. XIX), figura din piatră în spirală (epoca
bronzului), cascada Groapa Țiganului, izvoare medievale. Hanul lui Hanganu este o alegere
perfectă pentru cei care aperciază valorile tradiționale și design-ul rustic. Pensiunea are toate
amenajările în aspect rustic cu elemente arhaice și decor în stil tradițional. Este un loc pitoresc în
sânul naturii cu deschideri panoramice de excepție.

La han se pot servi și mese cu bucate preparate doar din produse tradiționale și bauturi alese:
vinul casei, izvar, tuică din fructe pâine proaspătă din cuptor, zeamă cu tăiței de casă, plăcinte,
sărmăluțe pitice, rață umplută cu mere, curechi scăzut cu carne, deserturi tradiționale: prune cu
nuci fierte în vin, mere coapte cu miez de nucă și miere, dulceațăde nuci, omizele cu vișină,
turtișoare cu nucă.

La fel, tendințele au impulsionat stăpânii hanului să opteze pentru producția produselor unice pe
care le produc si le-au fost atribuit statut de produs cu identitate georafica la: sămăluțele pitice,
prune cu nuci fierte în vin și maceratele cu fructe.

Familia Hanganu vă oferă 28 camere, 2 încăperi de tip bască și o fâneață. Toate în aspect
rustic cu elemente arhaice și decor în stil tradițional. Fiecare odaie este dotată cu baie și tot

54
necesarul pentru un comfort pe măsură. Pe lângă locurile de cazare pensiunea oferă la dispoziție
sala de conferințe, saună și piscină. Hanul este o alegere perfectă pentru organizarea de team
buildin-uri sau ședințe de grup.

Sursa:https://www.facebook.com/hanulhanganu/photos
Fig.31 Priveliștea spre Nistru din curtea hanului
Cele șapte odăi și două băști, construite și amenajate în stil tradițional moldovenesc, cu
lejancă, șemineu și o măsuță mică cu scăunele, ca în “Amintirile” lui Ion Creangă, cu covoare
țesute și ulcele din lut, te fac să uiți câți ani ai și să te simți ca în copilărie, când obișnuiai să
mergi la bunica și să te lași alintat. Iar meniul vine să completeze tabloul: bucate exclusiv din
mâncarea tradițională moldovenească, din produse alimentare proaspete, de casă, procurate de la
locuitorii din Lalova – răcitură, plăcințele la cuptor, zeamă de găină și, nu în ultimul rând,
mândria hanului – sărmăluțele pitice. Să uiți de diete, să mănânci și să nu te mai saturi! De fapt,
complexul e mult mai vast decât atât – o sală polyvalentă de 120 m², o fâneață, 3 terase, parcare,
saună, livadă, vie.

Se poate veni aici în orice anotimp, cu familia, cu prietenii sau colegii de serviciu, pentru
odihnă sau pentru distracții, de sărbători sau în zile obișnuite. Și posibilitățile de odihnă activă
sunt foarte diverse. Gazdele hanului oferă toate cele necesare pentru amatorii de vânătoare și
pescuit, iar cei care își doresc puțină aventură pot merge la plimbare cu barca pe Nistru sau în
excursie la mănăstirile și cascadele de la Tâpova și Saharna cu sania, cu căruța sau cu barca cu
motor.

Aici este și unul dintre puținele locuri ideale pentru practicarea parapantismului. În sezonul
estival, la dispoziția oaspeților stau livada, via și prisaca. Fructele și mierea proaspată de albine
pot fi degustate și, la dorință, procurate direct de la producător. O altă alternativă pentru
petrecerea timpului liber ar fi vizitarea atelierului de încondeiat ouă sau participarea la programul
ansamblului folcloric local.

55
Ansamblul de fosili de dinoteriu descoperit la Pripiceni-Răzeși

Satul Pripiceni-Răzeși de pe malul Cogâlnicului este menționat în documente în anul 1630.

Localnicii susțin că numele satului se trage de la prispele de lemn, specifice caselor de aici. La
Pripiceni există şi un monument de importanţă naţională – aici a fost descoperit scheletul integral
al unui Dinoterium Gigantisimus, cu înălţimea de şase metri, care a vieţuit cu circa 5 milioane de
ani în urmă pe aceste pămînturi.

Sursa: https://www.muzeu.md

Fig.32 Imagini de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală

În una din sălile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, găsim unul dintre cele mai
complete și bine conservate schelete de dinoterii din lume descoperite la Pripiceni-Răzeși, care
atrage mereu atenția vizitatorilor și a oamenilor de știință .

Pensiunea turistică ,,MUZE”

Rezervația peisagistică Țipova este una dintre cărțile de vizită ale Republicii Moldova,
combinând atracții cultural-istorice, religioase, ecologice și recreative.

Este o combinație ideală pentru aventură, drumeții, pelerinaje, posibilitatea de a te refugia de

zgomotul urban sau în general de a respira aerul curat și de a fi cât mai aproape de stele.

56
 Sursa: https://muze.md/
Fig.33 Obiective de vizitat propuse de Pensiunea Muzele

Dar, probabil, cel mai important potențial nevalorificat în această destinație unică din Moldova
sunt legendele locului. Nu cunoaștem dacă Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, într-adevăr a
fost cununat la Mănăstirea Țipova, sau dacă geto-dacii se adunau la altarele care se mai văd și
acum lângă numeroasele cascade din valea Nistrului. La fel nu cunoaștem dacă Orfeu a poposit
pe aceste meleaguri și dacă era însoțit de MUZELE sale care îl determinau să creeze operele sale
celebre, dar știm cu certitudine că Țipova are o energetică deosebită.

Se consideră că MUZELE lui Orfeu mai sunt printre acele locuri. Oaspeții pensiunii sunt
invitați să reflecte, să prindă putere de la natura generoasă și să realizeze lucruri inspirate.
Sloganul – ”Exilează-te în adâncul istoriei și liniștii” vine să sublinieze contextul în care se află
Pensiunea – aproape de vestigiile istorice și înfundată într-o liniște de nedescris.

Sursa:https://muze.md/

Fig.34 Pensiunea Muze din s.Țipova

57
Tabelul 6. Facilitățile Pensiunii Muze

Sursa:https://planetofhotels.com/ro/moldova/lalova/pensiunea-muze?
fbclid=IwAR0_kTII_aSyX8pNMrBPEb8WRlyZKDBT7QNK2O0KUg2h1I20mmKSbMPOD-Y

Apiterapie ,,La Prisaca Bunicilor” din Lalova

,,La Prisacă” reprezintă un complex agro-turistic în dezvoltare în apropiere de pădure.

Sursa:https://www.facebook.com/photo?fbid=6432598713485208&set=pcb.6432602546818158

Fig.35 Proprietarul Prisăcii din Lalova , Mihail Gotornicean, profesor de muzică

58
 La Prisacă este locul unde natura a dăruit tot ce este mai bun. Departe de aglomerația urbană,
este locul unde tumultul vieții se oprește, iar zgomotele sunt înlocuite de zumzet de albini, tril de
păsărele, șoaptele vântului, mult soare și binecuvântare.

59
 Sursa: https://999.md/ru/66213206?fbclid=IwAR1xvYc-xrcyABveo6EU-
gkq1rYqy8J0Ifwr0WpkGEY_Oni9ZAqWvMSRzk0

Fig.36 Albumul Foto de pe pagina Prisăcii

Aici, gospodarii casei întâmpină cu miere și semințe, ceaiuri de ierburi și alte băuturi și
gustări. Oaspeții pot savura nopți romantice în colibi de stuf, după plimbări prin pădurea de
rășinoase din apropiere sau să acumulați sănătate prin somn odihnitor chiar pe stupii cu albini în
căsuțele apicole. La dispoziția oaspeților este terasa cu bucătărie și mangal, teren de joacă pentru
copii și scrânciob, precum și mica expoziție cu lucrări artizanale pentru fiecare inimă.

CAPITOLUL IV. UTILIZAREA REZULTATELOR ȘTIINȚIFICE DIN TEZĂ ÎN

PREDAREA LECȚIILOR DE GEOGRAFIE CL. A IX-A
4.1 Aplicare rezultatelor cercetării în practică
Proiect didactic nr.1
Geografie

60
Clasa a IX-a
Subiectul lecției: Sectorul serviciilor.
Tipul lecției: lecție de aprofundarea a cunoștințelor .
Motivația :Aceasta lecție este importantă prin abordarea interdisciplinară dar și prin faptul că
urmărește fixarea ,aprofundarea cunoștințelor cu
privire la turismul Republicii Moldova și ale obiectivelor turistice.
Competențe specifice:
1.4 Elaborarea unui text coerent utilizînd termenii geografici .
3.4 Corelarea realității geografice cu fenomene din domeniul altor științe.
4.2 Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice .
5.1 Indentificarea informațiilor cu caracter geografic în baze de date accesibile prin internet.
Obiective operaționale :
O1. să localizeze obiectivele turistice pe harta fizică a Republicii Moldova cu ajutorul
explicațiilor primite.
O2. să indentificepe harta fizică a Republicii Moldova cel puțin trei zone de atracție turistică.
O3 să aprecieze cel puțin trei aspecte care să demonstreze importanța acestui sector economic.
O4 să evidențieze necesitatea ocrotirii și utilizării durabile a potențialului turistic al Republicii
Moldova.
Strategii didactice:
Metode: conversația,explicația,lucru cu harta,exercițiul,comparația,expunerea,problematizarea.
Mijloace de învățămînt:harta fizică a Republicii Moldova ,atlase,manuale,imagini,album ,pli
ante, laptop.

61
62
Proiect didactic nr.2
Instituția: IPG Horodiște”.
Data :
Clasa: IX - a
Profesor: Gîlca Patricia
Disciplina: Geografia Umană a R.Moldova.
Unitatea de învățare: Industria grea, ușoară și sectorul serviciilor, Regiunile economico-
geografice.
Subiectul: Sectorul serviciilor.
Tipul lectiei: mixtă.
Timpul: 45 min
Competențe specifice:
 Formarea abilităților de comunicare corectă, constructivă în limba maternă.

63
  Aprecierea aspectelor sociale, civice și culturale ale spațiului geografic la nivel local,
regional și mondial.
Subcompetențe:
 Comunicarea corectă în limba maternal cu utilizarea adecvată a termenilor
specifici.
 Analiza materialelor statistice, grafice și cartografice la caracterizarea
particularităților specific ale regiunilor economico-geografice.
Obiective operationale: Elevii vor fi capabili:

O1. Să explice esenţa noțiunii de sectorul serviciilor, în baza termenilor-cheie.

O2. Să enumere ramurile din sectorul serviciilor, în baza fig.din manual.

O3. Să caracterizeze ramurile din sectorul serviciilor, folosind textul din manual.

O4.Să manifeste interes față de studierea temei.

Strategii didactice:
Metode si procedee: conversatia euristică, analiza, sinteza, lucrul cu harta, învatarea prin
descoperire, schiţa logică, sacul magic problematizarea, etc.
Forme organizationale: frontal, în grup, individual.
Mijloace institutionale si materiale: manual scolar, atlasul IX, imagini, videoproiector.
Forme de interogare: probe orale, observarea, probe scrise.
Tipuri/metode/tehnici de evaluare: evaluarea curentă, conversația de verificare, analiza
schemelor, analiza hartii.

64
65
 Concluzii și recomandări
Problemele majore identificate şi căile de valorificare a potenţialului turistic.
În baza efectuării analizei diagnostic a sectorului turistic au fost identificate mai multe
probleme, care pot fi convenţional structurate în trei grupuri distincte. În primul grup intră
probleme care la modul general împiedică dezvoltarea economiei rurale. La grupul doi sunt
identificate problemele turismului transfrontalier.
În al treilea caz au fost plasate problemele proprii sectorului turistic ale raionului Rezina.
A. Probleme generale legate de afacerile din economia rurală:
1) Lipsa unui cadru informaţional uniformizat a datelor cu caracter economic la nivel de raion.
De cele mai frecvente cazuri aceeaşi indicatori şi date cu caracter socio-economic, care
provin din diferite surse sunt diferite. Aceasta înrăutăţeşte calitatea analizelor economice şi
generează interpretări inexacte şi speculaţii.
2) Politică de conservare a mediului care nu permite desfăşurarea de activităţi economice non-
poluante. Lipsa de progres în elaborarea mecanismelor de includere a potenţialului natural în
activităţi economice, iar ariile naturale protejate de stat din raion nu dispun de sistem de
management.
3) Cadrul regulatoriu insuficient pentru dezvoltarea antreprenoriatului. O bună parte din
prevederile legislaţiei privind susţinerea micului business nu se realizează din lipsa
determinării unor mecanisme reale, proceduri şi posibilităţi de implementare. La nivel local
lipsesc acte regulatorii ce ar reglementa susţinerea micului business pentru diversificarea
economiei. În aceleaşi timp prevederile legale în vigoare sunt puţin cunoscute
antreprenorilor.
4) Evidenţa activităţii de antreprenoriat. Sistemul de evidenţă fiscală şi de prezentare a dărilor
de seamă este unul dezordonat în timp. Procedurile de durată pentru prezentarea facturilor
de evidenţă stopează din iniţiativa antreprenorilor de aşi dezvolta afacerile în cadrul
normelor legale şi stimulează efectuarea tranzacţiilor în economia tenebră.
5) Capacităţi minime ale autorităţilor locale privind dezvoltarea economică locală. Autorităţile
locale dispun de atribuţii, pârghii financiare şi manageriale extrem de reduse pentru
susţinerea financiară a micului business.
6) Inactivitatea unor agenţi economici mari din cauza conjuncturii nefavorabile pe plan extern.
7) Infrastructura de consultanţă concentrată preponderent în câteva localităţi. Problemele
principale în acest domeniu ţin de: insuficienţa structurilor de prestare a serviciilor de
consultanţă la nivel local; informarea insuficientă privind serviciile prestate; capacitatea

66
 redusă de plată a beneficiarilor şi nereglementarea preţurilor pentru serviciile acordate care
pun în dificultate activitatea infrastructurii de consultanţă; pasivitatea beneficiarilor de acces
la serviciile de consultanţă.
8) Insuficienţa serviciilor de marketing. Lipsa conformităţii produselor cu standardele europene
şi internaţionale limitează accesul producătorilor locali la pieţele străine.
9) Orientarea activităţii populaţiei preponderent în domeniul agricol, care are o rentabilitate
scăzută şi dependent de factorul natural. În acelaşi timp, cea mai mare parte a serviciilor şi
activităţilor industriale sunt concentrate în câteva localităţi mari.
10) Interesul scăzut al tineretului faţă de activităţile social-economice locale. Cea mai mare parte
a tinerilor nu manifestă interes faţă de învăţătură şi muncă în localitatea de baştină. Ca efect
majoritatea din ei pleacă din localităţile de baştină în alte regiuni ale ţării sau peste hotare
B. Problemele specifice turismului transfrontalier:
1) Politică de conservare a mediului închisă pentru activităţi economice non-poluante.
Neutilizarea oportunităţilor oferite de legislaţiei naţionale şi a convenţiilor internaţionale
privind exploatarea turistică a resurselor naturale.
2) Valorificarea ineficientă a resurselor şi atracţiilor turistice. Lipsa Planurilor Urbanistice
Generale în majoritatea localităţilor generează utilizarea terenurilor preponderent pentru
necesităţile agricole şi nu pentru scopuri economice profitabile.
C. Probleme specifice turismului în raionul Rezina:
1) Dezorganizarea locaţiilor de odihnă la nivelul raionului. Din 5 de tabere de odihnă, care au
existat, funcţionează cu destinaţia iniţială doar 1 care este inclusă în circuitul economic (de la
Saharna) doar în perioada estivală.
2) Lipsa unei structuri de acumulare, stocare, analiză şi promovarea informaţiei cu caracter
turistic generează un vid privind principalii indicatori de activitate turistică, utilizarea bazei
materiale, concentrarea principalelor fluxuri turistice şi oportunităţile de afaceri în turism.
3) Accent pronunţat pe aspectul social în activitatea antreprenorială turistică. De la sectorul
turistic se aşteaptă ca acesta să deservească în mod special copii pentru odihna estivală,
tratarea bolnavilor, sporirea cât mai rapidă a salariaţilor în domeniu. Piaţa turistică însă
necesită să fie liberalizată prin mecanisme proprii economiei de piaţă.
4) Potenţialul turistic nevalorificat, nu şi delimitat exact. Respectiv aceste terenuri cu
funcţionalitate turistică nu sunt exploatate eficient sau sunt valorificate în alte scopuri decât
cele turistice. Datele funciare ale raionului nu ia în calcul terenurile (fondul natural şi istorico-
cultural protejat de stat) cu funcţionalitate turistică.
5) Număr extrem de redus de întreprinderi şi angajaţi în sfera turistică.

67
 Recomandări
Principalele direcţii strategice de dezvoltare a turismului sunt următoarele:

● Consolidarea sectorului antreprenorial din domeniul turistic - prin realizarea unor seminare,
stagii pentru schimb de experienţă, ateliere de lucru cu deţinătorii de structuri turistice sau
bază materială pentru turism, amenajarea agropensiunilor, clasificarea tuturor structurilor
turistice.

● Includerea resurselor turistice în circuitul economic – prin crearea unui sistem eficient de
colectare şi prelucrare a datelor turistice, elaborarea unui studiu de fundamentare a creării
locaţiilor turistice, amenajarea şi menţinerea ordinii a teritoriului a zonelor turistice, acţiuni
concrete ce vor ţine de implementarea unui program de reabilitare şi includere a atracţiilor în
circuitul turistic, creşterea capacităţilor gestionarilor resurselor, sporirea valorii destinaţiilor
turistice.

● Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice

include măsuri de inventariere, delimitare şi gestionare a tuturor bunurilor cu funcţionalitate
turistică, înregistrarea acestora într-un registru unic, includerea în PUG-uri a zonelor de
interes turistic, organizarea de tendere pentru crearea spaţiilor amenajate pentru turism.

● Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionului – include măsuri de

diseminare a informaţie pozitive despre zonele turistice (material promoţional, diverse ghiduri
despre Rezina, evenimente culturale, etc.), crearea muzeelor locale şi dezvoltarea lor ca un
sistem de informare – orientare a turiştilor pe trasee locale, diversificarea ofertei meşteşugăreşti
şi comercializarea acestora în apropierea resurselor turistice.

68
 Bibliografie:
1. Bran F., Marin D., Simon T., „Economia Turismului şi mediul înconjurător” , Editura
Bucureşti, 1998
2. Capcelea M. „Hârtoapele Moldovei”, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1992.
3. Efros V. „Resursele recreative ale R. Moldova”, Editura Ştiinţa, Chişinău 1991.
4. Dinu M. „Geografia turismului”, Editura Bucureşti, 2002
5. Florea S. ”Potenţialul Turistic al Republicii Moldova ” Editura Labirint, Chişinău 2004.
6. Hâncu I. „Cetăţi antice şi medievale timpurii din R. Moldova”, Editura Universul,
Chişinău, 1993.
7. Hâncu I. „Străvechi monumente din R. Moldova”, Editura ARC, Chişinău, 1996.
8. Hâncu I. „Vetre strămoşeşti din R. Moldova”, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2003.
9. Jolondcovschi A., Florea S. „Turismul ecologic şi rural: realităţi şi perspective”, Editura
Prometeu, Chişinău, 2001.
10. Ladaniuc V. „Condriţa-din istoria acestei mănăstiri”, Moldova Suverană, 27 decembrie
1990.
11. „Mănăstiri Basarabene”, Editura Universul, Chişinău, 1995.
12. Mâtcu M., Sochircă V. „Geografia umană a R. Moldova”, Editura ARC, Chişinău, 2001.
13. Monumente de istorie şi cultură din R. Moldova, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1993.
14. Moşneaga T., Gavriliţă A., Petracov E. „Apele minerale ale Moldovei-Dar preţios al
naturii”, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1995.
15. Postolache Gh. „Vegetaţia R. Moldova”, Editura Ştiinţa, Chişinău 1999.
16. Revista „Ecosfera”, iunie-august 2001.
17. Sârodoev I. „Turismul în R. Moldova”, Chişinău, 2002.
18. Sochircă V., Bejan I. Resurse turistice. CEP USM, Chişinău, 2011.
19. Stoian M. „Ce este turismul rural” Ziarul „Natura”, 2000.
20. „Strategii de dezvoltare durabilă a turismului în R. Moldova”, D.D.T. al R. Moldova,
Chişinău, 2003.
21. „Starea mediului ambiant în R. Moldova”, Editura AGEPI, Chişinău, 1999.
22. Tofan-Burac T. „ABC-ul naturii”, Mişcarea ecologistă din R. Moldova, Chişinău, 1998.
23. Turcov E. ”Direcţii de dezvoltare şi promovare a turismului în R. Moldova”, Editura
ASEM, Chişinău, 2002.

69
24. Верина В. Н. „Памятники природы Молдавии”, Изд. Картя Молдовеняскэ,
Кишинэу, 1980.
25. Верина В. Н., Германов П., Рахуба А „Курорты и места массого отдыха
Молдавской ССР”, Академия наук Молдавской ССР, 1982
26. Agenţia Forţei de Muncă Rezina.
27. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md
28. Cadastrul funciar al Republicii Moldova.
29. Centrul de Sănătate Publică Rezina.
30. Consiliul Raional Rezina.
31. Direcţia Raională de Politici Economice.
32. Direcţia Raionala Generală de Finanţe.
33. Direcţia Raională Asistenţa Socială şi Protecţie a Familiei.
34. Direcția Raională Agricultură, Relații Funciare şi Cadastru.
35. Direcţia Raionala de Statistică.
36. Direcţia Raionala de Învățământ, Tineret şi Sport.
37. Inspectoratul Ecologic Rezina.
38. Locaşuri sfinte din Basarabia (colectiv de autori).- Chişinău: Alfa şi Omega, 2001.
39. www.moldoveni.md
40. www.rezina.md.
41. www.wikipedia.org.
42. www.turism.md.
43. https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2012.pdf
44. https://planetofhotels.com/ro/moldova/lalova/pensiunea-muze?
fbclid=IwAR0_kTII_aSyX8pNMrBPEb8WRlyZKDBT7QNK2O0KUg2h1I20mmKSbMPOD-Y
45. https://www.muzeu.md
46. ,,Monumente Milenare”, Tudor Țopa, Tudor Iașcenco, Chișinău, 1998.
47. ,,Mănăstirea Țâpova”, Ion Grițcu, Ludmila Iftodi, Chișinău, 2005.
48. ,,Rezina Schiță istorică” Nicolae Proca, Olga Proca , Chișinău, 1999.

70
 Anexe

DECLARAȚIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata,Gîlca Patricia , declar pe răspundere personală că materialele prezentate în

teza de recalificare sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în
caz contrar, urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Gîlca Patricia

Semnătura

Data _______________

71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84