WILHELM PELlKAN

OMUL
SI PLANTELE
~

MEDICINALE
VOL.I

a
•

TRIADE
-
WILHELM PELlKAN
OMUL ŞI
PLANTELE MEDICINALE
VOL. I

..
 WILHELM PELlKAN

OMUL ŞI

PLANTELE MEDICINALE

VOLl

TRIADE
 Traducere după: CUPRINS

L' HOMM E ET LES PLANTES MEDlCINALES

Tome I
Editura Triades, Paris, 1994

Titlul original:
Pre zentare (Doctor Louis Ruhlm ann). :: . . . . .. .. .. 7
HEILPFLANZENKUNDE Avertismentul traducătorului francez (Germeine C1aretie) . . . . . ... . .. .. .. 9
DER MENSCH UND DlE HEILPFLANZEN Introducere la ediţia g ermană (Doctor Gerbsrd Schmidt). . . . . . . . . .. .. .. 11
Bd . [ Cuvânt - inain te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. 13
Philosophiseh. Anthroposophiseher Verlag am Goetheanum, I l ustraţ i ilc aces tei cărţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. 15
1958 Dom aeh, Elveţia
Relaţiile dintre plantă şi om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Activ itate a de pionier a lui Gothc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 16
Planta tripartită şi omu l tripartit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 17
Ilustraţii:
Walther Roggenkamp Noţiunea de proces m orbid şi noţiunea de plantă medicinală . . . . . . . . . . .. 23
Co ntrastul între inflamaţie şi tumorc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 24
D i soluţie şi solidificare în procesul vegetal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Experienţe de cristaliz ări sensibile, pentru a reda raportu ri
Traducător:
vizibile între rădăcina vegetală şi organele nerv oase ,
Ileana Vintilă
ş i între floare şi organe le metabolice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Elementele constitutive ale fiinţei şi domeniile lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 3 1

Cele patru regnuri naturale. Omul şi planta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 1
Lector: Cele patru eonstituante şi cele patru stări ("e lemente') ale materiei . . . . . 36
Dr. Steluţa Dineă
Lsbistclc: Plante ale ealurieului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Sfera de acţiune terapeutică a Labiatelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
R edactor: Principalele Labiate medicinale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Agenor Cri şan
Umbetitercle: Plante ale elementului "aer" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Posibilităţile curative ale tipului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 67
Variante fizice ale tipulu i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 69
1. Umb eliferele din apă şi de pe maluri ' 69
2. Umbcliferele păduri lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
3. Umbeliferele câm piilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . 76
4. Umbeliferele de munte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 87
5. Umbeliferele stepelor şi deşertelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Papavcraceele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Papaveraeeele medicinale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
e 2000 Editura TRIADE, Cluj-Napoca Geneza latexu lui în regnul vege tal J06
ISBN 973-9 196-59-4 Plantele numite "carnivore" ca plante medicinale .. , 117
5
Crucifere]e - - .- . 122
PREZENTARE
Tipul . . • . .. ... . ... ... . ......... . ... . . . .. ... .. ... .. .. .. - . . 122
Procesul sulfurat şi procesul salin în natură - . 125
Crucifere le medicinale - - - . . 130
Solans ccelc: Plante toxice şi plante medicinale . . - . 136
Fiinţa otrăvurilor vegetale - - - . 136
Cele mai importante solanec medicinal e . 147
Cecteeie . 171
Chenopodiaceele(Solanaceele) _ . 179
Extragerea proceselor saline - . 179
Ranunculacee/e - . 182 Această lucrare va fi pentru mulţi, sperăm, o nouă cale de cunoaştere a plantci
Tipul . 182 şi a tcrspeuticii. A inţelege bine o plantă înscsmnâ a putea să observi evoluţia
Ranunculaceele medicinale . 187 fiinţei sale care se naşte din sămânţă şi redevine sămânţă. Wilhclm Pcliksn ne
ajută in această descoperire, dar ea nu se p oate realiza fără să treacă prin noi,
Roxeccclc: Nobilă măsură într-o perfectă plenitudine . ]96
Lucrările de fitoterapie sunt numeroase, dar accst studiu al lumii plsntelor În
Procese ale zahărului , ale taninului şi ale cianogcnului . 199
raporturile sale terap eutice cu omul va s urprin de cititoru!.
Rozacec Ie medicinale - - . . 204
Această lucrare, ca multe altele, este rezultatul cercetărilor şi baza splic ări: În
Compozitel e . 217 via,tă a unei ştiinţe a spiritualului Aceastâ ştiinţă are ca obie ct esenţial om ul şi
Motiv formator şi forţe terapeutice . 217 cosm os ul său. 8.1 a Iructiticst şi va fructifica din ce În ce mai mult toate domcni-
Plante medicinale din familia Compozitelor - . 221 ilc.
Genţianacee/e: Plate medicinale amare . 255 fn via,tă nu se postc crea nimic autentic dacă se economiseşte osteneală şi
muncă.
Boraginele.· Un proces silicios reţinut - . . 259 Suntem bucuroşi că, datorită traduc erii doamnei Germaine Clsretie şi Editurii
Substanţe fundamentale ale albuminei . 264 Ttisdes, această curtea p oate apare În limba francez2.
Ppapilonaceele (L eguminoase1e) - . 269
Azotnl şi astralitatea plantelor - . 269
Doctor L ouis Ruhlmann
Leguminoasele medicinale - .. 274
Facultatea de Medicină - Paris
Rubiscecle: Tipul - . 287
Acidul formic şi procesul acidului urie - - 288
Rubiaceele medicinale - . 290
Butorbieccele . 297
Liliacecle. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - 306 •
Suculenţă şisulfurizare. Acumulare ctcrico-apoasă şi avânt floral . 306
Liliacee medicinale . 309
Index . 321
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 325

7
6
 AVERTISMENT UL TRADUCĂTORULUI FRANCEZ

În accastă Iucrsre, ce conţine in prezent două volume, Wilhelm Peliks n pre -

zintă .
mai întâi "Gencrshtăti", care sunt absolut necesare cititorului dacă vrea să
ştie despre ce medicină vorbeşte autorul. Nu este de loc vorba despre cea care stă
la baza nenumăratelor cărţi de vulgarizare, ce tratea7.ii despre plantele medicinale.
Este vorba aici de o medicină imbogăţită prin Ştiinţa spirituală antroposofică.
Aceastămedicinăfondată de RudolfStcincr in jurul anului 1920 n-e incetat să se
dezvolte de-a lungul snilor. Mai mult de 500 de medici care practică metoda
mcdicslă sntroposotică se rcuncsc anual in congres la Domach - Arlcshcim
(Elveţia). Funcţioncszâ multe clinici Ce Se măresc contin uu; exi <tii centre de for-
mare şi de pcrtccţionsrc p entru m edicii noi veniţi, fie la Gosthcanum ul din
Dorns cb, fie in clinici.
Această medicină ţine cont nu numai de realităţile fizico-materiale, ci şi de
dinamismele org anice şi vitale care nu sunt direct s ccesibile simţurilor observa -
torilor, nici instrumentelor lor. Acest lucru se tace fără a dispreţui datele empiris-
mului şi nici pe cele ale tradiţiei medicale. Practic, ea se apropie de homeopatic,
căci foloseşte din plin, dar nu exclusiv, doze infinitezimale (remedii
"dinsmizetc "). S e va inţelege atunci de Ce W Pelikan nu dă reţete de tsmihe, cum
este obiceiul când es te vorba de a trata cu aj utorul plantelor. O pregătire Iarm a-
eologică foarte minuţioasă este abs olut necesară.
Această carte se bazează in in tregim e p e o "ştiin.tii a om ului" cu tOIUl
deosebită, ale cărei linii directoare au fos t trasate cu prioritate de RudolfSteiner.
NOţiuni esenţiale:
1) Deosebirea celor patru elemente constitutive ale fiinţei umane: corp ul
fizic, corpul vieţii, corpul astral sau s ufletul, Eul sau nucleul spiritusl, - şi
cunoaşterea, cel puţin sumară, a interacţiunii lor.
2) Deosebirea dintre cele trei sisteme fiziologice sau Iuncţionslc care compun
corpul uman viu: sistem ul ncuro-scnz orisl, sistemul ritmic,.sistemul metabolic
sau al m embrelor.
Aceste două serii de deosebiri s unt independente şi nu se sup rap un. A doua,
mai ales, se datorează in intregime investigaţiei s uprssensibile a lui Rudolf
Stcin cr; ca nu figurează. după câte ştim nOJ: În nici o doctrină snteriosr ă. Dar c
suficient să le examinăm p e amândouă În lumina unei raţiuni sănătoase pentru a
ne convinge că ele sunt nu numai plauzibile, dar şi necesare.

8 9
 Ce putem spune despre vegetale? RudoltSteincr a precizat scest lucru de m ai
multe ori şi din s ugestiile sale s-a ruiscut o intreagă B otsnics entroposotică:
I} Plantele posedă un corp tizic, pe csre-I vedem şi-I atingem, şi un corp vital
invizibit care tsce din ele: fiinţe vii organizate. Elo n-au decât o uşoară fonnă de
corp astral, sau suflet, la nivelul florii (Ia plantele superioare) sau al reproducerii
sexuale prin spori (Ia cryptogame).
2} Plantele au trei sistem e funeţionalc cerc corespund prin multe csrsctcris-
tiei cu cele alc omului şi ale animalelor. Ele pot fi numite: sistemul rădăcină, sis-
. temui liunză şi sistemul floare. Rădăcina foarte mineralizată a plantelor cores-
punde, in această optică, cu cspul umsn; frunza corespunde sistemului său ritmic
(cireulape şi respiraţie), floarea şi ceea cc se naşte din ea, corespunde sistemului
său metsbolic. Rezultă de aici indicsţii terapeutice care, intr-adevăr, au fost mai
mult sau maipuţin recun oscute din toate timpurile, fie in medicina vechilor alehi-
mişti, lie in tradiţia ,tăninească. Se preconizează remedii extrase din rădăcini pen-
tru bolile neuro-scnzorislului; extracte de frunze pentru boli ale circulaţiei şi res-
piraţiei; extracte de flori, fructe şi seminţe pentru maladiile: metabolismului,
digestiei şi aparatului genital.
Putem vedea că, În legătură cu acest punct importsnt, medicina lărgită prin
Ştiinţa spirituală regăseşte regula "s im ilie similibus " a homcopsţilor; dar Jără a
tace din ea un principiu exclusiv.
Wilhclm Pelikan prezintă o sene de m onografii ale plantelor medicinale, EI
le grupeazăconform fâmiliilor botanice uzuale şi Începe intotdeauna prin a carac-
teriza <tipul> tsmilici (de exemplu tipul "Solanscee "). Apoi descrie principalele
plante medicinale din liJmilie (de exemplu Belladona) Dar acestea sunt descrieri
dinamice care diferă mult de imaginea statică a uneiplante Într-un stadiu Încheiat.
Specie este unnărită de-a lungul tuturor fazelor sale de dczvoltare, a vieţii şi a
destinului său. Ea este mai mult trăită de autor decât văzută. Am Îndrăzni să
adăugăm că W Pelikan are un indiscutsbil dar poetic, ceea ce Isce ca lectura
cărţii sale să lie foarte atrăgătoare pentru cei ce iubesc şi cunosc flora câmpiilor
n oastre. Ilustra ,tiile remarcabile ale lui W R oggenkamp merg absolut În acelaşi
sens . Ceea ce reiese de fiecare dată este un "tip " supra-sensibil, viu, care se
impune privirii suflctului, aşa cum a dorit-o Goethe - excluzând toate spcculsţi­
ile universitare curente În botanica universitară, spcculsţii care par să fâcă efortul
numai să stabilească filiaţii darwiniste Între specii; genuri şi fami/ii.
Gennaine Claretie
/ Noiembrie 1974
10
INTRODUCERE LA EDIŢIA GERMANĂ
Cu această lucrare prezentăm o nouă ştiinţă a plantelor medicinale, izvorâtă
din modul de gândire a Ştiinţei spirituale moderne creată de dr. Rudolf Steiner.
Datorită acesteia, redevenim conştienţi de legătura ce există între planta medici-
nală şi om, lucru Ce nu mai era posibil de mult timp.
Când, în 1920, Rudolf Steiner a inaugurat o medicină de orientare antroposofică,
el a declarat: "Trebuie să dobândim o vedere de ansamblu asupra felului în care
sunt legaţi omul şi natura extraumană din care el îşi extrage remcdiile". EI însuşi
a dat cheia acestei eni gme în cursurile sale medicale.
Cartea de faţă se bazează pe aceste cursuri . Ea îşi asumă sarcina de-a dczvol-
ta, pentru prima dată, o farmacologie vegetală bazată pc aceste noi achiziţii.
Dar decurgând de aici , ea se poate lega de marca tradiţie a tratatelor de planle
medicinale, aşa cum se scriau până spre sfârşitul Evului Mediu. Ele se alimentau
dintr-o veche viziune instinctivă, intuitivă, a raporturilor reale dintre omul intern
şi lumea plantclor. În acea vreme, medicul era propriul său botanist şi farmacolog .
EI nu avea alt examinator decât natura însăşi, aşa cum zicea Paracelsus.
Observând lumea plantelor prin clarvcdcre, el arunca în acelaşi timp o privire în
lumea interioară a omului, în suferinţele şi bolile sale. Imaginile-plante îi revclau
procesele vindecătoarc.
Iată de ce acest vechi terapcut încerca, fără îndoială, nevoia de-a desena şi de
a picta el însuşi plantele medicinale, pentru a face vizibil ceva din ceea ce el
observa acolo: forţele eterice plăsmuitoare. Aceeaşi nevoie o resimte din nou ş i
farmacologul modern, nevoie care îl conduce în mod absolut natural spre colabo-
•
rarea cu artis tul ; acesta îi completează cuvintele cu resursele arte i grafice şi pic-
turale.
În zilele noastre, disciplinele s-au separat. Ele s-au îndepărtat unele de altele,
pentru că nu s-a vrut să se mai cunoască decât exteriorul plantei şi exteriorul
fiinţei umane. Linne, format de această nouă metodă, a putut să stabilească o sis-
tcrnatizare care este încă valabilă în zilele noastre, dar el n-a putut descoperi
niciodată vreo corespondenţă între vegetal şi om . Medici ca Hufeland sau
Johannes Miiller au făcut din fiziologic şi din patologie o experienţă pur fizică şi
n-au putut niciodată să arunce o punte. Însuşi Hahnemann, care a explicat cu atâta
genialitate relatiile dintre dinamica plantelor şi cea a omului, n-a putut să
avanseze prea mult.
11
 De-atu nci, fannacologia alopată nu mai este altceva decât o ştiinţă a rnateri-
ilor o ramură a chimici analitice; în pofida performanţelor sale remarcabile, ca nu
poate rezol v a problema pc care am pus-o de la început: în ce fel planta poate avea
relaţii curative cu omul?
Această evoluţie, care a fost un destin, apasă încă şi astăzi asupra noilor efor-
turi ale cunoaşterii. Farmacologia, ca specialitate, rămâne separată de medicină pe
de-o parte, şi de botanică, pe de alta . Dar pentru ştiinţa modernă a spiritului, care
singură este in stare să sondeze adevărata fiinţă a proceselor materiale, drumurile
divergente se intâlnesc, iar activităţile se completează . Astfel cartea prezentă,
lucrare a unui farmacolog se uneşte armonios eu lucrările eminentului botanist
Gerbert Grohmann, prea devreme dispărut, şi cu descrierile medicale ale plantelor
curative făcute de dr. Chr. W. Simonis.
Într-o conferinţă din 1923, pentru medici, Rudolf Steiner a schiţat misiunea
unei noi farmacologii. Tocmai această nouă fannacologie o prezentăm aici,
expusă pentru prima dată într-o formă sistematică: "Această frumoasă natură pc
care o ved em afară, nu e altceva decât imitarea unor procese morbide. La om,
există procese morbide interne, iar în afară se află natura minunat de frumoasă.
Dar trebuie: să înţelegi această corespondenţă şi să afli cum pot fi aduse până În
om forţele exterioare, - în realitate patologice, - care sunt în stare să remedieze
tulburările constituanţilor săi suprasensibili",
Este un ţel ambitios şi suntem încă foarte departe de a-I realiza pe deplin şi în
mod valabil. Cartea de faţă mărturiseşte despre acel mare curaj al spiritului, care
este singurul ce va putea redeschide conştienţei moderne căile închise de atâta
timp.
Sperăm deci că această lucrare să fie o importantă piatră de construcţie pen-
tru noua fannacologie şi să răspundă nevoilor medicilor, pedagogilor, agriculto-
rilor, precum şi tuturor celor ce iubesc lumea plantelor.
Domach, Iulie 1958 Pentru Secţia medicală de
la Goetheanum
Gerhard Schrnidt
12
CUVÂNT îNAINTE
Arta de a vindeca, se baza în mare la cei din vechime, parte pe plantele med-
icinale. În ultimele secole, datorită progresului chimiei analitice şi sintetice şi al
farmacologiei intim asociată lor, ele au fost izgonite Într-un plan secundar. Dar
interesul ştiinţei oficiale s-a reîntors, mai recent, spre plante, datorită descoperirii
antibiotice!or şi a proprietăţilor, necunoscute până acum a "drogurilor" cu efecte
puternice, ca măcieşul, lemnul dulce, "smmie visnaga'; Rauwolfia. Am putea
vorbi de O renaştere a fitoterapiei, dacă nu ne-am teme că cercetările ar putea
reveni rapid pe cărările b ătute: izolarea "principiilor active", studierea structurii
lor chimice şi efectuarea sintezei lor prin metodele moderne de laborator.
Totuşi, se poate vorbi de o reînviere a fitoterapiei de când Ştiinţa spirituală
modernă (Antroposofia), dezvoltănd arta de a vindeca, a dezvăluit trăsături
comune între plantă şi om. O astfel de fitoterapie poate fi, cu adevărat, calificată
drept rsţionslă, căci se pune la baza sa o concepţie despre om şi lumea vegetală
care permite să se facă o legătură armonioasă între cele două. Astfel devine posi-
bilă cunoaşterii noastre proiectarea omului În lumea vegetală şi a plantei În fiinţa
omenească. În deosebi, natura umană bolnavă, ansamblul tuturor proceselor pato-
logice Îşi găseşte în domeniul plantelor curative reflectarea inversă, proiectia sa.
Misiunea acestei cărţi este de-a expune trăsăturile fundamentale ale acestei
cunoaşteri, Autorul ştie că nu este vorba decât de o tentativă, atinsă de mult de
carenţe personale, dar această tentativă trebuie făcută cu îndrăzneală, dat fiind că
rezultatele investigaţiei lui Rudolf Steiner abundă.
Expunerile care vor urma sunt rodul unei munci de botanică medicală care a
început În anul 1921, într-un cerc foarte restrâns, prin studiul doctrinei goethcene
a metamorfozelor; a continuat gratie personalităţii geniale a dr. Eugen Kolinsko
şi a fost mult ajutată, dc cărţile şi conferinţele importantului botanist dr. Usteri.
Paşii decisivi spre o fitoterapie raţională n-au fost posibili decât mai târziu
datorită cursurilor ţinute medicilor în acea perioadă de dr. Rifdolf Steincr, Un cerc
de medic i s-a formatia Stuttgart, împreună cu farmacişti şi chimişti iar activitatea
lui este adevăratul izvor de idei din care s-a născut această carte.
Ideile despre care e vorba au primit un important impuls de dezvoltare în
momentul în care dr. Giinter Wachsmuth şi-a publicat diferitele sale lucrări, in
special: "Forţele eterice plăsmuitoare în cosmos, pe pământ şi în om". Mai târziu
au apărut expunerile fundamentale ale botanistului şi pedagogului dr. Gerbert
13
Crohmann care au inaugurat o botanică orientată de Ştiinţa spirituală. Să
mentionărn în sfârşit, numeroasele studii ale plantelor medicinale publicate de
colaboratorii firmei Weleda. Ele apar de mai bine de treizeci de ani în diferite
locuri, de exemplu, în revista Weleda. În aceşti ultimi ani dr. W. Chr. Simonis ~
publicat mai mult de cincizeci de monografii al~ plantelor farmaceutice; medicii
antroposofî au realizat un mare număr de studn aprofundate asupra vegetalelor
.
deosebit de importante, publicate în revistele de specialitate.
Totusi o expunere totală şi sistematică nu fusese incă întreprinsă. Fie ca
' .
această carte să contribuie la acest ţel şi să fie primită cu prietenle.
În încheiere, autorul doreşte să mulţumească tuturor celor care I-au ajutat în
această muncă şi doreşte să-I cvoee pe primul său maestru de botanică: nu este
altcineva decât scumpa sa tovarăşă de viaţă, fără de care această lucrare n-ar fi
văzut nicîodată lumina zilei.
Wilhelm Pelikan
Primăvara anului 1957
14
ILUSTRAŢIILE ACESTEI CĂRŢI
Cititorul va găsi, alături de descrierea anumitor plante medicinale deosebit de
importante, încercări de artă grafică care pun în lumină, în felul lor, ceea ce tex-
tul nu poate în nici un caz să arate destul de precis . Prin jocul de alb şi negru, prin
dinamica liniilor şi planurilor, s-a vrut să se scoată în evidenţă ceea ce este car-
acteristic în fiecare plantă. Nu s-a urmărit o exactitate naturalistă a imaginilor.
Desigur se poate "recunoaşte" speciile prezentate, dar această recunoaştere nu se
bazează pe o imitarc a aparenţei exterioare. Legile artistice ale grafiei "zămislesc"
întrucâtva, din nou , planta, pe care legile naturii au creat-o în exterior. Prin aceas-
ta, ceva poate deveni vizibil, ceva care nu se lasă descoperit printr-o simplă
privire asupra naturii, ci doar poate presimţit, fiindcă numai ochii spiritului sin-
guri sunt în stare să-I vadă. Opera artistului devine revelatoare misterului naturii.
Acest lucru e valabil în special pentru cele douăsprezece făcute pc pagini
întregi cvocând tipurile a doăsprezece familii vegetale. Acolo, s-a încercat acolo
să se exprime prin grafică ceea ce nu poate fi decât o impresie a spiritului, nicio-
dată a simţurilor: fiinţa esenţială a unei întregi familii, motivul fundamental din
care derivă diversele specii ca variante, - cheia datorită căreia s-ar putea eventu-
al inventa, cum a sugerat Goethe, niţte Labiatcla, Renonculacee, etc. într-un
număr nelimitat. Dar toate aceste tipuri sunt ele însele nişte variante ale unicului
ţimarelui arhetip vegetal (Urpflanze). Rudolf Steiner ne-a lăsat despre acesta o
minunată schîţă în culori pentru anunţul unei reprezentaţii de euritmie consacrată
poemului lui Goethe "Metamorfoza plantelor".
Oricine a urmărit eforturile artei fotografice de a însufleţi disertaţiile de
botanică şi a constatat cu durere, în această ocazie, limitele acestei arte; oricine a
cunoscut, pe de altă parte, gravurile în lemn, incomparabil mai plastice ţi mai
grăitoare , tratatele medievale despre "naivi", acela va admite o tentativă ca cea pe
care o îndrăzneşte aici M. Walther Roggenkamp şi o va saluta cu bucurie. Autorul
acestei cărţi consideră că orele petrecute alături de acest art[st, la pregătirea aces-
tei lucrări, se numără printre cele mai frumoase din viaţa sa.
Dar el îşi aminteşte şi de desenele Mariei Kleiner, care i-au revelat, în pre-
alabil, multe din secretele acestui "mister manifestat" care este lumea plantelor.
15

RELAŢIILE DINTRE PLANTĂ ŞI OM
Prin ee a fost Goethe un pionier
Goethe, pc care Rudolf Steiner l-a numit "un Kepler şi un Copernic al lumii
organice" a descoperit spiritului uman, prin doctrina metamorfozelor, o imagine
dinamică a plantei, care ne permite să o percepem ca pe o fiinţă "sensibilă -
suprasensibilă". Obiectul cercetării sale nu era" rezultatul devenirii" aşa cum
apare el ochilor noştri, ci "devenirea" insăşi, transformarea progresivă; nu era
ceea ce "s-a format" ci ceea ce se formează; nu ceea ce este perisabil de la naştere.
ci ceea ce este durabil: legea plăsmuitoare, viul primordial, fiinţa. Goethe arată
cum această fiinţă trece din domeniul forţelor suprasensibile în lumea noastră
fizica-materială, prin trei mari etape evolutive, cum se manifestă ea în această
lume sub forma aparenţelor sensibile, apoi se "retrage" din ca şi se reintoarce in
domeniul său originar. Cele trei etape pe care el le menţionează dezvăluie, in trei
feluri diferite, un joc combinat al lor forţelor de expansiune cu forţele de con-
tracţie. Din sămânţa, foarte contractată, sau din mugure, se naşte planta infrunzi-
tă; 'c a se eontractă din nou în caliciu şi se dilată din nou in floare ; in sfârşit, ca se
contractă in sămânţă şi se dilată din nou în formarea fructului. Şi jocul vieţii rein-
cepe cu sămânţa.
Observându-se acest joc al vieţii, descoperim această importantă cunoaştere;
cu cât vegetalul se manifestă mai perfect, intr-o formă exterioară, cu atât el îşi
pierde energia sa vitală. Sămânţa, mugurii, rădăcina, vlăstarullânăr sunt pline de
viată dar sunt slab formate . O floare ca trandafirul este o minunată apariţie in
lumea sensibilă - dar cu atât mai efemeră. Suprema nobleţe a formei este însoţită
de fragilitate, ea este greu viabilă.
Doctrina goetheană a metamorfozelor este deci o piatră triunghiulară a ştiinţei
vieţii şi legile pe care ca le descoperă sunt de o importanţă comparabilă cu cele
date de Kepler intr-un alt domeniu. Orice botanist, in mod deosebit, va trebui să
ţină cont de ele . Totuşi, aşa cum ea ne-a fost transmisă, această doctrină nu
lămureşte rolul plantelor medicinale. ii lipseşte, pentru aceasta, stabilirea rclaţi­
ilor fundamentale dintre plantă şi om, de care o cunoaştere a plantelor medicinale
nu se poate dispensa. Aceste relaţii au fost descoperite şi expuse de Rudolf
Steiner.
16
Planta Iriparli/ă şi omul lripsrtit
Procesul tolisr şi sistemul ritmic
Natura se explică prin ea însăşi, in afara tuturor teoriilor, în ceea ce priveşte
fenomenul de bază a acestor relaţii; acesta este : raportul dintre viaţa vegetală şi
respiraţia omenească, intre colorantul frunzelor (clorofila) şi colorantul sângelui ,
(hematina). Aici este o polaritate arhetipală a existenţei. Dat fiind faptul că orga-
nul fundamental al plantei, cel prin care ea este in cel mai pur. şi înalt grad vcge-
tală , este muza (cu nodul ei adiacent) şi că toate celelalte organe ale plantei tre-
buie să fie înţelese ca nişte variaţii ale frunzei, de la ea trebuie să plecăm pentru
a inţelege relaţiile dintre plantă şi om.
Aparatul foliar apare deja prin forma sa ca fiind "sistemul ritmic" al plantei:
etajare şi repartiţic ritmică a nodurilor. EI îşi arc corespondentul in sistemul medi-
an, ritmic, al fiinţei umane care se sprijină din punct de vedere anatomic pe struc-
tura ritmică a coloanei vertebrale şi a eoastelor toracelui. Respiraţia şi asimilaţia
elorofiliană a plantelor sunt de asemenea ritmice; ele urmăresc ritmurile lumi-
noase ale zilei şi ale nopţii. Ele sunt în contrast (polaritatc) cu respiraţia ome-
nească şi cu procesul de dezasirnilare care este legat de acestea. Frunza ia din
atmosferă acidul carbonic şi-I antrenează intr-un proces de dcnsificare a carbonu-
lui de unde apar hidraţii de carbon care sunt principalele materiale din care plan-
ta îşi construieşte corpul. Ea eliberează oxigenul. Sistemul ritmic al omului, in
organismul toracic, absoarbe oxigenul şi distruge "materialitatea carbonată" a
corpului, combate densificarca sa, eliberează în exterior gazul carbonic. Aceste
două procese ritmice se desfâşoară intre lichid şi gazos, dar merg in sens invers
unul faţă de celălalt. Cavitatea pulmonară, cu traheea - arteră şi ramificaţiile
bronhiilor sale poate fi privită ca un arbore ideal: ca un veritabil arbore, ce
absoarbe acidul carbonic şi eliberează oxigenul (in lumea internă a sângelui care
umple pIămânul); această imagine ne este oferită de însăşi natura şi ne permite să
înţelegem relaţiile (ideale) dintre sistemul ritmic al omului şi cel al plantei.
Acestor procese ritmice ce se desfăşoară in elementul gazos (aeriform) le
corespund nişte fenomene in lichid sau in semilichid. Colorantul frunzclor este in
devenirea naturală o "rună" grăitoare: prin structura sa materială el seamănă
extraordinar cu sângele; in amândouă cazurile (clorofila, hematina) patru nuclee
pirolice se grupează in jurul metal ului respiratori; numai că acest metal este mag-
neziulla plantă şi fierul!a om. Planta arc şi ca nevoia de fier pentru a forma clo-
?
rofila; dar acest metal nu i se incorporează materialul, el rămâne exterior. Omul,
dimpotrivă, interiorizeazăfierul.
C~()~~ Î!lu:ebuin~tă ca med~~~nt, _stimtll~~~ I:utemic geneza sângelui.
Cu toate marile lor asemânări, clorofila şi sângele prezintă o polaritate com-
pletă a aparenţelor: in timp ce clorofila verde are o fluorescenţă roşie - sângerie,
• Formă devinatoric despre care vorbesc miturile nordice - Se ghicea viitorul interpretând sem-
nele formate natural.
17
sâ ngele roşu are o fluorcscenţă verde-spanac . Acest fenomen arhetipal aratâ câ
orice opoziţie polară trebuie să aibă unitate în planul din dosul său - că ca trebu ie
să rcprezinte o sci ziune în două, - şi acest gând ne obligă la an~mile deducţii d:
o imensă importanţâ: fiinţa superior evoluată, omul, nu a putut ieşi dintr-o fiinţă
mai puţin evoluată, planta. Trebuie mai curând să admitc~ că 0_ existenţă pri~or­
dială s-a scindat în două, a refulat modul vegetal de existenţ ă pentru a ehbera
modul uman de existenţă . Unitatea primordială şi opoziţia polară între om şi plan-
tâ trebuie să îşi aibă cauza în inaintarea cvolutivă a devenirii terestre şi acolo tre-
buie s-o căutăm. Ideile pe care ni le facem în Icgătură cu devenirea pământului şi
a omcnirii trebuie să ţină cont de aceste date primordiale. Ele lipsesc cu
desăvârşirc din cosmogoniile modcmc şi din evoluţionismul oficial. Doar
înţelegerea antroposofică a lumii şi a omenirii le iau în consideraţie. Vom vorbi
despre aceasta în celelalte capitole ale acestei cărţi.
În rezumat, putem spune: sistemele ritmice ale omului şi ale plantei îşi cores-
pund, dar formează o polaritate. Vom întâlni in această carte numeroase exemple
de remedii extrase din aparatul foliar, având acţiuni asupra organelor pieptului,
as up ra respiraţiei şi circulaţiei şi capabile, printre altele, să influenţeze la om toate
celelalte funcţii ritm ice,
Sistemul ritmic, la om, acţionează ca un mediator între doi poli opuşi (cap şi
metabolism). Tot aşa este şi la plantă. Procesul său ritmic, al frunzelor este la
jumătatea drumului între procesele florii ş i cele ale rădăcinii . Forma tripartitâ a
omului şi forma tripartită a plantei ne invitâ să cercetăm rap orturile lor reciproce.
Procesul - rădăcină şi sistemul neuro-senzorial
Să coborâm ma i întâi spre rădăcină. Prin ca planta aparţin e pământului şi
domeniului forţelor sale. În acelaşi timp, ea se adresează prin acest organ regnu-
lui natural ce-i este imediat inferi or, lumii ne-vii, mincralului. Rădăcina se supune
forţelor gravitaţiei ; ea este "geotrop ă"; aceasta înseamnă că este tot atât de seD,:i.
bilă faţă de pământ, pe cât este de sensibilă planta cu frunze faţă de cosmos. In
celulele rădăcinii au fost găsite organe senzoriale care percep gravitaţia: stato-
litele. Dar rădăcina este tot atât de sensibilă la substanţe din sol, la conţinutul său
în apă şi la concentraţia salină; ca este într-un permanent contact perceptiv cu
modalitâţile med iului său terestru. Tot aşa, capul omenesc, prin organele sale sen-
zoriale, este în contact cu mediul său fizic, cu lumea sensibilă, care, şi ea, îi reve-
lează doar partea sa exterioară, minerală (căci percepţia noastră senzorială nu
atinge în nici un fel activităţile vieţii, stările sufleteşti şi nici modalităţile spiri:
tuale ale obiectelor care o înconjoară. Ea nu le percepe decât ca obiecte, ca lucrun
ce i se opun... Restul trebuie să fie dedus prin gândire, atât timp cât omul nu
şi-a dezvoltat facultăţile de percepţie superioară.) Rădăcina pune stăpânire p<
ceea ce a "perceput" în mediul său înconjurător, crescând de-acolo cu forţă, ŞI
18
exerc ită o putere de alegere, de se lecţ ie, neabsorbind decâ t o anumită substantă
conform speciei sale , şi sintetizând o .. compoziţie de săruri" ce este individuală
pentru fieca re fel de plantă, Se poate găsi o urmă a aces tor substanţe în analiza
sub stanţei cenuş ii . Ac est lucru reprezintă o analogie material ă a s intezei pe care o
facem noi cu percepţi il e senzoriale şi a elaborări i lor prin activ it~tea nervilor ş i
creierului. În rădăcin ă, săruril e şi apa sunt vitalizate, biruind legile gravitaţi e i şi.
pc cele terestre, ş i apoi abandonate organismului frunză al plantei . Un proces dc
mineralizare invadează astfel întreg vegetalul ş i face din el o creatură cu adevărat
terestră . Tot aşa, procese de solidifi care şi de mineralizare pornesc din capul ome-
nesc şi din activitatea nervoasă; capul este partea cea mai durificată , mai minera-
Iizată (calcificată) a corpului nostru. .
Dar alături de aceste analogii , trebuie să subliniem şi opoziţiil e. Într-adevăr,
procesul-rădăcină şi procesul capului omenesc sunt în afinitate . Capul cu creierul
(care se găseşte În el Într-o stare de plutire) se ridică dincolo de forţele gravitaţiei ,
în timp ce rădăc ina se inserează în ele. Este adevărat că rădăcina sustrage sub-
stanţel e pe care le-a absorbit, v i talizează anorgan icul, opune mineral ului mort
vitalitatea foarte putern i că a regnul ui vegetal şi le predă forţelor "levitaţici".
Rădăcina este organul cel mai viu al plantci. Dimpotrivă, în cap, procesele vitale
sunt atenuate la maximum, intr-un mod ingenios, pentru a constrânge procesele
minerale (deja introduse în organism) să se supună formei omului. Ace st fapt se
împl ineşte : a face să apară în !UIDea aparenţel or această formă a omului, dar
într-un sche let calcaros. Această formă este absolut contrară celei inerente mine-
raiului anorganic. Ea este cu adevărat o capodoperă a Crcaţiunii. Scheletul nostru
este "mineral uman".
Iată de ce se poate vedea în cap şi în domeniul ncur o-scnzorial o proiecţie
inversată a proce sului rădăcină. Numeroase droguri extrase din rădăcini o dem on-
strează prin acţiunile lor net eefalice şi nervoase, - despre care vom vorbi în
această carte, cu diferite oc azi i.
Procesul /loare şi procesul Iiuct
coresp und sistemului mctsbolic uman
Coborând de la frunză spre rădăcină, părăsim forma foliară ş i succesiunea rit-
mică a inserţiil or pe tijă şi păstrăm oarecum la vedere doar noduriie cu vasele lor,
care apar ca adevărate organe dinamice ale rădăcini i. •
Dimpotrivă, urcând spre regiunea florii şi a fructului, ajungcm la un dome niu
de structurare superioară . Aici , frunza verde , care este vegetalul pur, devine un
material în slujba unui principiu formator superior care dispune în mod suveran
de ca. Apare o nouă creatură care nu mai este o frunză, ci o colectivitate de tiun-
Le, redusă la unitate. Dispare culoarea verde şi funcţia asimilatoare care îi este
corelată . Ritmul strict aritmelic al spiralei inserţiei foliare este întrerupt şi cedează
19
•
fructelor se îndepă.rtează şi mai mult de principiile formatoare, vegetale şi foliare :
locul unei mişcări circulare. Succesiunea temporală a inserţiilor foii arc devine o
substa~ţa, devenită alimentar ă , se adaptează prin structura sa şi mobilitatea sa sis-
juxtapunere spaţială, cu noi reguli aritmetice pentru o nouă creaţie. Frunza putea
temului metabolic al membrelor, atât animal cât şi uman
fi înţeleasă ca fragmentul unui plan întins la infinit; frunza era , într-adevăr, în con-
" Se poate ved~a că regiunea situată deasupra frunzei are proiecţia sa inversată
tact cu infinitul, hrănită de nefinitul cosmosului: ea devine acum o suprafaţă
m .p:mea corpului uman situată. sub sistemul ritmic . Acţiunea medicamentelor pe
curbă, o porţiune de sferă. Floarea, fie că e în formă de cupă, în formă de clopot
baza de flon asupra domeniului metabolic subliniază aceste corespondenţe.
sau de tub, delimitează spaţii interne, în timp ce unicul spaţiu al frunzei era un
Vom rezuma pnn această schemă:
spaţiu exterior.
Aceste spaţii interne închid ovarul (numit în germană nod fructifer), care este Plantă ' '' Om
o supremă metamorfoză a principiului nodurilor. Floarea exală din acel moment
Regiunea florii Sistem neuro-scnzorial
parfumuri, culori, nectar, căldură şi polen. Ceea ce ea inhaleazăîi vine din atmos-
feră sau din activitatea animală (polen). Ultimei contracţii, care este cea a semin-
ţei i se alătură ultima expansiune: umflătura fructului. Fructul nu este numai un
organ care limitează şi care cuprinde, ci umple spaţiul intern cu substanţe. Odată
Regiunea frunzei
Regiunea rădăcinei >< Sistem ritmic
Sisemul metabolismului
şi al membrelor

cu fructul, lumea exterioară devine ceva interior. Naşterea substanţe lor sale se
face sub influenţa unei călduri exterioare, care, în anumite flori, antrenează
apariţia unei uşoare eălduri proprii. Aşa cum planta are nevoie, în rădăcina sa, de Seurtă explicaţie a tripertiţiei omeneşti
apă şi săruri , tot aşa ea are nevoie în fruct de căldura maturizatoare şi de iradiaţi­
ile cosmice. Toată forţa verii este închisă în crearea fbl~i. Lui Rudolf Steiner descoperirea şi expunerea sistematică a tripartiţici
Organele superioare ale plantei fiînd cele ale reprodueerii, este logic să le funcţionalea organismului omenesc.
punem în raport cu organele abdomenului omenesc. Acţiunea lor se întinde, .În 1917,. du~ă treizeci dc ani dc studii prealabile, el a publicat pentru prima
într-un mod mult mai general, în întreaga regiune a metabolismului. Totuşi, e data un studiu in cartea sa "Von Seelenrătseln", cu subtitlul: "Interdcpendenţele
cazul să facem aici nişte diferenţieri. Planta este o fiinţă "deschisă lumii" cum o fizice ŞI spirituale în entitatea umană". EI descrie aici relaţiile sufletului cn corpul
arată dej a în mod clar prin forma şi funcţia sa; frunza, este organul său funda- fiZIC: ~rocese!e nervo~se , cu prelungirile lor, pe de o parte în organele de simt, pe
menta!. Frunza este, în mod ideatic, o suprafaţă tangenţială la o sferă infinit de de altă parte in orgamsmul corporal,intern, sunt contrapartea corporală a actului
mare. Din această sferă cosmică emană influenţele care determină procesul meta- sufletesc ~are c~te reprezentarea. In mare, aceasta este şi concepţia ştiinţei
bolic vegetal, sau cel puţin îl ordonează şi îl modifică. Aceste influente se încor- actuale. Dimpotrivă, ceea ce este nou e faptul că Rudolf Steiner leagă, intr-un
porează plantei, dar centrele lor de impulsionare se află în afara lor, 'în univers mod ,analog, sentimentul de procesele ritmice ale organismului, de "ritmul vital"
Omul, dimpotrivă, a luat în el, şi a interiorizat aceste centre de impulsionare în care IŞI are centrul său în funcţia respiratorie. Tot astfel , voinţa se bazează, după
lumea organelor sale interne . Ficatul, rinichiul, inima, vezica biliară etc . exercită el, pe fenomenele metabo/icecare formează substratul corporal al oricărei voinţe .
într-un mod autonom, în colaborare cu entitatea umană globală, activităţile p< Doar reprezentarea, transmisă prin sistemul nervos, este o cxperientă trează şi
care planta nu le poate să le desfăşura decât în colaborare cu universul exterior. total conştientă.Ceea ce se transmite prin ritmul respirator n-are ait grad de
(De exemplu, construcţia şi distrugerea hidraţilor de carbon se supune, la plantă. conştientă decât cel al imaginilor visate: acestea sunt sentimentele, afectivitatea,
de ritmurilor soarelui şi ale pământului, fie că e vorba de cel de zi sau de noapte pasiunile, etc. Voinţa, care se sprijină pe procesele metabolice, nu este vietuită
sau, că e vorba de cel al anotimpurilor. În organismul omenesc, această con ~a1 conştient decât impresiile somnului fără vise. Trebuie să distingem
strucţie şi distrugere depinde de impulsurile voluntare care mişcă sistemul mem- reprezent
. . ." d e V0111ţă.
area voinţei ' - Ne reprezentăm un act tic voinţă deoarece
brelor.) survme. ' cu aceasta- oc azte,
' . .o pauza-"" , un VIid" ~m succesmnea . ' reprezentărilor.
Cu cât ne ridicăm spre inflorescenţă, spre fructific arc şi spre producerea b . SIStemul nervuor " maton ujeşte, ,111 rea liitate, la perceperea proceselor me ta-
on s lui
seminţelor, cu atât devine mai specifică formarea şi acumularea de substante car! olice subtile care sunt la baza actelor de vointă.
vor fi folosite, apoi, de animal şi de om. Floarea arată deja această specificitate in Am înţelege greşit tripartiţia dacă am vede~ în ea "o diviziune în trei " a fiintei
domeniul fomiei : fructul, în domeniul material, chimic. Formarea florilor arati orneneşn. Căci aceste trei activităţi nu sunt juxtapuse ci ele sunt împletite 'se
care sunt forţele ce lucrează acolo: arhitectura lor se apropie de forme animale-f pătrund reciproc . A Ctirvitatea
. meta bo lilea. ' in tot organismul,, ea
este prezentă
sunt deja înrudite cu ceea ce este propriu fiinţelor dotate cu suflet. GeneZ!
21
20
pătrunde organele ritmice şi organele n~~oase. ':Metab~lismul există şi în nerv, NOŢIUNEA DE PROCES 'MORBID
în măsura in care el e pătruns de voinţă . Acelaşi lucru II putem spune ŞI pentru ŞI
organele ritmice. Dar în nerv se desfăşoară, în plus, procesele eorporale care dau NOŢIUNEA DE PLANTĂ MEDICINALĂ
un substrat rcprczcnt1irii. Acestea constau in fen omene de deconstrucţie ŞI ~e
inhibiţie . Nu putem insista mai mult aici asupra acestui lucru. I?esigur că, acuvi-
latea neurosenzorialăpredomină în partea superioară a corpului omenesc, acuvi-
tatea ritmică în partea sa mediană şi activitatea metabolică în partea sa inferioară,
în care se găseşte concentrată.
Să dobândim acum o idee justă despre ceea ce este boala umană ŞI sa-I
opunem o idee justă despre ceea ce este planta medicinală. Putem noi gândi ce
este o plantă curati vă, sau trebuie s-o aflăm numai prin empirism?
Goethe ne-a învă ţat că ceea ce este morbid, patologi c, nu trebuie să fie
atribuit unui agent exterior, ci înţeles pornind din fiinţa noastră interioară, deci din
ceea ce este fundamental sănătos. Trebuie să căutăm in normal forţele şi cauzele,
posibilitatea primară a oricărui anormal, a tuturor bolilor. Un organism sănătos
este în echilibru cu el însuşi, in toată multiplieitatea forţel or eare-l constituie, şi
În consecinţă cu universul.
Conform acestui fel de-a vedea lucrurile, un organism bolnav conţine in sine •
aceleaşi forţe ca organismul sănătos, dar ele nu mai pot să-şi păstreze echilibrul.
Aceasta e o criză, care poate fi eventual o criză de dezvoltare. Căci dezvoltarea
(inseparabilă de entitatea umană) este o tranziţie de la o anumită formă de echili-
bru spre alta . În orice caz, zdruncinarea echilibrului se face in folosul anumitor
părţi şi in detrimentul altora. Ultimele se atrofiază, celelalte proliferează şi se dez-
voltă peste măsură. Armonia, care este În sine expresia unităţii totale , este grav
compromisă. Fiind în dez.acord cu ea însăşi, fiinţa nu mai are o relaţie sănătoasă
cu forţele universului. Lumea exterioară sau se impune în mod exagerat, sau nu
este suficient folosită. Atunci, prejudieiile venite din exterior se adaugă tulburării
interne. Este vorba despre fenomenele secundare ale bolii, ca infecţiile baeteriene
sau alte accidente.
Goethe n-a dezvoltat aceste idei referitor la patologia omenească, ci numai în
legătură cu patologia vegetală. EI a studiat cu grijă malformaţiile plantelor. EI a
văzut că intr-o plantă anormală se exercită aceleaşi forţe ca intr-o planta normală,
dar înş e l â n du-se asupra locului şi momentului. Departe de-a fi un obiect de
repulsie pentru acest gânditor, malformaţiile îi descopereau direct forţele care,
rară ele, rămân neperceptibile, pentru că sunt echilibrate, neutralizate de către
•
cclelalte. Acolo, in malformaţii, ele îşi depăşesc scopul, trec graniţa şi devin vizi -
bile.
Văzut in această lumină, patologicul incetează de a mai fi un lucru de neînţe­
les, o imperfecţiune supărătoare a creaţiunii . EI devine un domeniu care ne învaţă
cu claritate ce este sănătatea; putem chiar să-I admirărn... Novalis spunea că boala
este "o problemă muzicală", o disonanţă care nu trebuie să cadă pur şi simplu in
consonanţa primitivă. ci să se rezolve Într-o armonie nouă şi superioară. O boală

22 23
p~are o traversăm cu putere de înţelegere ne conduce la o s~tate~de u~rdin
superi.;;:l;;tr~astfel ideea bolii şi a j usti ficări i sale , adică necesitatea sa; Jar
ideea de vindecare poate fi dedusă de aici.
Dar noţiunea tripartiţiei organismului omenesc este .indispensabilă pent~ a
putea trece de la această idee globală. a bolii la In~elegerea. con~reta a
nenumăratelor boli ale omului. Se pot distinge atunci doua domenn funcţionale
total opuse unul altuia, şi totuşi necesare un ul altuia . S~ul neuro.~enzon~l
este obligat să·şi ate.nueze vitalitatea propri~ pentru a ced~_loc~nştl~nte\. In
ace st scop, dezvoltarea corporal ă a acestor organe trebuie sa mcctc ze de nrnpunu.
_ Sistemul metabolic ajunge până la a-şi încorpora materialmente lumea exte-
rioară (hrana) ; prin aceasta, el o nimiceşte şi o metamorfozează. Orţlan:le.c~e
î~esc accastă funC\i~ojm.ensă vita litateE:9pri.5, dar ele sunt învă luite m
inconştientă.
- -~e ilea sistem, care leagă şi echilibrează cele două contrarii, interm e<J.i-
ar între primele două, este absolut necesar. El este cel ce restabileşte unitate~. In
el rezidă însuşi principiul sănătăţii şi ritmurile sale garantează sănătatea, în timp
ce pentru fiecare dintre celelalte două sisteme, depăşirea funcţiilor înseamnă
boală . S ănătatea omenească este dinamic~, ~~. ~ste oblIgat, sub ~,?-ate
raporturile, să se ţină într·un echilibru..instabil; este o condiţie pentru.J'-!~~tea
A olua.
---..---.
Contrast Între inf1ama,tie şi tumoare
Sistemul ritmic tran smite procesele constructoare ale organismului "inferior"
organismului "superior" şi compensează astfel fără încetare procesele distructi ve
fată de care - am văzut-o deja - acesta este obligat, dacă vrea să-şi împlinească
roiul. Dar dacii activitatea metabolică se desfăşoară în exces (pentru cauze pe care
nu le vo m preciza aici), pot interveni procese infla mato rii şi dizo lvante. -
Dimpotrivă, un exces de forţă a organismul ui "superior" se exprimă prin
fenomene de durifiea re, printr-un blocaj al activităţii meta bolice şi un surpl us de
distrugere (deeonstrucţie). Fenomenul morbid, care se naşte din organismul
însuşi , se explică prin această polaritate dintre disoluţie şi duri ficare , pe care 1,
vom numi aici : inflamaţie şi tumoare. Acest luc ru e valabil atât pen tru totalitate!
organismul ui cât şi pentru fiecar e organ luat în parte. Căci, în fiecare organ.
echilibrul celor două sisteme opuse trebuie să fie menţinut.
24
Disoluţie şi duriticsrc În procesul vegetal
Viaţa vegetală cunoaşte şi ea acest contrast între disoluţie ş i durificare. Prima
este proprie proceselor Ilorale, cea de-a doua funcţiei rădă cinii . Activitatea rnedi-
atoarc a frunz ei echilibrează ritmic aceşti doi poli. Totuşi, la plantă, predominanţa
unuia sau altuia dintre poli nu este niciodată cauza unei boli ; nu e altceva decât
un facto r de creaţie care poate să varieze şi să îmbogăţească la nes fârş it formele ...
Există plante care ne revelează, de la prima privire , "deformarea" într-un sens sau
altul a arhetipului armonios al vegctalului. Ideea - plantă, realitatea spirituală earc
stă la baza oricărui vegetal, ceea ce Goethe a incercat să cuprin dă vorbi nd des pre
Urpflanze (arhetipul vegeta l) - se man ifest ă in anumite genuri sau spec ii cu un
caracter unilateral, de exe mplu atunci când vcgetalul este aproape numai
rădăcină, fără frunze sau floryi. Sau şi mai mult , atunci când apare sub forma unei
flori uriaşe având de-abia nişte rudimente de frunză şi rădăcină. Câteodată tulpina
este cea care se dezvoltă nemăsurat de mult, iar altădată cotiledoanele; se intâm-
plă uneori ca planta întreagă să fie numai frunze, sau ca staminele să fie
hipertrofiate faţă de pistil. Şi aşa mai departe.
*
Rudolf Steiner a fost primul care a arătat că tocmai plantele curative sunt cele
care au tendinţa de-a dezvolta în mod exagerat una din părţile sau unul din pro-
cesele lor, care devine astfel însuşi rea lor cea mai im portantă . A nomalia este cea
care face dintr-o pla~tă ~ntă medicinal ă . Deseori, la aceste plante, srhetipul
(Urbild) este comp let transformat.
A elucida modul în care s-a produs de formarea, in gen sau specie, înseamnă a
descoperi modalitatea prin care o plantă poate uşura suferinţa sau poate să o vin-
dece. Aceasta este baza ş i posib ilitatea unei titoterapii raţionale.
Întrebarea care se pune acum e următoarea : de ce acest dezech ilibru, această
deformaţie a arhetipului il îmbolnăveşte pc om, dar niciodată planta? Studiul
acestei probleme poate conduce la observatii foarte importante legate de natura
esenţială a omului şi a plantei. Nu putem face acum decât unele aluzii. Cititorul
va trebui să se adrese ze pentru mai multe detalii scrierilor lui Rudolf Steiner · .
Principiul care provoacă în lumea vegetală "deformări" şi se manifestă prin
structurile interesante, pline de caraetcr, ale plantelor medicinale, acest principiu
inseamnă pentru viaţa omenească: boală. La om , el nu zămisleş te Iorme de >
exemplu, noi rase om eneşti . ci stări patologice . El este legat de suferinţă, de
ameninţarea morţii, dar în acelaşi timp de un elan de dezvoltare interioară, de o
purificare, de dobândirea unei "să nă tăţi mai înalte",
• RudolfSteiner: ..Medicina ş i ştiinţa spirituală" , 20 conferinţe, Domach, 21 martie -4 9 aprilie
1920(primul curs pentru medici).
25
 Pentru a ne apropia de soluţia acestei en igme, tre~~i~ s~ ne amintm: că plan:
ta nu a junge nicodată s ă- ş i form eze adevărate Uorgane ŞI ~a ~u. are m ,mlc care ~a
poată fi comparat cu sistemul neuro-scnzorial al omulUi: ruei c~ slstem.ul sau
metabolic sau cu vi sccrcle corespunzătoare (ficat, vezlcablltara,. n~l_chl .etc.).
Inllamaţia şi tumoarea, aceste două surse arhetipale ale bolii, nu eXI.sta m mc: un
. la plantă' ele se află în afara domeniului său . Numai sistemul ntrnic, a Carul
caz , , - S' I
•• este "sănătate" arc în plantă o reflectare, o contraparte pcrtccta. isternu
eseul'" ' . ' '" d .,
foli ar este unicul său "organ" adevărat şi tot ceea ce zămisleşte cl deriv ă e arci.
, malelor sunt nişte "si mboluri devenite carn e" pentru nuanţele sufleteş t i. Termenul
Boala este legată de ceea ce face cu adevărat din noi fiinţe omeneşti. Planta
es t e numai o "fiinţă de viată",
. Iată de ce , ceea ce reprezintă pentru om un caz
. . . . .
patologic, o modificare a întregii sale fiinţe (c~rp, sullct. ŞI spirit) n~ cons~ltUle
tă decât o schimbare caracteristica a formei ŞI a chimismului. Ea
pentru p 1an . - . b li Ş '
devine plantă medicinală, chiar acolo unde omul devine purtatorul une i o 1. ,1
omul poate fi condus spre vindecare în virtutea core laţici (proiec ţia inversată)
de spre care am vorbi t deja. . sufleteşti este spiritul. Co rpul omenesc nu reprezintă sulletul, ci el exprimă fap-
Pentru a progresa in înţelegcrea ace stui proces, să vedem prID ce este. omul
mai mult decât planta. Am arătat că atunci când forţele creatoare al: ~atum van-
az ă arhetipul vegetal provocându-i hipertf(~fii, ca de exemplu radacI~a mon-
struoasă a Bryoniei, (Cucurbăţea mutătoare, Impărăteasa), a Mandragorci. carac-
terul exclusiv foliar al Fcrigii, înflorirea exclusivă a SOCUlUi, a Cuscutei sau a
Rafflesiei caracterul dc dezv oltare exclusivă a tulpinei, ca la Equ isctum, sau fruc-
tul uriaş la Dovleac, - toate acestea rămân absolut sănătoase, cu dcsăvârşirc via·
bile - şi nu procură plantci nici cea mai mică suferinţă sau neplăcere. . .
D impotrivă, dacă la om forţele metaboli smului in~ervin pr~a pute~lc In
reg iunea neuro-senzorială sau în creier, rezultă de aICI ncvr~gl1 sau 'pl~r
extrem de dezagreabilc. Impulsurile de duri ficare ce sunt proprn oaselor, daca
transpun in vasele sanguine devin o cauză de durere şi de pericol mortal. Astfd
de decalaje de forţe nu antrenează în omenire apariţia unor noi rase sau o fac, cel
mult în mod aluziv (macroccfalii etc.). Ele rămân dinamice, nu dobândesc formă
Căci' omul nu are acelaşi raport ca planta între forţele sale fonnative şi corpul său
Este evident că forţele sale fonnativc servesc şi la altceva decât la zămislirea li<
fo rme şi stru cturi, în timp ce planta se epuizează in această realizare. Ea creşr
neincetat, căci altfel moare, in timp ce omul îşi des ăvârşeşte forma de timpuriu
şi abia atunci işi începe viaţa pământească. _. .
Cân d planta întlorcş te " vitalitatea sa slăbeşte sau di~p~e. In a_c:laş~ ~lmp el
ajunge în contact cu domeniul existenţial al animalelor, m mtenor ca~ ş~ m ex~
rior. În interior, pentru că ea imită domeniul animal (culon, parfumuri ŞI form'
,. Mai ales când ea este erbacee.
26
in exterior, pentru că ca implică activi tatea animală în po lcnizare, transportul
semi nţelor etc . Animalul şi omul "depăşesc" vegetalul, ci şi-au inc orporat un ele-
ment pe care vegctalul este obligat să-I lase in a fara lui. În sch imb , ei au pierdut
facultatea de-a cre şte intr-un mod lluid şi continuu . Animalele şi -au păstrat î n că
puterea de-a zămisli mii de specîi, în timp ce există o singură ş i unică spec ie
umană. Acest clement care lipseşte vegetalului este natura impulsivă, afectivă,
care se exprimă până in aparenţele fizice prin multiplicitatea enorm ă a formelor
animale. Timiditatea iepurelui, răbdarea mielului, mânia leului, sunt proprietăţi
su lleteşti inseparabile de formele co rporale corespunzătoare . Co rp urile ani-
folos it atât de stân gaci , ce! al unit ăţii pshio-fi ziologice, se găseş te a ici de stul dc
la locul său. ar, omul poartă in sine toate aceste forţe sufleteşti, dar ele sunt tem-
perate, puse sub controlul unui principiu superior care, pc de-o parte, frânează
dezlănţuirea impulsurilor şi , pe de altă parte, le interzice de a inlluenţa formarea
corporală. Forma omenească nu este expresia "impulsurilor" instinctive ale sufle-
tului . Dar in viaţa sufletească a omului sunt reunite toate po sib ilităţile dc impul-
suci şi de senzaţi i. in acest sens, form a omenească rezumă in ea toate formele
specifice ră sp ândite in regnul animal. Factorul care asamble ază astfe l elementele
tul că e purtător al spiritului. Ace ste noţi uni nu pot fi dezvoltate decât intr-o zoolo-
gie lărgită prin Ştiinţa spirituală şi într-o adevărată şt iinţâ despre om ' .
Reiese de aici clar: pentru a inţelege pc deplin raportul polar intre om şi plan.
tă , dar mai cu seamă între maladia omenească şi planta curativă, va trebui să mai
precizăm diferenţa dintre constituanţii fundamentali ai omului şi ai plantei.
,
Experienţe de cristeliz ări sensibile, pentru a tsce vizibile
raporturile existente intre rădăcina vegetală şi organele nervoase şi
Între floare şi org anele metabolice
În capitolele precedente am făcut un apel deosebit la forţa de reprezentare
interioară a cititorilor noştri . Ei vor fi incercat, pc bună dreptate, nevoia unei vizi-
uni mai concrete. Iată de ce introducem aici c âteva pagini referitoare la o metodă
care furnizează imagini ce ilustrează direct raporturile despre.care am vorbit: intre
floare şi organ ele metabolismului omenesc, intre rădăcinâ şi organele ne rvoase.
Este vorba de metoda "cristal izărilor sensibile cu clorura de cup ru" de scope-
rită de Ehrenfried Pfeiffer, după îndrumări le lui Rudol f Steiner. Ea furn izează "un
reactiv pentru forţele fonnative ale fiinţei a r vii". Se toarnă o sol uţie din această
sare de cupru pe o pl acă de sticlă limitată de un inel de sticlă şi se l asă să se eva-
.. Vezi: Hcrmann Toppclbaum: "Omul şi animalul".
27
2

porezc încet, într-un loc cu temperatură constantă şi cu o stare higrometrică

con j
stantă . Sarea cristalizează atunci conform legilor şi forţelor minerale ce se află iri
ea . Conglomeratul de ace cristaline exprimă aceste legi şi aceste forţe. Dar daci
se adaugă soluţiei de sare de cupru câteva picături dintr-un suc vegetal, sau
dintr-un extract dc organ animal, de exemplu sânge omenesc etc., adică o sub'
stanţă provenită din regnurile vii, atunci aceste ace cristaline se combină formânc
desene deosebit de caracteristice (imagini cristaline). Se pot observa ordonăr
radian te , penate, foliacee, adâncituri rotunjite, lenticulare, pătrate, în formă dr
. vârtejuri etc. Fiecare aspect este specific substanţei organice care i-a fost adău
gată. Şi, mai mult, aceste imagini revelează calitatea interioară a sucului respec
tiv: o substanţă tân ără , debordând de viaţă, în plină creştere, furnizează cu totu
alte "imagini" decât o substanţă îmb ă trâ n ită sau periclitată (viciată). Sângele unu
bolnav se exprimă altfel decât sângele unei persoane sănătoase. Şi fiecare orga
arc "imaginea" sa tipică. Se poate vorbi de forme (cristaline) corespunzătoar
rădăcinilor, frunzelor şi florilor, - nervilor, organelor de simţ, ficatului, inimii
rinichiului, plămânului, uterului etc. Există pentru anumite stări patologice nişt
alterări caracteristice ale "formei normale"; inflamaţiile şi durificările se trădeaz
prin tendinţele corespunzătoare ale imaginii cristaline.
Nr. 1: Rădăcina de Aconit.
Un întreg domeniu se deschide astfel cercetărilor biologice. Încă de pe acur
se dispune de o serie de laboratoare şi de numeroase publicaţii care consemneaz
re zultatele acestei investi gări. AIăturăm aici patru fotografii cu imagir
cristaline·.
Clişeul Of. 1·· reprezintă o imagine cristalină obţinută cu rădăcina d
Aconitum napcllus (cu flori albastre).
Clişeul Of. 2 provine dintr-un extract din măduva spinării unui bou .
Se constată asemănarea dintre imaginea-rădăcină şi imaginea nervoasă. U
fascicol de cristale în formă de ace radiază de la centru spre periferie.
Clişeul Of. 3 provine din florile de Chamomillia (Muşeţel), iar Of. 4 dintr-u
preparat extras din intestinul subţire (organ metabolic). Se vede că aceste doa
ultime imagini diferă de primele, prin faptul că acele se grupează în jurul UIl(
foarte clare cavităţi. Şi aici asemănarea este izbitoare între imaginea florală şi c<
a organu lui metabolic.

* Cf. Hcnnann: .~Omul şi animalul. Cinci moduri de a le deosebi" Les Trois arches ebal. Nr. 2: Măduva spinării unei bovine.
1991.
.... Aceste clişee sunt extrase dintr-o bogată co lecţie de imagini cristaline referitoare la p
medi-cinale (Dr. Hano Kruger) . Cartea sa este editată de WeJeda, Schwâbisch-Gmund (G)
28 29
 ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE FIINŢEI
ŞI DOMENIILE LOR

Cele patru regnuri naturale. Omul şi planta

Omul, inconjurat de cele trei regnuri naturale, reprezintă al patrulea regn

terestru. EI este legat de celelalte trei regnuri prin leg ături extrem dc intime.
Domeniul neînsufleţit, care se exprimă cu puritate in mineral, participă in aceeaşi
măsură la fiinţa sa ca şi lumea forţelor plăsmuitoare dc viaţă, care î şi găsesc
expresia cea mai pură in plantă. Ca şi animalul, omul posedă un suflet. Dar el nu
se simte "om" in sensul deplin al acestui cuvânt, decât dacă el se poate sesiza pe
sine ca spirit. În mineral lumea este; în plantă, ca trăieştC', În animal, ea se simte;
Nr. 3:Flori de Chamomilla în om, ca se observă şi se -;tăp~tepe sine, şi in acest sens omul este "nucleul"
naturii.
-O grandioasă "alchimie a lumii" ne demonstrcază că toate aceste fiinţe sunt
compuse.
~ul proces al acestei "alchimii a lumii" care separă compuşii estc moartea.
Planta, animalul şi omul i se supun. Ceea ce rămâne este, mai întâi, csdsvrul aces-
tor trei fiinţe, Dar acest cadavru se transformă repede in compuşii celui de al
patrulea regn, al neinsufleţitului, al mineralului. Cadavrul poate fi perceput prin
simţuri, Al doilea compus eliberat prin procesul de separare, viaţa, evadează,
adică se sustrage domeniului percepţiilor sensibile, în care ea putea fi cunoscută
prin efectele sale (legate de materia perceptibilă), dar nicidecum in ea însăşi .
Moartea este deci o "analiză" al cărei rezultat este că o rice corp de plantă, ani-
mal sau om, constă pc de O parte din mineralul neînsufleţit şi, pe de altă parte, din
via{ii. Atâta timp cât creatura trăieşte, mineralul neinsufleţit nu poate să-şi mani-
festc in ea fiinţa sa proprie. EI este pus în slujba unei forme de existenţă mai
inalte. Dar când, de exemplu, sistemul osos al unui animal sau al unui om devine,
după moarte, un schelet, această formaţiune absolut minerală (de fosfat şi de ear-
bonat de calciu) mai păstrează, câtva timp, forma anima'Jă sau umană care ii este
imprimată, dar o păstrează intr-un fel pur exterior. Ea recade fără întârziere sub
jugul forţelor plăsmuitoare minerale (a săruri lor de calciu) şi, după un timp, osul
nu mai este decât O pseudo-formă: struetura cristalină a ealcitului este de aeum
inainte adevărata formă a acestui os devenit fosilă.
Nr. 4: Intestin subţire Al doilea element constitutiv al fiinţei pc care analiza morţii il eliberează, este
via/a. Noi nu putem să continuăm a o urmări, după moartea unui animal sau a

30 31
unui om , prin organele noastre senzoriale, dar am putea s-o facem cu ajutoru · l'
un or orga ne speciale, capabile să o sesi zeze. Aceste organe nu funcţi onează de la
sine, aşa cum fac organele noastre de simţ. Trebuie ca anumite funcţiuni vitale să
fie educate, transformate În "organe de percepţie a vieţii" . Căci omul nu este o
fiinţă Încheiată, perfect definită (contrar rcgnurilor naturale); el poate evolua con-
form impulsurilor care se nasc În el. Orice fiinţă umană are această posibilitate,
căci totalitatea organizării vieţii nu se epuizează În dezvoltarea şi menţinerea pro-
ceselor vitale. Anumite sisteme de organe acceptă o moarte parţială, O atenuare ,
vitalităţii lor: este cazul organelor de simţ, al organelor nervoase şi al creierului
Acolo, o anumită parte a forţelor plăsmuitoare ale vieţii , al căror organism v
numim " c o rp eteric", sc află pusc În libertate până la un anumit punct, şi intră il
serviciul domeniului spiritual; al Eului, a;:tfel corpul E!e~C ~~~in~mplu
substratul gândirii. "Noigândim cu acclea~i forţe care ne fac.§ă creştem " a spu
de nenumărate ori Rudolf Steiner.
Un alt proces al alchimiei lumii, care analizează şi separă, este fenomenu
"somn şi veghe". El priveşte animalul şi omul, dar nu planta, căci ea este o fiinţ
permanent adormită şi nu poate fi modificată de somn, după cum mineralul n
poate fi modificat prin moarte, Animalul şi omul pot să adoarmă şi , făcând ace;
lucru, ei devin asemănători vegetalelor, căci dorm rămânând În acelaşi timp vi
Apoi ei se pot trezi, ieşind din stadiul vegetal. Astfel se revelează În ci existent
unui nou element constitutiv al fiinţei, pe care nu-l posedă plantele şi care a fo
numit "corp astral", pentru motive pe care le vom explica În altă parte. Ruda
Steiner, care rămâne ataşat acestor consideraţii, îl numeşte uneori şi "COl:
sufletesc" (Seelenleib). Corpul astral este trezitorul corpului abandonat i
Întregime, În timpul somnului, proceselor vitale: el este purtătorul conştiente
Prin natura sa, el este "suprasensibil"; organele de simţ nu îl pot dezvălui deci
prin acţiunile sale În lumea psiho-corporală; acelaşi lucru poate fi spus şi des!"
corpul eteric. Aceste acţiuni se manifestă când adormim şi când ne trezim . Sur
procese prin care trecem, pe care le încercăm, dar care pot fi şi observate, ceeao
dovedeşte că, in principiu, sunt posibile nişte "organe de percepţie ale sufletului
Putem, exersând asupra noastră, să ne dezvoltăm propriile "organe de percepa
sufleteşti", asupra cărora lumea sufletească va acţiona Întocmai cum lumea fizic
impresionează organele senzoriale obişnuite. Vedem atunci elar că aparatele str
zoriale fizice sunt pătrunse În mod necesar de corpul astral, fiindcă, În stare
veghe, ele ne fac să resirnţim impresiile care se nasc În ele ca pe nişte experi
sufleteşti, O ureche adormită (urechea unui animal sau a unui om care doare
nu este o ureche. Iar plantele care n-au corp astral n-au adevărate organe de siJ<
Când organele de "percepţie sufleteşti" sunt bine dezvoltate, conform cu leg>
stricte, evolutive, care guvernează în acest domeniu, ele pot să sesizeze cofp1
astral În momentul În care acesta se separă (prin somn) de corpul eteric şi c
fizic, care rămân contopite Într-o unitate pe tot parcursul vieţii; atunci acest
astral nu "dispare" În suprasensibil ; Împreună cu el se revelează "o lume a su
32
tului" (Seelenwelt) de care el depinde tot atât de strâns pc cât depinde corpul fizic
de lumea fizică.
Dar un nou proces ne poate ajuta să distingem regnul animal de cel uman, re-
velându-ne În acelaşi timp existenţa celui de al patrulea clement constitucnt care
aparţine numai omului. Acest proces este cel al ~itării şi al amintirii. Pentru a
apărea o amintire, nu este suficient doar un element constitutiv purtător de
con ştienţă, ci e necesar un purtător de auto-conştientă (deci de conştienţă de sine),
deci o persoană, un Eu. Facultatea memoriei ne conduce să luăm cunoştinţă de
propria noastră biografie. Aflăm astfel că nu suntem doar "o fiinţă, umană". ci şi
acea persoană bine determinată care-şi spune «cu" şi care este unică in timp şi
spaţiu. Dacă sufăr un proces total de uitare , rărn ân pc mai departe o fiinţă sensi-
bilă şi conştientă, dar nu mai sunt o "fiinţ ă umană" În deplinul înţel es al cuv ân-
rului. Când mărturisim "am uitat", Într-un domeniu sau altul, înseamnă Întot-
deauna că am căzut de la nivelul uman În cel animal. Doar o fiinţă dotată cu mem-
orie face experienţa continuităţii eonştienţei de sineşi deci a sine': Această "sine"
care se formează spiritual, care durează spiritual, care nu poate fi "văzută " decât
spiritual, nu este doar o componentă a fiinţei noa stre, ca cele precedente, ci este
chiar centrul fiinţei noastre. Activităţile umane, ca gândirea şi voinţa, nu sunt
posibile decât pentru asemenea entitate. Un astfel de centru (Eul unei fiinte
umane), pus În faţa lumii vegetale, poate să se ridice, datorită forţei mem oriei ~i
a gândirii care depinde de ca, până la un punct de vederea aproape divin, aşa cum
Goethe () arată in pasajul următor:
"De Îndată ce omul devine conştient d~ obiectele din jurul său, clic conside-
ră in raport cu el Însuşi ; şi arc dreptate, căci intreaga sa soartă depinde de faptul
că ele Îi plac sau Îi displac, il atrag sau îl resping, Îi sunt folositoare sau dăună­
toare. Acest mod cu totul firesc de a privi şi de a judeca lucrurile pare a fi tot atăt
de uşor pe cât de necesar, şi totuşi , făcând asta, omul este expus la mii de greşeli,
care adesea îl umilcsc şi ii amărăsc viata.
O sarcină cu mult mai grea Îşi asumă cei care, dintr-o pornire vie după
cunoaştere, vor să observe obiectele naturii pentru ele Însele şi În raporturile din-
tre ele; căci foarte curând ei simt lipsa criteriului de care se serveau atunci când,
ca oameni, priveau lucrurile În raport cu ci Înşişi . Le lipseşte criteriul plăcerii şi
al neplăeerii, al atracţiei şi al repulsiei, al folosului şi al pagubei. Ei trebuie să
renunţe cu totul la acestea şi, ea fiinţe nepărtinitoare şi intr-un fel divine, să caute
ŞI să examineze ceea ce este, nu ceea ce le place. Astfel , adevăratul botanist nu
trebuie să fie mişcat nici de frumuseţea, nici de utilitatea plantelor, ci trebuie să
examineze formele şi raporturile lor cu restul regnului vegetal; şi precum toate
Sunt chemate la viaţă şi luminate de soare, tot astfel, botanistul trebuie să le
privească şi să le observe pc toate cu aceeaşi privire ealmă, iar criteriul
; I.v:'. Goethe: "Meditaţia asupra obiectu lui şi subiectului În munc a experimentală", eseu În
ecna culorilor".
33
cunoaşterii, datele aprecierilor sale, nu trebuie să le ia din sine, ci din cercul . Omu l se sesizeaz ă pe sine ca fiinţă spirituală. Eul său este centrul irnpul-
lucrurilor pe care le observă . surilor din care el poate crea în mod liber şi prin care poate d . . ..
~. '. escopen Ş J SPIritu-
Zona "într-un fel" divină care se trezeşte în om atunc i când îşi exercită facul- alul m J~~IIUl. EI poate devem cercetător spirilual. (Punctul de plecare a acestor
tatca de cunoaştere, este reg iunea spiritului În măsura în care else recunoaşte ca J;OStblhtăţl este forţa iubirii şi facultatea de abnegaţie.)
o fiinţă capabilă să cunoască ceea ee "este" eu totul în afara lui, şi nu numai "ceea Atunc i eân~ îş! îndreaptă simţurile spiritual e (dezvoltate) asupra reg nulu i ani -
ce îi place sau îi displace" numai în această măsură, el este om şi nu animal. Căci mal, el constata ca animalul nu este lipsit de spiritualitate, nici chiar de un ele-
tocmai prin Eu este omul "om ". ment anal og EulUI. Dar acest pseudo-Eu nu este dat animalului individual: existâ
După cum piatra nu poate fi modificatâ prin procesul morţii şi nici planta un "spirit-grup" sau un "suflet-grup" care îmbrăţişează toate-anim alele de aceeaşi
.printr-o adormire, nici animalul nu poate fi alterat prin vreun proces de uitare; specie. Ace ste spinte nu se încarnează in corpul fiecărui animal individual şi de
memoria şi uitarea nu hotărăsc existenţa sa. Ele hotârăsc însă existenţa umană. acee~ ~m malul n~ este un adevărat indiv id. Acel spirit rămâne in lumea suprasen-
sibilă; m el rezidă impulsurile, instinctele şi modul de viaţă a grupurilor de ani-
REZUMAT: male. O zoologie demnă de acest nume găseşte in această notiune incoronarea
Procesele mortii, , ale somnului şi ale uitârii sunt analitice, în sensul că ele eforturilor
. . sale._Spiritul-grup
.. animal
-. nu se
__naste
~
şi nu moare . p'en t
ro eI t crea
, naş
operează la fiinţele terestre o separare ale diverselor elemente constitucnte: ŞI moarte a fiecaruI ammal part~c'!.l~,!u a!e acelaşi sens ca naşterea şi m oartea
1. Mineralul are un corp fizic . u~. Eul-grup animal rămâne in lumea spirituală. -
2. Planta este constituită dintr-un corp fizic şi un corp eteric (corp al vieţii). ~e~~ investigaţia spiri.tuală pe care am incercat s-o definim, plan ta incar-
3 Animalul este dotat cu un corp fizic, un corp eteri c şi un corp astral (corp neaza inca ş r mal puţin decat animalul un element spiritual (Eul), ş i înc ă şi mai
su fle tesc), puţin un element sufletesc (corpul as tral). Acestea săl ă şluiesc in depărtăril e lum ii
4 . Omul posedă un corp fizic, un corp eteric şi un corp astral , şi , în plus, el spirituale; .ele nu ~unt "născute". Dar există un schimb continuu de impulsuri între
este o fiinţă spirituală care se recunoaşte ca Eu. Prin aceasta, el face parte dintr-o corpul fizico-eterie al plantei şi astralitatea sa, sau chiar Eul vegetalelor. Este
lume spirituală, care poate să i se deschidă prin dezv oltarea organelor spirituale. a~solut necesar să ne amintim că planta are, şi ea, cele patru componente, ceea ce
după cum ia parte la lume a fizi că datoritâ dezvoltări i organelor sale senzoriale. o înrudeşte cu omul şi ii permite să aibă actiuni curative asupra celor patru com-
ponente ale fiinţei umane.
* Datfiindfaptul că nu facem aici studii mineralogiee, vom menţiona numai,
pentru simetn e, că mmeralul, cu toate că are numai un corp fizic în lumea noas-
Oricărei analize trebuie să-i urme ze O s i nteză, altfel "avem părţile în mâini tră_sensibilă, posedă şi elemente eteriee, astrale şi spirituale in lumea suprasensi-
dar legătura spirituală e pierdut ă?" . Mineralul, planta, animalul şi omul se gă ses ~lla. Cele treI. comp~nente ~uperioare ale sale aşteaptă, fără a se naşte vreodată,
într-o lume care le este comună; sunt toate împreună unele pentru altele; ele sun mir-o lume spiritual ă infinit îndepărtată. Dar tocmai in această constitutie cvadru-
legate şi împletite în mii de feluri. Şi fiindcă sarcina acestei cărţi este de a arăt plă_ a mineralului rezidă numeroasele sale posibilităţi de acţiune (în sp;,cial cura-
relaţiile terapeutice dintre plantii şi om , trebuie să descoperim forţa sintetică, uni uvă) asupra celor patru componente constituente ale omului. Prin aceasta se
tarea primordială, fiinţa arhetipală din care diferitele fiinţe naturale au derivat > cxpli~ă de ce metal otcrapia, de exemplu, poate să acţioneze asupra intregii Con.
sunt nişte variante. Să căutăm deci această cheie care explică secretul corespoe slltu}" a omului şi nu numai asupra părţii sale minerale.
den ţci fundamentale dintre regnurile naturale! In sensul consideratiilor precedente ne putem hazarda să formulăm un
Această fiinţă, acest motiv primordial al existenţei terestre este omul. Plecân afonsm îndrăzneţ, dar absolut just: " lumea terestră este în intregime uman ă ". Căci
de la motivul arhetipal al constituţiei sale cvadruple, putem înţelege toate reţ lumea terestră e construită pe un plan cvadruplu (impătrit), derivat din planul
nurile situate sub el. omulUi. lată de ce fiinţele cele mai diverse sunt aici reunire într-o lume comună:
ele sunt total amestecate prin corelaţiilc lor. Arm onia Creaţiei se reazernă pc
* :eeasta. Conform aces~ei concepţii, omul este "măs~~ lucrl;lrilor 'pământului ",
şa CUm enunţase deja înţelepciunea Grecilor,

* G oethe : "Faust" I.

34 35
 Cele patru elemente constitutive şi cele patru stări ("elemente ') ale materiei
Mineralul, al cărui corp este materie fizică moartă, găseşte în starea solidJ
posibilitatea cea mai compl exă de a-şi exprima fiinţa. Cri stalizarea, determinată
şi caracteristică pentru fiecare specie m inerală, nu este posibilă decât în eleme n-
tul solid. Trecerea spre starea lichidă sau gazoasă distruge imediat această formă
Doar starea solidă permite mineralului de a se fixa astfel în cele trei dimensiuni
şi într-un mod durabil. . .
Planta, dimpotrivă, pentru a lua corp are nev oie de un alt "element: lichidul
Căci ea trebuie să încameze nu num ai fizic, ci şi eteri c. Formele sale nu remiii
din natura fizică a substantelor care o umplu, ci din natura eterică a vegetalului
Iată de ce ea nu-şi impri~ă tiinţa într-o formă durabilă, ci într-o metamorfoz'
continuă a formelor. Pentru aceasta e necesară o stare a materiei care să fie merei
gata să adopte o form ă şi apoi s-o abandoneze fără rezistenţă atunci când prin
cipiul vital (corpul eteric) o cere, - şi anume, apa lichidă, din care planta e făcut
în bună parte. Ceea ce este solid în ca nu serveşte decât pentru a frâna puţin flu
xul formelor, a-i fixa o structură pentru un scurt interval de timp. Dar clement.
solid nu produce, prin el însuşi, nici o formă vcgetal ă ; el nu este decât recepts
calul forţei plăsmuitoare . Se întâmpl ă totuşi ca planta să sufere o devitalizan
pierzând apa; este cazul formării lemnului şi al scoarţei, dar şi al seminţele
Animalul şi omul au şi ei nev oie de elementul lichid pentru ca să se desfăşoar
activitatea corpului lor eteric. Cu cât sunt mai vii, cu atât conţin mai mult lichi
cu cât sunt mai uscaţi , mai încremen iţi, cu atât sunt mai morţi . Şi acest lucru
valabil pentru tot ce trăieşte. La drept vorbind, această fluiditate îşi găseşte •
suport în albumina vie, dar aceasta este un coloid foarte bogat în apă . Numai '
legătura cu apa îşi dobândeşte ea acea minunată natură a materialului docil
toate capriciile modelatorului universal, care e corpul eteric. Dar altfel apa,
toatc proprietăţile sale materiale, a fost gândită de către entităţile creatoare
vederea vieţii. În schimb, planta nu poate încă să zămislească un corp aerian
nici un corp termic autonom. Mediul înconjurător este cel care o străbate CU"
şi care o încălzeşte; respiraţia şi temperatura sa sunt în întregime reglate de lume
exteri oar ă.
Pe măsură ce înaintăm pe scara animal ă, elementul gazos şi aerian se în
poreaz ă . într-un sistem respiratoriu autonom - în mod gradat, treptat, apoi; la ot
într-un mod dcsăvârşit., Acest fenomen arc mai multe aspecte. Esenţialul este
împreună cu elementul aerian, sufletul, corpul astral pătrunde în corp. Rezultă
aic i fo rmarea organelor interne, un "cosmos de organe", care îşi asumă in int'"
or activităţi pc care cosmosullc exercită asupra planetei. "Pneuma", care e P'"
cipiul sufletului, pătrunde atunci corpul până în ungherele sale cele mai su
Elementul aerian intră în lichid, se uneşte cu el, apoi se eliberează de el; în ac
timp, activităţile astrale şi eterice se leagă şi se separă în mod ritmic. Anim~
inferioare, a căror v i aţă sufletească este nedefinită , aspiră aerul dizolvat în apa·
36
ele, etericul predomină asupra astral ului . Ş i insectele trebuie să -ş i expună aerului
din exterior (în "trahec") lichidele lor corporale ; astralitatea lor e încă în contact
puternic cu mediul, nu este încă atât de bine izolată în individ, ca la animalele mai
evoluate. De asemenea, insectele trăiesc într-o comuniune mult mai inti mă cu
lumea vegetală (eterică). Geneza adevăratelor organe pulm onare reprezintă un
pas dec isiv al însutleţirii. Căci principiul suprasensibil al sufletului găseşte în
starea gazoasă a materiei condiţiile intrării sale în lumea corpurilor. Elementul
gazos a renunţat să aibă o formă, el rezistă la tot ce ar putea s ă-I limiteze. În ele-
mentul gazos, forţa gravitaţiei terestre este învinsă, lcvitsţis triumfâ . Deschis fără
rezerve luminii , răspunzând cel or mai neinsemnate impulsuri calorice printr-o
puternică dila.taţie, primin d din plin în el impulsuri le cosmice, aşezat ca o in veli-
toare externă între existenţa terestr ă şi univers, elementul gazos nu mai conţine
decât vestigii ale caracterului material al lucruril or terestre , pe care le-a dominat
din plin. Modurile sale de expre sie sunt expansiunea şi contracţia, ridicare a şi
coborârea presiunii, furtuna şi calmul ; aerul suflă, apoi e blocat; el se dilată, apoi
se comprimă ; acestea sunt de altfel şi modurile de expresie ale sufletului. Dar
esenţa elementului "aer" nu apare În mod complet decâ t în respiraţia unei creaturi
însufleţite (dotată cu sullet). Forma sa cea mai înaltă, vocabula pronunţată, este o
formă aerian ă, şi În acelaşi timp traducerea fizic ă cea mai perfectă a intimităţii
sufl eteşti . Limbajul trăieşte În aer şi poate deven i o expresie a Verbului cosmic
creator, revelând ceva din ceea ce a organiz at lumea,
Pentru pl antă elementul "căldură" este total exteri or . Vegetalul, conform
speciei sale , caută o anumită temperatură, o anumită zonă climaterică . Dar cen-
trul impulsurilor sale caloricc rămâne soarele. În ceea ce priveşte temperatura lor,
animalele inferioare, cu excepţia mamiferelor şi păsăril or, sunt de asemenea
determinate din exterior. Ele sunt deci legate de anumit e zone terestre, care
depind la rândullor de poziţia pământului faţă de soare. Doar omul este pe deplin
liber de aceste detcrrnin ări geografice; el este capabil să l ocuiască în orice loc pe
acest pământ, indiferent de condiţiile de temperatură. Omul a primit darul focu-
lui in fiinţa sa interioară; el este singura creatură tercstră care se manifestă ca un
stăpân in exterior. Înarmat cu forţa termică, el comandă tuturor stărilor terestre ale
materiei şi poate să le formeze sau să le transforme după bunul plac. Spiritul
uman, Eul, datorită acestei alianţe cu căldura , găseşte posibilitatea de a locui
intr-un corp material şi de a se ridica deasupra constr ângcri lor, deasupra încă ­
tuş ărilor rezultate din legile terestre, căci căldura conţine În ca forta care le
stăpâneşte, care dispune de ele şi triumfâ asupra lor. Această căldură are ca purtă­
~or in fiinţa umană proce sul sângelui. Contrastul pe care l-am semnalat mai sus
mtre colorantul sângelui şi colorantul frunze lor indică şi el că Eul omenesc şi spi-
nlualitatea plantei urmează căi opuse, chiar şi sub raportul centrel or termice de
care ele depind. (Iată de ce procesul sângelui păstrează cu Încăpăţânare în sine o
temperatură de aproximativ 37 ' C); asimil area elorofiliană este în funcţie de tern-
peratura exteri oară, dar maxim umul ci dc intesitate este la o temperatură exte-
37
rioară de aproximativ 37"C. Dar form a ce a mai înaltă a căldurii este focul entuzi -
umflate care sunt incapabile să scoată frunze. În toate aceste plante procesele
asmului care poate înflăcăra voin ţa omului.
VItale se blochează ŞI stagnează, dând organe pline de vita litate, dar puţin struc-
Să dăm , în încheiere, o nouă schemă, referitoare la cele patru elemente con-
turat e, ap r?ape amorfe, uneori sferice. Procesul flor al este astfel foarte întârziat şi
stitutive ale fiinţei, cele patru regnuri terestre şi cele patru "elemente":
adesea r~fulat~. atrofiat. Ca cteele ş i altc plante "gras e" răm ân legate de un prin-
CipIU solid, cn stahn. Plan tele care cresc pc so Iuri sărate pier în prezenţa lich idu-
Prezente în Starea materiei Prezente în
lUI fiZIC (m ort) ŞI Iau uneori forme de "picături"
Iwnca sensibilă lumea spirituală
. Formarea copacilor cu structura lor lemnoasă este încă un exem plu de mine-
Min eral corp fizic so li dă Corp cleric rahzare. Se cunoaşte aforismul lui Ru dolf Steine r: trunch iul copacului este un fel
corp astral de "evagi naţi e" a pământului. Tendinţa de a forma arbori creşte put erni c în
Eu d irecţia zonei trop icale .

Plantă corp fizic solidă Corp astral

corp eteric liehidă Eu Raporturile zonelor terestre cu principalele procese ale vielii vegets!«

Animal corp fizic solidă Eu-grup Pământul fizic, luat în ansamblu său, este (ca orice corp fizic al unei fiinţe vii)
corp eteric lichidă dotat cu un orgams m etenc, deci Ull corp de forţe plăsmuitoare, imens şi sferic,
corp astral aeriană
care-I înconjoară . Datorită ac estuia, pământul nu este un l ăcaş al m orţii, ci al
vieţii , Această sferă de forţe plăsmuitoare a fost studiată de Rud ol f Stein~r sub
corp fizic sol idă
Om diverse aspec te, iar discip ol ii săi au dezvoltat cunoaşterea (apl ieată) regnurilor
corp eteric Iichidă naturii" .
corp astral aerian ă
Prin acest organ ism de forte plăsmuitoare, pământul este un membru al
Eu c alori că
Cosmosului, căci aces te forţe sunt de natură co smică . Fără această notiune nu se
poate înţel ege ce se petrece pc pământ. .
Tropicele. Exisl!i la tropiee o interpenetrare deosebit de intimă între entităţile
"Form e imcrmcdiere " în regnul vegetal terestre ŞI co smic e. In aceste reg iun i, păm ântescul proli fereaz ă, urcă la intâlnirea
cu cosmic ul; În schimb, cosmicul este atras in p ăm ântesc şi în consccin tă
În primele noa stre capitole, planta ne -a apărut, sub anumite rap orturi , ca o modificat. ' , ,
fi inţă intermedi ară între regnul mineral ş i regnul animal. Am văzut că rădăcina sa Polii Aici, clementulterestru se înch ide în sine. Elemen tul cosmic ac ţ ionează
e organul prin care ca stăpâneşte rnineral -păm ântcscul , şi că floarea sa se apropie cu deosebită forţă şi puritate, dar fără să se amestece prea mult cu cel terestru.
de animalitate, delimitându-se totuşi de ea în mod net. Planta vie, fiind îndeosebi Pământul se aseamănă aici cu o oglindă care nu abs oarbe nimic, dar reflectă totul.
eterică, este intermediară între regnul mineral mort, prin excelenţă fizic, şi regnul . Zonele temperate. Aici este atins echilibrul între forţel e terestre şi cele cos-
animal înzestrat cu suflet, cu astralitate. mice.
Dar când îmbrăţişăm cu privirea infinita diversitate a formelor vegetale, întâl- _ ~utem vedea că în ceea ce priveşte organi smul forţelor sale plăsmuitoare,
nim forme intermediare, fnrme de tranziţie, care sunt foarte ciudate; uneori veg- pamantul e const ruit ca însăşi planta, din trei părţi ; iată ce provoacă diferenţa atât
etalul înclină spre mineral, alteori spre animal. de caracteristică între plantele tropi cale, plantele temperate şi plantele arctice (sau
Astfel multe plant e zise "grase ", care cresc pc soiuri deosebit de mineralizas ~~rehce). La tropice se şterg frontierele dintre pământ şi-cosmos; pr ocesele-
şi moarte (Cactec, Euphorbiacee, Mezambryantemea), prezintă o formă rigidă f radăcmă devin aeriene; anumiţi copaci sunt gigantici şi lemnul lor este tarc c a
aproape cristalină. La ele, spirala vie a inserţiilor foliare s-a transformat înt r-un fierul ; domeniul terestru nu se opreşte la limita solului, ci urcă în atmosferă'
sistem geometric de caneluri. Anumite plante din ace st grup au chiar aspectul d< ră<i1cini atârnă de ramurile copacilor, trăiesc în aerul propriu pădurii ecuatori ale .
pietricele. Un alt mod de mineralizare a vegetalului se observă la multe plante c< ~area parte a vegetaţiei o formează liancle care şerpuiesc spre înălţimi. Pe de altă
cresc pc soiurile sărate, în special la marginea mării (Salicorna, Halopeplis
Salsola ). La acestea, mlădiţele se aseamănă cu rădăcini aeriene sau cu tulpiJI ; .De exemplu, printre
nades, Paris. 1992 .
alţii Gerbert Grohmann: "Planta, apropiere de adevărata sa natură"
38
39
parte, procesul f1oral-cosmic coboară profund. Anumite vegetale nu mai sunt
decăt o floare uriaşă (sau mai multe) şi toate celelalte organe ale lor sunt atrofi-
ate ; asemenea vegetale sunt condamnate să trăiască pe seama celorlalte ca para-
ziţi. ·Alteori, florile ies direct din trunchi sau chiar ~in rădăci~ă. Culo~ca ŞI Pa:-
fumul in mod normal rezervate florii, se dezvoltă tu frunze, tu lemn, tu scoarţă.
Culorile florilor devin stridente, formele floralc sunt animalizate, mirosurile sunt
grele, stupefiante. Numărul plantelor veninoase creşte enorm. (Vom vorbi mai
departe despre aceasta.)
Plantele zonelor reci ale globului sunt într-un contrast perfect cu acestea,
Aparatul lor radicular se uneşte puternic cu solul stâncos; planta se refugiază, aşa­
zicând. in rădăcina sa , care devine organul său cel mai voluminos. Frunzele sunt
adesea minuscule. Dar florile sunt mari şi pure ca formă, cu culori minunat de
limpezi şi luminoase. Ceea ce in zona tcmperată ar fi un arbo re, aici nu e decât un
arbust, adeseori agăţător (ca de exemplu mesteacănul polar). Parfumul flonlor
devine aici incomparabil de puternic şi de nobil.
Un contrast asemănător există intre flora munţilor inalţi şi cea a cămpiilor; se
pot astfel evoca şi diferenţele intre vară şi iarnă.
Zonele temperate realizează echilibrul ; ele dau imaginea cea mai autentică
despre ce este "vegetalul pur". Ceea ce le corespunde in decursul anului, sunt
primăvara şi toamna şi, de altfel, aceste anotimpuri nu sunt marcate cu adevăral
decât în aceste zone .
Dar, nu am putea inţelege pe deplin "formele intermediare" în regnul vegetal
sau in ansamblul regnurilor naturale fără a arunca o privire în trecut asupra isto
rici evoluţiei acestor regnuri .
Evoluţia pământului şi fazele saIe prealabile
Cele patru regnuri naturale ale pământului reprezintă patru etape ale fiinţei
Conform investigaţiei spirituale antroposoficc, aceste etape au fost efectul a pali>
impulsuri creatoare. Creaţia lumii a necesitat patru "acte" pentru a ajunge la ace,
rezultat. Simfonia genezei lumii se desfăşoară, aşa-zicând, in patru "mişcări'
Fiecărui fapt fizic perccptibil ii corespunde o cauză spirituală. Nu vom putea .
rcproducem aici expunerile detaliate ale lui Rudolf Steiner, nici pe cele ale dis
cipolilor săi; puteam cel mult să facem aluzie la ele . În cartea lui Rudolf Steioe
"Ştiinţa ocultă", celc patru "stadii" ale creaţiei cosmice sunt numite: Veclu.
Saturn, vechiul Soare, vechea Lună şi P ărnântul. Primele trei sunt deci nişte
pregătiri" indispensabile. Pe vechiul Saturn s·a născut germenele omenesc, dar'
nu s-a ridicat până la nivelul unei organizări minerale. Vechiul Saturn era un co-
mos al căldurii. În doilea cosmos, vechiul Soare, care i-a succedat, germend<
uman a ajuns la nivelul vegetal, deci a fost dotat cu un corp eteric pe lângă"
fizic; materia de care dispunea se dcnsificase până la starea aeriană, gazoasi
era traversată de procese luminoase. Ceea ce "rămăsese" din universul salUrDJi'
40
era un rcgn caloric şi mineral. Următoarea etapă ' creatoare, zisă vechea Lună, l-a
ridicat pe om până la o organizare animală; el a primit sufletul, principiul astral,
în virtutea unui sacrificiu consimţit de inalte entităţi spirituale. Materia s-a densi-
ficat până la stare lichidă. "Vestigiile" cosmosurilor precedente au fost regnul
vegetal şi regnul mineral. Dar etapa numită "Pământ" a conferit 'o mului o sub-
stanţă spirituală emanată de cele mai inalte entităţi şi au făcut din ci "un purtător
de Eu". Celelalte trei regnuri au continuat să existe sub el. - Omul este dcci '
primul născut al Creaţiei, motivul cheie, - cu toate câ nu a apărut la nivel omc-
nesc decât in ultima etapă . Niciodată n-a trecut prin regnul mineral actual, nici
prin regnul vegetal sau animal de astăzi . Acestea sunt mai degrabă resturi care
n-au putut fi transformate în "om" - deşeuri pe drumul umanizării.
Pentru a înţelege ceea ce sc spune in cartea prezentă, e deosebit de util să se
înţeleagă bine ceea ce a fost stadiul "vechea Lună" care a precedat evoluţia teres-
tră . Pc Lună au existat trei regnuri naturale, dar ele nu erau mineral, vegetal şi ani-
mal in sensul pe care il înţelegem astăzi (in acest caz ele n-ar mai fi fost capabile
să evolueze). Regnul superior era "animal-uman" compus din fiinţe mai evoluate
dec ât animalul actual, dar lipsite de Eu. Al doilea regn era intermediar între plan-
ta actuală şi animalul actual: "planta-animal". Regnul cel mai de jos era un corn-
promis intre vegetalul actual şi mineralul actual : "v egetal-mineral". Pc vechea
Lună nu exista un sol mineral mort, solid, stâncos sau pietros. Dar masei lunare i
s-au încorporat "părţi mai dure, care se pot compara cu lemnul sau cu materia
cornoasă" (Rudolf Steiner).
Rcprezentându-ne vechea lume lunară, putcm inţelege că regnurile actuale au
păstrat din ea. ca vestigii, anumite tendinţe de a crea forme intermediare, care nu
mai sunt decât nişte anomalii. Acest lucru ne ajută să înţelegem, în studiul
plantelor, forme semi-vegetale, scmi-rnincralc, ca şi incălcările, în zilele noastre,
dintre regnul vegetal şi regnul animal. În special în locurile unde predomină turba
sau în regiunile mlă ştinoase se pot intâlni plante care ne amintesc de al doilea
regn de pe vechea Lună, plantele earnivore. În afară de ele, şi plantele parazite,
saprofite sau scmi-parazite evocă amintiri "lunare". Ele nu pot să se înrădăcineze
in solul mineral al pământului actual, ci doar in substraturi vii sau serni -vii .
Asemenea plante prezintă adesea procese ce amintesc de fiziologia animală; ele
işi hipcrtrofiază adesea florile : Orhideele, Bromeliaceele, Raffiesia etc . Privite
sub acest unghi de vedere, numeroase simbioze intre vegetal şi animal devin mult
mai uşor de înţel es. Astăzi mai există încă multe legături intre fiintele care au con-
stituit altădată o unitate vie. Anumite plante au animalele "lor" şi anumite animale
au plantele "lor": altădată, cele două făceau o unitate. Aici nu vrem decât să
atragem atenţia asupra acestui principiu. ÎI vom dezvolta mai amânunţit când vom
studia speciile vegctale in care el se manifestă .
41
 LABIATELE
II
. (.~ -'

Planle ale ea/orieului .\ '.

, ",
Labiatele, cu cele 3000 de specii, constituie o autentică familie de plante
medicina/e; în timp ce, în multe alte familii vegetalc, o anumită plantă dotată cu
virtuţi curative apare dintr-o multitudine de alte specii şi se distinge de ele ca un
fenomen rar şi neobişnuit, toate speciile Labiatelor posedă asemenea calităţi. În ':; ' ;'..-
timp ce, în general, planta medicinală atrage atenţia ca variantă unilaterală
derivată din tipul fami liei sale, familia întreagă a Labiatelor trebuie s-o consi-
-,
. \ ,,'
- .
". ' ; :

-.
derăm, în mod evident, ca o variantă specială şi unilaterală a tipului -.'
il·

.: ~.:\!;.
"Dicotiledonatclor".
Această particularitate se bazează pe influenţa extraordinară pe care o
s't.
exercită forţele cosmice ale căldurii asupra formaţiei acestei familii de plante ',-
Aceasta le determină fiinţa. Căldura cuprinde şi structurează Labiatele, într-ur
grad absolut unic. Desigur, şi alte familii, şi în fond toate familiile , participă 1,
acţiunile cal orice, dar nici una n-o face Într-o asemenea măsură şi cu atâta diver-
sitate. Ca la toate plantele, centrul impulsurilor calorice este situat şi aici in afan
corpului vegetal, în cosmos, în soare. Omul, ca fiinţă dotată cu un Eu, poartă Ul
asemenea centru de impulsuri în interiorul său ; el e dotat cu O căldură proprie. Dir
natura caiorică a Labiatelor rezultă o relaţie specială între om şi ace ste plante.
Această natură cal orică se exprimă material prin formarea substanţelor spe
ciale, ardent-arornatice, care se numesc uleiuri eterice (esenţe), Sunt substane
care vor, oarecum, să devină căldură. Căldura le-a transformat, atât cât era posi
bit , după chipul său. Sunt materii foarte volatile, earc trec repede din stare
lichidă în starea gazoasă, aprinzăndu-seuşor şi arzând cu o flacără vie. Aburul le
este incolor şi transparent, adică ele Iasă ca lumina să le traverseze, îi acapareaa
radiaţiile calde şi o el iberează limpede, dar rece . Fizicienii numesc această pr~
prietate "diathermie", Esenţele n-au nici o afinitate pentru elementul acvatic
pentru cel pământesc. Ele nu se dizolvă în apă; de asemenea, ele nu dizolvă min<
raiele şi sărurilc. Dar dizolvă anumite substanţe care-şi datorează existenţa, ca>
ele, acţiunilor calorice: ceara, răşinile, corpurile grase. Esenţele sunt foarte bog
în hidrogen: esenţa de Rozmarin, de exemplu, este substanţa vegetală cea Illl
hidrogenată din câte se cunosc, şi hidrogenul este substanţa terestră cea mai inn
dită cu căldura .
Acţiunea eaiorică a cosmosului se diferenţiază, pe pământ, în mai multe z(JII

42
43
~~---------
~ai repede la procesul flora!. Frunzele tul pinii sunt deja parfumate pătruns de
şi paralel ce această diferenţiere se desfăşoară, pornind de la tipul lor general, caldu
I ra florală.. O plantă . "normală" urzeşte • în I fru nza verd e, pentru' _ e c
a incorpora
diversele specii de Labiate. Iată cum: c emen.tul aerian-luminos celui acvatic ş i terestru - ca functie .. . 1-"
Labiatele au predilecţie pentru Marea Mediterană, ele fug de pădurea tropi- Aces tui pr .. . 1" . >
I se adaugă la Labiate un factor "s I r: . " .
mercuna a .
"r. f< . .. _ oces mercu na . •• ' , u .unc ŞI unu I
cală, şi, în general, de Tropice; dar evită în aceeaşi măsură zona rece. Ele preferă fi10 S afic .
• d .In ace ste condi ţii ,
.. nu ne mi răm să obse rv ă m ca' n rma ca litctu
fo . IUI. pre-
locurile libere, deschise, pantele uscate, adică pietroase, hăţişurile, coarnele de Igurea7: eja pe cea a florii; exti rpaţi din ca liciul sau o floare de S I ' · .
munte însori te. Acolo se formează speciile lor cele mai caracteristice şi cele mai vedea ca • ace st ca lici
ICIU repr od uce, în c ă uşul lui, forma florii. Or florile aL vie. veţi '
biatcl
nobile. Variante ma i puţin nob ile ale acestui tip se găsesc în umezeala preri ilor, sunt atat . de .ab und~n t c, e I: a~ forme atâ , a la c or
0m:~ a~t de rem arcabile, caractere spe ci fice atât
pe malul răuleţelor, la umbra pădurilor; aceste spe cii au mir osuri mai aspre, mai ~e v~.na:e ŞI de .cIUdate, .meat ~şt~ ispitit să cauţi în ele chei;', secretul acestei
puţin delicate, am intind un eori de cel al sudorii. Se remarcă în parfumul lor că am; II. .. x; florii este onzontala, m ungh i dre pt cu direcţia vertic~Iă asccndcn tă
elementul caloric nu reuşeşte să le domine în întregime - cum e cazul pentru a tu PI~IJ . nn asta Labiatele fac un pas spre ani malitate, căci orizontalul este
primele _ , ci trebuie să lupte împotriva forţelor adverse ale umidităţii şi ale prmcrpru
bo b ' b I ŞI locomotor al animale lor. "B uza
- formator . " superioara
' . a florii .. se
umbrei . Sub tropice, cosm icul, şi mai cu seamă calorieul, este prea puternic m ea.:a ,~I se. ? teş te; '.'buza inferioară" se separă de ea şi înaintează; astfel se
antrenat în elementul terestru; nu aici este patria Labiatelor. in zonele reci , cos- f~~e~ ~ gunl e ~eSC~lse sau. mai bine zis, forma negativă a insectei care
micul nu pune destulă stăpânire pe terestru; Labiatele lipsesc de aici. Dar tipul lor V lzlt~aza in mod ob iş n uit floarea. Când umplem cu ceară unele flori din a ceastă
se afirmă cu o perfecţiune supremă pe înălţimile muntoase ale regiunii meditera- specie,~ mulajul . care . .rezul
. tă seam ănă cu un cap d e albima, - cu trompa sa proemi- .
neene , cu scurte perioade de ploaie primăvara, cu veri lungi, uscate şi lum inoase, nenta, Sta.mma ŞI PISh~ul devin nişte organe pe care cel mai uşor contact le
cu supremaţia prelungită a forţelor cosmice. Acolo cresc speciile cele mai nobile d~pl ~s~~za . ~~s~cta , VIZI tator înaripat, este primită, întâmpinată, învăluită;
şi mai minunat îmbălsămate: Lavanda, Rozmarimil, Thymul, Cimbrul de cultură, m i şeam sale II raspunde o c ontra-mi şcare, care pare a-i fi ecou!. Nectarul deri . t
• Salvia şi altele. din s~v~
plantei, ~urge
cu atât mai abundent cu cât floarea este mai vizita;;;. Câ:~
Labiatele preferă deci, sub raportul căldurii, zonele climatului median. oIa•lbină L bi se_aşe aza .pe un Thym . (cim b r işor săl b ati c - n .t)
. , pe SI'
a vte sau pe Orice .
"mijlocu l" ritmic al corpului terestru; plecând de la această căldură ele prod uc a.ta .a I.ata, atuncI. un animal caloric întâ lneş te o plantă caloric ă, Această insec-
ulei urile lor eterice, în propria lor sferă mediană ritmică, care este cea a aparatu ta emite '~. stupul sau o temperatur ă anal ogă cu cea a sângelui omenesc. Ea caută
lui foliar. suc~1 florii, :are este bogat în zahăr şi aromatizat de căldură, pentru a-I transfor-
Repartiţia lor sezonieră, în decursul anului, se acordă cu acest tablou climat· ma. in miere intr-un domeniu VItal ma i elevat ' pătruns de. căldură , carc îin cs est e pro-
ic: ele înfloresc mai ales vara. . pnu.
Fizi ologia rădăcinii, la Labi ate, se leagă de elementul exclusiv mineral ~ Iată de ce Labiatele sunt una dintre cele mai mari familii de plante" lifere"
solului. Ele nu iubesc terenul pe jumătate mineral, pe jumătate organic • Procesele . .
lor tai .
vege e se apropie mult de însăşi fiinţ a albinei. Nume ca "M eli sa"
me I ere .
mlaştinilor; ele nu-şi pot fixa rădăcinile în ţesuturile vii, aşa cum o fac plantelr ~~~I \l1 -. n.t.) exprimă. acest raport. Aici, planta ş i animalul se condiţionează, se
parazite. Totuşi, rădăcinile lor nu abs orb natura minerală terestră - sau o f. J , • reciproc. Domeniul astral care coprinde şi completează Labiatcle prin intcr-
foarte rar _ încât să poată da naştere un or trunchiuri lernnoase care sunt "părnân mediul animalului se arată a fi aici indeosebi "t ermic" .
evaginat" . Le este suficient că au vitalizat mineralul şi repede se îndreaptă SP" ~ructele care se nasc din aceste Dori sunt mici achene seci a căror să rn â ntă
polul opus. Acumularea de apă, ca la plantele grase, le este cu totul străini ~~n\1ne multe corpuri gras,:: sau uleiuri: acestea sunt în acel";i timp nişte sUb-
Perechea de frunze simple care reprezintă cotiledoancle este urmată de aiI anţc saturate de căl dură . Aceste plante nu dau fruc te c ărnoase sau zemoase
perechi, la care frunzele sunt tot simple, nedivizate, nedecupate, opuse două câ!: care ar depinde de apă. '
două . Nimeni nu şi-a dat osteneala să aducă aici mai multe variante. La plan! Dar să ne ~ int . .
oarcc m privirea asupra frunze i: variaţia fOilflc restrânsă care ii
" norm ale", de exemplu la Ranunculus (Piciorul.Cocoşului), perechea de cotik este
A

Iimbulacordata
i m .această_f armTle - d e 1a liirnbul larg desfăcut . (M elisa, Jaleşul) la
doane simple este urmată de o spirală ascendcntă de frunze alternate, bogat d _ _ _n_ slat, m forma de ac, (Ros marinul, Thymul ) reflectă tidel influenţa ma i
g_u_
pate în forme interesante, şi care nu se simplifică decât reducăndu-se din ce in
mai mult, spre vârful plantei, unde sfărşesc prin a deveni sepalele caliciului, aliJ> Opusă..
• Ulciunle cteri ~~e~lc
in uleiul · "1c grase s_un~ •mrudit~ prin natura lor calorică, dar În acelaşi timp
. u 1el~
ate în cerc: este o întoarcere spre începutul lor şi în acelaşi timp un nou încCf", Substanţa absoarbe Căld~~ă stanta se ra.'i~ndc~tc I~ căldură (~ro~es ce ntrifug). În uleiul gras,
cel al florii. Toată această gamă evolutivă se restrânge, la Labiate, la formele
caloncul tind . (proces centri pet). In primul, materia tinde spre caloric; În al doilea
c spre maten e (evapo rare, conccntraţie). '
mai rud imentare; ceea ce se exprimă aici este o dorinţă arzătoare de a ajunge
45
44
 mult sau m ai puţin puternică a căldurii cosm ice. Această influenţă se revelează şi
PRJ:\C1PAL ELE LABIATE :v!EDICJi\ ALE
prin savoarea frunzel or, .; dulce şi aromatică la Melisa, iute şi piperat la Cimbrul
de grădină şi la Thyrnul, în s fârşit, corosîvă şi arzătoare în micile frunze ale
I? cc)arccc tre buie să încercăm a inteleg e Lab iat c le pl ecând de la c ăldu - .:- 1.
Drumeţului maritim (Teucrium marum). t - . • •. ra. ~d t.:
:n l'n.I O~la~ m at m ia: pc ,1I:cka in c.are pr incipiul calo ri...' is i afirm ă deplin suvera n-
r natea: Il) lnJJ1 IC e sli..' Rozrn a rinul In spe ciile car e vo r urm a c ăl du ra 1 tă
S fera de acţiune terapeutică a Lsbistelor . rt c pl ăsrnu
311\lf Io - it. oan- , ' . • lIr a con tra

Dat fiind faptul că în această familie impulsul flora! foarte puternic coboară
ROS;I1ARINUS {)j'F1CJ:' ALlS - R' >7maniwl
pănă în aparatul foliar, ne putem aştepta la acţiuni stimulante şi înviorătoare care
inteţcsc sistemul schimburilor ş i , de aici, sistemul ritmic; domeniul de acţiune al Arc aspectul unui mi c brad ţ epos :
lab iatelor se situează într-adevăr între digestie şi respiraţie . Procesele cal orice şi frunz el e sa le de un ve rde intu neca t
geneza intensă a zahărului (nectarului) stabilesc legătura lor cu Eul, care sunt îngus tate in f orm ă de a ce: -Ior rn a
acţionează în procesele ca lorice alc organismului omenesc, şi care se sprijină pe sa e adun ată. pl i nă de vig oare .':d cu
zahărul din sânge. Activitatea Eului, începând cu metabolismul până la geneza ţ i nu t ă : e l at inge apro ape î nă l ţ i m ea
sângelui şi pănă la fenomenele respiratorii, este în general acce sibil ă forţei tera- unui om . D in tr- od at ă, Ia în c eput ul
peutice a Labiatelor. Acţiunea lor nu se extinde prea mult în sistemul neuro-sen- pri m ăverii 1..'1 se a c ope ră de un v ăl de
zorial, da t fiind faptul că ele nu se une sc de osebit de mult, prin rădăcina lor, cu nor i de un mov de lica t. grupa te in
mineralul terestru. Nicăieri nu găsim la La biate o 'p resiune anormală de influxuri panic ulc strânse în f ormă de spic la
astrale pătrunzând ş i violând domeniul forţelor pl ăsmuitoare eterice, - cum este ca pă tu l m l ă d i ţ e lor. Dar soa rele ve rii
cazul producerii alcaloizilor toxiei la plantele ven inoase. Din ace st motiv, nu vom med iteran e ene - a c eas tă va ră l ungă s i
găsi nici acţiuni directe asupra astralului uman, ca de pildă efecte narcotice, exal-
-
u scată - îl gă seşt e î n t ărit şi aproa pe
,

tante, stupefiante. Centru l de gravitaţie pentru Labiate este activitatea organ ismu- rigid. Parfumu l pc ca re- I ră sp ândeste
lu i Eului în domeniul schimburi lor materiei (metabolismului), cu o tendinţă spre este aprins, da r sever. fortifia nt pc n-
sistem ul ritmic. Conform speciei, o anum ită regiune organică va fi mai intens tru con:-;;tit'nţ ă . recon fortant.
atinsă: sânge le, de exemplu, sau şi regiun ea gastro-intest inală, inim a, pl ămânul. S-a r p ute a spu n e că aces t par fum
uterul. Într-un mod cu totul general, Labi atelc ajută la liniştirea unui corp astral este totoda t ă arz..ă tor şi săra t: da r. în
prea activ şi la punerea lui sub control ul Eului. Ne vom servi de ele pentru corn- JL'ChIŞi tim p. el a rc ce va c are ne
baterea diferitelor sl ăbiciuni ale Eului, până la acea derută completă a oraganizării amin teş t e de sole mnita tea tăm âi ei.
Eului pe care o reprezintă diabetul zaharal.
R ~v.m a~inul Îşi a re patr ia pc coastele mu nt oase a le Spaniei. a le Ital iei . ale
RI\':erc l. Dalmat ic i. G re ciei. As iei m iri şi insu lelor med ileranec nc . Peisa ju l său
preferat c d esişul : o inc â lcca l ă sp in oas ă .. aproape de nepătruns _ ma i a les 'când e
;jrrl~are de mare. Rozmarinul se taie din trei in trei ani pentru a i se distila esen ta
(uleiul .ctl:ric) . Ca lita tea sa diferă in funcţie de loc şi de an i: climatul şi so lul 'il
Jctc~nll1ă: adică mo du l in care cosmosul căldurii se uneste cu pământu l. Floarea
:-3 da o ml CT C d eos eb i tă .

in ~~11i.~hitatc . R oz ma rinu] er a fo lo si; ma i mu lt in se rvi ciu l c ul tic dec ât in cel

~.l me d iCinII: orna m e nt ritual al divinit ăţilor şi al fi inţc lor omeneşti. Evul Medi u
11 desco peră v n ( 1 . r" 1 "
. 1 U ) e cura n vc. n ac e aş t tim p. nen u mărat e o bic eiuri p opula re il

d
! IOC~ U la mare cinste: botez uri. nunţi. inm onnânt ă ri El a putu t trece Al p ii si
C'\ mc o p lan t ă 1
~
1-' '1 "
o n arnenta a 111 parcuri e şt grădini l e noa stre. E int eresa nt d e con-
'
Slatal ca in ac e cas i ~p . .." . . . 1 .
. c " e oc a - cea a trelI rll sut e rul ui con şu cm c i - diverse le La biate
mcep ..a l:ap 't' · '1 ' J ' . - .
- c e in oc 11 1 omu ti] m ai mu lta lInpnn â u! ă. atât pentru dec orarea
46
47
- - _ dn _
locuinţei sale, cât şi pentru condimentarea mâncărurilor. Chim ia analitică a găsit în Rozmarin, în afara uleiului eteric (în care se poate
Diversele acţiuni curative ale Rozmarinului au fost rezumate dc o indicaţie discerne Pineolul , Camforul, Cineolul, Bornealul etc.), r ăş ini, substanţe amare
caracteristică dată de Rudolf Steiner: Rozmarinul fortifică Eul în acţiunea sa taninuri. Astfel avem "părţile în mână ". Dar unde se găseşte "legătura spirituală",
asupra celorlalte părţi constitutive ale omului. Astfel putem înţelege efectul său care e Rozmarinul însuşi? Este tor atât de greu să găseşti în această îmbuc ăt ăţire
binefăcător într-o sincopă , sau în stările de epuizare ce urmează unui surmenaj ceva din fiinţa Rozmarinului, pc cât este dc greu să g ă seşti cuvântul "rozmarin"
intelectual; apoi, ace st lucru lămureşte acţiunea sa asupra organului sângelui, care priv ind literele a, o, i, m, li, r. Dar această fiinţă redevine vizibilă, cu propriul său
e substratul fizic ce permite intervenţia Eului Rozmarinului activează procesele caracter, atunci când apar esenţele, su bstanţel e amare şi taninurile, care sunt
sanguine. Anemia, menstruaţiile insuficiente, tulburările irigaţiei sanguine sunt rezultatele activităţilor sale diferenţiate. Iată în ce fel, după indicaţiile lui Rudolf
favorabil influenţate. Paralel cu acestea, organismul caloric e reechilibrat. in Steincr :
organe mai bine irigate de sânge şi mai bine încâl zite, organizarea Eului şi corpul 1. Eul cosmic al plantei acţionează în formarea uleiurilor eterice.
astral-pot să acţioneze mai bine. Planta noastră e digestivâ, sudorifică, - ea excită 2. Astralitatca cosmică a plantei acţionează in formarea taninurilor, între
metabolismul. Ea rezol vă crampele constituantelor superioare din musculatură. altele , care sunt întrucâtva organele mediatoare între impulsurile astrale şi corpul
Rozrnarinul îşi aduce serviciile chiar şi în epilepsie. Un sistem nervos prea mult eteric vegetal.
solicitat de eforturi intelectuale primeşte, datorită lui, mult mai bine impulsurile O intervenţie prea intensă a astralităţii în fizic , cu violarea domeniului forţelor
constructive. Dar Rozmarinul este mai ales un remediu propriu combaterii dia- pl ă smuitoarc cterice, duce la formarea de alcaloizi, la otrăvuri vegctale.
bctului zaharat. Rudolf Steiner a fost primul care a indicat această posibilitate în 3. Desfăşurarea forţelor de atracţie asupra astralului, în sânul corpului eteric,
cielu! său dc conferinţe "Geisteswissenschaft und Mcdizin" (Ştiinţă spirituală şi se exprimă printr-o producţie de substanţe amare
medicină, a 15-a conferinţă - n.t.). În diabet, organ ismul Eului este prea slab pen- Din această cauză, ulei urile ctcricc, mai ales cele de Rozmarin, au o acţiune
tru a conduce in mod corect geneza zahărului (în metabolismul zahărului, orga- curativă ce constă în stimularea Eului. Taninurile determină co rpul astral să fie şi
nismul Eului este cel ce acţionează în mod deosebit; nevoia dc a ingera zahăr mai înclinat a se lega de corpul eteric. Substanţele amare incită corpul eteric să
exprimă această stare de fapt.) Un Eu prea slab se retrage mai degrabă la perife- cuprindă în el corpul astral.'
rie, dezvoltă datorită creierului o puternică intelectualitate şi abandonează corpu-
lui astral un întreg domeniu de activităţi, situat între digestie, geneza sângelui şi
respiraţie. Ori, felul în care Eul lucrează în acest domeniu îşi are contrapondere. LA VANDULA OFFICINALIS - Levsnţics
în lumea plantelor, acolo unde forţele extraterestre incită pământul să zăm islească
în ele uleiuri eterice. Întrebuinţarea "esenţelor" la băi este un mijloc de a trata
slăbiciunile Eului Dacă ar!;)!stul de Rozmarin iradiază forţă ş i ard oare , din tufele de Levănţic ă
Datorită dezvoltării "organelor de simţ spirituale" adecvate, putem ajunge să emană o pace blândă şi nobilă. Ap aratul foliar este redus aproape la nIşte ace , care
vedem astralitatea şi spiritualitatea (Eu!) care înconj oară fiinţa fizică a plantelor, răm ăn însă moi; aducând oarecum cu un candelabru cu şapte braţe, ramurile, a
- fiinţă care cuprinde un corp fizic şi unul eteric. Într-o conferinţă din 3 mai 1918, câror tendinţă spiralată se resoarbe într-o rozetă, poartă spice lungi şi subţiri cu
RudolfSteiner descrie această astralitate vegetală care inundă, înconjoară floarea flori. Nimic de natură foliară nu mai rămâne în această regiune, Inflorescenţa, de
prin vârtcjurile ei . Această astralitate tinde să se unească" cu ceea ce este cel mai un frumos "albastru de lavand ă ", este un organ esenţial în viaţa acestei plante
pur": sufletul razei solare. Raza soarelui este pătrunsă de o forţă pe care şi noi o care, deja prin această inflorescenţă, diferă dc Rozmarin. Această inflorescenţă se
avem în corpul nostru astral. Lumina fizică este corpul exterior al luminii astral, dezvoltă vara. Planta se dăruie cu putere acestei manifestări florale şi aban-
carc radiază din soare; acest lucru scânteiază în jurul corpului plantei,' intim unit donează jos, spre rădăcină, partea verde neînsemnată. Floarea de Levănţică , înno-
cu astralul ce coboară din soare. "Aveţi o dorinţă, o voinţă, pentru că aveţi un corp bilată în cel mai înalt grad, poate atunci să producă unul dintre cele mai autentice
astral; aici , ceea ce înconjoară creştetul plantei este, de asemenea, dorinţă, voinţă. parfumuri din câte cunoaştem. Cu această mireasmă ne pătrunde ceva curat şi
sentiment. Ce vrea acest astral? El vrea să absoarbă sufletul razei solare şi, o dati liniştitor.
cu sufletul, ceea ce este cel mai pur, Eul. Acesta este prelungirea razei solare cart Această plantă iubeşte pantele seci şi calde ale regiunilor mediteraneene
se îndreaptă împreună cu planta, spre centrul pământului. In această activitate SI occidentale; ea caută căldura, dar şi lum ina . Ea prosperă mai bine în preriile
exprimă activitatea Eului plantei. Astfel colaborează spiritul, planta şi soarele' ~untoase ale Alpilor-maritimi, unde acoperă soIurile calde ca o buruiană . Pe
(Rudolf Steiner)
• Rudolf Steiner:"Convorbiri cu medicii practicanţi", 31 dec . 1923 ~ 2 ian. 1924.
48 49

b J
..
să-şi depăşească ţelul; trebuie s-o folosim totdeauna cu' prudenţă.
măsură ce coboară spre câmpie,
aroma sa devine mai puţin delicată.
Şi levănţica stimulează structura
THYlvfUS SERPYLLUM . . Cimbrişond de câmp
Eului, dar tendinţa sa este mai
; degrabă de a stăpâni şi de a linişti cor-
Cimbrişorul este un "Thym îmblânzit", iubitor al pajiştilor uscate dar umede
pul astral. În acest sens ea "tonifică
de rouă ale munţilor, unde această plantă urcă până la limita zăpezilor; aparitia ci
nervii", calmează şi ne ajută să
c spontană atât în nordul , cât şi in sudul Alpilor. Parfumul său pluteşte în ~erul
dormim; ea rezolvă crampele, com-
parfumat al p ă şunilor alpine. Albinele îşi găsesc în micile sale inflorcscentc de
bate sincopcle şi vivifiază. Conduce
culoare roz, care ies dintr-un sistem foliar redus, o bogată desfătare (frunze'mici
pe căi bune sângele care "urcă la cap",
liniar-ovoidale). Cimbrişorul se numea, în medicina populară de altădată
excită activităţile metabolice. În para-
"buruia na feme!lor" (iarba Maicii Domnului). EI a fost închinat Freiei, apoi
lizii ajută la eliberarea structurii Eului
Mariei. Se considera că facilitează mcnstruaţia, dar conferea şi castitatea, adică
care se convulsionează in membrul
aşeza funcţiile sexuale sub controlul Eului şi restabilea ritmul lor. Afară de cele
înţepenit. E preţioasă sub formă de
spuse mai sus, este indicat, ca şi adevăratul Thym, împotriva tusei convulsive;
adaos la băi , in sciatică, gută, reuma-
tonic al nervilor, antispasmodie, împotriva crampclor la stomac, astmului, epilcp-
tism şi, în general, la toate bolile care
siei. Se pune în băile copiilor debili şi scrofuloşi.
îşi au provenienţa Într-un metabolism
ce nu mai e reglat de Eu şi care, din
acest motiv, sucombă în faţa activită­ TEUCRIUM MARUM - Dumbcţul de mare
ţilor distructive dereglate ale corpului
astral. Frunzele acestei plante delicate sunt foarte mici, extrem de înguste; mlăditele
se termină printr-un ciorchine florar de un roşu deschis, Mirosul frunzelor strivi-
te este arzător şi picant; gustul este extrem de pipcrat. Acţiunea acestei plante,
THYMUS VULGARIS - Lămâiosre, Cimbrul de cultură
care se epuizează în domeniul floral şi volatil, se aseamănă cu cea a Thymului,
Această vcgetală redusă la talia unei ierbe negre şi evocând un minuscul dar este şi mai decalată spre metabolism . Ea stimulează procesele ficatului,
favorizează fluxu l bilei, combate formarea de calculi. De asemenea, este emena-
Chiparos, creşte pe soiurile pietroase, sub soarele arz ător al Spaniei, al Italiei
gog ă (provocatoare de menstruaţic - n.t.). A fost î n treb u i n ţat ă în paralizia mem-
meridionale, al Dalmaţici şi al Greciei. Ea nu e pretenţioasă în ceea ce priveşte
brelor, în inflarnaţiile căilor respiratorii superioare şi polipii cavităţii nazale.
solul pe care creşte. N-are nevoie de apă, dar cu atăt mai mult simte nevoia
forţelor cosmice: lumină şi căldură. Frunzele sale mici şi cărnoase, reduse la
mărimea unor ace, urcă împreună cu tulpina numai in sus; inflorescenţa, care
SAL VIA OFFICINALIS - Jsleşu!
aparc vara, e un ciorchine roz, culoarea Ierbii negre. Albinelor le plac aceste flori
minuscule. Planta are o aromă condimentată, iute ; mirosul său este puternic.
După cum am putut înţelege citind monografiile precedente, esenţialul în pro-
piperat, înviorător, dar puţin cam sumbru. cesul Labiatclor este de a determina eterul căldurii să intervină profund în
Thymusul poate fi de un real folos atunci când organismul termic (ca Eul) nu
r~glun~a eterului vieţii. Fenomenele lor vo latile sunt într-adevăr ~feetul eterului
pătrunde destul stomacul său plămânul, când există o marc sensibilitate la răceli,
c ăldurii, dar eterul vieţii se exprimă în acel aş i timp în forma restrânsă a acestor
sau când o regiune organică este "prea irigată de apă" şi insuficient "pătrunsă de
plante, stabilizate în jurul unei tulp ini perfect vertic ale, cu o secţiune pătrată.
căldură". Copiii rahitici sau atinşi de diateză exudativă apreciază binefacerile unei Ace:"tă polaritate este foarte vizibilă la J aleş . Specia "Sai vie" este cea mai impor-
băi de Thym. Catarurile bronşice persistente şi chiar tusea convulsivă îşi găsesc
tantă din fam ilia Labiatelor: ea numără 500 de soiuri . Tipul acestei plante a ştiut
un remediu în această plantă. În plus, ea e folositoare în gastrită, în crampele 1.
deci să-şi păstreze întreaga sa supleţe . Jaleşul este deosebit de reprezentativ în
stomac, în colici, de fiecare dată când aceste afecţiuni rezultă dintr-o lipsă de căl· acest sens.
dură interioară . Dar in cazul unei glande tiroide prea active, acest remediu poate

50 51

7 ..
 Peisajul potrivit Jaleşului este format din stâncile calcaroasc, pleşuve, de pe
coasta dalmaţiană, altitudinile sterpe ale Balcanilor, ale Greciei şi Spaniei. Pe o
pantă de munte, Jaleşul este ca O cădelniţă de tâmâie pe un altar natural; parfumul
său e sever, solemn, aducând puţin cu cel al Rozmarinului, dar mai aspru, mai
t:
înrudit cu pământul. Este o autentică plantă dc vară, cu un aparat cauloidal lem-
nos, viguros, cu frunze viguroase, oval-lanceolate, puţin cam greoaie şi
împodobite cu dâre, dungi reliefate şi nervuri. Din tufa foarte stufoasă se degajă
net şi urcă o inflorescenţă spectaculară cu fiori mari parfumate, bogate în nectar,
deosebit de adaptate corpului albinelor şi producătoare de abundente u1eiuri
etcrice (esenţe). in schimb, planta capătă un caracter mai stabil şi mai plăsmuitor,
fonnând taninuri, răşini şi oxalat de calciu. Frunzele sale uscate conţin 2% esenţă,
5-6% răşină şi 5% acid tanic.
Am descris suficient în paginile precedente acţiunea u1eiurilor eterice sau a
esenţelor născute din căldură, asupra organizării Eului. Răşinile sunt ca nişte
esenţe solidificate formate de căldură, dar mumificate. Ele stimulează activitatea
Euluiîn sistemul neuro-senzorial. Taninurile, născute din impulsurile astrale, (să
ne găndim doar la puternica formare a taninului în "gogoşi" semi-vegetale, semi -
animale) acţionează asupra corpului astral. RudolfSteiner indică în mod deosebit
(Cursul pentru medici, 1923) importanţa taninului din Salvie pentru tratamentul
astmului. în astm, a spus el, "apetitul intern al organismului este ca blocat."
Organismul întreg este, la început, un fel de organ gustativ subtil. Abia mai târ-
ziu, acest simţ gustativ se localizează în cerul gurii şi în limbă ... dar, în sferele
subconştientului, omul întreg "gustă", şi aceasta îi provoacă apetitul. Astmaticul
nu are nici O dorinţă de a dirija materiile alimentare ingerate spre ansamblul cir-
culaţiei. Ori , e bine de ştiut cum poţi ajuta un organism căruia îi lipseşte apetitul
şi în care, în consecinţă, legătura corectâ dintre organismul astral şi cel eteric e
ruptă ... Atunci e bine să dăm organismului, în doze potrivite, taninul pe care-I
putem obţine, de exemplu, din fronzelt: Salviei.. sau şi, mai bine, din scoarţa
Stejarului: Acest lucru este deosebit de important pentru corpul astral. Corpul
astral e stimulat atunci să-şi extindă activitatea şi asupra corpului eteric':
in acest context, e interesant de ştiut că o specie de Salvie ce creşte în Creta,
Salvia pomiferă, poartă adesea la vârful ramurilor sale gogoşi de mărimea unei
cireşe, care sunt, în prima lor etapă de coacere, comestibile şi foarte dulci.
Astfel, SaIvia adaugă proprietăţilor curative şi termice ale Labiatclor, descrise
înainte, procesele de consolidare ale taninului. Acestea acţionează asupra proce-
selor plăsmuitoare, restrângând ţesuturile şi structurându-le. Ele pot stăpâni
(infrăna) şi încălzi un organism care tinde spre lichefiere. Şi mai ales, ele pun
activitatea glandelor sub controlul impulsurilor Eului. O secreţie supraabundentă
de lapte, o transpiraţie anormală, pot fi eombătute prin doze potrivite de Saivia
offieinalis. Acţiunea anti-inflamatoare se completează aici cu O acţiune vindecă·
toare, regeneratoare a ţesuturilor> cu ajutorul pansamentelor, al spălăturilor; iar
în angine şi alte boli ale gâtului . cu ajutorul gargarelor, Bineînţeles că Eul este.
52
z
de asemenea, stimulat în digestie, metabolism şi geneza sângelui.
SA TUREIA HORTENSIS - Cimbrul de grădină
. in stare sălbatică, creşte în regiunea mediteraneană orientală şi pe coastele
M ării Ne~re; este oarec~ intennediară între Rozmarin şi Saivie. ii plac mult
pant~le stă~coase, grohotişurile; lcrnnoasă şi foarte sărăc ăcioasă (uscată) , arc
multa nevoie de căldură; frunzele sale sunt îngustate, avănd aproape forma de
ace. Nu ne surprinde că găsim la ea uleiuri eterice (esenţe), puţin tanin, cu actiuni
d~ creştere a apetitului, antispasmodice, sudorifice, înviorătoare pentru org;nele
digestive; ea este ŞI emenagogă, poate chiar afrodisiacă,
HYSSOPUS OFFICINALIS < Isop ul
Tul!,~na orn,a~ cu f~nze fin lanceolate, strânse, poartă în creştet o inflo-
resccnţă mtoarsă mtr-o smgură parte, cu flori albăstrui sau violete reunite Într-un
fel de ,spic, proiectându-şi in afară stam inele. Patria Isopului este Europa rneri-
dl~n~la ŞI ţm~tur:le ,uscale ale Asiei occidentale (Turcia. regiunea Caspică şi a
M ării Aralului), Il gasun pc munţi sau pe coline stâncoase, pietroase. Parfumul
frunzelor strivite este învi orător, camforat; el aminteşte oarecum mirosul animal
al bursucului. La acţiunea sa înviorătoare se adaugă, datorită continutului de cam-
for, o acţiune sedativă şi antispasmodică. Forţa curativă se adres~37.ă mai ales sis-
temului ritmic al omului, dat fiind eă regiunea ritmică a plantei (frunzişul) este
abun~ent dezvoltată: Isopul este bun deci în tratamentul catarurilor bronşice cro-
mce, m astm, dar ŞI tn reglarea transpiraţiei, Afară de aceasta, uleiul său uşurează
suferinţele acute ale răniţilor.
ORIGANUM MAJORANA - Măghiranul
Măghiranul este şi el originar din sudul Europei, dar îi plac mai mult soIurile
calde şi afănate ale grădinilor şi mâna atentă a omului, decât altitudinile şi stân-
clic. Seminţei care germinează îi place umbra. Planta are o-formă echilibrată si
frumoasă, şlefuită cu delicateţe. Ea are chiar de la rădăcină o aromă uşor eondi.
mentată: Inflorescenţa se aseamănă CU un mic stup; ascunde mult timp în ca
micile ŞI nenumăratele sale flori albe, care nu se deschid decât în plină vară. Îi
este necesară o căldură de lungă durată pentru a face să se coacă semintele sale
, '1 •
ern e. Acestea conţin mult ulei gras . Parfumul dulce al frunzelor de Măghiran
exercită o influenţă înviorătoare, binefăcătoarc. Uleiul său eteric (esenţă) z ărnis-
53
u~------------

lit de căldura cosmică, mai dulce ca al ORJGANUM VULGARE - Sovârvut

Labiatelor pe care le-am :studiat, este
amestecat cu substanţe camforate. Această plantă dă impresia unei variante mai rustice a Măghiran ului. Ea
Uleiul gras, care înconjoară seminţele ~reşt~ spont.:'n în Europa şi se întinde departe în Asia. Trece deci Alpii. Puţin mai
şi le izolează de orice forţă terestră, înal tă ca Mag?,ranul, mflorescenţa sa cu flori roz se detaşează mai net 'd e apara-
emană din aceleaşi activităţi cosmice. tul fohar. Sovarvul se mulţumeşte cu soiurile slabe, coastele munţilor sau lizierele
Rudolf Steiner a arătat că în special calde ale pădurilor; agricultura îl face să dispară. Acţiunile sale fortifiante, invio-
sămânţa de Măghiran poate folosi în nlt~ar~. stim~lante. În special asupra regiunii sexuale, sunt aceleaşi ca şi ale
compoziţia unui remediu destinat să M ăghiranului, A fost întrebuinţat în afccţiunile uterului, în disrnenoree şi
regleze ritmul menstrual. Măghiranul amcnoree. In acest domeniu, el restabileşte întrucâtva autoritatea fortelor Eului
posedă, de fapt, forţe înviorătoare (impotriva erotomaniei, nimfomaniei şi onanismului). Nu ne surprind~ să aflăm
asupra metabolismului, cât şi asupra că este folositor şi in răcelile şi catarurilc organelor respiratorii şi în slăbiciunile
organ elor genitale. EI fortifică stema- organismului schimburilor (metabolismului). Este sudorific, dizolvă stagnările
cui şi intestinul, vindecă diareea, coli- din domeniul ficatului şi al venei porte.
cile , favorizează concepţia şi men- Asemănător Maghiranului, Dumbcţului maritim şi al altor Labiate care
struaţia. În plus, Măghiranul exercită acţionează asupra sferei genitale, Sov ârvul are corespondenţe cu domeniul nazal,
o acţiune antispasmodică în astm, olfactiv, cu cc este legat de acesta: se poate folosi împotriva inflamaţiilor acesto-
ameţeli şi paralizie. Combinat cu ra, a guturaiului şi a polipilor nazali,
Melisa este un remediu excelent
împotriva inflamaţiilor şi istovirii organelor genitale.
OCIUM BASIL/CUM - Busuiocul

Câteva remarci În legătură cu fonnarea seminţelor
În geneza seminţei, o parte a plantei este mai întâi izolată de rest, supusă unor
procese atenuate de creştere, unei vitalităţi în descreştere şi, la sfârşit, despărţită
de ansamblul plantei. Această parte ar trebui să reeadă în haos dacă ea n-ar fi.
după polenizare, pătrunsă de noi forţe structurante. Ele îi vin din periferia cos-
mică, (aşa rezultă din investigaţia spirituală) cu care planta este unită, prin con-
stituienţii săi superiori, după cum am spus-o deja la inceputul acestei lucrări. Ceea
ce "filtrează" multitudinea impulsurilor cosmice şi le selecţionează pe cele care
corespund speciei vegetale respective, este albumina specifică, cu structurile sale
intime. În urma polenizării, albumina seminţei (ovulul) începe să se "haotizeze";
prin aceasta, ea se sustrage domeniului forţelor terestre, forţelorcentrale(radiale)
care radiază dintr-un centru fizic şi care se exprimă în modul cel mai pur în fiinu
mineralului mort. Albumina intră în domeniul forţelor universale care se revarsă
de la periferie. Haosul este atunci sesizat de Cosmos şi poate deveni un micro-
cosmos, o fiinţă vie care se dezvoltă. Procesul de formare a uleiurilor, care ese
legat de geneza fiecărei seminţe, contribuie la izolarea seminţei de forţele terestre
Acest proces încetează (şi uleiurile sunt resorbite) din momentul gerrninaţiei, P'
măsură ce planta nouă caută - şi găseşte - o nouă alianţă cu forţele terestre.
Această plantă, cu un caracter mai "erbaceu" dec ât precedentele, cu frunzele
sale mari şi cărnoase, este originară dintr-un climat mai cald, dar şi mai umed:
I~ Ac ţiunii inviorătoarc a MăghiranuIui , i se adaugă aici o nuanţă condimen-
lată care aminteşte de Cuişoare. Ramurile infrunzitc se termină cu inflorescenţe
zvelte, simulând spicele, formate din false verticilii suprapuse. Florile sunt albe,
bogate în nectar. Această plantă, cultivată din timpuri străvechi (asociată
nenumăratelor rituri şi vrăjitorii - n.t .) a fost folosită în medicină din cauza acţiu­
nii sale înviorătoare asupra organelor digestive, purificatoare asupra uterului ; ea
era considerată ca putând uşura naşterea şi favoriza secrcţia lactată; era socotită
afrodiziacă. A fost întrebuinţată şi în afecţiunile calarale şi inflarnaţiile mucoasei
aparatului urc-genital. Ca majoritatea Labiatclor, este un "tranchilizant" ce uşu­
rează crampele şi durerile spasmodice,
'.
MELISSA OFFICINALIS - Roiniţâ
Să remarcăm în trecere cât de numeroase sunt Labiatele care poartă epitetul
de" ofiiierna
' 1", d emonstrand
- astfel că ele sunt bine cunoscute de secole de către
medici şi farmacişti.
Roiniţa este o plantă erbacee vivace, cu un aspect plăcut, a cărei ţinută şi frun -

54 55
,
ze aminteşte intrucârva Urzica, Fiinţa vegetală a acestei plante se manifestă, ma
ales, În aparatul foliar, În locul frunzelor foarte Înguste ale "Labiatelor ardentc"
vedem perechi de frunze largi, bine formate, succedându-se În etaje, fără modi
ficări deosebite Între partea de sus şi cea de jos a plantei. Parfumul arzător s-
Îmblânzit într-un miros de lămâie, înviorător, (Roiniţa este numită şi "Lămâiţă")
La axilele nodurilor superioare apar falşi-verticili formaţi din câteva flori albe
bogate În nectar. Roiniţa e foarte folositoare albinelor, a căror nume grec îl po
(meIissa). După cum se poate duce din aspectul său general, acestei plante Îi plac
o căldură moderată, o umiditate suficientă, şi chiar puţină umbră, - mai ales Î
Orient şi În patria sa mediteraneană. incălzind, dar şi înviorând şi fiind mai al",
vivifiantă, Roiniţa acţionează mai puţin asupra metabolismului decât asupra pro-
ceselor ritmice, cum reiese din natura sa mai curând foliară. Ea favorizează
ciclurile menstruale, concepţia, calmează excitaţiile sexuale. Posedă de asemene,
un efect serni-tonic, semi-calmant, antispasmodic şi acţionează împotriva fer
mentaţiilor din traectul digestiv: acţionează împotriva greţurilor şi tendinţei de
voma. Totuşi, Îşi întinde acţiunea mult mai departe în sistemul ritmic: palpitaţiil
inimii, nevrozele cardiace, angina pectorală ţin de resortul său. Insomnia, isteria
plantă a căldurii. Fără îndoială, este şi ea foartc folositoare atunci când rnucozită ­
ţile invadează traectul digestiv; stimulează funcţia hepatică, favorizează mcnstru-
aţia,dar mult mai importantă este acţiunea sa asupra mucozităţilor plământului, a
bronşitei cronice, a tusei convulsive, a astmului senil; cxcită sistemul vascular,
reglează bătăile inimii . Opreşte fluxul anormal al salivci, mai ales in intoxicaţia
cu mercur.
LEONORUS CARDIAC:4 - Talpa gâştei
Această plantă euro-asiatică, cu caracter "ruderal" (ce creşte printre ruine,
n.t.), o găsim la noi printre dărâmături, pc drumurile de ţară, paji ştile uscate de-a
lungul gardurilor şi ingrăditurilor. Şi ea, se abţine să separe geneza florală de
geneza foliară, (a se vedea Marrubium - Unguraşul) şi o face să coboare pe prima
în domeniul ritmic al celei de-a doua. Falşii-vcrticili de Ilori roşiatice, în formă
de boturi deschise, ies de la axila frunzelor; nodurile se suprapun altor noduri
până la o mare Înălţime. Frunza e mai artistic cizelată decât la majoritatea

melancolia, tendinţa spre sincope, care însoţeşte adesea maladiile de mai sus, jus
tifică folosirea Roiniţei. Celebra "apă a Carmelitelor" are ca principiu un distila
de Roiniţă.
Labiatelor: ca se divizează În lobi triunghiulari. Această plantă este uşor aromati-
că, mirosul său este înăbuşit, puţin neplăcut. Gustul său e foarte amar. Conform
acestui tablou, acţiunea curativă se îndepărtează foarte mult de sistemul metabol-
ic şi se orientează spre cel ritmic . Fără Îndoială că În numărul indicaţiilor trebuie
să figureze: amenorcca, dismcnoreea, sterilitatea, neplăcerile menopauzei; dar

MARRUBIUM VULGARE - Unguraşul esenţialul este ajutorul pe care-I aduce Talpa găştei În palpitaţii, angoasă cardiacă ,
dispnee, slăbiciune cardiacă cu anularea pulsului, angină pectorală, opresiune car-
Aici, mai mult încă decât la diacă ce pleacă din sistemul metabolic, şi in simptomele Romheld.

Roiniţă, corpul Înfrunzit al plantci,

construit prin suprapunerea nodurilor,
absolut ritmică este organul său prin. LYCOPUS VIRGINICUS - CCTVana
cipal; din axilele frunzele ies, la
lată o plantă subţire şi alungită,
care, şi ea, Îşi pcrfecţionează ritmica foliară
fiecare nod, mici bulgări de floricele
suprapunându-şi numeroasele noduri ale căror frunze ascund, în axila lor minus-
albe în formă de falşi-verticili,
Această plantă se găseşte în toată
cule coroane de floricele albe . Infolrescenta e total Înecată de arhitectura foliară
Europa, şi departe, în inima Asiei. Ca şi specia studiată anterior (Talpa gâş;ei), frunzele sunt adănc divizate. dar
Iubeşte solurilc sărăcăcioase, seci şi
penate. Lyeopus Virginicus creşte în America de Nord, pe malul fluviilor cu cur-
calde, ale rambleurilor şi ruinelor. sul lent, care se varsă În Atlantic. Deci , este un tip de plantă care se leagă de ele-
Frunzele sale ovale sunt ridate, uşor mentul acvatic. in consecinţă, forţele care prezidează la geneza esenţelor par să
amuţească În folosul genezei taninurilor şi esenţelor amare. Mai mult decât la
aromatizate, dar foarte amare şi
astringente (tanîn). Talpa gâştei, acţiunea sa curativă e Îndreptată spre sistemul ritmic. Avem în
Mai mult decât la Roiniţă acţi­ Cervana din Virginia un bun tonic cardiac care se dă cu succes în oboseala inimii
rezultată din surmenaj, angoase, dilatarea inimii, tahicardie legată de sindromul
unea curativă a Unguraşului se
adresează sistemului ritmic al omului. Basedo~. Pe de altă parte acest remediu acţionează asupra sângelui; se Între -
Este o plantă a ritmului, mai puţin o buinţează În icter, insăngcrărilc hemoroizilor şi chiar în hemoptiziile

57

tubereuloşilor.
MENTHA PIPERITA - Menta
Specia aceas ta iubeşte căldura moderată a latitudinilor noastre, multă lumin ă
şi un sol umed, palustru. Frunzele larg i, lanceolate, se strâng de-a lungul une~
tulpini Înalte de o jumătate de metru şi se termină Într-un fals-spic punctat de flon
estivale , vi olete. in această plantă, principiul caloric al Labiatelor luptă Împotriva
unui princi piu advers, de umiditate şi răcoare. Rezultă de aici o putere curativă
stimulatoare, inviorătoare, propice combaterii obstruării digestive, crampelor,
balonărilor; indicată şi pentru favorizarea menstruaţiei şi a potenţei, Împotriva
spasmelor uterine - pe de altă parte, un factor vivifiant, liniştitor, înviorător, care
opreşte palpitaţiile inimii şi angoasa cardiacă . Ficatul - organul în care organis-
mullichidelor joacă un rol tot atăt de mare ca şi organismul termic - este favora-
bil stimulat de această plantă a căldurii şi a apei .
MENTHA PULEGIUM - Menta cimbrată
Şi această plantă a văilor fluviale ale Eurasiei şi a reg iunii mediteraneene Îşi
desfăşoară cu intensitate ritmica sa foliar ă , Crescând pe stoloni (stolon: tulpină
subţire care se târă şte pe sol şi formează una sau mai multe rădăcini, dând plante
noi _ n.l.) alungiţi, subţiri şi foarte ramificaţi, tulp inile sale de un verde deschis,
aromatice, poartă frunze Înguste şi ova le, iar la fiecare nod au o coroniţă de
floricele mov. Floralul a fost atras, divizat, În regiunea foliară şi a tulpinii. Planta
nu creşte decât În locurile foarte umede şi are chiar o predilecţie pentru salinele
maritime. Lupta Între cele două principii adverse este încă şi mai accentuată decât
la Menta obişnuită. La Menta cimbrată găsim puterea de a linişti crampele, de a
stimula digcstia, iar acţiunea sa asupra ficatului e mai puternică decât cea a
Mentei obişnuite. Efectele emenagoge se intensifică: devine chiar abortiv (provo-
cator de avort - n.t. ), Acest remediu face să creascâ irigaţia sanguină a organelor
urinare, a intestinului gros, a organ elor ge nitale până la a provoca o tendinţă de
sângerare. Diureza creşte şi ea. Cu Menta pulegium se pot îngriji bolile pul-
monare, astmul şi tusea convulsivă.
HEDEOMA PULEGlOlDES
Această plantă cu miros de mentă este răspândită în regiunile mijlocii ale
Americii de Nord. Creşte pe carierele de pietriş şi alte terenuri pietroase. J\spectu!
său îl aminteşte pe cel al Marrubei. Şi la ea. florile albe, foarte mici, cresc la
58
axilele frunzelor, la fieca re nod. Actiunea sa e mai 'ales ernenagog ă , abortiv ă;
combate dismenoreea, leucoreca, favorizează în acelaşi timp Încălzirea şi irigaţia
sangu i nă cu o reglementare a sfe rei genitale - mai ales la femei, căci sfera geni-
tală a femeii are un caracter mult mai ritmic decât cea a bărbatului. D ar stimulea-
ză şi ac tivitatea hepatică, biliară şi cea a splinei.
ORTHOSlPHON STAMINEUS
Acest arbust ca re furnizează "infuzia nefretică i nd iană" creşte În India, În
arhipe lagul malaez şi În Australia. Tulpinile infrunzitc se termină Într-un fals spic
de flori. Acestea sunt de un albastru pal şi se prelungesc În lungi tub uri orizon-
tale, iar staminele, şi mai lungi, ţâşnesc În această direcţie. Infuzia făcută cu
această plantă co ntine.uleiuri eterice, tan inuri , un gl ueozid şi multe săruri de pota-
siu. in metabolism, ea co mbate procesele de min eralizare, ca diateza acidului
urie. Cu infuzi a plantei se tratează calculii biliari şi rcnali, reum atismul articular,
guta şi chiar calci fiere a arterelor sau dure rile hcpato- biliare; favorizează mai cu
seamă funcţia renală; e considerată un remediu bun Împotriva dureril or vezicii şi
ale rinic hiului, contra diverse lor afecţiuni renale , a albuminurici. Efectele sale
caloricc dizolvan te stabilesc un bun ech ilibru Între inflamaţie şi duri ficare sub
controlul organ izării Eului. Să amin tim că rinichiul es te organul planetei Venus .
E interesant de notat faptul că această plantă medicinală Îşi are patria În sânul
rasei umane, al cărui "phys is" revelează o funcţie renală deosebit de evoluată, şi
care se poate numi "rasa lui Venus".*
TEUCRlUM SCORODONIA - Dumbrcţul de pădure
Aici , tipul "Labiatelor", ca re este atât de legat de căldură, se loveşte de un
domeniu care Îi este străin: umiditatea, răcoarea şi umbra . Lup ta este inevitabi lă .
Ea se exprimă În mirosuri nedefinite (slabe, confuze· n.t.) amintind pe cele ale
sudorii, În arome aspre, amărui . Acesta este Dumbrcţul de pădure, numit şi falsul
Scordium sau Salvia dc pădure . EI creşte pe un substrat silicios, la liziera
pădurilor, În poiene, la marginea superioară a trecătoarelor de granit, deasupra
profilurilor stâncoase, în tot vestul Europei. Vlăstarul înfrunzit se avântă. subţire
şi inalt, dintr-un rizom subteran foarte ramifieat; frunzele sun t oval e-lanceolate,
păroase, de un verde-albăstrui; totul se termină printr-un spic zvelt de flori cu
două buze, de un alb-gălbui. Aceste flori se întorc toate spre o singură parte, cea
a luminii maxime, cu toate că nimic nu e asimetric in structura lor. Aspectul aces-
tei plante este de ofilire: e palidă şi alungită spre Înălţimi, din cauza lipsei de
• Rudolf Steiner: "Sufletele popoarelor", Oslo, 12 iun. 19 10.
59
 GLECH OMA HEDERA CEA - Si/nie
lumină . La tot ce am spus până acum
despre Labiate, se ' adaugă, cu
Când pnmava ra insufle ţeşte
Durnbreţul , factorul "siliciu" . Silieiul îi
sate le, când inhibi ţiile hibernale ale
uşurează vegetalului lupta pentru
vieţii sunt învinse, vedem cres când şi
lumină . Acidul silieic favorizează
înflorind una dintre primele plante
metabol ismulluminii. Acest lucru a fost
ale anului - in orice caz prima dintre
stabilit experimental de L. Kolisko.
Labiate - în loc uri care nu sunt încă
Ru do lf Steiner a recomandat
umbrit e şi care în această epocă a
această plantă pentru tratamentultuber-
anului sunt calde, uscate şi
însori tc:
culozei. Mai recent, plante bogate în
gardurile, zidurile, gropile, - sub
aeidul silicie au fost folosite în acest
pomii fructiferi . Aceasta este
scop . Tuberculoza este o boală a lipsei
Glechoma hederacea, n umită ş i
de lumină . Facultatea pe care o are
"Silnicul". Stolonii săi ag ăţători, care
organismu l de-a "dezvolta . interior
nu înce tează să se înr ădăc in ez c, dau
lumina" este diminuată. Se cunosc şi
naşte re mlădiţe l orîncoronate de flori
succese în tratamentul tubercul ozei tes-
albastre-violete cu dou ă buze.
ticulare şi osoase. Alte exe mple ne-au
Această plantă este prima care trans-
arătat deja că Labiatele pot influenţa
formă rcîncă lzirea cosmică a pământului in calitate ealorică vegetal ă. Frunzele
transpiraţia anormală a ftizicilor:
sale sunt rotunde, cu marginea sinuoasă, conform cu forţele plăsmuitoare acvati-
Dumbreţul de pădure are de asem enea
ce. Dar ele sunt pătrunse de o căldură blândă, deja aromată . Dealtminteri, acest
această putere.
Irunziş rezi stă frigului iernii. După înl1orire, planta continu ă să invadeze terenul
datorită stolonilor săi. Ea aparţine pământului . Silnicul creşte în Europa n ordică
şi temperată, ca şi în Siberia. - Esenţel e sale, taninurile , esenţele amare îi confer ă
TEUCRIUM SCORDIUM -Dumbreţu/ de apă
o savo are aromatică, Însă cu miros de pământ, aspră şi amară.
Această specie de Durnbreţ iubeşte malurile lacurilor, văile irigate de cur- Ac eastă plantă a fost întrebuinţată intern şi extern pentru a stimula metabo-

surile apelor, pajiştile umede. EI este adaptat elementului în care trăieşte prin
stolonii săi bine înrădăcinaţi; frunzele sale sunt rotunjite; florile, de un roşu
des chis , sunt suprapuse în falşi-verticili puţin stufoşi, inseraţi în axile le frunze\or.
Uleiul său eteric posedă un miros de usturoi (ceea ce revelcză un proces sul furat);
îl însoţesc taninurile şi esenţele amare. ACţiunea curativă a acestei plante se
adresează organismului lichidelor: ca este diuretică, sudorifică, combate rnucozi-
tă ţi l e care stănjenesc aparatul digestiv şi inflamaţiile glandelor (aici fiind inelus!
şi orhi ta); se prescrie împo triva bronşitelor cronice, a tuberculozei, a empfizcmu-
lui pulmonar, a ozenei, a inflamaţiilor purul ente ale gâtului. Aici, calităţile cura-
tive ale Labiatelor, imbogăţite de un factor sul furat, sunt transpuse în întregime în
sistemul ritmic. Procesul sulfuros ajută acestei plante să-şi conserve natura sa
calo ri eă tipică într-un med iu acvatic-pământesc şi răcoros.
lismul general mai ales în timpul primăverii ; în atonia vezicii biliare, in obst rucţia
ficatului ş i a splinei, atonia trac tusului digestiv, insufi ci enţa genezei sângelui,
afccţiunilc de origine tubercul oasă a organelor respiratorii, astmul bronşic, scro-
fuloză, calculi, icter; aceste acţiuni se apropie de cele ale Labiatelor pe care deja
le-am studiat, mai ales de ultimele. I ată de ce nu ne oprim şi mai mult asupra ei.
GALEOPSIS DUBlA
.. Plantă erbacee spec i fică Euro pei occid ental e, creşte pe grohoti şurile
rusipoase de natură sil icioasă, altfel spus, pe granitul fărâmiţat. Un astfel de sol
este absolut mineral, dar poate li foarte aerat şi impregnat cu apă. Pentru
Galeopsis dubia, siliciu! nu este numai un substrat (ea fuge de calcar), ci este şi
un clement care lucrează interior pentru a o forma. Acest lucru se poa te
recunoaşte după aspectul său grosolan şi păros. În afară de aceasta, Galeopsis este
foarte ramificat, frunzele sale alungite amintesc de cele ale Cânepii. Etajclc supc-

60 61
rioare ale nod urilor poartă, în falşii-vertici li, flori destul de frumoase, mari, de un
galben luminos, sem ănând cu capete de animale (Gale-opsis înseamnă: cap de
dihor). Subaspect material , planta conţine în cenuşa sa mult siliciu (18%). - Ca
şi D u mbreţul silieios, Galcopsisul este un bun remedi u în afecţiunile pulmonare
ca re se bazeaz ă pe o debilitate a metaboli smului luminii în organism. Ea este unul
dintre ing red ientele "infuziei de siliciu", care se întrebuinţează cu succes În trata-
mentul anumitor forme de ftizie . Proprietăţile de ineălzire ale plantei sunt subtile,
aroma sa este slabă.
LAMIUM ALBUM - Urzica moartii
Această Labiată este ră spândită pretutindeni în regiunile mai răcoroase ale
Euro pei şi adesea este tratată ca "buruiană". Ea nu mai prezintă decât ni şte urme
ale caracterului caloric propriu fami liei sale. Poate fi comparată cu Urzica din
cauza vigorii tulpinii şi frunzelor sale. Dar la Unica moartă albă impulsul floral
se uneşte mult mai strâns cu ritmul foiiar al nodurilor, pe care- I urmeaz.ă pas cu
pas, iar floa rea albă e mare, în formă de bot larg deschis. Timpul său de înflorire
durează din apri lie şi până în octombrie, şi se poate în tâmpla să găsim flori chiar
în pl ină iarnă. Aceste flori, odată uscate, au o aromă suavă, sunt mu cilagin oase,
dulci, puţin aspre şi constituie un foart e vec hi medicament: emoliente, expecto
rante, alinătoare; ele acţionează în special asupra rinichiului şi asupra tractusulu
genital feminin. Indicaţiile pentru Unica moartă sunt: leucoreea, scleroza utcru
lu i, atonia uterină, menstruaţie precoce; afară de acestea, ea poate fi fol osită 1.
uremia oamenilor bătrâni, în inflamaţiile căilor urinare. Unica moartă, numită ş
"Urzica albă" este ca un ecou indepărtat al motivului caloric propriu Labiatelot
transpus înt r-un mediu pâmântos-acvatic şi ră coros .
62
UMBELIFERELE
Plante ale elementului "aer"
Marc_a familie a Umbeliferelor, care cuprinde aproximativ 2600 de specii,
reprezmtă_ un .,mportant "mo tiv" al fiinţei vegetale. Ace st motiv, aşa cum se
~estăşoara c! l~. c~le 2600 de vari ante, arc ceva arhaic şi puţin pr imitiv. Vom
mcerca m~, ,"~al sa facem cunoscut cititorului tipul fundamental al familiei, apoi
vom desene cateva din variantele speciale.
La Umbelifcr_e găsim în special plante erbacce: rareori arbuşti, niciodată
arbon . Ele nu au, m mod manifest, posibilitatea de a incorpora clementulterestru
pentru a ajunge la formaţiuni Iemnoase. Ceea ce ne impresionează la ele este o
bogăţie neaşteptată a formelor folia rc, a căror echivalent nu -l putem găsi în tot
regnul vegetal. Frunze simple, cu marginile nedecupate, nu vom găsi de cât la
Umbehferele care trăiesc în apă sau pc munţii înalţi (Hydrocotylul, Urechea
Jepurelui, Buplevre) , Cele care iubesc pădurile, umbra şi umiditatea, ca Astr antia
ŞI Sanicula, au frun ze loba te, dinţate sau chiar palmate. Frunzele se div izează de
două şi ch iar de trei ori la speciile care trăiesc pc câmpii şi stepe (Hasmatuchi,
Cucuta, F:rula). - . Impulsul spre decupajul palma t sau penat sfârşcşte printr-o
neobl~nUl lă expl ozie aeriană. Svau numărat mai mult de 9000 de lobi pe o si ngură
frunza. Anasonul, Mărarul, se "volatilizcaz ă" oarecum, pr in frunzele lor extrem
de uşoare .
ar, ~run.za este organul cooperării şi al conflictului dintre aer şi apă (partea
matenala): intre lumină şi obscuritate, eterul luminii şi eterul chimic (partea
forţelor plăsmuitoare). O vom repeta de nenumărate ori în decursul acestui studiu.
Umbchferele sunt, in mod vizibil, foarte sensibi le la această confruntare. Ea arc
mat multă importanţă pentru ele decât pentru mu lte altele. Aceasta este o notă a
moltvulUl fundamental al aces tui tip .
s Din ac:ste frunze extrem de ramilicate, care se aventurează pc dibui te în
" ~aţlU. ŞI, In acelaşi timp, din lucrarea comună a luminii, a aerului, a apei şi a
safUnlor minerale, - de obicei se naşte un organ subteran puternic infipt şi păstrat
cu g~lozJC în pământ, pe timp de un an, alteori chiar mai mulţi ani . Contracţia
ăd ă .
Vitala este cea care coos tru ile ş te o fa ~
t acma carnoasa,
W W
un nzom viguros sau un
•
~bcreui umflat. Forţele cosmice sunt aspirate a ici pănă în polul inferior, terestru,
a plantel; eosmieul este "invaginat" în terestru .
Dar, În curând, acestui "an al rădăcinii " îi urmează un "an al flor ii şi al fruc-
63
liP

tului", Vlăstarul se ridică rapid, se înconjoară de' atâtea frunze câte poate purta,
apoi face să-i ţâşnească axa într-un fascicol de raze (umbrele), care zămislesc
fiecare la rândul ci un fascicol de raze secundare (umbreluţe). Totul pare a fi o
exalarc a ceea ce a fost inhalat în anul precedent. O diastolă explozivă urmează
după o sistolă intensă. În inflorescenţă, ca mai înainte în frunză, creşterea se
divizează şi se subdivizează la extrem. Nu pentru a acapara spaţiul în toate părţile,
ci pentru a se dărui în toate direcţiile. Deasupra plantei verzi planează atunci, ca
un nor dc stele , multitudinea floricelelor, nu strânse între ele; ci reunite într-un
nod lejer, în umbrele, în cupole. Aceste floricele sunt puţin spectaculoase, puţin
colorate, în general albe sau verzui; mirosul lor e slab şi puţin caracteristic. Ele se
oferă, larg deschise, plane, bine etalate, cu staminclc care iradiază şi se împrăştie
în toate direcţiile : principiul iradierii este deci respectat de la un capăt la altul al
acestei dezvoltări, până în cele mai mici amănunte. Degeaba vom căuta aici flori
în formă de cupc, vase, de coroane, de pâlnii sau bcturi.
Această dezvoltare aeriană a rupt complet orice alianţă cu elementul "apă".
Planta nu coace fructe cărnoase, nici boabe zemoase; nimic altceva decât fructe
seci (akcnc). Ele apar ca mici fragmente condensate a1c tulpinii, dar sunt puţin
curbatc, în formă dc semilună. Motivul radierii se manifestă asupra acestor fructe
prin peri, ghimpi, perii sau negi etc . După formarea lor, rădăcina şi frunzele nu
mai au altceva de făcut decât să se durifice, să se lignifice şi să se usuce.
Dar iată o altă "notă" a motivului fundamental al Umbeliferelor; ea rezultă
din raporturile lor cu aerul. Nu numai că aceste plante se întind în domeniul aeri-
an prin frunzele şi florile lor, dar încep chiar să-şi însuşească aerul. Ele îl închid
când în teci foliare umflate ca nişte băşi ci, când în tulpini goale, în fructe, în rizo -
mi cu lacune aeriene. Din această cauză, Umbclifcrele tind să depăşească viaţa
vegetală şi să se apropie de cea animală. Căci planta normală nu poate cuprinde,
prin organizarea sa, decât solidul şi lichidul; elementul aerian şi caloric rămân
exterioare corpului său . Numai fiinţele înz estrate cu un suflet şi un Eu pot interi-
oriza procesul aerian şi caloric (respiraţia şi funcţia sanguină), să le domine şi să
dispună de ele. Sufletescul (astral) şi spiritualul (Eul) nu locuiesc în plantă, ci în
sferele activităţii cosmice (vezi începutul cărţii). Cu toate acestea, unele plante,
ca Umbeliferele, au o tendinţă de a-şi insuşi învelişul astral exterior pentru a face
din el un organism astral interior, susţinut de elementul aer. Ele sunt, până la un
anumit punct, "saturate de aer" de sus şi până jos.
Am spus mai înainte că, în regiunea narală, planta normşlă are anumite con-
tacte între organismul său eteric şi anvelopa astrală periferică. Acest lueru se
exprimă prin culorile şi parfumurile florii, formarea nectarului şi o uşoară pro-
ducere de căldură proprie. În aceleaşi timp, floarea devine deosebit de accesibilă
la o încălzire de origine cosmică, care îi permite să emită uleiuri eterice (esenţe),
uleiuri grase, ingrediente aromate şi condimente, ceară şi alte substanţe saturate
de căldură. Umb~liferele atrag aceste forţe în frunză, tulpină şi rădăcină.

65
64
 Toate plantele la care se constată ' .
astrale periferice in procesele vitale a~ mt~~~nţle anormal de puternică a sferei
şi
proccsel de int10rire fructificare coboară, dacă
se poatc spune, cu o treaptă,
cu această intervenţie anormal de puterni~~Sl I ltate~ dc a deveni veninoase. Căci
e
un etaj . Aceste procese se petrec in rcgiunea foliară şi până rădăcină.
in strucţie ŞI distrugere. Procesele ei vital
Rezultă că puţin nobilă
provoaca procese speciale de dec on-
este distrusă şi rămă şiţele el' e sunt paralizatc, molecula de albumină .
şi mai
de aici
incărcată
aceste fenomene se transpun intr-o regiune mai
de materie. Se formează substanţe
aromate, dar ele sunt mai
tră
o ravun vegetale rezultă din felul in care sunt oXle~ ". atura specifică a acestor
. , sun t molecule t . N a vre
dense, mai grele, cu un miros mai aspru decăt
mirosurile t1orale; organul nostru etence ale speciei respective. Iată de ce a cons_lltUlte formele astrale şi fortele
olfactiv le găseşte ceva aspru, neterminat, fad-acvatic sau sumbru-terestru, care c~te o~avun sp~ci-
să comparăm Levânţică Fiindcă
fiee. Ele sunt tot atât de caracteristice un vcgetale sunt strict
ne interzice le cu parfumul de sau de Trandafir. exteri oare. Trebuie deci sa" ne aşteptam
_ să ~.'
CI amIII! vegetale cum sunt formei e sa 1e
adevărata regiune a mirosului este aerian-caloricui, in timp ce cea a gustului este
.
n.oase foarte deosebite. Şi le găsim' Oenant~~Slm pnntre Umbelifere plante veni-
lichid-sol se poate acorda Umbeliferelor, cel mult, " o aromă gustativă sau o ŞI adevărata cucută sunt direct deri d' s (Joianul), Aethusa (Cucuta de apă)
cient sa ne reprezentăm pătrunderea Ip. entru apariţia lor este sufi-
idul, . " envate m acest ti P
savoare parfumată".
În realitate, Umbeliferele incep să int10rească şi să rodească chiar din frun- Cu aceste trei "note" ale . aln~rmal de profundă a int1uxului astral
zele şi din rădăcinile lor. Se găsesc printre ele legume nutritive, substanţe nutri-
. motivu UI fund .
t,?ul. Um.beliferelor. Dacă cititorul le-a in amental am enunţat esenţialul din
tive cu savoare de fructe, in cantităţi remarcabile, rezultate din frunZele lor une- răspândirii aceste; familii vegetale pe lob lţeles bine, el va inţelege şi legile
ori savuroase, din tecile lor foliare cărnoase din tuberculi şi din rădăcinile pline g u • nost~ ..
de rezerve alimentare. Dar atunci int10rirea propriu-zisă se atrofiază. Ea a cedat
.Un asemenea tip de plante va
dar insorite şi foarte aerate; el va fo:spera m rcgiuru ce sunt umede primăvara
prea mult din forţa sa etajului inferior. Culoarea este in general absentă, parfumul ceea ce vom găsi ţinuturile medite~al~1 var~a!'tele
in .sale cele mai evoluate. Est~
puţin perceptibil. Se găsesc in această familie puţine specii cultivate pentru deco- lumin oase , ale regiunilor temperate ncene şl .m ASia mică. Zonele umede dar
rarea grădinilor noastre. Să adăugăm şi faptul că toate Umbeliferele înfloresc tourile
•
stăncoase, vor fi de aseme mal nordice,
nea pe placul
păşunile
. .
lor, izlazurile ' pla
' -
~n stcpc şi savane. Nu evită nici tărmuril _ ~eestul tip; el se simte in largul său
vara.O a treianotă a motivului fundamental este următoarea: procesului care vine I ro. aştmi, căci acolo este obligat să lu te i
fi I .. ~u~url C tnartt: C
' . mal puţin răspândit in păduri
. .

de sus in jos, pe care l-am descris, i se opune o mişcare de jos in sus: urcarea tropice, el seafirmă cel mult la ain di P e impotnva formelor mediului său.Sub:
foarte caracteristică a substanţelor mucilaginoase şi a gumelor. Prin formarea poate trimite câţiva soli în Nordul ~ d ,_ dar n~clOdată în pădurea eeuatorială. ÎŞI'
l me
acestui gen de substanţe,procesul general de solidificare care provine din gazul pu cn e sale să devină "arbore"
'1 m epartat ŞI
" . pe ma ţimile munţilor. Nu stă •
'"1 "
păduri.
carbonie din aer, prin zahăr şiamidon, până formaţiunile
la şi până
lemnoase la t ore sau sa constituie In

lemn _ acest proces este frănat. rezultă

Procesul termic-acrian eoborâtor, din care
in mod normal uleiurile şi răşinile, loveşte
se urcă,
de procesul care inrnuietor, al
gumei şi al mucegaiului, născute dintr-un joc intre solid şi lichid. Am putea spune Posibilităţile curative ale tipului
că aceste substanţe mucilaginoase sunt mercurialc. Ele "amalg
amează"
intru-un
fel cosmicul cu terestrul fac şi să răsune
in chimismul pământului
un ecou stelar.
Îm bră ţiş â nd cu privirea actiunile ter .
lungul timpului, vedem degajâ~du-se câ~~~~t~ce rec~o~cute Umbeliferelor de-a
Din interacţiunea celor două
"procese" rezultă aşa-numitele"răşini
gurnoase, ŞI ceea ce este tipic acestei familii omenn principale. Putem întrezări
care sunt foarte caracteristice pentru Umbelifere. Într-o parte un element volatil şi Puterile sale se manifestă . II vegetale, sub aspect med ical, dar nu botanic
aprins pătrunde in domeniul solidificării,
iar in cealaltă
parte, dimpotrivă,
un ele- in regiunile mterne b'
m~ ~ mite ale organismului
d fi .
şi două tendinţe combină
uman, .eare ar putea fi comparate cu h bi .
ment durificator devine plastic moale. Aceste se in
Să menţionăm că procesullignificării,
Peisajele "exterioare" a .,tatun sau pelsaJe.
geneza latexul care tinde spre domeniul . sunt caractenzate ca d .. d
organism terestru Ele 1' " . omenn eterminate ale m i '
ui.
inanimat, al mineralului, rămâne
la Umbelifere pur eteric, adică
incorporat
" . rea Izeaza o colabo . " •
ca on c, intre sol şi elimat În acel . ~ 1 fi rare specifică intre solid>, lichid şi
arc UI
lichidului (ele nu se lignifică). Şi să mai menţionăm că norul de astralitate cos - o1 . . aş' Le lecare pe' . . . '
rgaruc, este caracterizat printr I bo isaj mtenor, fiecare domeniu
mică ce coboară deasupra plantelor aromatice şi zămisleşte in ele uleiuri şi esenţe, nţtonate mai sus . Se poate vo-o bico f a rare . specifi ca" a ce 1or patru elemente
me ti
parfum şivolatilizare, este ferm oprit la Umbelifere, intemniţat
in domeniul fiecare.regiune a corpului. r I oarte bine de un "cl imat interior" pentru
liehidului şi al etericului.
lante, cel ălalt fixează II ce 1 ext.eno. r îşi corespund. Unul
Peisajul interior. ş' I .
ă . Ieşte
z amls diversele
• P ocu acţiunilor lor curative.
67
66
b
•
*
VARIA NTELE FIZICE ALE TIPULUI
1. Sistemul glandelor este un domeniu organic care este accesibil, într-un mod
frapant, acţiunii Umbeliferelor. Aceste plante favorizează activitatea diverselor . Pentru a înţelege ce este un "( " _
glande digestive, a glandelor rnamare, sau, dimpotrivă, o frănează . Or, organele Ire; . pcn~ simţurile noastre Sunt ;e;c~st~b~~:esara o fo ă spirituală de instru-
rtTl
pos,b,lităţIle Incluse în "tip" T ' I P doar specnle VII , care realizeaz'
glandulare fac parte din organismul lichidelor şi din organismul eteric ce le - I . . IpU se compon' f tă de sner-i a
porta urnina faţă de culori L . a a, e specn aşa CUm se corn
pătrunde. Această organizare eterică dcelanşează în glande pro cese constructoare. o vedem ni ci - _. ,u~!!'~ '.'.-" .e perceQtibilă decăt.miritual: cu ~ . hii ,
Dar corpul astral pune şi el stăpânire pe activitatea glandelor şi provoacă în ele ~ (.. " e ea insa 1, vedem . - - . - - ". ~ nu
I~a perceptibile simturilor noastre. numaI co unle luminate. Culorile sun t
excreţia , deconstrucţia . Modul în care corpul eteric ş i cel astral colaborează în
Acum d - ."
glande este foarte asemănător pr oces elor vegetale. Ele sunt nişte organe ale acti- upa ce am încercat să facem .
Incepem să- I urmărim şi să-I r , . . Un portret al tIpulu i " Umbeliferelor" să
A '

vităţii vitale, dar nu servesc la desfăşurarea conşticnţei. Ritmul lor de viaţă con-
ter estre şi în "elemente" (nu ?asl~ pn~ toate realizările sale , în diversele z~ne
stă în "a acumula şi a excreta", Principiile formatoare ale glandelor oferă mii de medicală). om escne dec ât speciil e care au o i mpo~n ţă
posibilităţi de diviziune şi ram ificare, de la cea ma i mare simplitate până la
extrema complicaţie, - aşa cum am putut observa la o formă vegetală, în arh itec -
tura Umbeliferelor. Asemenea analogii fac şi mai uşor de înţeles raporturile care
există între glande şi aceste plante. 1. Umbclifcrelc din apă şi de pe maluri
Atunci când forţele f .
2. La om , Umbeliferele îşi desfăşoară acţiunea, oriunde corpul astral intervine în "U b . ormalt ve ale apei ăt d .
m eliferelo- " cele ale aerul . . I ' . pa run puternic În fi in ţa
organizarea lichidelor. Ele întăresc acţiunea astralului asupra corpului eteric, - Ia tri ' UI ŞI a e calduni t - ăb .
a trlUmful forţelor acvat ice care r tuni sun ma u şue şi respinse. A si stăm
favorizează deci secreţia . Există aici nişte posibilităţi terapeutice care înglobează
demo nstra prin două exemp'le ' d o, ullJes~, sunt modelatoar e, vitalizante. O vom
tot atât de bine acţiunea diuretică şi sudorifică cât şi expui zarea apei în hidropizie ; . . oua specu din gc I H dr
reg iunea mediteraneană şi În Asia. nu Y ocotyl, care trăiesc în
ele au şi puteri expectorante,

3. Ele ajută de asemeni corpul astral să poată diferenţia mai bine organismul aeri-
IiYDROC'OTYLUE VU
an al omu lui, atunci cănd acest lucru e ne cesar. Iată cum se explică eficacitatea 'LGARIS' Hydrocotylul (zis şi ''Suncul apei')
Umbeliferelor împ otriva acumulărilor de gaz din domeniul digestiv şi, în plus,
diferitele lor efecte ant ispasmodice. Spasmele sau crampele din domeniul respi-
Această specie europeană a pi er-
rat or sau circulator vor putea fi soluţionate. Astrnul, crampele epileptiforme, tusea
d~t :orţa redresării verticale. Apa şi
pa mantuJ au acaparat- o U '.
convulsivă, angina pectorală, figurează printre prescripţiile medicale ale 1 . nnzom
ung
. se caţără pe sol • scoa te Taă dacma
ă .
Umbeliferelor. Acestei acţiuni asupra corpului astral i se mai adaugă efectul anal -
din fiecare
. ~ nod şi continua" sa creasca, ,
ge zi c care se poate observa ici şi colo. Când corpul astral s-a legat prea puternic
ramlficandu_se când găseşte '1 ' I
de o regiune organică (tendinţă ccntripetă), aceste remedii pot să-I conducă spre d .' pn eJU,
_ e la aXlla frunzelor. Planta se
o destindere centrifugă.
mmulţ~şt~ În locurile umede, mlaştini
4 . Întrebuinţarea Umbeliferelor la condimentare, în alimentaţie, ţine mai mult de ŞI tu~baru, pe malurile râuleţelor în
gr~pd e câmpiilor ; ea pluteşte' cu
domeniul dietetic, decât de cel medical. Ele aromatizează şi condimentează ma i
placere pc apă. Frunzele sale şi-au
ales partea lichidă a mâncărurilor, ceea ce incită corpul astral să se ocupe şi mai
pierdut
. once tendintă. spre diIVlzare
.
mult de procesele digestive (pătrunjelul, anasonul, anisul, chimenul etc .)
Iar sub influenţa elementului ap';
adoptă. for:rne rotunde. Caracterul de
Umbellfera nu se trădează aici dec ât
pnntr-o margine onduJ ată, sau cel l ' . ' ..
tor frunze ies inflorescenle redu mI u t pnn mcrzu crenelate. De la axila anumi-
68 , se a SImple umbel • flori .
e, cu on puţin numeroase şi
69

•
neinsemnate ca aspect. Influenţa apei alu ngeşte peti olele şi măreşte frunz ele spaţiile internodale foarte strânse • Ş I.
•
"petio late" ( inserţia peţiolului in mijlocul frunzei) ale Hydroeotylului; dar când Inzestrat cu rădăcini adventive Ia
această plantâ creşte pc uscat, la lumină, frunzele sale de venite mai mici, se adună fiecare nod, se ridică o tulpină de
pe pământ in rozete, in timp ce axele in florescenţelor se alungese: o a doua grosimea unui deget, înaltă de peste
umbelă se formeaz ă atunci dea supra primei, pe care tulpina sa a traversat-o. ~n metru. Frunzele sunt mari, verzi,
Astfel, aspectul acestei plante oscilează după jocurile apei şi aerului, al umbrei si Inzcstrate cu peţiol uri lung i (mai ales
al luminii. Mirosul ei pătrunzător şi arzător trădează ceva despre aceste conflicte. celc de ~os), susţinute în partea de sus
În trecut, era numită " Herba cotyledonis aquaticae" şi era folos itâ pentru propri- a plantei de teci umflate, fin decupate
etâţile ei diuretiee sau contra bloeajel or activităţii abd ominale . Se spune că ~pcnat~, apoi palmate), bine inseratc
provoacă hematuri e la oi. In regiunea aeriană. UmbcJele mari
cu numeroase raze poartă umbelule
cu numeroase flori, iar întreagă intlo-
HYDROCOTYLUE ASIATICA Hydrocoty/u/ asiatic rescenţă, delicată, uşoară, planează
deasupra plantei . Când tăiem rizomul
Acest hydrocotyl creşte in India de Vest şi in China de Sud , in ape foarte calde curge un .sue aromatie răşinos, gal~
şi intr-un aer satur at de umiditate gr ea; rizom ii săi se alungese la nesfârşit, ben-deschIs, a cărui miros e suav, dar
căţăr â ndu-se ; din fiecare nod apare o pereche de frun ze cu o mică umbelă de flori . te ameţeşt~. Răşina moale, insolubilă,
Ai ci, forţele prol iferante ale apei şi ale aerului cald sunt şi mai intense, iar acţi­ c~r: se gaseşte aici, contine c icuto-
unea terapeutică mai puternică. Homeopaţii pre seriu această plantă impotriva xina, care este principiul foarte veni.
tendinţelor eezamatice, a îngroş ăril or cutanate, a ps oriazisului cronic, a nos al ace stei plante, ca şi cieutina
m âncărimilor şi chiar a lupusului. De asemenea, poate fi folosită in caz de diaree, alcaloid pericul os. '
in afecţiuni ale organelor urinare şi genitale la femei. Dim~otrivă, fructul conţine din
În ambele specii de Hydrocotylue se gă seş te o substanţă amară, Velerian a. abundentă esenţe, eumicol şi cym ol.
Am spus că substanţel e amare " inci tă corpul eteric să primească mai bine corpul Tulpina pn~elpală conţine, în afară de ră in ă veni ,
ast ral". Câ nd procesele etcrice sunt foarte favori zate prin habit atul acvatic, plan - cru, esenţe. Intreaga plantă ca ş i fi I Şd c:mnoasa, mult zahăr, fosfat de eal-
ta trebuie, intr-adevăr, să facă mari eforturi pentru a atra ge impulsurile astrale ce pătrunjel. ' I ruetu , egaJa un rrnros de ţclin ă şi o aromă de
condiţionează inflorirea, şi care sunt implicate, oricum, "in tipul" Umbeliferelo r. Intoxicaţia foarte gravă provoeatâ d .
nizarea astrală umană este atacata. ' " e..J.n..gerarca acestei Cucule arată că orga-
, mar mtâr 10 domeni I ' .
somnolenţa ebrietatc le . . u neu ro-senzonal: amcteli
. ' , argirea pupilelor a . . , ,
CICUTA VIROSA - Cucuta de apă mflamarea organelor digestive' o t de poi spas~e epIlepliforme. Urmează
' ·
1IZIC , . se e e nepotoht, difi ităti 1
a hmbii, respiraţia gâfâito . .. ICU ţI a deglu ti ţie, para-
Cucuta acvatică se comportă invers decât cele două specii Hydrocotylue, pe 1. - - arc ŞI convulSIIle ce pree d mortn .
caza ca moartea a surven'·t pri li e morţu . Aut opsl3 reve-
_ n su ocare pl ăm â 1 · · .
care tocmai le-am studiat. Aic i elementul aerian pătrunde puternic in domeniul sange. Vedem că: orga nizarea t lă ~ .nu ŞI crcrerul fiind inundate de
. d -' . as ra a a IOst atinsă în . ' . _
acvatic şi o îmblânzeşte, Îi subţiază frunzele, face din cle instrumente remarcabile mva eaza 10 creier şi in plăma-n . . cap ŞI m piept; sangel e
r - , Iar orgamsmul aeri .
pentru lumină şi aer, creează un spaţiu propice expl oziei, vol atilizări i forţelor Ilo- a,ara. Tabloul clinic a acestei i t . .. .nan, respirator a fost alungat
m
rale, sapă in tulpină lacune aerifere, ca şi în rizomul din apă. Aici aerul triumfâ Cueutei, a cărei trăsătură cara t ~XtIe~!1J apare, ca mversul procesulu i vegetal al
- d e ens lea esenllala este t .
asupra apei, sfera astrală coboară puternic În corpul eteric. 10 orncn iul rădăcinii . . ocmar tran~punerea aerului
Cucuta acvatică se găseşte În nordul şi centrul Europei, În Asia meridională Preserip!iile medicalc ale plantei re: I - .
la sudul Caşrnirului, apo i În Jap onia, deci in regiuni umede dar însorite şi nu prea a fos t întrebuinţată puterea sa ti zu ta direct de aici. Din vremuri străvechi
calde. Ea creşte ici şi colo în gropile pline dc noroi, la marginea eleşteelor, a flu- pelor tetaniforme ale maxilarul~ IdspasmOdtfieă, antiepileptică, împotriva eram-
viilor, lacurilor, mlaştinilor, turbăriilor, În arini şuri. Din rizomul mare şi plin de .
tuse convulS Ivă. UI, ar ma. ales în ang i 1- .
A fost fol os ită- - di ma peetora a, Iar uneori în
-b" 10 ismenoree pentru 't· I
v iaţă, asemănător unui morcov, având mari goluri de aer care ocupă În întregime sIa It; a fost de asemcnea întrcb . la ' ' . _ a s unu a un corp as tral
um tă ca analge zle 10 COlO prese şi unguente pe
70
71
neînsemnate ca aspect. Influenţa apei alungeşte pctiolele şi măreşte frunzele ~paţiile internodaJe foarte strânse, şi
"petiolate" (inserţia peţiolului în mijl ocul frunzei) ale Hydrocotylului ; dar cănd Inzestrat cu rădăcini adventive la II\
. nod' Se ridică o tulpina
această plantă creşte pc uscat, la lumină, frunzele sale devenite mai mici , se adună fiecare . - de
pc pământ în rozete, în timp ce axele inflorescenţelor se alungesc: o a doua grosimea unui deget, înaltă de peste
umbelă se formează atunci deasupra primei, pe care tulpina sa a traversat-o . ~n metru. Frunzele sunt mari, verzi. ; -;;-" ~~ . . " ./ '" ,/ '/ --'
Astfel, aspectul acestei plante oscilează după jocurile apei şi aerului, al umbrei si InZestrate cu peţiol uri lungi (mai ales
al luminii. Mirosul ei pătrunzător şi arzător trădează ceva despre aceste conflicte. cele de JOs), susţinute în partea de sus
În trecut, era numită "Herba cotyledonis aquaticae" şi era folosită pentru propri- a plantei de teci umflate, fin dcc upate
ctăţile ci diuretice sau contra blocajelor activităţii abdominale. Se spune că ~penate, apoi palmate), bine inserate
provoacă hematurie la oi . In regiunea aeriană Umbclcle mari
cu numeroase raze poartă umbelule
cu numeroase flori , iar întreagă inl1o-
HYDROCOTYLUE ASIA TlCA Hydrocotylul asiatic rescenţă, delicată, uşoară, plancază
deasupra plantei. Când tăiem rizomul
Acest hydrocotyl creşte în India de Vest şi în China de Sud, în ape foarte calde curge un .suc aromatic răşinos, gaJ~
şi într-un aer saturat de umiditate grea; rizomii săi se alungese la nesfârş it, ben-deschIs, a cărui miros c suav, dar
căţăr ându-se; din fiecare nod apare o pereche de frunze cu o mică umbelă de flori . te ameţeşte. Răşina moale, insolubilă
Aici , forţele proliferante ale apei şi ale aerului cald sunt şi mai intense, iar acţi­ c~r: se găseşte aici , conţine cicuto~
unea terapeutică mai puternică . Homeopaţii prescriu această plantă împotriva xma, care este principiul foarte veni-
tendinţclor cczarnatice, a ingroşărilor eutanate, a psoriazisului cronic, a nos al acestei plante, ca şi eicutina
măncărimilor şi chiar a lupusului. De asemenea, poate fi folosită in caz de diaree, alcaloid periculos. '
in afecţiuni ale organelor urinare şi genitale la femei. Dimpotrivă, fructul contine din
În ambele specii de Hydrocotylue se găseşte o substanţă amară, Veleriana. abundenţă esenţe, cumicol şi cyrnol,
Am spus că substanţele amare "incită corpul eteric să primească mai bine corpul Tulpina prin.cipală conţine, în afară de ră ină ve ' ..- _
astral". Când procesele ctericc suni foarte favorizate prin habitatul acvatic, plan- cru, esenţe. Intreaga plantă ca şi ~ t 1Şd .,mnoasa , mult zahar, fosfat de cal-
ta trebuie, într-adevăr, să facă mari eforturi pentru a atrage impulsurile astrale ce pătrunjel. , ruc u, egaJa un miros de ţclin ă şi o aromă de
condiţionează inflorirea, şi care sun t implicate, oricum, "în tipul" Umbeliferelor. . Intoxicaţia foarte gravă provocată de in' • . . '
ruzarea astrală umană este atacată mai întâi Îgcrarca a~estel CUCUle arată că orga-
somnolen!ă, ebrietate lărgire' p:'1 1 n domemul neuro-senzorial : ameţeli,
CICUTA VIROSA -Cucutadeapă inflamarea organelor digestivea :u edor, apoi spas~e cpileptiforme. Urmează
Jizie a limbii, respiraţia gâfăito~resşe. e e njepo/toht, dificultăţi la deglutiţie, para-
Cucuta acvatică se comportâ invers decât cele două specii Hydrocotylue, pe 1caza- ca- moartea a survenit .
l
~
convu Sll e ce preced m rţi A
o II . utopsia. reve-
• pnn SUIocare plămânul şi . l fi' .
care tocmai le-am studiat. Aici elementul aerian pătrunde puternic în domeniul sange. Vedem că: organizare tr 1_ ~ . crereru iind mundate de
. a as a a a rost attnsă În .
mvadează în creier şi in plărnân, iar o an ' . cap ŞI m piept; sângele
A •

acvatic şi o îmblânzeşte, îi subţiază frunzele, face din ele instrumente remarcabile

pentru lumină şi aer, creează un spaţiu propice exploziei, volatilizării forţelor Ilo- afară. Tabloul ci inic a acestei it ' rg. ismu l aenan, resplTalor a fost alungat
rale, sapă in tulpină lacune aerifere, ca şi în rizomul din apă. Aici aerul triumfă C ucutei,. a cărei trăsătură cara t n oxicaţn
. ti _ .
apare ca inversul I .
procesu UI vegetal al
c ens lea esenuat ă este to . . ......
m domeniul rădăcinii.
A

asupra apei, sfera astral ă coboară puternic în corpul eteric. . cmar tr""spunerea aerului
Cucuta acvatică se găseşte în nordul şi centrul Europei, în Asia meridional ă PrescripţiiJe medicale ale plantei rez I - . ".
la sudul Caşmirului, apoi în Japonia, deci în regiuni umede dar însori te şi nu prea a fost ÎntrebuinJată puterea s t' u ta direct de aICI. Din vremuri străvechi
a an Ispasmodlfică antie 'l ti - •
calde. Ea creşte ici şi colo în gropile pline de noroi, la marginea eleşteelor, a flu- pelor tetaniforme ale maxilarul . d . : pi ep lea, Impotriva eram-
ui, ar mal ales in angin t 1-'
viilor, lacurilor, mlaştinilor, turbăriilor, în arinişuri. Din rizomuJ mare şi plin de tuse convulsivă. A fost foio ită î di a pec ora a, Iar uneori în
SI In Ismenoree pentru ti 1
viaţă, asemănător unui morcov, având mari goluri de aer care ocupă în întregime s Iăbit; a fost de asemenea' tr bui _ ' a s imu a un corp astral
m e umţat ă ca allalge~ic in cornprese şi unguente pe
70
7/

t
 '1 la gută şi reumatism sau, medical, Ţelina a fost Întrebuinţată contra spasmelor toracicc însoţite de angoasă
a combate durcn e
trU I şi, pe de altă parte, în cazul în care corpul astral intervine prea puternic în orga-
bază de Cucută (radix, herba): pen " lantă induraţiile glandelor, eczeme ~
chiar la cancer. Au fost îngnJlte cu ace~ta iaborarea dintre procesele astra.le ŞI nismul lichidelor. Ea diminuează sccreţia lactată, reduce inflamaţie dureroasă a
pustuloase. În general ea I~fluen;~::l ~~anismului omenesc (domeniul ntmlC
sânilor, Sucul rădăcini i sale a fost folosit împotriva catarului pulm onar şi al tusei ;
. " domeniul median ŞI supe apoi, contra retenţiilor de urină, a dureril or de orice fel ale rinichiului, contra for-
eten ce m . mării nisipului şi calculilor urinari, - a fost încercată în hydropizie, gută şi reuma-
şi domeniul neura-senzon al).
tism. O Umbeli feră care este în acelaşi timp o halofită (plantă a sării) poate inci-
ta organismul să-şi piard ă sarea pe care o conţine în exces. Această acţiune asupra
AP!UM ORA VEOLENS - relina sălbatică depozitelor de sare se extinde în tot corpul, până la piele.

Accastă vegctală se alătură ~rece­

dentelor prin înrudirea sa cu ţeh~a" dc OENANTHE AQUA TICA * - Mărăraşul sălbatic de apă
" ( I tă noduroasă care se taraşte
apa opan . )
" în noroi cu flon atrofiate . Aceast ă plantă din Europa şi din Asia occidentală creşte în apele puţin adânci,
în apa sau , ._
Ţ sub forma sa sălbatlca, creşte
· calde, mâl oase şi puţin aerate: eleştcie, gropi , braţele mlă ştinoase alc fluviil or.
1
ema, . ării
în lagunele sărate şi pe malul m 1: Forma sa este foarte sensibilă la acţiunile apei şi aerului; frunza şi întreag a
tul in se adaugă elementulUi în făţ işare a plantei pot să se schimbe. Sub apă, aces t vegetal trăieşte mult timp,
Elemen sal . '
" Cenu<a Ţelinei sălbatice conţine tulpina sa se poate alungi până la opt metri şi să devină groasă ca braţul,
apa., 'd '1" fier găunoasă, spongioasă, căţărătoare . Naturile emit rădăcini adecvate fiii forme, în
20% c10rură de sodiu, aCI SI ICIC, I -'
e de arsenic şi de arama. fasc icole lungi . Frunzele care cresc sub apă sunt reduse în între gime la ni şte fila-
mangan, urm
mente, oa recum asemănătoare cu cele de Ranunculus (piciorul coc o şului) . Pe
E ste o pl
antă bianuală, care se con-
"dă . -
densează în primul an într-o ra ema mal , la aer, aceste frunze se modifică imediat, ele se arată fine şi bine decupate.
u or tuberculată, cămoasă şi produc.e Tulpina găunoasă se ridică şi ea, purtând umbele florale de o mărime mijlocie. În

frunz
ş CIin formă de mâini, între simpli-
tatea frunzei rotunde, întregi, . a
.
timp ce planta subacvatică poate să-şi continue mulţi ani viaţa vegetativă şi să
crească fără întrerupere, forma vegetală de deasupra apei e bianuală şi uneori

Hydrocotylului, şi decupajul penat sau
di itat al multor Umbelifere. În al
~ I an apare tulpina goală pe
d OI ea
. "
dimall
- ntru, care emite rmci u edă
inflorescente. Această plantă pos
miros propriu pe care l-am putea
chiar anuală. Este vorba deci despre o fiinţă încă foarte plastică calată pe infl u-
enţel e exterioare (mai ales creşterea şi descrcştcrea ape lor - n.t.) . În cenuşa ci se
găseşte mult siliciu şi argil ă.
mbele Din punct de vedere medical, această plantă a fost folosită în maladiile zonei
toracice, unde mctabolismul intervine prea puternic în plămân , provocând aici
d isoluţii şi inflarnaţii : în catarul pulm onar, tuse cronică, bronşită fetidă,

numi. ..sa1""
un imc .
Ea preferă ţinutunl c bronşectazie, tuberculoză pulmonară cu febră şi transpiraţii nocturne, astmă; afară

umede şi foarte ploioase. . de acestea, în durerile de cap şi inflarnaţiile ochilor. Această plantă care prolife-
Omenirea de altădată reslmţea 1 d si sărat ca o descindcrc rcază în domeniul acvatic, care se umple de aer, - şi carc se transformă atât de
. I viu în elementu urne , .. puternic atunci cânt se scaldă în aer, - poatc interveni într-un mod absolut corcs-
coborârea procesulUi vegeta " Ţ l' s-albatică o plantă a morţu, a •
" . ăzut ID ema punzător în patologia umană.
tntr-o lume subterana ŞI a v . " ălt orea florii deasupra tene-
I . . O utut observa ŞI 1D ,....
monnintelor şi a dohulUl . ar s:~ p _ . _ lanta din care se împleteau
· -
lta Ţc1ma sălbatlca, era p li . Ea
brelor; Ţelina. înru.d cu . ' . i istmice _ o plantă a vese I.el.
cununile învingătonlo r Jocunl?r.nemelce~ăI t un templu unei divinităţi chto:
po sedă ambele calităţi. La Selmontc, s-.a" .ţaa i s a consacrat Ţclina, ca planta
ium <1 carei -
nice, subterane, care se numea Ap '(
. al" - O · punct de vedere * Phellandrium aquaticum
ntu a. . m ului astral este frapanta. m
Şi aici acţiunea asupra orgams 73
72
 supli . Sănicioara a fost numită
"b 1 a ŞI
.
OENANTHE CROCA TA - Chimionul de baItă rusturc
~ de p ădure' . M'IT0SU 1 sau -
este patrunzător şi aromat. Sănicioara
Această plantă îşi are patria în Franţa meridională, Spania, Maroc, iubeşte conţm.e _mult calcar şi siliciu, ca şi
locurile umede, dar arc nevoie, în jurul său,
de un soare mult mai puternic un şi sapoll1~a, . esenţ:, ră şini şi taninuri în
aer mai uscat. Ea primeşte în general influenţele aerului umed oceanic. În primul to.at~ p ărţile ei. In consecinţă, ea con-
an, acest Oenanthe emite nişte frunze de un verde aurit, tri-penate, oarecum sht~le un remediu cunoscut din tim-
asemănătoare cu cele ale Ţelinei şi şi
un rizom scurt inelat, alecărui rădăcini - nu punle străvechi.
umflă
rizomul _ se în tuberculi, depăşind lungimea unei mâini. Un suc Iăptos şi Este folosită în contuzii trivi
galben umple aceste organe subterane. Anul următor tubulară ridică,
tulpina se
toat 1 . .
e eziunile exterioare , caci
' s nVIIl,
- ' ea
antrenează cu sine câteva frunze pănă jumătatea înălţimii,
la divizează
apoi se in accelerează vindecarea rănilor le
10 până la 15 raze, care poartă umbelule albe, distincte. - Mult mai multe procese curătă supurcază şi J
aeriene şi calorice sunt transpuse aici în întunecimile umede decât la speciile opreşte
. pe c

anumită
e e careI '
_ hemoragiile. Există aici o r i
t~
prccedcnte. Faptul se exprimă în producerea substanţelor foarte iritante. ( C ' analogie cu A mica
. -~~'-"
. J.<.....-
Contactul cu rădăcina proaspătă inflamaţiaşi
poate provoca umflarea mâinii. (Se · omposee), cu atât mai mult cu cât -;-:.r~..:s~~
remarcă faptulcă această măsură
proprietate este într-o redusă
mult mai la cele- ŞI aceasta, Sănicioara, linişteşte ~~
lalte Umbelifere, de exemplu la Pătrunjel şi Angelieă.)
la rădăcinilor
lngestia de hemoragiile interne ale plămânul . .l
Chim ion de baltă provoacă violentă inflamaţie
o şi această
a organelor digestive
st 1" . UI,
o~.acu ur, mtestinului şi vindecă hematuria
maţiile ~~ . -
. ' Se întrebuinţează cu succes în infla-
otrăvire poate fimortală. lnflamaţia urmată
e durează
de spasme care ore, saliva L
tractusului digestiv (gât st
. ' omac, intestin)
esanghinol entă, faţa sfârşit,
e verzuie. La şi îşi
bolnavul cade brusc pierde umma atenuată a zo nCI. d c su b -pădure aerul . - -
portatc dc această plantă într . . . ' . sanatos al pădurilor, sunt trans-
apoi îmbră cate de procesele '1"
. _ ' -o aspiraţie dinamică - - 1
În corelaţie cu puternicul său organ-rădăcină, acest Oenanthe acţionează
cunoştinţa.
SI icioase ŞI fixate într-un si
. ,pana a humusul intunecat
vita . anmurile se acumulează ărturi
· 1T . '
asupra sistemului ncuro-senzorial. A fost întrebuinţat
împotriva diferitelor boli de ,ma unsmd o
r-un sistem radicular foarte
rcstrâng
lepră, afecţiunilor şi
t t .
rac at, mtcrvinc cu mai mult' c _ _ . cre a astralului carc, con-
piele, în lchtyosis, în general împotriva cutanatc rezistente
urmeaza un proces de expiraţic mode ată
a torţă In ctcnc Ac tu'
. ' . cs I proces de aspiraţie îi
_
chiar in meningita seroasă;de asemenea, la începutul epilepsiei, in apoplexie în şi nută şi stăpânită. Iată de ce părtilc a; al puţm mal constrânsă - o iradiaţie reţi­
paraliziile care îi succed. E vorba aici de forţele
anticonvulsive asupra corpuluic
oricnta forţele format oare ale SI: .t ,r IlcU are ale acestei plante sunt capabile de a
astral, pe care le-am semnalat deja la Umbeliferele preecdente, de unde deeurg S emu U1 ncuro se . 1
sistemului metabolic şi, în consecintă Iav . - n:ona m direcţia sângelui şi a
· A •

şi o indicaţie în astm, tuse convulsivă şi catarul bronşic cazul rănirii corpului fizic a inil atiei onzcaza acuvnatea corpului eteric în
ama ICI ŞI a dezorgani - ..
D"
impotrivă, forţele antispasmodi
'
' zarn procesului-sanguin.
m hferc sunt aici diminuate, ca şi actiunile di ~ constatat la precedentele
U beli ice pe care le-a
2. Umbclifcrele pădurilor
ale eliminării glandulare. . iuretice, sudorifice şi alte excitaţii

SANICULA EUROPAEA - Sănicioara (Ciuboţica-ursului)

AEGOPODJUM PODAGRARIA - Piciorul-csprci
' ,' .
Ea prosperă în soiurile umede şi umbroase ale pădurilor de foioase, (sau
mixte) din Europa, Asia mică şi Africa de Nord. E o plantă vivace care-şi con- Este o plantă cc creşte însc umbra
văile împăduri te. De acolo
umed- . .
răs ând a ŞI pe s~lunle mobile,
<"
păduri şi pe
struieşte un rizom aproape orizontal, care se ramifică mult cu vârsta, înzestrat CU pădurii
în
p~ lcŞtc pe locurile cu păduri tăiate, luminişuri
fibre dese. Din el apar frunzele bazale, lung peţiolate,
divizate sub formă
de
la liziera pe mar'gi '1
m erau eţelor ŞI - '1 '
umbroase, sub pomii fructiferi . _ fârsi ~aun or, de-a lungul gardurilor
,
mâini, de culoare vcrdc-aurie. lnflorescenţa se înalţă în fiecare an deasupra aces-
tui buchet de frunze, din care duce cu sine câteva; planta emite lungi pedunculi
dirvizate
. ' ŞI m s arşit m g -di " F
până dc trei ori ' seamana
_ 7 • , ra mr. runzcle sale largi
popu ara franţuzească de "petite An g eli que ". Piciorul-caprei unde ŞImultă
I _ cu cele dc Angcli 7 d . '
purtând la extremităţile lor ombelule foarte strânse de floricele albe sau roz. .. ca, c conţine denumirea
apă -
Fructul însuşi exprimă acest principiu iradiant, cu ghimpişorii săi curbaţi sau 75 <

74
90% - ceea ce nu împiedică să fie aromatică . Ca şi la alte Umbelifere de pădure, amare .
rizomul acumulează o mare vitalitate şi n-o cheltuieşte În Întregime În favoarea
. Rădăcina de Talpa Ursului era considera' _ .
procesului flora!. Cănd inflorescenţa s-a Înălţat, cănd a Înflorit În umbele mari, anlIepJleplic. Era primită de as ta m Evul Mediu ca un bun
albe, frumoase, când s-au format akcnele uscate, asemănătoare oarecum seminţe­ emenea ca un remediu t . il .. .
stomacului şi intestinului " ,. se tribui In In amaţule pnn răceli ale
lor de chimen, şi cănd planta s-a veştejit, atunci încep sub pământ o creştere vigu- , a fi urau ŞI propri VI · di . .
(akena) constituia un amispasmod. S ea,. rgesnve Iar fructul său
roasă şi o puternică ramificaţie. Rizomul emite o mulţime de stoloni, ale căror fiind mai strâns unite c I ' lC. .c poal~ observa ca: umbelifercle câmpiilor
_ U WTIllla ŞI cu caldur . ~ .. '
vlăstarc termina!e vor da, anul viitor, inflorescenţe. padurilor, au o actiune mai puterm . a cosmic ă decat umbcliferele
Piciorul caprei păstrează deci, În domeniul rădăcinii, activităţi pc care nu le , rea asupra organismului astral .
transmite procesului flora!. EI pătrunde cu vitalitatea sa domeniul terestru-mine-
ral, conferă formă acvaticului, îl aromatizează, îl acrează, îl încălzeşte. Aceste
procese-rădăcină fac din el o plantă medicinală şi din această cauză a fost con-
DAUCUS CAROTA - Morcovul
siderat de-a lungul secolelor ca un remediu bun împotriva gutei (podagra). În Patria de baştină a acestei specii
această boală, corpul fizic scapă formării severe pc care i-o impune Eul, corpul
neobIşnUIte şi multiforme, a cărei
astral se străduie să înlocuiască Eul; o deconstrucţie care nu mai este stăpânită de mare plasticitatc a dat mult de furcă
Eu, care se traduce prin depozite şi acumulări de săruri. Tocmai acest proces e botaniştilor, este regiunea mediter-
combătut de Piciorul-caprei (Egopoda). Această planta realizează un echilibru aneană. Ea preferă câmpii le uscate
precis Între procesele aerului (astralului) şi ale căldurii (Eul) cu lichidul (etericul) sau sărace, deşi puţin umede, dar mai
şi solidul (fizicul). Şi aici, acţiunile antispasmodice, analgezice şi glandulare sunt
ales . soIurile nisipoase-palustre.
diminuate in comparaţie cu celelalte Umbelifere. L.umma, acidul silicie, apa, humusul,
caldura, acest amestec armonios de
e1emcntc dă aecstui tip de plantă posi-
3. Umbeliterele câmpiilor bilităţi ideale de dezvoltare. "Daucus
carota" este un rcprezentant deo sebit
~e bine cc~ilibrat al tipului
HERACLEUM SpHONDYLlUM - Talpa Ursului U"?belIfcrelor . Este şi cea mai per-
fectă plantă alimcmarâ oferită omului
Această umbeliferă caută câmpiile acide, umbroase şi umede sau luminişurile
d.e către aceast ă familie. Ea reprezin-
umede. În ca, "tipul" apare mai puţin delicat decât la plantele precedente. ta, prmtre Umbelifere, un centru
Principiul aromatic c invins de un mediu acvatic umbros şi acid. Amândouâ prin- armonios, analog cu cel al trandafiru,
cipiile se luptă. Expresia acestui conflict este variabilitatea extremă a formei lui printre Rozacee.
foliare. Uneori frunza este simplă, cu marginile unite, alteori o găsim decupată în Frunzele sale, divizate uneori
lobi , mai mult sau mai puţin grosolan penată, în funcţie de altitudine, de lumină, chiar în patru, provoacă În primul an
de umiditate, dar nu este plată, ci ondulată, "increţită", Aceasta provine din fap- formarea unei rădăcini cărnoase de
tul că creşterea se opreşte În regiunea marginilor şi nu in limb. Acest aparat foliar culoare galben-portocalie· care
destul de puternic hrăneşte un rizom a cărui energic vitală este enormă; el emite conyne intre 6% şi 12% zahă; (nicio-
fără Încetare mlădiţe. Debordează un suc galben, aspru, care contine în afară de
dală ~mldon: această substanţă solidi-
glutamină, arginină (constituanţi ai albuminelor), galactan, araban (un soi de ficată lIpseşte Umbciiferelor. Ele au
gume, intermediare intre zahăr şi celuloză). Din acest rizom se Înalţă, primăvara, doar zaharuri solubile, gume şi
axa florală găunoasă care poartă mari umbele cu flori numeroase. Acestea au un mucI1agll .) Afară de acesta În
parfum foarte dulceag, care zăpăceşte puţin - ca un miros greoi de anis - ce rădăcină se g ăsesc : pcctin ă, in;zită,
aminteşte trimetilamina. Primăvara, planta În întregime are un uşor miros de mor-
cov; frunzele sunt uşor aromate, dulci, rnucilaginoase, - iar mai târziu aspre şi ... Descriereaaceasta se referă la Morcovul ~ I' '.
covul cultivat, ce derivă din cI. sa batic, deseori considerat o buruiană, şi nu la mOT-
76
77
b
n

lecitină, glutamină, fosfatide. Colorantul său galben a fost numit caroten. "astralizată" decât Morcovul .. . •
. , mal puternic pătru - d
Carotenul (sau carotina) se găseşte în lumea vegetală aproape în toate frunzele, condimentată . Pătrunjelul contin ' . . ' . nsa e aer, de câldură şi mai
poate provoca umflături pe bra' ţ e.unflPnnelPlU mtant: contactul cu rădăcinile sale
unde se învecinează imediat cu clorofila. Apare de asemenea în culorile fructelor , ŞI m amana piei' S '
şi florilor. Este o substanţă înrudită cu lumina: descoperiri recente au dovedit din sau ar fi o otravă mortală pentru ' ~ ' E' 1, e spune ca frunza şi fructul
fi ' pasan . i s en ţa sa e '
r ce în ce mai clar că, ea joacă un rol deosebit în absorbţia de către plantă, a energi- ructe, conţme apiol. Această subslan" . are se gaseşte mai ales în
. I ,.. eunpretmsab rtivf .
ilor luminoase, pe care le face să coboare până la rădăcină. În organismul ome- in pus, un afrodiziac. Dar Păt "1 I . o IV, roarte mtrebuintat şi
- " runJe u este mal ales ' . "
m rctenţiile de urină ' a fost • Iă _ _ un puternIC diurenc eficace
nesc, carotenul devine vitamina A, care acţionează în vitaminizarea organelor ' . . '. ' , m ega a masura folo it f '. . '
nmchiuhn ŞI ai vezicii prostat 't " SI ma ecţiunile unnare, calculii
î

'
senzoriale (şi a ectodermului la embrion), găsindu-se într-o mare concentraţie în , ' I a ŞI gonoree Răd' " _ ." .
purpura retiniană. - Cenuşa acestui Daucus carota arată şi ea relaţii deosebite cu efectele sale digestive în afc iţi 'l .. acma e mtrebumţată pentru
11 C lUnI e stom aculUI ş i A • _~ •

versal apreciat în calitate d di • I in gastn ta. PatrunJelul este uni.

lumina: ea conţine cantităţi notabile de acid silicic (1-5%) şi de fier (1-2%) cu ' e con iment. In medicina act F . .
d
urme de cupru, cobalt, nichel şi arsenic. -AI doilea an de viaţă a acestei plante e mo era hIperactivitatea tiroidian - A . '1
.d .
ŞI e dinti se explică 'p rin fort,
a. cţruni e sale anal
ua a este folosit pentru a
. •
gezice rn durerile de urechi
consacrat tulpinii florale, care urcă impodobindu-se cu frunze încă şi mai subţiri .' .. ,a pe care o au Umb Iif 1 d
şi mai fine, şi care se desfac într-o remarcabilă umbelă serni-sferică. Umbelula
cand asupra lor se exerci tă o astraJitat e J ere cea uşura nervii atunci
reumatism şi impotriva iritaţiil e prea puternică. A fost întrebuinţat şi în
centrală este adeseori înlocuită printr-o floare unică, mai mare decât celelalte şi . Il or cutanate provocat de , .
de msolalii. e e mţepatunle insectelor şi
de o culoare purpurie. După fecundare, umbela de flori se închide în formă de
cuib. Dar principiul radiant acţionează până în fruct (akenă) care se acoperă cu
ghimpi inofensivi .
Rădăcina Morcovului sălbatic, cu procesele sale luminoase şi silicioase, sti- CARUM CAR VI - Chimenul
mulează capul, mai ales la copil, şi îl ajută să se clădcască pornind de la forţele
Din această pJ tă .
periferiei cosmice, prin sfera senzorială. În plus, Eul şi corpul astral pot folosi an , - ca Şl la Anason şi Mărar .
uarc, ~ fructele sunt cele care se • t b . ' ce vor ti descrise în contin-
procesele luminoase şi calorice ale acestui vegetal pentru a interveni cu putere în . rn re umţează
ŞI ca remedii, . atât în ca lita d
1 te e condiment, cât
procesele eterice constructive ale regiunii metabolice şi până în geneza oaselor.
Într-un metabolism astfel "iluminat", paraziţii organelor ;ligestive nu pot trăi'. În acest tip (Carurn) se inelud 22 de snecii .
pcrate din vechiului continent da ' . CPJe~u, care. locuiesc la nordul zonei tem-
-Pentru aceleaşi motive, Morcovul este o plantă alimentară importantă în ăd ă ' . - , 'ŞI in a irorma ŞI Chil S "1
ra aCInI noduroase cu tubcrcu 1·I. e. pecn e americane au
creşterea animalelor tinere, iar Rudolf Steiner a recomandat-o în mod deosebit în
acest scop. - Rădăcina de Morcov sălbatic este considerată diuretică şi Carum Carvi, care e "chimenul " nostru
ŞI m Nordul Alpilor pănă în N ' poate fi întâlnit in toală Europa dar
• A A A • A •

afrodiziacă; fructele sale ar favoriza menstruaţia şi concepţia, fiind în acelaşi timp .

, orvegia septentnonal - . A . . '
Este o plantă a preriilor şi a rigol J d " . a ŞI in sra nordică şi central ă .
A

diureticc; organismul lichidelor este pus astfel sub controlul corpului astral.
I . e or e mgatIe' creşte - ,
Vedem revenind aici motivul "tonifierii corpului astral", motiv propriu a uvionalc, pe marginea lacurilor şi e văi â:. . pe carnpre, pe pământurile
Umbeliferelor. PJanta urcă şi pc v ăile alpi p . ' p na in ţmutunle Germaniei de Nord
me, apare Ş I pe g h ti . .
tăcute de oi, în jurul stânelor L I ' di ro o işurilc torentelor, pe cărăriJe
. a a ntu ne ea devi itic ă Î
tru a fi perfectă, ii trebuie un sol umed ' . ~e .plIea. ntr-un cuvânt, pen-
PETROSELINUM HORTENSE - Pătrunjelul de grădină altfel ceea ce exprimă pri d I ' multa lumină ŞI căldură solară. Este de
, ' n ezvo tarea lor frunzei _
carnoase, care se transformă aproa . dia . e .care emana pseudo-teci
Planta sălbatică este probabil originară din regiunea mediteraneanăde sud-est R ăd ă . pe Ime lat m limbi des ' r i ' . .
a acma cărnoasă amintind pe . pa, ,lţI ca mşte fire.
1" ' cea a morcovulUl se fo •• .
şi din munţii Africii de nord-vest. Această plantă iubeşte locurile pietroase, UI an (Inspiraţie) de formare a acestei lante . ' _rm.eaza in timpul primu-
Însorite. Conţine mult mangan iar cenuşa seminţelor sale are 0,5% oxid de fier. - la începutul verii (expiraţie), ca reduce fi ' bianuals, m nrnp ce în al doilea an ,
Frunzele sale sunt mai strânse şi mai contractate, mai lucioase decât cele ale lui formă de umbrelă. Acestea s'au eliberar drum?asel e sale umbele albe, plate, în
Daucus carota, dar tot atât de divizate. Şi această plantă este tot bianuală, dar mai mvolucre, nici involucele la baz '1e onee element foliar; ele nu au nici
tate, iuti, se coc la slărşI'tul lunii ~ glrupun or florale. Fructele uscate, condirnen-
, u tu le acţiune r ă l d u ri i .
* Regimul morcovului este foarte indicat in cazul viermilor intestinali . A se vedea şi Beta vul- turaţia lor. Frunzele provenite dintr. ' I a ca urn eS,tIvale preeipitând ma .
garis. un so umed fumlZea7A un furaj excelent, iar
78
79
t
 au o foarte puternică acţiune asupra organismului fizic. În afară de acesta, in
ţă din dccoctul de Chimen există zahăr mucilaginos, care este fortifiant pentru activi-
nectarul curge din a b un d en
tatca Eului. Din toate aceste substanţe, rezultă o acţiune asupra activităţii neuro-
micile flori. .
senzoriale care rezit ă în mod secret În organele digestive. S-ar putea nwni <o
Analiza cenuşii fructelor ne rev~­
metamorfoză subconştientă a percepţiei noastre senzoriale> ceea ce rezultă din
lează un conţinut destul dc. bogat m
ingerarea acestui remediu. Suntem incitati să vedem ce se petrece în digestia
acid silicic (3,5%) şi în oxid de rile
noastră. Lichidele organice, devenite letargice, sunt puse de el în mişcare. - În
(3,6%). Aici se exprimă legătun .e
crampele stomacalc, gaze ale stomacului etc., omul îşi percepe' puternic organis-
puternice ale acestui vegetal cu lumi-
mul său intern. În locul acestei percepţii morbide, decoetul de Chimen instaurează
na * . o percepţie exterioară metamorfozată. Cealaltă percepţie slăbeşte şi vindecarea
E de la sine înţeles ca o asemenea
începe.
plantă (in special seminţele) să aibă _o
actiune încălzitoare, fortlfiant~, O altă acţiune a dccoctului de seminţe de Chimen este aceea de a favoriza
. a stomacului şi intestmulUl, sccreţia lac tată la femeie. Este reacţia procesului descris mai sus. Orice percepţie
asupr . . exterioară provoacă reflexe, procese inconştientc de apărare. Lactaţia normală
stimulând glandele digestive . ş~
secretia laptelui. Datorită puternicei este o reacţie de acest gen fată de acţiunile senzoriale provocate de către copil.
Dacă procesul senzorial este prea slab, el poate fi stimulat prin decoctul de se-
vitalitiiţi luminoase şi calorice ~ flo-
rilor şi fructele sale, ea tonifică SIS- minţe de Chimen. " În acest decoct, se află răşini, ceară, substanţe care trezesc pu-
temul metabolic omenesc, poate cner- ternice reacţii fizice numai prin consistenţa lor. Ele se aseamănă deci, într-un anu-
gaa un corp astral slăbit şi un corp mit sens. obiectelor exterioare care impresionează simturile. În plus, mai există în
eteric aton. De aici efectele sale anu- aceste seminţe şi uleiuri eterice şi zahăr mucilaginos. Asta trezeşte activitatea
spasmodice, puterea sa de. a alunga Eului. Aveţi deci tot ansamblul: efectul din exterior şi reacţia care ajunge pănă in
gazele din tractusul digestiv ŞI rolu~ Eu. Dumneavoastră metamorfozaţi acest proces senzorial, transpunându-l în sis-
său emenagog. Chimenul combate ŞI temul dinamic allichidclor organice. Atunci, aveţi un "proces senzorial interior".
spasmele uterine, hipocondria şi iste- Iată ce este un proces de secreţie lactată. *
ria. Interesantă este ŞI acţiunea . sa
împotriva acrofagiei. - Prin el, toate
procesele organismului aenan al PIMPINELLA ANISUM - Anasonul
omului, purtător al corpulu.i astral, f ţa de veghe şi refulând imaginile
Această foarte veche plantă cultivată în regiunea mediteraneană diversifică
sunt mai bine stăpânite. Tonic pen~ con~ le~ Chimenul a fost întrebuinţat odi-
1 .. ce ale "claTVlzlUnn atavice • motivul fundamental al Umbeliferelor, încât după un proces energic, dar rapid, de
necontro ate, omn , _ hi di t . "Cine mănâncă chimen, nu
nioară împotriva farmecelor. Dupa un vec I IC an. "sistolă", in acelaşi an se produce "diastola" sau , altfel spus, apariţia florilor şi
fructelor. După germinarea seminţei, vom vedea dezvoltându-se frunze bazilare
face apoplexie".
rotunjite, uşor dinţate, cu peţioluri lungi; rădăcina se infige, fusiformă, în pămănt;
_ c Rudolf Stciner despre Chimen în cel al doilea Curs a~ ~ă~ s-ar crede că nu se formează atunci decăt o rozetă de frunze, aşa cum se vede
lam ce ~~un ** _ devină necesar a actiona medical asupra orgamzaru curent la Umbelifere1e din primul an; dar în acest elimat vara vine repede, este
adresat medlcl.lo r .' poate sa . _ dar cauza atâtor grave maladii, este polul său •
caldă, uscată şi foarte însorită. Sub influenţa acestor elemente se dezvoltă o aromă
capului căci dlgestia, mal grOSlera, t . d' estii fenomen mai
grosier, semi-
suavă şi dulceagă, O tulpină se înalţă repede antrenând cu sine frunze, asemănă­
. d . de de aceasta Asupra aces el rg , d
opus ŞI .epm _ . . rovoacă reacţii în cap, de excmplu, cân se. toare la început cu cele ale Urzicii vii (Urtica urens). În curând apare o frunză
nţele acţlOncaza direct, dar e1~ Pd' . ţ de Chimen. In el se găsesc uleiuri
analogă cu cea a Pătrunjelului, dar acest lucru nu durează . Următoarea frunză este
administrează un decoct puternic in semm e .C . - . '1 Chimenului
eterice care acţionează în mod esenţial asupra EulUI. cara ŞI raşim e deja profund decupată în făşii inguste, de două ori divizate, apoi se dezvoltă o

. . I I ecesare fonnării c1orofileÎ. . . 1921 • Rudolf Steiner: "Terapeutică şi ştiinţă spirituală" conf.7, 17 aprilie 1921.
• Fierul ŞI magneziu sun n... ~ . '" _. Iă" _ 9 conf. Dornacn, 11·18 aprilie .
•• RudolfSteiner: "Terapeutica ŞI ştiinţa spmtua
81
80
 infloresccnţă de umbele şi umbelule, fără involucre şi involucele.Apar ca un nor . Planta nu trece atât dc repede la
alb şi uşor, foarte aerian.' În acest moment trebuie ca seceta să dureze, pentru că mflo~e~c~nţă: ~aAnasonuJ. În primul ~:';~\:;-~~ţ~~i~~~~~--.,~--~~~~
orice ploaie ar opri formarea akenelor. lată de ce Spania şi Rusia, cu verile lor an, radacma IŞI păstrează drepturile şi
lungi, fără ploaie, sunt ţările unde Anasonul se culti vă cu cel mai mult succes. nu formează decât frunze bazilare.
,- Fortele căldurii estivale sunt înglobate în aceste "seminţe de Anason" de un gri- Dar chiar de la inceput, ele sunt decu-
gălbui, care conţin o aromă suavă, atât apoasă cât şi iute. În glandele lor se găseşte pate într-un filigran de o extremă
o esenţă (ulei eteric) ce este greu şi se coagulează cu uşurinţă. subtilitate. Totuşi, tecile acestor frun-
Acţiunile terapeutice ale Anasonului ne conduc la imaginile deja cunoscute ze pot să se umfle şi furnizează o
ale altor Umbelifcre. Regăsim ' acţiunea antispasmodică şi cea împotriva legumă bine cunoscută. Culoarea de
balonărilor; numai că, la Anason, ea e foarte accentuată şi are chiar o nuanţă uşor aur- verde, care decorează aceste
narcotică. În egală măsură sunt întărite proprietăţi de combatere a tusei, cxpecto- frun.ze, este o altă expresie a fOrţelor
rante, alinătoarc în astm şi chiar analgezice, - forţe stimulanle asupra activităţii lummoase, intense, care le pătrund.
glandelor, ajutătoare in afecţiunile gastro-intestinale, galactogene şi favorabile ~~u~ următor, planta se ridică la
menstruaţiei. Uleiul de Anason este un excelent paraziticid. - Seminţele de mal!un.ca omului şi radiază, plină de
Anason, folosite drept condimente, fac pâinea şi prăjiturile mai digestibile. - Dar forţa, In umbele şi umbelule care
Anasonul nu arc, ca chimenul, o aromă suficient de iute pentru a condimenta n-au nici o involucelă. Acest; mari
albuminele şi grăsimile. Gustului său i se atribuie un "foc apoi'. Anasonul ajută, umbele strălucesc într-un galben clar
în nenumărate feluri, la aerarea şi "astralizarea" organismului nostru de lichide. - vorbind despre raporturilc lor cu
I se acordă, de mult timp, o acţiune antiepileptică, se spune că: nu faci epilepsie, lumina, contrar imensei majorităţi a
dacă ţii în mână seminţe de Anason. Umbcliferelor care nu au decât flori
Rudolf Steiner a semnalat în mod special subtitlul proces feros care tra- albe, roz sau verzui. Dar această
versează această plantă, nu in regiunea foliară (ca la Urzică), ci în regiunea plantă nu se iroseşte (dispersează) în
fructelor. Procesul-fier este exclusiv "radiant" în umbelele de Anason. Se găseşte flonle sale atăt de total ca Anasonul
aici şi un proces-siliciu foarte subtil. Fierul şi siliciul există în stare materială în ci rădăcina continuă să trăiască şi
Chimen şi în Mărar. În Anason sunt mai degrabă dinamice. De fier depind ca- poate deveni pluri-anuaIă. - Akenele sunt ' _ .
lităţile seeretoare, sudorifice şi galactogenc. Ceea ce s-a spus mai sus despre montat dar ceva mai fad ' . . . rnan, gustul lor e IlIvlOrător, condi-
. ' ŞI mal puţrn delicat decât cel al A l '
efectele unui deeoct de Chimen poate în mod natural să se aplice şi unui decoct semlllţelor conţine în jur de 3% 'd ' '1 " . nasonu U1. Cenuşa
_ . . o aCI SI lelC ŞI 2% oxid de fier.
Ca planta med.cmaIă, Mărarul dulce seamănă mult
de Anason.
. .
Anasonul, mai ales cu acesta di • d . cu Chimenul ŞI cu
n urma ar e mult mal "tleg 1""
punde maturaţiei sale mai leme' el nu înflor • • . ~a IC , ceea ce cores-
FOEMCULUM VULGARE - Mărarul dulce sale sunt coapte la stărşitul lunii octombrie. cşte dec ât In IUhe-augus~ iar fructele
Trebuie menponar mai întâi efectul său .
Acest vegetal a fost cunoscut de Egipteni şi Greci; el este întrebuinţatpână în şi asupra lactaţiei apoi cre t u I ' shmulant asupra glandelor digestive
, "c antI-spasmod' 1 l i .
China, ca legumă, condiment şi plantă medicinală. Tipul "Urnbelifer" este balonările, calmează durerea (mai ales abdomi~:;' e) Î 1lI1şteşte cramp~le, ,alungă
deosebit de reprezentativ pentru elementul aerian. Un câmp de mărar este lucrul tic. Unui corp astral aton el îi . a. n plus, este laxativ ŞI diure-
cel mai aerian posibil. Frunzele sale sunt cu adevărat organe "create de aer şi pen- devenit leneş. Mărarul du'l ~I r~~ suv~rallltatca asupra organismuJui lichidelor
tru aer", • dacă putem avea îndrăzneala de a transforma în acest sens celebrul acţionează asupra sistemu~:;'::~~~şle IlItregul tract digestiv, Pc de altă parte, el
aforism al lui Goethe. S-ar spune că avem de-a face cu nişte pene de struţ. În con- durerea şi eliberează mucoziIăli;:/to~, as~pra orgamsmulUJ aerian; calmează
secinţă planta in întregime este impregnată de aromă. Mirosul şi savoarea sunt vedere "mierea de M-" III ronşltele persIstente; din acest punct de
, arar are O reputaţie foart h EI
fine, nepersistente, zaharate şi condimentate, mult mai fine şi mai perfecte decăt organelor respiratorii. e vec e. atenuează şi spasmele
la celelalte plante ale familiei: culmea, sub acest raport, a ceea ce poate produce Dar ceea ce este absolut propriu M ' lui
această familie. Doar Anasonul il poate depăşi.
asupra sferei senzoriale: a fost întotdca:~a;;n~e~~li~~ta~s:~ ~~:;::~i:l:~~os~:i;e~
82
83
 eonieină şi alte substanţe Înrudite, pe care le găsim Într-un procentaj de 0,05 % în
hil Această actiune se datorează bogăţiei sale în siliciu. rădăcină, 0,06% în tulpină, 0,2% în frunze , 0,24% in floare, şi 0,9 % în fructele
ac 1 Of. •
verzi . - Curios este faptul că acest aleal oid devine uşor volatil , aşa ' cum doar
CONIUM MACULATUM - Cucuta uleiurile eteriee (esenţele) pot să fic. În altă patle, aceşti alcaloizi reprezintă săruri
rezultatedin unireanaturii lor alcaline cu acizii vegetali; săruri care sunt deşeurilc
reziduale ale albuminei vii. Dar alcal oidul Cucutei tinde spre domeniul aerului.
r La această Umbeliferă, princip.iul Procesul care se termină prin formarea alcaloidului se intensifică enorm odată eu
I acţionând În organismul aenan
astra, d . înllorirea ş i eu fructificarea ; el este eentrifug. Conicina este oalpha-propyl-
al plantei, a luat o asemenea pre, omi- piperidină având formula :
nan,tă asupra forţelor eterice, torm a-A

toarc ale lichidului, încât nu se H,

lţumeşte doar să stimulezc acest C
mu . • ăI t
. ' CI' '11 violentează ŞI nav eş e
etenc,
•ă În fizic. Iată ce face ca această H,C
--- '.
C H,
pan . . '"Ţ" 1"
lantă să devină toxica. IpU. I I
tmbeliferelor cere, întrucâtva, o van- H,C C H, - CH , - CH, - CH,
antă de acest fel, căci posibilitatca ~ <,

există în planul structural al acestei NH ---

familii. _ Cucuta creş te în Europa, În Asia occ ide n ta l ă ş i Afric a de Nord , pe părn ân­
Mai Întâi, în primul an se form~~ turile dc frişat c, pc l âng ă gard uri, cârnpuri, cimitire, locuri părăsite - ca şi
o rădăcină albicioasă, fusiformă, plm.a Măselariţa ; ea caută de asemenea apropierea l ocuinţelor omeneşti, deoarece acolo
de latex, sub un buchet de frunze bazl: solul este deosebit de bogat În azot. (Am vorbit mai sus de relaţia proceselor azo-
1are in rozetă, in care se concentreaza
. _ toase cu tot ceea ce ţine de astral. Conicina conţine mult azot.)
activ itatea întregului mediu tnconjura- Ca plantă medicinal ă , Cucuta era cunoscută deja din antichitate; medicina
t or. Anul următor apare tulpina . • d medievală ştia s-o utilizeze, Cea mai mare parte a acestor experienţe au fost pier-
găunoasă, cu cercuri albastre, at~ngan dute pentru timpurile moderne; dar terapeutica horneopatică a redat acestui
chiar doi metri înălţime, antrenand cu
remediu drepturile sale . Acţiunile sale curative diferă simţitor de cele pc care le
ea eoloranţii purpurii, pc care multe vedem revenind mereu la Umbelifere:
dintre Umbeliferc îi dezvo~tă la .baza . Î trea a tulpină a Cueutei este pătată a) Activitatea glandulară este frânată în diferite moduri; secreţia lactată este
lor (şi alte familii au aceasta p~rtledulatltalteal)' nAsm:tiului (Hasmaţuchi _ n.t.) sunt diminuată, ba chiar secătuită; sânii Încetează să se mărească ; ca unguent sau în
I amintind e ce e e _ lbă
cu brun-ro şu - Frunze e, . . '1 var'furi o îngustă zona a a, comprese, Cucuta ajută la deschiderea abceselor, înmoaie induraţiile glandulare,
, . ' S observă la rnargrnt ŞI a .
divizate chiar de trei ono e . 1 b . fleşcăit deoarece el se veşteJeşte divizează tumorile acestor organe. Se remarcă efectul său împotriva ejaculării
devitalizată. Întregul aparat !ohar apare s_aa ş~ i neab~orbind suficientă din sol. prec oce. În antichitate se spunea că eompresele de Cucută pe testicule distrug
în zilele călduroase, evaporand prea multa _ p Ş sa- accepte această plantă tot activitatea acestor glande şi echivalează cu o castraţie.
, ruJ . aerul pare ca nu vrea
Pentru privirea observato ui, _ . I de grădină: În ce priveşte b) Dimpotrivă, expuisia apei poate ti favorizată, mai ales în hidropizie,
tă Mărarul salbatIc sau pe ce
atăt de bucuros cum accep di lan" printr-un nor de miros neplă- Cucuta poate combate diferite inllamaţii, seiatiea, inflamaţiile pielii• şi ale tcsti-
lează de la mare IS r- .
mirosul, Cucuta se semna . . d oarece Este ca şi cum o entitate cuielor. Cei vechi îi atribuiau o acţiune "rece"; ("drumul către Hadcs, cu ajut orul
cut, animalic, amintind pe acel~ al ~~ell, e
l nta
ş
M'I'rosul frunzelor e amar şi Cueutei, devenea rece şi hibernal"). Cu adevărat, omul otrăvit cu această plantă
, 'dă' moasa ar mva Ul p a ,
mirositoare, ten ŞI ven • di belule destul de autonome, sunt de se răcea, începând cu extremităţile inferioare, - aşa cum ştim din povestirea
picant. Umbelele florale, e?mpuse lm u:nle lor sunt total apleeaţi în jos, iar grandioasă a ultimelor ore ale lui Soerate.
mărime mijlocie. Involuern cu invo uee c
e) Dar cele mai importante puteri terapeutice ale Cueutei sunt în legătură cu
Ilorieelele au un slab parfum dulceag. ţ' t mai sus provine din alealoidul corpul astral. ACţiunea sa analgezică, chiar şi în tumorile canceroasc, este remar-
Mirosul de şoarece, pe care l-am men IOna ,
85
84
 cabilă şi depăşeşte cu mult pe a tuturor celorlalte Umbclifere. Germanii o Între-
buinţau, din . timpurile străvechi, pentru a calma stările de excitare a corpului
4. UmbclifCrele de munte
astral (iarba furiei). in intoxicaţiile cu Cucută, conştienţa şi bătăile inimii se Tipul Umbeliferelor ne-a prezentat
păstrează până aproape de sfârşit. Aproape că nu există stări de spaimă şi de tul- luminii în domeniullichidului viu' şi al _o penetrare profundă a forţelor aerului şi
burare. Omul otrăvit cu Cucută Îşi părăseşte corpul cu seninătate. - La efectul său do ua- u Iti
time elemente sunt tr r.
mtunenculUl p ărnâantes esc, in plantă aceste
(
anS10nnatc aro ti '. . ,
analgezic i se adaugă şi efectul său anticonvulsiv, antispasmodic. Cucuta este un mat astfel este "cxalat" cu fortă - .' _ ma rzate pnn prunele. Şi ce s-a for-
remediu sigur În spasmele şi crampele stomacului, intestinului şi ale vezicii; de
Î '. , m aer ŞI m lummă
. n pels"Jul de munte, apa şi pământul se - _ . •
asemenea În astm, tuse convulsivă, epilepsie, choree, manii şi "dclirium lumina şi căldura, dar într-un mod d bi mtalnesc mtr-un mod intens cu aerul
tremens". Ea linişteşte de asemenea procesele mai puţin grave, ca tusea iritativă, a . - eose It. Elementul" - - " .
pa rzvoraştc din abundentă file - ' . pamant devme stâncă'
". " ca provine din topi h . ,
tusea seacă a bătrânilor. campunlor de zăpadă' turbăriile si I '1 rea g eţarilor, fie din topirea
. . ' ŞI so un e spongi
În concluzie, efectele pc care le-am văzut la precedentele Umbelifere -de a peIsajului unduieşle Un aer ma" puţ ' d . roase sunt frecvente. Deasupra
. In cns ma) învioră .
detaşa corpul astral de o suprapunere prea accentuată În eteric şi În fizic - sun t cosmIce; cI e pătruns de o lumină . ' . ~lOrator, mal apropiat de forţele
mult accentuate la Cucută şi devin proprietatea sa dominantă. Aşa se face că neecranai intluen!ele cosmice Înt mal puternIca, care Iasă să ajungă direct şi
. . . f-un asemene di .
"tipul" acesta de plantă a ajuns la stadiul de otravă. Dinamica stimulantă a cor- srmtc în largul lui şi de aceea un I di . .. a me IU, tipul "Umbeliferclor" se
.. ce m speciile cele mai bil
pului astral se inversează Într-o dinamică paralizantă. Acestea sunt forţe "inver- pe munţn Europei, Asiei Americii d S d . N al no I e au ales să crească
sate ". , e U ŞI Oua-Zelandă.

MEUM A THAIlfANT/CUM - Laba Ursului

ANETHUM GRA VEOLENS - Măraml

Această plantă calcifugă, condimentată .• _ ,. ' ..

Am putea numi această plantă un Mărar modificat, devenit anual şi mai 2500 m altitudine. O caractcrizea • ' :,e ~aseşte in rnunţn Europei până la
"cald" decât Mărarul obişnuit. Forţele sale de creştere coboară mai Întâi Într-o densă şi lungă, înarmată cu za o aroma p~trunzătoare, plăcută. O rădăcină
un smoc puternIc de fib
rădăcină fusiformă, apoi urcă cu rapiditate Într-o tulpină unică. Planta se dizolvă numeroase şi fin decupate U . . I . I re, poartă frunze puţin
. . nel SIStO c lungi ş i fund
oarecum În aer, formând parcă nişte pene de struţ şi iradiază în umbele şi puternică rădăcină îi succedc destul d idă I pro c, care creează accastă
• - • , e rapl a o dl t l -" _ .
umbclule centrifugale. Ea se aseamănă cu Mărarul dulce, dar e mai elegantă. se înalţă, numai cu două frunze şi od as o a. o axa tlorala vIguroasă
. ' I pr uce o umbclă fi art bo b •
Florile sunt galbene, ca cele ale Mărarului de grădină . Unei sistole foarte scurte îi compuse din numeroase tlori Lab U lui o e m ata cu umbelule
urmează o diastolă într-un singur anotimp. Originară din Orient şi cunoscută din mitrei, Ia mcnostază. Icucorc~ AIn la' ~su III ~ fost întrebuinţată în afecţiuni le
di . , l
sene - ŞI pe d It' •
cele mai îndepărtate timpuri ca un condiment şi un remediu, ea s-a dezvoltat în me rcamem sau condiment eromauc fi 'fi ' . e a a parte, in calitate de
aerul arzător al Indici. Mirosul său este mai înviorător decât al Mărarului obişnuit. c. orn rant, stImulant al digestiei.
Cu acest Mărar se asezonează mâncărurile foarte apoase sau reci, cum ar fi de
exemplu castraveţii, peştii, salatele şi sosurile. Uleiurile sale eterice, născute În
LlGUSTlCUM MUTELLINA - MEUM MUTELLINE
sfera calorică, fortifică forţele conştienţei, sting licăririle crepusculare ale
clarvederii atavice (planta a fost întrebuinţată pentru a alunga demonii şi vrăji­ _ Această importantă plantă furajeră a Al ilor ur - '_
toarele). Arsă, împreună cu sunătoarea, trebuia să risipească, furtunile; ceea ce da fânului un miros balsami' d r . p . ca pana la 3000 de metri. Ea
f "1 . c e ICIOS, este un furaj nutritiv
vroia doar să semnifice că forţa sa de condiment este În raport cu căldura cosmică. uncţu e dIgestive ale animalelor şi di . _ . _ . aromar, care fortifică
Se cunoaşte de asemenea efectul galactogen, antispasmodic, carminativ al căci în ea elementul acvatic a rost • rc~e d'aza mal ales raul provocat de iarba udă
" invms e forta călduri ~ ,
acestei Umbelifere. Ea este considerată ca liniştitoare a durerilor În afecţiunile precedent se dezvoltă m . I b _. , a uru , Acesl vegetal ca şi cel
. ' al a cs su pamant · rădă . '. _ '
uterine, favorizănd menstruaţia şi diurcza, aducătoare a unui somn sănătos şi pre- de ma, mulţi metri şi se divizcaz'- _ t ' cina sa pnnclpala poate fi lungă
lungit, fiind şi antiafrodisiacă, ceea ce este uşor de înţeles dacă ne raportăm la tot m .• . ,a in r-un mare număr de rnlă diţ - -
ugun închişi, care sfărşesc prin a se deschide în . a -' e aga~toare, cu
ce a fost spus inainte. ze fin decupate, urcă o axă tloraJă e~t:nor. Dupa o rozetă cu frun-
. d li care nu are decât mcă două
mal e rcat divi7.ate Floricelel una sau Oua frunze şi
N .-• . e numeroase ale umbelulel lb
urnrtă in ncmleşte "Multeren" sau "Ko . .. or sunt a e sau roz.
pernikel , acest vegetal este un remediu
86
87
 _ di 1este " Radix Muttellinae" . Se între- latex albicios, care devine galben În contact cu aerul. Toată planta e foarte bogată
. t N melc sau me icma . ' s: • ilor în uleiuri eterice (esenţe),
popular foarte aprecia. u lui a colicilor, constipaţlel, atecţiunr
buinţează împotri va gaz el? r . stomaeu u~ţ'lor pulmonare. Re găsim aici zona de Această Stevie (lmperatoria) era con s iderată în Evu l Me diu a fi " cea mai
. .nichiului a ve zic u ŞI mUCOZl 1 nobil ă dintre ierburi ": ea era un tonic stomacal, stim ulent al glandelor digestive.
fica tului, n . _ Um beliferelor, dar spec ializată.
acţiune oblşnmta a în cepând cu cele saliva re până la intestin, - şi, în afară de aceasta , sudor ifică,
foarte d iuretică, expeetorantă. Pe de altă parte, ca ar fi anti - spasmod i că pe ntru
( stomac şi uter, astm şi catarul bronşic , Poate fi Întrebuinţată În epilepsie şi
ANGELICA PYRENEICA - Angelica Pirincilot
delirum trem ens. Era întrebuinţată pentru a evit a epiderniile, (ciuma), era consi-
. . -' eaman- â, ata' t prin aspect cât şi prin derată ca v indecă toare a rănilor, unde împiedica supuraţia şi combătea otrăvirea
li - vosgi Ş I 11 S sângelui. Încă o dată, găsim reunite aic i p ropri etâţile dej a cunoscu te a le
Ea înlocuieşte Multe ma m i ' 1- cu o rădăcină puternică. cu frun-
· . ale Este ŞI ea p unanua a, . ri Umbeliferelor, cu un caracter deosebit de puternic ş i pic ant.
efectele sale me d icm . . . .. . cu inflorescenţe alb-gălbUi, uneo
ze fine care scapă din teci fohare purpUf1l, ŞI •

roz.
B UPLEURUM - Urechea Icpurelui
A ZORELLA ARCTIOIDES ŞI CA ESPITOSA
Acest gen de plantă iubeşte împrejurimile stânc oase , preriile sterpe ale
. ~ .
.
. ~ Anzr un c se fi 1
d idic ă până la 4500 m altitudine. munţil or şi stepele sărate. Câ teva plante de pădure se adaugă acestui tip care se
Această specie IŞI are patna in , . . . . au structură coralină, foart e Îndepărtează mult de ima ginea obişnuită a Umbeliferelor. Planta are frunze în-
. te inalte de un picior; . " O
Ea fonnează ter enuri gazo na I ezate "ca ţiglele de aeopenş . tregi, cu marginea unită, sau frunze graminoide, ori de forma frunzclor de trestie.
. d cU frunze e aş c
păroase, foarte gre Ic ŞI en se, .. S a t e inţelege că forţa 110rală a fost Caracterul atât de general a l div iziunii pen ate a dispărut. Chiar şi umbelulele su nt
, . ârstă de deeenll. e po . .' .
asemenea planta arc o v . _ d iul vital al rădăemll ŞI s-a con, profund înfundate în frunzele involucelclor lor, ca ni şte mici c oşuleţe . Diversele
• ' - ~ rte mult timp m omem . specii ale acestui gen de Bupleurum cresc în regiuni în care apa este rară ş i sunt
constrânsă să ramana oa . ste 'Intrucâtva reprezentat pnn
. . I V talul în întregime e
fundat parţial cu ci . ege _ d bi câteva n ori. La baza frunzelor, obligate să sc apere de evaporar e în nenumărate feluri, apa fiind inseparabi lă de
- . b belulele poarta e a la . ' " tipul" familiei lor. De aici form a foarte aparte a Bupleurum-ului cel ma i obişn uit,
umbc1a. In schun , um , . ,,, mă de Bolax" , care se întrebum\eaza
lanta emite o răşină gum oasa , numita ~u zis Urechea Iepurelui, pc care profanul nu-l poate recunoaşte decât văzându- i
~a şi celelalte remedii extrase din Umbehfere. inflorsccnţclc. Dar ch iar şi atunci îl poate confu nda cu Euforbcle.
Bupleurum rotu ndifolium, lon gifoli um, falca tum, prefer ă munţii calcaroşi .
Bupleurum ranunculoides - creşte în prcriilc muntilor înal ţi .
'M OS TRUTHIUM. PEUCEDA N OSTRUTHIUM sau
PEUCEDANU ORIA OSTRUTHIUM - Ştevia de munte Buplcurum junceum - caută vi ile, colinele pictroase, tufişurile, hăţişuri l e .
IMPERAŢ, Bupleurum pstraeum - creş te pc calearul munţilor înalţi
. . . . e e reriile şi platourile înalte, pe B upleurum stel1tum sc găseşte pc platouril e st âncoase granitice (Volois) până
O plantă a Pirineilor ŞI a Alptl or'.Ea. .clreştl ~:ginea râuleţelor, între 1500 şi la 2700 de m altitudine.
. al I l picioarele stanci or, a - d Buplcurum fructicosum se găseşte în munţii Sardiniei.
scurge n le av anş e or, a '" a- miţată, penetrată de apa. pc e-o
. , . f tarc între roca iar d
Toate aceste specii conţin esenţe foarte asemănătoare celorlalte Umbelifere.
2700 m . E Xista deci o con run. It' arte Frunz ele sunt largi, pr ofun
arte aerul şi lumina înăllllmlor pe de a a p . mi' med al plantei. Umbelelc. Până acum ele au fost puţin utilizate în scopuri terapeutice. ţlupl eurum foliu m
P , . El umbresc plCIO u
trilobate. de un verde-aunll. e , d upra Fructele (akene) au o margine rotund i, de exemplu, a fost întrebuinţat ca vindecător şi pentru umflăturile glan -
• Il . d
bogate m . o~' .ar a .
eriene planeaza eas
'.
largă, înanpata ŞI subţire. Prima car _
. . - 1 ă
e se fonnează este rădăcina Viguroasa, _ g _
umedă a zăpezii care persista pana
w: delor, chiar a guşii . Cităm aecastă plantă doar pentru a semn ala o importantă vari-
aţie a tipului acestei familii .
. It timp de racoarea ' .
şi profundă. Are nevoie mu di _ da' ŞI' ploaie îi oferă o încălzne pro -
. e a apelor in zapa
în iunie, apoi, lenta evaporar _ diastol ă o iradiere scurtă dar ener-
, -I " tolă urmeaza o ' .
gresivă. Dupa aceasta unga SIS . ' d_cina are un gust aspru, amar, apoi
gică, ce duce la înl10rire ŞI fructlfic~re. Ră a _ conţine din abundenţă un
iute şi aromatic dacă o mestecu mal ales pnmavara,
89
88

" " OF'FlCINALE - LCl1ştcanu!
LEVISnC vm
. ... are
După faima sa sălbatlea, P _ "Peisajul uman" in care Leuşteanul isi desfăşoară acţiunea cuprinde: durerile
provină din munţii PerSIeI. L~uşt~an
ului îi merge bine mai ales. m ţl~U­
turile muntoase ale EuropeI ~end­
ionale, unde poate fi ~ă~lt pană .Ia
2000 m altitudine. Rădăel~a sa ~n~-
. 1- este scurtă ramlfieata in
ctpa a '
rădăcini secundare lungi şi dese: ca:e
se înfundă în pământ până la o Juma-
tate de metru. Acest organ fundamen:
tai rezultă dintr-o lungă ŞI mte~sa
fază de aspiraţie a aerului, a lummn ŞI
a astralităţii cosmice pe care o aduce.
Din el ţâşnesc frunzele de un ver~:
sumbru auriu, înălţate, puţin "grase ,
penate de două-trei ori; ele dau
impresia că planta iubeşte soarele. ŞI
fuge de umbră; lobii su~t l~eeol~ţl ~I
apar în afară în triunghlun as~Uţlte :
Teaca fali ară, umflată, îmbraţlşeaza
nodul şi se prelungeşte pnntr-un
şănţuleţ în peţiol. Această plantă se
• S ştie este un semn eterului luminii (n. tr .fr.).
e ,
mueilaginoasă . Leuşteanul este excelent pentru a condimenta mâncărurile apoase.
Ca plantă medicinală, e capabilă să aerezc şi să încălzească organismul lichidelor
din corpul omenesc.
să
de stomac, dispcpsia, tulburările cardiace legate de afecţiunilc gastrice şi intesti-
nale.
Leuşteanul este un diuretic puternic, provoeând efecte bune derivate in
hidropizia cardiacă şi in inflamaţiile edematoase, mai ales ale picioarelor, EI este
un bun adjuvant in cistită, albuminurie, nephropatii, migrene, provenind dintr-o
insuficientă activitate renală; el combate transpiraţiile rău mirositoare care
întovărăşesc adesea insuficienţa renală.
În maladiile sclerozei, această plantă are un efect dizolvant; ea obligă ca ceea
ce i-a scăpat, ce s-a mineralizat, să se intoarcă in curentul fluid al corpului eteric.
Astfel, Leuşteanul uşurează suferinţa bolnavilor de gută, reumatism, calculi
renali, bolile de splină şi ficat.
Datorită Leuşteanului, au fost vindecate afecţiuni ale gâtului, cataruri, obsta-
cole mucoase ale organelor respiratorii.
Fiind un tonic al corpului astral, acţionează in mod favorabil în caz de meno-
stază şi de amenoree. În plus , Leuşteanul e emenagog şi afrodisiac. Decoctul de
Leuştean, folosit la baie, fortifică organele abdominale.
În sfârşit, a fost utilizat pentru a ingriji plăgilc care se vindecă greu şi supu-
raţiile.
lată ce ni s-a făcut cunoscut despre Leuştean, prin investigaţia spirituală a lui
Rudolf Steiner: stările patologice în care organismul astral acţionează neregulat
(prea puternic) asupra cursului circulaţiei sanguine şi slăbeşte, în consecinţă, in
procesele cerebrale, se pot manifesta sub formă de epilepsie, deoarece activitatea
eterică este prea tensionată în creier. "Dacă se administrează atunci o substanţă
gumoasă extrasă din Leuştean, activitatea corpului astral se eliberează de circu-
laţia sanguină, unde ea işi cheltuia fără rost forţele, şi organizarea cerebrală este
prin aceasta fortificată". - În asemenea cazuri, activitatea corpului astral se
exercită acolo unde n-ar fi trebuit; ea este transpusă din organismul superior
(capul) în organismul median (ritmic) şi, acolo, ea se leagă prea mult de corp. -
Această plantă, cu "absorbirea sa" anormală a sferei astrale in corpul său eterico-
lichid, are puterea de-a elibera astfel corpul nostru astral în favoarea organismu-
lui nostru superior. Răşinile gumoase rezultă din faptul că cele două cteruri infe-
•
rioarc (chimic şi al vieţii) ale mucilagiului au "supt" din eterurilc căldurii şi
luminii forţa aromatizată, "sulfuricul", într-un fel anormal, in timp ce aceste forţe
sunt rezervate, în mod normal, florilor şi fructelor. Ele eliberează corpul astral
incătuşat în sânge.
O altă indicaţie: Leuşteanul poate fi folosit in inflamaţia urechii mijlocii. Aici,
ctcricul devine prea puternic, atacă organul aerian care este urechea, în care eterul
chimic (activ chimic în mediul lichid) ar trebui să devină eter al sunetului, dar
90 91
răm âne subordonat corpului astral în ceea ce priveşte forma sa, Atunci apar pro- cât b..'~\UI, să se umple cu un latex mucos
liferări, umflături şi inflamaţii, Datoria corpului astral este de a atenua aceste pro- ŞI raşmos, de zahăr de trestie şi de '
cese, Leuşteanul, foarte pătruns de aer, Iasă sfera astrală să intervină În mod anor- uleiuri aromatice. :
mal În lichid; Lcuşteanul poate avea aici şi o acţiune tcrapeutică, Într-un caz În . A~i planta îşi "expiră" în intregime;
care un corp eteric atrofiat alimenta prea puţin organele digestive şi ovarele, R , fimP.In exterior, spre înălţimi; ea devine
Steiner a rec omandat să se prescrie Leuşteanul (în afară dc altc medicamente), o _ ~a florală unică, uriaşă, ajungănd '
Căci "această plantă conţine multă gumă vcgctală care înglobează procese metal- pana la înălţimea unui om O p' .'
'd ' ' ua
ice, (cuprul şi arsenicul sunt de asemenea prcscrise) care pot fi, în acest fel, foarte 1 ?nrc, nu-i mai rămâne nimic de făcut'
fortifiante pentru tractusul digestiv". ACţiunea Leuşteanului se Întinde între deeat să piară, ca şi rădăcina sa, Ea
intestin şi sistemul limfatic, [ntr-un al t caz , Rudolf Steiner prescrie Leuştcanul formează o_unitate foarte condensată!
(0 6) contra angoaselor ciclice care provin dint -e permancntă rcfulare a corpului care, se răspandeşte şi se volatilizeaz ă :
astral. Pentru o altă pacientă, a cărei maladie principală era un uter atrofiat, tulpina groasă, goală în interior, se co_1
tinz ând spre scleroză, Rudolf Steiner a prescris de asemeoea zahăr mucilaginos lorează' ca purpura în lumina' ' O"m
de Leuştean, "Acesta poate să rcvifieze organele abdominale", Deoarece au no d,unle sale .'ţâşnesc
, frunze din ce'm ce],
apărut apoi mucozităţi, a fost schimbat Lcuşteanul cu Anasonul. "În Leuştean, ma,' scurte ŞI mat simple, scoţând teci i
zahărul mucilaginos este legat printr-o substanţă gumoasă de alte substanţe, şi foltare umflate, asemănătoare unor saci '
acest lucru îl face eficace, Căci structura e uneori mai importantă decât am putea und~ apa de, ploaie poate ti reţinută:'

I
ManIe ramificaţii ale urnbelei
b ănui". diivizează
, în ra-mificaţii secundare şi sel
deasupra
b ansamblului planează
~ d'In l '
ANGELICA ARCHANGELICA - A ngelica
Toatc, părţile
a unden.Iă-, flori de un galben-verzui.
acestei plante, când sunt I -
~-.
.111I11ii ~lP« ~ .
,1
Această plantă mcdicinală, celebră În Evul Mediu, Îşi datorează numele (şi zdrobite între degete emană un arfurn ră
departe mirosul Ţelin', d I P,
, ,
, racontor, IUte şi volatil, amintind de
cel de "plantă a Duhului Sfânt") faptului că secretul forţei sale terapeutice nu el, ar mu t mal nobil Este parfu I I ' ,
poate fi găsit În domeniul Înţelegerii Icgatc de simţuri, ci numai printr-o forţă de
l-a produs familia Urnbelif
irerelor.
ar, Exi
xistă în el c di mu ce ma' 'deltcat
. pe care
vaporilor de apă a unei' ca d d eva in prospeţimea răcoroasă a
intuiţie spirituală, În timp ce forţele mo ii ţşi ~iuljn lumea simţurilor, forţele , sca e e munte î bri
vorbeşte despre împletirea cea mal' armonioasă
.-
n nza rnatinală. Acest parfum
de vindecare îşi au Hnţa În regiunea s\!PU'2.~nsibilă, etcrică .osle
În lumca ce în
apă-aer, încălzite şi
,
între fi rt 1" '
aCc1aşi timp lumca Ingerilor. Se povesteşte că î;;U::-un -mome nt în care o epidemie
mentului transform" , 0_, e.e tormative ale ele-
vală. Angelica este impregnată d I ~te, l~1 fO.rI: ~metacatoare de natura esti-
de
~ ciumă răscolea Europa, o revelaţie, provenind din această lume eterică, i-a asemenea aromă, e e e pana in rădăcină, unde mirosul devine de
Învăţat pe oameni să se apere de ciumă cu ajutorul Cabareei (Poteriux
Sanguisorba), Angelicăi, Genţianei, boabelor de Ienupăr şi a Sanguinariei. alpestră a '~":I' între di
Se cunosc .. A , archangelica, care este o plantă
altele " do ua- sub -specu:
Paraeelsus aprecia Angelica împotriva "contaminării";ca fortifică puterile interne ,, d l"" or nor ce,ŞIe sub-sp
ela " A , liittorali, care creşte pe tărmuril
de apărare şi împiedică epidemiile, Spunănd acestea, cu siguranţă el riu se gândea
ntime e nord. _ S ti _, fl ' ....... e ma-
cu c , e Ş,I~ ca In uenţa forţelor cosmice în munţii înalţi se aseamănă
, p 1 t ŞI ~a se pot compara, intr-adevăr,văile
ca care acţionează m Nordul inde ărta ' • •
la bacterii, Islandei sau ale Groenlandei
Avem in faţa noastră o plantă impozantă, viguroasă şi totuşi nobilă ca ţinută,
vorbim aici de Angelica aşc' ~u :elsaJe e alpme d~ 2000 m ~titudine, Iată de ce
una dintre cele mai perfecte reprezentante ale vastei familii a Umbeliferelor. În , ' zanc-o printre Umbeltferele muntilor
to am na precedentă ea nu era însă decât o rozetă fără tulpină, formată din frunze nma sub-specie se găs t • G " ' '
P
Seandinaviei 'In O ~ş e m roenlanda, în Islanda, în nordul
mari de trei ori divizate, penate, lungi de aproape un metru, de un verde-dcschis, Transilvani , ' • anemarca
" m Germania d e N ordE - st pană
' ,m Tatra şi
semănând cu nişte mâini care s-ar Întinde pe orizontală spre aer şi lumină, cu o ' a"a~OIID Poloma, în provinciile ruseşti din Baltica, până în Sib ' •
rădăcină uriaşă; de unde, un amestec armonios de prospeţime suculentă şi de aer K amciatka ŞIIn Insulele Alcuti
Himalaia PI tei _"
, ' ena, f i
, lDe, o vanetate foarte asemănătoare există în
ţngreunat de umiditate, Această rădăcină, plină de vitalitate şi de forţe de sugerc, sustin An lan el 11 pneşte granitul, Aerul şi lumina sunt e!ementele speciale care
reţine planta în sol ; un puternic proces de inspiraţic permite axului central, gros , ge lea,
92 93
 archangelica) "astralizează" elemcntul lichid îl con . •
aenan; ea este planta curativă ti . ~ ' .. . duce din nou In domeniul
iprca a acestor sran morb ide (după dr K p t
. . e ersen ) .
Angeli ca de pc coastele maritime este mai aspră, mai dură; aroma sa este mai
aspră. O găseşti şi pc malurile fluviil or, pe insulele fluviale şi lacustre, în jurul
Mării Nordului. Ea nu se teme de un sol uşor sărat. Lumina vie, reflectată de ape , 5. Umbelikrele stepelor ~i de~erturilor
înlocuieşte aici lungile zile polare.
_ Cele mai voluminoase plante Umbcliferc cresc" " .
r Forţa sa ardentă, condimentată, este atât de mare încât simplul contact cu
10 stepele şi deşerturile Persiei ŞI' 1 di . A mOnentul MIJloCIU, mai ale s
această plantă poate provoca iritaţia p ielii şi inflamarea membrelor. Rădăcina sa , . n ret. ceste regiuni .
perioade ploioase de s curtă du ra tă . _ - sunt caractenzate prin
rccoltată toamna, conţine 24% zahăr de trestie, puţin amid on, hidrocaroten, acizi Elementul "aer" care se uneşte a, Plnmavara, urmate de lungi peri oade de secetă.
, cu c cmcntul "a ...,
speciali, 6% răşini, taninuri, pectin ă, ceară , esente amare, 1% ulei eteri c asemănă­ acolo foarte uscat şi impregnat d . ăl d _ Î pa 10 creşterea vcgcrală , este dec i
A

tor cu cel din Oenantha Phellandra (a se vedea mai sus). "anul rădăcinii" pentru Umb 1': cal ura . n asemenea condiţii, ceeace am numit
În Evul Mediu, Angelica era unul dintre constituanţii acelui panaceu univer- . e rrere e europene se I .
solan - cel puţin cinci ani Un ' " , _' pre ungeşte cu mal mulţi ani
sal numit "Theriac" (Antichitatea n-a cuno scut acest vegetal nordic). Ea a fost • . . lfUnzl ş In rcrma de roz tă ti d
IŞI construieşte o rădăcină lungă d ,. . seta, rxat e sol, aşteaptă ş i
cultivată de către călugări in toată Europa, datorită virtuţilor sale terapeutice. Dar ăd â . - e catrv a metri groasă ca o _.
ra acma se umflă de răşini şi d l t A
' .' ' . coapsa, ŞI această
are nevoie de un aer plin de umiditate naturală, altfel ea vegctează prost, oricât de . e a ex . tunci pr oductia sa de 1" .
a tâ t d e Intensă încât apar ulei . (esenţe) . u eiun etence este
mult ar fi udată. " . un e senţe sulfurate.
In lImpul dlastolei sau expiraţiei .
Medicina populară vedea în ea un tonic viv ifian t al sistemului nervos, al glan- un ax floral inalt de mai multi metri ' ~are ,esflte expl OZI Vă, se vede dezv oltâ ndu_se
delor gur ii, al stomacului şi al intestinului, un anti- spa smodic puternic. Era între- • • . , care In oreşte fonneaza- ' t .
In cateva săptămâni, ca şi rădăcina . . I truc e, apo i moare
buinţată şi contra afecţiunilor pulmonare, tusc; cra utilizată calitatea sa anti-
Gumele-răşinoase care se extrag din aces te la ' . "
febrilă, sudorifică şi emenagog ă . Era administrată intern sau în băi . S-a descop e- de sec ole, rem arcabile remedii , . . , . p nte prm diverse mIjloace sunt,
rit şi că ajută activitatea inimii şi comb ate insomnia. În timpul frigului, ea prote- Il lmpotnva stanJor convulsive şi a isteriei.
jează organismul de afecţiuni le pseudo-gripale, sub formă de infuzie preventivă.
Gripa, într-un anumit sens, porneşte de la cap. Este interesant să vedem că
această maladie poate fi prevenită de o Umbeli feră ce creş te în "regiunea-cap" a
FERULA A SA- FOE TfDA
pământului. Căci se poate compara pământul, în calitate de orga nism, cu o fiinţă
. Puternica rădăcină de Asa-foetida, intens rarni _ _ .
umană carc şi- ar avea capul în regiunea polară, sistemul ritmic in zona temperată pu ţin CIOci ani formând 'l teri " rnificată, creşte 10 sol timp de cel
şi cel mctabolic în regiunea Tropicelor. Dar p ământul ar mai putea fi comparat din
' . ' n ex enor numa i frunze b . '1 .
xrma trv o jumătate de metru di d . . az r are anuale, lun gi de apr o-
punc t de vedere al proceselor ctcrice şi cu o pl antă gigantică, care şi-ar avea , ivizate e trel'patru o . , .I .
sunt aspre şi tari În anul înfl . " n 10 tre i obi, Aceste frun ze
rădăci na în regiunea polară, aparatu l foliar în zona tcmpcrată ş i procesele florale
. on rn se vede urc ă d 1 fârsi "
tulpină ce depăşeşte cu mult în ălti . n , a s arşitul lun ii martie, o
pmea unui om- ca ar di
sub Tropice. este umplută cu o măduva- spongi _ , e un rametm cam de 10 crn:
În efectele Angelic ăi se vede cu claritate actiunea corpului eteric şi a orga- . groasa : poartă c âte fiu ' '
asemănătoare frunzelor baziIare c cad " eva ~ze caolmarc, mici, dar
nis mului aerian, ap oi intervenţia corpului astral asupra organi smului lichidelor , are ca !oart e repede In " f - -
umbele de· flori galbene şi fiecare umbelă nu _ . , \ ar. se re:tIra bogate
(respiraţie, digestie şi glande). Relaţia cu bolile cauzate de răceală este accentu- există nici involucre, nici involuccle. Du ă a r poartă. decat o smgura floare. Nu
ată. - În medicina antroposofică, Angelica este prescrisă mai ales în inflamaţiile după 2' 3 săptămâni planta _ , p p oxrmanv 15 zile, fructele se coc, şi
glan delor, inflamaţii şi durificări , mai ales în regiunea capului şi cea a gâtului. De , moare 10 mtreglme Astfl'l ". l ' fl . ,,"
reduce la câteva săptămâni Dar in ' I ' . ' e anu 10 onrn sale se
exemplu în in flamare a glandelor adenoide la copii, î nsoţită de inflamarea văluiui verzi, încât găsim Asa- Ioetida în bo J:,u plantci moart e apar rapid genninaţii
palatin (cerului gurii) şi a amigdalel or, de un anumit sunet nazal al voci i şi de O rădăcinii" reincepe. sc cte comp acte Ş I chiar în pă duri . Ş i "anu l
gură veşnic deschisă . Această constituţie conduce cu uşurinţă la angine supurante
Prin inciz ii in vârful rădăcinii, se obtine un lat •
rec idivan te, şi la difterie. În această constituţie, astralitatea nu reuşeşte să coboare gură rădăcină poa te furniza până I k 'l ex care se numeşte esent. O sin-
din înaltul corpului până la metabolism pentru a se încorpora aces tuia, sau chiar plante e- bogat în sulf- in ea el a tul Ilogram de asant. Uleiul eteric al acestei
se revarsă spre cap. Fap tul că am igd alele inflamate regresează odată cu pubertatea F' eru I A" , emen u ca onc a devenit foc sulfuric
a sa-foelIda nu cre t d ' . .
arată, cu elaritate, raportul lor cu corpul astral care se "încarnează" pe măsură ce Ş e ecat pe solurile nisipoase-silicioase, cu un sub-
se desăvârşeşte creşterea. În aceste afecţiuni, corpul eteric l ăsat în voia lui proli- 95
ferează - mai ales în glande, care dep ind de el prin însăşi natura lor. Angelica (A.

94
sol impermeabil la apă. ~i bogat în
sare În stepele Persiei ŞI mtre Gol~l
, . . I s m DOREMA AMMONIACUM
. . Marea Arai mal a e
P ersic ŞI .'. c
provinciile Lur istan ŞI Fanstan,.und
" . ' Ia 1000 de metn, dar Această pl antă a deşertu l ui arc aceeaşi dezvoltare ca şi Ferul a Asa-foetida.
ea urca pana • •
. • coboarc foarte adânc m Răd ăcin a ci creşt e în mai mult de 5 ani; este puternic ă, lu ng ă, cu rami fi caţi i ori-
poate ŞI sa . d
locurile j oase. Pretuti?deUl un e zonta le puternice; tulpina car e iese în sfârş i t, arc un diametru de aproximativ 5
deşertul silicios e ÎnlOCUIt de deşertul cm, şi se grăbeşte să înflorească (planta este atunci mai în altă decât un om); apoi
argilos, Asa·foetida dispare. latexul supraabundent şi curgător al rădăcinii seacă. Ml ăd iţe secundare, în formă
As antul a fost folosit ca un de eandelabre cu 7 braţe, se arată de jur împrejur, purtâ nd umbele cu o singură
remediu intern şi extern; este m: floare , cu un peduncul foarte scurt. Frunzele bazale sunt anuale, lungi de o jumă­
tate de metru, trilobate şi puţin decu pate . Ca şi Asa- foetida, Dorema apare in
remarcabil antispasmodic; stimuleaza
peristaltismul în afecţiunile nervoase colonii num eroase, fonnând mici păduri . Ea creşte până in .deşertul Kirghiziei.
şi convulsive; acţionează de ase~e. Răşina numită "arnrnoniacum", ţâşneşte din tulpină, fic în mod sponta n, fie
nea în isterie şi ipocondne. în afara de datori tă muşcăturilor insectelor. Ea arc un miros de usturoi şi de castor, o arom ă
acestca, în Orient e considerat un amară, dezagreabil parfumată; când este încălzită, miroase a benzo!. Acest drog a

condiment apreciat. fost întrebuinţat intern ca ant ispasmodic, stimulent, expectorant, eme nagog, mai
ales în bronşitele eron ice şi catarele pulm onare legate de astm ; extern, aj u tă la
coacerea ş i sparg erea abccselor,

Tipul "ER YNGIUM" - Scaiul vânăt

Tipul Eryngium conţine, printre Umbeli fcrc, cele mai multe specii . Aici
" tipul" este adap tat loc urilor usca te şi foarte însorite; stcpe, dune de nisip, plat ouri
şi pante stâncoase. in primul an, Seaiul vânăt îşi formează o rădăcină l ungă şi pu -
FERULA GALBANIFLUA ternică , datorită frunzelor bazate care sunt foarte înguste, tari ş i înannatc cu ţepi ,
dar puţin divizate. Răd ăcini l e devi n foarte aromatice şi acumulează za hăr.
. ' . ".. " se formează în mai mulţi ani , emiţănd în exte~or C reşterea este adesea foarte ramificată, rezultând din tendin ţa generală a
Şi aici, o radăcma groasa . .. Ilate La sfârsit - un scurt avant
. s din teci man ŞI um . . Y Umbcliferelor spre structură radiantă . Dimpotrivă , forţe l e de con tracţ ie
frunze fin decupate, care le . ' \ . " oasă dc 2 cm şi înaltă de 2 m,
. ., nunţa pnntr-o tu pma gr " acţionează până în i n floresccnţă, ceea ce este cont rar "tipului". Grup urile de flori
floral , rapid ŞI etemer, se a. b I 1 lbcne foarte înflorite . La această planta,
care izbucneşte în umbele ŞI um cuei ga da" o gumă răşinoasă, albă şi fluidă, se transform ă in adevăraţi capituli, amintind dc cei ai Ciulinului. În acelaşi timp ,
. . lni baza frunze or pose toată planta se îm bracă intr-o col oraţie m etalică, al bă stru i-violctă. Uscăciunea,
nu rădăcma, CI tu pm a ŞI 1 tă substan"i se coagulează în grăunţe
. " d' le: • ontact cu acru, aceas a . ... . . aroma tizarea, p ătrund in Scaiul vânăt mai puternic decât la U mbeliferele
care picura m e e; In C . di nt intern în calitate de excitant,
verzui. "G albanum" este întrebumţat ca rne Icamemoll'ent p'entru abce se şi glande obişn u ite . Datorită predorninaţiei aerului şi lumin ii, această plantă dobândeşte
di nagog; extern ca e forţe de structurare pe care nu le au ultimele, iar unele specii din această pl antă
anticatar, antispasmo IC ŞI eme. " ' f a ';"odic asupra uterului, această sub-
. flarnatc . Din cauza efectulUi sau an ISp s " ne furni zeaz ă frumoase plante decor ative pentru grâdini. Câteva preferă "u scă -
In " - .
stanţă a fost numită în trecut raşma ro
amclor ciunea fiziologică" pc care o reprezintă sarea în terenurile de la marg inea mări i .
•
Scai i vineţi din America îşi reduc frunzele până la aspectul graminoidelor (ierburi
sau trestie) ceea ce ne aminteşte de Brom eliacee. Infl orcsccnţelc, din cauza red u-
cerii extrem e a peduneulilor, dev in capituli, glomeruli, adesea foarte v iu coloraţi ,
Rădăcini l e sunt pline de vitali tate; ele emit atâtea ml ădi ţe , încât acoperă repede o

96 dună in tre agă la margin ea Oceanului. în ciuda de pl a sări lor de nisip provocate de
vânt.
97
 AMMI VISNA GA

ER YNGIUM MARITIMUM - Cu toate că nu face parte din spec ia Eryng ium, amintim aici această
Scaiul maritim Um bcl i feră
care se găseşte în regi unile medi teraneene uscate, începând din
(v ezi desenul) insulele Canare până în Persia, da r nu în deşertul propriu-zis,
• dul Aceasta este o plantă an u a lă . Oarecum as emăn ătoare Anisului, ca fonncază la
Rădăcina sa are o aroma
• ' r d gu
-
s- în ceput o rădăcină al bi cioasă, a lungi tă, şi un frunziş foarte bogat , stufos, încreţi t,
. mu cilaginoas , armn m
a
mai fîn dec ât ce l format de Daucus carota, dar mai pu ţi n fin dec ât cel al
ceaga, lui A fost întrebuinţat ca
tul Morco vu ' Mă rarului . Acest frunziş este extraordinar de pătruns de aer, totuşi în armonie cu
di în mal adiile pulmonare,
rern e tU . . tru ele ment ul apos al sevei, În partea de su s, mari umbele cu raze nenumărate poartă
' - dar ŞI' ca diuretlc ŞI pen
,izic
fi numeroase flori albe, etala te în largi umbrele, Plant a este i mpregnată de răşină .
purificarea sângelui. Du pă înfl orire, acele urnbelelor se Iignific ă .
Fructele de A mmi au fost întrebui nţate în O rient împotriva spasm elo r
canalelor urinare şi a calculilor renali; de asemenea, ca diuretic şi emenagog;
aces t drog era considerat ca favo rizând menstruaţia . S-a găsi t în c i un gluc ozid,
Khellina. Da r Ammi, aşa cum a fost descoperit de curând, îşi extinde efe ctele sale
an tispas rnodicc (co mune multor Umbelifere) până în sistemul ritm ic, şi anume:
asupra vaselor sanguine ale inimii . El lă rgeşte artera coronară şi calm ează spas -
mele din această regiune . S-ar putea spune că acest vegetal este o expresie armo-
nioasă şi manifestă a ceea ce este sistem ul median ritmic.

ERYNGIUM CA M PES TRE - Scaiul vântului

Despre mirosul Ilorsl. A cui expresie este el ?
, , p entrU a combate constipaţia, meno-
Rădăcina sa a fost folosită ca dlUre llc: . fi" în bolile pielii, blenoragie şi Ac um sunt nece sare câtev a aprecieri fundamental e legate de mirosul
, frodl'siac A fost întrebumţat ŞI m izie,
staza ŞI ca a . . '. plantelor. Câtev a indicaţ i i specia le au fost men ţi onate mai înainte; să încercăm
, icj
(ca diureuc rm
î potriva calcuhlor renali .
acum să le ordonăm şi să le integrăm într-un tol.
Floarea revelează specia, tiinţa plantei care o produce, nu numai prin form ă
ER }'NGIUM AQUA TICUM - Scaiul de apă şi culoarea sa, ci şi prin mirosul pe carc-l exa lă . Ac es t miros rămâne o enigmă
insol ubi lă pentru ştiinţă, atât timp cât ea se întreabă care e scopul/ui , În ge neral
.'• a' lucru destul de ciudat pentru o plan- se primeşte o aparenţă de răspuns astfel form ulat: sc opul este de- a atrage insecte
, oatc trai m ap - , I
Acesta e un Scai care P _ ' , fl nţelor formative ale acestui e c- polcni zatoare, care sunt puse astfel în serviciul fec undării florilor şi, în con-
. d el nu se darulc m ue " d 1
tă din această gpectc, - ar E • tâlnit în centru l şi sudul Americii de nor , a secinţă, aj ută la propagarea speci ei . Dar acesta e un mod primitiv de a vedea
mcnt, mai curând le com bate, ste 10 '1 'nunda te Riz omul său puternic
• I r ' le ŞI terenuri el ' d lucrurile, exact la fel cum se atrib uie scopuri absolut um ane lî inţclor create de
marginea fluviilor, in m aş mi 1" mintind Agana' ele sunt bordate c natură, - cee a ce l-a făcut pc Goethe să î m pi ngă ad absurdum exemplul său CU tau-
, ,d nişte pang ICI, a ' . .' ' 1"
em ite fru nze Iungi ŞI urc , ca _ , rtând o umbelulă strânsa in capitu I rul, în teoria Metamorfozelor, Taurul nu are COarne p entru a împ unge; da r, da t
raze hecare pu. tan . 1
s pin i, U m bela este cu şase '. bui tat 'In toate bolile în care orgamsmu fiind că arc aceste coarne şi În funcţie de n eces i t ă ţ ile organismului său , i se întâm-
, . ' C ' li ' lor A fost intre u m ţ 10
g lobuloşi , ca cel •al' IU im '
" , gic în orgamsmu
, Il 'l chidelor şi să prov oace ac o
" , I 1" plă, câteodată, să se folosească de ele pen tru a împunge, Dacă Înt rebarea s-ar
as tral a trebuit sa mtervm a cner , " " 1 rinichiului, hidrop IZie, ca cu I pune: "s ă fa că ce? în ce sco p?", ar tre bu i să ne întrebăm : "de ce pl an tele
, , I catarul veZICIl ŞI a " " el
o eliminarc: COhCI rena e, , tenti go noree ŞI prostatlta,
, I genitale leuc oree, tmpo '-' anem ophilc (polenizate de vânt) sunt tot atât de mirositoare ca şi celelalte '!" De
renali; sl ăblrea orga~e, or , tidot impotriva veninului de şarpe , exemplu, un lan de ce rea le înflorite , Desigur că nu pentru a atrage vântu l. Ce ea
es te, în plus, un vomItlV ŞI un an 1
ce trebuie căutat aici nu este "pentru ce". ci "cum". Este imprimat în fiinţa plantei
99
98
 ca floarea sa să răspândească parfumuri. Este in fiinţa Orhideei, a Violetei, a îndreaptă spre diferenţierea fortelor COmlJ! lJ ' t . _
.
et cr al ' -r J e eTI C In cl er al . t" .
Trandafirului, a Garoafer, să răspândească parfum de Orhidee, Violetă, Trandafir
I I '.. •
lU01l0 11 ŞI eter
al 71d ." D . VlC . tJ, ete r chimic
- . I ca uu!. ar el se Izbcşt d ~ d. - '
şi Garoafă. raspunde fiecărei specii de 1'1 t" - d si ~ e e OmCllJuJ as/rai care
. an a. ean srmte În pa f '1 il .
Reiese din consideraţiile de la începutul acestei cărţi că fiinţa plantei arc o nostalgi C, stimulant ametitor exalt t, . d ~ r urnun e orilor un caracter
. . . : . , an . se ucator tulbu ăt .
dublă natură: fizică şi eterică. Corpul fizic al plantei există, ca formă, graţie sunpaue anupanc . In functie de lari .' ra OI, puterniC, delicat
r po an tatea "si rnpar] . . . " _. ,
intre forţele su/Jete 'ti se poat
A ,

SoJidului; corpul său eteric, sau corpul forţelor plăsmuitoare, este în întregime v , ~
," . bili
e sa sta J JID o ga mă Î
le-antlpalie care domneste
. - . '
pătruns şi vivifiat de Lichid. Dar, în floare, planta se străduie să iasă din dome- Este astfel posibil s ă se dislingii?8 (7 4) " nşeplită de Ullrosuri /Jorale.
. - x upuri fundamental d . .
niul propriu şi aspiră, întrucâtva, la domeniul suprasensibil al animalităţii, pentru n ua nţele lor Jntenn ediare Nu 1 e e rmrosun, cu toate
. . . . e pre a mu t pentru a inee . " 1 " .
că domeniul astral intră în contact cu ea şi dezannonizează, să zicem, activitatea tlp!JCJlate a parfum urilor de flo n.. rea sa e asam Imensa Ului-
sa eterică plăsmuitoare.
Planta nu poate în nici un fel să incorporoze această sferă astrală rezervată
animalului, Ea nu poate să dobândească un corp astral. După cum am mai arătat,
această încorporare este inseparabilă de o luare în sine a elementului aerian.
Animalul are o organizare gazoasă internă, care-i este integrată, cu organele nece-
sare (pIămân, rinichi etc.).
Planta dezvoltă deci schiţe unui organism aerian, - acesta e mirosul, - dar nu-
I poate păstra în sine, ea trebuie să-I răspândească în lumea înconjurătoare, acolo
unde săIăşluieşte şi ceea ce ea posedă ca astralitate, Rudolf Steiner a dat cheia
problemei mirosurilor, datorită facultăţilor sale de a ob serva' în mod nemijlocit
regiunile astrale şi eterice ale lumii.
Iată ce a spus Rudolf Steiner in cielul său "Geisteswissenschaft und Mcdizin"
Ştiinţă spirituală şi medicînă) din 1920: in mirosul plantei, poţi resimţi în ce mod
se comportă etcricul fă,fă de sstrsl (în gust, dimpotrivă, resimţi modul în care ete-
ricul se comportă faţă de fizic) . in plus, într-o conferinţă ţinută în faţa muncito-
rilor ce lucrau la Goetheanum-ul in construcţie, el a spus că, într-un fel, poţi
Întrezări la orice plantă o schiţare de simţ olfactiv ("un nas") care explorează uni-
versul şi adulmecă " aromele cosmice ale planetelor" - aceste plante fiind, după
cum ştim, punctele mediane şi centrele dc radiere, de emanaţie, ale diverselor
sfere astrale, corespunzătoare diferitelor specii de plante. "Mirosurile" care se
nasc astfel sunt nişte imitaţii sau., dacă preferaţi, ecourile a ceea ce a fost astfel
adulmeca!. De exemplu: a~,"le cosmice ale sfereiJyi Saturn nasc I'~fumul de
As,!:,!~e.t~ ; cele ale sferei lui Mercur nasc parfumul Violetei etc.
Astfel, parfumul este determinat de modul specific al întâlnirii dintre fiinţa
eterică a speciei vegetale şi sfera cosmico-astrală care îi răspunde, altfel spus,
centrul său planetar de radiere. Din acest punct de vedere, planta se dezvăluie,
cosmică şi terestră în acelaşi timp. Şi, tot astfel, vom înţelege cum poate acţiona
planta. prin mirosul său asupra fiinţelor dotate cu un corp astral -ornul şi ani-
malul. Aşa se explică, în sfârşit, cum fiecare specie de plantă poate avea propriul
său parfum şi cum acest parfum exprimă ceea ce are ea mai profund, mai carac-
teristic. Pentru cercetător, este important să ştie că se poate orienta după mirosuri
pentru a cunoaşte mai bine etericul şi astralul unei planle. De exemplu, dacă se
percep mirosuri răcoritoare, ' 'evanesccnte, arzătoare, atenţia cercetătorului se
100
101
 PAPAVERACEELE

Plantele din familia Macului încarnează tipul vegetal care elaborează,

porn ind din elementul lichid, specii erbacce, rară ca vreodată să le durifice sau să
le Iignifieze, dar care uneşte intens această natură apos-lichidă cu elementul
lumină. Fru nza are, la început o tendinţă de rotunjire, dar e capabilă apoi de divi -
ziune şi de bogate decup aj e. Acest tip nu are puterea de a persis ta şi de a aştepta
mult timp în elementul fali ar: el trece repede la o înflorire puternică, l ux uri antă,
colorată. Natura puternic fl oral ă a aces tei fam ilii se manifestă în carolele som-
ptuoase ale Macilor (albe, galbene. roşu-aprins), în ciorchinii mai nuanţaţi ai
Corydalelor, în nori i de nuanţă mov, plutind deasupra solului, ai Fum ăriţei
(Fumaria), etc . Oricât de pu ternic ar fi ca determinată de procesele eterice, anc o-
rate în lichid, planta expri mă aici o astralitate n u mai puţin puternică; ca acce l-
e rează procesele sale vitale pentru a ajunge mai repede la floarea care absoarbe ş i
consumă forţele ctericc . Din această cauză, o asemenea floare arc o durată de
viaţă extrem de scu rtă; din momentul mfloririi, ea Iasă să -i ca dă sepalele în lumea
anorganică; petalele le urmează imediat; procesul floral, repede p ârjo lit, aruncă în
afară caliciul şi carola ca pe o cenuşă. Şi oricât de pline de sevă ar fi frunzele,
nimic din natura lor apoasă nu se transmite florilor. exceptând uneori nectarul sau
o supraabundenţă de polen (Ia adevăraţii Maci). Fructele sunt nişte capsule sau
silicve uscate, dar seminţele minuscule, uşoare, debordează de uleiuri grase.
Acest e plante a că ror part e inferioară este atât de verde , pl ină de viaţă,
impetuoas ă, se termin ă la vâr ful lor printr-o uscare .
Dar sfera astral ă nu provoacă doar această metamorfoză între partea infe-
rioară şi cea superioară ; ca pune cu putere stăpânire pc lichidul insuşi, se Închide
în el şi -I face toxic . Aleoloizii Papaveraceelor se nasc deci dintr-un metabolism
devenit anormal, din tr-o devitalizare a albumi nei şi din dcconstrucţia ei parţială.
Pentru această familie sunt caracteristici şi fo rmele exterioare, Ovarul este abso-
lut "super", adică, este perfect Închis în învelişul floral, Înălţat în regiunea lui. La
plantele cu ovarele " infc r" floarea se situează deasupra viitoru lui fruct (de exem -
plu , la floarea Mărului). Ovarul aparţine atunci mai mult tulpinii, decât florii.
Trebuie să atribuim o tend inţă ma i cosm ică ovarelor "super" (nu mite: libere) şi o
tendinţă ma i terestră ovarelor "infer" (zise şi adcrente).
Vara nordi că şi munţi i înalţi ai Europei şi Asiei, cu emisfera septentrionaJă
tempcrată, până la Mediterana, favorizează cel mai mult Papaver aceel e. Ele nu

102
103
există sub Tropice, în deşerte şi în stcpe; dar fug şi de umbra pădurilor, de ml aştini Fu m ariacec fără lat ex (Furn ă ri ţă Br eben 1) p ' .
ş i nu sunt niciodat ă acva tice. Printre ele nu vom găsi ni ciodată arbori, plante late. cu si metrie radială c u II ' C _ . apav eracecle lactJfcre au flori eta -
, Il mare numar de stam ' . 1
grase, paraziţi . Corpul lor, plin de sevă , nu poate să se priveze de apă, dar apa nu A deseori , mugu rii Oorilo r se apleacă s e l ' . ine ŞI c c nu produc nec lar.
infl uenţează form a lor. Le este necesar un aer luminat, purtător al influ enţelor ma i mu lt sau mai puţin conform SPC~i~~' ;~C~I ;P~J se ~re~resează pentru a infl ori,
cosmice, ca cel al nordului şi al munţil or în alţi sau, la nev oie , ca cel din regiunile ex prim ănd u-se în aces te fcno '1 e e stau insa absolut drepte; vedem
" m ene o upt ă împ t . ' ..
me diteraneene. Papaveraceele fug de tropice, pentru că acol o forţele cosmosului sch imb , Fuma riaceele, care nu au late x ~, '" . d Il o : lva gravitaţIeI terestre. În
devin terestre. Vedem în ele o lume lichidă ce tinde să se reverse în lumină, aer şi - . , ISl ln tlll oole pa plan ' J '
la, pnn acea sta, o simetrie bilaterală - 'h ' • d on zorua Ş I ado p-
că l dură , şi care g enereaz ă în pl ante latexul (a se vedea, în legătură cu aceasta,
. - mc lzan U-se spre f; t ă - fi -
prclungmdu-sc spre spate înt r-un pin;en pctaloid ~pi . I t ~.a ~ 0llI!~. de bot şi
Macul Somnifer), În elementul apos domnesc forţele luni i; dintr-un câmp de Maci exist ă decât donă stam ine . Floa re sus d _ de ra a p in e nectar. Nu m ai
so mniferi în floare urcă imagi nile melancolice ale unui vis lunar; parfumul lor · . spen ata c Dicentra ("1 ' J ."
1nn ba franceză. ) poate fi întel - . ruma anetel, În
. easa ca j uxta puncrea a d - 11 .
narcotic paralizează conştienţa noastră tcrestră, care este o "conştienţă a obiectu- căror pinte n întors, conc resc~nt formeaza ,,'. .. o~a on de Brebenel, a
lui" şi ne antrenează într-o lume de visuri iluzorii. EI ne smulge din lumea "durerii . , muna ac estei Ilo ' tr .. FI .
ax vertical au o simetric radială st I t ă.I I . n s ann, orile cu
creatoare", care este cea a lucrurilor fizice terestre, solide şi bine delimitate, pen- 1- . , e a a, rar ce e cu ax onzontal . . '.
era ~ ŞI partea superioară se modelează to tdeauna altfel decât ;u o s~metn". bila t-
tru a ne împinge spre imagini fără contur precis, dar variabile la infinit, care In ce ea ce pri veşte proprictătile tox ice dar .' . . ca III enoara.
emană din sfera dorinţelor noastre, a sufletului nostru. Dar bogăţia fl orală a ~ată, în .~âteva trăsături, ceea ce ~c poate observ:~ mC~lcl~ale. al~ Pap~veraccelor.
Papaveraceelor ne face să ieşim din domeniul lichid pentru a intra în cel al pro- m relatule dintre corpul astral al o 1 " . otravun le lor mtervin cu putere
m u UI Ş I restul . 1' -
cesel or luminoase şi călduroase, purtate şi susţinute de aer. În aceste flori, sfera
o
puternice , corpul as tral este re fulat • f: ' d orgams mu U l. In doze de stul de
astra lă devine perceptibilă ochi lor, ca form ă şi cul oare, pe când ina inte de
m a ar a ome nulor o . . d
mod normal. Dar doze slabe pot să-I incite la () acti '1 t rgamc~ ". care e lega t în
inflorire ca acţiona cu totul altfel: în chirnism în schimburile de substanţe. Ceea inert. VI a e spania, ca nd el este prea
ee, în domeniul eterului chimic (căruia lichidul viu îi este subord onat) este un pro-
În dom eniul neuro -se nzorial se po ate obs erva s • .
ces dinamic, devine o imagine în împărăţiile eterului luminii şi ale călduri i. Prin Macului, o paralizie a activitătii senzoriale _ , ub efectu l otravnnlor
această trecere de la dinamic la imagine, sfera astral ă comprimată în chimismul ibili - .. . .
a ScnSI 1 t tâ ţti, o suprimare a du '. ( x .
, o llltune care a conşti ente . d
• 1, o pier ere
vital se retrage ; alcoloizii toxici dispar când planta se maturizează, şi sem inţele .. rertt cact corpul ast ral e cel ".. "
zatule). La sfârşit narcoza ş i . d . care trăieşte scn-
pie r erea c u noş t i n ţe ' O _
stabi l eşte ca urmare a Îndcpa-rt ' ..
o , .
nu m ai păstrează din ci de cât nişte urme. Această astralitate nu mai ac ţi onează I . 1. s tar e analoga somnului se
_ am corpu UI as tral Dar o t '.
atunci în lumea substanţelor, Ea se manifestă în culori frapan te, în forme bizare şi s labeşte ş i l egăturile cu co rpu l fizic (dacă '1 . .par e a corpulu] etenc îş i
se descarcă în puterea narcotieă a parfumului. Toxicitatea c anulată atunci când
Pap averaceea părăseşte domeniul apos-Iunar pentru a intra în împ ărăţia sol ară,
tală)s Aceasta este natura experienţclor da~o;:~cd:~~~~:~:ic~~~;~::jl~~:~este mor-
. tstemul me mbrel or, d a torită căruia omul in ' .. J.
câ nd se fo rm eaz ă sămânţa . Dar din momentul în care această sămânţă ge rmin eaz ă noară , este paralizat atunci când o I '1 . terv mc vo luntar m lumea ex tc-
la umbra umedă a solnlui, lichidul tinerei plante se pătrunde din nou de otrăvu ri . lumea obiectivă c~racteristică s ta- .. udmc 1 UZOfI~. fanta.stică. vin e să înlocuiască
S ă m ai arunc ăm O privire asupra uleiurilor grase ale seminţelor de
ru e veg h e Se mamfest - 1 -
unare a mişcărilor, o incapacitate pentru ori ce ' _ . a a inceput o îng re-
Papavcracee. Ele fac parte din uleiurilc numite "ne-saturate", care se combină cu el paralizat şi sIărşeşte prin a înceta să functio~~~~ca acnvă. Metabolismul est e şi
av iditate cn oxigenul din aer, fonnând cu el lacuri ela stice. În calitate de alimente,
Vom vorbi acum despre câteva Papave;acce . .
asemenea substanţe sunt foarte importante; unele, ca acidullinolcic, au un carac- pa rticular şi cara cteristic , precum şi dc puterile I~:~~:ru a apre~la c~ au ".l e mai
ter dc vitamina. As emenea uleiuri se formează în plantele ce cre sc în zo na aces te subi ec te intră în cadrul lucrări peun ce, In masura In ca re
ucrarn noastre.
nordică, şi cu atât mai abundent cu cât sunt mai aproape de Poli (Inul, Rapiţa,
A lunu l furnizează preţioase şi sănătoase ule iur i de masă) . Sunt generate de in llu-
enţa unei acţiuni solare, mult mai cosmice dec ât în a ltă parte. La polul opus aces-
•
tor uleiuri, a căror înaltă val oare biologică este recunoscută. găsim uleiurile "sa-
turate" ale plantelor tropicale, mult mai inerte. În acest fenomen se vede cum
na tura tropical ă în g re un e a z ă cosrnicul.
Papaveraccele eu cele 600 de specii ale lor se subîmpart în Papaveracec lac-
tifere (Macul roşu , Macul de câmp, Rostopască, Bocconia, Sanguinaria) şi
104
105

PAPAVERA CEELE MEDICINALE
PAPA VER SOMNIFER UM - Macul somnifer
A ceastă pl antă anuală creşte
rapid si energic, cu frunzişul său uşor
lobat şi cu axa sa florală înaltă de o
jumătate de metru . Dar, la s fâr şit,
accastă axă se apleacă şi mu gurele
florii spânzură greu. Se poate obser~
va. în frunzele de un verde-albăstruI_
sau albicios, o tendinţă îndr~ptat~
spre diviziune (pe care o reahze ~z~
frunzele înrudite ale Brebenelulm ŞI
Fumăriţei) . La înflor ire, mugurele se
înalţă şi dă naştere unei llo~1 man de
un alb-albăstnli, care are in centrul
său o pată întunecată. Un câmp de
Mac i somniferi înlloriţi este un spec-
tacol melancoli c ş i somptuos din care
eman ă un parfum greu. narcotizant.
Un latex abundent, albici os, umple
planta şi capsula ei încă verde; el s~
coagu lează în contact cu aerul. AIC I,
lichidul nu urcă sub formă de nect ar
în flori . Fructul este o capsulă uscată,
ce contine aer şi care îşi pierde latex-
ul si al~aloizii în timpul coaceri; apoi
ca"se deschide şi lasă vântului micile
sale seminţe oleaginoa se. A c~ stea nu
mai au latex şi nu sunt toxice . Dar
ime dia t ce au fost pr eluate de p ăm ânt . _ .
. _. f .ă din nou late xul Ş I otravun le.
ŞI apa, In el e se ~~e~ . des e hlatexuri" văzute in lumina invesu-
Vom spune alei catcva cuvm~e espr
gaţic i spirituale ale lui Rud olf Stciner.
Geneza latexurilor in regnul vegetal
Producerea de latex în anumite plante şi în famili\ în.tr~gi (~~:::r:~e~~
ficacee , Euphorbiaeee, Campanulaeee, Apocynee, Asc cpia ee,
106
Cicho racee ca re sunt O subdiviziune a Compozeelor) este o enigmă botanică,
impos ibil de rezo lvat atunci când se cau tă finalitatea, scopul său . S-a pretins că
latexul, datorită rapidei sale c oagul ări la aer, este destin at să închidă r ănile vege-
tal ului , sau, să descurajezc icr bivorele prin gustul său în general amar: Darmarea
maj oritate a speciilor vegetale supravieţu iesc la fel de bine şi fără latex, în timp
ce num eroase plante lactifere sunt devorate de animale . Ar borele de lapte din
Venezuela produce un suc al coj ii cu un gus t puţin dulceag, având aspec tul
laptelui de va că (du pă Warburg) . Ce trebuie să g ândim despre ~~eastă similitu-
dine ?
Lap tele nu se găseşte dec ât la oameni şi la mamifere. An ima lele infe rioare,
care sunt mult mai "deschise lumii", primesc chiar de la naştere, din exterior.
prima lor hrană . De ase menea, omul şi marniferele, înainte de a se naşte, sunt în că
hrănite de ţesuturile vii care le înconj oară . Exi stenţa lor embri onară este O formă
primitivă a tiinţei ; embrionul îşi primeşte alimentul vital din invelişurilc uterine
ale mamei sale, În timp ce noul născut bea laptele format cu ajutorul sângelui
matern, dar dej a ma i exteriorizat.
S::;ng ele al i m entează tot co rpul. Dar cu cât cobo râm scara evo luti vă a fiinţclor
vii, cu atât mai mult ved em procese le sângelui transpunându-se În lumea exte-
ri oară , în afara corpului; că l d u ra sangu i nă . intern ă Ia anima lele numite cu sânge
cald, este ex te rnă la animalele zise cu sânge rece (mai bine zis. cu căldură vari-
abi lă). Compoziţia să ruri lor sanguine are multă asemănare cu cea a ape i de I!BJ:e.
La un a~-;;;arln,-casteaua de mare (Asteria), apa mării este aspirată. circulă
prin corp ş i apoi este aru n cată; marca este. întrucătva. sângele acestui organism .
S-a spus adesea că sângele omului este reminiscenta apelor marine primordiale,
pe care le avea la inceput în afara lui şi pe care şi le-a integrat în cursul evoluţiei
sale.
Ca re este raportul laptelu i şi sâng elui cu latexul plantelor? În starea actuală a
regnu rilor naturale, acest raport nu apare de loc . As em ăn are a e xterioară nu arc o
sem nifi caţ ie prea mare. Dar d acă re fl ectăm asupra Istorici regnurilor naturale,
totul se schimbă . Vi aţa embri on ară şi vi aţa animalelor inferioare ne reamintesc
cele mai vechi faze ale existen ţei terestre, ş i arată elim anumite procese de hrănire
şi de cons trucţi e organică, - as t ă z i intc riorizate în om, - erau În trecut situate la
periferia fi inţcl or, În această reflecţie retrospectivă se văd, de asem enea, ştergân­
du-se deose birile dintre regn ur ile naturale: existenţa um an ă a fost, în trec ut, mult
. .' mai asemănătoare dec ât astăzi cu cea a plantelor. Cu cât ne intoarcem mai mult
de la starea consolidată a adultului-om spre st ăr i l e plastice ale c op i lări ei şi ale
vi eţii embrionarc , cu atât mai mult asi stăm la o metam o rfoză care a fost cea a
intregului orga nis m terestru.
Întocmai cum orice embriogeneză reproduce pe scurt istoria evo lutivă a
speciei (lege biogenctic ă ) , tot astfel vechea fază "lunară" a organismului terestru
s-a reprodus în epo ca numit ă l em ur iană din evoluţia n o as tră.
În aceea epocă. viaţa era mult mai puternică şi procesele sale mult mai
107
interne. Omul , animalul şi planta se asemănau mai mult , tiind mai puţin dife- ogl cu preţu l "căderi i", altfel spus. el a ierdut fi ' . . • . .
renţiate. Pământul trăia -ca suspendat de cordonul ombilical al Cosm osului. in în lumea terestră actuală Ceea ' c: ~ • cncJfe~ sa paradlslacă şi a coborât
. ce a rost respins atJlDq era ., h •
partea sa periferică evolua lumea vegetală de atunci, plutind, înotând într- o lumea vec hii " luni". Vcc ea nahlra lunară.
atmosferă de albumină subtilă ... Rud olf Steiner a evoc at acea epocă şi acea
Dar noi re ăsirn această lum e lunară in suc u il '.
atmosferă, mai ales în cartea sa " Ştiinţa ocul t ă". elibereze într-un fel d ' .' n e Macului, EI tinde să ne
Exis tau deja relaţii între umanitate şi lumea plantelor. Omul de atunci, încă Icmurien~ _ la a sti~g: ~nXlnsot~nţa ter~stralactuală ş~ să ne întoarcă la vechile stiri
, J experiente e senzon ale ." .
foarte vegetal (asemănător embrionului actual) se hrănea în timp ce respira, ginilor care ne aparţinea în v ~ ' • - a mvra cousuenţs ims-
, remea In ca re eram atâmati d " ~ .. .."
as pirând un fel de lapte originar care nu era altceva decât albumina subtilă a Maeu lui spul beră durerea din I e . lib . e sarm naturii . Sucu l
atmos ferei; în schimb, întreaga lume vegetalâ primea de la om forţele plăs­ .: D -: ~- . u:n Ş I e 1 creaz ă mem brele noastre de T-:-
muncn
-
, ar sa ne rea rnmu m ca "1Il teI ·
epclUnca . - ~In • .
cgca
mui toare eterice, pe care acesta trebui e să le arunce pentru a-şi putea continua gă sească sentimentul demnitătii sai ' l .. care numaI omul poate să
dezvoltarea. Dacă omul ar ti păstrat puternica sa vitalitate de atunci, el n-ar ti ativ itatea viito r u ' -" - d-· ~_. ~ _ -:. p ~~a~e - este durere cnstalizată ", iar cre-
- • ,provin m natura voli tivă a mcmb I "5 " .
putut niciodată dobândi conştienţa, înţelepciunea, inteligenţa sa terestră; căci a vechil or H induş i (imagine a --d l' . CI . . re or. orna , bautura sacră
, mo u UI e nutnlte prop L . .
toate acestea se leagă de atenuarea forţelor vitale ş i absolut deloc (cum se crede astăzi locul forţelor digestive paral izate De ' . • nu emunei) nu poate lua
încă foarte des) de dezvoltarea lor. Omul a trebuit să sacritice o mare parte a Mac trebu ie să fie la di .. .. SIgur ca forţele enorme ale sucului de
ISpozlpa medicutui dar '. d .
forţelor sa le de viaţă şi să-şi încorporeze forţele morţii. Acest fapt este simbolizat
prin mitul căderii originare... (planta, ca ignoră moartea). Omul se regăseşte deci
servească fiinţă avidă plăcere şi
o de senza'ţie să :;~~~Z:~i~!~O:~iţ::et~~~:tr~
de

pc sine, în tr-un anum it fel, în toate creaturile naturale care îl înconjoară astăzi. Ele
au constituit, in trecut, părţi integrante din sine.
PAPA VER RJlOEA S - Macul dc câmp
Când, după epoca lemuriană, omul şi întreaga existenţă terestră au cob orât
într-o materialitate mai accentuată, au apărut apa, aerul şi solul terestru min eral,
:e cât. de. puternică este infloreseenţa în flăcărată a Macului d " s:
plecând de la fazele pregătitoare. Regnurile naturale, toate , au trecut prin procese de firav ramane restul acestei plante F I ' . e camp, pc atat
de atrofie şi de densiti care. a~u.ngite şi mai îng uste decât cele ale Ma:;~~ ~eS;~d::1 r:o:ulnd mClzat~, mai
Vegetal ele originare care pluteau în atm osfera de albumină lăptoasă (din care sa înfloreasc ă Mugu re!e florii atârnă Iloa ' dr e: r u pma se grabeşte
. . , rea nu se m ea pt ă decâ t pc ' ă t
Algele uriaşe sunt nişte reminiscenţe) se transformară şi deveniră puţin câte puţin rmagme a lu~tei ce se duce între gravitaţie şi leviatatie . Floarea izb JUI~a ate,
plantele noastre. Dar anumite plante - cele care produc latex, - au pâstrat închis roşu apnns, mf1ăcărat, pasionat. cu patru pete intun~cate ce des ~~n.eşte mtr-~n
in ele procesul de Iactaţie vegetală, care nu mai era posibil în aerul terestru actu- centrul său (Macu! de grăd ină şi cel de .' . eseneaza o cruce In
al, mul t mai puţin vitalizat decât albumina primordială. c . ' . camp au patru petalc, de unde această
ruce c~ nstan :a). Intreaga floarea se con sumă În această fl ac ă r ă fl 1- ' . l
Iată ceea ce se poate spune de spre lat exuri în general. Cele ale se USUca Ş I se în a l ţă. ora 3 . capsu a
Pa paveraceelor, cu toxicitatea lor specială, reprezintă totuşi o problemă deosebită, Peta lele de Mac de c âmp . de -di -
despre car e vom vorbi pe scurt. vechii trilogi i "sare mercur şIll"e gra ma pot fi calificate ca <'sulî ', în sensul
, , su , ce se mentme de-a lung ! 1 t .
Devenirea fiinţei umane în acele timpuri indepărtate a fost întotdeauna na turale. Se po t prepara băi d M ' . u U uror regnun lor
1 cu suc e ac de camp care c bină acn .
motoru l devenirii naturii. Natura este ceea ce omul a aruncat din el, de-a lungul mulentă a elementului Il I . '. om ma actiunea su-
evol uţiei. Cu toate acest~dâiă 'cu' tranZiţiă (f;;:;-Îr';- ~ra lemur iană şi cea specifică Mac ului. În aces to::z :s~::,~ ~etabohs~u!~I.Cu atenuarea astralităţii,
atlanteană care i-a urmat, s-au produs multe lucruri noi, în special naşterea In legătură cu acest subiect, a:em o p:e:~;i;~il::e~~~~;lld~~~~~~~~:ere, neeoap te.
organelor senzoriale, a căror misiune este de a percepe lumea exterioară obiecti-
vată (o lume de obiecte). Corel at cu ace asta , sistemul nervos s-a concentrat în
•
creier, organ în care, o atenuare considerabilă a vitalităţi i , unită cu o mineral iza-
CHl:L fDONfUM MAJUS - Rostopsscş, zisă ,' i Crucea Voinicului
re, a permis trezire a conştienţei diurne de veghe, în întregime orientată spre lumea
obi ectelor. "Ochii omului se deschiseră", spune Biblia, "şi el a cunoscut Binele şi
Rostopasea, foarte preţuită încă din Antichitate, este după M I - .li
Răul" . În acelaşi timp, omul a primit facultatea de a suferi ("Vei naşte in dureri") I
panta medicinal ă cea mai im ortan tă din _ .. ' ac u sornni er.
şi memb"fe1e"Sire au fost consacrate-muncii ământului ("Îţi vei câştiga pâiJÎea cu unei adevărate "buruien·.. .~ ~ac~as~a .f~mIlle~ Aparenţa sa este cea a
. rezrstenre, care ~e IOcapatanea za să năpa-d
I • hi .
slldQarea ~ţii tale . c~chimbare, numită "progreS"", a fost dobânJ!!.tă de
solun le cele mai ingrate, ceea ce i-a permis să se răSPân"deaSCă p:a~~~ ~l~~ui~
108
109
 Acest proces floral rap id, ardent, p arcă febr il, este o c aracteristică a
Botanistul e uimit să vadă .cum f~. Papaveraceelor, Aroma florii. ca ş i a intregii plante este aspră, arzătoare şi amară .
I sale suple şi moi - dispreţUiesc Imediat. după ce inflorescenţa superioară îşi pierde florile, inhibiţia pc care o
ze e . • d I
frigul iernii, - cum, începan c." u~a ex ercita asupra ce lei de jos în c etează: aceasta se al u ng eşt e ş i reprod uce -cu fideli -
.lanuan.e , mlădiţele sale tinere .les din tate procesul celei dintâi. Apoi mi şcarea se transmite ml ădiţelor laterale ş i ast fel
ă rnâ nt . Dintr-un rizom viguros, această p lantă (a cărei mod de ram ificaţi e e foarte neobişnuit) o cu pă tot spaţi ul
p . . 1-
scurt, răsare rozeta pnncipa 3 . disponibil. Aici poţi vedea cu ochii lupta care se duce între forţele eterice (pur
Frunzele sale sunt totodată pen~te~ vitale, vegetale) şi sfera astral ă care atinge plant a din afară (în infl oresccnţ ă) şi
lobate şi crenelate. Forma lor exprima ate nuează , paralizea ză, p ărăseşte corpul vegetativ. Daracesta nu intârzic să-şi reia
lupta între forţele de irupere şi c~le de drepturile şi totul reîncepe. Rostopasc a poate inflori mult timp, din aprilie pănă în
structurare (forţele de umflare ŞI cele octombrie, cu toate că Înflorirea ei este atât de intensă.
formatoare). Culoarea lor este de un De-abia i-au căzut petalele (foar te caducc) , ş i ovarul se alunge şte, transfor-
verde auriu în partea superioară, dar mându-se într-o sil icn ă lungă, care se o ri en t ea ză numai pc ve rticală, spre înălţi­
albăstruie pe dedesubt, • un confll~t mi, în sensul l evitaţiei (total opus unei păstăi de Fasole). În plină vară , O
între aerul lumin os şi umbra umeda. R ostopasc ă îşi poartă fructe le ca pe nişte lumâ nări paralele . Ce inte ligentă rne ta-
Dar un principiu absolut specific morfo ză a creşteri i , prop rie Macilor, care-ş i poartă mu guri i florilor suspe ndaţ i
acţionează în organismul lichid _al greoi la c apătul pedunculilor lungi, îi îndreaptă incepând cu momentul înfl oririi
acestei plante, despre care mar- şi, în s fâ rş it , În al ţă vertical capsulele rotunde ! S ă înc e rcă m să ne imaginăm o
turiseşte un latex : abundent, de "concreş terc" între pedunc ulul şi fructul Macului : vom obţine astfel silicva
culoare galben-portocalie, care umple R ostopaseăi .
rădăcina, -frunzele, tulpina şi silicnele Micile seminţe negre atrag furn icile prin cxcresccnţclc tegumente lor. Aceste
încă necoapte. . insecte r ăsp ân desc planta de-a lungul drumurilor lor, şi astfel vom găsi
Înflorirea se face în mod energic; Rostopasca pe ziduri, pe ruinele castclelor, pe buturugi le b ătr âne de Salcie şi în
mlădita cu flori se alunge şte, urcă, se locurile cele mai neaşteptate . Seminţele con ţin aproape 50% ulciuri grase, dintre
bifurcă: ea Iasă de o parte o frunză, se care un acid linolcic, şi o enzimă deosebit de activă care digeră grăsim ea (lipaza) .
orientează spre cealaltă parte şi pro- A şa cum am mai menţi on at , întreaga p l a n t ă. cu excepţ ia sem in ţelor uscate,
duce un mugure axilar, în direcţia conţine un sistem de celule tubu lare numite " lactifere", pline cu un lapte de
. .. - tr şi inflo- culoare portocalie . În acest latex s-a găsit o cantitate de alcaloizi toxici înrudiţi
normală a rulpinn, 10 e ea . bifurcă din nou produce o nouă
- da " . t d a se urca mal sus , ea se 1 , chimic cu cei ai Macului. În plus, în el se mai găsesc enzime ce digeră albumin a
rescenţă; r mam e e '1 r Planul inflorescentei se roteşte
frunză dar de cealaltă parte, un nou mugure axi a ' . .. ' Ş ' aşa mai (proteaze). Puterea pc care o arc acest latex de a distruge ncgii a fost atribu i tă fer-
, . ' d de în raport cu pnma organizare. I
atunci cu aproxll~ati.v 2.~ e gra I l' fl it care rezultă umple spaţiul în toate rnenţilor proteolitici. Svau mai găsit aici şi anumite su bstanţe care i nh ibă diviz-
d de cmci on, Iar vegeta u m on . . - iunea celu lară, " mitoza", în anumite stadii ale sale. Otrăvuri asemănătoare există
ep~?, cam . f I - belă din flori galbene acoperă edlficl1ll. La aceaslll
direcţiile. La sfâr şit, o a ~ urn _ şi în B rânduşă . E. interesant de ştiul că Rudol!" Steiner a asociat Rostopasca ş,i
• _. g:'unea florală , care pare să nu
plantă, sistemul foliar prohfereaza astfel pana.m re unt identice cu cele de jos, 13rânduşa într-un medicament nou împotriva "scrofulelor".

aibă nici un efect. asupra ci._F~:z;~es:~~~:;:e, să le contracte etc. O tulpină Ano malia acestei "c hinu i vitale" a Rostopasc ăi este i nseparşbi lă de toxici-
penate·lobate . NICIO influ enţă n • . ' frunzişul său suplu şi tatea sa . Astralitatea ei nu o conduce spre animal , dar îi conferă re l aţii intime cu
de Rostopască înflorită ~e v.or~ştefltot.~tat ~e p;:e:cg~~:Usolar; acestea sunt acest rcgn animal.
bogat de aur verde, cat ŞI pnn on e sa e .' _ . Când astralul acţionează sub floare, atacând în mod direct dezvo ltarea matc-
nurne~oase dar nu apar decât una câte una, aproape mClOd~~ slmul~. ă de rial ă, con struc ţi a albuminei nu se poate face corect. Alcoloizii se separă; ci apar

Prima infloresce~~ t;7"~:~:i:::i:~h~~~~ru;: ~,:~a~in~:~~~;il:ul:~o:ât o ca o caricatură a amino-acizilor; planta devine vcninoasă. Asemenea otrăvuri
acţi onează mai ales asupra animalelor şi a omului care sunt purtătorii unui astral:
cup~le, pUţ~1 P~:~tul '; dJnculilor lungi , florile se înclină noapt~a ş~ pe ~~p.de
ele provoacă tu lb urări ale c onştienţei , Uneori, în funcţie de plantă şi de doza luată.
viaţă scurtă , a P . . inteşte oarecum mirosul pielii nelllbaclte .
ploai e. Mirosul lor e uşor narcotic ŞI am
111
110
 talizare prea mare, nu e bună: atunci se pot form a calculii ·biliari. Un remediu
" .., ul astral la o activitate sporită, fie în în~egul corp fizic ,
conţinând un principiu vegetal duşman al tuturor blocajelor ne este dat de
aceste otravun incită c~rp . It ri îl fac să părăseasca acest corp.
ruc detcrrmnat - a eo , h li Rostopască , Pol ari tă ţile acţiu n i lor etericc şi astra le, care apar aici atât de clar, sunt
fie într-un sector orga _ t: chelidonina chelerytrina, hornoc e 1-
Alcaloizii găsiţi în Rostopasca sun . . ele) s~guinaria protopina, toţi regul atoarc, atât in caz de exces, cât şi în caz de carenţă. Prin proteinel eş i lipazcle
. a a (all ocry ptompm, , . sale. Cheleidonium ne ind ică de la sine raportul său cu un sis tem de organe care
doninele alfa, beta ŞI g m . . _ ŞI' bcrberina şi sparteina, (prezente ŞI
. .. M lUI" se mal gasesc digeră atât albumina, cât şi grăs imi l e.
înru dili cu alcalOlZll acu , I b de farmacologie se pot vedea care
( . _ . - G ozamă) Intr-un manua un . . Accs t lucru este con firm at prin metoda cri sta li z ă rii sensibile a cJorurii dc
în Dracila Ş I in n .' I hilizante antispasmodice, analgezice. str-
. lului) efecte e tranc I ~ , . . - - aramă după Pheiffer. Publicăm aici două "imagini cristaline", una realizată cu
sunt (asupra aruma . . între ul fiinţa globală a RostopascăI, nsca sa
mul cnte, ale acestor alcal olzl. Dar . gt '1- care a creat aceste substanţe diverse sucul de Chelidonium, alta cu un ex tras al vezicu lei biliare . Marea analogie din -
. _- tă cetare' dmamlca VI a a . tre cele d o u ă imagini este bă tătoare la och i.
fie Uitata 10 aceas a cer .. ' fi x , rincipiul spiritual pentru care matena nu
şi le-a ordonat intr-o arm ome spee'.lea, p sageul Căci sunetele care compun o Să mai a dăugăm : ficatu l este. intre altele. un soi de organ senzorial, care per-
- - -
. 'oda" 1 'a decât expresIa sau me .. . cepe cali tatea substanţelar ingerate (un simi ustativ metamorfozat, spunea
este mct ta a tcev . tă melodic Iată de ce se vor obţine
di - tat izolat nu mal compun aeeas · . 1 . Rudo lf Steiner) ş i le trimite sucurile 1gestlve potrivite. Prin această acti vitate
melo le, canu e , . 1_ a plantei decât cu alealoizii IZO aţi ,
mai bune rezultate cu prepararea mtegra a , senzorială, cea care interv ine este organizarea superioară a omului. dar în

adică sintetici. _. poate opun e procesul ficat-bilă din reg iune a m etabo l i c ă .
. Ch lid . m în natura I se În bilă, zicea Rudolf Steiner, " Eul înfruntă curentul nutritiv". Iată dc ce bila a
ProcesuluI e I omu , . desfăşoară în această glandă, cea
fiinţa umană. Procesele construet~are e~:::ă albumina şi hidraţii dc carbon, se i..,;it dIiiSânge, organ al Eului. In caz de icter, această forţă de opoziţ ie s-a dove -
mai mare dintre toate, mal ales ce c ce ~tlZ. ulsurile lor corpului astr al şi Eului, dit a fi prea slabă şi bila a curs, o d ată cu curentul nutriţional, spre interior.
. - ' I eteric dar transml Imp . _ Rădăc i n a de Chel idonium r eorientează bila tiin interior spre exterior. Toate accs -
reahzeaz~ pnn eorpu.. ' . Totu i în ficat are loc şi o puternica d~eon­
în servIciUl construlfll ace stui corp. ş: . _ - - gele arterial; el tca ne pol face să în ţeleg em de ce se ut ili ze ază rădăcina de Chelidonium în toate
. ul I . tervin e aiCI m acest sens, m san ,
strucţie; în speCIal corp astra . '~ . d.sm:gere şi prin degradare, în coloranţi afecţiuni le ficatului: icter, tu l burări biliare (exces sau i n su fi ci en ţ ă ) , t end i n ţa spre

sep~ bila .d.e subs~~nţadsa~~m~~n~la\ntervine în calitate de degradant în pro- ca lculi biliari, - cu toate că toate aceste tul burări se referă clar la regiun ea meta-
bilian ŞI aCIZI biliari; pe c p : d tura- pur astrală a spus Rudolf bol i că a corpului. În principiu, aceste tulburări ar trebui să tie tratate c~l
. ' - b t tă. bil a, este e na '
cesul digestiv. ~eeaslă su s an - I . astral e prima condilie centru '.!2Iii
. . ţi c orectă a eorpu UI :.=..J .
în schim b, glanda ti roi dă este un fel de "c reier al metabolismului". care
St~r. O mterven .,e _ bilei Pe de altă parte, o deeonstruelie, o devi -
funcţionarea ŞI secrella corecta a I ei:.. e gândeşte substan ţelc ...Asupra acestci glande, floarea de Chelidonium arc efica-
c~ficatul ş i glanda tiroidă au corelalii speciale. O apă de calita te proastă. de
exemplu, e dăunătoare ticatul ui, dar şi glande i tiroid e: ea poate provoca guşa.
Iată de ce Uţl remediu indicat tie Rutlolf Steiner pentru bi lă con ţ ine extractul
de rădăc ină de Chelidonium, in tim p ce un altul, indicat pentru gu ş ă, foloseşte, În
mod accesoriu. flor ile aceste i plante.

MACLEYA CORDA TA

O importantă plantă orig inară din Asia Orientală ; intrucâtva, un fel de

Chelidoniu m uriaş (înălţimea tie 3 metri) cu frunze mari şi crcnela te, cu conturul
genera l cortliform, pc care le putem deriva din cele ale Chelidonium ului; ş i ele
sun t de un verde-auriu pc fata superioară şi de un verde albăstrui pe cea infe-
rioară. Dar această pl antă se ridi că în formă de piramidă ş i se term ină printr-un

Veziculă biliară (tritureţie) cio rchine floral , lung, fără vl agă, extraartlinar de aer ian: el este format doar tiin
Rădăcină de Chelidonium staminc, căci sepalelc au căzut o dată cu Înflorirea iar pctalcle Il-au văzu t nicio-
113
112
 , - ,' 1 unei axe verticale, ,se_
, ' - I tă robustă, constru ită !fi JUru unde un efect expectorant şi diaforctic. Rin ita, cataru l pulm onar, şi chiar pneu -
dată lumina zilei, Această p an d - i-a dat naştere cu o deosebită
"" " n fl oresc cnţa sa , upa ce 1 , monia , sunt printre i ndicaţi i le acestui medicament. El obl igă corp ul astral să- şi
vol atilizează, l a stărşit, pnn ~ 1 1 t pline cu un latex portocahu, care
, I 1 ina ŞI frunze e sa e sun reia o ac tiv itate normal ă în o rganismul inferior, cee a ce eliberează o rganele supe-
energie, Rizomu " tu p ' elidoniumului, , ' rioare. Această reglementare an trenează şi di spariţi a anum itor dureri reumatice in
este mai puţin activ decat c~l al Ch bordonată mai degrabă lui Jupiter dec ât lui regiu nea umcril or şi a cefei, ca uzate de un metabolism insu fic ient stăpân it.
r Această plantă gigantica trebuie su d' al ficatului decât al bilei.
Marte, Ea este considerată mai mult ca un rerne IU , 3. Deo arecc ca pul este eliberat şi el de o activita te m e tabol i c ă. ce se
deplasează În sus, acest medicament combate m igrenelc, congestiile menopauzei
ş i cefaleele legate de ciclul menstrual .
SANGUlNAR!A CANADENSIS - Macul de Canada 4. Reîn toarcerea corectă a activităţii astralc in organizarea i nfe rioară comba te
Irig iditatea . În general, această plantă, care trece cu vehemenţă de la rădăcină la
floare , neglijând aspe ctul foli ar ritm ic, acţ io n ează asupra uterului şi as upra
Macul canadian este o ovarelor, Sângcrări lc abundente ş i poli pii din uter, dar şi cei din nas, pot tI vinde-
ca ţi .
Papaveracee care se dezvoltă într-~n
mod foarte deosebit. Ea creşte in
pădurile de foioase din es~l atlantic
al Statelor Unite, La m.ceputul COR YDA LIS CA VA - Brcbcneii
pn,mav
- erii ~ 'In timp cc lumma . tra-
versează încă rămurişul go~, se lveşte~ Fumaria ot licinahs - Funuiriţe
din ramificaţii le riz omului, o f~za
, Iată• a cărui contur general e circu- Aceste două plante la c par te din
Iza A

Iar dar care se decupează oarecum in sub -familia Fumariaceel or,

r,onna
' - de mână; faţa superioară , este_ A mândouă sunt mult mai dec upate ş i

de un verde-galben, cea in,feno~ra ma i subţiate prin influenţa ae rului,

este de un alb-albăstrui cu Vine VIO~ decăt Papaveraccc le propriu-zise. Ele

lcte , În acelaşi timp cu această frunza se deosebesc şi prin absenţa latexului.

se dezvoltă o floare mare, de un alb Prima (Brebeneii) are frunze dc dou ă
pur , Aspectul ei îl aminteşte pe cel al ori triloba tc, în felul An emo nclor, a
Ane monei de pâdure de la nOI doua le div izea zâ aproape la inlinit,
(Anemona nemorosa). Când floarc~ dar amândouă r ă rn â n mo i ş i nu se ter-
se ofileşte, creşterea reintegreaza min ă in nici o par te prin vârfuri
'd ' I care continuă să se - 1 _ asc u ţi te . Breb ene lul se fo rmcază
rapi nzomu, _ bit d la rădăcină la floare urmeaza o unga dint r-un tubercul gros, ca un ou de
'fi bt an Dupa un salt su l e , ,"
ramt tce su er ' d - , ,, , ," pre IungI'ta- după o bruscă "expiraţie '
"aspiraţie porumbel, şi gău nos încă dc la
aşteptare la nivelul ră aClm~, ~ , _ rocesul esenţial al acestei plante, că el începutul prim ăverii, M lăd iţa, omată
Bate la ochi că elementul-radacina este p EI u se desfăşoară decât în scurtele
cu două frunze, se term i nă printr-un
absoarbe aproape intreg procesul vegc tatlv'C h Indonium I _ Rizomul său fraged,
- - ' d ' - ă Ce contrast cu el , , - ' al ' abundent ciorchi ne de flori . În lumina •
săptămaru e pnmavar ' li amar conţinând sanghinanna ŞI ţl
moal e, este plin de un latex portoca IU, aspru, , prim ăvăratieă, m lădi ţa apare din solul încă umed ş i d ecorează (cu flori galbene
sau ro z) boschctele luminoase, solul de sub pomii fructiferi plantaţi în prce rii, sau
alcaloizi deja prezenţi în Cheh,domum
d'
Iată care sunt efectele unui extras , e r~zo
m de Mac canadian:
margin ca păd uril or de fag , Parfum ul său este greu, suav, amintind puţin pc ecl al
' ' functiei biliare Orhidcelor. Florile salc, dispuse pc orizon tală, s i mu l ează un bot de anima l cu
I Stimularea ficatu IUl ŞI a runcu :. od patologic în organizarea
2:Când procesele metabolismului intervm ;nO:sele de eliminare cresc, de două buze , purtând in spate un pinten intors, mcl ifer. Ai zice că un roi de insecte
superioară. acţiunea acestei plante le opreşte, r s-a r ti aşezat pc această t u l pină, ga ta să plece ! În sfârş it, silicva uscată se umple
114 115
 PLANTELE NUMITE "C ARN IVORE" ,
_ excrescente care atrag furnicile. .
de seminţe negre, prevazute .cu • . ea aparţine verii, secetei. Iubeşte solunle CA PLA?'JTE ME DIC INALE
Fumăriţa este o burul~a de c,":P;ă le servească drept indicator. Este o plan-
bogate în potasiu şi în calciu ŞI ~at u reu e te să se smulgă de sol. Elementul
tă carc luptă împotri va gravltaţlCI ŞI n IIHh' d dar fără a-I elibera de greutate.
· . ' fineţe elementu IC I , fu 1
aerian a diferenţiat aICI cu I • • mi i ca un fum roz.violaceu ( mu
Planta înl10rită pluteşte deasupra pam~n . ~ decât cele ale Brebenelului, egal
_. . Florile sale sunt mult mal mICI
pamantu!U1). • hisă care aminteşte de Mac. .
bilaterale şi pătate cu o culoa~e. ~c ~ ei aeriene forma rotunjită propne
· l1 ta manta a s,er ' . d Prima întâlnire cu plantele "carnivorc' are ceva şocan t , sau cel p uţin sur-
A ici, sub in uenţ dis - t Şi totusi astralul s-a mtro us
- -1 tă latexul a ISparu . '",", . . .
Papaveraceelor a fost inca ca , • ă t ele produc a1caloizi tOXIC\. Aceş tia prinzător pentru un observator sensibil, da r lips it de prejudecăţi : lumea plantelo r
cu atâta putcre în fizicui acestor plante , ulbo ' i a corydalina, izocorybulbina,
f care hrăneşte cu atâta dez interes regnurile superioare, această lume m aternă şi
· Gă' • Brebenei: bu ocapn , . ' . d ivină, poate ca oare să dobând ească propri etăţi pc care le-am crede rezervate
sunt de un nou tip. sirn 10 .' . etc S-a stabiht, pnn expenenle
. rycavmma corycav1Oa . . . - doar animalu lui? Po t oare plantele să captureze , să omo are, să digere anima le ,
corydina, corytubenna, co _' _ creţi a lacrimogenă şi a salivct. ca
_ -vuri fac sa crcasca se _ .
e animal, ca aceste otra . ' atul locomotor dar lasa intacte prin mijloace care par rafinate? Dacă ar fi aşa, fiinţa plantei ar ti în contradicţ ie
P . .nă parahzeaza apar ' _
ele ridică presnmea san gume, . ' Î concluzie putem spune ca au un cu ea însăşi ! Se cunoaşte poate fenomenul ciudat al "gogoşil or": aici, o insectă
simtu rile. La sfârşit, ele opresc resplfa~l3't .nccrcată la ~m din cauza mberculu- poate face planta, printr-un soi de fecundare, să primea scă în interiorul ci un
, . 1 C d lia Cava a ros in ' ' 1- germene ani mal, să-I învelească, să-I hrănească, să- I c reasc ă ş i apo i, la s fârşit ,
efect opiaceu parţla . ory a . . . şi a vertiJ'ului rnerncrc- n
- . parah zlel nervoase
lui său interesant, unpotnve ' . • ( ' asta există şi în Mac). Dar, de fapt, să- I elibereze, s ă- I dărui a scă luminii, ca ş i cum ar fi o sămânţă . Dar În plantele
- ' fu . • sau protopma acc - d .
Fum ărită s-a gasIt: manna • .. d ât ceea ce ne reveleaza eja zise carn ivore, rolu rile sunt invcrsatc. Într-un caz, animalul e ce l ce sim te O
, ~ . . altceva m matern cea
analiza nu descopera nmuc . tică a Fumărilei este apropiată de a nevo ie exces i vă a plantei; în cel ăl alt caz, planta este cea ce simte nevoia exces ivă
. . ul d . tă AcţIUnea terapeu I . l1 a animalului.
formă ŞI ritm e VIa, : _ .. fi tului si a venei porte, insuficlenţa uxu-
. 1 "
Chelidomumu U1: impomve v
otrlva blocam Ica ,
• f mi " depurativ al sângelUI este in
." - Totuşi , această anomalie aparentă trebu ie să fie şi ea înţeleasă într-un asc mc-
lui biliar şi blocajele abdommale: Totuşi e ee 1 d minată dc Eu) . Această plantă nea mo d încâ t în spate le ci să tran spară ceva norm al - deşi ascu ns s imţuri lor co r-
. • g•elui este cu tom o . .
prim plan (atuncI gencza san . t dintele secretoare datoratc intervenţIei porale alc omului -, un dinamism accesibil doar înţ elegerii spirituale. Din aces t
aeriană şi 110rifcră favonzeaza toate .eln I ta ' nate impuritătile pieli i (rezultate punct de vedere, un sec ret natural, profund ascuns undeva, se poate să dezvăl ui
• b lisrn ErupţII e cu , ' . cu cla ritate. Un "mister manifestat", cum ar spu ne Goethe.
co rpului astral m meta o I .. . 1-" a pl' cll'I') sunt astfel vmdecate,
. ~ . . .. feraHsenzona a .
dintr-un metabohsm nel cgltlm m s . 1 ta- ce voia să spună mcdic10a popu- A da şi a pr imi ! prin aceasta, regnuri le natur ii exi stă unele l ângă altele , unele
. d dezvoltare dispare. a . cu altele, unele pen tru altele. Să îm brăţişăm cu privirea ansa mblul "necesităţii
căci terenul proplcc_ e. . ' t tusi expresiv: a purifica sângele!
Iară prin termenul sau lmpropnu ŞI o "'"' -~ animalelor" pe care le manifestă lumea vegetal ăl Proprietăţil e vitalizante ale
ex crcţi i lor anim ale sunt necesare rădăcinii. Frunz a asp iră, pentru a se hrăni , aerul
viciat eliberat de animale. Florile sunt mod clate pentru inscete. Prin infl orescenţă ,
aş a cum am remarcat-o de nenumărate ori, planta tinde să- şi depăşească pro pria
existen ţă, care este fizi co- etcrică , graţie unei sfere astrale astrale" propri e an i-
mali t ă ţii , Floarea aparţine în a cela şi timp plantei care o produse, câ t şi an ima lu-
lui care o polenizează (insectă, pasăre) . În l1oare, frunza bidim ens ională, complet
deschisă lumii, se transformă, se închide, se face sepal ă şi petală - ză misli nd ast-
fel forme tr idimen sionl e. Ea poate atun ci să înconjoare corpul unu i anima l, să- i
ră spun dă prin mişc ăril e staminela r sale iritabilc -, adeseori prin ade vărate cap -
cane: plasc, orificii, cl c şti etc. - aşa cum se vede de pildă la Rodul- pământulu i , la
Aristo lochia sau la Orhidce. Dar, du p ă un timp, planta eliberează întotdeauna
insec ta, fără a-i dăuna cu ceva. Floar ea atrage animalul prin parfumuri şi nectar ;
117
116
 l' , iodata
tare' dar mCI -x pentru a o omorî sau
, suubstanţe
sămânţa şi difrunza'a, numar hrăni , Fl•oarea aspiră intru-un
a, imen r: l I
um ea ani-
pnn o:
pentru a-I , •
fe
ţin şi apoi o expIra, Aspectul acestor frunze camivore es te adeseori murdar, pătat
sau colorat În
pentru a o igera; ,
mală, pentru un scurt moment, O~:~~iia~ea corporală sub tre i fo~e: rădăcina nuanţe roşiatice (camalc). Vedem de la bun Începu t că asemenea creaţiun] Sunt
puţin şi
În afara fiintei annon ioasc pure a lumii vegetale, Dar e important de ştiut
Plant a are deci nevoie de
' 1- desc ompusa runza
x, f

primeşte substanţa amma a , carca sa declanşează adesea în ea un dinamls~: ~

_ aerul expirat de ammal, floarea
, L că plantele digeratoare de insecte sunt adevărate
planti:, care împ linesc toate
- însuşi ammalul, forma ŞI mlş ,
funcţiile şi
normale ale unui vegetal care pot prospera nici o fără pradă animală.
aceste tre i relaţii corpora
" le se mat adauga
_ _ _ una care este supracorpo rala, ide
strală
mca care, e deasupra corpo ra l'ităţu _ " sa le', În ceea ce priveşte insectele care le vizitează
florile le şi polenizează,
ele le
al ă: lai ta are nevoie e srera a
ală, dar re , ~ ~ • " de "animalul universal ,
, d s:
"
, _
eliberează fără a le face vreun
frunzele lor, devin "victime" ,
rău,
chiar dacă
sunt acelea Care, pe aşezându-se
_,.
ea simte ne vo ia sa fie înconjurată lati ormală
Cons iderată sub ace st aspe ct, re aţra :m care apare la plantele manca-
"prădalniee"
Frunzele ale plantelor insectivore sunt, În parte, frunze sensibile
,
reze i să digere (să spunem: gun e ŞI s o-
It mai uşor dc înţel es , '1 ' t lamişcare, aşa cum sunt fn mze le absolut normale ale Mimozelor sau ale
toare .de insecte dcvme mu _
Oxalideelor, care nucapturează animale, Această
sensibilitate este exp res ia une i
anumite "astralizări"; este răspunsul dat de către procesele vitale fenomeneiol d in
Organele care Ic servesc sa captu I itmic în regiunea lor tolisrs. Acestea
ma curile lor) sunt situate în sistemul ~rln't 'p ecii de plante carnivore găseşti
s: t La ace ste re un e s
'ŞI ' răsuceşte pur şi simplu margi-
, atmosferă sau, mai general, a mediului Înconjurător. Pe de altă parte, facul tatea
pe care o au frunzele cam ivore de a forma, şi poate de a secreta ferme np asemănă.
sunt frunze metamortoza e.
toate tranziţiile unagma I e,
' , bil de la frunza care I , l d
nile până la construcţia un
'
_
or adevarate u CIO
I ' are complet înch ise. Pinguicu a, e
_ I ' , dar care e uşor arcurtă m rorrna
, _" • tori sucurilor digestive ale animalelor, nu este num ai privileg iul lor. O regăsim şi
• • - ătoare Pa t agmel ,
ă i se rinde pe suprafaţa lipicioasă a frunzei,
, capturează şi digeră niciodată,
la alte plante care nu nu de exemplu la inofensiva
exemplu, are o frunz a a,:-eman
dc lingură; când o insectă se aşeaz ş , , p_ ~
'

Cucută-de-pădure, Aceiaşi fermenţi, - cei ai stomacului de viţel,

_ se În găsesc şi
aceasta îşi strânge margm: e
' " peste vi ct im a, .orman
_ d o cavitate de moment, un
digerat ace st stomac provizonu IŞI
, , " camivoră,
Ping uieula asemănători
Fcrmenp şi
cu cei ai salivei ch iar enzime pro-
reolitice. există În Papaye r şi În Chclid onius, ca şi În alte plante producătoare de
, I
~
u plană, La Orosera Ross o IS ŞI
" leul anima este I , Ii
"pliu digestiv , Dupa ce m
revine la forma miţ: a,
' , 'al - frunza devine m no
, di
dă l gită sau chiar transformată in tijă, esiţăte , "_ lapte , Rubiaceele, cărora nu li se poate reproşa că
n-ar fi adevărate
p lante, produc

diversele el vanetăţi, o
' , - ' frunz.ă rotun , a un I~ În metabolismul lor substanţe apropiate de urina şi
de excrem entele animalelor:
I l' icioase care o zbârlesc ca o perm cafcina, de exemplu, este strâns inmdită cu acid uJ urie .
prevăzută cu glande rges ive di ti peduncu are ipi
lnchid formă de, semi -sfere peste muscu rrţa trădează nişte relaţii
" 1e cu nfrunza mare se .mc I m, t digerată La Sarracema,
î

, frunzele Toate aceste lenomene foarte generale Între reg nul veg-
de ace, Specii
, d hid după ce ea a rost utzerata.
capturată , apOI se re esc I , - I extrermtăti , - '1 e Ior ŞI' alcătuiesc împreuna tu un ,
_ b ' şi
etal cel animal , care există În Întreaga natură şi revelează
se Într-un mod mai
d ~ t decât o simplă frunză; dar e sen-
eviden t la plantele insectivore, Două forme de relaţii, altă
care În parte apar sep -
sunt concrescente aproa pe pana a
. ă ce nu .' d -se pe ea îi atinge anumiţi penş on,
este e lap .. . . arate. aici sunt reuni te: tendinţa de a primi an ima lul, În general rezervată florii,
p âlnii , Oioneesa are o capcan
sibilă, ca Mimoza, ŞI can- plasa. .mcaregan
.
, , d o insectă aşezan u
I d e le .sale digestive intră în actrvita •e.
, , , t şi acţiunea sfe rei astrale, care tinde mere u să abată
metabolismu J vegetal spre
ea se închide ŞI formeaza o
,
'
'" ~ . " alte frunze transformate m
modalităţi şi
animale, Astfel, capturarea insectel or prod ucerea fennenţilor
diges-

posedă, ~,
- ,- ' d frunzele mo.enslve .
întoarsă, arată (Există şi
tivi coincid la plantele ca mivore. plante Care capturează
anim ale , le
Cephalotu s a atun
do " pac carecex e
tr rnitatea lor Ni se
ul său nu se înc hide niciodată, cum cre
_
clar ce
d reţin şi le distrug,fără să "mănânce" vreodată:
le de exemp lu. Macac us silenus
ulcioare cu un pseu o ca , ,
(Lipicioasa de pădure), două tendinţe
Dar cele despre care am vorbi , a u izvorulÎşi
com un În na tura astrală, proprie tuturor vegetalelor terestre, rară de ca re ele ar fi
este în realitate un asemenea ulci or ; caPIac cele ma i perfecte orga ne de cap-
. ., N entha ceelc sunt ce e care au
uneon profanII, . ep , ,
tură şi de digestie: ulicioare, palm :
âlnii butoia e aproape sferice , .
ş arca Există deci la aceste plante, pro- de ne concep ut, Dacă n-ar fi existat regnul animal, lumea vegetală pământului
a
nostru ar li trebuit să fie eu totu! altfel decâ t este Ca În realitate ,
Loc ul normal al acestor insuşm ar fi flo b ' ât reg iunea foliară, Câteodată
Introducerea activităţilor devoratoare in lumea vegetală poate fi si mai mu lt
î

d inat care au co ora m

'oară a fru nzelor "c arnivore. "
cese florale de un gen etermi
g
ăsim chiar glande nectan er
if e pe margmea supen
frum
,
trani i cum ar face o floare, dar e
d
,
elucidată dacă vom lua În
tiv ă a regnurilor,
consideraţie, În lumina Ştiinţei
spirituale, istor ia evolu-
. -" d ă tre aceste nzc s
Inse cta este "aspirată e ca ătă ată: e reţinută omorâtă şi digerată.
, . _
A m văzut că cele pa tru reg nuri actuals (mineral, vegeta l, an imal şi uman) au
'."
această dată ea nu mal este ex , "expirată neva am"
l carbonic pe care-I ex a- al
ieşit din cel e trei reg nuri ale vechii "Luni": le p utem num i "m inera lul-vegetal",
I
' - aşa cum ar fi norma , gazu , .
"vegetalul-an ima l" şi "ani ma lul-uman". Fiinţa intermediară Între animal şi plan ,
Asem enea frunze nu aspira. , • lichefiat de sucurile digestive,
an im alul ; ele aspiră, as im i lează am~alul ,m,treg,
Gasun
- ' aic " i o ClU, dată U2 modificare a asimilaţiei vegetale.
tă, pc vechea "Lună", n-avea ca subst ra t Un sol mi neral neÎnsuIlqit, ci o substan!ă
118 sem i-vie numită "mi nera l-vegetal" , Se poa te vedea o corespondenţă Între plantele
11 9
camivore ( îm preună cu alte multe fapte botanice) şi fiinţele de pe vechea "Lună",
găsi un an tidot bene fic În Drosc ra În Pin ' . '
care uneau încă în ele ceea ce se va separa o dată cu creaţi unea pământcască: cât aceste plante au crescut' tr-u I guicula, ŞJ ace sta cu atât ma i mult cu
lum ea vegetală şi animală. În deosebi animalele care au păstrat în metamorfozele In r-un so umed o
copi lul bolnav de tuse convuls î C • '.
1 " -. '
m aşun ă sau tu rbâric. Dar la
lor evolutive nişte caractere net vegetale - e cazul insectel or - înfruntă acum _ ' . va, o rgamsmu l lIchid I . .
10 domeniul pulm onar este un C l dA . Acor este InSUficlcnt stăpânit
plante care au păstrat însuşiri puternic an imale, - este cazul plantelor carn ivore. , re c Impotmoiir e Intreb .
ext racte veg etale - în co mbi . ti J . um ţarca unor asemenea
După această schiţă sumară, să vorbim despre predilecţia pc care o au plantele • m a ţr e cu a tele , - s-a dov edit foarte eficace.
carnivore pentru anumite terenuri şi despre repartiţia lor pe suprafeţa globului.
Lo r nu le priesc pământurile mineralizate. Trebuie să spunem că rădăcinile lor
sunt atro fiate. E sufi cient să luăm între degete o tulpină de Pinguicula sau de
Dr osera pentru a o smulge din rădăcină . Domeniul vital al acestor plante sunt
m laştinile, turbăriile, solurilc inundate de ploile zilnice ale Tropicelor, solurilc
înmuiate, umflate, demineralizate. Anumite specii au rămas acvatice, de exemplu
Aldrovandia şi Otră ţelul de apă, care Înoată liber în apele stătute. Otrăţelul de apă
trăieşte uneori in apa de ploaie, strănsă datorită averselor zilnice, în frunzel e-pâl-
nii ale anumitor Bromeliacee din pădurea virgină, în insulele Pacificului; acolo,
el pescuieşte şi devorează mi nuscule insecte acvatice.
O asemenea atro fie a polului -rădăcină este frecventă când polul-floare, care e
înve cinat astralului, e foarte dezvol tat. Când o plantă se dăruie astra lului într-o
măsură anormală, ca îşi pierde relaţia cu substratul său, lumca minerală. Căci
"viaţa este un tot", după cum a subliniat Goe the in poemul său de spre metamor-
foza animalelor:
" Când vezi un privilegiu acordat unei creaturi, întreb ă -te imediat: unde su feră
ea de o carenţă? şi caută cu un spirit act iv! Vei găsi imediat cheia ori c ărei for-
maţii" .
Această lege poate să se împlinească în diferite moduri : la plantele parazite,
care asociază adesea o înflorire exagerată cu incapacitatea de a se inrădăcina
Într-un sol mineral neînsufleţit ; la Papili onacee şi la Orh idee, ca re se dăruiesc atât
de puternic creaţi ei unor flori semi-animalc, încât ele sunt obligate s ă se asocieze
cu ciuperci subterane care pregătesc la rădăcinile lor un sol mai adec vat ; la
plantele cu alcal oizi toxici, care atrag în ele un exces de astralitate cosmică şi
pierd, din această cauză, forţele tere stre ale rădăcinii (R. Steincr).
Plantele insectivore sunt un caz particular al aceluiaşi principiu.
Dat fiind faptul că la aceste plant e speciale, reg iunea ritmică, foliară,
împlineşte procese atât de stranii şi anormale, remediile extrase din ace ste frunze
se vor adresa sistemului ritmi c al omului, atunci când acesta prezintă fenomene
pat ologice: activităţii astrale cxcesive. Se poate observa la aceste frunze devora-
toare, deformate oarecum, o "cramp ă ", un " spasm" uc igaş al fiinţei astrale, în •
reg iun ea cterică a plantci. În sistemul ritmic al omului, corpul astral şi cel eteric
nu încetează să se unească şi să se separe prin respiraţie; este o succesiune con-
tinuă de legături şi disoluţii . Când , datorită maladiei, corpul astral, cufundat în
eteric şi în lichid prin procesul inspi raţie i , se blochează şi nu mai poate să se dega-
. ce opreşte procesul expiraţiei, - este exact cazul tusei eonvulsive, .- vom
je, ceea
120
12 1
F

ale începutu lui de vară, sau sfidează orice anotimp, neincetând să germinczc, să
CRUCIFERELE înflorească. să rodească, în mai multe generaţii succesive. din martie şi până în
oc tombrie. Este un ritm vital rap id, energic, arzător. Aparatul foliar trece foarte
repede la infl orescenţă, la mari false umbele. Florile sunt foarte simplu co nstru -
ite: dc două ori câte două sepale, în cruce, patru petale înzestrate cu un ş ă nţul eţ
şi, de cele mai multe ori, şase stamine, apoi un ovar "su per" (liber) car e dis - •
preţuieşte orice înrudire fol iară şi urcă cu Îndrăzneală În regiunea cosmică a mat-
uraţiil or. Este de fapt ceea ce se exprimă prin acest gen de ovare. Cu lorile favorite
ale flor ilor de Crucifere sunt " faptele" luminii în stare pură: alb . galben. porto-
ca liu. Vom găsi mai rar printre ele "patirniile" luminii: roz-rnovul, albastrul şi
Tipul violetu l. Dar înflorirea nu c un sfârşit; infloresccnţa continuă să crească cu pu tere
, d ' - fat. de tendinţa formală, ş i produec fără încetare flori noi, pc măsură ce vechile flori s-au transformat în
, di ta-matene pre omma ... fructe. Corimbul bogat se transformă repede într-un mănunchi de silicve şi îş i
La acest tip de plantă. te~ ,m, _ ' dite pe apr oape tot pămăntul. Ele sunt
ele 2000 de specii ale familiei sunt ra~~~11 , ultime de "buruieni", Pentru a pierde graţia. in fructe se revelează doar carac terul formal al speciei; principiul
C int ele poli înta ru om ,
P I ' âmpii nerodniee şi uscate. stepe, diferenţierii, al individualizării, se face în sfârşit simţit. Silievele şi si liculele pot
erb acee • dar viguroase, ,nn re , .. "
'1 ieţn vegeta e: ca . "
se dezvolta, Îşi aleg locun ~Stl e v " . d munte' altitudinea nu le spene, mei fi scurte sau lungi, largi sau strâmte, înarmate sau nu cu cio curi, uneori ştran gu­
dărâmături ruine, grohotişurt- stanCI e . e' Pe aceste soiuri ingrate, creşte late într-un ş irag de boabe. Cotiledoanele se individualizează şi ele În timpul ger-
, . . tărmunlor oceame . sălb ti ă) m inaţie i, conform speciei: lărgimea lor, poz itia radiculului sunt variabile, De fapt,
N ordul Îndepărtat, mei sarea. _ " ) Raphanus (Ridichea a rea ,
'1 D ba (Flamanzlea , ni văzân d doar fructele, botanistul clasificator poate găsi în această familie repere
fără dificultate Erophl a, rea firul din Ierichon _ În plin deşert), Cr:s~n ,
Mâna Maicii Domnulm (Tranda d B elles Lingureaua etc , Dar m Jurul sigure pentru a separa speciile ş i a le detcnnina, în timp ce in multe alte familii ,
I Varza e rux • . - II el poate face acest lucru cercctănd florile , - Glandele plasate În fundul co rolei
Voinicia O doleanul, M uş tarut . . b 'l ' măv ăratice vom găsi Nasture u ,
, . " l .ntre ter un e pn . t -" sec re tă un nectar abundent şi multe Crucifere sunt bune plante melifere. Totu şi ,
izvoarelor ŞI rauleţe or, pn căm uri unde se formează un SOI de .s ep~ :
H

Rijnica de câmpie ŞI ~SturOlta,:~ d ~ruc;ferelor (Muştaru! , Ridichea salballca În multe specii, florile se polenizează singure. Ele nu au parfumuri prea pu terni ce :
man sunt suave, amintind de parfum ul Garo afe i, al Violetei, sau pur şi simplu mieros .
cresc numcroa.'e buruicm aparl ,
c ). . d ' bine adaptată condiţiilor terestre ŞI Am mai spus că re laţi ile dintre organis mul eteric al -plantei (forţe pl ăs­
et . if I r este eCI I '
Fiinta vegetală a C ruCI ere o , . durifică În arbori sau arbuşti; muit oare) ş i sferele existenţei astrale se reve lează În procesul floral , Forţe astr ale
. . - itism Dar mCI nu se -d . I puternice, forţe eteri cc slabe, conduc la formarea otr ăvurilor, Plantele toxice sunt
n- are nici o tendinţa spre paraz _ ' tă familie evită Tr opicele, afara e cazu
rămâne maleabilă şi plină de scva. Aceas , plante prea astralizate. Dar Cruciferele sunt într-un fel "um plute din toate părţile"
În care găseşte munţii În~lţ\. _ ' " erminatia rapidă, Înrădăcinarea fermă ŞI cu forţe eterice, în aşa fel că in fluentele astrale în fizic au deve nit acolo imp osi-
Să observăm o Cruclfera Izolată. ~ , " "In anumite cazuri creşterea se bile. Sunt nişte vegetalc pe dep lin sănătoase, vitale, eterice, şi nici una dintre ele
rx - iei o mtaTZlere . V: nu contine otrăvuri, În schimb, această familie ne dăruie legume preţioase ş i
frunzişul bogal, se suece la,ra nd ormează nişte muguri cărnoşi (Varza , arza
blochează totuşi În ace st gtadiu ŞI se f hi l suprafata pământului (Capsella - condimente sănătoase.
, . te rozete c Iar a . d Silievele conţin mici seminţe rotunj ite şi foarte oleaginoase. Căci Cruciferele
d e Bruxelles) sau .uneori, ru lş _
Iine de seva sau
ch iar cărnoase sunt rotun e,
' . -
Traista CiobanulUI). Frunze e P I "ălţ' a mare şi lumina puternica reuşesc atrag cu atâta putere forţe le cosmi ce ale căldurii încât sunt capabile de o bogată
" , - d liră Doar m nne , - ' It producţie de ulc iuri, chiar şi în regiunile reci - iar un corp gr,\" sm uls În acest fel
l obate uneon tn ţorrna e . . . fI-atun'le lor ele expnma mal mu
, . bunle pnn um ' . , unui climat fără căldură, posedă calităţi parti culare: mai ales ulei urile nesaturate,
să le divizeze cu fineţe . Prin cur . '" I ale aerului traversat de lumma,
fortele plăsmuitoare ale Iichidnlm, deea~ pe cle e I d pc cele "de sus" (ae r, căl­ preţioase din punct de vedere biologic, fiind foarte active (acizii graşi nesaruraţi) .
l' . , " id, Ii hi d, umbra) nu e exc u " fi Am văzut deja acest caz la Papaveracee. Rapiţa şi Hreanul oleaginos fac obiectul
Dar forlele de "Jos (soh IC I , d fortele unei lumim directe, te
dură, lumină) căci viaţa cruc~ferelor are.n eVOIm e u:'ttilo; Înalţi sau a Nordul ui inde- unor cu lturi importante.
. t lor ŞI a deşertun lor, a . . ni ni de După cum se vede : Cruciferele îşi caută spaţiul vital în locuri unde pământul
că aceasta e lumma s epe _ V' C .ferel or conservă În ea unp s
P ărta! (c u lungile sale zile de va~a!., lata rudcI l vI'talitate sa Încăpăţănată, De
o.. ~ " ŞI extrage rn e te Sunt plante ale primâvenl.. ŞI
uml1are al elementulm apa ŞI 1
se închide În sine (sol mort, steril) sau e impietrit de frig sau ger - locuri în care
forţele centrifuge de diminuare su~t mai puternice decăt forţele centripete ale
en
abia a Început anul şi deja Cruciferele sunt prez .
123
122
 vieţn . Ele confirmă, în felul lor, fraza lui Goethe: "Natura a inventat moartea,
pentru a avea mai multă viaţă" . Ele luptă pentru soare pentru viaţă până la limita
posibilităţilor lor . În regiunea Senegal ului nu s-au găsit printre speciile cu flori
decât 1% Crucifere, faţă de 19% la Spitzberg! Aceeaşi lege se manifestă altfel
prin faptul că jumătate dintre Cruciferele regiunilor noastre sunt "buruieni" . Ar fi
mai bine dacă am găsi pentru asemenea ierburi un nume mai puţin peiorativ! Căci
sunt, În special, plante deosebit de vitale care rezistă solurilor celor mai sărăcă­
cioase. Întreaga lor existenţă este o provocare, o afirmare a dorinţei de-a exista .
Ele nu-şi sacrifică rezervele de forţă pentru a da naştere unor flori mari şi fru-
mo ase sau unor fructe suculente şi savuroase. Singura lor problemă este aceea
de-a supravieţui, de a asigura perpetuarea speciilor. Din acest motivele pot
deveni importante plante medicinale. Energia lor se afirmă şi în ritmul accelerat
al creşterii: lnopsidium scsulc creşte În trei zile şi Înfloreşte În a paisprczecca zi.
Această particularitate se găseşte des la Crucifere.

Procesul sulfurst şi procesul sslin in natură

o dublă caracteristică nc impresionează în familia Cruciferelor: ele caută

regiunile cele mai vii de pc suprafaţa tcrcstră, cele care se exclud din bogatul flu-
viu al vieţii vegetale; pc de altă parte, ele desfăşoară acolo ritmuri vitale deosebit
de energice, de accelerate. Rudolf Steiner ne-a dat o importantă cheie pentru
Înţelegerea acestei enigme şi în acelaşi timp a explicat, în ansamblul lor, posibi-
lităţile terapeutice ale acestei familii. În cielul său "Gcistcswissenschaft und
Medizin" ("Ştiinţă spirituală şi medicină"), (conf. a 15-a), el vorbeşte în detaliu
despre Traista Ciobanului şi despre Lingurea, două Crucifere. Dar, mai înainte,
luând exemplul Mesteacănului, el a definit relaţiile dintre procesele ssline, dobân-
dite prin rădăcină şi procesele slbuminei; Mesteacănul trimite în scoarţa sa pro-
cesele saline şi nu păstrează în frunze decât o albumină relativ săracă in săruri
"Când găsiţi plante care dezvoltă energic forţa rădăcinii, astfel încât depozitează
În ca săruri de potasiu, de sodiu - veţi putea vedea in această tendinţă un factor
de vindecare pentru s ângerări, dar şi pentru formarea nisipului în urină. nisip
renal etc. O plantă de acest fcl care poate fi întrebuinţată cu succes în sângerările
interne, în sângerările rinichiului şi alte simptome asemănătoare, este Capsella
bursa pastoris - Traista Ciobanului" . •
Rudolf Steiner semnalează aici un caz în care procesele saline ale rădăcinii
pătrund, În mod special, În regiunea situată deasupra ei . Mai există şi un alt pro-
ces În Capsclla, - colaborarea acestor două procese caracterizează de altfel toate
Cruciferele. Acest lucru reiese din cuvintele lui Rudolf Steiner despre Cochlearia:
(Lingurea).
" ... Această plantă (Cochlearia offieinalis) este de asemenea foarte interesan-
tă de studiat; ca conţine uleiuri sul furate . Prin faptul că posedă aceste uleiuri sul-

125
124
 _. ' _ ' . asupra propriei sale albumine, prin comun. Este ca un fel de ilustra re a a fi rm aţi i lo r de mai sus. Dar, în albumina
furate, ea acţionea711 direct '" eal mSI8ŞfuJI' este elementul care acţionează asupra Cruciferelor, acest proce s e labil; legâtura Sal-S ulfiJr poate fi dizolvată în orice
miiloCIrea . su1"'1 . 00 ca mmera
JU O I . , . ,
, su
' 1
' ealitate procesul foonam ," aIbu- moment. Aceste plante rep rez intă o vie colaborare a proceselor saline cu cele sul-
" . '. ' d f rţ le el plasmUitoare. n r , . •
albuminel, favonzan o e , . ccelerat de sul fui care I se adauga. furate . Prezenţa unui proces albumi noid inert şi leneş nu este doar privil egiul
minei, atunci când se face prea încet, ~ste nod organic într-o plantă de felul Coehleariei; mult e Crucifere sunt in a c e eaşi situa ţie, din cauza habitaturilor lor
• ce se petrece m m , t
Este' în esenţa, ceea , 1 . "eterminate prin faptul ca ca es e speciale. Na tura "sul furic ă " a tipului face apel la sulf, ca remediu, facto r de acce-
, . ' . r. t 1 ă ea creşte m ocun u . • '
Cochleaoel. Pnn tap u c . r I . 1 Cochlearia este eondamnaUl sa lerare care poate vindeca sus-numita inerţie. Numai că , la Cochlearia, aces t pro-
, _ ' - tr-un anumit ,e specia, .. .. t
inserata 10 natura m d - vlrtutea unui [nstinct mmuna , ces de vindecare capătă o notă accentuată, din cauza pământuril or sărate şi mult
. 'd. ea leneşe ' ar in
formeze procese albummoJ e pr fur
" care planta le zămislcştc în ea, mai nordice ale plan tei. În Cruc ifere procesul (morbid) şi contra-procesul (te-
.' . lei riie sul ate pc
echilibrul este restablht pnn u etu l Ibuminoide Numai că un proces rapeutic) sunt îm binate în mod aononios.
, C 1 nevic a procese or a . .
şi care corecteaza aceas a c , roces albuminoid care are , pnn natu- Acest lucru poate fi rema rcat şi cu alte ocazii: se ştie că albumina CrucifercJor
albuminoid accelerat este altceva decat un P _ . ' ntotdeauna seama de acest este greu dc digerat; varza şi varza acră cer un stom ac robust. Dar, în semin ţele
. , . ' ătoare Trebuie sa ţmem I ,
ra sa internă, o viteza aseman · Ibumin oide care se produc tot atat Crueiferclor, de exemplu, în seminţele Muştarului (Sinapis) se găsesc substanţe­
lucru . Veţi găsi în numero~se plant~ proces~ ;rovocate de un conflict Între prin- condiment care fac aceste mâncăruri mai uşor digerabile. Ş i mai mult: în Varză
de repede ca in Cochlea:'a. Dar e e nu SînCochlearia conflictul peonanent din - (Brassica) se găsesc substanţe care pot, în anumite circumstanţe, să provoace
eip iul incrţiei şi al scţumu aeceleratoare. n t cea ce face această plantă atât de guşa . Ş tim că în formarea guşii avem de-a face cu o in sufic ienţă tiroidiană, de
. . . forta acceleratoaIe es e c e: I I
tre forţa de [nerţte ŞI , '1' , .' unpotriva maladiilor de te u unde şi un metabolism leneş . Hoononul import ant pe care-I produce glanda
. . internă un tzarll
adecvată, pnn comple Xitatea sa d ~ - în ' scorbut este extraordinar de tiroid ă conţine iod . Procesul iodat normal este un stimulent al metabolismului. El
b tului: căci proccsul ce se es ,aşoara . nu mai poate avea loc Într-un asemenea caz. Fenomenul este analog "principiului
scor li , 1" "
asemănător cu ccl pc care tocm ai l-am cxp icat i nerţi ei" pe earc l-am văzut la Crucifere. Stagnarea vital ă care intervine la Varză
.' " onsiderare cu exactitate, procesul foonator Între rădăcină şi frunze , corespunde umflării glandei tiroide , aşezate între cap şi
Suntem deci invitaţi să luam tn c _ . ' dovezi nemiJ'locite ale afionaţi- piept. Pe de altă parte, Cruciferele au proprietatea de a extrage cantităţilc minime
. , C .: f Când o facem gasim .
de albumma la ruei cre . " P veraceel e sunt traversate de tuburi de iod conţinute în apa dulce , - e vorba de Cresonul de fântână (Năsturelul ) şi
. • dcv ă aşa dupa cum apa -
ilor de mal sus. Intr-a evar, b .d irozină (o albumină). In aces - anumite Drave (Erophila). În acest conte xt, este interesant de şti ut că Rud olf
lactifere, Cruciferele sunt traversate..~e tu :re ~:ultatea de-a diviza şi de a acti- Steiner a preconizat, ca adjuvant în tratamentul împotriva guşi i, un preparat din
te tuburi se găseşte.un ~eonent spe~~a ~~:~n celulele învecinate. Aceste glucozide bulbi de Co lchicum (Brânduşă) şi flori de Chelidonium, cu adaos de Erophilă.
va glucozidel e uleJUIUJ de muştsr P . ( te) conţinând sulf (se numesc În regnul mineral, care e mort, ex istenţa substanţe/oreste esenţială, ş i chiar a
b · ţii d uleiun eten ce eseru .
sunt curioase com ma 11 e . . Ia' care e sul fat acid de potasIU. substanţelor solide, a cristalelor. În lum ea vie, "devenirea" înl ocuieşte existenţa ;
") ahăr ŞI cu o sare mmera ,
" uleiuri de muştar c~ z , . . C .fere simtim cum apare (ca un efect "proccscle" înloclliese substanţele. Când expunem fenomenele vieţii trebuie să
Când mestecăm o bucaţ~cadlD fibra unei ruc~ " tor 'de muştar sau de hrean, caracterizăm substanţel e prin activităţi şi prin procese ; deci, ele încetează de a fi
al masticaţiei şi al salivei] un gust asp~ . Şti ăar'mzacontact cu glucozida uleiului numai su bstanţe. Termenul de "substan ţă organică" este deja , de fapt, un non-
. 1 1 lelor cu myrozma m r .' .
deoarece conţinutu ce u " ţ d Muştar (Sinapis) simgnna pc sens. Pretutindeni unde se găseşte viaţa, există schimburi de substsnţe, transfor-
s: I . ând mestecam semm ee ' .
de muştar. Asttc , atunci c . . d Il I ahăr de strugure şi sulfat acid mări de SUbSUlJJţe. Viaţa nu e purtată de substanţă, ci de metam orfoza substanţei.
care o conţin se divizează in uleiul eten c e a y , z Proce sele " corporale" iau locul existenţei "materiale". Ş i o materie care serveşte
de potasiu: ca suport sufletului sau spiritului este . în că şi mai deosebită de materia moartă .
•
Iată de ce trebuie să vorbim de sulf, de exemplu, cu totul altfe l, atunci când vrem
H 20 ~ C 3HsN CS +
să caracterizăm rolul său în domeniul v ieţi i, decât am face-o cu sul fui anorgan ic.
esenţă sul- glucoză sulfat acid
sinigrina de potasiu Rudolf Steiner a fost primul care a vorbit despre substanţe în acest mod nou,
fură de alil fiindcă el le-a putul uonări până în procesele viului , ale însu fl eţitul ui, ale spiritu-
alului. Iată, cu titlu de exemplu, ce a spus el desp re sul f;"
. . . t este deci legat de sarea minerală într-o singură • Rudol f Steiner şi ha Wcgman: "Elemente fundamentale pentru o l ărgi re a artei vi ndecări i
Ijţeiul etenc, volatil , sulfura , it intr un fel cu totul ieşit dm după cun oş tinţele ştiinţei
spirituale", 1925 .
substanţă . Proceslli Sal şi procesul Sulfur s-au um I -
126 127
 "Sul ful , într- adevă r, are particularitatea de a servila frânarea descompunerii
nu se Ieagă într-un mod deosebit cu substan ele an < , _
album inei; el asigură într-un fel coeziunea forţelor orgenizetosre în substanţa cu aCIZlJ ŞI cu sărurile Dacă f 1 orgamce introduse 10 organism
albuminoidă".
. . ar ace-o, aceasta ar fi d '
intrarea proceselor sulfurate 'In ' I . un punct e plecare pentru
"Sulful are un ansamblu de proprietăţi ce rămâne relativ constant, în limite _ corpu astral ŞI în org . .
merge pană acolo" (Rudolf St . . amzarea EulUI; dar sul fui nu
strânse. El e sensibil la procesele naturale ca încălzirea, combustia etc. Acest , . emer, op . CIt.)
r In mod efectiv, sulful rămâne în album ' , .
lucru îl face apt să joace şi un rol important în domeniul forţelor albuminoide, . . ma sub o fannă" d - " .
oxigen ŞI nu dă nici un prilej genezelo . I re usa , pnvată de
care se eliberează total de forţele terestre şi se inserează în activităţile cterice". stanţe osoase: el este prin aceasta
. r rrunera e ca de
. 1 .'
1
c exernp u, cea a unei su b-
.
"Să luăm sulful . El e prezent în albumină. El stă astfel la baza oricărui , .' , contranu fosforului
, Sa ne fie Iertată această digresiune Într-un do ""
fenomen ce are loc atunci când se absoarbe hrană albuminoidă. El trece dintr-o partat de studiul plantelor. Dar, dat fiind că C . menru ce ar putea p ărea Indc,
etericitate străină (proprie anorganicului) în activitatea eterică a organismului "sul furată" din rcgnul vegetal şi rnanif .~ , ruclferele suntCea mal mare fami lie
uman. Se găseşte în materia fibroasă a organelor, în creier, unghii şi păr. El lumii vegetale aceste expuner',' c I es , mir-un fel , reahtatea sulfului asupra
urmează astfel căile metabolismului şi ajunge la periferia corpului. Prin aceasta el , au rost necesare (Cel 1 It ' . ..
găsesc, printre Liliacee ca' Ustu . I C ' . ' e ,a c lamll" de sulfurate se
arată că joacă un rol în domeniul corpului eteric uman, în momentul absorbţiei , . rolU, eapa ŞI Prazul I 1 ' ,
da c âteva informatii complement . n egatura cu ele vom mai
substanţelor albuminoide ... El îşi desfăşoară eficacitatea în fizic şi în eteric. A ' .' are asupra procesului sulf)
ceasta manifestare vegetală a roces I . '. .
Aceasta se vede şi prin faptul că un aport prea mare de sulf provoacă în organism importante ale naturii sullului cât şi ~l C u u~ sul furat revelează atât trăsăturile
senzaţii de ameţeală şi de întunecarc a conştienţei, Această creştere a conţinutu­ tor plante ca fiind pradă a doua: r. CruCI erelor, Ea nc arată albumina aces-
lui dc sulf a organismului face somnul mai profund - ori, asta este starea corpo- . .enomene polare o · .
datontă rădăcinii şi care vrea sa' pună î I ' puse. procesul salin, care urcă
rală în care corpul astral şi organismul Eului nu intervin (entităţi animice). De aici , una In va Oare forţeI" 'fu "
procesul sulf "menţine în album ' ' . c ccntn ge, terestre; dar
se poate deduce că sul fuI, administrat ca remediu, face activităţile fizice ale . ma coeziunea fortel or . " .
susţrne actiunca fortelor plăsm itoare si " orgamzatoare , deci el
, , tii oare ŞI a fortcl" . ..
organismului mai apte să accepte intervenţia etericului", mul vital, obligă planta să treacă ra id de la . ' or ~cntnpetc , ac~elerează rit-
Sulful consolidează deci efectele alimentaţiei albuminoide corecte în meta- sus , şi să se etaleze apoi luminoas~ . l' .forţc1':, plasmUlt oare de JOS la cele de
bolismul omenesc. De aici inţelegem de ce substanţcle condimentate conţinând sale. Din această cauză fiinţa ve ~I~t p ma de caldură, in florile şi în frunzele
sulf, ca Hreanul, Arpagicul, Muştarul, Crasonul, dar şi Ceapa şi Usturoiul suru de activă. (Pc planul n:ineral.m;:r a 3J~~~C !a o man.ifeslare colorată, deosebit
atât de recomandate pentru a însoţi mâncărurile bogate in albumină: cărnuri, Iorată pc care o ascund metal 1. IC, SU .. ' m sulfim, face vizibilă natura co-
brânzeturi, peşte şi ouă. Dar trebuie să mai avem în vedere şi altceva: albumina c e. sunt reacţIIle colorat al 1" . .
nerale asupra hidrogenului sulfu t e e so uţ1l10r sarunlor mi-
care a intrat în metabolismul nostru ajunge la sfârşit în sânge, în procesul circu- ra , care revelează ch' . ti '
a face) . Toate familiile vegetale sul furate au ' . mus u UI cu ce metal are de
lator. În acest moment ea trebuie să găsească căile respiraţiei; sul ful are tendinţa mentă a creşterii pc care am dcscri 110n VIU co lorate. Accelerarca vehe-
de a urma aceleaşi căi: " numărului seminţelor". ' escns-o ' poate antrena o tcn dimţă- de creştere a
"El implică procesul prin care ritmul orientat spre sistemul digestiv se trans-
. Am expus în capitolele introductive că '
formă într-un ritm orientat spre respiraţie". minerale, SaI, Mercur şi Sulfur Ie ră d ' proces~lor fundamentale ale lumii
"Este o proprietate a sulfului, menţionată dc noi în repetate rânduri, de a se . , e raspun m plantă etaJă ' · ădă . , c
l1 onoTrecerii rapide pe care o efecni ' C . n. ra acma, rrunze şi
dovedi activ în domeniul organismului unde circulaţia şi respiraţia sunt limitrofe, cesul flora! ii răspunde În om ( . eaza ruclferele de la procesul foliar la pro-
deci în tot ce pleacă de la plămân". metabolic î~ ritm respirator de I:rmtr-~ ~la:ltate) .tranziţia energică a ritmului
"Procesul fierului este condus de metabolism până în circulaţia sângelui. O activitate importantă'a Crucp~ocelse c s ângelui la cele ale respiraţiei.
Procesul sulfului trece din circulaţia sângelui in procesul respirator". here or se exp . ." b
ductia de vitamină C Ele sunt . nma ŞI m a undenţa lor în pro-
Astfel deci, în fmal , sulful ajută albumina lichi dă şi vie să ajungă în contact , . generoasele fumlzoar 1 " .
terea lor anti-scorbuticăeste cunoscută de m It ti ~ a e acest~1 ~'tamme, şi pu-
cu elementul aerian-gazos al respiraţiei interne. Organismul aerian (al omului) polari. Vitamina C se găseşte înt td Ud' trnp e marinari ŞI de exploratorii
poate astfel să se unească cu organismul său lichid. Se produce respiraţia internă, o eauna m abund , . ' 1
soIuri ingrate dar prun ' osc forţ lumi _ enţa m p antele care aleg
încălzirea. Dar prin aceasta, corpul astral şi Eul pătrund în organismul nostru rit-
. . ' .. e ummoase: m afa ' d C · - .
Citricele, fructele Măcieşului, Coacăzelc A . ra e 'rucifere, sa mennonăm
mic. Cu toate acestea, sul fuI nu intră; el se retrage. putem remarca faptul că aceste plant ' . rdeiu! IUte ŞI mal ales Cătina albă;
"Problema este atunci de a şti dacă sulful joacă şi un rol în trecerea activită­ e au spim.
ţilor eterice în activităţi astrale, şi dacă el are de a face cu organizarea Eului. EI

128
129
 acccierarc este destul de clar ; el este mai accentuat aici prin prezenţa acidului sil i-
CRUCIFERELE MEDICINALE cic , şi se desfăşoară mai ale s in direcţia rădăcinii.
in ca litate de "rădăcină" şi de vegetal ce conţine silici u, această plantă med i-
. . i rocesele sale esenţiale se modifică in cinală acţionează asupra dome niului neuro-senzorial; se întrebuinţează pen tru a
, ce fel acest np Ş P
" ta acum in . familii obţine derivaţi i terapeutice ale inflamaţiil or, în aces t domeniu, sub formă de băi ,
Vom ara d'lcina le ale aces teI . unguente sau comprese .
te m e
.teva p1an Ştim că procesele-r ăd ăc in ă îşi au găsesc corespondenţe în sistemul neu ro- sen-
ca
OCHLEARIA ARMORACIA - Hrcanu/ zoria l (a se vedea introducere a) ca şi procesul- siliciu .
nACIA R USTICANA. C "Acidul silici c acţionează în o m prin căi l e metabo lice, pân ă în părţile per -
ARM° IV' ifcrice unde viul cedează locul neînsul1 eţitului . - Org ani zarea Eului are nevoie de
• • astă plantă, tipul se procesul silicic până in părţile organismului unde forţa formativ ă este in acel a~i
In a~:u predominanţă in dome' timp lim itrofă cu lumea exterioară şi cu lumea interioară (inconştient ă )" .
dcsfăŞoar~ . .' Aceasta , extraordInar Inflamaţie terapeutică de derivaţie generează procese me tabolice anormale in
"JjC/fl Il. . . pe
niul ra deZVo
ltă cu predtlecţle
. ' domeniul neuro-senz orial; procese sulfurice sunt dezlânţui te intr-un loc unde pre-
de vie, se . ase şi umede, trimIte m
solurile"n\~~~ujere orizontale
toate părt. emite ŞI mladlţe
rc,,:e
dominau procesele sa line.
in asemenea tulburări, Eul sau corpul astral işi desfăşurau in mod anormal
activităţi , În locuri ne obi şnuite ; activita tea ce cmană din remediile respe cti ve,
intind . de~:~;~ fel inc ât, atunci când vine întrucâtva să le înlocuiască şi in ace st fel comp onentele superio are sunt puse
advenuve, I loc este foarte greu
' ntr' un , 1' in libertate pentru a-şi în dep lini propriile lor funcţiuni. Aces t fenom en nu- şi
s.a fixatI .. lanta străpunge golu '~
s'O elim t
1nl,
cori şi produce tufişun
tllai multe ~e lungi de un metru,
d obândeşte întreaga semn i fi caţi e ş i nu - şi găs eşte fundamenta rea raţional ă decât in
lumina Ştiinţei spirituale .

dese de frU , si de un verde VIU. ,

de seva • . unt
pline au peţioli lungi; s . NA STURITUM OFFICINALIE - Crcsonul obişn uit
Aceste fn;:~ lobate şi puţin r,ăsuClt~
(zis şi Năsturclul sau Un tiş orul)
late, ondu li
, de e rce.
"Tendinţa splral .'
ată
in forma ifestă altfel prin InsC~I~ ~ Cu totul di ferit e de Hrean , N ăsturelul ş i ce lelalt e Crucifere înrudite se de z-
care se m
an
frunze pe tu pin "
lni ă nu găseşte arci
. rin tor.
An_~,.~.J'///L . voltă mai ales in tulp ină şi frunze. Ş anţurilc pline cu apă. izvoarele cu debit mo-
de " . an.festa num '" p ." derat, micile r â uleţe transparente şi liniştite, permit existenţa, in toată Europa, a
Ipina ş\ se rn . I l_rădăcma .
tu fnInzelor. DeCI po u " odul de existcnţă al acestei plante. " acestor plante mai mult sau mai puţin acv atice, aceste plante ale căror tulpini se
ea
Slun 1ce comandă, cu precadere, fim ri nu se petrece decât atunci când rădacma intind peste noroi, sau "curg", să zicem, o dată cu apa. Se pot forma astfel ade-
t ce l ăd ·" cu o , . .
eSe . ea, printr-o fi l~ C atunci devin mai fine, mal aenene, vărate peluze, la câţiva metri sub suprafaţă. Frunzele sunt compuse din folio le
Ellberar . F ele ce se nas . ' . '
. numită grosime. runz . l ă mare compusă din mai mulţi clorchml ovale . La începutul primăverii se ridică in aer c iorch ini de floricele care se
t1ns oa . . . O pamcu a , . .
aa din" spre dIVIZIune. . I lbe dcfinitivcază această fază de expuaţle a utop ol cnizeaz ă. Totu şi , planta se multiplică mai ales prin rădăcinile adventive pe
o tcn r- flonce e a , . da ţi
cu . purtând numeroase .. Florile au un parfum suav, delicat, r pu m care le emite lafiecare nod .
e fion, "
d . . subterane, la începu . ' '1' tul vern. . " tât d
darforţa de inmultire este aICI ata e Cresonul acumulează săruri de iod din urmele infinitezimal ă pc ca re le
filUte1 . rnrct SI tcve, .
a ' Ele dau naştere uno~ că nu se formează seminţe coapte ŞI găseşte in apa dulce; el nu le concentrează totuşi in ţesuturile sale decât int r-un fe l
nectar· , rădăcinii incat aproape
. Credinţata ' foarte subtil. În plu s, el formează din abundenţă vitamina C, - apoi, glu cozidc de
In cţionalc . . uit otasiu şi sul f şi, in afară de aceste,a, apro~pe esenţă de muştar, un ulei eteric sul furat şi amar. i n N ăsturel apare o colaborare
fun C usa frUnzelor conţme ~ p l 0<\' materii inclusiv puţin fier. In afara dc intre " Sai" şi " Sulfur " in regiunea mercurială . Nici o altă Cruci feră nu e atât de
en . ,, ' tine ace e... ' . (1
id silicic. Radăcma con , . I ă dă cina conţine glucozlde sul furate g u-
6'/' aCI 1 ta- dar mal a es ra , * Rudolf Steiner şi Ita Wegman : "Elemente fundamentale pentru o lărgire a artei vindecări i
• treaga P an ,
~m
a .de ale esenţeI de u ş
. M~ . Ii şi sulfuratc , intre tendinţele de
inh~ "
I tţie ŞI
după c un oş ti nţele ş ti inţe i spirituale". 1925 , cap. Xl V.

COZI fi' tu! intre procesele sa me 131

Con ic 130
intens ritmică, foliară. În timp ce pământul era elementul Hreanului, apa este cel prin dinţi de ferestrău pri . '"
La extremItatea . ' nn JnCJ7.Jl , o veIeitate s divi: • • _
al Năsturelului . fiec ărei ram 'fi ro' A pre rvrzrune. mladIta se ramific ă
1 lea n se nasc fă " ' .
În dietetieă, a fost de mult preconizat Cresonul (Untişorul) în curele de primă­ dar bogat înfloriţi exalând un p . fu in s arşn clOrchini de flori, destinşi
vară, ca stîmulent, în blocajele şi în slăbirile metabolismului (în avitaminoza C;
I bă ' ar m suav dar t . ,
s a a, poate să se producă toamna C -I- :. pu enuc. A doua înflorire mai
în eczemă şi aenee, - în afccţiunile datorate unui metabolism rău stăpânit. Se - di . a atom care a - ' . S" '
rnru ue cu cele de pe meleag '1 u gasrt in ibcria Cochlearii
- un c noastre pov t ~ .
întrebuinţează pentru întărirea dinţilor ce se mişcă, combate tendinţele minera- surpnnse de ger, au înghetat sub ză d _ ' . es csc ca aceste plante înflorile,
lizante ale metabolismului; împotriva reumatismului, a afecţiunilor hepatice, a tInua t sa_ mflorească
.
ca şi cum . .
pa a, apOI s-au dezghetat . •
.' primavara şi au con-
stazelor biliare, tendinţa căilor urinare la calculi. Este vorba de a trezi activitatea . nImIC nu s-ar fi petre t A
tel plante aparent atât de delicată . d cu . ceasta e vitalitatea aces-
mereurială în domeniul "sul fur". Dar acest domeniu este, în procesul digestiv, cel
' . ŞI e moale.
Cochleana este şi ca Ioane bo tă '. '"
~ . ga cu o vitamina C f .
în care se face trecerea de la intestin la sistemul limfatic. Rudolf Steiner, în timp race din ea un remediu tipic d ul oartc rezistentă ceea ce
'. , e m t cunoscut
ce crea un remediu împotriva proceselor tuberculoase, utilizând acţiunea metalu- ca ţiile ei sunt mai ales pentru
A . '

reni . ' Impotnva seorbutului . Dar indi-

, as ema de prim ă x, .
lui "mercur", în regiunea intestinului gros - a sfătuit să se adauge la aceasta suc despre care am vorbit deja ca activ . _di . avara, ca ŞI celelalte Crucifere
de Creson preparat în mod corespunzător. .• caza rgesna ŞI m t b li
cace ŞI m retenţia de urină nisi . " . e a o ismuţ , A fost găsită efi-
. ' Ip unnar ŞI chiar 10 h d ' . . _
metabolIsmul planta ajută l' - . Y ropizie. SlJmuland energic
fi ,,' a mvmgerca oboselii in u .
e ectul sau asupra amenoreei po t fi ' .'. rma efortunlor eorporale '
COCHLEARIA OFFICINALIS - Lingureaua . . are n Ş I el atnbUIl "s 1[, 1 '" ,
mal acuv nu permite dezvoltarea proc 1 . u uru UI . Un metabolism
- ~ ocese Of reumatIce 11
rezuma mlr·o '"dcsalinizarc " "'~I" . o ate aceste fenomene se
' cu mea ŞI sunt dat
Coehlearia caută şi ea apa, sau , E le ajung până la sistemul ritmic (mu zire .; .i .orate proceselor sulfurice.
dacă nu , măcar soIuri impregnate cu cavităţii bueale şi ale nasului sunt c~~ltaţl a .e ~ronhl1lor). In sf'arşit, sângerările
umiditate sau cel puţin cu o umiditate opn c pnn strângerea ţesuturilor.
sărată sau salină. Tipul se dezvoltă şi
aici mai ales în regiunea foliară. Din
CA PSELLA BURSA -PASTORIS ]j ' .
rizomulramificat urcă rozete bogate, - r8Jsta CIobanului
cu frunze ce au peţioli lungi , arcuite E o adevărată "buruiană" şi mai
în formă de linguriţe, rotunde, cu
marginile unite şi asemănătoare oare-
n:
u1t• decât oricare altă Crueiferă, s-a
rasp ăndu pe tot globul terestru. Ea
cum cu cele ale Hreanului. Frunzele escaladează munţii înalţi şi colo-
sunt cărnoase, pline de sevă, de un rnzeaz ă ţinuturile polare. Pe câmpiile
verde frumos, şi rămân verzi chiar şi noastre, pune stăpânire pe orice gen
în timpul iemilor aspre, rezistând de sol , fie el gras sau slab, umed sa
gerurilor celor mai grele. Ele pot fi Uscat, silicios sau calcaros. u
recoltate tot anul în stare proaspătă, Sămânţa genninează repede, şi
chiar când sunt acoperite de gheaţă. pe. tot parcursul anului, astfel că
Locurile obişnuite ale acestei plante exrst ă Traista ciobanului înl10rită sau
sunt lagunele, izv oarele, râuleţele cu . seminţe de-a lungul întregii
învecinate cu mlaştini saline şi plajele p_er~oad~ de vegetaţie. O puternică
coastelor maritime din Europa radaema pivotama pune stăpânire
Occidentală până la marele Nord: Islanda, Spitzberg, Siberia, Novaia-Zemlia, sol; planta etalează rozete proasp:::
nordul Canadei etc. ~e frunze , apoi , brusc, se înalţă deja
Când rozeta, care creşte la suprafaţa solului, este destul de prosperă, planta ~ntr-o mllorescenţă . Frunzele care
părăseşte regnul "Sai" pentru a intra în cel al "Sulfurului". La începutul verii ea Insoţesc axa l10rală diferă de cele ale
îşi înalţă inflorescenţa. Micile frunze pc care le antrenează axa fiorală exprimă rozetei; in loc de a fi peţiolate, simple
132
133
 de 'os ele sunt sesile (fără peţiol ; a se vede~ plac preriile uscate, cămpurile neroditoare, locurile părăsite sau nisipoase, Din
sau neregulat lobate, ca cele , J le Ib cu peduneuli lungi foarte îndepărtaţi rădăcina fuzifonnă, dar divizată, ţâşneşte o rozetă de frunze minuscule, lanceo-
' " ,
desenul); falsa-um be a po
l" artă flon ee e a e
, lui primele silicve în formă de imrm late, puţin dinţate la capăt; apoi, chiar la începutul primăverii, urcă axa florală
, ' f ' la baza sptcu Ul,
de axă; ŞI deja se onneaza, 'C II genninează se împodobeşte cu frunze, desfrunzită, care poartă un frumos ciorchine de floricele albe, Acestea se trans-
" de o noua apsc a ' 'Il formă în scurt timp în silicule. Această plantă înfloreşte din februarie pănă in mai,
întoarse, Samanţa ca , , tâl i din martie pănă în noiembrie Capse e
. 'fi' ' astfel putem 10 a m ,
înfloreşte, fruct' lea, ŞI i v ăd lădiţe înflorite care încă mai au eolliedoane, Ceea ce am mai spus înainte despre procesele saline şi procesele sulfurate
înflorite sau cu fructe , Se mal ~a 1mt~, ~ timp ce mlădiţa-mamă înfloreşte încă, este valabil şi pentru Draba. La una din specii s,a găsit iod în cenuşă (Draba
atât de mult se grăbeşte ac~asta p an a, 10di . x deja Şi o singură plantă poate pro- vemoroza - Flămânzica), Se poate presupune că Draba vema conţine, şi ca aşa
numeroase mlădiţe ieşite din semmţe se n ica ' ceva, Am spus că se crede să se fi descoperit în varză o tendinţă de a favoriza
duce până la 60,000 de seminţe, ă out ic planta, până în regiunea florală; guşa; în schimb, Draba vema este un remediu împotriva guşii .., Rudolf Steiner a
ăd ă ' " fluenteaza pu ernt
Aici, procesul-ra acma in , I t "In malfonnaţiile care nu sunt rare prescris-o pentru a susţine un tratament al acestei boli cu Colchium şi
, t fozele ncregu a c ŞI '
o putem vedea m mc amo~ , ' t dinte ascunse: flori care înverzesc, Chelidoniurn. Stagnarea momentană a creşterii în rozetă, apoi eliberarea completă
în inflorescenţă ŞI, care trad~aza, n:a:fo:ar~a staminelor în petale, flori "per- intr-o înflorire bogată (planta moare după ce a înflorit) "reprezintă" un antidot al
apariţia bracteelor m mflorescenţa, , rntădită multiplicarea anarhică a carpelelor. insuficienţei tiroidiene: căci regiunea care corespunde în simetrie inversă gâtului
, ", varul devine o noua ma, , c ă d
fohate m care rădăcinii, Puternica torţă e omului este, la plante, cea a rozetei de frunze , a bulbilor etc. Inerţia sau accele
, o 'putere spre ,ma'It'11ni' 11 fortele
,
H ; domeniul rădăcinii la Creson mtr-o rarea morbidă a metabolismului sunt stări patologice ce pot să depindă de glanda
A

Capsella proiecteaza cu
" atăla rean in "
mulllphcare, - care se ar " f ită se află la Capsella în regIUnea flo- tiroidă, care primeşte prea multe sau prea puţine impulsuri astrale, Este de la sine
.. ~ . tală şi m runzr a, - , ' ."
mlădiţă nedefimtlva, on:on , ' de dentă de orice localizare geografica înţeles, după cele spuse, că Cruciferele pot să-şi extindă până acolo puterile lor
rilor şi fructelor. Aceasta forţa o face 10 cpcn terapeutice, Căci întreaga lor viaţă oscilează între factori de inhibiţie şi factori de
şi de orice ritm sezonier. . _ A cenu a sa care conţine o cantitate acceleraţie, Drabele şi Drophila se dezvoltă într-un timp şi în nişte locuri în care
Natura salină a .Capscllei se redveleadz~ mpuţin r;cr (totuşi nu neglijabil: 2,3% viaţa de ansamblu a lumii vegetale este încă inhibată şi dispar total în momentul
, b'l ' d ,-,- de potasIU ŞI c so I , , '1 în care vegetaţia se trezeşte puternic în împrejurimi,
aprecia lac sarun id '1" Daca' 'In sol există mult zmc, ea I
id f fori '10% aCI SI ICIC, '
oxid de fier), aCI os onc ŞI f 'ma' printr-o abundentă prezenţă de Nu vom consacra decât câteva rânduri fiecăreia dintre speciile care urmează,
p esul sul urat se expn .
absoarbe cu putere. ~oc ă de all l 'are contin sulf. În afară de tot SOlul de dat fiind faptul că, in timpul nostru, ele n-au găsit încă aplicaţii medicinale. Vrem
mercaptan şi de esenţa sulfurata, e ~ YC'apcsella u~ constituent ale cărui efecte se doar să completăm puţin vederea noastră de ansamblu asupra familiei
. t ' a mal gaSI t m ." .
substanţe mtercsan e, s- , i di S a' Totuşi planta nu e taxi că, cact, ca la .Crucifcrelor,
, ' 1 le Ergotmel 10 ocara. ,
aseamana cu ce e a , t lă cu tendinţele ei excesive spre
, ' ' 1'1 sul furate stera as ra a,
maJontatea vegeta cor, intr '0 albumină puternic vitalizată. - Capsella nu se
deconstrucţie, este refulata ucif ' t d' te până acum decât prin caracterul tipic CARDAMINE PRA TENSIS
diferenţiază de celelalte CruCI ere s,u la '1 . vitale" ea singură furnizează sub-
," I . rin autonorma ntrnun or CI , .
al inflonru sa e ŞI p , . d ' Seear'a asupra regiunii sexuale a orgams- N-am putea să ne gândim la câmpiile noastre in timpul primăverii Iară a
ţi ză ca Ergotma 1 0 , , S'
stanţe ce ac ionea , , ' lizăr ile de tipul litiazei urmare, a evoca această plantă cu frunzişul decupat fin şi cu flori delicate, de un mov pal .
, t combate ŞI mmera I
mului uman, Dar ea poa e h t" e nu se limitează doar la gură şi nas, Avem impresia că aceşti nori uşori de flori volatilizează ultimele vestigii ale
. ' 'fi capacitatea sa emosta lea, C . .
ammllffi,m mc, . vil r plămânului sau a mcnstruaţlct frigului hibernal, că întreaga asprime a anotimpului ce se sfârşeştc se pierde în
ca la Cochlearia, ci se întinde ŞI as~pra;anger::i~UI median şi organismul infe-
A

această spumă de un violet pal, fragedă, umedă şi totuşi aeriană. Medicina popu,
prea puternice, deci asupra organe or 10 org Iară a întrebuinţat uneori Cardarnina câmpiilor împotriva blocajului intestina!, a
rior. reumatismului, a scorbutului; în afară de acestea , în plus , în convulsiile infantile
datorate choreei; infuzia de flori uscate a fost folosită în scarlatină.
EROPHILA VERNA - Draba vema

, " 1" usculă care dă impresia unui

Draba verna prirnăvaratlca, esteo p anta rom... .. ' _ olar Ei îi
vegetal al munţilor înalţi, prosperă în zona temperata, pana la Cercul p . '
134 135
 IBERIS AMARA - Limba mării
SOLANACEELE
. ~ . e cârn uri rin vii, prin locurile stâncoase ori
Este o bu~"ana ~:alcr~t~c:enUrilePusc~t~; plantă anuală, eaînfloreşte vara ,
pictroase, sau m gen
împodobită cu frunze
p.
lunguieţe, spa
tul ate şi terminate printr-un ciorchine bogat

de flori. . f ' ŞI. ea

tul că .
conţine bundentă
dim a . . . glueozide de esenţă de muştar,da
Pnn a~ . ntru a crea inflamatii artificiale ale pielii , ca procedeu e
fostfolosl~ ocazlon~l ~'\ile de inimă înrudite cu angina pectorală, în congestii~e
derivaţie: frecţii, 1~ o . . .
In . intern s-a incercat cxtractul său In
Plante toxice şi medicinale
plămânului, fi~~tul~~i:::~I;~~~:r:i~~U;;~~i e vo;ba de o stimulare a activităţii
angmalPecto~a ~oaŞ~e pentru a degaja donstituenţii superiori crispate în sistemul
organe or mren Importanta familie a Solanaceelor îngiobea 7A plante medicinale cu acţiune
median. puternică, dar şi multe plante otrăvitoare. 1 se atribuie aproape 1700 de specii.
Geneza otrăvurilor le este tot atât de caracteristică precum aspectul lor exterior.
Anali7.ând otrăvurile conţinute într-o singură picătură de extract, un chim ist aver-
CHEIRANTHUS CHEJRI - Micsandra tizat poate să spună cu certitudine dacă este vorba de o Solanacee, chiar dacă
planta respectivă îi este total necunoscută, - după cum, după criterii exterioare,
A limatizată în toate . s "ăteşti.
d'm Europa,
grădimle' dar o ri g i n. ară fără în. doială
I poate face acest lucru şi un botanist înzestrat cu simţul formelor- Tipul
. gciunea mediteraneanăorientală,
Micsandra pe tulpma sa, poartă puţm em~ "Solanacec" se exprimă în ambele cazuri, atât în substanţă cât şi în form ă .
dm r: i abundent încununat de un ma re ciorchine de flon . Aceste flon Acest fapt pune problema genezei enigmatice a otrăvurilor în lumea
~~;~;~t~:/~:or culoare poate merge de la galben la portocaliu închis: a:c:s~ plantelor. Am vorb it desp re acest lucru într-un loc sau altul, în capitolele prece-
fu de violete: silicvele care se formează sunt rigide ŞI drepte.. Tocmai m d dente . in prezen t, prin faptul că Solanaceele sunt plante esenţialmente toxice , vom
par m lanta se desfăşoară
cel mai activ. in stare îl sălbatică, pn~şte
roca e încerca să expunem această problemă mai larg.
domeniu p . . . ai ales locurile însorite, uscate şi
calde. Infloreste la
calcar, grohotişurile, .Ş I m , ' . . di ă a Europei. Ea conti ne, ca toate
înce utul verii dar ŞI iarna, m partea su IC , . ' ._ , flori
cru~ferele, glucozide de de esenţă muştar,
mai ales m, semm!e; o mîn se: esenţă Fiinţa OIrăvunlor vegetale

~i%~e~~:t:ioa~~b:~~:~~~r~:;~;;::;:: ~ă~:~~~:;:ă~:;: cde~;;~:?'t:~~~~ Lumea plantelor este marea "mamă hrănitoare" a tot ce trăieşte.Întreaga viaţă
A ta" plantă
era de]'a cunoscută din Antichitate ca reme IU m " animală şi umană poate exista datorită plantelor . Dar planta arc o anumită nevoie
ceas . '1 di populara a
femeieşti,
•
.avonizând menstruaţia şi fiind astfel . abortivă
• C
. . , n .me
".terna nag og de animalitate. Am explica t-o În capitolele introd uctive, în studiu l Papaveraceelor
fost folosită pentru inim ă şi ficat, impotriva nislp~lu~ ~m urma ŞI ca e~e fi s~­ şi în cel al plantelor inseetivore. Căci, în lumea noastră, totul se rezumă, aşa cum
Prezenţa glucozidel or ce acţionează asup ra irumu, m regnul vegeta , va I a spus Ioane bine Goethe, la "a primi şi a da" .
diată în această carte cu un alt prilej . Această lege binefăcătoare parc să fie totuşi călcată de către plantele veni -
noase , plante care ameninţă cu moartea creaturi le ce ar vrea să le transforme în
alimente.
S-a încercat să se lege acest fenomen de faptul că fiecare fiinţă, pentru a se
conserva, trebui e să se apere de o lume exterioară care îi este când indiferentă,
când ostilă. S-a spus că lupta pentru viaţă domneşte nemiloasă pretutindeni, şi că
ea a obligat plantele să se apere prin otrăvuri, aşa cum altele o fac prin spini,
ghimpi, prin culori ostentative şi insistente, prin asocierea lor cu insecte pericu-
loase etc.
E adevărat că ace st procedeu al naturii creatoare se anulează de la sine, atunci
136 când planta vcninoasă este atacată de O insectă ce rezistă la otrava sa _ ceea ce
137
este un alt rezultat al adaptări i şi al luptei pentru viaţă, cu selecţia speeiilor. -
Lupta industrială contra insectelo r "dăunătoare" a arătat cu ce viteză surprinz ă­
tare aceste insecte se imunizează împotriv a otrăvurilor. Iar plantele cele mai veni-
noase nu duc lipsă de animale care se hrănesc cu ele nepedepsite. Pe de altă parte,
enorma majoritate a plantelor nu posedă nici o otravă, şi lotuşi speciile se per-
petucază cu succes, fără vreo armă de fensivă . Paji ştile pe care pasc turmele sunt
mult mai fertile decât celelalte. - Experienţa arată din plin că viaţa se înmulţeşte
cu o extremă abundenţă şi că, în bogăţia ei, ea poate să-şi permită să sacrifice
parţi al ni şte regnuri inferioare ascensiunii unei vieţi mai evoluate. Şi mai mult,
graţi e acestui sacrificiu, un regn inferior primeşte de la fiinţele natural e, situate
deasupra lui, elemente care-I fortifică ş i care-i asigură permanenţa . Astfel "legea
binefăcătoare" domneşte peste toată existenţa terestră. Goethe a precizat acest
mister al evoluţiei , scriind această maximă: "Trebuie să renunţi la propria-ţi exis-
tenţă, pentru a exista". Iar Christian Morgenstern, în poemul său intitulat
" S păl area picioarelor" - aluzie la ritualul din Joia mare - exprimă un adevăr care
priveşte atât omul, cât şi regnurile naturii :

Îţi mulţumesc, o piatră mută,

şi mă înclin spre tine:
Îţi datorez vegetala-mi existenţă.

Vă mulţumesc, pământ şi paji ş ti ,

şi mă Înclin spre voi:
m-a ţi ajutat să devin animal.
Vă mulţumesc piatră, pl antă şi animal,
şi mă aplec spre voi toţi :
căci toate trei spre mine m-aţi co ndus.
Îţi mulţumim , copil al omului,
·cu pi oş eniela ale talc picioare ne pro sternăm ;
căci , dacă noi suntem, c fiindcă Tu eşti.
Astfel mulţumeşte-i
divinei un ităţi
şi-ntregii multiplicităţi
divine.
În "mulţumesc" se Înlănţuie tot ce este,

Răspunsurile pe care Ştiinţa le-a dat pănă astăzi problemei phntelor veni-
noase nu sunt deci satisfăcătoare. Asemenea răspunsuri, În realitate nu demon-
strează decât că Întrebările au fost prost puse. Goethe a repetat mereu că În faţa
naturii ar trebui să ne întrebăm "cum'!" şi nu "de ce'!" Să nu Întrebăm de ce ta-
urul are coarne şi albina un ac inveninat, ci cum rezultă coarnele şi acul din
intreaga organizaţre formativă a celor două fiinţe. Nu avem dreptul să atribuim
naturii întenţii, calcule şi scopuri după imaginea felului nostru de a fi. Aceasta ne

139
conduce, fie la nişte banalităţi (de exemplu : "coada şopâ rlei a fost minunat
album inei vii, sau care tulbură formarea I ... . .
echipată pentru autoamputaţie, pentru ca animalul apucat de coadă să-şi poată
moarte, ca alcal oizil, Viata constructivă a Plr:ma;tel, mcat s~ formează substanţe
asigu ra fuga ·...") fie la un fel de mistică stranie care tinde să reducă la un format forma numai un " ceva" contrar l' _ el nu ar ş n sa le fonnezc; le poate
uman foarte curent imensa înţelepciune a Puterilor creatoare. în via ta plantei Dar acest "c e ,,,ptarablZant: in final mortal, ŞI care se insinuează
. . va re UIe sa albă raportu'" .
Cititoru l care s-a convins, printr-o observ aţi e exactă a naturii, c ă siguranţa
etală. căci în speciile înrudite se găsesc aJcaloizi a:' n strans~ .cu s~e~la vcg-
vitală a fiecărei specii se bazează pe legea "primirii şi dăruirii" şi că o reţea armo- înrudi tă, Solanaceele de exemplu d _ caror compozip e chimic ă este
nioasă de relaţii, ascunse sau nu, uneşte toate fiinţele ar trebui să-şi indrepte Datura Stramonium Mandragora S' prol uc m .Delladonna, Hyoseyamus Niger,
atenţia acum spre ceea ce urmează : planta veninoasă este toxică pentru animal; ea , , , copo la otravun înru dit - t I I ' ,
nu mal apare în nic i o altă famil ie T t " , I e m re e e, a caro r tip
se sustrage deci legii generale "de a da şi a primi", - şi de asemenea virtuţii forti - Mac ului Chcl 'd ' lui , o aşa se petrece cu alc aloizii Papaveraceel or
, 1 onrurnu UI, BrcbeneJului S . '. . '
ficat oarc atât de ancorată în regnul vegetal. Pentru plantele normale, plantele care se aseam ănă di , angumane] CandenslS, Fumări tei
veninoase nu sunt toxice; în jurul lor cresc, nestingherite, tot soiul de vegetale Treb ' d ' m punct de v,:derc materi al şi sunt tipice pentru Papavcracee .
. UIe eCI ca asemenea o travun să fie expres ia unei "form ' tcri "
inocente. Trebuie deci să se fi înscris în natura plantei veninoase un raport fiIţă de aparţin e nu ' , fi ' " e m enoare care
animal care contrazice principiul obişnuit. culoare m::s' unetc.) am 1,IlI,vegetale: ca "!'orma exterioară" (arhitectură, formă
, c. . p nma este mtrucatv W • ." " ,
O asemenea plantă produce substanţe toxice: procesele ei vitale le zămisleşte "exprimă" fiinta , , a, impnmata in fiinţă, a doua
şi îşi imprimă caracterele proprii, căci fiecare familie de plante veninoase are
otrăvuril e sale specifice. S-a crezut, la un moment dat, că aceste otrăvuri (pentru Plan~;re sunt deci procesele ce zămislesc această "formă interioară" imprimată în
că se voia obligatoriu să li se găsească un scop) erau substanţe de rezervă desti-
nate generaţi ei următoare - până ce s-a cons tatat că, înlă turându- se complet ,Vegc talel e inferioa re ca re se desIăşoard in "vcgctativuţ" ur M hii AI
Ferig ile" sunt aproap e inofensive ' î ', _. "p , uşc u , gel c,
otrăvurile din seminţe, nu se exercita nici cea mai mică influenţă asupra germi - Dar cu cât lumea veg 'tal- idi ~ onc~ caz, nu gasim In ele nici un alcal oid .
naţiei Ior.: ducerea de otră c da se n rea s prc mflorcsccnţe mai bogate, cu atăt pro-
Dacă nu ne legăm, de acest "de ce?" , ci de "cum?", iată ce desc operim : viaţa E ' vun , evme mal frecven tă , Lil iacecle, Ranoculaceele
uphorbraceele, Pap, h onacecle, Umb eliferele Rubi ac I S I '
ză m isleş teaceste substanţe, dar numai pentru a le elimina, Astfel alcaloizii (care Serofu lariaceele centi I' , racee e, o anaceele,
ne interesează aici în mod deosebit) sunt nişte deşeuri ale metabolismului, legaţi că printr-o inil o '. o~ţm o :n~ ţrrne de ~P~c!i toxice. Toate aceste familii se remar-
de acizii vegetali sub formă de săruri ş i, deveniţi insolubili, secretaţi, expulzaţi în i'
furnizează mu~re Intensa caractenstlca. Tropicele, cu proliferarea lor Dorală,
ce lule sau ţesuturi care mor. Ei scapă curentului constructor al vieţii, Plantele Dimpotrivă, vegela~aa~a~e~:ieN~~~n~ea venmo as: d~cât lati tudinile noastre,
n-au nevoie deci de aceste substanţe, ci de procesele ale căror reziduuri sunt. Ele Fa T'I Ş munţilor mal ţi nu oferă aproape nici una
se l eagă de o activitate deconstructoere. Zcl~' ~r::egel~le, ale căror Dori sunt neînscmnate, ca atro fiatc În raport cu film~
Plau'tcl: Ca:::ă , C~cnop,odiaceele, ar~orii cu rn âţişori, sunt s ărace în toxinc.
c
Faptul că otrăvurile vegetale s-au separat dc metabolismul constructor, - ceea
ce poate rezulta şi dintr-o construcţie aberantă, - se manifestă şi in aceea că ele inofens ive. iese In apa, ŞI mal ales In apa mări i, sunt de cele mai multe ori
prezintă toate caracteristicile materiei neînsufleţite, moarte: ele pot fi stăp âni te
Vedem deci: o caren,l<i in pr ocesul floral Înseamnă o absen ă a otrăvii:
materia l, izolate, anali zate, cristalizatc , puse în formule etc . Substanta care poartă
via ta plantei, albumina vie, în care se nasc toate substanţelc vegetalului , scapă
Pu eroica , prea precoce sau oricum lă ,
6
ex: ger,a r: a procesului floral duce spre limit a plant elor veninoase , intJorire p;e~
oricărei tentative de acest gen : ea nu se Iasă nici anal izată, nici sinteti zată (vom , ,,' , anorma a, este propne vegetalelor toxic e
ce 1e mal caractensnee.
dezvolta într-un capitol viitor problema albuminei). Nu putem decât să ucidem
În capitolele introductive s-a arătat în ce măsură I I ' ' .
album ina, să o fărâmiţă rn, atunci cân d o analizăm, Căci întreaga viaţă este un IO~ . . '" p an a nu este numar fi zi c ă :
pe care îl putem diviza în părţi, dar niciodată să-I recompunem din aceste părţi. ea se apropI~ pnn fil~~ sa re~I ă de regnul situat sub ea şi de cel de deasu ra ei:
ea este pozitiv plasată între mmeral şi animal Ea are o răd ăcui a' fi ' d _ • p , ,
Fiecare parte nu rămâne o "parte" decât atâta timp cât totul trăieşte în ca , Dacă lu ' 1" , lIn ca exi s tă o
rne mm era a. ŞI o floare fiindcă există o lume animală Am bl " "
acest tot dispare, nu rămâne decât un "tronson", dar nu o "parte", Tocm ai aceste tentă c ă înfl ' , , , su nu at cu mSls-
tronsoane pot fi STUdiate de metodele chimiei moderne, analizate, sintetizate, Până , onre~ pune o limit ă existenţci pur vegctale, _ o suspendă, Fără floare
astăzi au fost determinaţi 27 de acizi aminaţi , Câţiva acizi aminaţi se aseamănă in
planta pur fohara ar creşte nedefinit şi s-ar multiplica prin procedee vcgetative.
mod izbitor cu otrăvurile vegetale. Aceasta ne orientează spre procesele naturale
ale morţii, sau cel puţin ale devitalizării, care aruncă substanţele reziduale în afara ,.. Numai ciupercile fac excep tie. Dar lor le li scste el '"
toare . Ele sunt ca să spunem aş 'dă " P :ŞflC e ementul ntrmc fohar, c1orofila asim ila-
t ..a, ta cmr care In oresc.
140
141
Dar procesul floral a ieşit din aparatul foliar, astfel incât caracterele foliare pot fi
~ne, Lucrurile se petrec altfel la plantele cu ° _ .
recunoscute în pofi da nenumăratelor lor metamorfoze din interiorul florilo r. Un m vegetativ (care e fizic o-eter' ) ' trsvuri La acestea , astralul pătrunde
echilibru subtil între construcţia vegetativă şi deconstrucţia florală trebuie să se B Il d IC ŞI se uneşte cu el Pl t '
e a onna sau Hyo scyamu N " . • . an c venrnoase ca
menţină in mod constant. Apoteoza florii nu intervine decât atunci când "planta , S rger aspira acest ele l '
puţm avid, ele îl poartă in ele bi _ , I _ rncnr astral, mal mult sau mai
renunţă la propria-i existenţă, pentru a exista" . ' melfl te es Intr-un mod . ~ .
omu1. ca dinamism formator d . mrenoi, nu cum Q facc
Să abordămăm sub aspectul lor floral , câteva plante foarte toxice, c orga ne: altfel o ase 1 -
mal, ba poate chiar o fi imă umană "1" ,' menea p antă ar deveni ani-
Hyoseyam us Niger se dezvoltă mai întâi intr-o creştere ierbaeee foarte luxuriantă. - . ' n mterIorul uneI pla t '
se gascştc, am spune intr-o stare d . n e venmoase , astra lul
Dar chiar inainte ca înfloreseenţa să fie formată, procesul floral se insinuează în asemănătoare în cI'c'lul' "C . e compreslUne". RudolfSteiner dă o descricre
. on ş n enţa mit tului" fl
plantă , Pu ternicul clan pe care-l luase sp re înălţimi se blochează, ineetează dintr- plantelor) sunt ineon ;urate de ' t l ' la u U I , oarea şi fruc tul (tuturor
o dată, şi nişte ramuri laterale se sm ulg penibil din tulpînă, parcă crispatc, u as ra itatea cosmIcă A c ta
nor, dea supra plantei . Dar există v tate c ' . :as se aşează, ca un fel de
purtând un amestec ciudat de frunze şi de flori cu boturile sumbre, a căror succe- - '1 I
parţi e a r. Prin aceasta el dcvi
ege' e. care aspiră acest s astral nri
ra prIntr-una din
siune se răsueeşte în alice. Să luăm, de pildă, p lan ta Daphnea: inainte de a se , e cvm toxice DIferenta di V·
cons tă in faptul că Violeta dezv lt ă c ' , mtre ioletă şi BcJladonn a
putea observa vreo frunză, lemnul iernii, la acest copăcei produce di n abundenţă E o a un rruct cu totul cond ' ţ ' d "
ee eJladonna aspiră astralul În fi tul ' monat e eteric, m timp
serii de flori inflăcărate, efemere. Un parfum suav şi neliniştitor anunţă planta, dus În animal , ii dă Un co astral ~c sda~, ceea ce-I face toxic . "Ceea ce, intro-
. .. I ace In el o creaturâ si .
înainte chiar de a fi fost văzută, dezvăluind forţa pasionată a acestei infloriri patrunde m plantă face din ca fi ' _ . a sun rtoarc atunci când
, o nliţă ycnmoasă . "
fugare ; în aceeaşi scară, florile de flacără au căzut la pământ, cenuşii. - Adonis
, _ Un a lt aspect al acestei probleme il ex une R ' .
vernalis ţâşneşte din pământ primăvara, plină de sevă, îşi divizează rID frunziş ul inţă a Ciclului publicat sub titlul "G . P udolf Stemer m a 19-a confer-
aerian şi produce mug uri i din care vor răsări flori foarte mari de un galben lumi- şi Ştiinţă spirituală'): Ac olo 1 el~teswlssenschaft und Medizin" ("Medicină
nos, Cum poate oare o plantă atât de delicată să poarte atâtea flori? Amanita mus- fi' e arată cum anumtte plant" _, •
orfe,or nemijlocite ale piimântul ," D ' e se apara Impotriva
earia, o Ciupercă pc care suntem tentaţi să o ealifieăm drept florală, creşte din , U1 . m această cauză I di
eteri c este modificat. La aceste plante, o art e di ' ra?ortu mir e fizic şi
elementul-rădăcină, fără nici o verdeaţă, şi işi desfăşoară frumoasa culoare roşie. fimdcă ele nu se unesc cu f rtcl _ P e din fortele plaSmUltoare e izolată
Dar ca profită de forţele foliare ale Fagilor care o adăpostesc, forţe din care rămân
. ' o . ' e pam ântului Ase 1 '
putenuc de elcmentul astral (su l' menea pante se leagă mai
urme iTI humusul abia descompus . - În acelaşi fel, putem spune că Cornul de (sub-vcgetal). Geneza pla I J pra-v;geta), dar mai putin de cel mineral-terestru
il c or m OJcnSIVe Ş I ' 1
Secară, care este 'un parazit în spicul acestei cereale, ii restituie, ca un fel de car- nevoie şi foloseşte În scopu . ' mai a es a cel or alimentare arc
icatură înflorire şi fructifieare .
, ' '
mcorporează organismului lor etc '
n constructoare
1' :° sum ă d fi rt
ea .e terestre pc care le
'
Trebuie deci să existe un proces care atinge natura vegetală in Întreaga floare terestre, şi când ca ajunge la sfâ rItuClP aSmUltor., Când planta se apără dc fortele
, arşi construm] sale 1 • flori '
şi in orice fenomen floral, dar care este in general reţin ut , echilibrat; acest proces organismul său eteric se găseşte ex us fo ' a In on re ş~ fructificare,
se intensifică peste măsură atunci când un vegetal devine veninos, Acest proces astrale. Es tc cazul BcJladonnei E p d rţclor extra-tere stre, Cosmice ale sferei
trebuie să aibă un raport cu animalitatea, pentru că floarea reprezintă un pas in . a tm e, chiar de la rădă ' - I _.
narc cu astralitate cosmică ce s e d ă . _ cina, a aceasta Jmpreg.
direcţia regn ulu i animal (ea este organul prin care planta "recunoaşte" că există o ină o fiinţă dotată cu sufle' şi m. larule fim b~cele sale. Ar voi , oarecum, să dev-
lume animală), Ori, animalul are ceva în plus faţă de plantă; el nu posedă numai . "" . al a es, o nnţa care pcrcc E - '-
cip n form ative care ar trebui I d . pc , ' a IŞI msuşeşte prin-
1, a rept vorb ind să aiun - 1 •
un corp eteric şi un corp fizic ; lumea astrală l-a dotat şi cu un corp astral. În con- organele senzoriale mai ales ' hi " ga a crearea unui ochi, In
, • In ac I structurarea "d' - di
secinţă, trebuie ca în inflorire şi in geneza otrăvurilor să se exprime, in mod foarte porală, se dăru ieşte 'orţclor extra-ur- se n 'ca mcolo de sfera Cor-
" ra-umane ale lu ' .. " -
general, legăturile dintre lumea plantelor şi cea astrală. form at cu un corp animic sen zitiv, mmn, Ş I patrunde organul astfcl
Dar să ascultăm, legat de acest subiect, cercetătorul spiritual. . Astfel, problema otrăvurilor işi ă se te d x .
Într-o conferinţă ţinută la ll- Martie 1923, Ru do lf Steiner a descris în felu l tor pentru facultăţile noastre d g Ş ~ . evarata soluţionare, Este satislăcă_
următor sfera astrală a plantei: pe suprafaţa pământului se află organismul fizic al
e cunoaşterc sa mlelegem - J • •
se nasc dintr-un capriciu lipsit de ' 1 :. , ca, ~ ant=!~noase nu
plantei ; ci este pătruns de corpul eteric, Planta nu arc în ea însăşi corp astral. Dar '1 - - - =:..: sens a naturii sau dintr o - di --.-
pu__te-,rI_o-;-r",c.:.re.:.a:.:t:.:o",a"re şi că ele pot -::------'fi
' t 1 - proasta Ispozl!ie a
, l in e ese dupa legile n i l 1 " ~
domeniul astralităţii coboară spre ea şi o atinge în floarc. in general, planta nu aceste plante nu s unt decât a d i' " orma e a e umu vegetale:
înglobează în ea acest element astral, care o atinge doar uşor, dar un schimb sub- d am.ental prezent prctutindcni.
ezv o tarc speCIalIZată
' exagerarea unui motiv fun-
til arc loc . Datorită acestei astralităţi ca poate depăşi stadiul foliar, şi ajunge la In limba genuană Cuvântul "Gift" • _
floare şi la fruc t. Este vorba de o acţiune reciprocă, alternantă, dar nu este o uni- v,cchl sens e păstrat in tcnuenul "M:r'gl t mseamna totodată otra vă şi dar. Acest
~----'-"==:":':~~~~~~~~ _~~O~lă ~-~",!;s~a~u~"~d~o,,:n~a ţ~e " Planta~;;;;;;as ă
142
143
este dotată cu o putere pe care surorile ci inofensive n-o au în aceeaşi măsură. Ea "impotriva forţelor terestre imediate" i . '
este, (într-o anumită măsură), "mai spirituală" ca celelalte plante obişnuite. Ceva se umflă în "gulii" sau sunt insolite 'le ~.~e~sta c~~~r de la rădăcini, care desc ori
suprasensibil transpare in corpul său fizic, in forma sa perceptibilă, căci in ea mal ea bile. Aceste rădăcini sunt, ~ u e~cu ~ , deseon pot rămâne moi şi
". m mare masura loc 1 -
principiul astral e ca şi comprimat. Iată de ce putem "vedea cu proprii noştri ochi" a caloizii, - aşa cum au arătat o
l . I , u. m care se form eaz ă
toxicitatea unei plante veninoase, atunci când am dobândit un simţ subtil pentru Tutun pe rădăcinilc de Roşi" .:- CXpcrtente
b. '
e cu grefe ( c .
c s-a grcrat, de exemplu
. _ _ I ŞI s-au o tmut frunze . fă _ ' . '
limbajul formal al lumii vegetale. Solanaeeele sunt o admirabilă ilustrare a aces- potrrvă, cand s-au grefat ramuri de Ro' ii c " _ .aproape ara mcotmă ; dim-
tui principiu. devemt toxice şi bogate in nicotină.) Ş p radacmtlc de Tutun, frunzele au
Chiar şi o plantă obişnuită este, după Goethe, o "fiinţă sensibilă - suprasen- Solanaceele sunt deci, inaintc de toate ierburi _ ."
sibil ă", şi acest lucru trebuie înţeles ad litteram, căci ea face "vizibilă", in debordcază de vitalitate. Helladonna D ' tu (Lun care cresc repede ŞI bogat, care
aparenţa sa sensibilă o parte din fiinţa sa supra-sensibilă. Dar la Solanaccc aparc creşte ca nişte copaci atât est d ' ' . a ~a • au~D ne-ar face să credem că Vor
un surplus din acest suprasensibil. Acestui surplus, sfera vizibilităţii fizice nu este " Dar foarte reped~ ca est: f;â~~:,ta::i:::e!?u!.d ezvoltarea lor.
regiunea care-i convine. De fiecare dată când o activitate spirituală superioară frânare asemănătoare' ŞI' totul a d it ". m tIJC laterale care suportă o
, evenr mflores ţâ " ~ •
apare intr-un domeniu care-i este inferior, ca se manifestă acolo ca o otravă, afară epuizat posibilităţile vegetative O _ cen a mamte ca planta să-şi fi
de cazul când această activitate a coborât în mod "legitim" (conform legilor cos- d Oua- pnncipn,
. ' .. . upa cum vedem este vorb d
de o curioasă concr ~ ~'
-_
a espre o lupta intre
.. escenla intre mlădita ' fi .- .
mice) de-a lungul unei scări mediatoare-evolutive. Astralul nu locuieşte in mod ŞI mOoresecnţa ce dcvine suverană Î t ul f ' tn runzită ce Izbucneşte
legitim decât intr-un corp construit special pentru el, deci intr-un corp animal sau plantă toxic ă, astralul se Icagă pre'- n reg d enomen ne demonstrează că, intr-o
uman. Doar un asemenea corp, cu numeroasele sale organe, poate oferi astralului . . pu tcrrnc c vegetal se cuf d -- I Ş '
este mal mtens acest fapt cu atât . . .'. un a m e . I cu cât
lăcaşul care-i este necesar. De exemplu, corpul Leului este, prin organele sale, mai departe . specia e mal vcnmoasă, după cum vom vedea
prin sistemul său ritmic şi prin metabolismul său, in intregime apt să servească Forma Dan/ar, in această familie este .' ,
drept lăcaş fizic sufletului specific leului şi acesta are dreptul să se incarneze total scufundare, de invaginare; spcciile cele . ŞI ca rezultatul ~numitor procese de
al
in el. Dar o Belladonnă, un Hyoscyamus (Măselariţă) nu sunt inzestrate cu accs- clopote, de tuburi alungite de boturi m.
toxice au Oonlc m formă dc cupe, de
te minunate organe ale animalului, care depăşesc eu mult o simplă frunză (unicul Datura, Tabacum Mandrag'ora) S ndstr~te ŞI sumbre (Scopolia, Belladonna,
. ' . e a auga deseori pa fi . .
organ vegetal; deschis lumii şi tuturor contactelor, dar incapabil de a include ceva toare ŞI deseori culori livide c t j' • r umun putermce, ameţi-
, u pc c - ncepand ăd ă .
în el). Ceea ce constituie pentru frunză un "exterior" cosmic, este pentru organul urcându-sc un col orant sumb . le cu ra acina , se vede uneori
. ru, VI D et - negru care 1"
animal un "interior" cosmic (un cosmic învaginat), care poate euprindc in el deschis când ajunge pe tulpină ' ' . se poate urnma m brun
• , sau , uneori chiar fundul cu . fl l .
domeniul astral cosmic, deoarece animalul este cu adevărat "lăcaşul" său. suc mtunceat. Momentul n Oortrn ' .. (nocturn
î

nocturne la s .., .,. per

b ora .e errute acest
Dimpotrivă, astralitatea vegetală nu poate intra în corpul plantei decât într-un tcndinta florilor de a fug' d l . _ . pecu c ra acum ŞI Datura) sau
, 1 C WTIma pnn . ~.
mod anormal, şi numai parţial. Conditiile dinamice care rezultă de aici şi sub- Scopolia), totuJla aceste Solanacee arc ai , nu şcan complexe (Belladonna,
stanţele anormale care se formează astfel Iiuidsmentează activitatea remediilor probabil, şi dcnumirea iorg~~an:-ccltic:;c~:h~t:r~,'PI~ al nopţii. De u.~,
care se extrag din ele . - Colaborarea anormală a eonstituenţilor plantci îşi găseşte spintele elementare nOe-turn- e- . d- _ . s a o , care este o aluzie la
" -- ŞI aunatoare - dm ca l ' b -- -
corespondenţa într-o colaborare anormală între constituenţii omului. La omul Nachtscbatten", cuvânt care indică Solanaceele.' re rrn a germana a făcut
sănătos, o asemenea substanţă anormală de acest gen va provoca un decalaj intre
Dar ceea ce am descris până acum se a li - '.
constituenţii fiintei, deci o otrăvi re; dar la un bolnav, ea va putea să repună con- Solanacee, cum ar fi speciile de 1S , pnca mult mal puţm celorlalte
stituenţii • decalaţi patologic. la locul lor adevărat şi să acţioneze ca un remediu. (Ardeiul iute) Din familia ac tgenuc o anum, Physalis (PăpăIău) şi Capsicum
. es ora rac parte Ro ' C fui
O asemenea substanţă se poate adapta unei configuraţii morbide (a con- sum), Solanum Dulcamara M II . - ŞIa, arto (Sol anus tubero-
. , ore ee ovigcre Ardei 1 . t . Ph . ' .
stituenţilor) ca o cheie in broasca sa. ncul mai puternic respinge astr l i P , u tU e ŞI ysalis, AICI, ete -
Vom incerca acum să arătăm in ce fel Solanaceele sunt, ele însele, simbolurile locul lui. MIădilele ŞI' frunzele atu ~ rodcesu! floral este important, dar este la
po sa se czvoltc r od lib
imaginative ale datelor de mai sus, in aşa fel încât la ele putem "vedea cu proprii invaginată, nici sumbră: este o cu ă 'Ia ~ .~ fi I er, Floarea nu mai e
noştri ochi şi să atingem cu mâinile noastre" ceea ce la celelalte plante nu se reve- Otrăvurile sunt, in consecintă m p p . ta, o rotiţă, sau cel mult o pâlnie largă.
lează decât privirii spirituale. luI, fie fructul. . , ult mal slabe, ŞI poate fi consumat fic tubercu.
Tipul Solanaeeelor se realizează în numeroase plante erbacec, rareori in
arbuşti, şi aproape niciodată in arbori. Acest tip se apără deci în mod efectiv
• Skadi este, În mitologia nordică, fiica uriaşuJui iernii. omorât de Thor.
144
145
 Solanaceele pot fi clasate deci in două grupe mari. În prima grupă se găsesc Accste substanţe conduc omul până la ra U I ".
alcaloizii tipici ai familiei; a doua conţine o otravă mult mai slabă, solanina şi alte tre constituenţi căci chiar ele s _ p gd rnorţn, ele dczleagă legăturile din-
, s-au nascut 10 dec 1 . 1 . .
substanţe înrudite. Solanina se găseşte la jumătatea drumului intre glucozide şi cum am arătat. Elc crmit fi t a aju acestor constlluenţi, aşa
. , e ee uarca unor expenenţe a l ' .
alcaloizi, ea este jumătate una, jumătate alta . numai intr-o regiune spirituală (oart ' ~. 1" norma c. VIZIOnare dar
Solanum Dulcamara şi Lycium sunt exemple bune de Solanacee "norma- Îşi otrăve~~u numai corpul ci i ~ Jo~sa ŞI, ~PSI!ă de valoare, Toxicomanul
lizate". trt1~. ' Ş su etu, ŞI IŞI s~beşte spiri~l, până la dis-
Otrăvurile alcaloide rezultă din irupţia anormală a sferei astrale in fiinţa Dar calca sănătoasă pentru a dezvolta nivelele de " .
plantei: ca atacă viata albuminei şi o distruge; aceşti alcaloizi introduşi în orga- duce spre trecut, ci pregăteşte viitorul A ' _ :onştl~n!ă supenoarc nu
nismul omenesc, acţionează aici in domeniul corpului astral, şi mai ales asupra soJidând conştien!a diurnă de vegh l' cleastă cale sanatoasa ne conducc, Con-
. . c, a o ume dc perce , " . . .
relaţiilor sale cu organele senzoriale. Corpul astral este înăbuşit, în cele mai napum) care sunt simbolun" _-' _ . P,U Imagmallve (imagi-
,e auevamte ale realitătil '. I .
diferite feluri, şi sufletul, in loc să se umple cu percepţii senzoriale normale, vedea, a Înţelege, În toate lucrurile cre t '. 1 :1or sprntua c, ŞI care permit a
d usa- a toxlcomanilor
. a e spmtu VIU ŞI creato N . l ' -
zămisleşte imagini halucinante rară raport cu realitatea exterioară. Iată de ce Îşi găseşte aici contrariul b . r. osta gra rau Con-
Măselariţa, Mandragora şi Datura intrau, în Evul Mediu, in compoziţia unor a scris cartea "Cum se d bâ d a solut, - ŞI vmdecarea sa. Cel ce
"unguente vrăjitoreşti", precum şi in băuturi sau inhalaţii, deseori foarte pericu- printre altele, un mare act ~e::pe:tti~,cunoaşterea lumilor su erioare" a îm liniI,
loase, care încercau să elibereze constiruenţii suprasensibili ai fiinţei umane şi să­
i sustragă greutăţii corpului. Rezultau de aici senzaţii de plutire şi de zbor. Erau
experienţe astrale, dar ele priveau o parte foarte inferioară a sferei astrale: cea a
CELE MAI IMPORTANTE SOLANACEE MEDICINALE
dorinţelor şi a instinctelor inferioare - intr-un cuvânt, lumea din Brocken (sau
Blocksberg) descrisă in NQJl.ptea \Va!purgiei din "Faust". Aceasta ne conduce
di~ctla tr"LareA-problemei "otrăvurilor magice" şi a stupefjant~or. MAIVDRAGORA OFFlC/NART"f M.and,ragora
n v~.. -
Efcetul de fascinatie pe care il exercită stupefiantele asupra omenirii actuale
nu va fi înţeles in toată amploarea sa decât arunci când se vor cunoaşte diferitele Mandragora este, rară Îndoială una di ' . .
nivele de conştienţă a omului şi metamorfozele lor, felul in care ele au apărut planle mcdicinale ale popoar 1 ' di intre ecle mal vechi ŞI mai puternice
e or me Iteraneene S b
unele din altele, când vom şti să judecăm sănătos, să cultivăm, să îngrijim stările aproape trei milenii şi oamenii au t î I _ _' e vor eşte despre ea de
~ avu In egatură cu ca o c
de conştienţă din trecut, din prezent şi din viitor. Conştienţa de veghe actuală, cu cu toată absenta posibilitătilor mod d l' _ , unoaştere profundă,
. . . ernc c ana Iza chimic - . .
conţinutul său bazat în întregime pe simturile corporale, nu ne arată decât o lume animale, S-ar putea spune chiar - 1" 1 a ŞI a expenen!elor pe
., ca Impun e moderne .,
golim de spirit. o lume de obiecte materiale, in sânul căreia, c adevărat, ne putem anahllce au condus la pierd di d ŞI maugurarea metodelor
crea mvcercaac tci nl .
mişca in toată libertatea şi, de aici, să descoperim propria noastră spiritualitate. În expulzarea ei din farmacopee dc e , es CI pante smgularc şi la
, un c ca nu mal arc apToa '. "
spatele acestei conştiente de veghe există o conştienţă nocturnă, o conştienţă de cu secolul al 19-1ea _ decât cel I . fi pe mCI un rol mcepând
, , a uncI igurante obscure . ,.
vis, care este vestigiul atavic al unei vechi stări a omenirii, al unui timp in care popularc ŞI a practicilor oculte decadente. pc scena supcrstiţiilor
omul incerca plenitudinea creatoare a universului şi se simţea "membru al lumii Doar În momentul când, spre sfârşitul secolului I 19 I •.
spiritelor". Miturile Paradisului terestru ne povestesc încă despre acest lucru. au dcscoperit În rădăcina M d . '. a - ea, cercetănle chimicc
an ragorel o sene mlreagă d I 1" -
Profunde necesităţi de evoluţie au smuls omul din această lume, din această fie luată În serios nu această plan! - ci di .. e ~ ca OIZI, a mccput să
conştienţă mai vastă şi l-au scufundat in conştienţa actuală, aşa cum este, şi in De atunci, se folose te a, una mtre ,roden" le e. apropiate, Scopolia.
lumea materială pe care o poate îmbrăţişa. Această pierdere a fost foarte morfină, pentru a pr~voc~ unamestec de scopolammă (un alcaloid al ScopoJiei) şi
seml-somn artificial În v d • '.
d'!reroasă şi mare; iar nostalgia reîr!!.0arcerii 'nu a fost decât ocazională in de naştere etc, Dar Mandra _ _ , : _ cerea atenuării durerilor
- gora aşteaptă sa remvie 10 calitate de plan·tă me diICI·
conştienţa de aItădată~ Dar, intre timp, omul fusese scufundat m!'i profund decât na13.
oricând in simturile sale corporale şi in procesele de deconstrucţie legate de ele O conştienţă altfel constituită decât a noastră o _ .
(pierderea arborelui vicţll şi asimilarea fructului mOr'tiil al cunoaşterii); reînvierea acte terapeutice _o conşticn" car . • pera altadata cu Mandragora
.. ' ... c sc unea strâns cu fiinta pl tei ..
vechii conştienţe devenise tot mai dificilă. Au foSt necesare atunci mijloareput- sai materiali. Anticii care vcd • fi . an el, nu cu compuşn
, cau m recare copac D d
emice pentru a slăbi unirea strânsă dintre constituenţi. Şi aceste mijloace au spiritele elementare şi în fi o rya a, 10 fiecare plantă
W ..

1 "
ccare vegeta tOXIC eate u d ' .
apărut: sunt otrăvurile plantelor, stupefiante, sucurile vegctale halucinatorii. Mandragora de rituri misterioase şi d ti . . n emon, au Inconjurat
e prac ICI oculte; CI o vedeau intr-un context
146
147
 să-şi protejeze corpul cu ulei, pentru ca emanaţiile să nu-i producă inflarnaţii. În
total diferit de cel în care poa~e s-a timpuri mai puţin îndepărtate, Dioscoride povesteşte că exista obiceiul de a
vadă. astăzi omul de pc' strada. Era smulge această plantă cu ajutorul unui câine legat de ea. Dar pe măsură ce se
~ . ..
'," în limba persană, "Istereng , stingea în omenire eonştienţa magică şi mitică, aceste obiceiuri au devenit tot mai
nutnh.a, » ....
_ "rădăcină luminoasă pentru ca, m confuze şi au căzut în stadiul unor superstiţii lipsite de sens, despre care nu vom
,, Orientul Apropiat şi pe coastel_e vorbi aici.
Mediteranei, se spunea că, spre seara: Începând cu secolul al XVl-lca, Mandragora a fost din ce în ce mai uitată;
din ea un foc roşu ŞI scepticismul "secolului luminilor" a înăbuşit ultimele vestigii ah; ' cunoaşterii
sevede tâsnind
r-i .W

raze scânteietoare. Era nUffilt.3" pe legată dc ca. Dar la inceputul secolului nostru, când vechile plante medicinale au

acele meleaguri şi "Merdomgl,: . început să fie din nou examinate sistematic prin metodele analizei chimice,
"cea care se aseamănă cu omul , Iar cercetătorii şi-au dat seama că dincolo de misterul Mandragorei există ceva rnate-

thagoricienii o desemnau sub
py h "
numee I de "Antropomorp on , ceea
aceiaşi' sens' a mai fost numita
ce are ' .
. "Ebrewissanam", - "chipul idolu-
P ." Dar a mai fost calificata . . ŞI' ca
IUl .
"Scgken" - adică "dczgropata e
-' " - ŞI' se găscşte aproape pre-
caine
tutindeni recomandarea de a-i sm,ulge
rial: alcaloizii, dintre care unii fuseseră deja găsiţi în alte Solanacee veninoase;
unul dintre aceştia era tipic numai Mandragorei. Desigur, aceste detalii sunt
__
interesante, dar ele nu ne apropie cu nimic de fiinţa reală a acestei plante, după
cum nici cifra de afaceri a unui magazin vast nu ne spune nimic despre natura
multiplelor articole ce se vând acolo.
• d
Trebuie să mărturisim că cunoaşterea pe care omul modem o arc despre
Mandragora este săracă şi abstractă, in comparaţie cu ceea ce putea să
zugrăvcască conştienţa de altă dată. Desigur, una este ştiinţifică iar cealaltă ne

rădăcina cu ajutorul unui came, pare fantastică. Dar exactitatea ştiinţifică nu va putea să atingă nucleul esenţial al
"căci, smulsă din pământ, ea scoate unei fiinţe vegetale care secretă principii active şi singulare ca hyosciamina, man-
un strigăt înspăimântător care-I dragorina etc. Acestea sunt secundare, căci numai intregul plantci primează .
omoară pe cel ce-I aude" ... De altfel, Această cunoaştere modernă nu e obligată să rămân ă aici. Ea ne demon-
strează - atunci când e comparată cu vechea conşticnţă - că este prinsă în marca
exista ' pretutindeni obiceiul de a . c sacrificându-i un animal.
ib . doborârea unut eopa , mişcare de mutaţie şi că ea tinde, printr-o necesitate internă, să-şi lărgească dome-
linişti demonul eli erat pnn . . I - "pădurile sacre" era pedepsită cu
Crima comisă împotnva unui copac, mal a es iartea Sacrificiile mijlocitoare la niul, să-i respingă limitele. Doctrina metamorfozelor, dată de Goethe, a însemnat
. ' chiar cu fioa . prima lărgire a ştiinţelor exacte prin pătrunderea lor cu o conştient ă liber dez-
amputarea braţulUi ŞI uneon . . âmp sunt Încă practicate de
doborârea unui copac sau la .secerare.a d~nUln:ite provincii văd apărând din voltată; a o continua şi a o dezvolta este ceea ce urmăreşte Ştiinţa modernă spi-
. .' • Se spune ca chinezn m a h " rituală, aşa cum a fundamentat-o Rudolf Steiner.
popoarele pnrmtlve. . ţă e tăietor. Această "vec e
copacul ce cade un taur albastru eare:l amemn I P trâ să Mandragora este o Solanacee tipică, dar în acelaşi timp foarte specială.
. . I 1 . lanta într-o core aţre s an . Rădăcina sa viguroasă se înfundă în pământ, vertical, până la 60 cm. Rădăcina
conştienţă vieţuieşte aruma u ŞI P cui Sarcobolus narcoticus, pentru a-şi face
Jawanezul care dcscoje ştc copa . fi animal S-au publicat are forma unei sfeelc ; e mare , destul de moale şi adeseori se divizează în partea
- t labe ca ŞI cum ar I . inferioară în două sau trei ramuri, care continuă să foreze cu vigoare solul, ceea
săgeţi, se apro~ie de arbore I~ pa ru :'magice", cu care vânătorii din triburile
etale ce dă rădăcinii smulse o vagă asemănare cu un corp omenesc, cap, trunchi şi
recent infonnaţn de.s~~c sucunle. v~g altă arte îşi ung săgeţile şi corpul pentru a
primitive ale Amencn de S~d ŞI d~ P t uit timp că sufletele morţilor sunt picioare. Primăvara, din această rădăcină se naşte o tufă compactă de frunze
• urcătoare.
, tu! Ş' în lumea întreaga s-a crezu m lungi, uşor crenelate; nu-şi formează tulpină nici mlădiţe înfrunzite
atrage vana . I . . lantelor, sau că locuiesc în copaci. .
legate, un anumit ump, de viaţa p . I _ tural era însoţită deci de practi- Toate substanţelc pc care le formează aceste frunze sunt puse în slujba rădăcinii;
dr . din domemu sau na - forţa de creştere este aspirată în jos şi este menţinută acolo. De-abia a ajuns
Smulgerea Man agorel.. . , de atunci Se lucra seara, dupa ce
ci rituale, eu totul adecvate Stăriullde
dcon en\AŞ
şl1e
'1 CID'stise z~ii subterani, divinităţile primăvara la apogeul său şi frunzele ci se şi îngălbenesc pe margini, se răsuccsc
• Ii - direcţia apus UI e soar . şi intreaga ercştere este încheiată pentru anul respectiv. Ea este reluată în anul
omul se mc ma tn . ' o sabie de fier care nu mal fu-
ehtonice. Apoi în jurul Mandra~OrelSse trdage~uaeupoi rădăcina până În vârf, omul următor, cu frunze din ce in ce mai lungi (atingând spre sfârşit la o treime de
. . cun magIce e egaja . metru) ; rădăcina devine tot mai lungă şi mai groasă; Mandragora nu lasă să
sese folosită, trei cer . f . de emanaţiile nocive. El trebuia
având grijă să-şi întoarcă faţa, pentru a se en 149
148
 acţioneze asupra sa decât primele forţe ale soarelui de primăvară; ea se comportă, ce ea . ce este caracteristic multor Sala .
printre Solanacee, aşa cum o fac în alte familii Crocus, Iris şi Eranthis. Totuşi, reac ţi oneaz ă la lumina 'J ' . nac ee , Ochiul devin e "nocturn" o
ZI el ca Ş I cum s Il ' ŞI
cea mai mare parte dintre Solanacee sunt plante de vară. M ăselariţa nu începe să Impresiile scnsibile sunt resimtl'tc p -ar a a mtr-o Profundă obscuritate
crească decât când solul e bine încălzit; Belladonna, Datura, Tabacum, Roşia şi S' 1 - - . rea puternic de u d 1' " .
aEge e naval eşte spre cap, aşa cu fi ' n . e ne 100 ştea ŞI surexcitalia.
,, Cartoful au nevoie de plenitudinea forţelor estivale. Mandragora se sustrage total Doze ŞI mai impo rtante au o aqiun:s;d :ce: mul : ma. slab, În tim uJ.somnului.
acestui ritm; ca este ce a care inaugurează primăvara runda Solanaceelor. Cu toate tate, se pretindea că să aiunge n . a ~ va, apoi sommferă, la care, În antich i-
, um ar resplfând ' J
acestea, o specie îmudită, Mandragora autumnalis, aşteaptă sfârşitul anotimpului a extractel or lor. Mărindu-se d . " rmrosu fruc telor, al rădăcinii sa u
oza ŞI ma. mult se ' I -
de toamnă pentru a se dezvolta, aşa cum face şi Colchicum şi Cyclamen. ca unguent exteri or, provoacă ane t . . , ' . ajun ge a anc stezie. Intrebu inţat
Se scurg astfel mai mulţi ani şi rădăcina Mandragorei se măreşte mereu, până ibili s ezra Iar In intcno- a lă ' "
mscn s: I itatca t otal ă şi la ' ceas otravă conduce la
- un somn aparent mortal ' I o
ce survine, în sfârşit, înfl orirea. În martie sau aprilie (pentru M. officinarum) hi
vcc sa practice o anumită chirurc ie w.us . acest ucru permitea celor
apare .în centrul rozetei o cantitate de flori de un alb-verzui. Fiecare floare posedă O -d rgr e, putând vedea pr fi
aCa 07.a este prea puternica- tr ăvi C tgurarca narcozei actua le
, _ , o aVlfea e m ortală .
un peduncul de 5-7 cm . Corola e lungă de aproape 3 cm , de formă campanulară, . In afa ra de aces te efecte fizic e trebuie să lu _ " o
dar divizată în partea superioară în cinci lobi ascuţiţi. Caliciul său cuprinde jumă­ hlce. care le însoţesc : v iziuni h I ' .. " . a~ m cons iderare ş i efectele psi-
tate din lungime; şi el este divizat în cinci părţi. Frunzele înconj oară din plin o In toate aceste fenomen; s: ~:~:a~~~~:h~~ ŞI_demc~ţăo
inflorescenţa, Care se strânge într-un capitul, şi aproape că dispare sub acest frun- nrsm ul sufletesc se elibere a - e ca purtătoruJ senzaţiil or orga
, , za pas cu pas de . 1 ' -
ziş bogat. Nu este departe de a plonja în regiunea rădăcinii. doza mtrebuinţată şi de instaI ' . . organe e pereeptoare, în funcţie de
- are a aCflunu M andrs . D'
Să transformăm, prin gândire, o Belladonă într-o Mandragora: trebuie să ma 1a care sfărşeşte pr in a prod agorei, mami ca vitală ano r-
o . - '
d rnam rc ă pol ară tot anorma l- , uce asemenea otrăvur ' • tr I -
facem ca inflorescenţa să coboar e un etaj întreg, ' să aducem sistemul foliar pe . _ I m - O p anlă deelansea~ă o
. ' a, mtr-o fimta dotat " fl '
pământ şi, cu aceeaşi mişcare. să facem să crească enorm dimensiunile rădăcinii. reacţi a energică a întreg ii fiinte u . a cu su et; aces t lucru provoacă
Din fiecare floare apare cu rapiditate o bacă zemoasă, galbenă, sferică, de
2 C' , mane.
'. a,nd corp ul astral , care la om nu este alte _ .
m ărimea unei prune. Ea exală un miros narcotic, foarte specific, dar nu neplăcut puternIc 10 regiun ea anumitor . eva dec ât sufletul, mtervine prea
- . . organe, carc-I sunt • d
şi ascunde în ca un număr mare de seminţe mici. . rezu Ita de arci crampe şi convul .. j' m mo normal subordonate
. . _ Sll . n ace st caz M dr . '
Esenţialul acestei organizări este, de sigur, rădăcina, al cărei corp cămos a ( spasmo h tlca), într- o mai mare - _d _ an ago ra este antl spamodică
.. masura ecat Bcllad . M- .
primit multc influenţe din înflorire, aflată în imediata vecinătate. Şi ea contraqule durcroase ale sfincte J ' 1 onna ŞI ă selariţa . Colicile,
răspândeşte un miros stran iu, suav, narcotic , mai ales dacă este tăiată în bucăţi ; se
. '"
a Iergra ,anului, tuse a convu l . -
ru UIr ana datorate hemo rorzi . '1or, dar şi astmu l
. sl va, au 10St tratate '" hirnr '" . '
înţel ege foarte bine că, în timpurile străvechi, această rădăcină şi florile sale erau cu aj utorul acestei plante. m vec rrne , in diverse peri oad c,
utilizate ca somnifere. Extrasul de rădăcină furnizează O esenţă de un galben- 3. Mandragora e un foarte vechi afrodisiac _ ' . .
brun, care sub o lumină incident ă, prezintă o fluorescenţă violet-palidă . În extract saJe, . ŞI puterea de a favori za conc e tia "M . I s a at.nb~lt, dar mal ales baeelor
se găseşte o substanţă înrudită cu aesculina (din Castanul de India) (methyl-aes- zeIţei Venus. Arabii îi numeau fru Pt:l '" audragontls era_una din poreclele
• JJ Cec merele di 1 1 '" .
culina). Rădăcina de Mandragora a fost analizată la începutul secolului nostru şi cx crtanre roduse de in erarea Jar d ' " v_~~o li UI. ,_ d~ cauza vise lor
s-a găsit în ea un amestec de diverşi a1ealoizi proprii Solanaceelor; Hyoscyamina, toare li s-au atribuit şi alto r Sol , ar Ş' ouale en 11 lor ", Proprieiăii'asemă'nă_
. anacee, de exemplu an ' .. _
scopolamina şi atropina, hyoscina şi, în sfârşit, un alcaloid specific Mandragorei , aceste plante sfera vegetan - umllor specn de Datura In
_ ' Iva este anorm al pătruns - d .
mandragorina, despre care nu se ştie încă mare lucru. care, mtr-un anumit sens cor d sf a e procesele florale intense
dă - - ' espun s,crel sexuaJe a '. '
Dintre cele 5 spe cii cunoscute ale Mandragorei, patru cresc în ţinuturile a augam ca Mandragora îşi scufu d ă orgams muJUI um an . Să mai
mediteraneene, iar una în Himalaia. Se găseşte mai ales pe ţărmurile mării rale ale primăverii, care sunt forţend a procl .,esuI floral în forţele elementare natu-
Mediteraneene, în Grecia, Creta, Siria, Africa de Nord, în Sicilia, Spania, dar aria 4 S .. e pro irerare,
. e poate CIti aproape pretutindeni Î . •
sa de întindere depăşeşte Palestina şi ajunge în Mesopotamia. Sunt regiuni cu ploi Mandragora este un leac remarcab'I o b n lIteratura veche că frunza de
ace as tâ frunza- nu conţine al I '-I " ŞI un un antl-mflam ato ' -
primăvăratice, urmate de o lungă secetă estivală. Madragora se retrage atunci în v r; sa mal. a rnm
'.t im că
Î o . ca OIZI care otravesc ădâci .
domeniul subteran, - ea diferă prin ritm de celelalte Solanacee. n acelaş i timp, frunza linişteşte d '1 _ . . ra cina, floarea ŞI seminţele .
lată care sunt proprietăţile acestei plante, dacă-i credem pe cei vechi: 5 Ma dr . uren e rănil or ŞI mflam atiilc.
. n agora a fost mtrodusă în farmac . . ..
1. Hipocrate spune că, cu doze foarte mici de Mandragoră, se poate vindeca cauza altor proprietăti Este b d opeea medlcmu antropos ofi ce din
. .. vor a e un remecru r .
angoasa şi stările profund deprcsive. Dozele puţin mai puternice măresc pupila, reumatism şi mai ales împo tri o IU unp otnva anumitor forme de
va gu tcr,
150
151
 Ne referim la expunerile asupra gutei, care se găsesc în cap. XI al cărţii ATROPABELLADOAT'HA M,a-{];-aguna
' ,
J.'r1 Yn -
"Elemente fundamentale pentru o lărgire a artei vindecării după cunoştinţele
ştiinţei spirituale", de R. Steiner şi I. Wegman. Se vorbeşte aici, în mod special Belladonna este una din rarele
despre formarea şi difuzarea acidului urie în intreg organismul. Procese atât de Solanacee cu adevărat indigene în
(
importante interesează intreaga structură umană, cu constituenţii săi; în plus, regiunile noastre, dar şi una dintre
aceste procese sunt individuale şi caracteristice fiecărei persoane. Căci fiinţa cele m:i caracteristice: o plantă volu.
omenească nu-şi arată individualitatea numai prin forma feţei şi proporţionali­ mmoasa a pădurilor montane care
tatea membrelor ci şi prin felul in care secretă, depozitează şi elimină substanţe găzduiesc în mod misterios , în ~ccste
de felul acidului urie . Rudolf Steiner menţionează, in acest capitol, că procesele teatre ale devenirii naturale ele-
de distrugere sunt substratul material al experienţelor conştiente; or, geneza mentare, pe ace st actor pcriculos
acidului urie este unul dintre aceste procese, care merită să fie in mod deosebit poate diabolic. Zona preferată d~
remarcat. Acest proces este provocat de către Eu şi de corpul astral , constituenţii Mătrăgună este cea intcrmediară a
care creează conştienţă; Eul veghează indeosebi la secreţia extrem de subtilă a semi-umbrei, unde se întâlnesc sem.
acidului urie in creier; corpul astral are o secreţie mai grosi eră in corpul întreg şi, nul zilei şi intunericul umed al
în plus, el conduce eliminarea acestei substanţe prin urină. Omul nu poate fi O p~durii: o lizieră a pădurii, un lumi-
creatură conştientă decât în măsura în care el e impregnat, într-o măsură justă, dc ruş, o defrişare, cu condiţia ca solul să
corpuri anorganice. Acidul uric trebuie să fie repartizat cu economic, in tot orga- conţină un hurnus inchis şi ca umbra
nismul. Acesta este un element esenţial al sănătăţii umane, căci el mărturiseşte să predomine. Când soarele pătrunde
despre un echilibru bun intre constituenţi (corpul eteric , astral şi Eu). mal mult şi când forţele umbrei aban-
" Să admitem că intr-un organ oarecare, în care activitatea Eului ar fi trebuit donează planta, ea dispare imediat.
să predomine asupra celei astrale, cea din urmă incepe să aibă intâietatea ... ~semenea habitatului ei, intreaga
Atunci acest organ se supraîncarcă de acid urie, pe care structura Eului nu o poate !orma a Mătrăgunei exprimă o luptă
domina ... Acidul urie, in loc de a fi eliminat, se depozitează în organism. Dacă intre forţele luminoase şi cele
acest acid ajunge în locuri in care Organizarea Eului nu poate să acţioneze sufi- obscure. Veşnic scufundat în întuneric riz ul ' '.
cient, se formează acolo un depozit'anorganic, pe care Organizarea Eului il aban- multe derivaţii . Primăvara face sa' " doml sau puternic emne, cu vârsta , mai
_ . apara 10 e mlădite ornat ., .
donează corpului astral . E vorba atunci de gută. Un cartilagiu al articualţiei sau olate, mtregl ovale cu mar . '/ d , e cu man rrunze peţi-
, , gml e nete e ascuţit I • f .
un ţesut conjunctiv pot fi supraincărcate de acid urie, deci de un element anor- împărăţia " inatrutu!" , ' .' lea var, ŞI le antrenează în
I pana toamna cand le reia împ ă -1' b -
ganic. Dat fiind că intreaga formă a organismului omenesc rezultă din acţiunea tulpină creşte repede şi vigur o . te s '. . ar~,Ja su terana . O asemenea
om sau chiar să producă un arbs·o e a
şt p
Eului, tulburarea pe care am definit-o antrenează in mod forţat o deformare.
Întreg organismul caută să iasă din forma sa ..." Creşterea stopează brusc Ce a ' -
oe \1 s-o ve~1 urc ând pănă Ia înălţimea unui
re. - ar această aşte t
? O Il
d
p are e repe e dezamăgită"
. lranat-o oare care ...
Să ne amintim acum că Mandragora îşi comprimă procesul Iloral în direcţia obstacol de netrecut. Dar impulsul nu e deviat . 1 . s-a aşezat 10 drum , ca un
rădăcinii şi, in corelaţie cu acest lucru , proiectează până la vărful rădăcinii impul- înălţime, dar se extinde În ramuri I t I . ' panta ajunge la aproape un metru
a era e (10 general trei) • .
surile astrale excesive, care se exprimă prin geneza alcaloizilor. Or, in zona pe care ai pus mâna şi earc deviază obli Î • . ' _ el, cam ca o ţâşmtoare
rădăcină, planta are de a face mai ales cu procesele minerale şi saline ale pămân­ nu mai e aceeaşi. Ceea ce s-a anuntat :~t dncedPand insa cu acest moment, planta
tă • . • , e evreme cu pnma floar It'
tului . Ea îmblânzeşte mineralul, il vitalizează, il ordonează intr-un mod complex, s apamre IDtreaga creştere ,' ramif ca tiil bli
11 c o tce nu pot scă
' . d e, ' a ua III
conform cu legile plăsmuitoare ale speciei vegetale. În rădăcina Mandragorei, plantă, constituită ca un fel d âl '. I . capa, ŞI ve em ca această
. e pa rne arg deschisă ia du ' •. .
dominaţia mineralului se întâlneşte cu o "astralizare" exagerat de intensă. Acest mflorescente , ,
dar a unei' inflo . ţe f
rescen C J.oarte erb
" . ..
e apt,• însuşiri l e unei
proces este capabil să combată, prin remediu, hiperaetivitatea corpului astral frunze (bractee). În momentul în care l' ace: ŞI Inzestrata cu numeroase
uman în secreţia şi repartiţia acidului urie, la pacientul cu gută, şi să redea orga- sa foliară, ca a fost supusă in od panta a vrut sa.se desfăşoare in toată forţa
Rezult ă d ' . , , m poztuv, agresrun» procesului Iloral.
nismului Eului forţa sa suverană, in ceea ce priveşte fimcţia aeidului urie, atât de . . a e aICI ca, ramurile laterale sunt "
important in dezvoltarea conştienţei noastre. foliare şi procese Ilorale impl tit S b ' un. amestec singular de procese
, ele. e o serva o dispoziţi ' t -
cu regularitate până I t ' . . e emara, care se repetă
a ex rermtatea ramunlor: o frunzuliţă (bracteea inferioară)
152 153
 _ .. ' ături dar de cealaltă parte, o frunză mare protee: tanului de India (coaja copacului). În cenuşa Belladonnei se găseşte un conţinut
care aparţine strans flori i ŞI, al : ," frunză mare este bracteea Dom destul de bogat de acid silicic şi magne ziu pr ecum şi urm e de aramă. Siliciul ş i
. ă) ; în realitate aceas~ . _
toare (bracteea supenoar , da ţi 1 I său concreseent pe tulpină, s-a magneziul ne amintesc de aspiraţia ascunsă spre lumină, căci ambele sunt "ele-
precedente, situată exact dedesupt, . frurpe lO u Cost ~stfel transportată la un etaj mente luminoase " după cum am mai spus de nenumărate ori.
. ~ . . aceasta ŞI nza a l' . ~ . •
alungit m acelaşi timp cu . ' d grabă mlăditei ŞI IŞI datoreaza Belladonna este una din "marile" lante medicinale ale farm acopeei noastre.
- f - mare aparţine mal e , .
superior. Aceasta ru.uz", . în tim ce frunza cea mai mică aparţine mal Ori cât de diversificată ar fi acţiunea sa, ea poate fi dedusă m procesele şi ca-
mărimea forţelor etene: din ~eeasta, . I P_ ci forţe astrale i-au diminuat în mod racterele pe care le-am schi ţat mai sus. Are o acţiune asupra cooperării con-
degrabă florii pe care o mtovarăşeşte ŞI a e car stitucnţi lor fiinţei umane in general, dar şi asupra zonel or specializate ale orga-
evident creşterea (a se vedea desen~~).. t riorul peretelui aşa numitei pâlnii şi se nismu lui. Ochiul oc upă, printre aceste zone, un loc privilegiat, ceea ce nu va mira
Toţi bobocii florilor sunt pla~aţl:n Ibnle . t lucru căci altfel n-am putea pe nim eni , fiind atăt de legat de lumină şi de intuneric. Dar trece rea de la întune-
,- ical ă T buie sa su iruem aces ,
înalţă cu toţu pc veruca a. re . î fi . d, floarea realizează o puternică mişcare ric la lumină, din lumea nopţii in cea a zilei, nu priveşte numai UII anumit organ
observa ceea ce se petrece ~pOl. ându-se , tr- arte şi în jos, căţărându-se oare- "creat de lumină şi pentru lumină", ci şi intreaga ent itatea umană ; ochiul devine
. - ta' d umbra mtorcan u-se m o p . - .
de rotaţie, eau n '_ . _ b o umbrelă. Ea Iuge de lumma ŞI puntea de trecere intre conştienţa noctumă şi cea de veghe. În cea de a 19-a con-
, - b frunza mare mveemata, ca su - d .,
cum pana su . ţi . Florile de)'a înflorite atârna eCI in ferinţă din " Medicina ş i Ştiinţa spirituală", Rudolf Steiner a explicat că anumite
- uză sub legea graVIta el. . I
cade, din sceests ca , lben spălăcit luptând cu un VIO et plante se apără contra forţelor imediate ale pământului ş i economisesc o mare
. , lei dânc: culoarea lor e un ga .
forma unut gat eJ a , . I _ - tului" -lşi găsesc aici neetarul. ApOI parte din forţele lor pl ăsmuitoare pentru inflorire şi fructificare (Belladonna o
.. t "albme a e paman ,
întunecat. Bondam, aees e . -x Ajuns ă la maturitate, ea e de face intr-un mod notoriu). EI continuă: "Când planta se apără impotriva acestor
_" . - . -" tât de bine cunOSCllla. . .
se umfla circaşa otra-:ta '. a rabil ă cu ' ochiul unui animal ŞI conţine forţe terestre, ea se expune forţelor extra-terestre atunci când a ajuns la stadiul de
un violet întunecat, stralUCitoare, cbompa I-şI' se întoarce pe cât posibil, la formare a s em inţei sau a fructului ; ca dev ine atunci o plantă care de fapt ar vrea
. P' ă s eş te um ra tu t e ara ' . '
numeroase seminţe. ara _ fi iilor de coloranţi întunecaţI, ncgn- să arunce o priv ire asupra lumii, aşa cum o lac fiinţele din regnurile superioare.
. . . tă o apote07'" a UVll
lumina zilei. Ea reprezm. '1 ' fl ile astfel că toată planta e sen- Atunci apare dorinţa de a percepe. Dar ea nu are î nc ă structura necesară pentru
.' . t lădiţa ramuri e ŞI on ,
violeţi care au Impregna m . _ '. _ . Frunzele sale sunt prin structura lor acest lucru; ea a rămas o plantă care vrea să dezvolte ceva esemăn ător cu ceea ce
- .. di tre lumma ŞI mtunenc. ' .
sibilă con frun tam m brei " dar totul se schimbă în ele, de îndată ce pnrncsc există în ochiul omenesc. Ea nu poate să-şi dezvolte un ochi, căci are un corp ve-
. ă "frunze ale um rei , . d getal, nu un corp anim al sau uman. Iată de ce ea devine "cireaşa nebunilor" (in
anatomic , . _ . d B Il d nna au nevoie, pentru a gennma, e
mai multă lumină. Seminţele e , e a o _ . german ă : Tollkirsche = c ireaşă nebună) .
- fu dă ele se dezvolta incomplet. .
lumină: într-o umbra pro n a . _. ' tr o confruntare între forţele apel Am incercat să vă descri u acest proces intr-un fel concret Ş I Imaginat iv.
Dar Belladonna s: ~ai ~araeit:~~~:I~1 ~~~~r~ cu aviditate apa din humusul Începând cu rădăcina, există in Belladonna aceste forţe care o duc să zămi slească
şi cele ale aerului. Radaelmle Ş ' . " . tcnsă se revelează atunci când apoi aceste bacc negre; aceste forţe sunt înrudite cu tot ce ea ce , in om. tinde spre
'1' - A castă "vaponzare m
forestier şi o voiati izcaza. c , _ fă ă VI' aţă- Impulsuri de veştejire, structurarea deplină a organelor senzoriale şi face ca omul să urce dincolo de s fera
- ' rt timp ramura atama, ar · . _
tăiem o ramura: m scu . ent astral incearcă fără încetare să cuprindă organizării sale în sfera simţurilor. Procesul care se declanşeaz ă , in timp ul luării
venind din elementul aerului, elem . ' oaspete legate de apă. Un proces micil or doze dinamizate de Bclladonn ă, este extraordinar de interesant, căci el se
b ătute de forţe le etcnce pr ,
planta, dar sunt corn a ensează a.tralizarea intensă. Este vorba despre acea aseamănă teribil cu procesul trezirii , momentul in care nu se percepe încă nimic
Vital plin de vigoare comp . , I tul foliar şi cel floral după [rupţia pre- prin simţuri şi în care percepţia sensibilă este potenţială, dinamizată in interior
. _ . - - - la sfârşit intre e emen l' ,
ahan~, reuşita pana doil Regăsim acest caracter in caliciul cu sepalele foarte pentru a umple conştienţa de vis. În acel moment există intotdeauna in om o acţi­
matura a celui de-al 01 ea . . d farfuri oară de verdeaţă pe care e une asemănătoare cu cea a Belladonnei. Şi intoxicarea cu Belladonn~ de bazează
. ' . t e compun un SOl e " '
verzi ŞI persisten e, car .olet Vitalizarea şi devitalizarea se luptă intre ele. tot pe faptul că această otravă provoacă, la om, acelaşi fen omen ca "vis ele de
aşezată baca de un negru-vI . trezire ", dar int r-un mod trainic; căci , de data aceasta, conştienţa de zi nu-şi face
Epoca de înflorire este iunie-~uI~e;:::;,:et~:~~~ ~::·om. Animalele care au, simţită intrarea şi aceste fenomene tranzitorii, efemere, se instalează pe timp
Atropa Belladouna este :e:o-senzoriale preponderente (păsările şi iepurii) indelungat. Iată lucrul cel mai interesant: fenomenele care provoacă intoxicarea
într-~~ an~lt s~ns, P\tro~~~~istul descoperă in ea alcaloizi tipici Solanaceelor (1- fac parte, in mod normal , din viaţa omului, atunci când durează o perioadă scurtă
o mananea nepe epsi . lami _ tropină beIladonină) şi, in plus, o sub- ... Momentul de trezire a fiinţei uma ne seamănă cu otrăv irea cu Belladoună, doar
. . . ă t opină I-scopo amma, apoa , .
hylsclamm ,a r , '1 lina) foarte inrudită cu aeseuhna cas- că el se prezintă atenuat ," destul pentru ca să se lim iteze exact Ia momentul
stanţă cu fluorcseenţă albastră (ameti aescu ma ,
154 155
trezirii>?
Dcci, prin efectul Belladonnei, omul "nocturn" este condus la omul "diurn", HYOSCYAMUS NIGER - Măselariţa l1ea~ă
dar el nu incetează să fie prezent in acest om "diurn". Ochii sunt deschişi, dar ei
Genul "Măsclariţă" cu duzina sa
simt, în plină zi, ca şi cum ar fi deschişi într-o profundă obscuritate (pupila
de specii, vagabondează de-a lungul
dilatată) . Omul inferior (omul săngelui) iese din adâncimile sale subconştiente,
zonel?r temperate ale Europei, ale
inconstiente, şi urcă in "omul sistemului nervos", in cap. Căci organ~ul doarme Africii de Nord ŞI' A sier.
"
î~tabolism şi veghează in organele de simţ. Sângele urcă deci, capul se înfier-
~eprezentanta sa cea mai caracteris_
bântă, faţa se roşeşte, glandele salivare şi amigdalele se umflă, şi chiar limba se
tică şi. mai importantă este Măselariţa
umflă şi se roşeşte . Apare o hipersensibilitate la frig . Dat fiind că toate aceste
neagra. Aceasta este o variantă abso-
simptome apar şi in multe maladii caracterizate printr-o febră ridicată şi inflarnaţii
lut smgulară a tipului "Solanaceelor"
_ ccl .puţin la inceputul lor - Homeopatia a utilizat Belladonna ca un remediu
ŞI totuşi nici o altă Solanaeee nu-şi
imponant in aceste debuturi acute. S~ mai adaugă migrenelc, cefalcclc conges-
merită mai bine numele de "plantă a
tive, sechelele gripci cerebrale (cura zisă "bulgară'). Aici se manifestă puternica
umbrelor noptii", (Naehtsehatten_
forţă-rădăcină a Belladonnei; ca actionează asupra capului.
gewăehs), nume pc care botanica
Este de la sine înţeles că o plantă in care astralul este atăt dc anormal com-
franceză (şi,cea românească - n.t.) nu
primat acţionează asupra stărilor in care corpul astral domină în mod anormal in
I:au rennut . Plină de forţele intune-
anumite organe. Belladonna este deci intrebuinţată in tusea convulsivă, astm , ncului, incăpătânată, fibroasă ea se
spasmele stomacului şi ale intestinului, stările corivulsive datorate vezicii biliare
ridi.~ă în plenitudinea luminii şi a căl­
şi rinichilor şi spasmele uterine. Chiar şi in anumite paralizii ca cca a muşchiului
durii estivale, scoate din ca forte care
care închide vezica. ~u-i sunt suficiente pentru a-şi ~libera
în domeniul neuro-senzorial, "omul-diurn" poate să-şi exercite activitatea sa
forma chircită, convulsionată, şi con-
spirituală conştientă; in sistemul metabolic şi al membrelor, el trăieşte intr-o
struieşte in substanţa moale a clemcn-
conştientă atenuată, analogă somnului; acolo trăieşte "omul nocturn"; acest om e
tului vegetal o structură rigidă, scmi-
foarte spiritual, cu toate că rămâne inconştient , ca înlănţuit de activitatea
oso~Să. Profanul o simte de la prima
organelor şi de schimburile materiei. în urma intoxicării cu Belladonnă, o parte
pnvire: este o plantă veninoasă. Are
din această spiritualitate poate fi eliberată de fundamentul ci organic, ceea ce in
un aspect ameninţător, evocă vrăjitoria şi totu i î •

mod normal se petrece doar in creier, in nervi şi in organele senzoriale. Dacă ganţa sa . întelegi de ce omul din alt ' t ' ş. IŞI are frumuseţea sa stranie, ele-
această spiritualitate urcă, eliberată din profunzimile metabolismului, sufletul arc - - e Impun , vechiul Eglptc " -1" d
văz ând-o, şi se si m ţea atacat de această ima ine U ~ an,. pa ea
• oar
experiente anormale, aberante, viziuni etc . în acelaşi timp , sistemul muscular este sângele său" (R. Steiner). g , nu numai in OChI, dar chiar in
in prada unei nevoi patologice de mişcare. De unde provine şi importanţa
Această plantă anuală creşte pe ' 1"
Belladonnei pentru tratarea tulburărilor zise mentale. botanistul ierborist poate s-o găSeas:n;~t~:n ocun s~enle, şanţu~ prăfuite;
O parte dintre indicaţiile Belladonnei - intr-un dozaj potrivit - constă in a provenind din albia unui fluviu şi anul ăt 1 an, pc. un grohonş pietros,
ruin:le unui castel, mereu in putine exem:'~o;: 1: f~1~e:artare ~e kilometrii, pe
stimula procesele corpului eteric (vitalităţii) şi a combate durificările, minera-
lizărilc, - cele ale unei îmbătrâniri premature sau, mai ales, cele ale ochilor. Căci
nu raspunde ingrijirilor hortieole, şi intr-o grădină de Plan~oma:~ ca u n ţigan. Ea
Helladonna rămâne maleabilă şi fragedă in toate stadiile sale de creştere, iar când unde vrea, cu totul in altă parte decât - 1 I _ me ierna l e, ca creşte
In acu In care a fost semănată S;'"' ~

,.
vine toamna, ea dispare fără urme. . -' .
nuca ŞI cenuşre germinează destul de târziu .. .. , ' ama~ţa sa
. Dar nu putem intra mai mult in domeniul medical, căci ar depăşi cadrul aces-
~
"cloceşte" de arşiţă Cotiledoanelo rt I spre rnijlocuţ vern, cand părnântul
te' căru, . . ' . r seu e c succed primele frunz . I .
ŞI pline de sevă, care se întind > . ' e peţro ate , mOI
ridică repede, reţinând PetiOIUI7n:°1. ~P~I această plantă stufoasă şi sălbatică se
• Dr. Simonis: "Necunoscuta plantă vindecătoare" Editura Vitorio Klostcrmann, Frankfurt , decât limbii profund Iobaţl, aseuţiţ~~e:~~â:e:,o~~pt~~:~:~cŞuiInUel./ăOsând să iasă
1955. ~ În limba franceză : Dr. Victor Sort: Medicină antroposofică , Edition du Centre Triades, . asem(,~ea

Paris, ediţia a z-a, 1986.

• Numele "Solanee" vine de la "Sol' . soare (n. 1. fr.)
156
157
 . • S . .. aspri dar Măselariţa rămâne moale. O
formă foii ară. evocă cu sl~uranţa . :'1:1" land~lari năpădeşte toate părţile vizibi- primei Ilori . Seminţele cad in interi orul acestei pâlnii . Ce mişcare "egocentrică",
pâslă deasă ~l dezordonată de .~~~ c: fo~ şi promite o inflorescenţă inaltă. in comparaţie cu gestul "donator" al pomului fructifer şi aproape al tuturor
le ale plantei. Dar tulpma se ~ IC . epede la sfârşitul ei. Frunzişul se plantelor!
Totuşi această inălţare viguroasă aJun~e r ărea nu numai ceva reţinut, dar şi
Examinând de sus Măselariţa, constatăm că cuplurilei'runză-floare, care apar
- _ .d te ŞI ceea ce urmeaza ar p . I
str ânge, se mgrama eş _ . la i t că un oaspete distrugător, anima sau unul după altul , se întorc odată spre dreapta, apoi o dată spre stănga, după un ritm
ceva "invalid". Ai putea bănui a mcedaPu . •• nun' Iic din toate acestea. Ceea precis. Floa rea de Măselariţă, ca toate florile orizontale, este "neregulată", adică
. d zastru r nu exista
ciupercă,. este cauza ac:~tu~t~e bru;c creşterii crbacee, este prima floare . La acel arc o simetrie bilaterală. Caliciul nu cade o dată cu floarea veştejită, el înconjoară
ce intervine ŞI pune capa a . _ . It d două săptămâni. Creşterea sa este fructul ce se coace, care e la inceput verde şi-I aminteşte pc cel al Belladonnei;
t să nu alba mal rnu
contorsionează in mod bizar: sunt nişte
e .
moment, planta poa e .
. d . tă l
I
l ădite latera e care se . , d ~ t acest caliciu se deschide in curând in sus şi constituie o pâlnie spinoasă cu cinc i
imediat evia. m mfel dc' " . " dc u prăfuit şi
verden , care reprezintă e dtapi lobi. Ap oi fructul se usucă şi devine o capsulă rigidă, Care se deschide la sfârşit
spirale răsucite, un e borât fioarte repede şi foarte profun m
t'cârjc
fi I
, al ridicându-şi căpăcelul (pixidă - n.t.fr.) şi îşi răspăndeşte conţinutul de seminţe
inflorescenţele. Ast e proc . . al tă este oprită şi deformată de la
. esul flor a co ora ,
cenuşii. În acest timp , ramurile spiraJate continuă să producă flori întovărăşite'
elementul foliar de-abia formal Tendinţa spir on duce insertia ritmică a frunzelor
bun început (când, de obicei, ea este cea .care c n . fiecare de câte o frunză, care se întorc alternativ la dreapta şi la stânga, ieşind din
intuneric şi ajungând la lumină, până când primul îngheţ pune capăt acestei dez-
tulpină, pen~ n: că ritm~1
ec poi la construirea flonlor). . voltări.
pc a : a , "Cursul de Astronomic" faptul anumite
Rudolf Stem~r a mdl?atl~ ă in lante datorită spiralelor inserţiei foii are . In Floarea de Hyoscyamus (Măselariţă) emite un miros iute, slab; întreaga plan,
P lanetare determinate se impnm ~ . Il ţeplanetare ,~
imit anurmte m uen
dar n-au fost corect tă posedă acest miros, după cum ne putem da seama când trecem mâna peste pâsla
Măselariţă " De fapt Măselariţa manifestă o
.
au fost bine pnrm e
elaborate: asta este ceea ce o :ace ata~ e toxică .
, d
, sa aspră de periglandulari. Acest miros seamănă cu cel al câinil or plouaţi .
. I ta- chircită caricaturala. "Principiile active" nu pot ti înţelese decât dacă vedem in ele un rezultat, ceva
tendinţă-spira
"
' a di , I t le "încovoia
, . te" ,m cep sa' se deruleze pomm m
. d di
zămislit de procesul viu al plantei. În Măselariţă s-au găsit: I-hyoscyamina,
Acum, aceste mlă iţe a era . , , tuneric apar muguri succesivi , şi dhyoscyamina, atropina, I-seopolamina, d-I-seopolamina. Aceşti ultimi alealoizi
. t germmanv aSClIDS In In ,
interior. Dintr-un pune
fru ~ . o floare sunt aSOCIa c,
. t . frunze tulpini peduncul floral , se găsesc mai ales in seminţe; in plu s, eholină, puţin ulei eteric , esenţe amare şi
dată ş~
, ..
de fiecare o nza d fi t din componente _ n.t.). Fiecare mugur, tanin . Această analiză se aseamănă mult cu cea a BeIladonnei. Şi totuşi
totul este coalescent (umt, ar orma . , ••. orientat spre interior şi in sus Hyoscyamus Niger (Măselariţa) este foarte diferită de BeJladormă prin propri-
bei piralate este mal mtai , etăţile sale medicinale.
crescând eonfonn cur CI s , . an
' d orele 2) ' el se deplaseaza
1 i de ceasorruc mare ,
(aproape ase~en.ea ac u.u . a i urcă din nou, câştigă iar poziţia orizon- Dacă putem inţelege că "principiile active" sunt născute din "forţele active"
răsucindu-se ..
pana la poziţia or~1 6, desr hid fl rea un "bot" de un violet sum-
. 9 Abi atunci se esc 1 e oa , care-şi creează un reflex viu in forma plantei, vom desc operi în scrierea vegetală,
tală, poziţia. .orei.. C violetc ~a ce se ramlifică în zona marginală a corolei, ..... de un. în limbajul veg etal , lucruri mult mai esenţiale legate de acţiunea lor terapeutică.
ă
~
colaborării ŞI
1
bru, care tnmite vin . . . a dintre lumma Analiza chimică nu e rară importanţă, dar va trebui subordonată acestor lucruri.
zătoare stă
Ea ·t o rmagme expresiv
galben-sulfuros. es e atunci vcrticsl, fenomen extrem de La Hyoscyamus Niger (Măselariţa), centrul de gravitate al întregului edificiu
intuneric. Lirnbul frunzei corespun bl I ontinuă să se învârtă până când atinge este, desigur, torsiunea spiralată, împletită, a frunzei şi a florii, _ in ciuda unei
neobişnuit
.. .
în lumea plantelor.Ansam dU c verticală iar frunza e orizontală, aşa
. 1 '1'· atunci floarea eVI ne rădăcini pivotante in formă de nap. Aceasta din urmă îşi sacritică existenţa sa pro-
poztţia dm nuezu ZI el. ,
I la o plantă. Dar m aces mo
t ment Iloarea e veştejită şi frunza e
. , . cesului floral şi moare indată ce floarea şi fructul au fost formate . (Dimpotrivă,
cum e no~a . ivă se o reşte pentru acest prim cuplu frunză-floare; BeJladonna toamna îşi revarsă viaţa în rădăcină; ea are o "existentă-rădăcină"
îngălbenită, Mişcarea,rotat . p . toate celelalte. Această succesiune face mult mai puternică). Vom căuta deci centrul de gravitate al acţiunilor terapeutice
cuplul următor execută acelaşllu:ru, apolt ' la capătul căreia se găseşte incă ale Măselariţei in regiunea corpului omenesc unde procesele metabolismului şi
•
să apară
tă bli ' ce urca spre ex enor,
fă intreagă,
•
o dreap o. lca: , d in timp ce ramura articulata ale membrelor se întâlnesc cu cele ale sistcmului ritmic ; ceea ce vom influenţa în
restul c ârjei care contm~~s~~e es ~ş~:~ iditate capsulele născute din Ilorile aceste regiuni va fi intervenţia astralului în fizic. in funcţie de do zaj, un corp
ritmic ca o şiră a spmam, IŞI poartă .g ăzute cu peri aspri) şi frunzele astral ce intervine prea puţin va ti stimulat. - iar un corp astral prea puternic an co-
indreptate în sus (capsulele sunt usc~ted ŞI prsetVfiel Iormând un fel de pâlnie, al
rat, comprimat şi eonvulsionat în tizic, va ti eliberat. Organizarea musculară a
ingălbemte.
. PI ta o ţine 3,7 ramun e ace
ramificaţii ŞI
, .
an c n ,
cărei vârf inchis se găseşte m punctu gerrm
1 'nativ, locul primei al membrelor se formează prin colaborarea regiunii ritmice (omul median) cu sis-
temul metabolic. În acest sistem muscular, astralul trebuie să intervină într-o mare
158
159
măsură; el dă impulsurile mişcărilor, construieşte şi distruge. Aici se află un câmp
:at~aal·orbgu'an~ismUI~i inf~rior provoacă o reacţie În organismulSuperior şi anume-
deosebit de activitate al lui Hyoscyamus Măsclariţei, din cauza "sintezei ei astra- a coczrune mtre forţele . ' .
lizate dintre procesele foliare şi procesele florale". in acest domeniu se vor putea astrală . Prin faptul că în polul inferio orgamlzatoare ale creierului şi organizarea
" r, un e ement vegetal c '.
obtine, prin remedii extrase din această plantă, liniştirea crampclor, o mai bună forţe astrale prea putemicc a fost stă ân it 1I , are compnmase m el
hrănire a muşchilor, procese constructive. Hrănirea muşchiului cardiac şi cea a intr-un mod corect, astralul ~arc se det~::~ :eoe~. superior poate readuce la el,
musculaturii membrelor este favorizată prin adăugirea dc Hyoscyamus Niger la
alte medicamente indicate în aceste cazuri.
Mai mult, după Rudolf Steincr, plexul solar este stimulat de Hyoscyamus. DA TURA STRAMONIUM - Lauml (Ciumătaia)
Corpul astral (şi Organizarea Eului) intervin aici mai cu putere, "Când aducem
astralitate, prin Hyoscyamus ... aducem în plexul solar al omului ceea ce trăieşte Cea mai mare parte a Daturelor
în haina de căldură a globului pămăntesc, acest strat ultim al atmosferei ..." in cresc în America centrală şi de sud ;
capitolele noastre introductive am arătat că există, pentru plante, domenii de exis- e~e au flori atârnătoare, bace, şi pot
tenţă şi procese situate in afara fiintei lor corporale, într-o periferie apropiată sau aJu~ge la dimensiunile unor arbuşti ,
îndepărtată, în timp ce omul poartă în sine aceste domenii şi aceste proccse. deşi trunchiurile lor rămân moi.
Domeniile astrale care privesc această plantă sunt în mod deosebit Icgate de Laurul cu spini, cu flori înălţate şi cu
zonele globului terestru, numite "mantaua de căldură". (R. Steiner a indicat incă capsule seci, îl găsim în Europa cen-
de la începutul anului 1920 existenţa unei mantale de căldură ce închide atmos- trală şi meridională, Africa de nord şi
fcra la o mare înălţime, - ceea ce a fost confirmat cu mulţi ani în urmă de Asia occidentală.
Meteorologie). Prin plexul solar şi sistemul nervos vegetativ care este legat de el, Dacă resimţim dezvoltarea unei
(Simpatic şi Parasimpatic), o parte din corpul astral intervine în funcţiile fizico- planle în afara seminţei ci ca o "cxpi-
eterice, dar această parte trebuie să rămănă inconştientă; este chiar una din raţie in fizic", atunci Datura este
sarcinile acestui sistem nervos vegetativ, aceea de a menţine corpul astral imagin~a unei expiraţii crispate şi
inconştient în această regiune, de a-i stinge aici forţele de conştientă. O eliberare convulsive. Planta lansează mai întâi
a sufletului şi a spiritului în această regiune antrenează (am văzut deja în cazul o mlădiţă robustă, etalează în toate
Mandragorei) o conştientă imaginativă somnambulică, viziuni, halucinatii. in p ărţile frunzele moi , mari, de un
Evul Mediu s-a abuzat de Hyoscyamus (Măselariţă), pentru a se profita dc această vcrde-albăstrui, ale căror peţiol uri
forţă ascunsă în ea. Trebuia să fie folosită ca unguent. Această plantă, care fusese ~unt concreseenle pe tulpină; îşi
altădată consacrată lui Apollo, şi-a reluat un loc preponderent în Homeopatic, °
mfige în pământ rădăcină fusifonnă
care o intrebuinţează în crampele şi convulsiile musculare de diferite genuri, în
:~~~~ificată. Conturul general al frunzei este oval-ascuţit, dar ea formează lobi
stări de surcxcitare, in epilepsie, şi de asemenea în tulburări ce arată că creierul
. , tn unghlUlan ŞI ascuţi ti, ceea ce aminteşte o frunză de Scai etc , dat fără
nu mai funcţionează ca o "oglindă" (reflector) pentru conştienţa diurnă de veghe: aspnrnea acestuia. Aşa cum am văzut deja la Belladonna şi la Hyoseyamus
confuzia conceptelor, stări maniace sau depresive etc. Aceste tulburări zise "men- creşterea, care luase un mare elan, se opreşte brusc la câteva picioare de sol din
tale " au întotdeauna, după R Steiner, cauze fizice . În medicina dezvoltată prin cauza apariţie. premature a unei flori . '
ştiinţa spirituală antroposofică, Hyoscyarnus joacă un rol important şi pentru a
d' E~a~ în~inte de a emite această Iloarc, tulpina verticală se bifurcă. Fiecare
trata stările de conştienţă crepuscul ară care-şi au cauza într-un "creier ce nu e
S~nb~~e .oua r~mun oblice ale furcii emite la r ândul său o /loare, şi apoi din nou
menţinut în structura sa normală", deci, cănd astralitatea nu intervine cu destulă
• '1' ~c~ ' .. (a se vedea. desenul). Braeteele fiecărei flori sunt antrenate spre
fermitate în creierul fizic. Cănd o fiinţă umană absoarbe un medicament ce
:~:ţlml: mtr:un mod specific; peţiolii lor se contopesc cu tulpina. Limbii nu sunt
conţine Hyoscyamus (Măselariţă) tratat corespunzător, activitatea sa metabolică
b 1 eraţi decat .sub. flo~rea. următoare, pentru care ei reprezintă un fel de pseudo-
trebuie să depună un efort deosebit pentru a domina această otravă violcntă. De
9~~tee. Trebuie sa adăugam că planul in care se formează fureile se intoarce cu
aici rezultă în corpul eteric din regiunea metabolieă o structură dinamică deosebit . o pen~ fiecare dintre ele, astfel incât planta ocupă cu larghcţe spaţiul di ._
de intensă, pc care e greu s-o facem să dispară (pentru O plantă alimentară, struc- btl: sunuland o mare pâlnie înfrunzită, cu vârful în jos. Acest sist~m ~s:uod:_
tura dinamică despre care e vorba dispare în aproximativ 24 ore). Această activi- dlehotomlc ne ammteştc de arborele bronhial al omului. Nici o altă SOlan~cee nu
160 161
 măsură; el dă impulsurile mişcărilor, construieşte şi distruge. Aici se află un câmp
deosebit de activitate al lui Hyoseyamus Măselariţei, din cauza "sintezei ei astra- :atl~:iO~::is:~~~~~f~:~:cp;~~oacă o re~cţie în organismul Superior, şi anume;
Iizate dintre procesele foliare şi procesele flora!e". in acest domeniu se vor putea astrală. Prin faptul că în polul in;eerl,e organllzatoare ale crcierului şi organizarea
il ar, un e erncnt vegetal ca ."
obţine, prin remedii extrase din această plantă, liniştirea crampelor, o mai bună forţe astrale prea puternice, a fost stăpânit polul su .' re eompnmase in el
hrănire a muşchilor, procese constructive. Hrănirea muşchiului cardiac şi cea a într-un mod corect. astralul care se detaşasc de el. . penor poate readuce la el,
musculaturii membrelor este favorizată prin adăugirea de Hyoscyamus Niger la
alte medicamente indicate în aceste cazuri.
Mai mult, după Rudolf Steiner, plexul solar este stimulat de Hyoscyamus. DA TURA STRAMONIUM - Lauml (Ciumăfâiaj
Corpul astral (şi Organizarea Eului) intervin aici mai cu putere. "Când aducem
astralitate, prin Hyoscyamus ... aducem în plexul solar al omului ceea ce trăieşte Cea mai mare parte a Daturelor
în haina de căldură a globului pământesc, acest strat ultim al atmosferei ..." În cresc în America centrală şi dc sud ;
capitolele noastre introductive am arătat că există, pentru plante, domenii de exis- e~e au flori atâmătoare, bace, şi pot
tenţă şi procese situate în afara fiinţei lor corporalc, într-o periferie apropiată sau aJu~ge la dimensiunile unor arbuşti,
îndepărtată, în timp ce omul poartă în sine aceste domenii şi aceste procese. deşi trunchiurile lor rărnân moi .
Domeniile astrale care privesc această plantă sunt în mod deosebit legate de Laurul cu spini, cu flori înălţate şi cu
zonele globului terestru, numite "mantaua de căldură". (R . Steiner a indicat încă capsule seci, îl găsim în Europa cen-
de la începutul anului 1920 existenţa unei mantale de căldură ce închide atmos- trală şi meridională, Africa de nord şi
fera la o mare înălţime, - ceea ce a fost confirmat cu mulţi ani în urmă de Asia occidentală.
Meteorologie). Prin plexul solar şi sistemul nervos vegetativ care este legat de el , Dacă resimtim dezvoltarea unei
(Simpatic şi Parasimpatic), o parte din corpul astral intervine în funcţiile fizice- plante în afara seminţei ci ca o "expi-
eterice, dar această p8!le trebuie să rămână ineonştientă; este chiar una din raţie în fizic", atunci Datura este
sarcinile acestui sistem nervos vegetativ, aceea de a menţine corpul astral imagin~a unei expiraţii crispatc şi
inconştient în această regiune, de a-i stinge aici forţele de conşticnţă. O eliberare convuisive, Planta lansează mai întâi
a sufletului şi a spiritului în această regiune antrenează (am văzut deja în cazul o mlădiţă robustă, etalează în toate
Mandragorei) o conştienţă imaginativă somnambulică, viziuni, halucinaţii. în părţile frunzele moi, mari, de un
Evul Mediu s-a abuzat de Hyoscyamus (Măsclariţă), pentru a se profita dc această verde-albăstrui, ale căror peţioluri
forţă ascunsă în ea. Trebuia să fie folosită ca unguent. Această plantă, care fusese ~u~t conerescente pe tulpină; îşi
altădată consacrată lui Apollo, şi-a reluat un loc preponderent în Homeopatie, înfige în pământ o rădăcină fusiformă
care o întrebuinţează în crampele şi convulsiile musculare de diferite genuri, în
:~~~~ific~tă. Conturul general al frunzei este oval-ascuţit, dar ea formează lobi
stări de surcxcitare, în epilepsie, şi de asemenea în tulburări ce arată că creierul
. , tn unghtulan ŞI ascuţit', ceea ce amintcşte o frunză de Scai etc dat fă •
nu mai funcţionează ea O "oglindă" (reflector) pentru conştienţa diurnă de veghe; a
aspnmea acestuia. Aşa cum am văzut deja la Belladonna şi la Hyo~c am::
confuzia conceptelor, stări maniace sau depresive etc. Aceste tulburări zise "men- creşterea, care luase un mare elan, se opreşte brusc la câteva picioare de din ';01
tale" au întotdeauna, după R Steiner, cauze fizice. În medicina dezvoltată prin cauza apanţiei premature a unei flori . '
ştiinţa spirituală antroposofică, Hyoscyarnus joacă un rol important şi pentru a
di E~a~ în~inte de a emite această floare, tulpina verticală se bifurcă. Fiecare
trata stările de conştienţă crepusculară care-şi au cauza într-un "creier ce nu e
S~nb~~e .oua r~mun oblice ale furcii emite la rândul său ° Iloare, şi apoi din nou
menţinut în structura sa normală", deci , când astralitatea nu intervine cu destulă
• '1' rc~ ... (a se vedea desenul). Bracleele fiecărei flori sunt ăntrcnate spre
fermitate în creierul fizic. Când o fiinţă umană absoarbe un medicament ce ma timi intr-un mod specific' ţi lii 1
erb' : • ,pe 10 u or se contopesc cu tulpina. Limbii nu sunt
conţine Hyoscyamus (Măselariţă) tratat corespunzător, activitatea sa metabolieă
b I eraţi ~ccat .sub. flo~rca.următoare, pentru care ei reprezintă un fel de pseudo-
trebuie să depună un efort deosebit pentru a domina această otravă violentă. De
9~~tee. rebuie sa a.dăugam că planul în care se formează furcile se întoarce cu
aici rezultă în corpul eteric din regiunea metabolică o structură dinamică deosebit . o pcn~ fiecare dintre ele, astfel încât planta ocupă cu larghete spatiul di ._
de intensă, pe eare e greu s-o facem să dispară (pentru o plantă alimentară, struc- bil, simulând o mare pâlnie înfnmzită, cu vârful în jos. Acest sistem p~~u~n~_
tura dinamică despre care e vorba dispare în aproximativ 24 ore). Această activi- dlchotomlc ne ammtcşte de arborele branhial al omului. Nici o altă Solanacee nu
160
161
 realizează această lege atât de complexă într-un mod atât de pur. Mlădiţa termi-
nală se sfârşeşte printr-un evantai de frunze din care apare floarea superioară şi, E~te vorba de un organ deosebit de . . :
o dată cu ea, cele de pe vârfurile învecinate, ajunse la acelaşi nivel. Între timp, pastreaâ structura fibroasa- hi d _ dIferenţIat, CIzelat şi durificat care .
- _ . Clar upa ce utr ' -ŞI
floarea de jos s-a transformat deja într-un fiuct spinos. Floarea, luată izolat, are patrunsa ŞI de crist ale înstelate de o l d P ezeşte . Dar această formă este
tă . xa al e calct
forma unei pâlnii profunde; la început caliciul s-a lărgit putin, apoi s-a strâns; din viaţa : tipul unui proces centritu A, _. u, secretat de sevele pline de
r m .di . g . ceasta dmamlcă d I .
gâtui său strâmt iese tubul îngustat al corolei, - un fel de trompetă aibă, cizelată e Icament. Ghlmpii sunt în realitat e expu sre acţionează în
C • e. va'iccare . ' .
ca fierul forjat. Organismul vegetal, atât de comprimat între forţele eterice debor- .eea .ce Se rotunjeşte în altă parte in . _ _ ~parţm _organIsmului lichidelor.
dlreCJla radială . pIcatura, m sfera, aici este expulzat în
dante şi forţele astrale, secretă un element apos care ocupă în mugure spaţiul gol
situat dintre caliciu şi corolă. Asemenea "calicii apoase" sunt foarte rare în lumea
plantelor. Corola se termină prin cinci lobi ascuţiţi. Aceştia, la început sunt răsu­
ciţi în spirală; ei se deschid apoi, în timpul înfloririi, după arce de cerc care SCOPOLfA CARNIOLlCA ,,r-, _
-ma,raguna
desemnează punctele cardinale, indiferent de poziţiile florii pe plantă, - deci dru-
mul soarelui pe cer. ar, această înflorire arc loc în timpul nopţii, - soarele fiind . Este o mică plantă erbacee de
sub orizont. Dimineaţa, corola de un alb-strălucitor se închide, printr-o mişcare pnmăvară care creşte în păd ·1
mO l l ' un e
contrară. Această floare confirmă deci mersul nocturn al soarelui, dar se sustrage tanc, ŞI care înfloreşte începând
mersului său diurn. Datura Stramonium aduce astfel o nouă variantă motivului cu· luna.. aprilie în valea înaltă a Savei
ave)
fundamental al Solanaceelor, Seara, nu numai florile se deschid, dar toată planta ŞI in ~. Carpatii OrientaII··,upa d _
parc proaspătă; ea se întinde şi frunzele se îndreaptă. Parfumul său vesperal, suav aparcnţa, o putem situa între
şi melancolic, asemănător unui produs cosmetie rafinat, atrage fluturii de noapte,
Belladonnă şi Hyoscyamus . Prm . anu-
·
ale căror trompe lungi se potrivesc de minune cu tubul profund al corolei. ~lIIte caractcristiej mai ales epoca de
Dimineaţa, această floare se închide, se apleacă, ca şi frunzele ci; întreaga plantă InflorIre, se aseamănă cu
parc ofilită. Dacă floarea a fost polenizată, caliciul şi corola cad, parcă tăiate cu M~~dragora, pe care a înlocuit-o în
cuţitul. Abia atunci începe să se formeze fructul : o sferă acoperită cu ţepi, ce se vraji tona populară din România sub
deschide la sfârşit brusc şi eliberează seminţe negricioase, mai mult sau mai. puţin numele· de "Mătrăgună". R Izomu
· J-
sau
împrăştiate de vânt. Frunzele de Datura au un miros suav, dar neplăcut, puţin e VItal, mai 'ung decât o mână şi de
animalic. Ca şi Hyoscyamus (Măselariţa) preferă ruinele, pământurile aride etc. grosunea degetului mare: el e it
l·~. ,ffiICO
Chimiştii au găsit în această plantă l-Hyoscyamină, puţină atropină, l-scopo- tu pina puţin cărnoasă, PUrtând încă
lamină, aproximativ ca şi în celelalte Solanacee analizate până acum . Totuşi, acţi­ fru~ze I~ferioare solzoase, care Se
unea sa terapeutică diferă în amănunte de cea a Belladonnei, a Hyoscyamus-ului urca la cateva picioare de sol şi pro-
sau a Mandragorci. Frunzele de Stramonium sunt un remediu anti-astmatic (ele duce apor o tufă strânsă de frunze .
eliberează corpul astral crispat în regiunea respiratoric). Intoxicarea cu această peţlOlale. La axilele lor se nasc flori t' -
plantă dezlănţuie forţele de voinţă, separându-le total de sfera directoare a Eului
Ia umb ra Pâlâriei anei mari de fi . Ia amatoare
. ' peduncull· Iungi. ŞI. care ascund
fi li - runze, c opoţei de un b · '
şi de facultăţile de cunoaştere . Intoxicatul comite acte Iară sens, şi se o Iara nu este altceva decât corn l D
j . run-verzu; pal. Această tufă
încăpăţânează în ele cu o tenacitate maniacă. Conştienţa este întunecată de stări
mari şi mici , cu mugurelc floral ţ Pt exu I e~ladonnel (studiat anterior), cu frunze
d e floare . Acest complex a rost n re e_le, a meeput în aă lt,a I, apoi. cazand- -
sub formă
vizionare, halucinatorii, venind din sfera cea mai joasă a metabolismului şi din " " asemanat cu o tufă PI
B elladonna , mai apropiată de pârn â d _ a. ama S-ar putea numi "mica
imagini erotice. amant, aca procesul fru tif - ..
Rudolf Steiner a inaugurat o nouă prescripţie pentru Datura Stramonium: Pe cu totu I alte căi. Căci Sco li r
po la
_
IOrmea7-'l capsul , .
CI rcarn
.
nv .
s-ar anga;a
o
de Hyoscyamus (Măselariţă). e seci, ce ammtesc de capsulele
contra colicilor biliare datorate calculilor vezicii biliare, un extract dozat corcs-
punzător din fiuctele încă verzi. Vom înţelege această indicaţie dacă vom consi- Această plantă este stra-ba'tut- , _
, . a mcepand cu părţî] .. .
dera potenţialităţile antispasmodice ale acestei plante (şi ale altor Solanacee mtunecaţi (de culoare violacee,albâst ie) T ne ei mfenoare, de coloranp
văzute anterior) reţinând de asemenea că, la Datura, conflictul între forţele debor- formează tipului de "plante al brelor oate. detaliile sale mărunte se con-
e urn re or noptII" A .
dante şi forţele plăsmuitoarese termină printr-un fruct globulos, spinos şi radiant, reuneşte pe cea a Mandra . , . cţrunea sa terapeutică o
. " gorer cu cea a Bellado . M- - .
asemanator cu cel al rădăcinii de Mandr _ nnei . atraguna a Jucat un rol
162 agora, m cah tale de stupefiant·, ca p ,an-
163
7
 , 'reumatismului şi a paraliziei agi- ea este un corp lichid şi foarte volatil, un fel de ule i eteric. Se evaporă în mod con-
tă mediterna lă a Cost
li
folosită împotriva gutei , a stant, în mici cantităţi, prin frunze , Un abur subtil , otrăvit, pluteşte deasupra cârn-
tante. purilor de Tutun, împreună cu un parfum greu şi arzător. Această plantă îşi
creează o "formă aeriană" care depăşeşte elementele sale vizibile, şi care îi este
absolut specifică. În Tutun, astralul a coborât prea devreme şi prea jos în fizic,
NJCOTIANA TABACUM - Tutunul
unde s-a comprimat şi antrenează o parte a proceselor vegetale în dome niul aeru-
r
lui, care e elementul astralului . Totuşi, nu rezultă dc aici nici o dcfonnare a sis-
Motivul fundamental al, Sola- temului ritm ic 1'01 iar. Ceva astral, ceva cosmic a fost încarcerat de ' pl antă, - ca
naceclor răsună aici într-o tonalitate c~ spiritul în flaconul din poveste, Da r, contrar cu ceea ce se petrece la Solanaceele
" 'ta· NI'c otiana este O planta
totuI d hcn, , descrise mai sus, acum dopul flaconului a fost scos şi ceea ce era captiva devenit
erbacee anuală din regiunea Troplcel~~ liber, înconjoară planta cu o aură de vapori, rară a se imprima în vreun fel oare-
şi 'din ţinuturile sub-tropic~e. Ea IŞI care în Iorms vegeta/ă.
înconjoară mlădiţa viguroasa cu. frunze Într-o conferinţă ţinută în 13 Ianuarie 192 3, Rudolf Steiner a descris acţiunea
mari nedivizate, câteodată lungi d~ un toxică a Tutunului. EI acţionează în special asupra circulaţiei sângelui, pe care o
concresccnţI cu
me tru ~ având pe';olii
t" • • accelerează, face să bată inima mai repede. Din această cauză raportul temporar
tulpina. Aceste frunze ~e succed ntrruc al bătăilor pulsului cu respiraţia (în medie, 72 bătăi pentru 18 respiratii, deci 4: 1),
cu o mare abundenţă, In partea de sus: acest raport e tulburat, căci respiraţia nu e accelerată. Sângele primeşte atunci
ele se reduc şi fonnează doar rmci prea puţin oxigen, se produce un fel de asfixic subconştientă însoţită de o angoasă
bractee în regiunea florală, pe care o uşoară, puţin rernarcată. Inima bate prea repede . Relaţiile sale cu celelalte organe,
invadează totuşi până la vârful el, .Ne ca de exemplu rinichiul, sunt decalate. Ritmul vital , activitatea gânditoare, 19tul
găsint deja în inflorescenţă (pamcul este accelerat şi fiinţa umană se uzează mai repede, îşi distruge inima prin stări
tenninal sau "cirnă"), care se înalţă cu i,:conşt~~~ angoas~ Mynia tutunului îşi are cau~time in fap tul că omul,
numeroase flori str,ălucitor co lorate, de trei -patru secole este foarte puţin ocupat din punct de vcdere spiril]taL Modul
bine modelate, profund tubulare. Acest de viaţă actual nu-I incită deloc pe om să se intereseze de existenţă; doar organcle
edificiu vegetal n-are nimic crispat, sciiZoriale şi inte lectul care este legat de elc sunt stimulate, dar nu ŞI sangele.
nimic convulsiv. Evident, intervenţIa otrava TutunUlUI vrea să excite sângele.
proccsului floral n-a condus la "defor- Pe de altă parte, nicotinei îi lipsesc total proprietăţile exaltante, cauze ale vi-
marea" siste mului n tmlc, ca. la ziunilor şi halucinaţiilor, Pentru savanţii actuali este un lucru de neînţeles faptul
Solanaceele studiate .: anterior. că fumătorii nu pot renunţa la tutun şi că tutunul a cunoscut o răspândire unică în
Conştienţa noastră estetică ne pennlte genul său, a cucerit pământul întreg, qevenind "otrava de agrement" a întregii
să spunem că Tutun ul este o plantă oJ!l~!!!rUndienii din America îl foloseau în scopuri cultice ; credincioşii puteau să
"frumoasă" . Câteva specii de tutun se fie scufundaţi într-o stare apropiată de moarte, bând " apa de Tutun" , pregătită in
cultivă şi în grădini, ca plante decora- _ mod adecvat Se intra astfel în comuniune cu spiritele strămoşilor, Tutunul era o
tive, mai ales cele cu flori albe, plăcut . rin formele lor de trompetele otravă iniţiatică. Dar el nu putea să acţioneze astfel decât la rasele umane in care
parfumate, ce se deschid noaptea ŞI care ammtesc p .
coeziunea constituenţilor suprasensibili ai fiinţei era total diferită. in plus, era
Daturei sau ale Narclscl. fi le în regiunea florală, şi-au depăşit necesar ca mai înainte sufletul să devină "transparent" şi să nu lase să treacă nici
Şi totuşi, impulsuti as:ralc, ce ar . I no.nna egoat întreaga plantă, începând cu unul din conţinuturile sale subiective în aceste experienţe superioare. În orice caz,
aici limitele, în timp ca ŞI m spaţiu, şi-au unpr nu acest lucru îl caută azi fumătorii din lumea întreagă. Ei vor doar un ajutor
rădăcina. . ' 1 utemic aromat şi răşinos al frunzei şi al împotriva plictiselii şi a vidului creat deo viaţă în care nimic nu e s iritual, c ea
Acest lucru se traduce pnn mIros.u .Pd' tre cele mai violente in întregul regn ce are consecinte pentru sângele lor. De aiCI au reZJJ!tat trei ucruri: investigarea
... - . . formarea unei otravi, m tul
nilpinii, cat Ş1 pnn . ...' Dar acest alcaloid nicotina, e o substanţă cu to forţelor şi legilor fizice, descoperirea i cucerirea întregului pământ fizic , atrofia
. tim a şi derlvatll
vegeta1.· mco ' sat.
. 1 . '
(discutate mal' sus). L a -începu t , şi~erilizarea sufletului şi a spiritului la fiinţele umane. ~pul aces tui "m'!.,.rş
diferită de hyoscyamina, atropma, scopo amina,
165
164

7
o spre Vest" - care a fost un fel de luare în posesie a forţelor morţii - omul alb a SOLANUM DULCANARA
descoperit si si-a însuşit Tutunul. Această "otrav ă de agrement" voalează plăcut
cu fumul său, pentru un timp, consecinţele drumului pe care îl urmează omenirea
. Umanitatea se va elibera de tutun atunci când va inţel ege în mod conştient enti- Din ierburile umbroase de pe
tatea spirituală . malului unui torent, în pădure sau
Efectele acestei plante asupra omului şi proprietăţile sale terapeutice pot fi pnn hâţişuri care acoperă marginea
deduse din monografia schiţată mai sus. La această plantă, forţele viguroase ale unui fluviu, apare Solanum dulcama-
organismului ritmic aruncă o parte a astralului în atmosfera înconjurătoare, sub ra, o pl~tă sveltă şi volubilă, agăţă­
formă de vapori . Otrava Tutunului este volatilă. Remediile extrase din frunzele de toare la inceput, apoi sprij inindu-se
Tutun accel erează procesele sanguine, intens i fică procesul respirator, influ- pe alte plante mai puternice căci ea
enţează mu sculatura vasculară şi respiraţia. Astmul ş i spasmele va sculare sunt însăşi ?u posedă decât o slabă putere
deci printre prcscripţiile ei. "Tutunul reglează act ivitatea corpului astral" a spus d~ n~lcare. Ceea ce îi lipseşte în
Rud olf Steiner, într-un mod loarte general. In aparatul digestiv, corpul astral este d~ecţla verticală, ea compensează
incitat să pătrundă mai bine în organismul aerian; se pot combate astfel pnntr-un surplus de forţă în ramifi-
balonările, gazele stomaeale dar şi inerţia intestinului. Tutunul, luat ca remediu care; tulpina principală nu se afirmă
d a,
este un regula/ar. După R. Steiner, el corectează atrofiile şi deform ările corpului ar a?are o împletire haotieă de
astral, care pot avea repercusiuni asupra fizicului şi elericului. ramuri suple, independente unele de
Tutunul este deci un rem ediu put ernic. Dar obice iul de a fuma mult se opune ali ele. F iecare se răspândeşte cu
e fica c ităţ ii sal e căci duce la deprimare şi la insensibilitate. - Vom termina aici nepăsare, ca şi cum fiecare ramură ar
această digresiune, deoarece scopul nostru principal este de a face să fie înţel ese fi ~ plantă. îndreptată spre lumină
entităţile vege tale. Pen tru detaliile medicale, cititorul va trebui să se adreseze li- iara efort, neavând nici un suport,
teraturii specializate din Antropos ofie şi medicină antroposofică. planta produce un frunziş bogat, dar
Totuşi, să mai cităm o frază a lui RudolfSteiner, care e puţin cunoscută (con- lip sit complet de ordine. Din aceste
feri nţa din 8 Ianuarie 1908, Munchen): Întrebare: "Care sunt influentele ~o~lve..Dulcamara n-a fost folosită ca plantă om ' .
1 - • ~
n~otinei?" Răspuns: ?-aş putea să-mi exprim opinia asupra acestui lucru, vreau inca putm ro tunjite, dar mai sus ele sunt în form _ ;m.en~a. FrunzeI: de jos sunt
doar să spun din nou ceea ce am mai spus aici , din punctul de vedere al Şti inţe i unghiulare. La sfârşit ele nu mal' sunt d _ . a e mirna ŞI din ce In ce mai tri-
. ' cram~d .- .
spirituale. În ceea ce priveşte nicotina, ea poate fi, în anumite condiţii, o otravă ate de inflorescenţs. Dar aceasta' ro ' r l ' _ geţi Inguste, ascuţite, aprop i-
H rma 10 'ara nu est d fi "
de agrement extraordinar de periculoasă . Trebuie să înţel egem clar că ceea ce este se as cute, acolo se rotunjeşte . . e e uunv determinată· aici
, , sau ermte una sau d - f l ' I '
extraord inar de per iculos pentru unul dintre noi , nu este neapărat şi pentru altul. dedublează în două frunz
-.
' .
se gemene. Frunzişul este un
°
Oua 10 e secundare; alteori se
d fr
Tot ce se poate spune este că acţiunea nic otinei divizează activitatea organismu- sumbra; el 13 toamna, tonuri violet-ne A _ ver e aged, cu o nuanţă
pc ţ10 un or tinere, a nervurii fru . 1
. I '1 . gre . ccastă cul oare su b - .
lui, şi mai ales activităţile pe care şi le asumă corpul astral în slujba organismu- . .• m ra este deja cea a
r,
lui, - astfel încâ t o parte din aceste activităţi, care sunt în general asumate de tota- în realitate de la baza plantei . nze ,od a eaheulor, a pedunculilor florali ; ea curge
ŞI urca e-a lungul ram '1
litatea corpului astral, nu mai sunt supuse decât uneia din părţile sale. Acesta este, Ciorchinele de tl . li . un or,
on , e rcoidar se detaşează I . libe .
într-o oarecare măsură, descărcat. Acest lucru poate fi in ofensiv, dar poate ave a şi °
este reminiscenţă a spiralei flc al d H e ar ŞI 1 r de regiunea foliară. EI
consecinţe grave, în funcţie de individ. foliare. Anotimpul în care - tl or e e .yoscyamus, dar liber de elementele
. in oreş te e~e tOIUl ve ' . D fid '"
bil , acest ciorchine se apleaca' şi _ rn, ar,' el pnnclplUlui volu-
I se agaţă. >.
Floarea se aseamănă mult, prin f
vă tă orma sa cu cea a Roşl'e "
a
"
ara nuca operă de artă
' d 1
un e cu oarea ŞI form
' .
,
°
1, ea arata ca
.
ade -
albenul acti v al stamineln- îndreptat • . ~ se armomzează artistic.
' 1 ' emamte ca ruşt ' .
VIO erul pur al petalelor Întoarse ' . e sageţi , contrastează cu
aceste nuanţe, căci gâtuI corolei esteca spate. PuţIn verde la mijloc echilibrează
garmsn cu cinci lzi ' . .
turn are a petalelor aminteşte tloarea de C el sa ~I mICI verzi. Această r ăs­
' . y arnen, al carei parfum se aseamănă
166 167
cu ce l al florii de Dulcamara . Aici, jocul luminii şi al întunericului (propriu
se aniculează după regiunea foliară: nu
Solanaeeelor) este tratat într-un mod fermecător, dar rămâne mereu vizibil. Baca, se mal ved . . . ,
e IIImlCdin crisparea fonuală
de un roşu stacojiu, cu o formă ov al- alung ită, de asemenea suspendată, se
a SoJanaceeior foarte toxice. Amintind
ase amă nă cu o Roşie minusculă şi alungită. Savoarea sa este mai întâi dulceag-
nu,:,al de spiralele de Hyoscyam
apoasă şi apoi arzătoare. Ea conţine numeroase seminţe mici. (Maselari la) fl '1 . us
Această plantă nu poate fi toxieă. Cu frunzişul său vesel, parc mai degrabă
. , On e sunt dISpuse
citce răsucită. Uneori frunz J
A

. III
binevoitoare. Ea se manifestă cu timiditate, şi totuşi se impune. Doar colorantul _' ' e e au ŞI ele
o u şoară tendinfă de a se răsuci FJ
violet care întunecă întreg edificiul poate să ne neliniş tească , dar mult mai puţin este . - . oarea
ml:a: de un galben foarte luminos
decât culorile Belladonnei etc . Florile sunt etalate, regulate, puţin profunde; ele
deschIsa III formă de farfurioară pJată~
nu-şi ascund interiorul. Ca în întreaga specie "S olan um", - care este unul dintre
stamllleJe Se proiectează lib '
eelc mai vaste din întregul regn vegetal, - principiul spasmodic este relaxat, ale D l ' I er ca cele
1 . u camarel. CaliciuJ, normal cu 5
aproape anulat. Vegetativul se dezvoltă fără obs tacole, florile sunt lăsate în legile
Obi, are ~eseori 6-7. Fructul trece i el
propriei Iar evoluţii, şi cu totul distincte de rest. Toate acestea exprimă faptul că
peste legile stricte ale formei - PIas~'
astralul lasă etericului tot ce-i revine, că nu se insinuează nici prea repede, nici
sa. bogată îl facc să se asemene cu ~:
prea puternic. În consecinţă, genul "Solanum" nu are alealoizi de felul
hyoseyaminei sau nicotinei, ci substanţe remarcabile numite "gluco-alcaloizi ", - ci .'
mar o pară un ou ' J
,
e poate fi neted sau
III ungr, poate chiar să se mod 1
intermediare între glucozide şi alcalo izi; în fructele ei se găseşte cu precădere lu ănd s eieze
uan .lanna unei . . ..
solami na , apoi solaeeina (solaneina) care se află în tulpină ş i în frunze . rnauu cu mai multe
d egete.
În plus, Dulc anara conţine mucilagii, tan inuri (aproape 10%) şi, în cenu şa ei,
Ca şi Solanaceele precedent
aproape 18% acid silicic.
Roşia răspândeşte din toată partea e, ......,--
Acest conţinut ridicat în siliciu dă Duleamarei posibilitatea de a acţiona cu
a'emănător cu cel al Pătrunjel ului dar s::m~~acee . Un miros puternic, uşor iute
putere asupra sferei simţurilor, asupra ectodermului şi asupra invaginaţiilor sale.
':.cestea sunt procese care ar trebui să fi IIId ŞI de petrol sau de supa de carne'
A ceastă plantă e, înainte de toa te, astrală, ca toate Solanaceele. Cu ajutorul ei se
patruns ~ai jos. CosmicuJ devine prea ~ le rezervate regiunii llorale şi care a~
pot combate şi inflamaţiile cutanate ce antrenează pruritul, urticaria şi eczemele Roşla ar . . erestru. .
umede; inflamaţiile catarale ale mucoaselor căilor respiratorii şi ale bronhiilor. Ea ' . e o caractenstlcă profund "e o lS . tă'''. .
poate fi chiar dc un mare ajutor în tnsea convulsivă. Pe de altă parte , acţiunea sa
~reşte IIIclQdată mai bine decât din propri ·r . ~ se place pe ea însăşi şi nu
antate cu Tutunul. Un campost nefe I e-I resturi , Ea împarte această particu,
se extinde şi asupra eatarurilor mucoasei intestinul ui ş i ale vezicii. Rudolf Stciner mult. - nuenta!, numit "sălbatic"• îi pn'est
.- __ e ce J mal.
a preconizat-o, asociată cu Lysimacia înflorită, pentru tratamentul cc zcmclor. Aici
Forţele de proliferare ascunse în R . '. .
se găseşte o nuanţă foarte atenuată a efectelor Bell adonnei, asociată cu acţi unil e
pe Care le-am menţionat.
~coa~ din ea, prin CUltivare, specii at~t~:~atlcă:unt cele care permn să Se
ulllţăm Roşia în alimentatie cu oar gale III fructe . Trebuie să între-
d:~a fae~ cu boli de proliferare sau ~eare prude~tă 'i să o eviiăm când av~m
r!itaeesc IIItru câtva: cancerul guta e scleroze, III care fa ele Iăsmuitoare se
SOLANUM L YCOPERSICUM - Roşis fieatulu ' J ' ' - , reumatISmul In schimb R .
1, ce mal lastic i mai 1 . . -:..... - , oşla e favorabilă
mandat d'l .. , uxunant dlIItre organ R d -
'. I U II toarte accentuate din extrac . e. _u olf Steiner a reca.
Nici această Solanaeee nu are forţa de a se ridica pc verticală: ea se sprijin ă
m_a.cţ",I1::1.::e-,m::a~·d~u~v~e~i~o~a,:s~e'!.lo~r. tul acestUI fruct pentru a se trata infla-
cu greutate pe tutore!e ce i se oferă, in timp ce Fasolea şi Hameiul îmbrăţişează
elegant "rama" lor. Roşia e supraînc ărcată de materie; impulsul materie predo- •
mină asupra impulsului formă. Şi mai mult, ea debordează de un surplus de forţe
umflătoare. Cu toat e că frunzele sale au o puternică consistenţă erbacee, ele CAPSICUMANNuuM - ArdeiuJ iute
păstrează în forma lor ceva nedeterminat. Fluviul unei vieţi luxuriante rupe fără
_ Ardeiul iute are cam acelea icar ... . .
incetare digurile, şi lasă să sc rătăcească ici şi colo câte o mică frunză sau un mllonre energică _ flori ' Ii Ş aetenstlel: ndlcare penibilă ab d •
crâmpei de frunză. Tulpinile sunt pline de sevă, umflate la noduri. Inflorcsccnţele • d ilie lIIate, fructe lun . . ' un enIă,
sau, e Un verde întunecat şi străIu it . glll eţe, alungIte (ardeii). Frunzişul
CI ar, se simte cel mai bine sub un •
168 soare arza.
169
 CACTEELE
hi au ca o mişcarc de recul în faţa luminii;
tor Florile luminoase, regulate, desc . ise, . I t aproape negru. rămânând mereu
. lbe 1 su apoi la un VIO e . ' li
fructele trec da la ga n a ro ş , . fi t a cele ale Roşiei , CI sunt ŞI P me
· El t numai um ac, c I -1
la umbra frunzişulUl. e nu sun . dar si fortele arzătoare a e ca -
- - , ' elementul aenan, , ' . . 1 d
de acr. Ele au luat 10 stapamre . . ., lantelor tropicale. AICI forţe e e
durii din timpul verii, indispensabile Vl~\ltl Prul aerului si focu lui . Nu ne mirăm
. 1 getallV cu aJu o , . ,.
astralizare cuprind etenc~ ve _ tată de o natură particulară, capsslcma,
să găsim la aceaslă planta o substanţa az~ provoca băşici ca o arsură. Ea
care -i dă gustul iute ŞI propnetatea e _a flamaţii de derivalie şi acţionează,
· b r mul provoaca 10 - in aceaslă familie vegetală atât de caracteristică, două principii plăsmuitoare
inflăcărează energic meta o 15 ' . . at de reumatism, rclaxandu-l. ceea
în calitate de Solanacee, asupra unui corp cnsp antagoniste caulă să se învingă unul pe altul : elementul apos vrea să se umfle
ce-i calmează durerea. ., itamina A (caroten) dă o valoare într-un glob, să se izoleze ca o picătură vie, Elementul-aer şi elementul-căldură
· , . . C <1 10 provi încearcă zadarnic să deschidă această picătură, s-o diferenţieze, s-o elibereze şi să
U ţnalt contmut 10 vltarmna, '
dietet:~ acestui fruct , consumat înainte de a fi copt. o ducă în domeniul lor, Ele o înconjoară, dar nu fac altceva decât să-i usuce pe-
riferia, s-o durifice în ace, spini, peri aspri etc. Ceea ce la o altă planlă ar fi frun-
ze, ramificări, dizolvare în aer şi în căldură, la Cactus e doar schiţat: veruci, are-
PHYSALIS ALKEKENGI - PăpăIău ole , caneluri, spini - şi acest stadiu nu se depăşeşte. O puternică viaţă latenlă se
acumulează în loc să se dezvolte în forme exterioare, De unde extraordinara vita-
· le ale căror formă este elibcrală,
f si ca parte d mtr e ce t litate a acestor plante: ele rcincolţesc, plecând de la fragmente minuscule, veruei,
Această Solanacee ace , . ' _ I-d'te mai înalte de un me ru,
" . ' I I'n de vitalitate urca 10 a 1. . .. ' . S ţesuturi rănite şi pot din nou să se multiplice; au fost văzute dezvoltându-se pc
"necrispată . Din nzomu Pl . lungite cu petlOln hben. pre
d sel oval-ascutlte, a " 1 bucăţi de fructe, făcând fructe la rândullor, prin multiplicare vegetativă, prolifer-
ornate cu frunze de un ver e ve , . " ,' fi ri ce le amintesc pc cele a e
. Ia ax ile frunze .,.1 o - - ând înainte ca primele fructe să fi căzut. Avem de-a face aici cu o viaţă amorfă,
artea de sus a plantel se nasc, ., hi aplecate' ele se transforma 10
P be osum) larg dese ise , '.. p- T dar neîmblânzită. latâ de ce Cacteele sunt capabile să populeze ţinuturile cele mai
Cartofului (Solanum T u rosum j , te mai caracterIStiC la apa au,
. ' Cireşe Dar ceea ce es . • d neospitalierc 1.
bace roşii, de mănmea unei . 1 flăndu-sc peste măsură, înconJuran
este caliciul său; el devine roşu ca _f~CU , r.Estc gestul unei plante care ar voi să­ Formele care stau la baza Cacteelor tipice sunt discul , globul şi coloana.
tot fructul cu un soi de hăşică plină . c aer. . . _ este schita unui organism al Creşterea lor e lentă, metamorfoza formelor e aproape oprită, Cel mult se poate
. I . care 11 este mterzis ' observa o primă ramificaţie care transformă coloana (Lumănarea) în candelabru,
şi insuşească domeniu acnan. .
aerului. . au "semnăturile naturale" au prescns, ca sau în fluierul lui Pan (Tuhuri de orgă). Fnmza, organ esenţial al plantelor, este
Medicii Evului MedIU, care observ , u astfel de calicii umflate cu total rcfulată, sistemul ritmic median a dispărut. Rămâne tulpina, care poate trans-
. . h' . .. . că diverse plante care a . forma glohul în coloană sau în cilindru sinuos. Cacteele, cu aşa zise frunze , îşi
remediu pentru nruc I ŞI vezi .'. • fară de functia sa e1iminato~ arc o
aer Dună Rudolf Steiner, nmchlUl, 10 a . co ul astral în or anismul aplatizează părţi din tulpină, trădând astfel natura lor foliară internă. Doar câteva
. r; . ~ t caceeadeamscra .
importantă sarcma construc oar ." atmosferice actionează în speCIal as~pr,a specii din această familie lasă să crească liber adevărate frunze, ceea ce le aduce
aerian al omului. Iată de cc CO?!illiil- 1 prin dl'verse modalilăţi, au propn-
e spre tipul normal de p lantă, dar face din ele Cactec anormale. Legea spiralelor
=OO--~='::T.:; . . .' .. O Solanacee e, . ' D' foliare domneşte încă la Cactee asupra succesiunii canelurilor, a dungilor, care
vietii rimchlulUl ŞI a vezlc!.!. n, di I a înconJ'urătoare ŞI a le rcţtne . in
~ 'le astrale 10 ume . decorează globul sau coloana; dar această geometrie, devenită fi'lă şi durabilă, are
etatea de a atrage procese . Ttătile terapeutice ale PăpăIăuIUl . _
toate acestea se pot deduce posibi I • . ' Icalo 'lz'l dar o puternică substanţa ceva mai degrabă mineral decât vegetal. În lumea Cacteelor, natura vegetală ne
- . t: arte putml a , . - apare ca şi vrăjită. Dacă am şti să rupem vraja, forma îngroşată s-ar subţia; veru-
Această planta conlme o '.d _ . f ci Are o toxicitate foarte mica.
amară, multă vitamina C şi o carot~nOl a m ;::ct~ comestibilc, a căror savoare cile ar deveni tulpini şi crengi; spinii-ramuri; acele şi perii aspri ar deveni frunze
, ' (Physalis peruvtana) arc
Ruda sa peruvlana . . verzi şi suple, Dar trunchiul şi-ar pierde atunci culoarea verde şi ar avea consis-
revelează afinităţile sale cu cele ale Roşlel. tenţa lemnului.
Acele Cacteelor iau formele cele mai diverse. Nimic uimitor în toate acestea,
deoarece toate posihilităţile plastice ale familiei sunt latente în ele, reţinute şi
171
170
 sclerozate de la bun început.
Viaţa acumulată aşteaptă timp îndelungat în aceste globuri verzi, în aceste
, '! lumânări verzi, iar în ele creşterea este lentă. Unul din polii plantei este cel al
umflârii apoase. Celâlalt pol, cel al uscăciunii, acţionează <ou tot atâta încetineală
şi nu smulge plantei la început decât organe absolut periferice, ca veruci şi ţepi.
Dar , la sfârşit, ora triumfului său sună şi din însăşi inima Cacteei va apărea un
proces floral brusc, puternic. Adeseori trebuie să aşteptâm acest fenomen mai
mulţi ani; dar incredibilul, imprevizibilul se produce într-o bună zi . Din vârful
verucilor, a bulbilor axilari, ies florile mari, albe , galbene, deseori roşii. Tuburile
lor alungite sunt pline de nectar; caliciul şi corola nu sunt clar separate; deasupra
ovarului-infer se înalţă o mulţime de stamine, Culorilor puternice, uneori stri-
dente, li se asociază parfumuri pătrunzătoare amintind lasomia, floarea de porto-
1,
1· cal, Vanilia, Smirna, Orhideele, Violetele. Dacă procesul floral este aici violent,
floarea, luată aparte, nu durează mai mult de câteva ore .
Fructele sunt in general bace, iar multe dintre ele au un gust bun. Cacteele
sunt una din importantele familii producătoare de fructe . Dar deseori planta
întreagă poate fi degustat ă, zaharisită în sirop, căci "trunchiul" însuşi este un soi
de fruct aromatie, aeidulat, zaharat.
Fenomenul numit "suculentă ", care c o acumulare de apă, se produce în mod
tranzitoriu în viaţa vegetală , in timpul germinaţiei (cotiledoanc umflate etc.), -
apoi la sfârşitul ciclului. Între punctul iniţial (sămânţă) şi sferă (fructul) se
plasează faza intermediară a suprafeţei (frunza). La Cactee, suprafaţa a dispărut,
- cu toate că trunchiul lor sferic şi verde împlineşte funcţiile asimilatoare alc frun-
zei prin stratul său periferic.
Forme suculente cc amintesc Cacteele existâ în mai multe alte familii vcgc-
talc, mai ales la Chenopodiacee, Mesembrianteme, anumite Liliaeee, anumite
Euphorbe, Fucherias, Stapelias, eâteva Composee. Pretutindeni avem de-a face cu
o stagnare a forţelor eteriee care provoacă o umflare apoasă; e vorba de nişte ve-
getale pline de vitalitate, care pot vieţui pe terenurile cele mai ostile.
"Trunchiul" Caeteelor este foarte puţin dur, căci la ele procesul de lemnificare
este "inmuiat" printr-o puternică producţie de mucilagii şi gume. Mucilagiile-
gume sunt, de fapt, celuloză transformată . În plus, Cacteele conţin mulţi acizi
vcgetali, datoraţi unui proces incomplet de respiraţie vegetală. Într-adevăr, când
zahărul este îndepărtat prin expiraţie, la plantele normale rezultă acid carbonic şi
apă, ea ultime produse ale metabolismului lor. La plantele grase, accstJ'roces de
deconstrucţie se blochează la jumătatea drumului şi se rămâne la stadiul de acizi
vegetali (acidul malie, tartrie, oxalic, eitric). Astfel de acizi fac ca fructele
necoapte să fie neplăcute la gust. Maturaţia nu duce atât la creşterea continutului
în zahăr, cât la o combustie a acizilor.
Mucilagiul vegetal arc proprietatea de a reţine cu putere apa pe care o
absoarbe; el ajută deci la realizarea stadiului de umOare apoasă şi face din ci o
formă permanentă.

173
172
 La supra faţă, Cacteele produc multă ceară vegetală, - ca de altfel şi fructele .
Anumiţi Cac tuşi conţin şi răşini.
~ . Cactusul se comportă, Ja ~ •• d
~ e aceste put ' .
in tIm~ ce, de fapt , el nu ajunge decât la stadiul cosmrce ca şi cum ar fi un fruct,
Cele două Ameriei, din Canada până în strâmtoarea lui Magellan, formează Mult tImp forţele lunare Îşi păstreaz- lui de codledon gigantic şi globulos
patria acestei familii, ale c ărei 1.500 de specii îşi variază tipul în toate formele mu 'I ' · a avanlaJul tlo - . .
CI agrnos sau din această lum â F , are superba din acest glob
posibile. Avem de-a face cu o mare familie vegetală. Originea sa este interesan- noi C . anare. ructe/e care 1-
~ acruşi . spinoşi, plini de vitalitate . rezu tă nu sunt, de fapt, decât
tă. Căci ce le două Americi, prin structura lor orografieă ori entată strict după o axă ten de reproducere ' ŞI aproape fiecare celulă este dotată' .
nord-sud, pun in valoare interferenţa intre polarităţile org ani smului terestru:
. ~~
Coneentrarea eterică, puternica' " tr •
influenţa tropicală şi intluenţa polară. De o parte, umtlare şi abundenţă, de (ce dâan d mfluenteJor
. ,m eruptă pentru .
astral ului) "IŞI' . dr . un urnp scurt prin intlorire
ceal altă, constituire ş i sc leroz ă . Nici un l anţ de munţi tran svcrsali nu creează o tl 1- ' , reia eptunl . di
ora a. Ceea ce caracterizează Cactusul t d .e une iat după această explozie
zonă mediană, aşa cum e cazul în Euro pa ş i Asia, adică un spaţiu in care s-ar <[ astr l"r es cecI o put . - . "
y. a . r ocmar. această dinami - emtcs tenSIune tntre eteric
putea dez volta cu putere factorii de echilibru şi de ritm. - Formele gigantice ale '. . Ica poate fi fO/OS1 - • .
specn din familia Caeteelor au dobând't di l am scopun terapeutice. Două
Lumânărilor (Cereus), drepte sau rămuroase, populeaz ă altitudinile inalte şi .mportanţă şi le vom examina. 1, 111 acest punct de vedere, o anumită
uscate, deşerturile şi sem i -deş erturil e din Mexic, Statele-Un ite din Sud-Vest ,
Cordilicrii Anzilor. Cactuş ii din specia Mamillaria, care form ează mici sfere de
mărimea unei alune, urcă foarte sus în munţi, unde formează gazoanc. Specii spe-
cia le sunt căţărătoare şi împodobesc pereţii c a1caroşi ai fale zel or, in insulele LOPHOPHORA LEWINII - PEYOn"
Pacilîcu!ui. La etc, trunchiurile se alungesc în cil indri sau în tulpini aplatizate, R ••
. eko . descrie un ţinut in nordul
groase. Aj uns la umbră şi um ezeală, tipul formează plante cp ifite ; unel e sp ânzu - Mexlculul, unde coline ce ..
rate ca nişte cordoane , altele I ăţite, trădând o anum ită dizolvare a formei. În fine , b nu şu sau
rune o~dulează la infinit, acoperite
speciile de Peireskia, care cresc în umbra umcdă , renunţă la cuirasa spi n oas ă ş i
do~ de la.rbă rară şi de mici cactuşi cu
apar ca plante absolut normale, cu frun ze largi şi subţiri purtând doar la axile ţepi puţrn mal mari dec ât un mar- S
puternici şi având un proces floral tip ic " cac teiform ", C . . unt
act~ 1 - Peyotl. Dintr-o rădăcină În
Rudol f Steiner a dat o cheie pentru înţelegerea acestor plante insolite şi car-
fo~a de nap iese un gl ob verde-gri,
aetcristice, spunând că, la Cactce, solarul luptă imp otriva lunarului, În timp ce la
iara sp rm, acoperit putin În partea de
Ran oneulacee (de exemplu), solarul şi lunarul colaborează armonios. sus cu peri 1" . D 10
'
" anoşi centrul său
Tot ce este apos, şi mai ales lichidele vitalizante, tre bu ie pus În raport cu luna. ţaşneş te tloarea roză sau galbe ă
Este ceea ce arată deja Într-un m od grosier fen omenele mareelor, fluxul şi reflu- Plan la se clasează " n .
xul ocea nelor; apoi, mai subtil, ritmurile creşterii, mai ales cele ale gcrminaţici , E . 111 specia
chmoeaetus. Bucăţile tăia le din
Înţelepciunea Antichităţii, bazată pe experienţele e1arvederii, ştia că germinaţia şi
partea sa mediană şi uscate; constituie
reproducerea comportă ritmuri lunare. Prin cercetările sale moderne, ştiinţifice,
un drog ameţitor, ale cărui efecte sunt
L. Kolisko a regă si t urma influenţelor lunare asupra creşterii vegetale ". dintre cele mai ciudate S - . "
Hipertrofia c onţinutului În apă şi puterea reproducătoare menţinută prin toate 1 • . • "au gas it 10
e aJc~lolZI deosebiţi, printre care if:I
stadiile de creştere sunt carac ter isticile Cacteclor şi ne arată că natura lor e lunară . meseahna. De câtva ti , . •
Dimpotrivă, aerul şi căldura se deschid acţiunii soarelui. Aerul luminos şi
O . mp meseahna se fabric - . .
ccidcnr ca fiind un stupefiant aşa . . r: ~ P!1o smteză şi este răspăndilă În
cald pătrunde Întreaga viaţă vegctal ă şi o face să treac ă din stadiul apos-terestru co ti • -ZIS 1Oo.enslv In al '
. nş renţă care echivalează cu o schizofre ' ', .re uatc, ea provoacă stări de
la cel al maturizării . Metamorfoz a vegetal ă progresează astfel de la forţele lunii neuloasă. Este clasată împreun' C ilie artIfiCIală, ceea ce o face foarte pe-
la cele ale soarelui. O asemenea frumoasă metamorfoză poate fi observată la " • ' a cu omul S ' .
10 randul aşa·ziselor "halucinogene" dr - . ecarei ŞI cu otrăvurile Sofanaeeelor
Ranonculacee. La ele "metamorfoza se poate vedea cu ochii şi se poate halucmatorii. Sub influent. sa "e' l 'tă~ ~ 1 n care provoacă experienţe vizionare'
cuprinde cu propriile mâini" . Este exact ce le lipseşte Cacteelor. În ele meta- deta ' d ' ,.. "
ş eaza e ob Iecte le percepliei şi înc
al ţile se~nd "( .
_ _. _~e cahlăli senzoriale) se
,
mo rfoz a es te stopată, aşa cum am explicat mai sus . cp sa traIasca mdependent de .
onee suport.
• Sinonim: AnhaJonium L ...
... L. Kolisko: "C re ş terea plantclor ş i Luna" (t'Das Pflanzcnwachstum und cler Mond.") •• V ewrnn .
. A. Reko: ''Otrăvuri . "
. magiC< ("Magische Gifte")
174 Ed. Ferd Enke, Stungart 1936.
175
 " S ărăc i a" experienţelor cotidiene este ştearsă, uitată . Fiecare lucruincepe să fie
văzut
in lumina unei dimineţi proaspete, in culori minunate, cristaline şi nespus act iv in fizic pentru a dezlănţui acolo
de variate. Când inchizi ochii, aceste cul ori , eliberate de orice obstacol, continuă ceea ce~ la alte planle, ţâşneşte in toată p~oc.ese . de ereşt~re. Ele lasă să se usu ce
să trăiască prin ele insele: roţi de foc multicolore, casc ade de lumini colorate, se refera la organismul lor ritmic ( fo l" ~ ospeţl m: a vieţn . Prin faptul că aceasta
scântei mai luminoase decât diarnantele, - crezi că s-a dobândit un simţ de ordin (amprente ale procesele lor vital o Iar , putem mţelege că ele produc otrăvu-;
I . c anormale) car '1 ' . I
superior. Valuri afective, de o mare torţă, însoţesc aceste viziuni. În acelaşi timp, omu UI corpul astral, cât şi o parte a ului . e a ungă din SIstemul ritmic al
"vitali -" corp UI eteri c A tă
imaginile văzute iau un conţinut simbolic: dobândesc semn i ficaţ ii mistice. Omul I lZeaza atunci senzaţiile corpului astral c : ceas a parte a corpului eteric
işi pierde in mare parte conştienţa timpului şi spaţiului, conscrvându-şi totuşi fa- dar pnn faptul că nu Eul a fost cel care le : re~ază cancaturi de lmaginaliuni '
c ultăţile de gândire şi de mem orie. Dar fiecare obiect perceput "simbolizează" ~ceste viziuni exercitâ asupra intoxicatul~~z~mlsh~în stare de deplină ~onştientă:
ceva: un tabl ou atârnat invers inseamnă, de exemplu, că sfârşitul lumii va avea loc In mod Imperativ. Prin aceasta acest o constrangcre absolută şi-] antrenează
in trei zile ..' În acest timp, voinţa este total paralizată ; intoxicaţii cu mesealina nu stări de demenţă. _ Peyotl po~te fi ~n~p:~enţe se aseamână Cu cele din anumi;e
găsesc nici un motiv ca să facă sau să voiasc ă cel mai mic lucru. eXIstă dis ocierea conslituentilor s . e _um~t ca remcdiu in psih ozele În care
, upenon In sănul sistemulu; ritmic.
Asemenea experienţe sunt caricaturile unei căi de acces la lumile suprasensi-
II
I bile . Ele rezultă din eliberarea anormală a unei părţi din eonstituenţii noştri
~ suprasens ibili. O calc iniţiatieă bine condusă eliberează de obstacolele corpului
nişte facultăţi psiho-spirituale care au fost formate şi preg ătite mai intâi printr-un
Speciile
SELENICEREUS GRANDIFLORUS _

din genul C
. .
numu Rcgma-Nop,tii
proces de meditaţie pc deplin c onştient şi voluntar. Ca lca evolutiv ă pe care se (L - ereus
merge astfel este chiar aceea care a condus la dezvoltarea gândirii in procesul de umanar~),in număr de aproximativ
umanizare. Gândirea este actualmente posibil ă , deoarece o parte din corpul eteric, 400, sunt mtmse în lungime' cea "
mare' v cea mai
din organismul plăsmuitor, s-a eliberat de legăturile sale cu creierul şi a fost pusă . parte ŞI cele mai tipice Se inalţâ
la dispoziţia Eului. Noi gândim - conform lui Rud olf Steiner, - cu forţele ca re au ca OIşte coloane, dar altele se agaţă
făcut să crească corpul nostru. Se ştie, creierul renunţă de timpuriu la orice s.au ~e sprijină pc pereţii stâncoşi ver-
creştere ; cI nu arc o vitalitate intensă; din această cauză, forţe plăsmuitoare sunt tlC~1. FOrţele lor eterice intervin ceva
eliberate ş i puse in serviciul gândirii. Acest proces ajunsese la un anumit apogeu mal mult În fizic decâr cele ale
în epoca prehelenică, şi din acele timpuri datează dezvoltarea artei de a găndi ~actee~or. globuloase; ele des tind
(fil osofia). - Dar această metamorfoz ă nu este ineă decât la inceputurile ei. După rţa plClnficatâ, care se artieuJe -
R udolf Steiner, un al doilea proces, de acelaşi fel, a inceput de câteva secole: ci astfel . În segmente lineare. Cer: : :
nu mai priveşte creierul, ci inima. Şi ac ol o, anumite forţe eterice se desprind dc granditlorus face parte din s eciil
care se catără < 1 P e
legăturile lor cu corpul. Ele vor conduce la facultatea "sentimentului liber", după . . a pe .a ezele calcaroase
cum eliberarea unei părţi a corpului eteric in regiunea capului, a condus la o :le I~ulelor din Marea Ca;"ibilor. Pe
"gândire liber ă ". În zilele noastre depinde de propria noastră voinţă să devenim ungtle sale tronsoane de tulpină, ele-
nişte gânditori sau ni şte capete seci ; avem dreptul şi datoria de a zăm isli liber mentul foliar se restrânge in canel .
unghIUlar T '. un
gândurile noastre . La fel va fi, în viitor, cu sentimentele. Vei fi bogat În senti- e. epu au dispăruf d di
cal ' ~ ar m
mente, dacă vei voi acest lucru, dacă le vei crea pornind din forţa Eului. Va tre- _ n.e ~n ţâşnesc in toate părţile
bui să le naştem, să le facem să crească, să le cultivăm, - dacă nu , vom fi cu totul radaelOl aeriene, - astfel Încât întrea.
dcposedaţi de ele. Un abis , un vid se va căsca În partea mediană a tiinţei umane;
ga reţea a tu/pinei apare ca un
corn 1 d mare
încă de acum acest vid este perceptibil şi se cautâ un inlocuitor În droguri. Lumea P ex e rădăcini adventive E
afectivă, spontană şi plină de căldură, primită de la bunicii şi străbunicii noştri, a~evăr~t ~ă, sub Tropice, forţa le~es.
care rezulta pur şi simplu din faptul că omul avea o inimă, este deja foarte atrofi- Ira urca ŞI se manifestă adeseori mult
atâ . În curâ nd, va trebui să ne formăm sentimentele aşa cum ne formăm acum deasupra solului. Specii vegetale care
gândurile. la nOI sunt ierburi modes!c au d
d '. , a esea
Cactecle sunt plante care împiedic ă organismul eteric să intervină in mod ca ru enn tropicale specii arbo
ce I . res-
n e gIgantice. Aerul greu de
176
177
 , tru decât cel al câmpiilor noastrc sau, CHENOPODIACEELE (SALSOLACEELE)
, ' cstc mal tere s , A 1
umezeală al acestor ţjnuturt, _ sc ă r ă dăcini pc ramurile aerIene. eru
., , , " ,1face sa se na difl
mai mult , al munţilor noştn, e ă truns de procese saline. Cercus gran I orus
ibil al ales este pa . . '
insulelor Carat l or, m , nibil ă Împotriva pământului. graVItaţieI . ., • '
duce de la Început o lupta .ren flat i foarte ramifI eat, atinge o anumita varsta:
Când trunchiul-tulpma, um Ş . .' m un mic Cactus globulos ŞI
gure mare ca ŞI CU , . il .
iese din el ici-col o cate, un rnu nchi Dar acesta este ovarul indu s al unei O~I
A

spinos ar vrea să se grete ze pc tru are cât palma une i mâ ini ; apus ul .soarelUl 11
care se va dezvolta deasupra lUi,.m. '1' floare se desface , având un diametru de
aduce ora Înfloririi; Într-O noapte accas a _ _ este format din scp ale de culoa re
aproximativ 20 crn. Tubul său alung lt'l c~~~~' cu pet al e albe, de o strălucire sati- Exagerarea pro ceselor saline
"crem", marmorate cu r~z, care se pre.~ ; ·ăsesc numeroase stamine şi un pistil
nată fonnând () pâlnie. In fundul tlonfll s g cmană valuri de parfum amintind În această carte am descris vegetalul ca o fiinţă tripartită şi l-am pus mereu În
, . t ă mare oare .
decupat În ste a. Dm . ~ce~s V' leta Astralul pune stăpânire atât de puteml c Il': legătură cu omul, şi el o fiinţă tripartită. Am precizat că avem de-a face cu prin-
lasomia, Smima, Vamha ŞI ~o -t:n cât eva ore floarea se veştejeşte , Iar a doua cipiile Sa i, Sul fur (În polaritate) şi Mercur (mediator intre Sic). Cu ocazia
natura eterică a acesteI plante m~a 1 - Ilasc ă Crucifcrelor, am putut studi a cooperarea dintre proce sele saline şi procesele sul-
. x • • dec at o unna · . ' " ' de
zi dimineata nu mal ramane 1 t d'lntre levitaţie ŞI graV itaţie, Ş I , furate. Acum vom incerca să ne clarificăm viziunea "interioară" privind entitătea
• ' C I de plante este up a 'C tă
Semnătura unei astre d tralitate care se manucs a vegetală faţă de regnul mineral, oprindu-ne pentru un moment la famili a
, '. Dar e vorba e o as , .
asemeni ,între astral ŞI . eterIc.. d ă tot ce am spus inainte, să găsim .3 1Cl un Chenopodiaceelor, care sunt confruntale În mod deosebit cu procesel e ssline. Ele
noaptea. Nu ne vom mila deci, u~ Cercus grand itlo rus este toxic ŞI este o sunt Halophyte, ceea ce Înseamnă că le prieşte sarea,
ehimism Înrudit cu gene za alc alolzl0 ' mamică asemănătoare o au toatc planlelc
0rdi Fie pe malurile mării, pe vechile pământuri maritime seeate sau În vecinătatea
. - asupra immu.
plantă care acţlOneaza, 1 m vedea mai departe. z ă c ărnintelor de sare gcmă, care au sărat puţin apele Înconjurătoare, sau chiar În
, ' di e pc care c vo .. ' gan aşezaI
medlemale car 13C , bi R d lf Steiner despre mim a: un or ~ , locurile cu floră a "ruinelor", bogate În săruri, care Înconjoară aşezărn intele
Să~um a vor II u o , 1 superior sustras fortelor pămanlulUi umane; Chenopodiaceele au găsit acolo posibil ităţi de evoluţie şi au dezvoltat
. . ' lntre organlsmu . . ' .
Între levitaţie Şl graVItaţie , 1 , d' De altfel intregul sIstem nuruc se genuri şi specii. Toate continentele posedă loc uri ce corespund criteriil or de mai
, It se opune arz . Ii -
şIOrganismul ui infenor care 'î le eterieului şi ale astralului; el rea izeaza sus; în consecinţă, toate au Chenopodiacee1e lor, - din care se recunosc aprox i-
deSfăşoara mtre activităţile escnţ~a ~; " le aeriene, o perpcluă altemanţă de ma tiv 500 de specii. .
•10 ace 1aşi
.' timp tntrc proces ele lichi e ŞI ce
1 , Este instructiv să vezi ,şi să simţi cum predominanţa polului saiin modific ă
unire şi de dezunire. .._ . ' d cu floarea şi cu mlădiţele tinere de tipul universal al plantelor cu 110ri. Frunzele se micşorează, se umflă, În form ă de
Preparatelc făcute cu grija",mccpan dii l'beratoar e alunci când organul cârnaţi, la anumite Chenopodiaeee , sau dev in discuri Care Înconjoară tulpina ori
li foloslle ca reme 11 el ' , •
Cereus grandiflorus. pot l . tcri ) şi pe de altă part e, În caronle m care se atrofiază În solzi şi Îşi abandonează funcţiile , unei tulpini verzi şi umflate,
, fi ic (msufiClenl e cnc , -
cardiac devme prea _I~I , ' " od convulsiv (an gina pect orala) , Tulpina şi frunzele emit peri plini dc apă, Nici o lignificare adevărată nu e posi -
astralul se ancoreaza 10 mima, in ro bilă. Rădăcina esteadesea un nap , În schimb, procesul tlorsl se strotieză. Florile
se grupează adesea in glomerule la axilele frunzel or ; ele sunt nesemnificative in
ceea ce priveşte forma şi culoarea. La anumite specii, periantul (Învelişul floral)
a dispărut complet, floarea s-a redus la stamine sau la pistil, Când elementul Sai
devine prea putemie, Sulturul este cel care suferă, În schimb, aceste organe flo-
rale au o vitalitate mai mare dec ât la altele; nu există aici o devitalizare datorată
influenţelor astrale, Vitalitatea rădăcinii urcă până în regiunea florii. La câteva
Chenopodiacee petalele se conservă când floarea s-a veştejit, devin cămoase sau
dobândesc nişte apendice înaripate, spini etc . Uneori fructul e l ăsat În seama vân -
tului , alteori el se agaţă de blana animalelor. Nu formează parfum, Conţinutullor
179
178
 vieţiiglandelor, inclusiv cele ale traiectului digestiv. Spanacul mai conţine şi
. ă teva secole să se fabrice din ele potasă secretină, care stimulează in special glandele salivare, - apoi o serie de vitamine
. . 00" crrms acum ca ' d a
bogat in potaSIU ŞI s IU a p ăr (sfecla de zahăr) . Seminţele sunt a ese.
._'
(provitamina A, vitamina Bl , B2 , B6 , vitarnina C, şi, in timpul verii, puţină vi-
şi sodă. Rădăcinile acumuleaza zaha lu ChenopOOa Quinoia, care e o cereala
tamină D) - ceea ce dă acestei legume O mare importanţă dietetică. O cantitate
bogatc in amidon; să ammurn . de ex~mp , a lor majoritatc, plante erbscec alc
destul de insemnată de acid oxalic (pe care o simţim in gingii, când o m âncăm)
importantă. Chenopodi acccl c sunt, .m ma;: c âtiva arbuşti halofili, şi chiar copă-
. dar se cunosc pnntre e . denotă că, in eteric, au fost stăpânite procesele dc inhibiţie. - În sfârş it, Spanacul
zonelor tcmpcratc, 1 .: t' şi deşcrtul australian. conţine şi procese, fier care ajută la geneza sângelui. Cel ce suferă de anemie per-
cel. ,10a rte mici in stcpe c asia ice nicioasă lasă ca anumite tendinţe degenerative ale metabolismului digestiv să
invadeze procesele genezei sângelui. Preparate bine făcute din rădăcină de
BETA VUU iA RIS - S fecla Spanac pot combate acest rău.
. 1 fit d pc tărmurile ma- Rudolf Steiner a fost primul care a introdus rădăcina de Spanac in
l unei ha o 1 ee ., .
t este cea a Farmacopee. El a preconizat-o impreună cu alte remedii, - dintre care o decocţie
Form a sălbatlca a acestei p an e me) : Sfecla roşie ŞI Sfccla de
o • . '

l (1
. 'ultu ' S fecle e cgu . - de lemn de Sassafras, - pentrU tratarrientul anemiei pernicioase.
riti rne: ca a furniz at pcntrU c ra . , . ham
' l pe care frunz clc sale II fa-
, . 1 · dăcma sa za .. .
zahăr. Ea atrage ŞI acum u e_aza ll1 ra f rificarc la nivelul rădăcinn. Prin acest
A ;'

brică din abundenţă: este, in fond, o truc I 't În plus intrcaga plantă conţmc
hă devenit mal teres ru . · , . . , dă . SALICORNIA EUROPAEA - Brănca
transfer, proce sul-za ar a , b tantă intr-un alt capitol) Iar ra aCI-
, . • (vom trata despre aceasta su s ,
multa saponma
Răspândită pe multc ţărmuri maritime şi in insulele Mării Nordului,
na sa conţinc multă pcctină. . ' curative ale Sfecl ci roşii (conferinţa din ~
Rudol fS teiner a semnalat acţIUnile . , , ită 'nfluentă asupra creştem Salicomia formează adevărate preerii acvatice in apele sărate puţin profunde. O
- 1 . xerclta o anurru a l , menţionăm aici pentru că ea dă, la maximum, imaginea procesului salin, aşa cum
Mai 1923) . El a spus ca una c ' dădni poate ave a e fecte bune,
. alimentar bazat pc ra '1 I ' se găseşte el in plantă. Salicomia verde, dar cu tent e de roşu, este translucidă ca
rădăcinilor vegctalc. U n rcglm , ... e cresc putin . (Crc ştcrea copt u Ul
. . - speCial la COplll car , . sticla. S-ar spune că c o rădăcină care a părăsit pământul, cu articulaţii umflate,
mai ales in copilăoc ŞI m . ' de la cap . şi al imentelc-rădăcină sumu-
pleacă incă, din punct d~ vedere _d~~~IC, entru copiii care au tendinţa dc a ave a simul ând o tulpină, Frunza şi floarea sunt reduse la extrem: ochiul profanului nici
lcază fo rtele ccfahcc). In mod sp , P . t cură dc Sfcclă roşie, pe nmp de nu le vede. Această plantă, fiartă, ar putea fi utilizată ca " sare vegetală " de masă
. li R d If Steiner a preconiza o S' I .e şi de bucătărie .
paraziţi intestina 1, u o . . , li ' , . C eea ce caracterizcază tec a roşu
lună plină; paraziţii sunt parahzaţlŞI e Im~~aţ~ torită procesel or sali nc din rădăcl­ Cititorul care a Încercat şi a simţit cum vegetalul ori ginar se modifică, şi chiar
este faptul că ea stăpăncşte proccsel c, za ar a . ai mult sub controlul forţelor se deformează, atunci când procesele saline minerale au in plantă un fel de supre-
na sa; ingerând-o, proces,ul dige~ti~ se , p~:~ ~a: nu sunt pătrunşi de asemenea maţie, este invitat, acum, să studieze familii botanice cu totul diferite, in care
polul contrar este cel ce predomină: polul animal (astral). În timp ce in Salsolacca
capului , care le ordoncaza; fhidraţu aza e, car _'
dupa cum .
se ştie paraziţii intestmah.
, elementul "rădăcină" erc hipcrtrofiat, vom vedea acum hipertrofiindu-se elemen-
Procese-rădăcină (saline)
,
avoozc '1 forte ctcrice să profileze in regiunca
. Iasă prea mu te ,O . t in tul "floare". Din această cauză, procesul "rădăcină" suferă şi vom avea o tendinţă
Copilul care are v l e~ 1 . . utinc forte ordonatoare şi strUcturan c I
intcstinală şi capul sau tnmltc pre~d~ .' '1 p~ timp de lună plină, sl ăbeşte pu- spre parazitism. Să se compare, in gănd, Solicomia cu o Orhidee epifită şi para-
.. di ti e Ingcslla ra ac im or, zită, care trăieşte pc copaci, cu parfumul său tulburător, cu floarea sa animalizată
deconstrucţnlc iges IV . . 'lor lunare) ale paraziţilor.
tcrile dc rcpr oducerc (supUSe nunun şi cu culorile ei vii. Această Orhidcc ne dezv ăluie sfera astrală şi aproape ne face
să-i percepem aura. Prin contemplarea acestor imagini, pe care natura ni le pune
sub ochi, vom face să crească În noi facultatea" de a trece de la imagini la forţele
SPINAClA OLERACEA - Spanacul de grădină plăsmuitoare",

. c i foliare Sal-ul şi Mercur-ul, s-au _aSOCiat

În Spanac, proc cselc radlcular Ş 'boga'ţie in clorofilă şi fier. In plus,
. , De atct o marc . 1-
intr'o colaborare arm oni oasa . , , onină. Accasta este o substanţă mercuoa a,
rădăcina SpanaculUl contine multa s~p umantc" unirea ritmică dintre hchld ŞI aer,
care demonstrează pnn putenle ~ale s~ ' ltă arte Saponinele acţioncază asupra
Vom vorbi despre aceasta in amanunt, m a P . 181
180
 variaţi a frunzei unei singur e speci i (de exemplu o " Floare broştească" obişnuită)
RANUNCULACEELE de la rădăcină până la floare, atunci vom putea citi toate detaliile acestui j oc, al
acestui conflict de forţe . Conturul rotunjit, modelat cu gratie, al frunzelor de la
bază, denunţă forţele plăsmuitoare proprii mai ales Iichidu lui, Ranunculaceele
care trăiesc într-un mediu absolut acvatic, ca, de exemplu, Caltha palustra, emite
exclusiv acest gen de frunze. Să revenim la Floarea broştească (Ranunculus acer ).
Frunzele de sus sunt din ce în ce mai radiale, mai radiante; aerul şi lumina au mai
multă influenţă asupra configuraţiei lor. La sfârşit, frunza se reduce la un limb
strâmt, la o fâşie . Ranunculaceele care îşi caută zone mai acrate şi mai uscate nu
emit decât frunz e " volatilizate" , de exemplu Ad onis vemalis, Pulsatilla
Tipul (Cernuşca).
Acest joc al metamorfozclor formei nu se opreşte în faţa florii; el se strecoară
. ti 1 200 de specii existe nte, prezintă o
Ranunculaceel e , cu cele aprOXIma 'bvI't" f de metamorfoză. Cu ajutorul lor, în mii de moduri până în geneza sa .' Bracteele se adună în jurul florii, simulând
. . f ei şi bogate pOSI I I aţi . I I uneori un caliciu fals (Hepatic). Adesea, sepalele nu pot fi distinse de petale.
mare plastlcl tate a orm . , . d talc ale metamorfozel pante Of .
. I - mţa leg ile fun amen . . . d Glande de nectar foliacee, de diverse forme se introdu c printre mulţimea strânsă
se pot studi a cu mu ta u şur . . " d legil e numerice ; ngldltatea pe an,
' d . t puţin "domestlclte e " . ' - a staminclor şi carpelelor - formă atât de caracteristică acestei familii. Ca un flu-
Ele au cev a UI , sunfl " d ţ' ată printr- o întalmre mtensa
" , O· .ca tipulUI este eVI en I . " . viu care nu întâlneşte ecluze, curentul de viaţă debordantă şi cxuberantă urcă din
tă le răm âne strain a. maml . " c, • deosebit de puterniC in tim -
- ' I aenan-Iumm os, fenom en gh , . polul inferior (element dionisiac) până în domeniul (apolinian) unde ar trebu i să
dintre elementu l apa ŞI ce . f lib ată din inch isoarea sa de eaţa, ŞI
pul primăverii. Apa, care tocmai a os t e I ~r I mentele a căror materiale sunt domnească numai lumina şi căl dura, măsura şi forma; Ranunculaceele sunt foarte

aerul mobil , uneori furtuno,: acestea ds~n~e\ ~ sale manifestări , Pământul care flor iferc iar florile lor sunt frumoase , cu culori luminoase sau mângâietoare ,
. de planta pentru 1\ e.o " - ' nuanţate întotdeauna de o sclipire umcdă . Chiar şi atunci când floarea străluceşte
folosite de acest tip , lib tă cosm osul care I11cearca sa se
. l ' .. cu umezeala sa C 1 era , ~ ~ într-un galben solar, acolo se vede mai degrabă reflexul umed al soarelui în apă.
iese din intunenc u lemn, ' . . . I le soarelui toate incearca sa se
, - ânt forţele lunu ŞI ce ea ' I t Ele nu au culorile putern ice şi saturate ale veri i, ci tentele delicate ale une i
unească cu acest pama , . I lor: ele sunt înainte de toate , p an c
. . f ui Ranuncu acee Of, ' . acuarele de primăvară. Nu emit parfum . Dar produc un nectar abundent care se
înlănţUiască armomos in ip , m erate a peisajelor luminoase , umede . ŞI
de primăvară, vegetalele zonei te p '1 'de pădure a păşunilor alpi ne . Unele strânge în glande de nectar specifice. Numai ajunse la maturaţie, la formarea fruc-
deschise, - a pajiştilor,: văilor, a ~~rg~n~ oreţ spre IUl';ina înălţimilor: le trebui e tulu i, elanul lor fluid sec ătuieşte, " dar atunci, în mod total: capsulele uscate pre-
se aventurează în apa: altele urca 1~I~zn ulează râuleţcle, fundul izvo arel or, dom ină . .
doar să nu le lipseasca umldltatea ., POhp '1 În faţa căldurii crescânde a Toate aceste particularităţi şi metamorfo ze îşi au reflexul lor în substanţe .
, . ib d pă pnn toplfea g eţan or. . ' - ând Ch imi smul mai întăi lichid, al vieţii primeşte amprenta proce selor luminoase
a]' iş111e imbi ate c a . _ 1 . ' ile ierboase ŞI une ori, cautan
P " pădun m uIDtmşUn I aeriene şi calorice; ceea ce provine din polul terestru şi lunar (rădăcină, mlădiţa
anotimpului, ele se retrag m. '. . d _ dev in copaci. Multe dintre e e
, - işte liane NICIO ata nu " - ' . şi frunză) este fortificat prin polul floral şi solar: rezultă de aici substanţe arză­
lumina, se catara ca n. , _ '. I ' duril or pc eare nu-l umbreşte mea me i o
împ odobe sc pământul pnmavarauc a p a f" '1' Ele fug de clima tropicală. Când toare, inflamatorii, foarte volatile, şi care dispar adesea prin uscare (dacă n-ar dis -
tcază hătlşunlc ŞI tu i şun e. , " pare, numeroasele specii de Ranunculacce care cresc pe pajiştile noastre ar otrăvi
ve getaţie, a IteI e popu ' , " h bitatul lor ele se retrag în sine, in se-
- ă ld i seceta chiar mal , ·"t . tănul).
se instaleaza ca ura ş, ât d ăldura de etuvă a Troplcelor, ca ŞI
minte şi în rizomii subteram. E le fug a tat cfunca , 'Ic umbrei. Nu devin niciodată Cititorul va fi recunoscut în această bogăţie a proceselor florale influenţa
'1 dar nu IUbesc mCI pro zmu . . astralului. O intervenţie atenuată a sferei astrale în etericul şi fizicul vegetalului
de seceta dcşertun or, _ leaz ă apă ca plantele grase , dar mCI
ă ri i) iciodata nu acumu eaza , conduce la formarea de otrăvuri volatile, ca anem onina şi substanţele înru dite,
halofite (plante aIe saru ; n " astă familie nu se găsesc plante
.x t felul Scai etil or, De asemenea, in aCC Dacă intervcnţia e mai puternică, ca antrenează apariţia otr ăvunlor mai stabile şi
nu se usca m L' •

parazite , . _ multă claritate jocul primăvăratic al de asemene a mai intense, adică a alcaloizilor activi, ca aconitina, calcatrippina,
În frunza Ranunculaceelor se expnma cu 'bTtătile de variatie care îi delsolina etc., specifice fi ecărei specii.
. bi c tipului cu toate pOSI II , ' Vom da acum o privire de ansamblu asupra familiei , arătând cum se
fortelor ce corespund ce I mal m '. 1 apei al aerului şi al lum inii . S ă
, ,. fi ' d , ~ a este un organ a , - ' desfăşoară ea într-un evantai de genuri şi de specii, după anotimpuri. La influ-
sunt propm, dat un ca runz ..' I R unculus sau să se urmareasca
se compare frunz ele diferitelor specJl din gcnu an
183
182
 enţele anotimpurilor se adaugă şi influenţele modifieatoare ale locului (geografia

.-~ ~. ...-:.- . ----- eterului).Tipul Ranuneulaceclor se diferenţiază în spaţiu şi în timp .

Hora începe cu Eranthis hiemslis, care este intrucâtva "Crocus-ul",
"Brânduşa" Ranunculaceclor. EI apare de sub zăpada proaspăt topită, cu trei frun-
ze digitale şi flori de aur luminos, in deşteptarea fluvii lor de lumină şi aer. Calthe
palustris zisă şi Calceea-calului, străluceşte la puţin timp după prima, deasupra
râulcţclor şi a bălţilor de pe pajişti; ea primeşte de la umbră şi apă frunzele sale
rotunde, modelate şi albăstrui, iar de la soare, floarea sa mare, de un galben satu-
rat. Dar primăvaraînaintează, apa dă înapoi şi aerul este cel care predomină: frun-
zele se divizează, tulpina sa se înalţă mai sus, glandele cu nectar se reduc, un par-
fum subtil se anunţă, floarea ia forma nobilă a unei mici roze: este Tral/ius
europseus. EI este întovărăşit de Ancmonele, care caută un sol uscat. Fiind in
căutarea elementului aerian, ele sunt denumite in germană "Windroschen" (micile
roze ale vântului). Frunzele fin cizelate, axa florală se ridică deasupra lor, dar ele
o urmează şi înconjoară floare cu un caliciu fals . Glandele cu nectar dispar.
Totuşi, printre Anemone, Dediţelul (Anemona pulsatilla), cu florile aplecate şi
sumbre, îşi aminteşte parcă iarna . Anemonele mediteraneene, cu toate că sunt
somptuos colorate, au o oarecare trăsătură melaneolică, în timp ce Anemona
nemorose; de pe meleagurile noastre, ca şi Ancmoncle de munte, sunt cu totul
pure şi uşoare. intre timp , numeroasele specii de Rsnunculscee şi-au făcut
apariţia. Să începem cu Piciorul cacoşului(Ficaria verna) care-şi aşează frunzele
rotunjite pe pământ, sub garduri, formează bulbili reproducători, dar se eliberează
printr-o floare galben-aurie, cu numeroase petale înguste. Găsim Ranunculus
chiar şi în apă (Ranunculus batrachium, Ranunculus fluitrans); ele au mici flori
albe şi frunze de două feluri , - unele diviz ate în apă în făşii plutitoare, altele plate
şi rotunde pe suprafaţa apei. Anotimpul este atunci favorabil cestor plante. Apa
provenită prin topirea gheţarilor, malurile înzăpezitc, marginile torenţilor,
păşunile umede, mlaştinile, toate îşi au speciile cunoscute: Ranunculus Thora,
plantă a stânci lor alpine, cu frunze reniforme; Ranunculus pyrensicus, a păşunilor
dc în ălţime, care are frunze Lalea. Ranunculus scelerstus, cu frunzele spatulate,
Ranunculus ecer; ca şi pe câmpie, are frunze de Aconit (Omag). in Asia creşte o
intreagă armată de Ranunculacee, mai decorative, amintind Anemonele: cu flori
albe, galbene, roşii şi brunc. Genul "Ranunculus" , cu cele 250 specii ale sale, este
fără îndoială centrul de gravitaţie al familiei Ranunculaccelor.
Afară de acestea, Adanis vemalis ( Ruşcuţa de primăvară). aparţine încă
anotimpului tânăr, dar, cu preferinţa sa pentru terenurile calcaroase şi uscate, el
s-a consacrat in întregime elementului aerian. Şi-a divizat frunzişul extrem de
mult, iar floarea sa este de un galben solar. O puternică tensiune între eteric şi
astral provoacă aici geneza otrăvurilor: sunt glucozidele care acţionează asupra
inimii. - Bujorul, Paeonia, (diverse specii spontane) se cultivă în toate grâdinile.
Numele său german este "Pfingstrose" (Trandafirul Rusaliilor). Aici elementul
vegetal devine deja mai viguros, mai material. Paeonia (Bujorul) este
185
184
 . I ' ld ' Inc epe chiar să multe forţe terestre. Fără Îndoială că nu ajunge la stadiul de arbore. Acest gen , cu
, ." rimit influenţele prime or ca un. " . numeroasele sale specii, trăieşte prin păduri, dar şi prin stepe şi regiunile
"Tranda firul ţărani lor . El a l' . t atât mirosul sau este mal
, _ f I sunt ma l fin acra e, cu . ' muntoase ale zonei temperate; totuşi, o regăsim şi În regiunea sub-tropical ă, şi
aibă parfum ." cu cat run ze e , _ " 1 T andalirul din varietăţile chmezeştl
' · ' loara pan a a r · anume În cele două Americi, În Africa, În Madagascar; în Asia meridională, în
subtil, mergând de Ia Lacram . ' B ioril or ne vorbeşte despre focul csu -
cele mai nobile. Culoarea roşie sau roza a uJ d" Noua-Zeelandă . Aici , tipul Ranunculaceelor a devenit mai terestru, mai puţin
,- . t un fel "un foc urne ... 1 legat de echilibrul eterurilor care caracterizează În acelaşi timp primăvara şi zona
va l, dar acesta rămane, in r- . ' Thalictrum) rlecorează pajiştile umede. a e
Diferitele spec ii de RutrJşor ( 1 t mal' stufoase şi se ridică mal sus temperată. Frunzele sunt mai tari , având o formă mai fixă. Apar flori frumoase, a
_ . .. A este vegcta e sun . I căror culori folosesc întreg spectrul luminii. Fructele se recun osc" uşor după
munţil or in timpul vcru . c I I divi...te moderat ammtesc pe ce e
dente Frunze e or ~ . "stilul" lor, acoperite cu peri măt ăsoşi, care se alungese peste măsură în timpul
decât Ranunculacee Ie prece . . _ ţinate spre elementul aenan, n-au
. '1 1 in in treg ime inc • -' maturaţiei fructelor uscate şi rămân legaţi de acestea. Se vede aici reafirmându- se
ale Căl dăruşel. Flon c or, , ' . _ t I le polenizează şi tot el tmpră şue
. ltimc de stam me, van u . - .. tendinţele acestui vegetal de a creşte în lungime - după ce a fost un moment oprit
pe tale ' ci~. num ai o mu ,1 . . C 'Jda-mşc/e mesa gere ale pnmavem
"1 t' rnp au înflorit Ş I a J'" , 1 prin înflorire, În sfârşit, Spânzul termină hora, sau inaugurează Începutul.
fmctele man pate. - ntre I " , fl entă: toate Ranunculacee e
II fl al den ota o noua m u ,... Hellsborus Niger (Trandafirul de Crăciun) aparţine iernii : celelalte plante dîn
(Aquilegia). Dar procesu _or or 11 . "regulate" adică simetrice În toate
. â n â acum aveau on , . ' această specie (Hellaborus foetidus şi H. Viridis) sunt plante sălbatice de primă­
pe care le-am escns pa, d revolutie) ' ele simulau cupe, stele, roţi, clopoţel
sensur ile (simetne radiala sau de . : ' , . ulând un bot, o cască sau alte vară. Vom vorbi despre ele mai târziu. Să spunem aici doar că la Hellaborus
-Id" şa se J11 vagmeaza, sun f I Niger, tipul Ranuneulaceelor este foarte modificat prin participarea naturii hiber-
etc. Dar floarea d e Ca aru . C rţ lor pl ăsmuitoare de acest er,
. . bil t lă Sub acţIUnea ' o e . . -
forme cu slmetne I a era . . rtea superioară şi part ea mfen oara nale la geneza sa.
.' - 1 I orizo ntal ŞI are pa . .
floarea se int inde in P anu " '1 egetale şi o apropie de legile am-
- d ă rteaza de legi le pur v . ..
diferite . A,eeas ta se in epa " .. dărusă se observă acest lucru la Nemţlşont -
malităţii. lncă ŞI mal clar d~cat ~a Cal • Ş , pe la Sfântul Ioan (Sânziene). Tufele RANUNCULACEELE MEDICINALE
de câmp (Delphinium) a caror mll onre mce turatc născute din forţele esti-
d ate Ş I foarte struc , .
Înalte, cu frunz ele foarte ec~p . I şi o oarecare mobilitate. Sepala sr- PULSA TILLA PRA TENSIS - Anemona sau Dediţelul
val e, poartă flori care prezl~ta f orme ammac ten găunos, În care se cufundă pro-
. . gineaza ŞI dev ine un pm , 1 ' Am menţionat deja că Dediţelul modifică puţin tipul general al Anemonel or,
tu ată În spatc se mva - f rrn ă de burduf. Aceasta P anta se
d ă t are de nectar in o a .. in sensul că frunzişul său se divizează până devine filifonn, denotând că elemen-
fund două .glande pr o ~ca o . ul intim , căci ca producc alcaloizi care li sunt
dcsehide ŞI astralulUl, rn ch lmlsm . " te apogeul estival al tlPUIUl tul aerian pătrunde mai bine planta. În consecinţă, locurile de predilecţie vor fi,
.. . multlplelc salc specll, es . , pentru această plantă de primăvară, pajiştile uscate, pantele pietroase, cu condiţia
ropru . - Acomtum, cu _ . - d stralitatea cosmica a atm os-
P - fl şte decă t atunci can a
Ranunculaceel or. E I nu m ore. ul i oa te fi văzut ca un proces vegetal, ca umiditatea iernii să nu lipsească încă. În timp ce celelalte Anemone Îşi deschid
.m CăC I an intr eg l' . corola spre soare, în ă lţând-o pe verticală, Pulsatilla o apleacă greoi sp re sol, sub
fetei atinge punCtul maxi .. . di I r iarna desfăşurarea sa vegetatlv- cte-
, . I I mineral ŞI ra ICU a , . forma unui elopot profund. Culoarea sa se Întunecă până la violet închis, aproape
eteric, care IŞI are 1'0 u I 1" vara şi fructificarea În timpul toam-
. " de: ltarea sa flora -astra a ,- negru. Sfera astrală a atm osferei nu se mulţumeşte deci să aereze , să volatili zeze
rică pnmavara, ez; o .'. . ăltimi şi În acelaşi timp se aduna m ea , pre-
nei , Aconitu/, planta care tinde sprc. ma, d forte "pIăsmuitoare" . Frunzele au un frunzişul ; ea vrea mai mult: scobind floarea , vrea să schiţeze În ea un soi de

zintă printre Ranunculacee un m~lm~mElc 'tul acvatic,umflător s-a retras În organ. Astralul este mai puternic în Pulsatilla decât În celelalte Anemone. Iată de
. . I
contur ŞI o ciz e are s n
st .ct determmata. , emen .
- '
rimă de loc in alta parte. ce ca este ma i veninoasă , şi în acelaşi timp , mai dotată cu proprietăţi medicinale.
_ ă dă tub erculoasa Ş' nu se exp Când procesul floral s-a epuizat, pedunculul se înalţă pe vertical ă , eliberat de
partea de jos, in ra aema " lllata''') şi formează o cască de un
. '. ntală (floare nereg . . gravitaţie, şi fructele devin akene împodobite cu un apendice acoperit cu pene,
Floarea unde spre onzo . 11) primeşte insecta polem zatoare,
- A omtum Nape us , care . '1 foarte aeriene.
albastru intens ( in c _ d e adaptează circumvoluţlUm or
, . 1 1 de sfăşuran u-se, s . , Acţiunea extraetelor de Pulsatilla se a dre sează inserţiei corpului astral în
trompa sugatoare a ~m~a 11 , .' A tă plantă toxică crcşte de prefennţa pc
glandel or de nectar din mtenorul el. ~~ase ietrişul silicos, peste pajiştile Înalte, organismul lich idelor, care este pătruns mai ales de corpul eteric , • şi mai ales
malul torenţilor care- şi rostogolesc ape II'. l'Acolo domneşte un ech ilibru arme- inserţiei corpului astral juvenil (primăvăratic) În sistemul ritmic şi în ritmurile
sub umbra uşoară a tufişunlor de pe ma -eal_. o dată cu C1ematis, vara se sexuale. Planta înllorită conţîne impulsuri care acţionează în general asupra sis-
. ~ . ,. .c între umezea a Ş I aer. .' temului ritmic şi asupra regiunii gen itale a sistemului metabolie. Fiinţele umane,
nios între lumma ŞI mtunen " ' 1 br tin lemnoasă are nevOie de mal
Înelină deja spre iarnă. Aceasta planta vo Ula, pu ,
187
186
cărora le este greu să- şi aerezc, să-şi astralizeze organismul lichid, şi de aseme-
nea să-I încălzească suficient ~ naturi le melancolice, in general feminine, - având CIMIFUOA RACEMOSA" - CIMIFUGA DEAMERICA
tendinţa de a izbucni in lacrimi, reprezintă o con stituţie deo sebit de accesibilă
CIMIFUGA FOETIDA .... _Cl'M'TC"'O
efectelor Pulsatillei. Şi nu e de loc uimitor, căci această plantă este, pe plan ve - 'ru. YI DE EUROPA _
getal, "pandantul" acestei constitu ţi i . În plus , PulsatiUa exercită o acţiune iritan- (Orba~t - Iarba (;jfhamlllj)
tă, de natură sulfurică şi inflamator ie, asupra pielii - dar mult mai slabă dec ât cele-
. Această plantă subţire şi înaltă cu
lalte Anemone şi decât anumite specii de Ranunculus. Anemonina şi proto- Infloreseen!ele sale foarte lung.' ,
anemonina sunt purt ăt orii vo latili ai acestei acţiuni. Au fost întrebuinţate uneori fo - d 1 I In
nna ~ urnânare, creşte în păduri de
Actaea spicata, Anemona nem orosa şi Ca ltha palustris pentru a crea abcese de fi- munte, In locuri umbroase urned .
xaţi e , t . , e ŞI
,OtuŞI destul de deschise spre lumină
In Europa, Asia, America de Nord '
Totul ' . .
m ţinuta sa exprimă tranzitia
ADONIS VERNALIS - Ruşcnţs de prim ăvsră
fortelor plăsmuitoare de primăva'ră
spre cele de vară. Ea urcă până la doi
Această plantă aparţine şi ea primăverii ; ca c aută un echilibru între solid- metn de sol cu frunzele bi
lichid pe de o parte, şi aerian-cal oric, pe de a l tă parte . Preferâ pajiştile uscate de . ' lpenate, cu
peţlOlul lung. Ciorchinele său flora!
pc coastele calcaroase, care se încălzesc repede. Din rizomul vivace ş i robu st se
foa~te.. alungit, născut din fortel~
naş te un frunzi ş extrem de divizat (în făşii subţiri ) care este încoronat printr-o
tulPIOIl, produce efectul
unuI. fu s cu
floare foarte mare, tcrm inal ă, de un galben limpede ş i luminos. Această floare
polen, căci învelişurile florale cad
pare a fi imaginea soa relui. dar 3 unui soare reflectat în sev ele apoase : ceea ce se
foarte devreme şi nu mai rămân decât
exprimă în această plantă este o putern ică coeziune între astral şi eteric.
stanunele. Mirosul florilor, proaspăt şi
În toate p ărţi le sale au fos t găsi te glucozide ca re acţionează asupra inimi i.
dUIc~ag, devine repede neplăcut
Inima este organul de mediere ş i de compensaţie între structura superioară şi cea
. a Ranunculaeee, influenţele lunii
inferioară a omului. Cea dint ăi , cu procesele sale distructive şi de mineralizare
ş~ ale, soarelui se unesc foarte armo.
poate fi considerată ca "hibernal ă ", cea de a doua , cu procesele sale de încălzire
0I0S. In consecinţă, găsim printre aeli-
şi co nstructive, ca "cst iva lă". Organi smul ritm ic acţi onează între cele două, în rit-
untle lor terapeutice şi dintre cele car
muri alternante; el este primăvăratic în inspiraţie (îndrepta t spre metabolism) şi se adresează sferei sexuale (unde rit~
autumnal in expira ţie (îndreptat spre procesele neuro-sc nzoriale), Prin in spiraţ ie, munle lunare sunt manifeste) ât .
corpul astral se leagă de corpul eteric; prin expiraţie el se separ ă din nou de aces- l ' , ca ŞI
ce. e .~are .lOfluen!ează sfera solară a
ta. Aceasta este s ituaţia la om . Adonis este aşezată în condiţi i analoage între cos- mrmn ŞI CIrculatia
mos ş i pământ, dar invers. Rădăcina puternică , Iloarea superbă, - purtătoare a Cimi!Uga .e~te apreciată ca
tuturor fortelor primăverii, - şi frunzişul care le leagă pe una de cealaltă, consti- remediu unpotriva amenoreei a dis - •
tuie o frumoasă imagine a ace stui lucru. Când organismul lichid al omului scapă me ' . ,
. noreci ŞI pentru a reduce uterul du _
de sub "domnia interioară" a soarelui, adică acţiunea inimii, când el se acu- ajută la reinserarea corpuhjj astr 1 .' pa o naştere, la activitatea sa ritmică Ea
mulează şi apare hidrop izia sau ascita, în special câ nd inima devine prea grasă, f . a m organele g ital - .
ost refulat puternic în timpul sareinii. eru e, dupa o naştere, - căci el a
Adonis este remediul cel mai indicat. Aşa cum uterul poate fi considerat ca o
inimă metamorfozată in regiunea inferioară, tot aşa Puls atiUa (Dedi ţel ul) este
•
intru-un fel Adonis-ul acestei regiuni inferioare, iar Adonisul este PulsatiUa
organismului median.

ea racemosa
inonim: Actaea spicata
188
189
 dinţii",
în fine, rădăcina de Bujor a fost folosită la tratamentul epilepsiei, Investigarea
spirituală a descoperit că, în epilepsie, constituenţii superiori sunt refulaţi de către
POEONlA OFFlCINALIS - Bujorul creier, care încetează a mai fi o oglindă pentru procesele conştienţei, "S tările
, " elemcntul cosmic al căldurii epileptice apar pentru că activitatea astrală din cap, fiind slăbită (acaparată in altă
- mal puternic ŞI " " parte), activitatea eterică este acolo anormal de încordată", Se ştie că, în general ,
'ci
AI , forţelc tcrestre urca ' fumun'lc apar în spccllle aSlaltce
- oşeşte ŞI par ' d rădăcinile acţionează asupra capului. în cazul Bujorului, rădăcina suferă o
acţioncază mai mult. Floarea se IUr f I Lăcrămioarei şi al TrandafirulUl, ar
cu frunzişul desracut; ele amintesc par um~ _ familia Ranunculaceclor sub forma stagnare eterică, Ea ar putea deci, în cazul indicat, să- şi exercite acţiunea asupra
sunt mai aspre. Vara careîncepe se ex.pnma In unui organism eteric care stagnează (cu constituenţii superiori) în materia fizică a
"bujorului", ' d d Alpi' îi plac pantele luminoas:, creierului.
Bujorul nostru îşi are pat:la la s~ Bueorul n~ poatc nega influcnţa ~mfla­
acoperitc de tufiŞ"."I, landcle dl~ ~ar:ei sal1 robuste ceva rustic, cu toate ca f,:,n-
ioare a elcmentulUl apos, care da ţmu t 'unghiular, Floarea sa se umfla cu CLEMATIS RECTA - Clematita luminoasa
. . t au un contur n - .' . .
zelc sale de mal multe on pena e I tul foliar se insinueaza aici ŞI se
. ' , 5 tale dar e emen . "d bl- " Această Clematis necăţărătosre, înaltă de aproximativ un metru, este o plan-
putere; în principIU ea ~rc P~'l d~ petale suplimcntare, F10arca c dcct u_ a '
transformă într-un numar varl~ I ' uit mai umflată, fixată, formata, aşa tă a verii. Ea urmează cursurile marilor fluvii , Elba , Vistula, Dunărea, conform
Dar această plantă este, începand cu frunza, r.A rul lumina şi căldura îi dau par- afinităţii generale a Ranunculaceelor pentru apă; în aceste regiuni ea caută dc
ăzute ant enor. e , tă preferinţă calcarul, pantele uscate şi acoperite cu tufişuri şi stâncile. Născută
m u sunt RanunculaceeI c v ' _ C '1' Ranunculacccic nu accep
cu n d I accasta tarm le, - dintr-un rizom noduros, ea oscilează între o consistenţă de erbacee şi una tem-
fumul, ceea ce este extre~ e rar ~ a le coace fructele. Bujorul depaşeşte
fortele căldurii să mtre m ele decat pentru noas ă; frunzele sale sunt opuse, pcnate simplu; ea se termină printr-o inflo-
ca ,
rescenţă cu flori numeroase, aeriene şi mirositoare. Creşterea, oprită în floare ,
puţin această limit.ă ~ _ . _ ::..- ..' __ - -::-p~ t=;;
Rădăcina menta sa fie examInata, ~~-=; _~'"~~ continuă în stilurile lungi şi stufoase care persistă pe fruc t. Florile, cu patru petale ,

flă sub formă de tubercul sau " _' " , .~~_ -"""I ;:"~ sunt de un alb frumos,
Se um ' are _ ~,~-",m
.' 'a un miros slab aromatlC c ~ :;111, >. '<~~l Să încercăm, în imaginaţie , să metam orfozăm Pulsatilla, plantă vernală, în
nap ŞI I , • T O le-~:iif< ' >',l;' ~
este foarte neobişnUIt m fami le, '1$ r., l ~\ 1 Clematis recta , plantă estivală, Planta va deveni mai terestră , mai fermă, mai stu-

gen
dă grecească povesteşte că
,
t I divin il vindecase cu
Peon,
,~1,
~I~ . I ~~i~~.
",y,' '~\l~;
foasă ; inflorescenţa va fi mai înaltă, mai destinsă, mai liberă. Principiul umfl ător
va fi mai puternic şi va provoca erupţii cutanatc şi vczicule. Va putea să servească
terapeu u ' .. ." ,ţ'll ?/'l\~~
această rădăcină pc Pluton, zeul lurnn ~' r>':i!lI~~~ la provocarea inllamaţiilor terapeutice, artificiale. Dar, aşa cum Pulsatilla este un
Y.j \\',.'\t': remediu pentru sfera genitală feminină, tot aşa Ciematis recta este utilizată de
subterane. . . ra ii
Acţiunea terapeutică a Paeomel se )~ Homeopatie pentru a combate afecţiunile genitale masculine, Menţionăm aici
adresează organismulUI hchidcl~r, pe ,~ orchita, epididimita, inflamaţiile testiculelor, indurarea lor, Organele sexuale fc-
ordone ază şi-l stăpaneşte m~ sunt mai apropiate de sistemul,.ritmic, iar cele masculme mai apropiate de
care- I . '
datorită sufletului şi spiritului. ,atu:~1 cel metabolic. Rudolf Steiner a vorbit, în legătură cu primele, de "inimă", iar în
când acest organism s-a sustras nnp ,~ legătură cu celelalte, de "metabolismul accesoriu". în primele domnesc forţe cos-
surilor corpului eteric (Iume~ hmllnll mice periferice; în următoarele, forţele telurice de disoluţie. Armopizarca forţelor
cosmice) şi este supus gravltaţICl:. dc lunare cu cele solare este, am mai spus-o, unul dintre principiile familiei
de şi apariţia cdemului sau ascltel. Ranunculaceelor. Este ceea ce permite procesului foliar (ritmic şi solar) să se
î:potriVa acestor m~l~d.ii, Rud~lf insinueze rară greutate în sfera florală, care este lunară prin ritmurile sale rcpro-
Steiner a indicat, rădacma de Bu)or ducătoare. Acest echilibru este mai ritmic în plantele de primăvară şi mai rneta-
bolic in cele de vară; mai cosmic la primele, mai terestru la celelalte.
asociată cu Schinel. ,', .
O veche prescripţie a Bu)orulul. ,. I anismul ui superior; într-un timp
. id sau convulsII a e org - "1 teau
copiilor sufennzl e spasme _ ' B ' la gâtui copiilor carora e cre ş
era folosit, atâmându-se râdacma de uj or 191
190
 nie în toată planta, orientează chimismul spre producerea de alealoizi. Aconitul
ACONITUM NAPELLUS - Omagulalbastru este planta cea mai toxică din întreaga familie a Ranunculaceelor. Aconitina este
una dintre cele mai periculoase substanţe cunoscute.
Trebuie să înţelegem fiecare plantă plasată în fala aner-planului unui anumit
Din Vosgi, din munţii pădurca
peisaj, care exprimă colaborarea anumitor entităţi terestre şi cosmice bine deter-
Neagră, munţii Boemiei şi din, Alpi
minate; căci datorită forţelor acestui arier-plan îşi formează ea propria sa entitate
(între 1.000-2.000 m) , dar răsyandlt,
dinamică şi, plecând de aici, +' forma şi substanţa sa fizică . Când se scoate un
în specii înrudite, pe toata ~ona
remediu din planta respectivă, acesta nu are legătură uniformă cu tot organismul
tempe-rată scptentrională, Acomtum
omenesc, ci acţionează intr-un mod diferenţiat asupra unui anumit domeniu
Napellus a coborât de-a lungul nu:
organic sau asupra altuia, - ele fiind intrucâtva "peisajele interioare" ale entităţii
viilor până în câmpie; el a tr~bu~~:a
umane. Sunt, într-un anumit sens, rel1exele inversate ale peisajelor exterioare care
rămână, ici şi col o , ca "relicv ă a
fac să se nască această plantă. Astfel se poate vorbi de un "dorneniu-Aconit" în
erei glaeiare. Cu predilccţia sa pen-
corpul uman, atunci când se administrează destul de mult timp doze mici dintr-un
tru malurile râuleţelor, pentru
extract de Aconit, de exemplu pentru a se obţine un test farmacologie . lată despre
canalele de irigaţie, se arată a fi o
ce e vorba:
adcvărată Ranunculaeee , avidâ de
Corpul astral, în sistemul cefalic şi neuro-senzorial, este smuls raportului său
pământ umed şi de aer luminos. Dat
normal şi sănătos cu substraturile corporale, în ceea ce priveşte percepţia şi sen-
fiind
11
faptul că locurile sale preferate
. y
zaţia lumii exterioare. EI este prea adânc scufundat în procesele organice ale accs-
sunt la alt itudine (unde primăvara
tui sistem, de care ar trebui să se elibereze. Începem să avem atunci ameţeli,
durează mai mult timp decât p~
nervul trigemen (care prin preparare seamănă curios de mult cu o floare de
_ ii) , vom putea gâsi. Acomt
camp" . _ Aconit) devine dureros. Pupila oscilează între dilatare şi reducţie, luptând pentru
mflorit în iulie, august ŞI chiar m
a regla intrarea luminii. Conjunctivele se inl1amează . Auzul şi mirosul devin
septembrie. , . hipersensibile. Organele de simţ, care n-ar trebui să se auto-perceapă-ci doar să
Cu forma sa strict ordonata ŞI
perceapă lumea exterioară care le înconjoară şi să o filtreze prin ele (cu o dezin-
bine determinată, cu casca sa de un
teresare completă), pierd această dezinteresare şi încep să se simtă pc ele însele
albastru violet, eu vizieră, Acomtul:
dureroase, inflamându-se, Capul se încălzeşte brusc şi căldura iradiaz ă în corpul
prin floarea sa, dă impresi~ ~el
intreg. Apare o mare nevoie de somn, dureri eefalice; organele nervoase primesc
comori de energie concentrata ŞI de
şi ele o viaţă proprie, când de fapt n-ar trebui decăt să servească activităţii per-
rezistenţă, un meterez de concen- 1 '1' t Mare parte din forţele sale
. _, tr' , tendmţelor vo alt izan e. . ceptive. Apar dureri în nervii măduvei spinării, mai ales in nervul sciatic. Pe
tratie serioasa impo Iva ă dă . - umflata' In form ă de nap, din carc
, ~ ;- '" t -O ra acina l' traectul digestiv se observă că gura este când uscată, când inundată cu salivă.
vitale el le păstreaza ca rezerva ~n r I _, la un metru şi jumătate. Frunzele
, 'It drept ŞI sIgur de c , pana . l Mucoasa gâtului se inl1amează; la acestea se adaugă un catar al stomacului şi al
iese pentru a se ma ţa, . "1 cea ce accentuează vernca .
, făsii i t radtante sunt sest e, C . intestinului. În sistemul circulator arc loc o accelerare a pulsului, o duri ficare a
sale, decupate in aş" mgus c, 11 l ' _ alta' la fel cu toate că e lung ŞI bogat.
_ . difici SpIcul ora se m . , . - pereţilor arteriali, Irigarea sanguină a organelor e dezorganizată, capilarele sunt
itatea mtregulUl e I le1U: _ lan ori tai şi adoptă, în eonsecmţa, o prea irigate şi sângerează. Rezultă de aici, în plărnân, o puternică senzaţie oprc-
nteaza pe un P an onzon . .
Dar fiecare floare se one _ ltă verticală pentru a se invagma ŞI
. - P 1 rioară se ma ţa pe ' sivă, cu asfixie. Organismul inferior s-ar putea spune că debordează, invadează
simetrie bllaterala. eta a supe . d tai rămân aplicate (celelalte
- 1 d ' lande supenoare c noe . partea superioară a organismului, de unde apar valuri de frig' şi de căldură,
a forma o cască . Ce c oua g _ _ . teri I căşti; intr-un început dc spi-
, I d e eurbeaza in tn enoru . . ultimele provocând transpiraţii.
se atrofiaza). Aceste g an es Bondarului vizitator. Capsulele seci contin lată de ce Aconitul poate fi un"remediu cauzal" pretutindeni unde e important
rală care primeşte capul ŞI trompa
a se fortifica organismul superior in raport cu cel inferior, când primul a suferit
seminţe negre cu trei aripioare. . _ . trunchi lateral care se uml1ă la
_ .' ădă ina puternIca ermte un ' prea grav inl1uenţele exterioare, de exemplu în caz de răceală. Aconitul poate fi
In acelaşi ump, ra CI , . _ . doua va regenera, anul urma-
_ . " .' . a rădacma moare lar a . . un remediu în caz de gripă, de inflamare a plămânilor, în anumite forme de
rândul sau; mal tarzru, pnm . ntul pc visţs sa rad/culara. reumatism şi în inflamaţia nervilor.
tor, întreaga plantă. Acomtul pun~ ~eel accc sa înl10rire şi se condensează puter-
Astralitatea, care se manifestă in bogata . 193
192
 lichid al o lui .
mu OI; pnn această plantă el poate ti tonifiar e: .
HELLEBORUS NIGER - Trandafirul de Crăciun ceea ce provoacă secreţia lichid' S b ' ' . lat ŞI, la S!arŞIt, comprimat
• . . a. e o serva o ridic . .. '
mame a diurezei (ca la Digital') . are a prestunn sanguine o
' a , congestIa sanguin' - l' . '
Helleborus niger creşte spontan în Alpii orientali, mai ales pe versantul sudic; a Ie maduvei spinării diminua l' hidulm a a mve Işunlor creierului şi
• ' rea IC idului cef I h idi , .
el se dezvoltă la altitudini mijlocii, pc pantele calcaroase cu tufişuri, cele umede, zumzet m urechi, ameţeli; aceste sim torne .a ~r~, 1, lan, largirea pupilelor,
dar pietroase. Pe solul proaspăt şi umed, uşor umbros, e reţinut de către un rizom Medicina homeopalică a încercat să vinde pot ti mtovaraşltc de eXCItaţie psihică.
robust care nu permite frunzelor tari şi persistente, cu diviziune digitală, să se purice, pe de o parte, şi simptom I . ce.cu Helleborus sechelele nefritei pur-
înalţe. , .Rudolf Steiner a dat plantei ~e~I;::,~%~gJale, pe altă. parte. .
Ritmul vital al acestei plante se revoltă împotriva ritmului dinamic al anului F ăcând acest lucru el a atras at ti Un nou ro1. in tratamentul cancerului
, eu la esupra " ti . .. .
terestru. Ea înfloreşte când toată viaţa vegetală din jurul ci s-a refugiat în seminţe talc, care se împotriveşte cu înc ă ăţâ . an I~tmunlor acestei plante vege-
şi în rădăcini. Floarea sa mare şi de un alb pur înfloreşte în plină iarnă, când lumii plantelor. Hellehoru '" apa nare ,ntmunlor normale ale anului şi ale
' . s IŞI Impregneaz.a frunz l . hi
astralitatea cosmică îşi exercită cel mai puţin acţiunea asupra pământului. mcele fOrţe vitale ale rădăcinii saI e (d '. . .e e ŞI C Iar floarea cu puter-
Impulsurile astrale ale Helleborus-ului Niger sunt deci in contrast cu forţele Există Un reflex inversat al a' .tu . e aICI perSlstenţa frunzeIor şi a sepalelor).
astrale normale care domnesc in toiul verii. Anotimpul său nu e cel al Sf. Ioan, ci ' . ces I proces la om tu . - .
rusmului superior normale tru ' ,a nCI cand Impulsurile orga-
. , pen geneza organ I .
cel al Crăciunului. mvadează organismul inferio ' .e Or senzonale de tipul urechii
Dată fiind această anomalie a infloririi, elementul astral este aici mult mai
• r, care raspunde pnn p d '
m care erericu] se sustrage (anti di rocese e creştere anormală
. an Hen mţă) ordi I I '
puţin devitalizant ca de obicei. Floarea petrece în cazul formării unui carei rne e or astral ului. Acest proces se
, arcmom Sub a tul .
graţios aplccată, aibă ca zăpada, nu aseamană cu Vâscul pe care Rud If S· . spec terapeulIc , Helleborus se
moare în intregime, ci supravieţuieşte tr ' o tcincr l-a intr d .
atamentul cancerului. Dar nu v '. ' . o us pentru prima dată în
prin sepalelc sale, care se măresc şi om msista arci asupra acestui subiect.
persistă până primăvara, ca un ade-
vărat complex foliar.
În rădăcina ci se găsesc mai ales
glucozide şi saponine care acţionează
asupra inimii; ele sunt de aceeaşi
natură ca Digitala şi Strofantina.
Asemenea substanţe - am mai expus
acest lucru şi in alte capitole ale cărţii,
- apar în plantele la care sfera astrală,
in timpul înfloririi, se cufundă prea
profund în structurile eterice (forţe
plăsrnuitoare), dar fără a pătrunde
până în fizic, - ceea ce ar antrena for-
marea alcaloizilor. lată de ce gluco-
zidele, care sunt legate de zaharuri, r ămân în circuitul lichid al sevelor vegetale şi
nu sunt precipitate, ca alcaloizii, sub formă salină sau minerală . De asemenea, ele
nu con(in azot, dat fiind faptul că ele nu rezultă dintr-o fărârniţare sau devitalizare •
a albuminelor. Ranunculaceele prea puternic dominate de lichid (sau de maleabil)
şi de forţele eterice care există in acest mediu. nu tind spre formarea alcaloiziJor,
ca reprezentantele lor mai estivalc, in special Aconitul. În ge-neral, ele nu sunt
"otrăvite" decât până la stadiul de glucozide.
Acţiunea terapeutică a Helleborus-ului Niger se adresează organismului

194
195
 ROZACEELE

Nobilă măsură Într-o pertectă plenitudine

"Tipul" ce-şi desfăşoară variantele în familia Rozaceelor posedă în acelaşi

timp n abundenţă generoasă şi o strictă forţă "pl ăsmuitoare". Printre Rozacee,
chiar şi cea mai umilă buruiană manifestă vizibil o minunată armonie intre
jocurile libere ale formei şi ale materiei, ceea ce incântă simtul nostru estetic.
Această armonie care planează in jurul oricărei Rozaeee permite oricărui obser-
vator sensibil să determine imediat apartenenţa la această familie, chiar dacă plan -
ta ii este necunoscută, intâlnită intr-o călătorie sau intr-o grădină botanică. Cu
mult inainte ca inteligenţa raţional ă să- şi fi spus cuvântul după examenul detali-
ilor sensibilcale plantei, simţul intern şi misterios al total ităţilor a perceput impre-
sia morală, tonalitatea, ca să zicem aşa, comună tuturor "melodiilor" care sunt
aceste plante inrudite cu Trandafirul. Fie că avem în faţa ochilor, pc o pajişte, gal -
benul luminos al florilor de Potentilla (Scârnitoare), superbcle frunze argintate şi
decupate de Coada-Racului, pc malul unui eleşteu sau pc o grămadă de pietre ude,
arcul îndrăzneţ al unei tulpini de mărăcine, graţia tăcută a unui Măceş (Rosa ca-
nina), forţa infocată a unui Scoruş, măreţia unui Cireş înllorit, gestul aplecat şi
dăruitor al unui mic Măr ce-şi oferă fructele toamna, - pretutindeni impresia pro-
dusă este cea a unei extraordinare plenitudini fluide care, totuşi, nu exclude nicio -
dată nici măsura şi nici fonna, şi rămâne. în consecinţă, absolut sănătoasă.
Nu ne vom aştepta deci de la o asemenea familie la intervenţii excesive ale
sferei astrale, care ar putea conduce la formarea otrăvurilor. Păstrarea in rezervă
a substanţe lor sau a apei, specifice plantelor grase, - forma se ineaeă atunci in
materie, - lipseşte aici, tot aşa de radical ca şi parazitismul, legat de slăbiciunea
rădăcinilor, - întreaga materiee atunci devorată de Doare şi trebuie, În consecinţă,
să fie împrumutată de la alte fiinţe vii . Printre Rozacee nu vom găsi plante acva-
tiee şi cititorul va inţelege cu uşurinţă pentru ce. Rozaeeele sunt întotdeauna rno-
delate conform unei forme stricte, dar acestei forme nu-i lipseşte niciodată sub-
stanţa pentru a se realiza. Ele se înrădăcinează cu forţă în pământ, furnizor de
materie. Dar prin minunatele şi numeroasele lor flori , ele se deschid şi cosmosu-
lui, care le trimite această bogăţie, şi primesc de la el forţe pe care le includ in
fructele lor de toate felurile, - fructe, pline de substanţă, armonioase şi pre-
tenţioase pentru fiinţele terestre. Fiinţa lor intimă poate să se rezume intr-o "for-

196
197
 elementul foliar în ea, se ornează cu un caliciu dublu, în care cercul inferior de
mulă lapidară": "virtute şi ~enerozi~a~e". _ şi impulsul-materie (în sensul lui sepale derivă din stipule, iar cercul superior, din frunze propriu-zise. Axa cauli-
Aici armonia dintre Impulsu - orrna lui "ludic" al spiritualului; tipul nu nară (tulpina) este adesea antrenată până la floare şi înconjoară ovarul, care pare
, - f rt larg mstmctu UI Od
S chiller) deschide un carnp oa c . I fundamental ' afară de cele 2.00 e atunci a fi "infer", prin faptul că petalele se formează deasupra lui. Astfel , ele-
~ ' .ezc motlVU ' . ătil
se mulţumeşte doar sa-şI van , _ oape la inlinit valul varietăţi or mente mai putin , înalte, mai terestre, se insinuează în florile Rozaecelor. Aceste ,
.. t _ ci lasă sa creasca apr
specn cunoscu c, . . flori îşi exprimă fiinţa lor esenţială în aerul înconjurător, sub formă de parfumuri
. R . de mure) .d . ' nCI
(Tranda firi, Meri, ugi . diţii de dezvoltarc - ŞI e aici, pn - (Prunul, Circşul, Scoruşul, Tăvalga, Mărul, Părul, Păducelul etc.) . Trandafirul
~ ' - cele mal bune con 1 ~ . ~ -astă
Rozaceele lŞl gasesc -x . emisferci nordice, caci m ace emană cel mai perfect dintre aceste parfumuri. Se vede aici că un puternic dome-
. - na tempera~ a . .
pala arie de răspăndlre - in zo. . t tru (eterul căldurii, luminii, al chirnis- niu astral vrea să se unească în infloreseenţă cu eterieul plantei verzi. Dar nici aici
ulUi etenc eres I
zonă diferitele forţe aIe corp l e l e sunt legate (focul, aeru , apa, regulile măsurii nu sunt niciodată înfrânte. Nu există o violenţă făcută etericului
ii) . 1 entele natura e car - - sc
mului şi al vieţii ŞI e em Lmai rmonios În această zona se gase de către astral; acesta nu ia supremaţia, ceea ce ar fi putut conduce la formarea
- - oduleemala ,. .
pământul), colaboreaza m m . . _ forţele plăsmuitoare ale zonei polare, care otrăvurilor, în special a alealoizilor. Corpul eteric al plantei rămâne constant "la
echilibrate, într-o compensaţIe nimica, C nele materializante ale Tropieclor, care înălţime", - el rezistă asaltului astral. Câteodată acest eteric se concentrează în
" ' ântuiui ŞI 10 . ite
este "regiunea-cap a pam ' . . : ânt Tipul familiei noastre nu tnrru e ţepi sau spini; el păstrează adesea forţe libere care n-au fost devorate de creşterea
· , ,, acehuaşi pama . . t
sunt "regiunea metabo1Ica a ._ .' _ . lţi unde dinamismul etenc es e vegetativă; iată de ce medicamentele extrase din aceste plante sunt capabile de a
.. - I Nord ŞI m munţu ma , . t d
decât câteva specn in mare .e . ăsi Saxifragcle care sunt, din pune _ . e stimula puternic organismul eteric al omului, de a-I vitaliza.
cam acelaşi. În aceste reglUm vom (g dea volumul Il al acestei Lucran).
. Rozacecle a se ve . I
vedere botanic, înrudite cu d _ tâlneşte Le guminoascle, care-i sunt ŞI ee
Acest tip radiază şi spre sud , un e In _ (Chrysobalaneel e). Dar acestea sunt Procese ale zahărului, ale taninului şi ale cianogenului
- - tr o directie contrara ., l'
înrudite, cu toate ca m - " . tăt spatială cât şi spintua a.
doar contacte; zona temperata este patna salt' a ai leg' ată de pământ decât cea a Intervenţia intensă a sferei astrale în domeniul florilor incită organismul
lor este mu 10 - - t
Fiinţa vegetală a R ozacee . . I dent) Acestea locuiau pc un paman lichid să secrete nectar din abundenţă. Rozaeeele se remarcă, în mod deosebit,
d pltolu prece . '1
Ranunculaceelor (a se ve ca ca idit t licăr este încă un vestigiu al legi or printr-un proces-zahăr hipertrofiat care le face capabile de a forma sueuri zaharate
- d' 1 spre unu lac . '
mult mai apds. In ten inţa or rbit în capitolele mtroductlve. abundente, cu care îşi umflă bacelc şi fructele. Prin aceasta ele reprezintă cea mai
L ' despre care am vo , - I
care domneau pe Vechea una, . bi d spre unirea lor puternică cu pamantu , mare familie de arbori şi arbuşti cu fructe , cel puţin pentru zona temperată, şi sub
Ceea ce mărturiseşte cel mal mc c d > ' arborescente, _ facultate care acest raport nici o altă familie nu I~ poate egala (ele nu ar putea fi comparate decât
Rozaceele de a evcm .
este facultatea pe care o au . bore înseamnă a primi în sine natura cu Myrtaceele, de la Tropice). Fraga, Zmeura, Mura, Mălina, Circaşa, fructul
l r A devem ar · • fi
lipsea total Ranuncu Iacee o . . planta se durifică , este mtr-un e Măccşului, Sorbul, Seoruşa, Coama, Moşmoana, Mărul, Para, Gutuia, Caisa,
danatea pnn care · . " (R
minerală; lemnul este mO. x , rborcle este, în fond, pământ "evagmat , :
1
Piersiea, Migdala, Corcoduşa, Pruncie de toate speciile, - ce nenumărate varietăţi,
modalitatea ci de a devem ml~cralad~bi nuit în regiunea-rădăcină între planta ŞI care se repetă în interiorul fiecărei specii. Să adăugăm, în ceea ce priveşte fructele
Steiner). Ceea ce se petrece m mo cu un etaj mai sus. Pe un arbore, frunzele ŞI tropicale, Ikako, zisă "planta cu faguri de miere".
P ământ pentru arbore, se transpune
. d ă cum malta pese
_ ar! nasc din pământ (Rudolf Stemer Puterea de a produce zahăr din abundenţă, este deci una din caracteristicile
florile se nasc dm lemn, up . ii) esenţiale ale tipului. Acest zahăr nu mai arc nici o semnificaţie pentru plantă,
.l în diverse ocaZIl . . EI
a insistat asupra acestUi ucru, . modul de viaţă a Rozaceelor tipice. c se deoarece el e secretat şi curge în lume. El dispare o dată CII fructul ce cade, şi care
Să cercetăm acum forma ŞI t gratie formate cu clantate, îşi eliberează seminţele prin putrezire. .~
. F ele decupa e cu " .
înrădăcinează cu vigoare. run.".. i enaţia cu foliole înguste; fiecare specie Rozaceea se străduieşte să formeze zahăr, dar materia zaharată, o dată pro-
alternează între tendmţa rotunJlfll Ş _p ti doi poli. Cel mai adesea, frun- dusă, nu mai înseamnă nimic pentru ca.
. l' d eehlhbru între aceş - d d '
propune o nouă tormu a e . ă sunt însotite, la dreapta şi la stanga, e ou~ Cu toate acestea, acest proces-zahăr poate fi considerat şi sub un unghi dife-
zele de Rozacee care les din tulpm , fi o reminiscentă a cclor doua rit: în coaja rădăcinii multor Rozacee (Măr, Cireş, Prun) s-a descoperit o substanţă
. . .. (sti ulc) care par a ' .-
mici frunze mai pnmltlve s ip '. . supraabundent, se ehbereaza ciudată, Phloridzina, care, injeetată omului, îl transformă într-o Rozacee, sub anu-
fl I tot mal bogat, uneon . . I
eotiledoane. Un proce~ ora -Ic de hi ervcgetal, adică de astral-anuna , cu mite raporturi; căci riniehiul devine atunci permeabil la zahăr, care nu mai este
de sistemul foliar, legand Rozacedc~e. _ 1 Plega de mineral. Adesea, floarea atrage reţinut în sânge; el il Iasă să se scurgă cu urina. Dar numai o plantă poate să se
SUl-fă acma e
aceeaşi putere cu care prcce
198 199
 insolubil ă atât timp cât ne întreb- . -
dezinteresez într-o asemenea măsură de zahăr; omul găseşte în zahăr un impor-
găsit acest scop, nici de ce o plan:;\:d:~ scop plantel~ produc taninuri? Nu s-a
prostesc ar fi să spunem că M p c mal puţin ŞI alta mai mult, Tot atât de
tant instrument pentru a-şi încorpora Eul. Pentru om, Eul este un constiluent intra-
e
area Neagră este ratiun
corporal, încarnat; pentru plantă, el este eXlra-corporal, cosmic, niciodată încar-
izvorăşte dm Munţii Pădurea Nea _
. _ .
_ t- ea pentru care Dunărea
formării taninului EI izvo _ t gr~, pc cat de prostesc este să atribuim un scop
nat. Astfcl ea poate să elimine în exterior zahărul fără a renunţa la existen\3 sa; raş e pur ŞI SImplu din natura 1 t i N ' "
nu produce aşa ceva). Să urm _ d . . ..
.
lucrul imposibil pentru om. Oiabetul zah arat se datorează unei slăbiciuni a Eului,
p an e or. ( ICI un alt regn
"cum" şi de a găsi locul unde :matu e~l , ~1.alcl , sfatul lUI Goethe, de a căuta acel
aşa cum a arătat Rudolf Steiner de multe ori. este gogoaşa vegera/ă.
ra msaşl rezolvă enigm . .
Când încercăm să determinăm legile numericc care domină arhitectura flo- a. pentru tanm acest loc
rilor de Rozacee, se ajunge pentru periant (înveliş floral) la următoarele: caliciul Gogoaşele sunt organele cele mai bo - . . - .,
Sunt creaţiile plantei; corpul forţelo lă ga~e m tamn din mtreg regnul vegetal.
arc 5 sepale, sau de două ori 5; corola are în general 5 petale. Dar mulţimea de
modelează şi
_. _ ' r p smunoare ale v g taI I . I
stamine şi de carpele nu arc un număr fix. Carpelele (pistilul) cresc pe un recep- regasim in aceste excreseente un ecou al 1'1 . e e u UI e
tacul comun, puţin bombat , uneori eoncav, care înconjoară seminţele ce se matu- parte , ele participă la natur; inseet . al _egr or ~peclel care le poartă. Pe de altă
ţe
rizează ca un al doilea inveliş şi care devine cămos, se umflă, producând bace sau
"1
sutun e vegetale, provoacă el carei vemn înţepătu
fenomenul: _ deci
w'

ş~ •

' .. _ ra ou, mtroduse in

Se naşte pe plantă un fel de f t _ ." ' participă la o patnmdere astrală.
false fructe zemoase. Astfel, regiunea situată sub floare colaborează la formarea
aICI cu ochii cum colaborează eteri I
. . ruc , a Carul sămânţă e un ge .
rmene animal, Se vede
fructului, dar asta, in diferite grade , de unde clasificarea în grupuri: ,. cu cu astralul - de fapt b d
Spirstelc, cu norii lor de flori uşoare, mirositoare, poartă pe un receptacul plat st ram, actionând
. asupra cterincu1" UI propnu al pl tei Ee vor -a espre un astral
numeroase carpele separate care devin eapsule seci. Elementul aerian predomină. formează o abundentă produc'; de tani an el. xact m acest punct se
' r- e e tanm.
Rosele, care cuprind, în afară de Trandafir, diverşi Măce şi, Zmeura, Fragi i, . O acaam urmărit-" cu atenţie ceea ce a preced .
Sorbul, diferitele Potentilla, divcrselc spccii de Geum, Turtiţa-mare, Sorbcstrca, rezultatul investigaţiei spiritual . _ . at, putem fi apţi să înţelegem
e. m producţia n ormală d ta ' (
Creţişoara etc., au deja tendinţa să-şi rcunească nenumăratcle carpele şi să facă geneza acestei substanţe se datorează tot ' fl . e . mn fără insectă),
b m ucnţer astralc asupra etericului ve-
reccptaculul cămos. Acest grup formează plante erbacce sau arbuşti, adesea
getal , dar de data aceasta nu ma'
I e vor a de un astral străi I
animal . E vorba despre fiinţa astrală ro ri
. '
. . am p:ntei, legat de un
spinoşi; ci poartă bace-false , care nu devin însă pomi . lucru, periferică, cosmică Aceasta _ . p p ~ plantei, ŞI care ramâne, ştim acest
Pomaeee1e, nu produc decât două până la cinci carpele, coalesccntc cu rcccp-
_ acţiona în plantă . AcId U I tarnc
. IŞI creeaza cu acidul tani .
taculul şi cu partea de jos a scpalelor. Această tendinţă spre unificare este paralelă care poate . se mterpune
. ' 'c, Iun
d instrument prin
a oare, mtre sfera astrală şi corp I t ' ( ' un re e p aeentă medi-
ca I
cu arboreseenl : Gutuiul, Păducelul, Seoruşul, Mărul, Părul, Moşmonul etc. Mai •
a t acizilor tanici se bazează ~ e enc. Dupa Rudol f Steiner, acţiunea curativă
putem adăuga Prunstelc. care includ diverse specii de Prun, Piersicul, Migdalul ,
a
. pe torţa acestora de a fac tII .
Caisul. Aici rămâne doar o singură carpclă; ea se înconjoară de coaja aspră a sâm- unirea cu etericul). e as ra u mal receptiv la
burelui. În jurul acestui sâmbure creşte, ineepând cu receptacululfloral, contopit De aici rezultă că
vom găsi mult tanin la I .
p ~tele care au un puternic proces
cu caliciul , carnea zaharată a fructului-fals. Dintr-o singură rJdăeină creşte, floral, de exemplu la Rozaeee Le '
a cele care trebuie să srnulaă ŞI irtacce etc. ŞI mai ales
' gumtnoasc Encacee . M' .
întrucâtva, o singură pajişte de plante erbacee, constituind o unitate superioară: I .
"
ga pnntr-o lupta puternică uI I
orgarnsm eterico-vegetal pute ' . proces or tloral unui
Astfel progresează tipul Rozaceelor, de la buruiana modcstă până la arborele
arborele. tre: Nufărul, Cornarum palustr;uc aşa cI~ e cazul la plantele acvatice sau palus-
M, ang ierul Se poate î ţel
maicstuoS, dominându-şi şi organizându-şi din ce în ce mai mult bogăţia.
Pe
di
mţa acestor plante de a absorbia,I acru,I eleme
d
nege. , e asemenea ten-
ement al astralului
această calc, el îşi încorporcază tot mai mult forţele terestre, dar în acelaşi timpii, o au taninurile de a face rnateriil . . U1, - ŞI facultatea pe care

dăruie din plin pământului darurile cele mai preţioase: fragi pcntru C2E (tăbăcirea pieilor). I e animale im
I e, de a le păstra forma
pu t rescribil
trandafiri pentru indrăgostiţi,dar şi mărul
E9!tt:U Adam şi
Eva cu scopul de a-i . Pătrunderea astral ului impune întotdeauna ni limi . •.
onentează creşterea spre alte ţelu . C flori şte Imite vreţn vegetative; ea
&e din Paradis pe pământ. mineralul, dobândeşte mai m ltă 10 onrc, de exemplu) şi, de aici, polul opus
~ecareprantă este un artist, care nu creează numai o formă, ci şi materia care u a greutate' o bogată prod ti d
însoţită adesea de solidificare: d d .fi '
_ . '
o va umple. Trebuie deci, pentru a ne conforma realităţii, să ne preocupăm şi de uc pe e tanin este
modalităţile chimismului. Am vorbit tocmai despre procesul-zahăr, atât de accen- deosebit de tari şi imputrescibile, e un icare: se cunosc astfel esenţe de lemn

tuat la Rozacec . Să vedem acum procesul-ranin. Studiind Rozaceele mai a are

hidric. În numeroase specii ~a' U; f:no~en fo~e interesant,
.
procesul cian-
Rozaceele sunt foarte bogate in tanin , mai ales speciile care cresc pe soiurile ~ 1 a esIn sâmburii fructelor noastre sau cei ai
umede. Enigma formării taninurilor a preocupat mult timp pc savanţi. Ea rămâne
201
200

7
 - sunt purtătorii un or funcţii absolut d . , .
Stciner a dezvăluit anumite feno me efu
migdalelor am are, se găsesc
glucozide care izolează
acidul cia nh idric sau prusic. " e Iemente " ,m plantă, animal i în om cne
lermmate ITI sanul materiei vii. Rud olf
ndamentale c are exp lilea- rolul ace stor
La anumiţi pruni acest proce s are loc şi În frunză sau În scoarţă (Prunus lauro-
. '
elementului viu" Să me ţi ş_ . .' el a maugurat astfel o adevărată "chimic
cerase us, prunus padus) . A găsi
un " scop" În acest fenomen. În actuale condiţiile . _ , . n tonam aICI doar fa tul _ .
graţie caruta lumea formelor eter 1- . P ca oxigenul este instrumentul
t a
ale pământului, nu poatc li pos ib il. Trebuie să
ne reprezentâm devenirea pl antei
~.
d t . _. ICC P ă smui toare poate s ă
~a ~e ~asca
- -
şi
noa.' lfe a regnurilor sale naturale cum aaşa lăcut·o,
de exemplu, RudolfSteiner onta .azotuIUl, astralul este cel care o _ _ e
că ile oxigenului, găsim etericul: urrn â p :te sa patrunda panam fizic . Urmând
in fizic . Iar

În cartea sa "ştiinţa ocultă". Am arătat deja că, În această optică. părnântul nostru găsi astralul.
"creaţii". interesează seamă
' and in orgam sm pc cele .ale azotului, vom
actual a fost precedat de alte Cea care ne mai cu aici
este ultima, vechea Lună. Aceasta a zămislit trei regnuri naturale , care sunt Regnul fiinţelor sem i-animale, semi-ve
getale de pe vechea Lună, tiind semi
Întrucâtv a nişteetape intermediare Între ce le 4 regnuri ale noastre, dar având ceva
etence, semi-astrale aveau alte I ..
_ '
normala actuală. La plantele
re aţn cu azotul d ' -
pri m itiv: unul era interm ediar intre animal om, şi celălalt
Între vegetal animal, şi _ '1
stan e trecute ale universului vo
_
care au pastrat ase
_ .
eeat cele pe care le are planta
' menea re aţu rudimentare cu
I ..
ult imul, În line , Între mineral şi plantă. . ' m gasI procese az tat
o _ e neo işnuite. In ceea ce
bi '
Vegetal ele-animale ne interesează
În mod deoseb it aici; ele pc un sub- trăiau pnve!te Rozaceele, glueozidele sunt"cele car '
ales m seminţe, atunci când lanta dev . ~ Izoleaza cianogenul, Ele apar mai
strat jumătate viu (mineral-plantă). Nu exista un regn m ineral mort. Plantele
astralizare şi când germenul p emt~ floare a traversat stadiul său de
parazite (şi semi-parazi te) care există În zilele noastre nu pot se şi să Înrădăcineze evo uţiei, _ de exemplu el se in ădăci
. .
.
' ca once embn on r d
În solul mineral m ort sunt reminiscenţe ale acestei lumi vechi. În plus, I 1 ,
_,
ra acmeaza mtr un b
,epro uee etapele trecute ale
- su strat VIU, cum ar fi făcut-o
.
~enumăratele corelaţii şi
biol ogice dintre anim alele pl antele noastre mărturisesc P antele de pe vechea Luna- A ' .
. coto apare crertcgc 1 . I
menul dezvoltă o rădăcină in _ ,
.
nu , şt e se pi erde îndată ce ger-
despr e"coexistenţa" lor originară.
Alb inele, Furnicile, Plantele carnivore, ,
.
pamantul mmeraJ a tu 1 Î
gogoşile vege tale, pole nizarea floril or de către
insecte, sunt un bun exemplu În
aproape m totalitatea lor abandonea _
întregim e pământului formându ŞI' r.
, . , za remmtsce ţii
. . ca . n prezent, Rozaceele
n e e unare şi se consacră in
'
această privinţă, precum şi aspiraţia manifestă a vegctalelor de a dob ândi o rgane tru conţinutul ei dc ac id carbonic
. .
I
. lrunze c verzi
pentru atm osfera actuală şi pen-
animale, pr ocese anima le . a r. aces te plantc-animale ale vechii Luni trăiau Într-o
atmosferă foarte di ferită
de a noastră şi
ele se hrăneau
din ea . Azotul* juca acol o Să ne fie ~crmis aici să facem aluzie la lirnbaiu . .
care se bazeaza pe experienţele ela ._ _
. ..
asemânător
un rol cu cel pe care-I joacă astăzi
oxige nul. Radicalul "cian" este o
o nnţa spmtuală animată- de înţ I
. _ ..
J 1mltunlor, limbaj imaginativ
rvazaloare ale unet v hi
ee I conşnenţe.>- Lucifer
.
combinaţie şi
de carbon de azot ; el era, pentru Iiinţele
de atunci tot de inofen- atăt _li .
va cursului normal a! evoluţie' sub fi
.
e epemnea ve hii I ' 1
_ c .u urnI unare, se revoltă impotri -
'
siv ca aeidul earbonic din atmos fera noastră astăzi.
de EI era Încă şi
mai indis-
de om) el se incolăceşte in i~ po o lorma alllmal~umană (eo de şei cap
pensabil vieţii.
Ace ste condiţii
nu s-au schimbat decât spre sfârşitul
vech ii Luni.
a...o rert omului steaua înţelepciu ..
mu Ul cunoaşte m -
necesară nouă
r. . .
"M oa rtea" acestei faze a universului (m oart e pentru a pennite o ' - un mar cu fruct e pentru
»

ste ei iubirii (Pământul) M- I b a una . ar omul era destinat

.. , nu, - care era veche L - O
Creaţie) a fost legată, după RudolfSteiner, de o creştere a cianogenului În atmos- . I
mara; trandalirul ne vor şte
. aru ne vor eşte des P di .
pre ara lS I despre Căderea orig-
.
feră creştere actuală, __ espre coroana de s . . . d
roşii inlăn ŞI
(o a ae idului earb onie În atm os fera dinc olo de un anumit
cumparatoar e. Trandafirii care se . _ pml espre jertfa r -
pra g, ar condamna intreag a viaţă terestră la asfixie re.) forţele metamorfozei purificatoare' . . IUle m JUru crueu negre simbolizează
Într-un capitol următor vom incerca să arătăm cum constituenţii albuminei ŞI spiritualizante ~
(găsiţi prin analiză chimică), - şi anume carbonul , oxi genul, azotul şi hidrog
enul, f - d .
ala e arhetipul uman
'
şi ul~-'
de Rep rezentantw sau (H care
'
. t )se nasc dm moîreâ\iiîră
p?ate spera să realizeze "Ideea x ' ns os , datorită căreia o mul
.
1'"
I pamantu Ul aceea d d .
• Chimistu\ poate găsi În az otul actual vestigii ale " proprietăţilor oxigenului" care indică fap- n domeniul vegetalelor Roza I ' _ ea evem Steaua iubiriT
că
tul azorul a jucat atunci un rol asemănător
cu cel pe care il joacă
În pre7.ent oxigenul. în la- rumul existenţei tere stre corect . I ..
drumul exi , c e e c ne arata cum vec hea lume lunară găseşte
borator se pot forma acizi . baze , săruri şi chiar un "mediu originar" pentru aetivitălile lui, - căile evoluţiei
. . ,şt egitim Ele au d .
mum cu umane. În epoca vechii P .. , eci un rap ort deosebit de
eumparabile cu ale apei. Azotul este singurul element care poate imita rolul central ocupat de de forţele spirituale ale soare lui şi dat o ită 1 ersu, m care omul s-a legat intens
oxigen În ehimia actuală. în laborator se poate crcca artificial, în vase de sticlă, un univers
intreg de substanţeÎn care nu există
oxigen. Dacă
nu ar exista oxigen, toate procesele funda- nii sale, plantele de cultură inclusiv R nu °lr a făcut din pămănt cămpul acţiu-
mentale ale chimiei ar inceta. Fără oxigen nu există chimic. Numai azo tul ar fi capabil să a formele lor sălbatice la form l l h· . ' se ecţionate şi au trecut de
I r. , ozacee e au fost lecti .
înccapă să o reveleze şi să permită o anumită devenire chimică, e drept, limitată şi modestă. t
şi .
ştiut să recunoască
rme e or orticole Au fi t
ne~esa~e forţe clarvăză-
Condiţiile naturale actuale terestre nu permitdezvoltarea acestei potenţialităţi;
eontră,
din ele o
oare magice care au
batice (de exemplu procesul zahă hi
"virtutile" os
. adormite din Rozaceele săl-
anulează imediat. Ea nu este viabilă decât Între pereţi de sticlă in laborator.
_Autorul acestei cărţi a publicat un studiu aprofundat asupra acestuisubiect, în urmă cu câţva pnn numele pe care-I poartă C . . ' iersica ammteşte de acest lucru
. , - ar tpertroliat) P " .
ani, În revista "Die Drci", sub titlul: "Enigma azotului şi dezlegarea ci graţie jtiinţei spirituale
. . . Ireaşa ŞI caisa sunt alte daruri ale Asiei10CCIiden·
203
antroposo fic e" .
202
 tură viguroasă a corpului astral cu corp ul eteric şi cu organismul lichidelor, ele
x. zcle de Şiraz erau cel e-
_ 1 ntichitatea persana. ro . . - • od dobândind prin el un surplus de " tonus".
le" cultura rozaceelor urca tot a a . legătură cu trandafirul partICipa m m
ta , . ~ 1 tot ce este in
bre în antichItate. Ast e i, . . viitorul omenirii noastre.
. ti la trecutul prezentul ŞI
foarte tn un ' AGRIMONlA EUPATORIA - Turtiţs-msrc

ROZACEELE MEDICINALE Tipul " Rozaccelor" ne apare aici sub o formă care ne aminteşte Lumânarea.
Este o plantă erbacee, de o formă nobilă, populând locurile pietroase, şanţuri le,
'''FlClNA LlS - Sorbestrca gardurile, liziera pădurilor şi marginea drumurilor în toată Eurasia temperată şi
S/lNGUlSORBA Or
nordică. Agrimonia apare dintr-un rizom scurt; ea este absolut lineară şi verticală.

- pl antă de Frunzele sale frumos penate se reduc, urcând în sus, la mici bractee iar spicul flo-
Această frumoasa
_ J' iştile umede raI, înălţat, subţire şi lung devine organul principal. Floril e mici sunt de un gal-
câmpie se găse şte pe pa. '.' ben-auriu cald şi luminos. Calieiul (ealieiul extern) se înarmează cu vreji adezivi
u moderat dc uscate. dm Alpi ŞI
sa V d alei o (ca Brusturele). Planta întreagă emite un miro s subtil de terebentină, prin mic i
â nă in Norvegia. e ern . glande răspândite la suprafaţa sa . Pare a fi în întregime formată de lumină şi uscă­
p . ' d rolul unei Gram mee .
Rozacee Juean . _ ciune.
- . - b - vIguroasa se
Dintr- o rădăcma runa . Ea conţine din abundenţă tanin, apoi esenţ e amare, un ulei esenţial şi mult
. rt care emi te o
fonncază un n zom seu. ,. acid silicic în cenuşile sale, o amidă a acidului nicotinic şi vitarnina antipelagră.
rozetă de frunz e peţiolate ŞI pen~te m Este o foarte veche plantă mcdicinală a cărei efecte bune asupra sângerărilor, a
lun gime, de o frumoa~~ fO::t:~ plăgilor dificile, a varieelor, a diareel or etc., se explică prin conţinutul de tanin .
. .- Inflorescenţa urca imp
rrnca. - d doa r Prezenţa aeidului silicie condiţionează aplicarea sa în maladiile eutanate croniee
o axă goală şi rigidă, antrena~ , şi in tuberculoza pulmonară din cauza relaţiil or siliciului cu pielea şi cu lumina.
e
cât eva fnt nze reduse şi bl furcandu- s
Numele insuşi al speciei, Eupatoria (Hepatoria) semnalează acţiunea sa curativă
în partea de sus în ramuri care se Ilo- asupra ficatului şi asupra bilei . Căci forţa procesului său floral o o rie n tează cu
. - ticcare pn. ntr-un s curt SpIC 0 -
mma f arte claritate spre organele metabolismului.
rai cilindru dc un roşu-brun. o I
: - d 5 până la 10 flonce c,
strans, avan . . 1 .
u o structură cuatemară. Cahc lu ş~
c . • t: nu mal există GEUM URBANUM - Călţ un ul-dosmnei; Cerenţelul
etalele au disp ărut ,
P . . c arpe lă Sora sa
de cât 4 slamme Ş I o .
. .
este 10 În zona temperată a emisferei nordice, dar la lim ita sa sudică, mai mult in
mai mică, Sanguisorba mmor. i munţi, - dar şi pe câmpie, - creşte această drăgălaşă plantă a păduril or şi a serni-
• . anemolil ă , ca Ş
mtreglme . • floreşte. . • . ' fi ă La umbrei, care se instalează pe ziduri, de-a lungul îngrăditurilor, pe grămezile
Gramineele pnntre care l~ . rată de ealiciul care persIsta ŞI se dur i le . d
umede de deşeuri sau de pietre. Forţe constr âng ătoare acţi onau la Sanguisorba
Când carpela se coace, es~e mconJ~â dusă de vânt. Planta e bogată în tamn, ar asupra florii, iar la Agrimonia asupra axei inflorescenţei; aici frunzele sunt cele
stărşit dobândeşte o aopa ŞI s~ .la e • . . _ care manifestă această tendinţă. Cele ale rozetei emise de rizom sunt destu l de
asp rimea 'acestu ia este atenuata in f~:s~tică şi a fost întrebuinţată m medlcm~ •
rotunjite, penate sau in formă de liră, dar mai sus, ele se reduc repede la nişte
Sanguisorba este emmamente ~ . elelalte lichide ale organismuluI, tind sa
• le cat ŞI c . meştc mâini cu trei degete; apoi, spre sfârşit, la nişte fragmente tridinţate, in forme
• toate cazurile în care sange, di fară deoarecc corpul etenc pn , unghiulare. Planta se rarnifică destul de abundent şi, la inceputul verii , florile sale
in . • partea m a ara, lui trai
nu se mai restrângă. suficlent l~smuitoare şi tonifiante din partea corpu_Ul ::ăril~ de un galben-auriu plutesc parcă pe lungile lor tulpin i. Ansamblul ne aminteşte de
în aceste zone, puţme forţe p . . I i ale plămânilor, menoragla , sang d Floarea-broştească . Dar C ălţunul-doarnnei est e mult mai bine formal, mai ordo-
Sângerările stomacului, ale . In.teslt~u u 'parte catarul intestinal şi diaree~, pe c nat şi mai stabilizat decât o Ranunculacee (Cerenţelul râurilor ar putea fi numit şi
rOlZll• pe eta~ energ ' ică un remediu pentru hntşltr~.
miomilor. varicele, hemo
• sta pl an . • o leg a- Dediţelul Rozaceelor) . Fructul uscat al Cerenţelului are croşete (ca şi cel al
altă parte, găsesc in acea . taninul. Căci taninul fav onzcaza
. . I 1 purtător al acestei forţe este 205
PnnClpa u
204
 , iei) Sunt vestigiilc stigm atu-
Agrimoniei . ă u umoort ant este
lui Dar organul sau rmp . ti ' POTENTILLA ERECTA • - zisăşi CincJ~degete
riz~mul cu secţiunea roz sau rO~lal.uICtea, Această mică plantă rizomatoasă
. - d un miros , ŞI. o aroma •
emnldţ~:cntată (amintind îndeaproap~
P: este şi mai Concentrată în sine şi, mai
co C uişoar e' Astre I se expnma
i).C
ales, afundată în sol. Pe pajiştile
cea a
forţele pc care e
I desfăşoară
. , _ Rozaceea
'i a
umede, uneori mlăştinoase, unde îi
- ' u m id i tă tii p ământului Ş
place să crească , nu se zăresc decât
f rtă florală
_
împotn va .:' .. micile ei flori plăcute, de un galben
riscurilor mucegairn. O o,
• tr un organ subteran. , solar, cu patru petale. Această plantă,
In - Rădăcina conţine . . ca mult tanm, cu forţele ei luminoase şi plăs,
ŞI .
mUitoare , pare a aduce Un impuls
apo i esenţe ama re, u n ulei esential
' cu o
rin-
id ă care include cugcnol (p
curativ pajiştilor umede şi acide, pe
glUCOZl a
. .
~. i în aroma
e care-I gasim Ş care o găsim din abundentă în întrea-
ŞI, flavo nă ' Indicatiile me-
ClplU P ga Eurasie, Riz omuI, grosimea unui
Cuişoarclor) "1
deget, este pentru ea Un organ capital,
dicinale sunt aceleaşi' ca pentru SpCCIIlore
chiar mai mult decât cel al
precedente:' sa-ngc-rarca organe l '
'
'1
Rădăcina de Ca ţunu -
Căl !unului,doamnei. Bogatul său
interne, diaree, , id Amidonul conlinut în !auin, culoa rea sa de un
doamne i conţine
Ş l ami on
'Ii t;' şi astfel
'
" z ahăr dcns i lea
roşu intens, au făcut să tie SUpranu_
est: ,.un din nou, înt r-o variantă intere- mită "Ratanhia germană", egalând
regasim t-z,
santă, proc esu -za
hăr atât de caractcns- celebra rădăcină medicinală din
. Rozac cel or, " regiunea Anzilor. În plus, rizomul ci
u c M etamorfoza upu, lui "Rozaceelor '1 produce un ulei eteric care are un uşormiros de TrandafIr de şi râşină;'
procesele
pUţin rădăcină. cunoaşte Curativă puternică
UI .. ,

:lc
- Călţunu l -doam nei exp litca

.
medicale ,
c ă ŞI a c ţ i um, ,e

Substanţ:le c~r~:;:; ~
ar aici pot sa ne In
Ilorale au coborât în
(potentia) a acestui remediu împotriva
Se
sângerărilor
acliunea
interne, a diareelor rebele, a
şi mucOZităli
căI-
inflamaliiJor catarale ale tractului digestiv, precum a eliareel or cu ale
nce care a p . corpulu i "
esenţiale.
ale abd omenului, RudolfSteiner vedea în acest rizom , într-o diJulie foarte puternică,
hidraţilor
acti unea taninului asupra ra Eului, a uleiurilor purtatoare vor,
Un remcdiu specitic pentru a acţiona
asupra părlii
relat iv autonome a Eului Care
astral a de carb on asuP . (în al 2-lea Curs medical din 1921) a
reproducătoare, şi
plantă.timulează
curativă. dl~ ~
rcgleazâ funcliile De unde aplicarea acestei plante în dis-
.. ' Eului, Rudol f Stcmcr I . . arc organismul uman
menoree, amenoree, menoragii şi metroragii.
Călţunu
durii, tot asuprlad mnei ca Am idonul, metabolic: uleiurile
bit de - oa , Eul în domemu _ " ' buna
trebuie să elaboreze :~a~:~e~t~:ctUSUI digestiv va li astfel m':~:-';~':::ă care
cscntiale fac acelaşi lucru, in f tul că este vorba de un elem
s~ f~cţionare, Şi, pn~,
fi ' lat
mai mult, ap c sistemul neuro-senzorisl va J stimu FRAGARIA VESCA - Fraga
a primit deja impulsurile rcgl~nll {J?ral ' printr-un astfel de medica~c~t, v~m
că
in domeniul digestiv. Rezultă d~ a~~1mu~ozităţi ale intestinului, _ adaugand aici Şi această Rozacee reprezintă o variantă unilaterală a tipulu i; ca la Călţunu1_
putea combate diareele - scurgen e doamnei şi la PotentiJla (Cinci-degete), ceea ee ar ti trunchiul unui arbore fruc-
şi acţi unea toniliantă a taninului. tifer S-a scu/undat oarecum în pământ şi a devenit un rizom agătător, Care emite
în sus, pe o tijă lungă, frunza tripartită, apoi stolonul care se înalţă ca inflo.
rescenţă. Aceasta îşi desfăşoară primăvara florile sale albe cu 5 petale, încadrând
multitudinea staminelor şi a carpetelor, Când floarea se Veştejeşte, creşterea, Care
* Sinonim: PotcntiIJa Tormentilla
206
207
 fusese oprită un timp prin intervenţia astral ului , reapare pe pământ şi sub pământ.
Rizomul emite mlădiţe În frunz ite care se t âr ăsc pe sol, emit la noduri rădăcini
pătrunde c.u fOrţe ealorice hidrali; săi d .'
~Me numai organul in care se fonneaz: c~bon (amidon şi 7.ahăr). C ăci ficatul nu
adventive, şi multiplică astfel planta pe cale vegetativă . Receptacolul florilor In tOI COrpul nostru aceste glUCIde ci şi organ 1 1 .
veşt ej i te incepe să crească şi să se umfle, se c ontopeşte cu pedunculi . ' li ce mal cald
numeroaselor carpele pentru a forma fructul fals numit fraga ; acest glob c ărnos
poartă la suprafaţa sa numeroase akcne mici care sunt de fapt a devăratele fructe.
ALCHEMILLA
Această Rozacce. prietenă cu păm ântul , caută spontan terenurile foresticrc
Întunecate , umede, bogate În humus, care au fost deschise lum inii soa relui prin
tăierea unei păduri , printr-un uragan, des chidere a unui drum etc . Vom g ăsi fragi
de p ădure În cantit ate ma re, acolo unde umi dit atea obsc ură, favorabilă prolife-
rări lor, se pă trunde inten s de căldura esti vală , căci atunci proce sele specifice ale
acestei plante se arm oni zează cu dinamica imprejurimilor. Fraga sălbatică
reu şeşte deosebit de bine a ce astă pătrundere a luminii şi a căldurii În umbră şi in
humus, pentru că ea poate utili za două s u bstanţe ee au raporturi speciale cu lumi-
na ş i cu c ăldura: acidul silicic şi fierul, Frunza şi akena sa sunt deosebit de bogate
în siliciu. Acidul silicic, am spus-o de multe ori, joacă in lumea fiin ţelor vii un rol
important, pc care Ru dolf Steincr l-a semn alat pentru prima dată. Siliciul poartă
forţele structurantc ale organismului până la periferia sa, unde elementul viu se
limitează , fa ţă de medi u, prin fonna sa proprie, dar se ş i deschide acestui mediu.
Elementele exter ioare care proteje ază organismul ş i fiecare organ in parte, apoi
s fera organelor senzoriale , acestea sunt domeniile activităţile acidului silicic.
De ci, procesul silie ie este in plantă un proces ccntrifug, radiant. EI deschide
planta la o e voluţie luminoas ă , favorizează "metabolismul luminii". " S im ţuril e
luminoase" ale plantei sunt astfel tre zite ş i ea poate profita ma i bine de cele mai
mici doze de lumin ă (să rem arcăm eăt de dulci şi de aromate sunt fragile , chiar pe
un timp aco peri t ş i plo ios). Dimpotrivă , proc esul-fier leagă ritmic eosm ieul cu
terestrul. În Fragă, el este activ Într-un mod foarte subtil , mai mult dinamic dec ât
material.
Acestor procese cosmice de căldură şi de lumină, le ră spunde un abundent
proce s-zahăr care ia n aştere în frunze ş i se revarsă în nori ş i fructe, aş a cum
o b servă m la toate Rozaceele.
Suma acest or activ ităţi este fraga, totodată ze rn oas ă, "ulee ş i foarte aromată;
i ngera tă de om, ea Îi poate stimula benefic activităţile c orespunzăto are, mai ales
dacă e pregătită sub form ă de remediu, - de exemplu, ~ociată cu Urzica. Un
asemenea medic;unent activează fOmlarca sângelui , începând cu sfera metabo-
li c ă, şi propulsează imediat tluxul san guin până la extrema perilerie a corpului .
d3torită acidului silicic . (Acest proces po ate chi ar să fie prea putemiC"pe"iifiîiânn-
mite constituţii şi să provoace erupţii pc piele). Dar, in nenumărate forme de ane-
mie, se va prepara un excelent remediu pe bază de tragi .
~ folosesc şi frunzele de Fragi, asociate cu cele ale Viţei de vie, după o indi-
e!!Q;. dată de Rud olf Steiner, pentm a face un rem~~dieament pentru jic~t.
Relaţia cu procesele ficatulUI este indicată prin modul intens in care ffaga

208
209
 datorită forţel or verii.
~ ~ ~ nnarea floril. or, că- rora lee il mpr im ă natura
. sa,.
Planta întreagă conţine, În afara taninilor despre care am vorbit, acid salici-
şi
• A' ,..

a neschimbat neinv ins .pana 111 o _ fi - ş i dezv oltă decât cahculul ŞI

e , d -1 Ac easta oare nu . lie, apoi gaulterină şi spiracină, care îi sunt înrudite. În floare şi in riz om se gă­
În loc de a fi transform at e e e. d _ doar că de un verde ceva ma'
b te floarea este vcr c, Il sesc uleiuri esenţiale, heliotropină şi vanilină. Procesul salicilic apare În plantele
ca liciul Pct alelc sunt a sen : _. ărturi scştc despre natura sa 0 -
_ 1 D ' parfum ul sau tme ros m . _ - - ", a căror forţă vitală transformă prospeţimea umedă a solului în substanţe florale,
auriu decat frunze c . ar ' . I . , \cmen tul fioral treb uie sa cautam sem-
aeriene, volatile. - Vom reveni asupra lor cu mai multe detalii in capitolul
ral ă , În această îmbucare a fol~al li ut In e . Regiunea corespunzătoare la om
.' t"uOllor sale curatlv e. . . Sălciilor (val. II). - Procesul salicilic este o astralizare de un gen deosebit. La
na-tu ra" Crcti. şOarCl. ŞI a. aC,1 _'" lui
. . ., .. ale plamanu Ul,
CI' i n uter' _ acest orga. n rurmc
Filipendula, caracterele specifice ale plantei antrenează şi o altă acţiune terapeu-
nu se găseşte in rItmunle 111 1~1l ŞI . . ate fi imaginat, sub anumIte rap or-
. 1 ' t boh culm şi care pa . tică : eljncită corpul astral, În organismul lichidelor, să stimuleze enen!ie proce-
transpus în dome nIU fie ~ _'o . este planta naşterilor normale, a une i
sele de eliminare. de secreţie, Ea este deci sudorifică, diuretică depurativă, anti-
turi ca o "inimă metam orfozata . ~reţlş~arah moragiilor utcrine . Ea ajută la resta-
, . d - aştcre a mcetarn e
cicatrizări rapide up a o n asu»v . _ . e abdominală de unde e a os
1 f t reu~ati~ - bineînţeles atunci când e pregătită corect, şi mai ales, pomi;;dde la
. 1 1 mamei în ac easta reglUn _' narile sale,
bilirea corpuluI astra a . ., . adă a cresterilor hipe rtrohce .
total exclus în timpul sarcmn , pcn o "

ROSA CA N INA - MăeeşuJ

FILIPENDULA ULMA R IA -
Măceşul sălbatic este planta cea mai frecventă din ţin uturile noastre. La
Cre/uşeă sau Barba-caprei
liziera une i păduri , M ăceşul pare să-şi dezv ăluie secretele; amestecat în gardurile
Barb a-caprei creşte în toată vii , el formează îngrădituri graţioase; ascunde cu graţie grămezile de pietre şi gro-

E.urop a Ş.
i în nordul Asiei . Poate. ti hotişurile, însoţeşte alpinistul care esealadează păşunile sărace de pe înălţimi şi

zărită in număr ma re pc ~a.rgmea e gata mereu să-i ofere o mică floare, până îl va lăsa în grija allitudinilor Înalte,
râuleţelor linişt ite, a mlaşt:Ollo r , a unde nu-l ma i poate urma, l-a fost de ajuns că i-a putut u ş ura greutăţile pe un lung
fă . ului pe maluril e mlaşt moase parcurs. Verdele fraged şi strălucitor al frunzi şului său ne salută primăvara, rozul
stu an ş , .
ale lacurilor, ale eleşteunlor, de -a lun - delicat al florilor sale şi parfumullor (ce l mai nob il dintre toate) anunţă începutul
gul râuril or şi a canal elor de i rigaţie . bucuriilor veri i, splendoarea stacojie a fructelor sale cântă imnu ri de laudă toam-
'lZomu 1 urcă d in solul p alest ru _, ne i şi, până în toiul iernii , graţia mâng âietoare a ramurilor sale curbate în arcuri
R
impr egn at de apă, şi creşte an duP~
an,em .
itând noi rădăcml la nod un . La
_. -
,; it din el apare o ml ădiţâ sve a,
slarş l ,
lt ă
flori de cri stal.
-----
îţi odihneşte privirea, N icăieri fulg ii de ?.lipadă nu se opresc 'cu atăta bucurie. ast-
fei încât Măceşul poate celebra Crăciunul sub un veşmânt de spumă aibă şi de

,JID podobită cu frunze pena_ te,. dar Măceşul iubeşte un pământ sărăcăcios: el se înr ă dă ci n ează puternic, îl
pătrunde din toale părţile, se multiplică prin mlădiţe advent ive , prin lăstare sub-
altern ante, cu o tăierură tina Ş,' ~re­
cisă ; această mlădiţă creşte pana la terane. Distrus făr ă Încetare la vârf dc ger, de foc, de animale, el se reface de la
.' ă tatc: la baza sa şi urcă din nou. E adevărat că viaţa sa se condensează în spinii de pe
aprox ima tiv un metru ŞI JUID ,
vârful ci, infiorcscenţa apare ca un nor ramurile sal e, cee a ce-i permite să economisească forţe eterice. Fiecare spin e o
alb' ca se compune din false-umbele ramură avortată, fiecare ghimpe e o frunză avortat ă. Ce bogăţie stăeânită, ce ple-

cu ' numeroase ra ze palide
va poroase, Flo rice lele de un alb-găl­
bui au un parfum puternic. suav ŞI
vam' lat . Întreaga pl antă pare a ti un
proces de auto-vindecare a naturu,
căci ea ridică umiditatea stagnanta ,a
,. _ A cr
substratu luî său pana m a . ."
lumină ş i aco lo o "vapon zeaz a
y nitudine concentrată! Când, în sfârş it, ramu ra ne întinde trandafirul său (trebuie
mai înt âi să ti trecut cu bine proba spinil or), acest trandafir prezintă şi el o
renunţare la posibilităţi mult mai ambiţioase; inflorescenţa, constru ită pentru a
forma o mare falsă-umbelă, se mulţumeşte să producă doar câteva fiori, une ori
.-
una singură. Această floare are viaţă scurtă; ea Îşi pierde repede petalele şi sepa-
_
lele; înseamnă că sfera astrală vine foarte aproape, dar forţele eterice ale plantei
şlm o echilibrează şi nu apare niciodată o formare a otrăvuri lor, Receptaculul fiorii ,
211
2 10
 peretii săi interni, cum face topeşte repede, parfumul său dulce este dus de vânt. Dar atunci apar, din mugurii
profund adă ncit În tulpin ă , Îşi poartă. akcnele pe minusculi profund îngropaţi În scoarţa neagră, mii de mici frunze verzi care ţes
" d cu totul opus hagllor, , • d un văI de o minunată prospeţime pe deasupra hăţi şurilor, O subtilă aromă de
Smochma, mtr-un mo , ibil la intluenţele exterioare ŞI le raspun e
M ăce şul c extraordmar de sens N • 1 varietătil or sale artificiale este migdale amare emană din tinerele mlădiţe, ca un ecou 'al infloririi. Acest frunziş
. iabilitate de forme, umaru , ' 1' . îşi va păstra verdeaţa până in toiul verii , mult mai mult decât ceilalţi arbori şi
printr-o extrema vana ~.' cel mai mult este lumma dep ma,
, I 1 bi l De fapt ceea ce 11 con vine , ' d arbuşti . Căci În timp ce vara coace cireşele, piers icile, caisele, migdalele, - ea nu
aproape mea cu a l " • '01permeabil argilo·mSlpos, ar
, li de o umiditate moderata, un s ' face mare lucru pentru "porumbe", Arbustulle Iasă să crească în tăcere, in taină,
un aer pur ş: ~~pe e, . ' v ar sau calcar , şi nu prea mult fier ,
care să conţma In acela ş. timp . . . . [lorilor sale cu toate că acestea au înceti şor, Fructele lui sunt mici sfere verzi, cu un gust teribil de acru , Abia la
· t ăspund mVltatlei '.
Numeroase 1e msec e r ..' . fi \' date M ă ceşul este adesea sfârşitul toamnei vor deveni mici porumbe albăstrui şi va avea nevoie de primele
, c . ' ntelc făr ă sa le ecun '
facultatea de a- ş i torma serru , rb . " despre putemicele sale corespon' îng h eţuri ale iernii pentru a se coace şi a deveni dulci ,
. . .: toate acestea vor cSC
năp ădit de gogoase, ~' . ' Îi d ărui e lenitudinea sa vitală , , • Aşa arată "forma temporară" a Porumbarului. Ea arată că el este purtătorul
denţe cu lumea astrala, carei a ~. tl .' in fruct' ulei uri esentlalC m unor puternice forţe vitale, dar pe care nu le revelează bucuros in afară; el le
. t . în frunza m oare ~l , '
În M ăcc ş s-au găSIt: arnn '. 'r ' , , anthoci ană in colorantul noril or. păstrează inchise într-o oarecare "interioritate", EI conservă viaţa pură şi puter-
, ţ' ~ fruc te ŞI In trunze ; .
floare, dar mal pu in m t olorant al dinamicii lummoase, nică a exploziei sale prirnăvăratice chiar şi atunci când forţele dizolvante ale verii
l\ine earOlcn aces c •
rructul (cynorrhod on) COl ' M ' I " in plus zaharuri (dextr oza) , antrenează toate plantele pe căi centrifuge, Printr-o rezistenţă inc ăpăţânată faţă de
bit de)'a cu ocazIa orcovu UI, . .. , _ .,,,
dcspre care am vor I , " , bie (vitamina C) , Samburn risipirea in cosmos, el Îşi încetineşte considerabil rnaturaţia fructelor.
, ' Ii idul malic citnc ŞI ascor I
Pc ctină. aCIZI vegcta I ,ca aCI T - ulelUn :. ~.' acid silicic Acest ' 4concert de
grase ŞI '
În sfârşit, avem aici un fruct copt care are puţină carne, un sâmbure tarc ca o
cynorrhodonului con\m vam ma, , te s ă fie un punct de plecare pentru pietricică, un gust aspru, vorbind despre astringcnţă şi conservare. Porumbele
substante", cu bogata sa mstrumentaţle, poa e"sa t ment" tăcâ ndu-se Înţeles În păstrează in ele ceea ce caisa şi piersica distribuie şi risipesc,
, " 1 utice - un anume InS ro .'
a- i intelege acţ mm c te rape , , lui Cu toate acestea, mtervenţla Dar la asemenea forţe, necheltuite in aparenţa exterioară, se poate face apel
, arte a orgams mu UI uman . .
felul său într-o anume p, . _ d fi" ta si intentia simfoniei totale, ŞI nu pentru terapeutică, Anomalia ritmurilor lor de creştere şi de structurare formează
fiecărui instrument :stc ~elcfJm~.atda ""e tl:~c;astă rc~crvă, putem lega taninul virtutea medicinală a acestui fel de plante. Florile de Porumbar, rezultând dintr-o
poate fiI iinţe 1es d c' cat pnn ea 'Fan _ racu di elor si sângeran • '1 or 10 intcrne ;' energică intervenţie a sferei astrale, stimulează metabolismul, măresc secreţi i l e,
, I calmanta asupra tare < ,
petalelor de acţlUnea or h d d Măce< Înviorează, viviliază funcţi- deci ajută organismul um an care a traversat iarna să în vingă tendinţele de scle-
' ' . bază de cynorr o on c < I
preparallc d letctlCCpc " ism d '1-' t in relatie cu acizii fructe or, cu rozare şi să-şi cucerească un metabolism "primăvăratic", Căci mugurcJe Ilorii de
. . 1 ' ;' n metabohsm c IClen , . _ .
ile senzonalc, sttmu caza u , ' . C o .tul M ăcc şului fiind purtatorul CI Porumbar n-a fost copt de vară, ci de iarnă, În timp ce iarna fortifică procesele
, " A) <1 cu vna mma , ,ruc •
carotenul (provltamma , l ' , ah ă r din această planta ne neuro-senzoriale (care reprez intă şi ele, in sânul organismului, ceva hibernal),
d r t articulară a procesu UI- Z
cel mai bogat. Mo a ita ea P , di b ticil or să ingerezc cynorrhodon (fructe rară primăvara trebuie înţeleas ă ca o' perioadă ritmică, iar vara, ca o perioadâ meta-
face să inţelegem că se prcscne l~ nb .., 'd , cau za acidului lor silicic, stimu- bolică. Remediul scos din Porumbar va ajuta ca metabolismul să coordoneze mai
~ . b . fu '. de "sam un , m ~
sâmburi), In schim , m ZIa ' I li ali si ai căilor urinare , Sa ne bine procesele ritmice, ceea ce înseamnă şi o susţinere a activităţii inimii , cam în
, b t formarea ca cu lOr ren , ,
lcază dlUreza, corn a e . . id ilicic conduce procesul sangum spre acelaşi sens cu Crataegus (Păducelul), despre carc vom vorbi, - Din mlădiţele
F datorită acelUIaşI aCI SI I , h d 1
amintim că raga, . , ' tat spre cxtcrior)' cynorr o onu tinere vcr.li se pot obţine remedii care stimulează În general procesele eteric for-
• f ct cste În mtreglme onen '
periferic (falsu I sau ru ' . 'ul său silicic incită rinichiulla o tilică corpul eteric, Cât dcspre fructe (porumbe), acţiunea lor va fi asemănătoare,
M ă~eşului sS9ri cntca~ă în sens contrar ŞI proces -~ dar mai dietetică, . ele vor fi [ortiliante pentru cei surmenaţi, pentru pers oanele
sccrctic mai abundenta. epuizate şi vor ajuta convalescenţitor să se restabilească, •

PRUNUS SPINOSA - porumbarul

PRUNUS LAURO·CERASUS
a ctrecut toată iarna uscat ca un schelet, l~
Atunci când p orumbarul, carc ,P dru '1 În munţii calcaroşi StCrpl, Acest mic arbore din Asia occidentală şi din sudul Europei se străduie În mod
. ,. . la margmea mUTI ar,
liziera pădunlor slancoasc, , ' ' ' '1 'alc de tloricele albe, ficcarc dcosebit să·şi formeze frunze mari şi svelte, tari, strălucitoare şi persistente,
, d spmllor pnn ma c s
Începe să scântelczc pC casup~a . " d t Această zăpadă tlorală se Ciorchinii săi mici tlorali, inălţaţi, de un alb-verzui, strânşi , cireşele sale mici şi
ştie că învierea pascală a pămantulUi nu este cpar c .
213
2 12
 flavoanele în relaţia cu lumina, lactonele Crataegusului în relaţia cu colaborarea
. d f nnează zon a
.. ' .ie pădurile munto ase ŞI urne e .? ritmică dintre eteric şi astral (mai ales acidul oleanolic, care este o sapogenină) .
n egre , nu produc . mCI o olIllpresll ' . hidri care la ce lelalte gpecn de Pnmus s~
t'
Trimethylamina se explică printr-o distrugere avansată a albuminei, datorată
cesu Clan 1 ..., ~ ~ d"t mal
preferată a accs.nH pom : r~ Mi dala amară, la Prunus.Cerasus ~ r ăspanci .
1
pătrunderii astralului in procesul flora!. De această substanţă volatilă . se leagă
izolează în scm.m~ţe, ma,' a~cs ~~ . f~nz_e. Frunzele, în special. ~onţm aprox.lI~atlv mirosul de peşte . Dar toate aceste substante sunt rezultatele procesului vital al
mult in mu gun , 111 scoarţa ŞI m hid 'IC) Ele se întrebuinleaza pcntru a distita o păducelului . Ca şi la Porumbar, lupta forţelor eterice împotriva durificării (spinii)
id (cl an' r . - ' di le
1% glucozidc cu a CI pruSIC. ua Laurocerasi. Acest preparat. scos m c 4

se transform ă în remediu şi poate antrena corpul eteric uman să refu leze forţele
apă de migdale amare ~umlle. A,!. . tiei si asupra inimii, atunci când colabora- sclerozante care emană din sistemul neuro-senzorial şi ameninţă sistemul ritmic.
cntul foliar, actioneaza asupra .
f cSP Ilra, . ' -te tulburată' această tulburare antrc-
m I 't I ŞI ce eteric es ' l ' Corpul astral crispat în cel ritmic va putea să fie detaşat. Această eliberare va pune
rea ritmică dintre corpu as ra d d oate rezulta răguşeala, cataru , o tuse capăt proceselor de devitalizare şi de scleroză, mai ale;din regiunea inimii. De
.,' . b"!"tatc e un e p .
ncază o oarecare eXCIta. 1 1 • lămânulu i si neregularităţi cardiace. z~douăzeci de ani, Crataegus a devenit un important remediu cardiac, univer-
nervoasă, stări spasmodlce ale p .
sal cunoscut. ~ se îngrijeşte inima şi circulaţia; el favorizează mai ale~.iri­
gaţia sanguină, deci hrănirea inimii, i) eliberează de "a ăsarea" ei de către o forţă
astrară anonnală. După o indicalie dată de R. Steiner, ctcle, în general,
actionează mai ales asupra sistemului sângelui, iC!LSemi!!lc)e asupra inimii· .
-'-
Acest mic arbore reziste.nt, cu
mnu\ dur, cu ramurile sale spm o ase ,
lC li prc- CYDONJA OBLONGA .. - Gutuiul
cu frunzele sale reduse care n . ,
zintă decât schi ţa u nei dl VllJ Um 10
Acest mic arbore cu ramurile îndepărtate, cu frunze late , cu flori şi cu fructe
trei lobi , exprimă, ca şi p oru mb a:uL o
mari , manifestă o viaţă bogată şi debordantă, chiar pe soiurile sărace, - deci un
vitalita te concentrată, relmuta '. EI
l' ă garduri la liziera puternic organism eteric; la forţa sa umflătoare, centrifugă , vine să se opună cea
crcste pe ang , \ centripctă, a domeniului astral, şi apare o adevărată plenitudine de flori roz .
_duril or pe pantcle pietroasc a e
pa , _ _ d lui contme În acest proces floral domneşte un frum os echilibru între astral şi eteric,
muntilor, mal ales can so .. ' Parfumul, culoarea, forma floril or o mărturisesc. Elementul vegetativ nu se
'1'- Măce şii ş i porumbam sunt
argl a. . - u aprinde, nu se con sum ă, nu scc ătuieşte , cum se întâmplă atunci când plantele
adeseo ri vecinii săi . El prclera reg i -
primesc o influenţă astral ă nemăsurată, care provoacă o înfl orire excesivă, dar el
nile moder at urne dec, e'u un climat
poate să se transforme în fructe aurii pline de suc. Gutuia a fost numită de ce i
echilibrat. . - f: ' vechi Mărul Hesperidelor.
Na tura sa robustă trebUIe sa uca P.h __,
. t ' mi c asalt de ~~ I Coaja Gutuiei este aspră la gust, păroasă, foarte mirositoare. Ea acoperă o
faţă, primăvara, unui pu e . li ~;:,7 'frlil] pulpă la fel de aspră, acidulată şi astringentă, care nu ajunge în timpul verii la
tone astrale; întreg arbustul pare a l . 7.-/.- '>' I
l' • D c alb ca il aroma dulce a merelor şi perelor. Caliciul verde, foliaceu , rămâne aderent fructu-
atunci in fl ăc ări , dar c un o d . hid la extremitatea tuturor ramuo or.
'1' de n ori albe se esc . V apoi lui, demonstrănd că procesele sale vegetative sunt reţinute în el. Când muşti
zăpada. Fal sele-umb ce . Ingust de pcşte putrezIt. ara,
. cţitor are cu umpu u - di nnou dintr-o gutuie, simti în dinţi nişte celule "pietrose" (lemnoase) care ii îrnp ăneaz ă
Parfumu\ lor grcOl, am , de un roşu-portocaliu care acopera in . carnea, - este un început de duri ficare. Dar geneza pectinei aduce un remediu
toam , na se coc micile fructe _ . t de \a distantă . Acest fruct conţine •
. ' 1 f sa fie remarca ' f acestui proces şi această substanţă dă gutuii proprietatea de a se gelatiniza, adică
P om i şorul dc splendo
. ~
are ŞI! ac , .
. sub un 1fiVC 1
l iş ca- mos cu uust făinos, de gajând la re-
• e ' 1 de a adopta o stare intermediară între lichid şi solid. Sucul se îngroaşă, dar nu se
două-trei semmie foart e tan , FI '\ i fm etele atrag Muştele, Co lcoptere e, întăreşte . Sâmburii, lipiţi împreună în interiorul căsuţei lor, conţin in tegumentele
are un vag miros de peşte , . an e Ş " _ frunzele si ramurile. in d1Vcrsc
y

C .. d .ecte parazlteaza ' - lor mucilagiul caracteristic care le permite să absoarbă de 15 ori volumul lor de
păsările, Numeroase specn e 10s ~ U fortele cteri ce cxeesive ale plantct.
apă. Acest mucilagiu e bogat în calciu. Calciul este folosit de fiinţele vii oriunde
~duri' şi aici astralul vine să se uneascaflc ' ." fruct llavoanc şi mai ales
m . ' - it - frunză oare Ş I, .
Anali za chimică a gasI. in l' 'c . taegusu\ui (acizi şi altele), ll-sltoste- .. RudolfSteiner. "Lumea simţurilor şi lumea spiritului", ianuarie 1912.
. ~ . " x . 31 lactone c ra . _ P edea ** Sinonim: Cydonia Vulgaris
cucrcitrma Şi cuercet1Oa" 101 " 1 ' . putină acscuhna. utem v
. _ _ multă pcctină in fruct. S coarţa con me , 215
nna Şl '
2\4
 . . . Iru a face loc aslraiuiui .
COMPOZITELE
.. 1 v egetatlV etenc, pen . fu
~ necesar să se atenuczc av ăntu ' . bi c in fată forţel or ccntn gc
c . . I pot atunci să afirme mal m '
Fortele cenlnpe e ..
diz~lvanle. ' . ă ntuie în lichid, îm piedicând consliluen\lt
Dacâ la om corpul eter .
ic se dezla . _
- 'mpuna ave m -
de a fac e cu o cons\ltu\ le ma-
. .
sup eriori (corpui astral Ş I lifi
Eul) sa se I _ ' . dall'va-" Corpul astral. nepuunclOs
d " d iateza exsU ' -' I
ladivă pe care o pulem ca 1 ica . C hi ersens ibililale, de exemplu m c~V~1a ca
in interior. se va mamfesta pnntr-o P l ' astral antrenează un miros sanatos) .
. . ală a corpu UI 'i . lui Motiv fonnator şi forţe terapeutice
nazală (undc ac\lvIlalca norm , A " , ntiguralia di namică a muci ag ur
, 1 I . ul de fan ICI , cO . 1t pro
Poate să apară astfe gu urat _. _ . ales dacă se asociază cu un a -
. ctiune benefica, mal ,S . Dacă în cursul unei excursii pe munte, după ce eotiturile potecii ne-au permis
de guluie poale avea o a . , , di ti o datorăm lui Rudoil lemcr.
ccs vegetal, cel al l ămâii . Aceasta In lea ţie să admirăm rând pe rând diferitele aspecte ale peisajului, atingem la sfârşit vârful
muntelui, o singură privire ne permite de-a reuni intr-o singură panoramă
aspectele parţiale şi provizorii pc care le-am avut. Acela şi lucru i se întâm p l ă
botan istului când, după ce a studiat nenumărate famili i de plante, abordează
familia cea mai evoluată şi cea maî perfect organizată, ce a a Compozitelor.
Ac eastă familie recapitulează într-un fel întreaga lume a plantelor cu Ilori, dar la
un nivel mai înalt, şi lasă să se presimtă prin aceasta un nou început ...
Lumea vegetală s-a ridica t până la form a de "arbore" parc urgând patru etape:
Ferigi arborescente, Palmieri, Conifere şi Dicotiledonat e lemnoase; arborele este
gruparea unei multitudini de mici plante într-un singur organism, după cum şi
eapitulul este adunarea unei multitudini de Ilori (toate care fac parte dintr- o inflo-
resccnţă) într-o uni tate perfectă şi superioară. în eapitul, receptaculul (suport al
inflorcscenţe i) core spunde unui trunch i de arbore, dar, bine înţeles, în funcţie de
ioc ul unde se formează (sfera florală ), est e substanţi al diferit ; el ar pute a ti numit
un "tru nchi de flori " (datorăm această indicaţie lui Rud ol f Steiner).
Este deci un motiv fundamental simplu - dar e capabil de atâtea variaţii încât
a putut să aparâ din el cam 800 de genuri care consti tuie această familie, cu apro-
ximativ 13.000 de spe cii. Nu poţi compara această bogăţie plăsmuitoare dec ât cu
cea a Orhideelor, la care toată lumea e de acord să le recunoască o extraordinară
imaginaţie creatoare (deseori bizară), brodănd pe o singură temă "şase petale",
producând mai multe mii de forme floral e surprinzătoare. Dar Orhideele , cu
floarea izolată sunt rar e, în timp ce Compozitele, reunite în asociaţii vaste, au
cuc erit întreg pământul.
Câ nd vine primăvara, familia Compozitelor produce, în r,egiunile noastre,
Podbalul (Tussilago) şi Păpădia (Tar axacum); acestea ne înveselesc pajiştile, apoi
fac loc pentru Barba caprei - Tragopogon) şi Margarete (Leucanthemum).
începutul verii face să răsară pe păşunile alpine Amica; de-a lungul drumurilor,
Cicoarea; apoi apar fidelele intâlniri anuale, Muşeţclul (Chamomill a), Coada
şoricelului (Achilea Millefolium), diferiţii Scaieţi, Dentiţia (Eupatorium), Varga-
de-aur (S olidago) , Cruciuliţa şi mulţimea suroril or lor, - după cum ne conduc
paşii spre eămpii, lande, ţărmuri sau păduri etc . Anul se încheie cu Ochiul-Boului

2 17
2 16
şi cu Dai ia; Crizantem ele strălucesc încă în plină iarnă şi nu cedează decât la ger.
Compozitele au cucerit toate zonele pământului ş i toate p ărţile lumii; ele nu
oco lesc decât Nordul îndepărtat si pădurile tropicale. Au o preferinţă pentru
locurile desc operite, larg expuse luminii. fie că e vorba de câmpiilc noastre, de
savanelc Americii, stepele erboase şi pajiştile Africi i, Asiei , Australiei sau cele din
Noua Zeelandă . Ele se caţără foarte sus pc munţi (Fl oarea regi nei, Coada-
ş oric e l u l u i nobilă) se aventurează în dcşcrturi , nu se tem de ţ ărmurile mării , nici
de pământurile sărate, doar cu con diţi a ca lumina să li se ofere in toată pleni-
tudinca posibil ă . În toate aceste domenii. ele r ămân mai ales plante erbacee, sau
cel mult sub arbuşti. Foarte puţine dintre ele devin arbuşti sau liene: parazit ismul
le este totalmen te străi n şi nu gă sim la ele otrăvuri. Putem înţelege foarte bine,
când ştim ce capodoperă este capitulul , - motivul esenţial al procesului
"Compozeelor". - că o plantă care arc o asemenea vocaţie nu se Iasă reţinută În
drum de geneza unui trunchi lemnos sau de înlănţuirea volubilă în j urul unei
plante străine.
A trăi in sfera florală este legea principală care di rijează existenţa
Compozitelor; grupurile, speciile cu care botanistul subdivizcază a c eastă familie.
sunt determi nate în mod unic de studiul structurii lor flurale . Putem distinge im e-
diat Tubulitlorclc (flori format e din tuburi ) ş i Ligulitlorcle ( flori formate in
întregime din limbi). Primele se su bd i viz ează în 12 gru puri principale).
Am ind icat deja că în eap itulul Com poz itelor, o întreagă infl oresccnţ ă este
a d un at ă intr -o singură floare de ordin superior. De aici re zultă faptu l că frunzele
terminale formează un fel de cali ciu (involucru); mlădiţele terminale produc
reccptaculul, care poate fi orizontal sau convex, mai rar concav ; bractcele
floricelelor nu mai sunt de cât nişte sol zi, scpalcle lor devin un fel de câlţi (pa -
ppus) l ânoşi sau m ă t ăsoş i , care mai târziu înco ronează fructele inferc şi le dă pro-
prietatea de- a zbura. Floricelele din mijloc j oacă rolul gineceului şi a androce ului
la florile norm ale; flori cele le din j ur ţin locul petalelor. Se pot distinge caracte-
risticile care permit clasificarea acestei numeroase familii. studiind felul în care
aparatul vegetativ (tulpină, frunze) influenţează capitulul şi îl transform ă : involu-
crul poate fi foli aceu , sol zos sau format din mai multe rânduri strânse de frunze,
- bracteel e solzoase a le tloricelelor pot să lipsească sau nu ; "pappusul" poate li
c âlţos , m ătăsos , pergamentos etc . Ceea ce urmărim aici cu ochii este, de fapt,

gradul de perfecţiune după care Ideea de Compozită se realizează în cazurile par-

ticulare.
Un capitul perfect constituit (Radiatele) poartă în centru floriccle în formă de
tub , le înconjoară la periferic cu o coroană de floricelc in formă de " lim bute" sau
ligulecare rezultă dintr-o deschizătură completă a corolei tubu lare din extensia ei
pe plan orizontal şi din dezvoltarea ci exagerată . În acest caz , lIoricelcie tubulare
din centru sunt in general bisexuate (au stamine şi pistil), în timp ce Iloricclele
ligul ate de pc margine sunt femeie (n-au decât un pistil). Când întreg eapitulul
este format din ligulc, acestea sunt bisexuatc. Dar se întâmplă şi ca întreg capi -
21 8
2 19
 formează astfel fructoza (tolerată de diabetici) şi nu un ame stec de fructoză şi de
, lu : Scaie\i i), Dimpotrivă, Cicoarea
te lul să ti c [ormat din floricele lubularc (scxcmj ' 'Margarela, Filimica (Calcndul a glucoză, ca în timpul transformării obişnuite a amidonului.
P
, r ' , loarea- oare UI.
si păpădia nu au decal ,gUl~, r , l i erfecti sub acest raport, pr in faplu ca e e
1 ' I in rezumat: tipul "Compozitelor'' se prezintă ca ceva foarte plastic, foarte
" ' ' A ' ne par a 11 caţutu I P , ,' ' variabil; el nu este de loc sclerozat, esle intim şi inlens legat de lumea lumini i,
officma hs), nuca " trul marginea ŞI mtrna . _ fuge de întuneric, de umiditale, de proliferare. Aici , o fiinţă c/cricăYiguroasă, pro-
echilibrează precis penfen cu cen f t: floarea Iigulală de la margine: cand c
a
Am mai notat în trecere un ap.. . ," d curge că are o simetn e bilate- fund sănătoasă, se inrădăcinează în păm ânt, pretutindeni unde el se deschide
, 1 izontal ŞI. dc aier , c • ' fi ' x in Cosmosului. Sfera astrală îl abordează cu putere şi îi orientează forţele plăs­
înflorilă, se înlmde pe P a~ .on ' inl1uenlelor pămânlul ui se hlpertro laza: t
' , c: 13 inferioară, l ă sat ă in seama 'fl tubulară ea urc ă vert ica l muitoare în direcţia unui proces floral intens; dar această forţă nu-l violentează,
fa1a. la, ~ x Cât desp re a a r e a ' .
w . s

timp ce faţa superioara se atroltaz~, lă Gravilatia n-are nici un efect asupra el. _ nu trece graniţa forţelor plăsmuitoare eteri ee (ceea ce ar duce la apariţia
otră vuril or) . Culorile capitulului sunt în general limpezi şi luminoase, iar par-
şi păstrează, în mare, o Slm~tnc. fa la a~ se car~cterizcază numai prin. fapt~l ca
Dar Compozitcle pur hguhl1 0re ~ . , I lă (Cicoarea, păpădia) . Ele se fumurile sunt delicate, suavc, dar seci, niciodată agresive, sau nostalgice, ci
, ' 1 ' dezvo lta pe onzon a , . N me reu discrete şi rezervate. Toate acestea caracterizează această astralitate
toate florile cap ltululUl or se J/ mai ales în organele mfenoare. u
. . di ca lor de a forma a ex, , ' 1) aprc- deosebită. Un principiu ma i înalt, ordonator şi structuran t, se uneşte cu această
disting şi pn n apntu ine , " .x ână la floricel ele propnu-ZlSe,. ar a~ _
e rar când acest " lapte vege tal urc: Pr 'ea latexului şi poziţIa onzontala a 110 astralitate, căreia nu-i e sufi cienl de a duce floarea la un maximum de artă şi per-
'1 denle onuar .' ' r fecţiune în ceea ce priveşte aparenţa sa, forma, culorile şi parfumurile sale . Am
eiat deja in expunen e precc , . reml'nisccntc ale unei VIeţi pnma -
. ter lunar ca . putea vedea ma i degrabă aici că totalitatea lumii florilor a fost chemată să se
rilor ca nişte simptome c~ ca~ac A' stă latură a existenţei vcgetale, care
, I s ' ml_amm ale. cea. ' pe toate supună unui ordin superior. Orhideea este o "floare individuală" ; Compoz ita este,
diale scm t .v cgcta~. , C . . . " nu late lipsi la cea care le rezu~a
răsună misterios pnn roate famlllll~. P<, < ii De.abia aici găsim cateva
A

într-un fel, o floare la puterea a doua (Ia "pătrat") , Orhideea rămâne "dezlănţuită";
, "fi I 1" maru lo r st mron ' , ) Compozita este stăpânit ă şi struc turată p ână la limi tă .
şi cr e formeaza ma u d ' lu podbalul (Tussl1ago .
, It ' ce cum e e excmp , . Amin Să vedem acum în detaliu ce ecou au toate acestea asupra puterii sale de plan-
COlnpozite cu adevara .
OXI .
. I
" '1
onun latex , n se
himb ele fonneaza in se
,
-
Tubulil10r ele Ş I Rad late e nu c _ '. " umărate oleaginoase, ca Floarea- tă medicinală.
· ' S ,,' gasim aici nen
lele lor îmbelşugale u1CIun gra. e; . N', (ulei) ele. Des pre aceste procese
~oarelui. Sa mor, Guizolaolelg era din , Igl er' rt" " ;im că procese calo riee. cos -
. ' . d I I e parcursu ca ,u. y , 'H . PLANTE MEDICINALE DIN FAMILIA COMPOZITELOR
oleaginoase am vorbit cs u P b 'Ia nte , Geneza UlclUlul este un c
. . '
mice şi solare. interv in ma
. r nnarca acestor su s , '
" lui Printre Radiatc, găsim Ş' mu te p an c
1 ' l' te
de anii pod al genezeI apoase a ~alexu de' a rod llcc din abundcnţă ulelUn cicncc J. Vindecătoare

aromatice şi cundimentale, adIca apI~ şel~lui (Chamom ille) , Coada-şoricelulUI

"'sente" Asemenea planle sun t. u .. ) Arnica şi multe altele
sau e. , . . . h 1 Pelin ul (ArtemlS la , " •
ARNJCA MONTANA - Amica
(Ach ilea Millefohurn),. Tar onui, , bă lantele alimentare ca Salslfis (Ţala-
Prinlrc Iiguliflore se gasesc mal del;ra P -+- l'l...
UI l81-'!>
Pe data de 24 febru arie 1823, Eekennann notează următoarele: "Şi ziua de azi
caprei), Lăptuca, Andiva, " atăI de fecundă în fiori să producă multe,planle
Esle foarte natural ca o faml lte d" an'abilitale de fonne ŞI eulon a fosl îngrijorătoare în ceea ce·1 priveŞle pe Goelhe, căci , spre prânz, nu s·a mai
~ . . ' t -o cxtraor mara v . d. produs aceeaşi ameliorare ca ieri . Într-un acces de slăbiciune, el a zis nore i sale:
onlamentale~ care se dlstmg prIn r C mpozitc care conţin coloran\l, ca c
" de asemen ea o ' "siml că a sosit momentul în care începe în mine lupta dint re vială Ş! .'!'~".
(D aliile. de exemplu,
) G, astm . . ' '' 1' elc manifestă proce se lumll10ase
I (Chamomllla) vopsllOfll or , , Cu toale aceslea, seara, bolnavul era în deplinătatea conştienţei sale şi îşi
exemplu Muşeţe1u ,
re le pătmnd inlens , van' t şi despr e insuJină, aceasl a re~ătase o oarecare veselie glumeaţă: "sunleţi prea temători cu toate medica-
ca ' ă spun em un cu . " d
În afară de aceasla, Ire bUle s, . h ' lui <i a amidonulUl, amll1lm mentele voastre", i-a spus lui Rehbein, "mă menajaţi prea mul t Cănd ai un bol-
, d', " t e fonnarea za aru < ' nav de felul meu, trebuie să te pui pe treabă într·un mod mai napoleonian".
subslanţă ciudată, 1I11enne Iara m r ." 1 l' a esle o rezervă care se fonneaza
" 'd onu 1 ficatu lUI • . nu mI ubleran c ale Co mpoZlle '1 a r, pen tru Sp~d ace stea, a băut o ceaşcă cu un decoct de Amica; în ajun, administrată de
glicogenul sau , amI 1 d" .don m orga ne e s . S' Huschke în momentul cel mai critic, acea sta îi provocase criza salutară, Goethe a
toa mna şi. iarna. m Q C c ami ,
'.
hăr ŞI penlm a
'lfca în planta care creşte. C
a se transforma primăvara tU za , făcut o admirabilă descriere a acestei planle, ridicându-i în slăvi calităţile.
Autorul acestei cărţi a fost întrebal într-o zi de un prieten cu ce pulea să se
.., A se vedea capitolul: Papaverac ee 221
220
 soa relui trezeşte, încălzeşte umbra umedă; rădăcina simte această viaţă care o
. e a lui
asemene această d esc nc r pătrunde ; ea creşte, se dezvoltă in această a doua parte a anului ; ea urmează a tunci
Goethe, şi autorul. prelungind aserţi~ drumuri solare în împărăţia pământe ască .
unile poe mlui şi re spectând mod~l lui Consacru deci Am ica, dintre toţi ze ii. lui Helios , Dar cui s-o consacru prin-
de a gândi. scrise ceea ce unnea za . ~ tre oameni? Discipolului lui Asclepios , care parcurge al titudinil c solitarc. Iată
-vs rog să remarcaţi că ac_c~sta planta tămăduirii rapide, a hotărârii energice . Dacă ai fost izbit din exterior cu

l
lantă minunată apa"inc alti tudmIlor violenţă. - l ovitură sau rană deschisă, , Amica e gata să te aiute . Forţele vitale
iibere, rocii primitive, că ea creşte pe cresc, pulsul se intăreş e. InIma Îşi recapătă curajul; eeea ce s-a rătăc it în hemo-
treptele tronulUl. ze '1 l ~r.
Ea _.se.
ra gii , în hematoame, îŞI reia calca dreaptă. Muşchi şi tendoane se întind; forma
'nrădii c inează în umezeala bogata a lezată, di strusă, se regenerează; chiar şi sistemul nervos, care c atât de greu de
~ăşunilor inalte, apare primăvara ŞI vindecat. Re volta organi că faţâ de răul suferit. num ită de voi durere, se atenuează,
vara timpurie, ca arc nevoie de un aer se retrage. Cu adevărat, rău l este atacat într-un stil "napoleonian" şi hot ărârea e
pur şi de forţel e dimineţiî. Rozete sa luată . Simţeam că viaţa şi moartea incepeau să se lupte în mine. şi iată că coho r-
de frun ze este circulară, de un verde tele vielii, având această lIoare pe drapel . au ad us victoria. Au sterlitzul lor.
. dar deja îşi prefigurează
aur i u, . ,
cel .de' Întinerit de convalescenţ ă, cănt lauda Amicăi, dar ea însăşi estecea care se laudă
al doilea cerc vital, cel al cal iciului ŞI prin vocea mea. ea , natura mepuizabtlă care zăm isleşte această lloare şi aduce
îşi pregăteşte pc al trcilca, cc l_al 110' vindecarea, deoarece ea este cea care zămIsI eştc veşnic.
rilor. Atunci axa delic ată urc a drept Poetul a tăcut ; dar privirea sa puternică, ce-şireprimise vechea strălucire
spre înălţimi ; nu mai c vo~ba "de o _Sp I- solară, rătăcea în dcpărtări , vi sătoare , clarvăzăto are , ca in ni şte spaţ i i nelimitate,
rală lIoral ă, - cel mult, se mt ampl a. ca unde Întâlnea inexprimabilul.
o mic ă pereche de frunze să fie antre- Într-adev ă r, Amica e o adevărată plantă de munte; ea alege păşunea alpin ă
- ,
n ată 10 acest e an,
I . deja bob ocul Iloral_ _ 1· ' ·1e de parcă vâr\eJun . ' de toc
. ga I' deschi să, fluviile luminoase ale soarelui înălţimil or; cu 'cât creşte mai sus. cu atât
. ' ă rf si c. s ă-i străluceasc a mvc I Şurl . . - .
a ajuns 10 var ŞI race ' . 1 . d Sfâ ntul Ioan Ce miros plpara t ŞI e mai arorn at ic ă . Dar ca iubeşte umiditatea proaspătă a p ă şuni l or ş i chiar a tur-
. . " 1 rnma soa re Ul e .
bcn-port ocaliu se rotesc 10 u . _ . d - ârşeşte În floare? Elemcntele băriiIor, căutând totuşi un sub strat sil icios *. Ea fuge de calcar. căc i îi este d ăună-
I t chiar în frunz ă, Ş I se esav . . .
suav! Oare ce a uera .. "1 ' . .. . găsesc aici fiinta care le v ie ţuieşte, tor, ch iar şi în doze foarte mici ; Î,ngrăşămintele artificiale o omoară.
e aceste ma urni lŞl · ,
sublime care d ornnesc P . I . e şte în forma ei vegetal ă, le per - Arnica îşi formează frun zele alungite, întregi , amintind pe cele ale Plat anului,
. ne ~ a t ă de ele ca re e pnm . -
care est e în întregll .ono . _ b form ă de cul oare şi de parfum . Cum aş ~utea deci foarte simple ca formă, sub influenţa elementului - apă; culoarea lor e În
fccţionează ŞI le cxtcnonzea.za Sti fu m' A ş vrea să o numesc o forţ;l vtn- ac e l aş i timp de aur-verde şi de argint l ă p tos ; dese ori nu exi stă dec ât două sau trei
să vă desc riu fort a care emite ac es t pa~ uGm 'the visător omul plin de spirit care perechi de frunze opuse, aşezate pe sol în form ă de rozet ă. Axul lIora l urcă liber,
- . - al repede urm a oe .
aecuoarc. Dar, sa vina m. . . . _ tiune senzorială şi morală, .. care va energic, purtând bobocul viguros al cap itulului; el antrene a ză cel mult o pereche
.. . te mal clare aceasta ac 1 • I ·1 de frunze minuscule: di n ax ila lor ţâşnesc două tije secundare care poartă şi cle
va enunta ITI cuvin . '~ plin it eu pentru cea a cu on a r,
, ~ ~ - ' . o ·un lor ceea ce am Im
împlini pentru Hnparaţla mir s , 1_ 1 ă să transpară as tfel in domeniul acru- boboci gata să se deschidă . Dar, cel mai des , capitulul principal e singur. Începând
şi ne va releva ceea ce lumea ve geta a as cu Sfântul Ioan, când soarele se afl ă pe culmea parcursului său, capi rulul se
lui". . cea care e condensată in Amica este ener- desfăşoară. cu inim a sa de flori tubulare şi gulerul său de ligule de cul oarea ()CU-
"Dintre toate substanţeIe eXistentde, (' . ' rberează În inima mea. Dar aici lu i, care radiază ca un fel de vârtej , căci fiecare l imbuţ ă Îşi urmează propriul
.1 . tir" ' 1 torente c ac se el ,
g ia. Num I a armn . C . N'mic dur nimi c recalcilranl, nu se opune im puls. Când capirulul s-a veştejit , akenele, de culoare cenuşie şi argintie aşteap­
forţa e duhlată cu. delicateţea form elor- 1 les ' tă plantă în toată Irăge0ttea tă momentul În care să fie împrăşt iate de vânt. Atunci soarele coboară. acţiunea
., . . zeul so lar a a es ace as _
cerc ş tii forte plasmUltoare, " t ă lloare cum se deschide, cu m se sa se uneşte cu pământu l , se cob oară în ad âncuri, şi Arnica , a că rei viaţă aeriană
.. . . tii sale Observati aceas a . - - I s-a tcnninat, incepe să ducă o viaţă subterană . Rizomul emite pe or izon tal ă
tinereţii ŞI VIe Il · . 1 - V ântul de munte este scmanatoru
. ~ in incandescenta so ara. I
desfăşoară în Iurmna, I . ' t fo as ă a seminteIor sa le . Iar c o
_ ' . d În mâinile IUl coroana s u ' .
sau ; ea IŞI epune . ' ra ai tilor bog ate în turbă . - As tlel , toarn- * Faptul că se găseşt e in munţii calcaroşi (Jura) se datorează scluril or m l âştinoase unde cal-
împrăştie Într-un zbo r larg pe deasup ~ J ş , . d ' ncul pârnântului- Dar căldura . carul este în sol u ţie baz ică în zona r ăd ă dcinil or.
na, scântci de foc o unnează pe Persep ana 111 a a
223
222
 Steiner * s-a exprimat cam aşa' "Î 1 ă ~ ~. .
mlădiţe subterane, care se termină printr-un mugur din care se va naşte o nouă trebuie să vorbim în mod cu to;ul :eo~gbt~~ c~ acţiunile medicin ale ale Arnic ă i,
vei spinării. Ultimele sunt se sti d e b . ea ecţiunile nervilor ş i cele ale mădu-
l
rozetă, de unde anul următor va ieşi o nouă axă l1orală. Astfel, creşterea verticală , şue, eos e It de greu d . l1
la afecţiunile nervilor este foart . e 10 uenţat. entru a accede
P
şi cea orizontală alternează ritmic. Dar mlădiţa rămasă fără flori moare până la _,
nivelul pământului, În timp ce partea subterană durează ani de- a răndul . Se pot dinţă spre dezagregar~, spre făr~:::.o~ant sa înţelegem că există în nerv o ten-
dezgropa rădă cini de Amică ce poartă vestigiile a şase sau şapte "v echi ml ădi ţe", retrag aici în mod vădit Nervul . ,ofle le.v ttal:, constructive, debordante, se
cu adevarat sa slujeasc ă organizarea Eului,
oate_
impletite cu cele noi, alcătuind un tot viu bine înrădăcinat. Acesta exprimă o forţă principiul spiritual al fiintei e:
conservatoare de viaţă, care dă rizomului o consistenţă şi o structură propric: slăbită EI tinde sa- d' " P Iru. ca vitalitatea din nervul respectiv este foarte
organizarea-Eu şi prin corpul asl I C â ~e sa le îm pied icat de la aceasta prin
. se ISperseze ŞI trebui - fi ' . .
rizomul po ate să aibă deosebite acţiuni terapeutice asupra domeniului nervilor.
În Amica lucrează un m are chimist. În plantă se găseşte o cantita te de sub- de puternice pentru a stă âni te~~a . an aceste. două organiz~ri nu sunt destul
stanţc interesante: in floare - flavonc. coloranţi inrudiţi cu caro tenu1. cholină , sub- diferite nevralgii sau nevrozc nţele degenerativc ale nervului, vedem apărând
stanţe ce acţionează asupra inimi i, fitosterina; în planta întreagă, taninuri; în , te cu simptome semi-psihotice.
Dar cand aceste organizări su t
brant, trebuie să găsim un rem d ' n decv sa c pentru a-şi îndepl ini rolul echili-
I b .
rizom , inul ină , amidon , gumc abundente, substanţe amare. U le iurile etericc
e iu a ecvat care s ă dea si lui
(esenţele) se formează, cu calităţi diferite, În floare , În frunză şi in rizom. De ii lipseşte de fapt Rernedi I t b .
li re Ule ca sa ZIcem
• '. a ea sistemu UI nervos ceea ce
o "fantomă" aşa, sa creeze m SIStemul nervos
~ ~.
exemplu, unul poate avea proprietăţi antiinl1 amatorii " iar altul acţiuni profund iri-
.
._ _. , .
tante asupra pielii (pielea face parte din domeniul neuro-senzorial accesibil acţi­ mală, cele două organizări ma" . .egen~rat1ve,
, care sa opreasca tendmtele d .
cum ar face-o, in stare nor-
t sus-numite: ŞI o substanu
. '. . -r- care ar t in stare să
fi ,
unii rădăcinilor). Un conţinut subtil de siliciu este de asemeni interesant, in cali-
.
Joace ace st rol , este acidul silicie T tu "
o asem enea formă încât să aibă' a;' 't :;' aces t acid silicic trebuie să fie luat sub
Ş
tate de mineral .
Am vorb it adesea în cursul ace stei cărţi de rolul pc care -I joacă procesul form a pc care o a; e el in 'planta mlt~'A' cu SIStemul nostru nervos. Este exact
n-ar fi capabil de aşa ceva Şi când f f . . · .. u SI ICIC minera l, obişnuit.
nurm a rmca Acid I T ' .
acidului silicic în viaţa pl antelor. R elaţiile acestui proce s cu me tabolismul lumi-
nos al vegetalului şi cu fenomenele sale dc structu rare sun t evid ente. Acidul sili- bineinteles la a l S 25' 30 ace .1 mjec ţn cu Amica, la o diluţie înaltă .
deci lă
tatea cazuril or, o asemenea in ' . - .' ere _ccl ma a, - veţi vede a că, în maj ori -
" -a -a sau a put '
cic poate lua, sub forma sa coloidală, o consistenţă l1uidă, dar el poate adopta şi
cele mai Înalte şi mai precise structuri cristaline (cuarţul). Op alul , agata şi cuarţul navul dob ânc <te di . ,Jecţl.e acţioneaz ă; efectul său constă în faptul că bol .
1
stărilor sale nervoase. E imp ortant ca bo~a ŞI ~m~u s ul ~e-~ face ceva ' imp otriv a
In sme msuşi nevoi ..
sunt cele trei principalc etape ale metamorfozei lui . Astfel ci poate însoţi albu-
c_ '(

mina organică, in fiinţele vii , de la stările cele mai amo rfe până la cele mai dife- tul înlătură stările m orb ide d" I navu sa ajung a sa obs erve : med icamen-
O
In srsternu meu ncrvo ' . .
renţiate. El es te chiar purtătorul şi instrumcntul acestei evoluţii. " El îşi dirijează sau cel al EI ' , _ . s, iar acum, organismul astral
Medicamentul le dcbarasea: ă d
u Ul , care erau înl ănţu ite in procc sul jnor bi .
acţiunile, pc calca mctabolismului , până la părţile co rpului unde clementul viu 1 roeesu mor bid , sun t ehberate .
de vine neînsul1eţit", dar unde polul plăsmuitor se afirmă cu intensitate: tcgu- nismul Eul-ui . z e procesu morbid. "L a bolnavul nevrozat orga-
I ŞI orga nismul astral s - . '
atunci să introducem '
•
mente de organe, piel e. os , vegetal c " silicioasc". manifestă adesea o forţă struc- I e oc upa intens dc procesul nerv os . Trebuie
In procesu nervo s cev a care ,.
două
lte
turantă care se exprimă până la dimensiunile cel e mai reduse; fiecarc a văzut la ":r
w ' • "

Este exact ceea ce face remarcabila confi urati sa c.ele corpuri.

microscop aceste organisme asemănătoare un or splendide bijuterii: alge silieioase este cu adevărat un "mixturn corn . .~ . e ce se găseşte In Arnica, ŞI care
(în spccial Diatomeca) , ţesuturi de Graminee, de Palmieri, de Equi setum ...
În Arnica însă, acest element plăsmuitor rămâne, aşa-zi când "în statu nascen-
un fel de imi~ţi~ microcosmică/t~~~~o~ s::S:~~;:II~: ~ea~~::::~~~~ ~u,~devărat
e su til la influenţele eelc ma i
Acidul silicic este un rea ctiv extra ordinar d b . .
di"; el nu se desfăşoară în creaţia de form e materi ale terminate şi rigide; el rămâne diverse provenind di . I .
la nivelul forţelor plăsmuitoare. învcşmântat in IcsutuIi vii, plastice, puţin struc- această carte ă acest aci
ll1 unrversu extenor Am
.
' I
semna al
d .
c mal multe ori în
turate, întrucâtva infantile. Pe de altă parte, această plantă este in Întregime cepe lumina. ;Ia~~:~~ ~:~~_~~~~:~:~:: ::~~~~atea pe care o a~ ~lantele de a per-
pătrunsă de el1uvii iuţi, aromatice, care se exprimă în esenţele de ca re e saturată. cosmice). Aeidul sil icic face în aşa ~'I ' .' mal puter~1tc sta~anrre de radierile
A adu ce procesele plăsmuitoare in domeniul metabolic şi procesele metabolice organ senzorial eare-I ree . e , incat cosmosul găseşte in plantă un fel de
construcloare în domeniul nervilor, acestea sunt minunile terapeutice ale Arnicăi. cioase, _ transmite accr:.e a~~' ~71ca., ea care.nu creşte bine decâ t în so iurile sili-
Am schiţat mai sus ce poate să de scopere la această plantă medicinală o le absoarbe, mai ales Sărurilo~~leu p~moase ddlverselor săruri minerale pc care ea
o asiu ş i e calciu. Pnn aceasta, partea mine-
observaţie ancorată în goetheanism . În prezent, trebuie să lărgim şi să eompletăm
aceste puncte de vedere cu ajutorul cătorva rezultate ale investigaţiei antro- *Rudolf Steiner: "Convorbiri cu mediciipracticanţi ", Domach , 31.12 .1924 până la 2 01.1 924 .
posofiee. Într- o serie de conferinle pe care le- a ţinut în faţa medicilor, Rudolf
225
224
rală a Arnicăi poate să acţi one ze ca o amprentă plastică a activ ităţil or co smice ~urează puţine zile dar este imediat
"percepute" prin acidu l sili cic. În plu s, Arnica conţine şi taninuri fin elaborate, ml,ocult ~e alţii. Grabă şi proliferare,
care sunt deosebit de apte s ă sesize ze aceste structuri de orig ine lumino a să impri- chi ar ŞI in domeniul floral . Ceea Ce
mate în constituenţii minerali ai plantei (a se vedea ceea ce s-a spus în diferi tele UImeşte cel mai mult la această plantă
paragrafe ale acestei cărţi despre rolul taninurilor). Organele pe care vrem să le e tranziţia rapidă a forţelor umflătoare
v i ndecă m do bândesc datorită tanin uril or un fel de "apetit" pentru acest remediu. ale ap,:i în cele ale luminii şi căldurii
Dar Arnica dezvoltă în ţesuturi le sale ş i substanţe camforate. Acestea au acţi­ solare.In capitul vom Căuta degeaba
une tranchilizantă, datorită cărei a substanţa medicinală a Arnic ăi (care e purtă­ papus sau peri stufoşi dispuşi pentru
toare a senzaţiei si a sentime ntului p ân ă în corpul astral) nu este s im ţ i tă ca ceva zbor,
. Fructele
. Se formeaza .' num al.•m
jenant, ca un corp străin . M ai mult. albumina , incorporată într-un mod minunat în florile Iigulate, nu în florile tubulare
su bsta n ţc l e gumoase, dă remediu lui o afin itate spec ială pentru corpul eteric, care care rămân stcrile. Anotimpul lor e în
e vitali zatorul tuturor albuminelor. Astfel, sunt mobili zate f orţe vitalizante anta- miezul verii; întreg ciclul vital al
go nis te din acest domeniu nervos care e să ră c it de ele ş i se com bat aco lo tend- plantei se încheie într-un an.
inţel e de dispersare . În s fârş it, uleiurile eteriee (esenţel e) dau medicamentului o Când frecăm fru nzele de Filirnică
anumită orientare spre Eu. aşa cum am arătat În leg ătură cu Rozmarinul ş i cu ne rămâne pe mână un miros semi-
altele. Se poate deci pretinde, pc bună dreptate, că Am iea introduce în fiinţa omu- agreabil, semi-suspect, evocând
lui "o fantomă a organi ă ri i-Eu". putrcfacţiaşi mormintele. Acest mir os
"Când adm inistraţ i o s ubstanţă ex tras ă din Arni ea mon tan ă, convenabil doz a- emană şi din flori provenind dintr- o ~
tă , prin inj ecţii (celelalte pro cedee nu vor fi atât de active), v e ţi constata, cel pu ţ in s~bstanţă răşinoasă, S-ar putea crede ~~
ca regulă genera lă, că sist emul nervos este putern ic i nfluen ţat. Tratamentul va ca această plantă luxuriantă se protCează im ' , _ .. _
reuşi , dacă veţi putea ajunge ca bolnav ul să si mtă mai puternic şi să cread ă că de se de VIe, Abundentă de alrfel reţin t ă . d potnva deza gregant Imbălsămăndu_
, Il U a ŞI or o n a tă .. ~
acum Înainte va putea să învingă prin el însuşi propriilc-i tulburări ." Analiza arată uleiuri eterice multi I . : mcepand cu regiunea florală.
. - " U I co o ranţr din fa '1'
Aceast ă pl antă medicinal ă cu adevărat u ni versal ă are şi alte efecte ce ar tre- 1ycopmă, xantofilă) substa nte a ' . mi la carotenelor (caroten
. _ ' , marc - m plantă şi - fl "
bui menţionate, da r ele sunt legate de ceea ce s-a spus . În orice caz, când un tosterma , puţin ac id sal icilic muc'! ' . m oare - , saponmă, pay-
.- t · . • I aglU, acestea sunt mai p l' " . . ..
medi c, pentru un anum it motiv, vrea să aleagă o pl antă , una sin gură, din întreaga ca mşt e SImptome ce vorbesc d uun pnncrpn active"
. ' espre procesele 1 '
Iarm acopce vegctală, e bine să se îndrepte spre Arnica. ce a care, con form legen - ammtesc sfera cosmică şi calorică a EI . , care e-au form ar. Esenţele
delo r, în vinge "forţele lupu lui"', - a lup ulu i care am en i nţă purclc in fl uenţe vita- ccselc silicioase şi luminoase es t u ui, carotenul ne face să ne gândim la pr o-
. , . en e i e am are - la forţa .
liza nte ale soa relui, - a "lupului Fenris" pe care l-a ilust rat un mit german. atra ge sfera astrală, r ă ş in il e ne vorbesc de pnn care corpul eteric
iar mucilagiile Împiedică această pl: t- c_ aCţI~ea ":estor proce se până În liz ic ,
· . an a sa cada prada du fi ,.. .
P nnclpalul domeniu terapeutic al C I ' n rcanr , mmeralizării.
CAL EDULA OFHCINALIS - Filimics, Gălbcnclele ales a cel or care se vindec ă a endulei es te tratamentul plăgilor mai
greu, care se u fl- _ ~ ,
.'
.
ImcturadeAmicanu arprovocad ăt •
..
:n _a: care supureaza (în aceste cazuri
eca o InraUlattre) Când "
Această plantă medicinală puternică o datorăm regiunii mediteraneene, dar sl!tuen ţtl Superiori (Eul şi corpul asr ' 1) . d ' .' un muşchi e ranit, con-
. s ra pier un tim ibili
începând cu Evul Mediu ea s-a aclima tizal pretutindeni în ţinuturile noast re . Nu lIlslrumentul lor natural ' ei t . • P pOSI I rtatea de a accede la
_ . ' sun puternic mdepărtar . - _ •
există grădină ru stic ă pe care ea să n-o decorez e. S ăl bă ti cin d u- se, ea populeaz ă sa revmă acol o. Acest Iuc Y . . ,1 ŞI mce arca cu atit mai intens
. ru se expnma prm d ' . .
p ârloagelc, terenurile virane şi alte locuri în împrejurimile satelor.' sociat scapă activitătii corpulu ' t " . ~rere ş r mflamatIC. Dar ţesutul di-
• I e enc amemnta să dă î -
S ăm ânţa de Calendula germ in eaz ă uşor şi repede. În curân d avem o plantă cu corp străin, pe care procesul d '. ' ca a m putrefacţie, dev ine un
b • e s upura ţ t e caută s ă -1 r ' .
nume roas e frunze, care ma n i festă o de ose bit ă vitalitate şi tinde să prolifereze, erate cheama ţesuturile învecinat l a c nnme. Forţele eterice eli-
d ar nu trebuie , e a regenerarea substant '1 1 -
Tulpinile sale rarnificate poartă capituli frumoşi , a căror ordine geometrică impre- ca această reconsl 't . _ ţe or, a o noua creştere
I urre sa se facă la - 1 - '
si one ază privirea ; ei sunt de un galben-portocaliu inten s. Un eapitul de Calcndula
F orţele eterice plăsmuitoare trebuie să ' _ ara o ege, Iara o planificare.
model şi o directivă pentru pnmeasca de la consl!tuen!ii superiori un
, a se remtegra a . ~ .
Calendula ne prezintă în regnul ta] rmoni os mtregului organism. -
*in germană planta se numeşte Wol fetlei .
. vegc un reflex al acestei situaţii şi asta ne face
226 227
să înţelegem acţiunea sa salutară pentru spălatul rănilor sau ungerea lor (pomadă care ii este legat în nenumărate feluri
- ficatul. Ele ajută la S ibordonarea
pe bază de Calendula). _ A fost întrebuinţată şi in abcc sul gast ric. in inflamarea
proceselor . lichidului impulsurilor
venelor şi in umfl ăturile inflamatori i a glandel or. constituenţilor
_ . superiori ai om li IU1.r,
~aTlrea .. ?iu~czci , eliminarea apei
moarte in hidropizie, ascită, edemul
SOL/DAGO VIRGA -AUREA - Splinuţs
gambelor. Activitatea ficatului e sti-
Mcdicii din Evul Med iu îi dădeau numele dc "solidum agerc", pentru că avea
mulată.
_ . Dar când, în caz de gri'pa- sau
puterea să apropie marginile deslăcute ale unei răni şi să evite inflamaţia. Este o
răceli ale. căilor respiratorii, organis-

plantă înaltă şi sveltă, terminată printr-un panicul de mici cap ituli auriţi . Ea creşte mul supenor e slăbit, când, din această
in stare sălbatică la liziera şi în luminişurile pădurilor uscate ale regiunil or noas-
cauză, procesele organismului înferior

tre, cu ţinuta ei perfect verticală, cu frun zele sale lunguieţe, complete, orientate in
nu mai sunt ţinute in frău şi pâtrund în
sensul creşterii; o adevărată "vergea de aur" car e se înalţă în pădurea de vară.
cele ale organismului superior, atunci
Ea n-a fost folosită numai ca leac pentru răni; extr actul plantei in llorite a fost
o plantă cu dinamica Eupatorium-ului
întrebuinţat îm potriva hemoptiziilor, lcziunilor interne grave cu co agulare a sân- "creează ordine" în procesele lichide

gelui, plăgilor purulente. inllamaţiilor gurii şi gâ tului, dinţilor care se mişcă (in
~Ie organismului inferior, Ic leag ă de

asociaţie cu Cochel aria). Conţine saponină, substanţă care semnalează interacţi­ Impulsunle. orga-nismului aerian şi
unea aerului şi a apei, _ aşa cum am spus-o de mai multe ori, - adică intervenţia
ale COrpUlUI astral care acţionează in
impulsurilor astrele in domeniul eteric. Locurile de întâlnire a acestor două sfere
~I: ,: conform cu "semnătura dinam-

sunt plămânul, sâng ele. glandel e. piele a, dar şi rinichiul. În toat e aces tc organe se
rea a plantei. Astfel, organismul
pot observa efectel e saponinei. Aut orul lnccarcă să explice prin aceast a acţiunile
supcnor poate fi uşurat şi deschis liber
med icinale ale Solidago-u lui, în calitate de diuret ic. distrugător al nisipului şi cal-
p~ntru intervenIia normală a con-

culilo r urmari. in airo fia rinichiului. în astmul uremie, albuminurie şi in sfârş it în

stituenţilor superiori ai Omul UI..
Această acţiune este şi mai pro-
hidropizie. nunţată când e vorba de o altă specie
de Eupatorium.
2. Compozi[(: iubitoare de umiditate

EUPATORJUM CANNAlJINVM - Cânepa ce drului

EUPATORJUM PERFOLJA TUM
Este o plantă vivace care creşte pc maluril e lacurilor, ale fluviilor, râuleţelor,
in hăţişurile ume de, grohotişurile irigare. în Euro pa centrală şi meridională, ca şi seamănâ planta precedentă, dar ~;r palustre din ~meric~ de Nord şi
Creşte tot în regiunile umcde sau ch' .
mult cu
in Asia occidentală. iin timpul ver ii creşte până la un metru şi jumătate înălţime, sale de frunze, sunt concrescente nedi un aspect ŞI mal restrans; perechile
eu frunzel e aproape sesile în formă de mână, divizate in 3-5 lobi, ascuţite, opuse; sunt alb la bazăi Est . ' _ . IVI7~te, lanceolale, Iar ciorchinii săi de flori
slărşeşte in partea dc sus printr-un panicul abundent de flori, de un violet-roz de- pleurezia, pneumonia, însoţite d e feb
. e mal amara ŞI mal aromată d -
le ra_ puternic - d ecat
.
- 'specia noastrâ. Gripa'
licat; floricelele, filifonne. au şi ele aceeaşi culoare . Această formă care scapă de a, e stăn e obosealâ şi dureri
d
toracice alcâtuiesc domeniul ae tei .
elementul ume d, se aercază, se volatilizează spre înălţimi, - şi mirosul său foart e ierna e, - ca ŞI , pe de
_ es el puternice plante medi I .
a ta parte, colecistopatiile,
subtil (un miros palustru puţin "condimenta t") convine intru totul acestui carac-
I
ter, ca şi akcnele cu papus stu fos . Analiza găseşte in această plantă, a cărui gust
este amar şi picant, substanţe amare , puţin ulei eteric (esenţă), răşină. Aces t tip de
Compoz ite se adaptează Într-un grad înalt umbrei şi elem entului ap os.
Acţiunile sale terapeutice se adresează organismului lichi delor şi organului
229
228
 în ele puţin ulei eteric (esenţă), substanţe amare, ră şini, pectină, inulină şi hidraţi
TUSSILAGO FARFARA - PodbaIul
de carbon înrudiţi (helianthenină, synanthrină), ca şi o substanţă a cărei eficaci-
. . răs ânde te prin vlăstari înrădăcinaţi . urc~ tate o depăşeşte mult pe cea a papaverinei (papaverina este un monoalcaloid şi
Dintr-un rizom d~rabll,. care SiC ină Pdcstui de Că1110asă, acoperită cu solzi, acţionează ca antispasmodic asupra muşchilor netezi), dar care nu e un a1caloid.
încă din primăvara lImpu~le o tu _Pd fl soarelui. Tussilago a purtat toată În homeopatie, esenţa acestei plante a fost întrebuinţată împotriva durerilor de gât
purtând floricele radioase m fonna e'l °dar~~ direct din domeniul rădăcinilor în şi a celor de cap. O plantă având un proces-rădăcină atât de intens se adresează
. 1 floral ŞI acum 1 n lea ~
iarna în ca acest irnpu s : _ 1 e închid noaptea şi pe timp urat. organismului superior al Omului. În afară de aceasta, prin acţiunea sa pectorală
. . A te flori cauta soare e, S
lumina lUI martie. ces d fl ile: sunt pctiolate lung, rotunde, dar cu (în bronşite etc .), planta are o anumită asemănare cu Tussilago, ceea ce nu ne sur-
. după ce au al OTI " • I
Frunzele apar numai b r > d o rozetă la suprafata solului (pasu prinde (geneza puternică a frunzelor). Ea este de asemenea un excelent diafore-
. ' . ' lb .. dedesu t larman ' .
cinci unghiuri, a UTIl pc . _' fi d ta- umed şi însorit, argilos, dar tic) . Dinamica sa, atât de puternic decalată în raport cu cea normală, ne dă posi-
_ . p-' I IrebUle sa le toto a . .
mag aruIUl) . ama~tu . . N . îl ăsim pc marginea şanţurilor mun- bilitatea de a folosi această plantă în răceli urmate de inflamaţii şi de mucozit ăţi
conţinând calcarul IUbIt de TUSSllago. _ OI g A ' . Africa de Nord. în organele respiratorii.
.' . ' te in toată Europa, SIa ŞI
date, pe drumuri ŞI cheluTl c. C., I _ . . utin ulei eteric, xantolilă în floare;
Această plantă produce inulină , tamnu.n, IP ' za- totul într-o gumă abundentă
. It Ipetru Planta mc ela . .
cenuşa sa conţine mu sa • . le de plu zinc Tussilago le absoarbe ŞI 3. Compozitele de altitudine, de munte şi de pădure
(mucilagiu) . Dacă în sol exista meta c. e exem . ,
le concentrează. . tru calmarea tusei şi lichetlerea LEONTOPODJUM ALPINUM (Edclwciss) - Floarea-reginei
·\ sunt aprccIate pen
Frunzele de T USSI ago _ . t e 5peeii/e peetora/e (Tussilago =
mucusului de pc bronhii . Planta figureaza pnn r ,
Cine nu cunoaşte această nobilă
tussim agere, alungă tusea). mică plantă, această pecete regală
care încoronează munţii înalţi din
PETASlTES /fYBRIDUS - Capta/anul Lumea-veche, din Pirinei până în
Asia orientală? Şi totuşi, c âţi au reuşit
5-0 înţeleagă hine?
Prin frunzele lui uriaşe , rotunjite,
Cu filamcntele ei multiple
renifonne, Captalanul aparţine ~pei;
rădăcina cilindrică pătrunde solul
creşte pc maluri de râulcţe ŞI raun.
stâncos şi uscat; de acolo urcă o
Planta acoperă aceste locun, le scor-
mlădiţă scurtă, înconjurată de frunze
moneste cu lungile ci mlădiţe agăţ ă­
înguste, lânoase, moi. inserate în spi-
toare;' ca curge oarecum parale! ~u
rală; la câteva degete de sol, ea emite
curentul. În timpul iernii. toate parţl!e
minunata sa "floare". În centrul ci,
ci aeriene dispar, dar în martie se vad
câţiva capituli, de un galben delicat,
ieşind din pământ mă-ciulii roz, de
sunt adunaţi, simulând "inima" unci
culoarea cărnii, care se înalţă cu rapid-
adevărate flori. cu pistile şi staminc.
itate, unele masculine, celelal:e
Dar petalele albe ca zăpada, catife- •
femeie; ele se dezagregă brusc, in
late, care încadreaz ă această "inimă", nu sunt decât frunze terminale, lărgite în tri-
timp ce akenele lor penate: uşoare,
unghiuri ascuţite, acoperite de o pâslă lânată ca de zăpadă. Capitulii conţin numai
sunt duse de vânt. Când rizomul a
flori "tubulare"; cele de la margine sunt femele şi cele din mijloc sunt bărbăteşti,
"exalat" în întregime impulsul floral
având în centru "nori cu miere", ale căror pistiluri şi stamine sunt atrofiate.
pc care-I purtase în tot timpul iernii,
Această conformaţie se îndepărtează de tipul general al plantelor de muntc;
frunzele uriaşe încep să se dezvolte. . . dii unoscutc din vechime. Când fortele rădăcinii urcă mult mai sus, dezvoltănd formaţia rozetei foliare până în
- . ' . f le sale conshtUle reme Il c • .
Radacma ŞI runze _ ., 1 funii lor terapeutice, gasim regiunea florii , unde se contope şte cu inflorcsccnţa pentru a da unitate de un gen
începem să le analizăm, pentru a pallUnde secrctu aC .I .
230 231
 SENECIO VULGARI.S - Jpa
C' 'Z'sctosss
.

. Seneeionidele, care alcătuiesc una

absolut unic şi la un nivel mai ridicat. În acest compl ex, florile propriu-zise sunt din cele 12 grupuri ale Compozitelor
mic i, rău dezv oltate ; chiar şi capitulii r ărn ân mici şi atrofiaţi, Dacă se c onsideră
tubuhflore, sunt repartizate in 40 d
capitulul ca o floare la puterea a doua. ansamblul " florii" reginei este o floare la genuri, din care cel mai bogat este cel
puterea a treia. Sub acest raport, această floare a vârfurilor înalte reprezintă ca
al. ~păIăeioasei (1.300 de specii).
însă ş isuprema culme a ceea ce poate realiza regnul vegeta l. Cercul frunzel or
Gastm al:' , plante erbacee, arbuşti,
superioare a intra t complet în domeniul formal şi funcţional al florii; el
plante agaţătoare, câţiva Copăcei şi
înl ocuieşte cercul radiant de ligule (care lipseşte de fapt la Floarea-reginei).
plante grase . . Ele populeaza' rnunţu ..,
Procesul inferi or "rădăcină- frunză" este inălţat cu un grad. el este acum inclu s în
stepele, mal ales în Africa. Printre ele
procesul floral şi contopit cu el, într-un organism sup erior.
SpăIăeioasa obişnuită prin regiunil~
Elementul vital al Florii-reginei este roca ingheţată care rămâne sub zăpadă
noastre repre-zintă "o buruiană în eul,
trei sferturi din an; dar, in timpul verii este şi forţa luminoasă a soarelui înălţi­
tură pură". Această plantă nu e fru-
milor, care nu tulbură o atmosferă absolut pură. Această plantă degenerează dacă
m~asă" ~ e dotată cu o vitalitate de
e plantată pc câmpie. Ea caută calearul, dar creşte şi pc roca primitivă. în regiu-
neI~ehlpU1t şi cu o putere de înmulţire
nile cele mai sterpe din Alpii ori entali (căci această rocă conţine intotdeauna cal-
UIIUUoare, care a răspândit.o pc tot
ciu in feldspatul său ) ; dar in Alpii occidentali, a căror aer este umed, solul cal-
globul •
pământese. Sfidând 1OCu 1 ş t. ·
caros îi este indispensabil. Frunzele lânoase reţin roua dimineţii şi absorb
anotimpul, ~eneeio înfloreşte şi face
umezeala din aer.
f,:"ctc, din p~măvnra cea mai timpurie
Rud olf Steiner a indicat Floarea-regine i ca remediu împo triva otosclerozei :
pa~ă ,m UIti.melc zile ale toamnei şi _~
urechea, care este în si ne un organ "uscat", prins în os ul cel mai dur ("'stâncă") al
chi ar in plină Iarnă, dacă frigul e mod- R~._ _ "
corpu lui, - urechea e intrucâtva, ca s ingură, un fel de fi inţă umană. Aces t lucru
er~t. O generaţie o urmează pe cealaltă. Ea nu se' • •. • ,-
arată că in fii nţa vie fiecare part e e formată pornind din forţa intregului. Urechea
mmează rcpede şi îşi înalţă sprinten tul . u:r~~cmeaza prea profund, ger-
are o regiune " membre", comparabil ă cu pici orul şi gamba (timpanul, osişoarele),
alungite, dinţate, putin cărnoase de 10 ~~a roş~atICa; formează câteva frunze
o regiune rnetabol ic ă (sern i-intestinal ă ), urechea internă : labirintul, lichidul şi in/lorescenlă ramifi;ată' capl'tul,." t c ,1 erenţlate de tulpină, iar la stă~it o
org anele lui Corti ; un aparat ncuro-cefalic inserat în creier' . În caz de otoscleroză, • ,
tubularc, au renuntat la oric s:
I sun puţin spectac I .
.
,
U OŞI , nu conţin decât flori
procese de durificare, de paralizie ş i de degenerescenţă cuprind camera labirin- • I C rrumuseţe exteno • I .
naştere unor akene încoronate c ' . ara, a once strălucire, şi dau
tică , organul lui Corti şi nervul auditiv; osişorul numit "scăriţă" se fixează pc În acea t ă ! • ' • .u pcn, ce vor fi duşi de vânt.
" fereastra oval ă". Urechea este, in mare măsură, un organ al astralului, al ele- . sap anta s-a gasit mult fosfor i • . . .
senccmă) - ceea ce nu po te să . Ş caţrva alcaloizj (sanecionină
mentului aeri an, slab străbătu t de forţele eterice. Iată de ce tendinţele sclerozante • a e sa ne surprindă la O 1- lă •
total mfloririi . S-a stabilit d ' . p an care se consacră aproape
ale organismului superior, care predomină uşor în timpul bătr âneţii, sunt puţin "' . e asemenea ca aCJlonează di
n11 abdommale şi mai ales se l' • ca reme lU - asupra regiu-
împiedicate aici de substratul eteric. Remediul poate fi adu s de o plantă care , , xua e ' puţm cam în fi I l .
secară asupra uterului' ea e " eu Cum acţIonează cornul de
sfidează regiunile cele mai pietrificate ale pământului, acolo unde însuşi lichidul , , tavortzeaz â menstruaţ "l . 1
sangerăriJe nasului şi chiar hemoragt'I'1 ul 11 e, a polul opus, opreşte
a devenit gheaţă, - o plantă care armonizează într-un mod atât de perfect princi- e p monare.
piul-rădăcin ă cu principiul-floar e într-o stea de arg int. Ca floare, ea acţi oneaz ă
asupra met abolismului, dar ca pl antă a înă lţi milo r cu rădăcina puternică, ca influ-
enţează metabolismul capului şi mai ales al urechii, organul ecl mai solidificat din SENECIO JACOBAEA
sistem ul neuro-senzorial. Ea ineită acest metabolism să respingă mineralizarea Ace ta . •
exces ivă; în acest organ puţin vivifiat, ca vocaţie spirituală, ca împiedică forma as nu mal este, ca planta precedentă b ' •
terenuril~ virane, ci un ornament estival al dru • 0 . u~lana. ~odestă ce a~operă
de a sucomba forţelor structurante ale lumii fizice . pantelor rnsorite. Ea este răspândită mun!or ŞI al lizierelor Jorcsticrc, al
O recentă descoperire a relevat că ca posedă forţe speciale, iar in floarea sa
s-a semnalat prezenţa unor glucozide toxice, care provoacă la animal paralizii ,
nord-est. E o plantă bianuală C 'tut
e
I
.ocunle uscate ale Europei şi Asiei de
. api 11 sa! de un frumos galben-auriu, în vârful
convulsii şi O oprire diastolică a inimii. 233

232
unei tulpini drepte flancată de frunze dinţate, se reunesc în false-urnbele, în mari
umbrele. Alcaloidul său. jacobina, a fost găsit mai ales în rădăcină, iar frunzele
sale conţin glucozide Ilavonice, quercitină şi coloranţi, Această plantă are atăt
puterea de a stimula uterul, căt şi o calitate hcmostatică asemănătoare cu Senecio riţHor coloranţi, găseşte astfel prilejul de a .
vulgaris. În medicina populară, iarba Sfăntul Iacob a fost întotdeauna considerată grafe!e consacrate Amicăi şi Calend I " ) acţiona (a se vedea motivul în para-
ca o excelentă tămăduitoare. care împiedică supuraţia , E' um . .
mteresant de ştiut faptul c aă - di
folosită impotriva malarle; Iată , in me terna populară rusă, Floarea soarelui e
. cum mterp t . R
ladie: ca rezultă, ca predispoziţ' di re e~a udolf Steiner această ma.
. . le, mtr·o tendm (ka . -) d
to
HELlANTHUS ANNUUS - Floarea-soarelui puteml " ŞI prea egoist Eul cec ... rmica e a dezvolta prea
di , a ce provoacă în sân . (i
mo lficare (o diluţie) în aşa fel - - E . ge mSlrument al Eului) o
' rx - ' mcat, ul nu mal găseşt "
Această surprinzătoare plantă, care încolţind din sămânţă atinge în scurt timp sa trsracato- Maladia poate con stitui r
I I aShel un ' e aICI un
.. punct de impact
înălţimea dublă a omului şi înfloreşte, provine din Mexic. Cultura ei reuşeşte în Eului, Floarea.soarelui poate să . corectiv adus forţei prea egoiste a
grădini, vii, terenuri virane (unde rămâne mai mică) . Europa centrală şi Rusia
. tEl · reprezmte un proces opus .d
IS e a u ui şi constituţiei care rezultă d .. ' acestei ezvoltări ego-
rneridională convin cel mai mult culturii ei, dar ea devorează pur şi simplu să se consacre forţelor de redresarea i e aICI. In ~ceastă constituţie., Eul, în loc
humusul din sol. În afară de aceasta, îi trebuie totodată mult soare şi multă exagerat forţelor terestre şi se d Ş dmamlclI calonce, cade pradă in mod
umezeală. Întreaga creştere verticală a tulpinii puternice, însoţită de frunze peţio­ Floarea-soarelui urcă cu putere - eSdiP~rte de Cosmosul spiritual. Să ne amintim că
In recţra cosmi - d
late lungi în formă de inimi, aspre la contact, se orientează spre capitulul uriaş, elementul material -fizic, greutatea tere ... !~a, ar antrenează anormal cu ea
susţinut de un involucru de bractee. Florile tubulare sunt dispuse pc marele recep- stră, pana In sfera luminii şi a căldurii.
tacul conform unui plan de spirale încrucişate. Lucru ciudat, în ascensiunea lor, '~~~~'t~if: '
frunzele nu devin din ce în cc mai mici, mai tine şi mai delicat cizelate, ci dim- INULA HELEATT ~~~~ ro Î'~
HLUM -Iarba mare ~'~..'.r-'~-~
potrivă, cu cât urcă mai mult cu atât sunt mai mari şi mai masive. La sfârşit, capi- "'x"~:'Sl>:;: s.
tuiui e mai masiv şi mai greoi decât ele; desigur, el se intoarce cu pasiune spre _d It~ula este o Compozităcare se .~< J -j.:~~- ' .'
soare, dar inclin ându-se în jos. Floarea-soarelui îşi revelează apartenenţa la In epartează puţin de tipul familiei
lumină şi căldură prin forma sa radială, prin culoarea sa luminoasă, prin puterni- deoarc~e . dezvoltă frunze neobişnui;
ca producţie deulei care-Î caracterizează sămânţa, dar totuşi rămâne un "record" d: man .Ş I de numeroase. Din rizomul
de greutate terestră! În ea se duce o luptă aprigă între cer şi pământ. Iată de ce , sau ramlficat urcă, până la aproxima,
dacă periferia capitulului este de un minunat galben-solar, centrul apare într-o tiv u .
. n n~etru, o tulpină pUlemică,
culoare brună-neagră, ciudat de terestră. Nu poţi cerc unei asemenea plante să mflexlbtla, verticală, înconjurată de
producă seminţe înaripate! :ruDZe lungi, largi, oval ascunre,
Tulpina, înaltă şi viguroasă, nu este solidificată în interior şi nici latescentă; mtregl, cu marginile grosolan dintate
măduva sa, aIbă şi uscată, este formată din celule pline cu aer. Receptaculul capi- P: :are ~ceastă tulpină le rei~ i~
tulului aduce în domeniul floral o tendinţă ce nu aparţine decât trunchiurilor de stapan~e in mod progresiv, pe măsură
arbori; el Iasă să picure o răşină mirositoare ce aminteşte terpina. Această răşină c~ se înalţă, pentru ca apoi să se
înlocuieşte nectarul şi este folositoare albinelor. blfu,"ce de mai multe ori şi să pro-
În (lori s-au găsit diverşi coloranţi, glucozide flavonice (quercimeritină şi d~ca, la capătul ramurilor, mari capit-
quercitină), glucozide anthocianice, o xanthofilă care este identică cu luteina, co- u I de un galben-pal. Aceştia poartă,
lorantul galben al oului, cholină, betaină şi o substanţă cu fluorescenţă violetă ; în !'" un receptacul plat, flori tubulare
plus, mai există şi tanini. Seminţele (akenc) conţin în uleiul lor acid oleic şi o mconJurate de o coleretă de li le
mare abundenţă de acizi graşi ncsaturaţi, mai ales acid linoleic. Sunt şi foarte foarte lungi şi inguste. gu
bogate în albumină. Un"
. " .
papus cu peri lungi încoro-
Esenţa extrasă din flori a fost întrebuinţată ca vindccătoare, alături de Amică neaza fructul. Această plantă din
şi de Filimică (Calcndula). Dinamismul luminos, care se exprimă în geneza dife- E.uropa meridională, foarte remarca.
234 bilă, se găseşle ici şi colo in regiunile
noastre, pe pajiştile umede. Este o
. veche plantă medicinală care a fost

235
 fol'" preţuită. Ea înlloreştc în inima verii. mlădiţe izbucnesc oarecum într-o multitudine " , ,
Rizomul său conţine (toamna) multă inulină; mirosul său e plăcut; gustul său galben-gn Bine cunoscută de către buni " total,acnana de rmcr capituli, de un
1 ~ -amar. Uleiul eteric pe care-l conţine (până la 3%) are proprietăţi ver- Pehnul a revelat savanţilor mod ' CII n~ştti Ca plantă curanvs şi magică
m; fuge. S-a găsit în el o înrudire cu santonine (a se vedea: Chrysanthcmum), cu esenţă (continând cineol) răşi , erm un conţinut mteresant de inulină lan ' '
_ urui, cu azulena (a se vedea Chamomilla), Această producţie abundentă de , ma ŞI sUbstant ' ' rn,
mult aspră dec ât amară ŞI" p t ' , e amare, ' dar, la gust, planta e .
. • li In aromatlc~ P 1' " mal
(,U 'stanţe ne arată că Inula este în întregime pătrunsă, începând cu rădăcina, de crenţa gasrnea şi lipsa de apetit ars' a. c inul se mtrebuinţează în insufi-
I"ocese florale. Acţiunea curativă a decoctului de rădăcină se adresează, in con- organelor digestive, amenorcc'. n'zunle Isto~aculUl, acidilatea gastrică, spasmele
"" ; flţă, digestiei; ea combate insuficienţele şi inflamaţiilc din acest domeniu; dii •
reme 11 Impotriva cpilcp,ici.
, omu sau este
> unu
I di
mtre cele mai vechi
\ . " rizcază de asemenea fluxul biliar, Dar această acţiune coordonatoare a rneta-
boii rmului se prelungeşte în sistemul ritmic, după cum ne putem aştepta de la o
~4 n tă în care aparatul foliar este atât de puternic ritmizat. Cu Inula au fost tratate
ARTEMISIA ABSINTEfIUM p, j '
... ele bronşice însoţite de mucozităţi abundente, tusea iritativă şi chiar anumite - e Inul amar - Absintul
jQ"'le de tuberculoză, Regiunilc de stepă "
~ - care
margmesc Mediterana constituie ade,
varata patrie a Absîntului (în ger-
4. Substanţe amare binefăcă1oare: Absintul şi Pelinunle m~ă: Wermut), Dar cI e răspândit în
toată Europa şi Asia, până in sudul
Cele 200 de specii din genul Artemisia (Pelin) se nasc din întâlnirca dintre No,:eglel, pe soIurile pietroasc,
~<J1u l Compozitelor şi mediul uscat şi cald al regiunilor medite raneene şi ale mobile, calde, însori te şi bogate •
oţ'e. ntu1uiapropiat; ele sunt esenţialmente vegctale de stepă, deschise influenţei azot, în ruinc , vii etc , Rizomul :n
S,i Lb , 7 ""«lui, Procesului de umflare crbacee i se adaugă aici şi cel al radierii, al plin d " -o m ur sau
~ . e .. viaţa emite nenumărate
f '- tilizării; floarea e anemofilă (polenizată de către vânt). Sfera astrală foloseşte mlădiţe, m form ă de tufi, 1
' . IŞ . e e sunt
umentu1 aerului uscat, cald, foarte luminos; ea intră in contact cu forţele suficienj Impod obite da l .
, r ne uxun-
e'ericc ale Pelinului, care o atrag, şi coboară în el profund, De unde, o mare can- ~tc, cu frunze de un verde-intunecat
l ib!e de mici flori fără ligulc, cu aspect nesemnificativ, dar aromatizat şi amar, ŞI argmtlU, decupatc în lobi obtuz '
lir m.entând o Iosrte rară sinteză de uleiuri aromatice(esenţe) şi substsnţc amare, delicat omati cu pcri mătă " 1,
• ,_ ' , SOŞI , ' ele
Ac.este plante infl oresc spre sfârşitul verii, Ele sunt inviorătoare şi stimulează Se ~cm:ma pnn paniculi bogat ramili-
~ rn.ltan întregul tractus digestiv, datorită atracţiei exercitată asupra corpului caţr Ş I foarte aerien i care po rt ă
u~tJ<l. Aceasta este principala acţiune a extractelor din acestor plante. Ele ne -. a a
num~ra!1 mici capituli aplecaţj şi
("•• rizează in plus fluxul biliar, Dar cănd acţiunea lor, prca puternică, devine tox- galb~nl. Aceştia infloresc Spre
lei I' ea poate atinge partea "superioară" a corpului astral, cea care e legată de sis- sfârşinn verii,
t\'rru! nervos şi de creier, Atunci apar vertijul, crizele epilcptiforme, crampele , -:ceastă plantă medicinală cele-
1l1<JS-. culare etc, ' bra fusese deja cunoscută de vcchii
Eglptem , Se credea că cea ma' b '
. I una
van etate creştea pc malul Mării N ' • .
AR TEMISIA VULGARIS - Pelinul - Pelinarifă amare ( 1 . egre. M", târziu s " " •
, g ucozldeJc absînthină şi anabsinth " . ' -au gasrt m ca substanţe
ulei eteric (0,5, 1%, cu thuyon' th I mă), tanin (mal ales primăvara) răşină,
(C ' B a, uyo pinen h Il dr '
Această specie de Pelin, cu o formă armonioasă, este o "buruiană" răspândită ŞI 2), apoi, în cenuşă nitraţi şi a id T ' • p e an enă, azulenă), vitamina
~~ I. treaga Europă, până la Capul Nord, pe marginea drumurilor, hăţişurilor, fumul său sever revelează unediat ~ rţCI SI ICIC, Planta e extrem de amară şi par-
" di, .0 e care corn ' .
~ .. rurilor, pe locuri părăsite, in ungherele ruinelor etc , Din rizomul său puternic sau, Intre substan,telc amare şi pri " f pun aici o armonie; unica i'n!Clul
M ' y ,inclfJlU erom ti
'" î nalţ ă numeroase mlădiţe drepte, bogat înzestrate cu mici frunze decupate in , edlcamentele extrase din absintul • . a c,
\,.; ascuţiţi, de un verde mat la vârf, albc şi lânoasc in partea de jos, Aceste lUI astral şi a Eului in sistemul di ,mflonl reglcmenteazăintervenţia corpu-
. rgesnv, combat lipsa de poftă de man'c J'
236 are, ipsa
237
sau excesul acidului gastric , lenea ficatului sau a veziculei biliare. Ele cal m ează d~gestivă se rctrage aici in folosul acţiunii învioră ..
durerea şi crampele. Energia şi bucuria de a trăi cresc . Puterea dc au toapă rare za actIVItatea corpului astral ' ~ oratoare, diuretic ă (care stimulea_
impotriva maladii lor creşte . Alimentele sunt mai bine folosite. Prin anumite ma- in ravoares secre lulor)· 1 '
procesele exudative ascit ă : în I ' ' panta se mtrebuinlează în
nifestări, această acţiune aminteşte pe cea a arsenicului, care "Înviorează corpul ' . " pus, m tuberculoza perit al ă si
"~potnva spasmeler corpulu i astral in a . one. a ŞI a mesenterului,
astral". Licoarea distilată din Absint este foarte toxică şi folosirea ei cronică fi mfluenlate in mod favorabil C ' bParatul respllator: dispnee, astm, Care pot
antrenează efecte pe care Rudolf Steiner le-a descris astfel : "... Absintul incită
t tb ., . a intre U1nlare externă ,
n UI mtr-un mod remarcabil la vindeear d , ~a, aceasta plantă poate con,
lichidele organismului uman să se revolte impotriva pătrunderii in ele a clcmen- ca egeraturdor.
tului aerian. Ast fel, atunci cănd am absin t in corp, nu mai pot integra in mod con-
venabil aerul in toate părţile corpulu i ... Atun ci aerul "g â lg ă ie" in toate părţile
organismului, r ăm âne separat de rest, se blochea zâ pretutindeni ... Acest lucru ARTEMISIA CINA
provoacă bunăstare, căci să
un sentiment de acest aer nu mai arc nevoie lucreze, Trebuie s-o căutăm nu numai in ste . ,
Când aerul pătrunde corespunzător in lichid , el trebuie s ă- şi indeplinească acolo Caspică şi Marea Arai ceea ce ne" tă P,C, CI instepele sărate, între Marea
sarcina, altfel nu alimentează corpul aşa cum ar Irebui să o facă . Omul se simte acolo domneşte in sol'un aer UScat U;':-~ mţelegem. O dală cu procesele saline
atunci, puţin câte puţin, tot atât de in largul său ca un porc. Porcul are ceva spe- prieşte cel mai mult acestei specii d '; r" ummos ŞI cald; este exact mediul care
cial, se umple fără incetare de aer, dar nu-I asimil ează bine. De aceea porcul arc la înălţimea genunchiului se 1. ·fi e -",m, un gen de copăceI care se ridică până
o respiraţie gâfâitoare, Or, la fel cum eterul se g ă seşte pret utindeni in lichid, 101 , , IglU lca m parte d .
mguste, de două ori divizate în part de i a e JOS, cu frunze mici, foarte
aşa sufletul e pe ste tol in elementul aer ... sufletul, ad ic ă astral ul. Abs orbind aer, ., ea eJosapl t · · .
gn m partea de sus; curând se arată o i fl an el, snuple ŞI presărate cu peri
omul ia in sine suflet, aici sau acolo ... Când aerul "g âlgâie" în el şi rămâne total bui nu măsoară mai mult d _ ţ . In .0rescenlă foarte ramificală. Capitulii găl-
separat de rest, omul se simte in largul său . Dar sufletul nu există acolo pentru a , e ca Iva mtllmetrl dar t "
gaseşte un ulei eteric ce conţine santo-nină (1 , .sun nenumarali. In plantă se
servi plăceri i ş i bunei stări a omului, el trebuie să lucre ze asupra organelor, să tel substanle asupra intestinului i . a~ton~ bl.-terpenică). Acţiunea aces-
lucreze cu ex actitate pentru ca inima şi toate organele să fie suficient alimentate. refulală în sânge)· in organ] ŞI asupr~ vezIculeI biliare este toxică (bila este
Când omul ii opune o bari eră şi il am ă geş te oarecum în corpul său, atunci el se , ismu supenor ca p , hi
spasmc epileplifonne vertii larg ' ire .1 . rovoaca lperanemie cerebrală
simte "fe ricit ca o scroafă", dar organele salc nu sunt alimentate aşa cum trebuie". . , " a pUpI el haluci .. d '
CI puternic paraziticidă. capl·tul·· . . ' ucmaţn, elir. Se foloseşte forţa
Rudolf Steiner explică detali at cum consumul de absint distruge in mod deosebit . , 11 el uscat! reprezi tă 1 ·
vermlfugi C'semen contra). , m unu dinte cei mai eficace
organele de reproducere şi c ă a te dărui acestei băuturi este un semn de profundă
decadenţă ; copiii acestor băutori sunt ex puşi la tol soiul dc boli.

ARTEMISlA DRACUNCULU.:S - T .L
,arnonu!
În această specie, amăreala este foarte atenu '
ARTEMISlA A BROTANUM
. ,
• gust condimentat, amintind Ani 1 N . ata , predomma aromaticul, cu un
Aceaslă plantă, care este cea mai aeratâ şi mai aromatieă dintre
speciile condiImentară delieală · ţinuta ISU. . U mal ' este o plantă' me dici °
icinal ă, ci plantă
Pelinului, este originară din Europa meridională şi din Asia Mică, dar se g ăseşte . . , sa este svelta frunz 1" . ,
",CI Tarhonul pentru a arăta mar' di . ' e e mtregt, mguste; mentionăm
la noi pe soluri calde, hrănitoare, mobile şi nisipoase. Lobii frunzelor foarte decu- ca tversrtate a Pelinurilor. .
pate formează o reţea filament oasă ; din acest buchet penat eman ă un miros puter-
nic, invioră tor, sal in-aromatic, cu un g ust de lăm âie, foarte acidulat. De aici irup
paniculii fără vlagă ai inflorcsccnţclor, cu mici capituli foarte compacţi , aplecaţi 5. Scaie,tii medicinali •
şi reuniţi in ciorchini mici . Aeeastâ planlă, a cărei parte inferi oară se lignifică,
Tipul Ce~pozitelor ia un aspect cu totul . , ..
înfloreşte din mijlocul verii până toamna , deci până când soarele e în deelin . Aceştia sunt in general plant . partIcular m subfamlha Seaietilor
E sigur că în aceaslă planlă elementul astral acţionează mai puternic asupra e Impozante care cresc m . I ' ' .
uscate a le regiunii medileraneene ŞI· 1 O' . . ai a es m stepele sărace şi
fizico-etericului decât la celelalte Pelinuri descrise mai inainte. Factorul încălzi­ Ş I. A sia
. a e nenrulo, Apropi t ' R .
centrală. Aceste plante tât d bi , la , m usia meridională
tor este aici mai activ, in timp ce amăreala este in regres . În afară de substanţele ·,, '
Estu 1UI . Intr-adevăr când , a a e me marmate fi
' , ar putea I numite "Cactuşf
amare , s-a mai g ăsit la ea un ulei eteric abundenl şi un alcaloid, abratina. Acţiunea E· ' ne reprezenlăm Amcri . C .. .
uphorbtaceele sale şi Asia prin C d 1 ca pnn actuşu săi, Africa prin
. . ar uate e sale, ceva din forţele plăsmuitoare ale
238
239
ace stor zone terestre se face vizibil. Umflarea apoasă a tipului Cactus, care
" înghite" literalmente tulp ina şi frunza intr-un glob caulinar ş i nu eliberează
CYNARA SCOL YMUS - Anghinarea
decât extremităţile ace stora sub formă de ţepi, es te la polul opus al tipul ui de Originară din regiunile meditera_
S caicţi, la care organul luminii şi aerului, - frunza - se desfă ş oar ă pred ominant şi neene şi cultivată în această zon ă încă
se durific ă exteri or. Cactusul se concentrea ză şi se pietrifică în domeniul din Antichitate, ca plantă alimentară
cterurilor chimice şi al vi eţ i i ; Scaictele se durifi c ă în domeniul eterului luminii. şi dietetică, acest Scaiete mare şi Iru-
În orice frunză se întâlnesc în mod ritmic lich idul şi aeri anul ; eterul chimic şi m~s ş i-a revelat foarte recent propri-
eterul luminii se intcrfcrează . O frunză normală e ma i vie la baza sa dec ât la vârf; etăţile sale terapeutice legate de ficat.
are loc O u şoară devitalizare pornind de la bază spre margini şi spre extremitate. Mai întâi, chiar la ieşirea din sământă
Frunza de Scaiete exagerează acest proces; vârful şi marginile se durifică şi cu cât îşi formează o rădăcină şi o rozetă de
frunzele, adeseori foarte mari, sunt mai decupate, cu atât ele sunt mai spinoase. f~e. Apoi, din rizomul plin de
Prin faptul că durificarea periferiei opune o limită dc netrecut creşterii şi umflării, VIaţă, urcă frunze mari, lungi, profund
frunz a adoptă deseori o formă ondulată sau bombată; fiecare foi i olă, şi chiar ŞI pluridivizate, care se îndoaie în
nervuri le foliare, devin dure, comoase, în timp ce substanţa rămâne moale şi vie form ă de arc, cu extremitătile
în interior, în mijl ocul frunze i. Fluviul vieţii seacă la toate marginile, pc măsură s~in?ase. La începutul verii, se v~de
ce pătrunde în lumina aeriană şi uscată. ţaşnind din buchetul lor o axă florală
Deci putem spune că frunza este cea care face Scai etele, dar această plantă relativ scurtă, care poartă mari capi-
evadează oa recum, prin tr-o puternică înă lţare a tulpinii sale, pănă în regiunea flo-
tuh .albaştri sau de culoare violacee.
ral ă, antrenănd cu ca forţel e foliare care dau tulpinilor "aripi", făcâ ndu-le Micile flori tubulare au un miros fin
spinoas e de jur împreju r. Dar sco pul pri ncipal al intr egului proces este floarea, dar puternic, suav şi Uscat. Baza frun-
mar ele capitul bine format, abundent. Frunz ele involucelor sunt ş i ele spinoase, zelor involucrului, ca şi receptaculul,
capitulul Scaietului semănănd deseori cu un mic Cactus. Capitulul se micşorează devin cărnoase, umflate (varietatea
spre vârf, iar din gâtui său strâmt ţâşnesc flori tubulare, lungi şi înguste. Florile apropiată, numită "Cardon" dezvolta' nervuri •
ligulate sunt absente. C uloarea florilor este dese ori roz-violacee, av ând un carac- - . ' - n camoase la frunz )
In rădăcma şi frunzele de Anghinare se x.. •e . '
ter pur, curat, lipsit de orice pasiune, comparabile cu tunnalina, din domeniul slabe principii aromatice, mucilagii la . : gas~şte o subs.tanla amară (cynarina),
pietrelor preţioase . Miro sul este delicat, suav, nobil. La vederea unu i Onopordon vitamină B I o enzimă (cyna : ă)mnun, re atrv multa provIlamină A, puţină
mare şi înflorit, un suflet naiv, având un sentiment subtil al fi inţei vcgetale, a îndcoli raz care produce coagul ' 1 lui
10 eplmeşte acest început de digestl'e ' 1 Ib . 1 arca apt e UI; ca
ex clamat odată : "Vai, parcă ar fi un penitcnt care se purific ă ! ", Această excla- . a a umme or Iaprelu. hi .-
1:150.000; - acest efect al ei este folosit in ţăril idi 1, C Iar ŞI 10 doză de
maţie poate să-şi găsească şi aici locul , cu toate că antropom orfismul este întot- tutilor. În plus, datorită sUbslanfelor sale amI, e men .lOnal e la fabricarea brânze .
deaun a nejustificat în observa rea naturii. După Goethe, natura vorbeşte tutu ror plantă incită Eul şi corpul astral _ . ' . are ŞI .h ldrallior de carbon, această
simţurilor noastre, fie că e vorb a de si mţuri cunoscute, sau de si mţuri încă al es în ficat; ea tav orizeaza' formar sa mtervma energIC in organ 1 di .
bilei . ee rgesuve, mai
necunoscute. Akenele Scaicţil or nu sunt capabile dec ât de zboruri scurte, în ciuda .. ea I el ŞI scurgere . d .
structive ale ficatului ' stimuleaza' " dezi . a el, ar Ş I procesele con,
• ac ţiunea CzmtoxIC3nlă .
pufului lor mătăsos, datorită mărimii şi greutăţii lor. lnulina, care este hidratul de proporţia de zahăr în sânge. Diureza cre ' . _a ac~stul organ; scade
carb on al Compozitel or, este abundentă la Scaieţi ; în plus, ei conţin substanţe ea împiedică orice albumină străină săşte.~"':;!~ten~lficand dlgestia albuminei,
amare, aromatice. Va trebui să căutăm ac ţi un ea lor terapeutic ă Între sistemul albuminurie . Ea poate fi de un . pa , n a m.sangc, ceea ce ar antrena o
metabolic şi cel ritmic; ea c onstă în a elibera şi a vivifia ritmurile oprite, încre- 1' b mare ajut or 10 aceasta ake'iune
n asmul " Ş I " t .
arpe e verde , Goethe poves teşte că "1 1"
menite. Marte, Jupiter şi Soarele sunt deosebit de active aici , iar efectul remediu- serviciilor sale ceapă varză ' hi untraşu cerea ca preţ al
lui se va produce asupra organelor corespunz ătoare. PăIămida tinde mai ales spre • , ' ŞI ang mare, - altfel spus legume 1
pamant, la suprafaţa pământului i deas . : . .e rcco tate sub
umezeală, Onopordonii spre seceta deşerturilor: Scaieţii propiu-zişi (Carduus) semi-embrionară (muguri) a elem:ntu~~,~:ra .~~l, ~oate teşite dintr-o umflătură
cresc mai degrabă în stepe; Turta (Carlina acoulis) creşte pe mulţii înalţi; şi florii . EI le numeşte "fructe ale • , ilui". - m regiunile rădăcinii, tulpinii
Anghinara este o varietate proprie pământurilor cultivate. risipite intr-o dezvoltare exterioari;~~n~ ~ 't F?,rţele VItale acumulate (şi nu
. Anghinarei vivifiază nutriţia şi organele de :~;:ţi:a , acestor legume. Cele ale
240
241

CNICUS B ENEDICTUS •- SchineJuJ
Acest seaiete medicinal aparţine
tot regiunii mediteraneene; c~ multe
plante vindecătoare a fost du: ~n Evul
Mediu peste Alp i până În Ţanle ~or­
dului. Este o plantă anuală, poate sa se
Înalţe aprox imativ până la Î~ălţimea
genunchiului. Capitulii s ă i gălbui de
abia se ivesc deasupra frunz elo r lu~­
guietc, cu diviziuni1c tcr~~ nat~ l~
formă ascuţită şi cu involucm sptnoşt
care le strâng. ln voluerii sunt pr ofund
cufundaţi În regiunea foiiară , care-.'
Îneacă Într-o adevărată reţea de ţepi .
Ochiul vede aici excepţionale forţe d~
condensare, iar limba per.cepe o aroma
extraordinar de amară. In a fara unei
sub stan ţe glucozidic e amare
(C nicina), se găseşte tanin, puţin ~Ie,
eteric, răşină şi mult mucll aglu: ŞI 3l~',
acţiunea principală .. plantel înfl orite
se fixează asupra digestiei, a meta~o­
usmulu i. a stomacului, a ficatul~1 ş~ a
bi lei. Staz cle în regiunea ficatulUl, gal-
hen area, hcmoroizii , hidropizia, s~
găsesc pr in tre indicaţiile acestu~
rem ediu . Rud olf Steiner îl recomanda
În asoc iaţie cu rădăcina de Bujor, Într-
. t entru a corn-
un preparat detennma , P . .
. c I hidrop izlel care epm e
bate anumite torme a.e I . es floral destul de atro fiat, Înecat de un aparat
hepatice. Când cercetam ace:t proc
foliar luxuriant, Înţelegem ca acţIUnea aces I re
lism şi sistem ritmic.
SIL YBUM MARIANUM - Armursriu
Acest Scaiete impozant este unul dintre cei mai frumoşi, cu frunzele sale
marmorate cu alb, largi , foarte ondulate,. decupate în lobi ascuţiţi, de un efect
extraordinar de sculptura\. În primul an, În vârful rădăcinii fus iforme , frunzişul se
rotunjeşte Într-o sernisferă aplatizată; anul următor, el se ridică puţin câte puţin,
lăsând totuşi axele florale să se ridice În mod liber şi să-I depăşească mult. Ele se
Încoron ează la sfârşit cu ma ri capituli spinoşi, plini de 'flori tubulare violet-roz.
Silybum marianum Îşi are patria În stepe şi pe pantele pietroase însorite,
uscate, din regiunea mediteraneană şi din Asi a Mică. Acolo, el poate să acopere
spaţi i largi şi să atingă Înălţimea unui om. La noi, s-a aclimatizat ca o plantă oma-
mentală , apoi subspontană, dar cere neapărat o expunere îns orită , Planta moare
după ce a dat fructe, Akenele sale, tratate con venabil, sunt un remediu important
Împotriva stazelor hepatice, a stazelor sanguine din abdomen; ele stimulează cir-
culaţia in vena portă, fluxul bil iar; se întrebuinţează in ascite, gălbenare, calculi
biliari; acţionează asupra sistem ului ven os al organismului inferi or in caz de
vari ce, hemoroizi, ulcere ale gambelor. Ceea ce actionează este ansamb lul de
celule dispuse la marginea seminţei, bogată in albumină, cu conţinutul său de sub-
stanţe amare, de ulei eteric şi aci zi aminaţi (tyarnin ă , hi stam ină) . Conform prin-
cipiului lor, aceste akene, produse de o regiune atât de tip ic florală , acţionează
predominant asupra metabolismului organismului inferior.
ARCTIUM LAPPA. Brusturele sau LipanuJ
Înarmat cu o puternică rădăcină, lungă de o jumătate de metru, Brusturele
pătrunde profund soIurile umede şi mobil e ale locurilor virane pe care le găseşte
de-a lungul gardurilor, a grărnczilor de pietre, a căilor ferate şi şoselelor, cu
condiţia ca pc aceste locuri să existe lumină din abundenţă. Frunzele inferi oare
. sunt foarte mari, fără ţepi, in formă de inimă şi sunt inlocuite, pe măsură ce
deni d d tulburărilc funcţiilor renale ŞI
mlădiţa creşte şi se ramifică, de frunze diferite, strânse in jurul tulpinilor; in plină
vară, planta e completă, in form ă de tufiş, cu numeroşi capituli care am intesc de
tu ' mediu se situează Între metabo-
apartenenţa sa la Carduate prin spinii mici şi în covoiaţ i. Frunzele sunt deci eli-
berate de orice luptă impotriva impulsului de durificare, din care nu mai rămâne
in ele decât un conţinut puternic in mucilagiu,
Prin extrema sa vitalitate brusturele iese victorios din lupta cu un sol sărac şi
cu ofilirea in lumină. El nu-şi dezvoltă tendinţa de "scaietc" decât in flori .
Rădăcina şi frunza lui au fost remedii cunoscute din vechime, În care s-au găsi t
mai târz iu puţin ulei eteric, tanin, substanţe amare, mucilagii. Rădăcina, Radix
Bardanae, este şi astăzi un constituent al Spec-Lignosum-ului (Infuzii lemnoase).
Esenţa rădăcinii , dinarnizată (homeopatizată) a fost folosită Împotriva afecţiunilor

* Sinonim: CardullS benedictus 243

242
 când din ele nu mai rămâne altceva decât nişte lobi terminali ieşind din tulpină .
. fu nculoză eczema pielii păroase a capului) şi În bloca-
dermatolog lce (acnee, ru , Dar principiul -frunză rămâne prezent până in vâr ful extrem al fiecărui ram şi
jele metabolismului. trece la sfârşit În capitul care lasă să ţâşnească dintr-un gât strâm t o multitudine
de flori tubulare roz-violete, Înguste, cu gât adânc . Din ele emană un parfum sub-
til, delicat şi nobil.
ONOPORDON A CANTHIUM - Scai măgăresc - Ciulinu/
Onopordonul este cel mai ritmic Scai etc . Ceea ce îl caracterizează În mod
deosebit este acordul complet dintre un bogat aparat foliar şi oabundenţă de flori,
Este cel mai impozanl, un ade- echilibrul dinamic Între j os şi sus, sinteza ritmurilor foliare (eteriee) şi florale
vărat "Eu al Seaieţilor" !. Originar: (astrale). RudolfSteiner ne-a Învăţat să preparăm floarea de Onopordon, asociată
probabil, din aceleaşi ţinutun ca ŞI cu floarea de Ciuboţica-cucului şi de Măselariţă, Într-un important remediu pen-
ceilalţi scaicţi studiaţi aICI, el a tre cut tru organul ritmic prin excelenţă, inima, când aceasta e tulburată. În calitate de
prin An glia şi Scoţia pentru a s: floare, capitulul Onopordonului acţionează asupra metabolismului; prin sub-
răspândi În Întreaga Europă Centrala, slanţele sale amare, aromatice, el atrage corpul astral şi Eul În procesul eteric al
Rusia mcridională, până În ASIa OCCI ~ metabolismului; fiind o floare extrem de susţinută de ritmul foliar, după cum am
dental ă , cu toate că În Vestul Europei văzut, acest capitul orientează procesele metabolice (pe care le-a stimulat) În
el nu apare decât ici şi co~o'. Dunele direcţia sistemului ritmic şi duce până În ritmul organic forţele structurante.
nisipoase pe marginea ~a.rl1, pus~ Într-adevăr, conflictul dintre forţele plastice-fluide şi forţele strueturante-Iumi-
maghiară, Ucraina, toate ţările cu plo~ noase este, În mod manifest, ceea ce dă Întregii plante amprenta şi caracterul.
scurte de primăvară urmate de ven Organismul corporal al omului nu este ceva definitiv şi fixat ; nu numai că el
lungi însorite şi u scate, sunt pre fer ate urmează drumul evolutiv al individului, din copilărie până la bătrâneţe, trecând
de On opordon; el constituie atunci prin schimbări continue, dar el se şi transformă din secol În secol, În funcţie de
adevărate "păduri". mersul evolutiv al Întregii omeniri. EI se adaptează, ca instrum ent. spiritului ome-
On opordonul este Scaiete.lc cel nesc care devine din ce În ce mai conştient. Ceea ce e adevărat actualmente pen-
mai reprezentativ al famlhcl.. _DI~ tru creier, - care e Înainte de toate organul gândirii, deci chiar al vieţii conştiente,
. intai
sămânţa căzută toamna Iese mal . - va fi adevărat Într-o zi şi pentru celelalte părţi ale organismului. Gândim cu
o rozetă viguroasă de frunze care ~h­ forţel e creşterii şi vieţii sustrase din creier, forţe care au ieşit din oceanul creator
mentează c re şterea unei putcml c~ al înţelepciunii universale şi care au dus acest creier la cea mai Înaltă perfectiune
rădăcini-pivOI . Pl anta Înc ep~ sa şi apoi l-au abandonat lui însuşi În această stare de desăvărşire. Astfel, el nu mai
cucerească adâncul şi planul on zon- vieţuieşte în oceanul creator al gândurilor universale, ci se mărgineşte să
tal, Frunzele sale sunt lungi ş i lat~, reflecteze gândurile umane, - care devin conştiente prin Eu. Omul îşi concepe de
bordate regulat de lobi mari triunghi- acum inainte propriile-i gânduri cu partea corpului eteric care a fost eliberată din
ulari, ondulate puternic d~pă un_nt~. creier. Din această cauză, anumite procese fizice, minerale, incep să joace un rol
Nervurile acestor frunze mţeapa ?m- . frunze de un verde argintiu, important în creier. Ele constituie "stratul reflectorizant" al "oglinzii cerebrale".
. . ' d ific ă 10 ace Aceste ' ,
col o de margini ŞI se un I '1 . 1 minii Primăvara următoare, rozcta Noi am luat, prin aceasta, in creierul nostru, anumite tendinţe sclerozante, de
. hi f cale eteru UI u .
strălucesc În tnung iun, orrn _ l _ utul verii un elan puternic antre- îmbătrânire, care radiază de acolo in tot corpul. Când aceste tendinţe se dezvoltă
-' - nă când, a mcep ,
capătă o importanţa mal mare pa . ' ază după o lungă sistolă sau peste măsură, ele devin cauze ale unor maladii selerozante. Rudolf Steiner a
- - 1' . D'astola sauexptrattaunne . -
nează planta spre ma urni . I .. . 1- '· ) Verticala principiul-tulpma, dezvăluit aceste corelaţii.
. - dâ c mea ŞI arglmea . v' ,
aspiraţie (care simbohzeaza a an I . . dare pline de forţă. Planta El a arătai că acest proces continuă. O nouă parte a corpului eteric incepe să
-' - nd totuşi ramun secun . _-
domneşte de acum inainte, ava _ _ ă radi e până când se tennma 10 evadeze din organismul fizic, - de data aceasta, din organismul ritmic, din inimă,
făr ă a mceta sa ra lez ,
depăşcşte malţlmea unut om , . . . F rţ ~oliară antrenată 10 regIUnea - pentru a permite Eului o nouă treaptă de auto-conştienţă şi de libertate. În con-
A • • • A '

openţl cu ţepI. O a l'

. c "
eapitulii man, sienci, ac . . ' umflate spinoase, cu doua
-
secinţă, trebuie să ne aşteptăm la posibilităţi de blocaj, de sclerozare a ritmurilor.
. d 1 ngul ace stora anI'I rnart, ' . - - Omenirea va avea de-acum inainte la dispoziţia Eului anumite forţe libere, care
tulpimlor produce e-a u _ . _ tă formatie de aripi caultnare, pana
faţete; limbul dispare pu\m cate puţin 10 aceas ,
245
244
 denţă, dar are cu siguranţă proprietăţi vermifuge, emenagoge; poate stimula foarte
I inimii: forţele "eordialităţij", ale "curajului";
mult funcţiile metabolice.
P ână acum erau legate de organu I
. "cd
"
tc libere vor tace
posibil "un sentiment liber, cre-
Cu aceleaşi indicaţii vom numi Crysanthemum Parthenium (Leucanthemum
aceste forţe "cordIale ~ evcnt . 'rate au rmis o gândire liberă, creatoare .
>

ator" după cum forţele cerebrale ehbe

, -
.r:'..
cum te gol eşti as=1
. de orice continut gânditor dacă
' . - d
Parthenium) şi Tanacetum balsamica. Amândouă conţin substanţe amare şi esenţe
E totuşi adevărat ca, - tot aşa . . lib a' _ tot aşa vom fi in euran foarte aromatice; amândouă pot stimula (până la inflamaţie) organele de nutriţie
. I - d dm vomta ta I cr " .. şi organele sexuale.
nu zămisleşti gândunle P ecan . ' deveni în acelaşi fel, creatorn
. .' . f mt, daca nu vom . . _ ~.
complet hpSlţl de once sen imc I tui râu se multiphca astazi de la
. S'mptome e aces
prop riilor noastre senllmente. 1 . . 'In mod absolut pe de o parte
. .. I apropiet cere '
deceniu la deceniu! Igiena, ~"to~ u~e riia faţă dc ritmuri. Una va fi satisIacut~ ANACYCLUS OFFICJNARUM*
grija faţă de scnllmente, pc cc alta p glJ. . tr un control conştient al ordinii
.. . . . . li glOŞI ccala ta pnn • . .
de către factorn arusuci ŞI re 1. ' . ' d . ot primi un ajutor senos pnn Ai putea spune, un Muşcţel ceva
. .. . eXistenţa Arnan oua P
care trebuie să dinJeze once : . . D d ordini ritmicc de un gcn nou vor mai grosolan cu receptaeulele florale
. - ' şcârii ntrruce. ar ez d If foarte eoneave. Inflorescenţa este mai
Euritmie, noua arta a mi I e care l-a rccomandat Ru o
.. . U 1 dintre ele este ce P • puţin ramificată ca la Muşeţel, floarea
reclama remedii nOI. nu . ' oI esenţial' cititorul va fi mţeles pen-
Steiner, în care planta Onopordon Joaca un r , mai izolată . Virtutea acestei plante stă
tru ce. mai degrabă în rădăcina sa, care
conţine, în afară de inulină, o esenţă, o
răşină aspră la gust, şi piretrină, - sub-
6. Compozite foarte aromatice
stanţa foarte toxieă pentru viermi şi
pentru celelalte animale cu sânge rece.
TANACETUM. CHRYSANTHEMUM VULGARE - Liham/ Asupra omului, acţiunea acestei rădă­
cini se adresează mai mult organismu-
Pe marile văi fluviale, cu climatul lui superior; ca stimulează salivaţia,
călduţ şi umed, la marginea râ.uleţelor transpiraţia şi se foloseşte împotriva
. " <tl' lor la picioarele dlgunlor, paraliziei limbii, nevralgiilor şi reuma-
ŞI paJI" . .'
barajelor, pc soiurile seml.ntSlpoase: tismelor regiunii eefalice, erampelor
. t m găsi aceasta membrelor, fenomenelor de paralizie şi
semi-arglloase, pu e .
' Apărută dintr-un nzom . brun- sciatică.
I ta
pianra, . I
negru, ca se poate ridica pana a
• ăltimea pieptului şi frunzele sale
ma , s: • fie
extrem de divizate o pot tace sa I CHR YSANTHEMUM MARSCHALLII** - Piretra roză
confundată cu o Ferigă, dacă ea nu s-
ar dezvolta in partea de sus, pnn caplt~ Este o plantă erbacee care creşte pc pantele stâneoase uscate ale Caueazului,
uli frumoşi de un galben-auriu. Aceşti cu un frunziş penat şi cu mari eapituli formaţi din ligule roz, cu frunzele involu-
capituli se aseamănă cu nişte mugun, erului bordate cu negru; o menţionăm în această lucrare dîn cauza acestor eapi-
căci le lipsesc florile Iimbate. Un par: tuli foarte aromatici care conţin esenţe, răşini şi piretrinâ, - substanţă foarte toxi-
fum puternic, sever, dar i~tc,. cm~na că pentru insectele şi animalele inferioare. Planta a fost folosită împotriva para-
din frunze ca şi din flori: uţeiurt eterrce ziţilor pielii şi ai intestinului, apoi pentru a accelera maturaţia abeeselor şi în
(esenţe), thuyon, t-camphor, boroeol, erizipel. Aceste efecte provin din modul în care planta îşi încorporează căldura şi
terpena, • - această compOZiţie o aerul, din felul în care ea ştie să atragă în sine influxurile cosmice înrudite cu Eul
aminteşte pe cea de thuya. De altfel
* Zis: Bertram alIcmand
planta e foarte amară. ... Sinonim: Pyrethrum roseum
Trebuie folosită cu multă pru-
247
246
 şi corpul astral. Animalele inferioare, mai ales insectele, sunt incapabile să-şi
hipersensibilităti i. Se adaugă la to t
incorporeze pc dep lin elementul calorie şi aerian. Aceste două sfere le r ăm ân di M ' a e acestea o fi rţă . .
in u ş eţel o plantă vindecătoare reti x . _ ~ _ anll-mllamatorie care face
exterioare. mandate pe plăgile care supurează, ~e . o,:'-'a, , palatun le cu Muşeţel sunt reco-
ilor pielii şi ale muc oaselor. Căci ' Ian~~t>:sc vl~decarea rănilor, ale inllamaţi­
MA TRICARIA CHA M OMIL LA - Muş cţelul - Romaniţa maţie stăpânită, o disoluţie un- blâ P • mtreglme nu e altceva decât o inll a
f anZJla un Sul h ţi - , -
apt , care e esenţial pentru ca se im : ., p ur mut m frau de un SaI. Acest
Ciclul său vegetativ scurt şi rapid uşurează înţelegerea forţelor formatoare în cursul ciclului său vital Ş' ' pnma m toate substanţele pe Care le produc
care se manifestă aici . Din sămânţa căzută toamna, r ăsare mai întâi o rozetă de în di . . I ceea ce s-a conde t ~ I_ e
In mamica vindecării. nsa astre In materie se eliberează
frunze fin decupate care iemează; la primele călduri ale primăverii, din aceast ă
rozetă iese o m lădiţă, la început cu nodozităţi, care se dezvoltă repede într-un
buchet de frunze filiforme, crcţ:, dc un verde-auriu; de aici răsar numeroş i cap i-
tuli mici cu pedunculi lungi. Intreaga plantă este aerată, transparentă pănă la A CHILLEA MILLEFOLIUM - C.Dada şoncelului
.
pământ, mlădioasă şi radiantă; totuşi, fiecare tulpină poartă, la extremitatea sa,
forma bine condensată a unui capitul alb-auriu, a cărui receptacul bombat închide
. î~eepând chiar cu frunzele sale
mfenoare, în general înclinate spre
"o picătură de aer". forţele de ro tun"
jrre ale elementului
Când examinăm frunza, suntem surprinşi; pc cât este de filiformă, luată în
apă, . Coada-şoricelul ui face să pre-
lungime, într-o secţiune ea apare plină: groasă, umflată, cu marginile răsucite pe domine forţele aeriene de diivrzrune
. .
dedesuht. Observăm la ca nota unei "pl ante grase", amin tind de vegetalele
c~e sunt rezervate de obicei regiu:
solurilor sărate (holofitele ), de exemplu, Che nopodia cele. Muşeţelului îi plac
?I1or superioare, precedând înllorirea
soiurile sărate şi prosperă în mod de osebit pe terenu rile sodicc, de stcpă, ale In. corelaţie cu acestea, frunze Ie rnfe-
. r: •
Ungariei. O specie înrudi tă, M atricaria inodora, este sigur halofită şi populează
n o~re. sunt deja impregnate cu
ţărmuri le maritime, Plantele sări i au ob ice iul să-şi blocheze creşterea în frunzele
uleiurile eteriee (esenţe) FI ,
cărnoase, suculente, pline de apă, şi nu produc decât Ilori neînsemnate, aproape ~-"'A. . oarea,
insa, mlarzle până câ nd pl ta
atrofiate, inodore şi incolorc. Să ne amintim , de exemplu, Salicomia (Brânca), . an s-a
eoost:u lt, nod după nod , frunză după
descrisă în această carte. Ceea ce reveleaz ă frunza de Musetel. în secţiune, se
fru~za, susţmută de o tulpină fermă
înrudeşte cu procesele sali ne, dar ea le domină şi le conduce la un rezultat opus: dura ' . ,
: ~ana ce vara şi-a atins apogeul,
decupare extremă, aeriană, aromatiza rc delicată, dar sigură: Salul şi Sulphurul
solstlllUJ. Atunci avântul venical I
Achilleei se încoronează de umbre~
care se întâlnesc în domeniul mercurial! Ceea ce înfloreşte astfel manifestă o
ardoare înăbuşită, o llaeără potol ită şi bl ândă. Uleiul eteric sau esenţa de Muşeţel ,
Ilorale (care alcătuiesc fiecare un mIC .
obţinută prin distilarea Iloril or, este de un albastru-închis, în loc să fie de un gal- • A

caplt~I): I~florirea se desfăşoară

ben-clar aşa cum sunt celel alte esenţe. Ea exercită o acţiune puternic anti-infla-
atunci m lini şte până la declinul
matorie (aceste substanţe au fost numite "azulene").
~utumnal şi chiar până la începutul
Muşeţelului îi place lumina; el caută câmpurile, marginea drumurilor, soiurile temu:, O înflori , de durab ilă .
onre atăt
sărăcăcioase, nisipoase şi argiloase; el fuge de umbră şi umezeală. Rudo lf Steiner ferma' _ I a ŞI
, mcat aceste flori se pot păstra
a semnalat că un subtil proces silieios traversează această plantă, dar ca manifestă
uscate, ~ casă, pe tot timpul iernii .
totuşi şi afinităţi pentru calcar. Câteodată ca e acoperită de păduchi-de- frunze,
AICI, procesul Iloral, cu toate că
încât apare înnegrită; ci profită de o secreţie de zahăr, care este de asemenea ca-
. . , d e tiImpunu,
s-a• anunţat . se diferenţş,
racteristică acestei plante. Puternica acţiune terapeutică a Muşeţelului asupra pro-
aza Iiniştit şi pe etape' el
ceselor astrale anormale ale organismulu i uman sa bazează pc afînitatea sa cu ele- A fl- _ ' nu se
m ~carează, nu se aprinde de loc nu
mentul aerian (picătura de aer din receptacul) şi pe rap orturile sale deosebite cu
ZămIsleşte nici un proces toxic' _
sfera astrală . Ea este folosită împotriva spasmclor şi convulsiilor, eolieilor
ceea ce fac vegetalele cu alealoiz;' care extr '
organelor digestive, tulburările menstruaţiei şi ale sarcinii, durerile nevralgice, sul Iloral. Mirosul sumbru cond' ' ag prea curând, din vegetativ proce-
. , Imentat al frunz . d . - '
248 . ,el evine, in Iloare, mai blând. EI
249
 . Amăreală pătrunde în întreaga uscat la aer, se face "lactucarium" sau "opium rece", cunoscut încă din timpuri
esenu dc un albastru-verolUI. imemoriale, Această substanţă conţine aproximativ 3% substanţe amare cristali-
este ernanat de O . r-
plantă. _ . irn ortant conţinut în siliciu, o mare pro- zabile, nonazotate (Iactucina, lactopicrina), apoi urme de a\caloizi, cauciuc, ma-
in cenu şa sa se găse şte, in a~ara bU~UI It' ~ cca care se manifestă în vigoarea nită, asparagină, acizi oxalici, malic, citric, esenţe, cam for, Este un proces al
. -480/0 Aceasta su stanta . - O' Papaveraceelor ce se desfăşoară în sfera Compozitelor, Forţele plăsmuitoare ale
P0rtie
, de potasIU. . 0 , ocessamel' vitalizat~ antrenat de JOs m sus. ar un..
tulpinilor. Acolo, un intens p r , ,_ a' din partea de jos. Aceste doua eterului chimic au primit aici puternice amprente ale sferei astrale, ceea ce a dus
. se amesteca lOC .
proces moderat de aromatlzar~ . i I un proces sul furat este propnu la formarea otrăvurilor, Lactucarium-ul arc un efect asemănător atropinei; el
tendinţe se echilibrea71i admlra~:\' n p ~s~ _ t -un mod deosebit dc armonios poate calma, uşura crampele sau spasmele, poate opri tusea, dar nu eliberează
, . ' l se i t eaza m albumma m r .
AchillcCI; aier sulfu se m egr bti ute prin presarea acestei plante, se organismul de rnucozităţi ; nu e nici analgezic: ACţiunea sa anti-spasmodică se
, d urile proaspete, o ţm ,
şi tenace. Iata c ce suc '1 C albuminei se întâlnesc sarea pcta- întinde şi asupra intestinului şi a vezicii, Incită secreţia în inflamarea ficatului şi
. fă x nici o alterare. n srera d tât
conservă mult timp ara . 1 - d' c' nii şi cele ale florii , într-un mo a a in hidropizie; în mod general, reglează intervenţia corpului astral în organizarea
sică şi procesele sulfurate, tendmţe e ra ~ 1 , Aehillleea Millefolium o capodo- lichidelor. Lactucarium ajută la evitarea folosirii opiaceelor; nu naşte obişnuinţă.
de minunat, încât Rudolf Stemer a semna at m Desigur că e o otravă, dar nu un stupefiant. Atenuează stările de excitaţie, - iată
Peră vegetală unică în felul său. . . 1 a metabolismului; stomacul
. .. epe pnntr-o stunu are .
de ce a fost numit "opium frigidum". Altădată era folosit ca narcotic la operaţiile
Acţiunca sa tcrapeutlca mc . t mediu favorizcază acţlUnca chirurgicale (asociat cu Cucuta şi Măselariţa).
, re ştc; apei aces re ,
e fortificat, pofta de, mancare c u' ă la 'toatc acestea, o forţă hcmostatică. In
ficatului şi geneza sângelui- Se ada g.' a proccselor constructoarc ŞI acce-
sfârşit, planta contribuie la bun~ funcţlon~re l' acest proccs 1). Substanţele TARAXACUM OFFICJNALE - Păpădie
1" 1 SIlICIUI joaca un ro m
lerează vindecare P agi or, - , ' C rtifi 'a- functia digestivă. Utilizată cxtern,
'asta plantă to 1 IC 1 , . -
amare care sc extrag d m ace '. 1 - d rerile crampele, colieile, datorită Fiecare îşi imaginează că cunoaşte bine Păpădia. N-o întâlnim oare, in fiecare
sub formă de comprese, Achlllca ca rneaza u , primăvară pc pajişti , de-a lungul gardurilor şi drumurilor, în grădinile noastre, în
esenţelor şi substanţelor carnforate. luna mai, cu frumoasele ci căpşoare de aur, atât de numeroase şi de
omniprezente? Presirnţim imediat că ca nu există numai pentru sine;ci pare să
di 1 din subfamilia Ligulilloreloreu latex exercite o funcţie importantă în ansamblul vieţii naturale. Ce funcţie? Ce sem-
7, Plante me Ierna e nificaţie are Păpădia ca organ al marelui corp al pământului?
La început, ea înfige in pământ o rădăcină pivotantă, puternică şi profundă,
LACTUCA VIROSA - LăplUea
cu o vitalitatea aproape inepuizabilă; "capetele" acestui aparat radicular emit
, " lichid (eterul chimic) contribuie frunză după frunză, dar toate rămân aplicate la sol într-o rozetă (spirala inserţiei
lă itor care acţlOneaza m , - '
Fortele P asrnui oare . I debordează de O seva laptoasa foliare fiind aici transformată într-un cerc). Fiecare crede că poate să recunoască
, " 1 f rmarea acestei pante care C li ,
într-o mare masura a o . 'dă ' , pivotantă şi cu rozeta .0 tara Păpădia după frunză, şi totuşi nimic nu variază mai mult decât această frunză, în
, . I putcrrnca sa ra cma . C _
(latex). In pnmu an, e u , , ământ şi spre apă. Dar deja trunza funcţie de localitate, climă, anotimp, ţară, altitudine şi de natura solului. Are o
amintind Păpădia, planta se I~dreapta \sr,redP:p~renţa unei frunze de Scaietc, eu formă-tip ce se diversifică la infinit. Două tendinţe plăsmuitoare luptă una
ă să se divizeze uan A"
. tin ŞI' nervurile sale se marmeaza impotriva celeilalte; în umbra umedă, frunza rămâne întreagă,' oval-lanceolată; in
• w ...

oval-alunglta mcearc .' ,

. di zcaza mal pu I ,
vârfurile încreţite, sau uneon s: IVI fuses~ comprimat la suprafaţa solulUI lumina uscată, limbul său se divizează în lobi cu formă caracteristică: sunt tri-
cu ţepi pe dedesubt. Anul urmator, cee~ ".e . nui om antrenând frunzele dis- unghiulari sau în semilună, cu ineizii profunde in Iimb şi regulat jaxtapuse; la
1 ridieându-se la mal umea u ' . .
se înalţă într-un ax go , " _. w tul ina i se termină prin paniculi aenenl, cu munte, ele pot ajunge de mărimea nervurii principale şi să se reducă în făşii
tanţate orizontale, care Imbraţlşeaza. p, Ş ia i ceputul verii într-un galben inguste. Se poate măsura direct, privind această frunză, acţiunea puternică sau
, , . , apltuh stralucesc a m .
flori numeroase. Aceşti mICI, c d' li le Seminţele zboară în sfârşit, duse de slabă a eterului luminii şi cea antagonistă, a eterului chimic.
pal; ei sunt formaţi în exclUSIVItate in 19u . Din această rozetă foliară se înalţă dreaptă, fără frunze, o axă florală
umbrelele uşoare penate. '1 pietroase sau stâncoase, dar uşor găunoasă, încoronată de un superb eapitul radiant, galben-solar; dar această floare
. .' I pe terenun e
Lăptuca creşte ICI ŞI :0 o , C • d 'Nord Ea emite un miros foarte spc- nu străluceşte decât atunci când soarele luminează fără a fi acoperit; în momen-
· ccidentală Atnca e . . .. .
umede, in Europa, Asia o ' 1 . O' Iatcxul său adunat prin incizn ŞI tul în care timpul se închide, acest mic astru vegetal dispare şi el, se ascunde în
. . d d ce1alMacuUl m "
cific, narcotic, aminun e .
251
250
involucrul său stufos. Această floare oferă albinelor un nectar abundent; totuşi ea
nu are nevoie să fie polenizată; formarea seminţei se face prin "partenogeneză", CICHORIUM INTV,BU.'S - ro '
L-1COarea
Sfera sa de fructe Înaripate, bine cunoscută ("semăn În vânt"), pare să fie, pe timp
Rădăcina puternică şi lungă stră­
frumos , imaginea aeriană şi scânteietoare a intregului firmarnent, - până ce prima
bate _solu.1 ~i dezvoltă o viguroasă
pal ă de vânt o Împrăştie. Păp ădia este îns ăş i imaginea unei plante ce creşte pe
rozetă fohara care aminteşte de cea
înălţimile munţilor, cu rizomul său puternic, rozeta sa de frunze, axul său floral
Păpădiei, dar cu frunze mai puţin lu~
înalt şi fără frunze, floarea sa deschisă şi luminoasă, cu parfumul său subtil, - şi
xunante, mai inguste. Intlorescenp, se
totuşi ea creşte pc văi şi eămpii. Trebuie, evident, ca pentru aceasta să-şi atragă in
ramifică mult, aproape În unghiuri
ca, cu o forţă deosebită, energii ieşite din inalta sferă cosmică, pc care nu le ating
drepte, antrenând mici frunze sesile
decât plantele situate pe culmi. Uimitoarea sa sensibilitate la lumină, răspunsul atrotiate, ca Înghitite de tulp! - , '
instantaneu dat de forma sa oricărei schimbări a condiţiilor climaterice şi altele, '.. . na, Jar
ramunle
, mdepărtate poartă captituliiII.
arată că ca trebuie să posede un organ special pentru perceperea lumii cosmice.
G_ăs:m aici un contrast frapant cu
Acest organ nu e altul decât procesul silieic despre care am vorbit În această
Păpădia, In partea de jos, frunzele se
carte. EI comunică vieţii plantei forţele cosmice ale luminii şi ale căldurii, in spe-
dezvoltă ritmic; În partea de sus,
cial influenţele planetelor superioare (Saturn, Jnpiter, Marte). P ăpădia arc cu ade-
ramura (amintind "coarnele" unui
vărat un "simţ" pentru a percepe aceste forţe . Ea reuşeşte chiar să le transmită
cerb) ne dă impresia unui Scaiete.
anturajului său apropiat sau Îndepărtat, mai ales dacă o intrebuinţăm, bine tratată,
Capitulii radiali, de un albastru blând
în prepararea compostului şi a îngrăş ămintelor, aşa cum a preconizat-o' Rudolf
se dezvoltă În direcţia Răsăritului' ei
Steiner în conferinţele sale din care s-a născut agricultura bie-dinamică. - Aceste sunt sesili, ca aplica"P pe tulPM;se
. -'
forţe ale siliciului şi ale luminii se anunţă şi in colorantul galben (xantofilă) al .
desc~ld la soarele matinal şi se
plantei, care se Înrudeşte cu vitamina A. El se găseşte in frunză şi în floare. -
veşt~Jesc după-amiază. Dimineaţa. _
După RudolfSteiner, acţiunea siliciului este, în această plantă, armonios legată de
urmatoare apar altii . O forţă floral ă a roaoe i . .
procesele potasice. În cenuşă se găseşte;7% acid silicie , 40% oxid de potasiu, 8% lungul anotirnpuluţ frumos p _pe mepUlzabdă sc risipcştc astfel de-a
oxid de magneziu (care este un metal al luminii), apoi urme de cupru şi de zinc. , annOllIzata cu fortele di .,
povesteşte că a fost "intovăra- it" d I ,Immeţll . Dacă cineva
Dar aceasta este doar o latură a Păpădiei ; cealaltă, o constiuie intensa pro- , ŞI e-a ungul drumul . d Ib .
rilor de Cicoare sălbatică trebui _' , UI e a astrul mtens al 110-
ducţie de latex cu virtuţi terapeutice, cunoscut sub numele "leontopodium". . ' U1e sa-I rectJ/icăm spusele: ., .., ."
mergeai de la est spre vest căci e di , e. n-ar IOSt rnsoţn', dacă
Primăvara el este mai abundent in frunze; vara, in rădăcină. Căci forţa crescândă , ra Immeala ŞIa ' Ie i
le-au "Întâlnit". O impresie" 1-" _. vear soare e m spate; aceste flori
a soarelui refulează procesele laetante. În latexul respectiv au fost găsite; zaharuri mereu reînnoită un sentiment d - ă
mora a emana din acea tă 1 . - -
s panta; rabdare, aşteptare
(inozită, manită), corpuri grase, cauciuc, substanţe amare. inulină , ceară. , e Imp care resemnată . I .
ne Spune că o fecioarâ a că '. bi 1 .• cu propnu destin. Legenda
E bine să ne reamintim ceea ce s-a spus despre procesul laetant in legătură cu • '. , r e I IU It P ecase m Tara ta tă si . .
intr-o ZI dmspre la răsărit • _ s an ŞI trebuia să revmă
Papaveraceele. Acolo, acţiunea luminoasă şi calorică pătrunde profund În orga- . , , Impreuna cu Soarele ce idi
dlmmeţile pe cale şi a fost transform ," • se n rea, l-a aşteptat toate
nismul vegetal al lichidelor, le cuprinde ehimismul, le schimbă consistenţa. C . .. -' .' ata ITI această plantă
apirulil Sai hguliflori au pedunculii seu " •.
Când intrebuinţăm Păpădia sau latexul său ca remediu, organismul uman al nepenate, nu sunt pregătite unui zbor I T\l: akenele mcomorate cu peri scurţi,
lichidelor e puternic impresionat ; diureza creşte, stazele apoase datorate ficatului dar mai ales rădăcina Locuri] I pr: ungu, Un latex umple Întreaga plantă
încetează. Dar mai ales ficatul, acest puternic organ caloric şi apos, este cel ce , . e sa e prelerate sunt marg' dru . , '
punlor, o expunere uscată ŞI' I . _ mea munlor ŞI cârn-
răspunde; fluxul biliar creşte, stazele venei porte sunt desfăcu te. Bolile ficatului • ~ ummoasa Ea popul ază •
temperată. Infloreşte din iulie pâ _. . . e mtrcaga Europă 'Şi Asia
de orice fel, inflamaţia, icterul, colecistopatia, sunt printre indicaţiile medicale ale • _ ana m septembrie,
Taraxacum-ului. Prin substanţelc sale amare Păpădia acţioneaz ă asupra tractului
In latexul sau au fost găsite substante amare 1 ' .
manită, cauciuc, lactucociroJ; rădăcina ~ste bo ~ a:tucopICnna), corpuri grase,
digestiv, combate catarul gastrointestinal, gaslritele; în sfârşit, prin ficat, ea nor- glucozidă, cicorină, şi o gluco-dioxic . _ gata m inulină, floarea Conline o
30% oxid de potasiu, aproximativ 7%un:::t:'-lC~nuşa a~estei plante conţine 20-
malizează geneza sângelui. Iată de ce curele cu Păpădie, făcute primăvara, sunt
folosite in mod obişnuit în medicina populară . 16% oxid de sodiu şi 1-2 0 / id d ti rncic, 6·12Yo oxid de magneziu, 8-
• / 0 ox. e rer Rudolf St . ' .
Important la această plantă este m d 1" emer a mdicai că cel mai
252 . o u m care colaboreaza acidul silicic şi sârurile
253

,.
 , , extractive ca şi felul ciudat în care această plan- GENTIANACEELE
alcaline, apot substanţcle amare , _ ' .~ nici natura ci producătoare de latex ,
- 1 N tr ebuie sa uitam ,
tă elaboreaza carbonul. u c , _ rt cu organismul [ichidelor, cu pro-
, - dife ite locun m rapo I
e care am studia t-o m t r ' , bil Iată de ce Cicoarea are un arg
P t iti cu ficatul ŞI cu I a, _ -
ccsele noastre de nu nue, 1 " te t'nultrebuie să perceapa. sa guste,
, ' d" le: stomacu ŞI m es I , - l
evantai de Virtuţi me remare: _ oala din ele orice viaţă proprie ŞI sa e
să stăpănească alimentele mgerate, sa se 1- La această activitate colaborează
- x la starca mtnera a, , d
descompună aproape pana ul astral şi Eul spre acest şantier e
substanţelc amare ale plantci, care atrag corp a transmite produsele lor corpului Planle medicinale amare
, egla acolo munc a ŞI ' , -
deconstructle, pentru ar , fi ' de m âncare debilit atea gaslrtca,
, ' 1- d ' ou Lips a po el ,
eteric, care le va Vita iza m n , ităti isi au cau za într-o intervenţie defi - Gentianaceele sunt, pe toate continentele, plante ale munţilor Înalţi; ele ating
, I d 'ge stlve cu mUCOZI~ ,I, , - lasi cele mai mari altitudini, propice unei vieţi vegetale. Speciile care cresc pe altitu-
Îmbăc strea organe or I
. ' . ri Clcoarea crotit e s'ubstanţele amare m ace aşi
, .
cient ă a conslltuenţll or supeno '. _ _-n proces ul său floral, atât de rapid dini mijlocii, pe colinele turboase, nu par să fie decât nişte ecouri imperfecte;
. - I t xul st acesta pana 1 .
timp În care- şi formeaza a e " . l . fl raI cu metabolismul omuluI. motivul fundamental nu răsună în toată puritatea lui decât în peisajul alpin. Cu
. . . d I claţia procesu Ul o ,
si de scurt, ŞI aici se ve e c ar r _ stui metabolism: geneza san- cât p ăm ântul se ridică spre cosmos, cu cât acesta îşi trimite direct şi puternic
, . - ' - f za urmatoare a ace
Dar planta acţloneaza ŞI m a _ ' 1 ficatul participă mult. Ea forţel e sale, cu atât mai mult tipul "Gcnţiană " se revelează şi câştigă teren , EI ia
, ducator ŞI a care ,
g elui principiu exc 1USIV con " ti in stare vitalizatâ şi pe care-I În primire solul prin rizomi puternici, cu rădăcini viguroase şi vii; urmează o
, . lii să i căre-I con me 1 .
acţionează acolo pnn alca II sai, pe , ' putem ic remediu nepatic . care rozetă foliară sau un cuzinet, uneori un gazon de frunze simple , nedivizate,
, -' lni '1 sale Cicoarea e un " bi
revelează pnn tarta tu pun ar ' 1 ' _ tulburările biliare (acttvltatea I- amintind cotiled oanele sau sepalele, apoi, pc neaşteptate, apar florile în formă de
- bl ca)'ele ficatu UI, m pâlnie, scurt pedunculate. În aceste flori se consumă multipl icitatea impulsurilor
este de un mare fa los m , o , slabă s re exterior), icter, stagnarea Iluxu-
liară prea putemică spre mtenor, prea Pl" care se exprimă În marea sa formatoare care nu se desfăşoară in celel alte organe. Sepalele înserează floarea în
" '" 't ' t nsul proces SI ICIOS - - '
lui biliar, calculi. In siar ş i , m e fl sa de a se întoarce spre rasan- moduri foarte diferite (după specie), ele sunt inguste sau largi, simulând un tub,
, . . f rta pe care o are oarea .
sensibilitate la lumma, m a , ior s. le actionează favorabtl, la om , un clopot, un sac umplut etc, Însăşi floarea poate fi tubulară , în clopot, umflată,
, - decupura frunze a r sa , , l
tul soarelui , precum şt m .' ubstan\elor care formează oase e, cu petale mai mult sau mai puţin decupate, cu lobi, franjuri , filarnente păroase etc,
, i f tabohsmulul' geneza s , t Un par fum delicat, evanesccnt , amintind pe cel de vanilie, atrage atenţ ia asupra
asupra ultimei azc a mc , ' lor ale retinei ale periostulUI, sun
..' .. " 1 ngume ale mucoas e , ' , -
muşchIl ŞI ncrvn. vase e sa l' .~ Cicoarea este şi un remediu bun m acestei fleri , mai pu ţin însă decât culoarea sa, care poate merge de la violet la
- ' tor organe e ame lOra~ , , _ ' ţi toate nuanţele de albastru, până la azuriu, dincolo de care Genţiana se albeşte, la
toni fiatc: hramrea aces , d ' lui sau ale peritoneulUI (m asocia le
inflamaţiile cavităţii abdomm ale, ale apen tce Ul anumite specii , Ea nu ia decât foarte rar nuanţe roşiatice, purpurii, brune sau chiar
cu antim onitul ), galbene. Genţianele alpestre au albastrul cel mai pur, - cel al cerului, care la alti-
tudinile mari se întunecă până la albaslrul nopţii (spaţiul cosmic transpare
printr-o atmosferă rarefiată fără vapori),
Astfel , albastru! Genţianelor evoluează în gradaţii fme, de la specie la specie ,
dar acest albastru nu în cetează să fie nespus de pur, dc emoţi onant şi de profund,
Aceste flori se închid îndată ce un nor voalează cerul, pentru a se redeschide
indată ce soarele apare. Genţiana este ca o incarnaţic a misterului azurului ceresc,
În azurul ceresc se manifestă sfera forţelor eterice de la periferie, invizib ile în
altă parte , Ele iau parte în mod deosebit la geneza Gcnţianelor. Steaua corolei (cu
5 petale) este locul de întâlnire între această fiinţă eterică a plantei şi lumea rea-
lităţilor astrale. Floarea mult adâncită a Genţianei indică o erupţie deosebit de
intensă a astralităţii.
Seminţele sunt mici ; pot fi răspândite de vânt fără a fi înzestrate cu un aparat
de zbor, Ele nu germinează decât după ce au fost expu se putemicelor influenţe
255
254
 cosmicc: gerul şi lumina intensă. betului.•
Această cooperare între astral şi eteric se mai exprimă, în Genţiane, şi intr-un
alt mod : ele sunt amare, încep ând cu rădăcina pănă la Ilori . Etericul se dăruieşte
deci in special impulsurilor astralc şi se restrănge ci însuşi în desfăşurarea sa : lîn
ocul spiralci foliare apare rozeta. /

Să observ ăm acum acţiunea acestui proces "amar" asupra organismului ornc- GENŢIANA LUTEA - Ghin,tura galbenă
ncsc. După RudolfSteiner, substanţelc amare fac corpul eteric al omului "mai dis-
pus de a primi in el corpul astral". Când organele metabolice nu sunt suficient ~ste cea mai voluminoasă dintre
Genţiana, Este înt âlnită în pajiştile
astralizate, le lipseşte "apetitul" pentru lumea exterioară , " simpatia" pentru ceca
umede şi luminoase, la o altitudine
ce este înafara lor. At unci substanţele amare operează o reeonversic benefică ,
medie, mai ales pe soIurile cal-
apetiturile nece sare reapar, organismul lichidelor este tonifiat, şi chiar conştienţa
poate fi întărită. (Printre toate calităţile gustative, arnăreala este cea care poate fi c~r~as:: în toată Europa meridională
ŞI pana 10 Asia Mică.
percepută chiar în cantităţi infime şi faţă de care suntem mai conşticnţi.) - S-a
descoperit destul de recent compoziţia materialâ a substanţelor amare produse de . tipul s-a îngreunar.. ra-dă ema,
Aici ' .
trunchiul, frunzele lungi şi largi,
Gentiane: un glucozid complex.
Vom descrie pe scurt trei din cele mai importante plante medicinale din nedl~lza~e,_ se na sc la începutul
prunavem 10 modul unei Verz,C, apOI.
aceastâ familie . Ele constituie, într-adevăr, modificări ale tipului, atât prin formă, ..

cât şi prin culoare, Sunt de asemenea nişte reprezentante trimise de famili e se mdepărtează de tulpină în perechi
~şalonate de-a lungul unei tulpini
alpestră În regiunile mai joase ale pământului .
înalte,. După mai mulţi an"' trei eJmea
~upen~ară a plantei se transformă
C'ENTAURfUM MINUS· - Centsurs mt~-o mllorescenţă, rămânănd totuşi
etajată în mod regulat. Frunzele

Este o metamorfoză a tipului, în privinţa tulpinilor. Cu o formă nobilă, eu Dori

c",:e-şi diminuează talia, poartă I~
axIle glomerule de Ilori. Acestea
de un roz-pur, ea îşi datorează numele centaurului Chiron, specialist în vindecarea
strălucesc
.
intr-un galbenlDCISeu
• hi
prin ierburi . Am putea-o lua drept o Cariofilacec (familia Garoafclor) , dar ea are
mai puţin orgoliu şi cochetărie; e amabilă, sinceră, dar mai rezervată. Tulpina se cahcele de un galben mai deschis: Ele
înalţă, împodobită eu miei Ilori ovalc şi ascuţite, apoi se bifurc ă într -o inllo-
~u formează c1opolei, ci un soi de roţi
mstelatc.
rescenţă regulată. Florile, foarte sensibile, se închid la răcoare, la umbră, la con-
tact. Centaura este indigenă în întreaga Europă, în afară de nordul Europei, . O ascmenea inllorescenţărămâne
începând eu câmpia şi până la altitudinile medii. Ea preferă locurile luminoase, 1~~r~gnală până în vârf de forţele
răd ăcinii, Ne gândim, şi aici, la nişte '
calde, puţin mai umede, argiloase, nisipoase sau calcaroase. Planta e foarte amară
cOllledoane opuse două câte două FI ' .
in toate părţile sale . bilitate În privinţa inlluentel ' . oarea acestei Genţiane a pierdut orice sensi-
ACţiunea sa terapeutică se localizează mai deosebit, conform structurii sale, al .- . ' ar cosmice, metcorologic F I
ungrtă ŞI ascuţită care conline n . e. ructu său este o capsulă
în elementul ritmic inclus proceselor metabolice. Substanţele amare incită corpul Medi umeroase seminţe mici
astral să acţioneze acolo corect; " apetitul" creşte în consecinţă. Se foloseşte deci . rcamentele extrase din rădăcina de Gh' - . _
capulu] omului. Rădăcinile tr b . mţură galbena acăooează asupra
Centaura pentru a combate lipsa poftei de mâncare, debilitatea gastrică, catarul motivul". e uie recoltate toamna. Rudolf Steiner a explicat
gastric, arsurile stomacale - pentru a stimula ficatul şi vezicula biliară, în găl­
Genţiana lutea uimeşte . al .
benare. ACţiunea sa se extinde asupra afecţiunilor cutanate, reumatismului şi dia- mal es pnn caracteristicile rădăcinii sale. Desigur,

*Sinonîm: Centaurium Umbellatum. Erythrea Ccntaurium.

=. InRudolf
Franţa, la ţară, este folosită importiva fi brei . .
Steinr- "Terapeutica şi ştiinta SPiri~~~f.u;ceUbtlă. săînlocuiască chinina.(n. tr. fr.)
' . " conferinţe, 17 apr. 192 1.
256
257
este o plantă care nu se desfăşoară într-o manieră foarte floral ă , dar ceva din
forţele rădăcin ii urcă până la intlorcsccnţ ă . Ea nu va acţiona în mod necesar ş i BORAGI NACEELE
direct asup ra capului şi asupra proceselor sa le fizice, ci mai degrabă asupra zonei
intermedi are Între cap şi organismul ritmic , favoriz ând respiraţia până în tractul
digestiv, Dar rădăcina de Genţian ă trebuie tratată, Se recomandă să fie fiartă, ceea
ce prelungeşte procesele dcja schiţate în plantă, Rădăcina de Genţian ă acţionează
puternic asupra organismului astral din zo na digestivă . Faptul e dcja semnalat
prin amăreala şi mirosul său puternic, Acest gust şi mir os sunt vieţu ite in corpul
astral , care e purtătorul senzaţiilor noastre , În plus, rădăcina de Genţiană conţine
mult zahăr (genţianoza) . "Vă amintiţi " , adăugă Rud olf Steiner, "că geneza Un proces silicios reţinut
zaharur ilor în organismul uman implică o puternică participare a Eului",
Apoi, mai trebuie să notăm abundenţa de uleiuri grase conţinute de rădăci nă, Cele 1.600 de specii ale acesre] familii " _
. 1, J II lac sa apară "ti "
ceea ce măreşte mobi litatea internă a organelor gastro-intestinalc. Urmează sub- puternIC Cu solul prin rizomi şi rădă ' , _ un 'p care se uneşte
, bi - ' elOI, prefera teren uril " , " ,
tile procese de mineralizare pentru aceste organe, care sunt astfel fortificate, ŞI e tne inzestrat pentru a elabora acid ' , , e nISIpoase ŞI SllIClOase
(a cidul silicic) are două , 1 ul ,Slh c'c, Această substanţă importantă
Totuşi, această angaj are sporită a Eului in sfera inferioară a corpului poate prov o- , aspecte, absorbmd mult - - ,
ca reacţii inde zirabile (dureri de cap), Se va folosi acest remediu, fie singur, fie in Cololdală, mucoasă laJ'urna-tat drum '. a apa, ea devine plastică
, ,ea ului mtre solid ' 1' h id '
combinaţii , in caz de lipsă de poftă de mâncare, de dispepsie, de blocaje abdo-
Impul surilor plăsmuitoare ale ieţii • I ŞI le , ; ca se înclină în faţa

minale, EI mobilizează intruc âtva întreg metabolism ul şi poa te, din această cauză,
altă parte, tinde mereu să scape ~I, cam 10 felul carbon ului din albuminn Pe de
să influenţeze şi stările gutoase, reurn ati srna le. În plus, reme diu l se dovedeşte efi- deasc ă forme deplin de;ermi nate (:~~~p~ ~are a :bsorbit~o şi tinde să dob ân-
cace împotriva febrci, dar într-o mai mică măsură . C ăci , dacă activitatea intestÎ- aseamănă cu car bonul care poate d u e roca) , ŞI pnn ac eas ta, siliciul se
V'. . _' evem di amant.
nală e suprimată, se produce o reacţie in om ul superio r şi favorizează febra , , _ . iaţa se Joaca cu asemenea elemente . fi 1 .
Fortificând omul inferior, creăm aici o contrapondere omului superior şi acesta se
htăţlle lor. Tipul Boraginaceelor _ . d ŞI , oo,s:şte una sau alta din tre posibi-
tice şi produce un frunz! . ' IOs~m U-ŞI siliciu] se dăruie forţelor sale plas-
opune creşterii febrei . . . I Ş VIgurOS, phn de sevă fi .
na acestui organ ism plin de viată ele .. cu runze SImple. Dar, la perifc-
form a unui vesmănt de pe' " . mentul silicios radiază în toate părţilc sub
. . ' . \ fi aspn, care trădează - ' .
o natura cnstalma mmeral ă
w . '

MENYANTHES TRIFOLJATA - Tn'foi amar Acidul silicic stimuleaz:a- " t td .

n o eauna Ş I p t ti d . .
găs i aic i calicii aspre sau spinoase I _ re u 10 iem creşterea pcdterieă. Vom
.. Caro e ~mpodoblte cu tot soiul de apendice ori-

I
entate în toate sensurile ad
Elementul "apă" este ce l care determin ă această formă de Genţi ană . Un rizom , cseon smocun de peri' fiu tcle '
gros cât degetul, lung de mai mulţi metri, pătrunde în solul mlăştinos, emiţând la cu cârligc înt oarse' sepalele s Lnerxi .' c c e Sunt uneori înarm ate
V' , u n persrstente Ş I se transf - d • ,
noduri frunze trifoliate, puţin cam grase, acoperite cu ceară , ÎI găsi m la adâncimi raţa foloseşte astfel proprietăţile silo , I . . arma a esea 10 aripi etc.
infinită diversitate. IClU UI, menţIOnate mai sus , pentru a crea o
mici, pe malullacurilor, în iazuri ş i mlaştini, de preferinţă la altitudinile medii şi
într-un so l silicios, in toată Europa centrală şi septentrional ă . Primăvara el îşi Datorită na turi i lor plastico-lichide Hora inac . ,
tar abundent, foarte util alb ' I A ' g cele emit m Ilorile lor un nec-
înalţă dea supra apei un spic frum os cu fiori strânse, albe, nuanţate cu roz , cu
acidului silicic Căci arta lamredor. cestora le place un nectar nuanţat de forţele
petale decupate ca o dantelă, În capsula de forma inimii se coc seminţe destu l de . ' c a constnn alveol h '
mari, care plutesc ş i sunt împrăştiate de ape , comumune subtilă cu natura cristalină (h _e exagonale provine dintr-o
Procesul floral adopta" la B . exagonala) a acesrer substanţe.
Apa favorizează aparatul vegetativ şi dă acestei plante caracterul său "mer- oragmacee o formă d bi - 1
adesea aparate complicate d case uă, nfioreseen ţcle sunt
curial", Dar planta e în întregime amară, fapt ce se poate pune in legătură cu . , ' care se csfă ş oar oar - -
Fengllor. Această tendinţa- spr . Iă ,ecum asemanator crosclor
somptuozitatea înfl oririi sale, destul de rară la o plantă acvatic ă . c spira a este propri . " '1
cum afinnă Rudolf Steiner Ea d , _, , . e mlşcan or astralului , după
Şi această Genţian ă acţionează asupra tractului gastro-intestinal. Se foloseşte . omma m ammahtate (S .. A '
melcul urechii etc ) Glanda p fu dă CalCI, mmornte , coarne
ca remediu împotriva debilit ă ţi i stomacului, dispepsiei nervoase, în arsuri la . . . ro n purtătoare d ' '
msectet care pătrunde în ea ap rti ' 1" . e nectar, ŞI trompa elicoidaJă a
stomac, gastrită, crampe ale stomacului etc, Şi Trifoiului amar i s-a atribuit încă ... a ţm ace eraşi regiuni.
din Antichitate proprietatea de a combate febra, Se remarca de asemenea că mul te din Iloril .
scurt de la roz la albastru (N _ . , e Boragmaceel or trec intr-un timp
258 u-rna-una, MIerea-ursului, Capul- şarpeJui). Trecerea
259
 subtilă a chimismului floral de la aciditate la alcalinitate, al cărei rezultat poate fi
un alcaloid, se manifestă într-o substanţă florală care îi este sensibilă. Aceşti co-
loranţi ai plantclor se numesc antociane. Dimpotrivă, în rădăcină, Boraginaceele
produc cu uşurinţă coloranţii roşii, liposolubili (tinctură de Alkana). Aici proce-
sele luminoase ale siliciului coboară până în regiunea eterului chimic (lichid,
viaţă) şi a eterului vieţii (pământ).
Orice plantă care conţine siliciu are relaţii speciale cu lumina. Totuşi
Boraginaceele, din cauza naturii lor plastic-apoase, caută terenurile umede; le
găsim în pajişti, în pădurile luminoase ale primăverii, în şanţurilc de irigaţie şi
chiar la marginea mării. Printre ele nu găsim nici o plantă aevatică, nici O plantă
prea toxică, nici parazite, nici vegetale arctice. Doar Eritrichium nanum, un
Miozotis minuscul, numit în germană "Crainicul cerului" (Himmelshenold),
escaladează vârfurile cele mai înalte. Regiunea mediteraneană este favorabilă
acestei familii , în ţinuturile sale umede, în direcţia Tropicelor, aceste plante devin
arbori cu bace foarte mueilaginoase.
Proprietăţile medicinale ale acestei familii se bazează mai ales pe proce sul
silici os foarte particularizat şi pe existenţa mucilagiilor.

PULMONARJA OFFIClNALlS - Cuscrişor

Pulmonaria înfloreşte la
începutul primăverii, când lumina
pătrunde încă liberă printre trunchi-
urile copacilor şi atinge solul
lizierel or. Jocul petelor de lumină pc
fondul umbros pare a se repeta pe
frunzele sale pătate CU alb; dar forma
florilor sale ne determină să apropiem
această plantă de Ciuboţica-cucului,
cu toate că florile ei sunt roze în
momentul înlloririi şi albastre când se
veştejesc, ceea ce le este caracteristic.
Pulmonaria conţine din abundenţă
substanţe mucilaginoase, acid silicic,
taninuri şi saponină. Saponina joacă
un rol deosebit în acţiunea atribuită
Pulmonariei în caz de bronşită supu-
rantă, hemoptizii, hematurie, inconti-
nenţă urinară (a se vedea
Myosotisul).

261
260
 astrală intervine datorită Albinelor şi Furnicilor ; Albinele duc nectarul pănă la
MYOSOTJS AR VENSIS - Nu-mă-uita
alveolele hexagonale ale stupului, menţinut la temperatura săngelui omenesc, , în
_ .. i e paji şti floarea de Nu-mă-uita, care timp ce Furnicile se supun greutăţii seminţelor. În inflarnaţia venel or, sângele
Alaiul primăverii aduce pe campn Ş PB . cee Sunt florile iubite ale venos ameninţă să cedeze forţei gravitaţiei, inflamaţici, durizării (coaguIării ).
. ' '. . t" tipulUI de oragma . ,
este o form ă ffilmalunza a a fi 'ti cu patria noastră cereasca, pe care Limba mielului, prin natura sa, poate să combată asemenea pericole ,
d ntimentul de a I unt , -
copil ăriei, care ne ~u s~ Pl tă bianuală, ea form ează la mcc~ut o
adultul O uită totuşi atat de, rep~~~. de ":'-2 decimetri. Terapeutica găseşte m ea
rozetă de frunze, apoi o axa flo . t mai sus născut pe terenurile foarte LITHOSPERMUM OFFICINALE - Meiul păsărcsc*
dublul clem ent silico-mucllagmos precIzia . al bronhiilor, tuberculozei pul-
tn va catarU Ul crOnle .
luminoa se. Este fol osită im po sângerări ca ŞI tuberculoza
• w ..

.' tu Această plantă caracteristică văil or f1uvialc nisipoase şi silicioase se conce n-

lă bi transpHatl noC rne, ,
monare însoţită d e s a tre, . ,. . etabolism lum inos deficitar, care trează pe sistemul tulpinilor ; apoi , începănd cu micile sale flori neînsemnate,
. b I za este maladia unui m .
intcstinală, Că ci tu ercu o . ului aces te două ultime plante, pnn verzui, ea co nduce procesul de formare a seminţei pănă la duritatea unei pietre,
. . mediană a organism Ul, -
Frunza sa bogată în tanini este folosită În infuzii impotriva calculilor renali, ca şi
:~~~dl:/~~I~a~, reprezintă antidotul acestei boli. ,seminţele sale bogate în calcar şi siliciu.

SYMPHYTUM OFFICINALE - Tătăneasa

Această plantă anuală înl10reşte în Această plantă plină de vioic iune

timpul veri i, Ea încolţeşte repede, e,:t~ cre ştepe marg inea r âuleţelor, În gră­
în întrc gimc acoperită de pen ŞI IŞI dinile umede din toată Europa cen-
_mcoroneaza' frunzi<ul aspru cu flori
'ţ trală . Intră în stăpânirea solului
frumoa se albastre, înelinate spre so~' printr-un rizom alungit şi cămos şi
Patria sa e regiunea mediteraneana. prin rădăcini cu cuti culul negru, Are
Cultivată la noi , se întoar: c. ~u ne voie de lumină şi apă . Frunzele, la
uşurinţă la starea sălbatică în gradmlle Început în roz e tă, sunt alungite,
de zarzavat, pe terenu rile virane, ~ ascuţite spre vârf şi sunt acoperite cu
composturi; caută umiditatca, dar ŞI peri aspri. Mlădiţa viguroasă,
lumina şi are nevoie dc mult ~umus. găunoasă. ramificată, poate să se
Analiza chimică găscŞtc in ea Înalţe până la un metru. De la axilele
.. tanin i • saponină
mUCI'1 agn, . acid sili-
l frunzelor superioare se nasc inflo-
, malat de calciu şi nitrat de pota- rcscenţe elicoidale (în spirală dublă) a
CIC, d' b
. . Florile sale emit nectar m a un-
siu căror tulpini se desfăşoară puţin câte
denţă şi sunt, ca cea mai mare ~arte a puţin. Întoarse spre pămănt, florile se
Boraginaceelor, foarte utile ,~ Ibmelor; deschid în pâlnii; ele sunt violete (mai
Furnicile îi cară scminţele ŞI u asigura rar, galbene); neetarul lor abundent
în acest fel răspăndirea. . ' li t antiinflamatorii; ea stimulcază forţclc atrage albinele şi bondarii. Tălăneasa
.e
Şi ceastă plantă are aCţ~l:m mo l:~ii~~ mucoasei sau ale venelor (cu tendi~ţă este o plantă foarte vitalizată şi poate
plăsmuitoarc; a fost folOSita ~n ~nl1am .' _ lus a mai fost utilizată în tulburănl~ suporta un puternic proces f1oral, care aduce totuşi o slabă toxieitate; dar aceasta
m
de tromboză), ca emoltent ŞI racont?r'r p , ta' plantă nu s-a " aprins" în flori nu atinge nici rizomul, nici rădăcina. (În partea superioară a Tătănesei au fost
. ei In apt aceas _
circulatorii din \tmpul menopauz 1 ' ' ital calm bine structurat, se mtoarce găsite mici cantităţi de alcaloizi, cum ar fi consolidina şi symphytocinoglosina, cu
. . vântu sau VI , ' r
de foc în cuptorul ven, CI a . ' , (flori aplecate). În ace st moment, st era acţiuni paralizante asupra sistemului nerv os central). Este o plantă plină de viaţă
destul de repede spre forţelc gravltaţlel
263
262
 . • . " aie" Când florile cad, pistilele posedă pentru ea însăşi şi în ca însăşi ci, mai degrabă "non-proprietăţile" care o
. d f rtă putin sumbră ŞI cu o mflonre grco . . fac determinabilă, modelabilă de un tot. Viaţa găseşte mijloacele de a-şi integra
ŞI e o.' ' . .. ' din Mai până in Septembne.
radiază in toate direc ţiile . Infloreşte _• ilagii; rizomul său conţine carbonul, azotul etc ., nu prin ceea ce sunt, ci prin ceea ce nu sunt. Căci ceea ce nu
Întreaga plantă este in int~eglme b?~ata mţ_m~:roxin:ativ 9% tanin şi 20% este în domeniul anorganie poate să fie în cel organic. (Altfel spus : o non-fiintare
mult amidon, inulin ă , gume, raşim, puţma csen .3 , ,,, din regnul anorganic poate deveni o Iiinţsre în regnurile organice). Datorită aces-
.. . • .- . . asparagină şi allantoma.
acid silicic in cenuşa, apoi, . ' . t rpului eteric (conform ca- tei legi, totalităţi "reale" pot să se încorporeze în materie (să se încarneze).
Ca remediu, ea stimulează. p~ternlc acnvita ea caos activitate să se pătrundă
. - bo ic) dar ajuta de asemenca ace tă Căci in sfârşit, fiecare trebuie să se intrebe: cum îi este posibil vieţii, sufletu-
racterululUl sau tarnc) , _ '1" lUI' Ra-dăcina care este in mod lui şi spiritului să pătrundă intr-o lume de carbon, oxigen etc.? Trebuie să existe
" se datoreaza SI tctu . ,
de forţele structurante, care . . . ază acţiunile curative in cap şi in ceva în natura proprie a acestor substante care să facă posibilă această "incar-
. rtant al plan tel IŞ' anc ore _
evident un organ irnpo ' rietăti vindecătoare vindeca nare". Trebuie ca, prin natura lor, ele să fie deschise unor asemenea intervenţii.
. f 1 T - tăneasa are prop -,
sistemul neuro-senzonal. Ast ~ , a . ctiunea sa este favorabilă asupra Rudolf Steiner a fost primul care a descoperit "fenomenele originare" ce pot
~ rările mterne - apOI, a ,
abcesele, opreşte sa~gc. . 1 " stimularea periostului in afecţiunile osoase, fi găsite in carbon, hidrogen etc. şi care ne fac să înţelegem prin ce sunt aceste
ulcerelor stomacale ŞI ale mtestmu U1, I " ' d asemenea parte din indicaţiile "substanţe de încarnare" pentru viaţă, suflet şi spirit. Vom urmări aici expunerea
. d . pioreea alvco ara lac e .
fractunle. Para ontoza ŞI • tu 1',' plăgi greu de vindecat ŞI sa la Cursul ţinut agricultorilor şi la Primul său curs pentru mediei*. În aceste
. .
sale. In uza) extern, a ane
re asa se foloseşte rn con z ,
, it t a plantei _ explicabilă prin astral- fenomene originare rezidă adevăratul secret al "pietrelor de construcţie a albu -
., d . mă Uşoara toXICI a c , . ."
in anun:'lte rormc e e~zc. floral foarte singular, _ se exprimă prin efectele mmei .
itatea el, care reveleaz: :::,:o~;~ele astrale şi eterice poate avea un efect asupra Carbonui este "purtătorul tuturor proceselor de structurare din natură, marele
sale analgeZlce, unire _" ( . tite in membrul amputat) . In sculptor, când este in deplină mobilitate, el duce pretutindeni arhetipurile cos-
. - " . • - .. d rilor "fantoma reSlm ,
cicatnzarl1 ŞI mcetarn urc . . _ li" dar el persistâ din punct de vedere mice, marile irnaginaţiuni ale universului din care trebuie să se nască, în natură,
• t il ltirn caz., membrul nu mal exista IZIe ,
accs I . d E toate formele" . Altfel spus, spiritualitatea universală structurantă poate interveni
eteric şi continuă să fie pătruns de corpul astral ŞI e u.
în carbonul organic care se formează (se structurează), apoi se dizolvă. Carbonul
este apt pentru aceasta, datorită naturii sale deosebit de plastice, ce implică, pe de
SUBSTANŢELE FUNDAMENTALE ALE ALBUMINEI o parte, cea mai deplină docilitate faţă de impulsurile exterioare, şi 'pe de altă
parte, o putere de formare interioară, latcntă, de o extremă forţă. Chimia car-
bonului, a cărei bogăţie depăşeşte cu mult pe cea a tuturor elementelor reuni te,
Carbonul, azotul, oxigenul, hidrogenul, sultul, suntsubstnnţe de Încarnare este o dovadă a acestei facultăţi pe care o are carbonul, aceea de a lăsa celelalte
pentru domeniile spintuslc supenoare. elemente să pună stăpânire pe el, de a fi accesibil mereu, din nou, tuturor, de a
suporta cu bună-voie polarităţile cele mai opuse, de a purta în el şi de-aşi insuşi

.aces::I~u~~~n~:t~~:~::~:;I: ;:~z::t~:i~:~, ;:~~~:

diversităţile cele mai de neconceput, - pe scurt, de a putea să se deschidă intr-un
Cân? vorbim despre :ee mod multilateral lumii exterioare. În timp ce forţa de combinare a celorlalte ele-
azot, oxigen, hidrogen, ŞI de '1 t omportă in lumea anorganică. Se mente se paralizează destul de repede, carbonul este gata intotdeauna de noi
d l i arc aceste e emen e se c
in general, I a mo u m c '1 I le posedă izolat fenomenele care însoţiri, Sub formă de gaz (anhidridă earbonică) el pătrunde aerul şi apa; sub
- d - di rictăti e pe care ee · ,
caută sa se de uca in prop 'd _ ultatul final al acestei asocieri este albu- formă de carbonaţi, constituie munţi întregi; este metalic şi moale in grafit, în
rezultă din asocierea lor, ŞI se cre e ca rez_" ". leacă de la părţi şi chiar de la timp ce in diamant, densificat la extrem, este corpul terestru cel mai dur. Acest
. od ă d • dire "atornista , caCI p , .
rnma. Este o met a .e gan I li _ tru a se ajunge la un tot. Ca şi cum sm- element extrem de "plăsrnuitor" este în acelaşi timp capabil să creeze cea mai per-
particulele ultime furnizate de ana IZa, pen lizci "totul"ar fi inversul di- fectă dintre forme, dar renunţă aproape complet la ea şi n-o produce decât în mod
teza ar putea rezulta vreodată din reversul ana izci, Iar
cu lotul excepţional : diamantul este o raritate preţioasă. Nu există nici o substanţă
socierii. . l: ă rţile se formează şi se organizează care să "înţeleagă" mai bine ce este misterul formei. Carbonizând o ramură, o
Î . tă etrece exact contranu. pa 1 .
n via ţa se p ". " Niciodată un tot viu nu este compus din părţJle sale. floare, un ţesut animal, vedem că ce rămâne este carbon. Dar in acest carbon se

~::~:.~:c::;:~~~u ~:~e~tiiă un~i fiinJe vii decâtl îsna_~,nă:~rpra~~a~arş~ ~:;o~~a:'

- . tătil 10 masura fi care se a
îşi părăseasca propne " e, . . t roprietă\ile pe care o materie le
* "Agricultura - Fundamente spirituale ale metodei biodinamice" (1924) şi "Medicina şi
ştiinţa spirituală" (t920).
Ceea ce interesează pentru un tot VIU nu sun p
265
264
 tatea astralului . - Plantele în care azotul joacă un rol predom inant ,
, ' ~fiecărei celule, ca şi Înlăn\Uirea totului, În timp ce
poatc recunoaşte inca orma . te ale albuminei au dispărut de mult sau au fost Leguminoasele, Rubiaeeele, plantele cu alcaloizi de exemplu, manifestă Întot-
toate celelalte substanţe conslltua,n , cial ea "să fixeze " carbonul în hidraţi de deauna o astral izare deosebit de intensă a fiinţei lor. Azotul este, şi el, bine adap-
înlăturate ca forme , Planta şue, in spe :. construiesc corpul ' Palmierii sunt tat la sarcina sa, aceea de a fi purtătorul astralului. în lumea anorganică nu-l găsim
b ta \ le de susu nerc ce n ' .
carbon, care sunt su ~ ne '1 . f t: animalul şi omul se opun acestei nicăieri în domeniile pământoase, minerale; nici o rocă nu-l conţine . Nici chiar in
fac m modul ce mal pcr ee , . ' ."
vegetaIe1e care O , ' fă " t lata' de ce ei nu devin "nglZl ca lichid nu se simte la el acasă, căci impărăţia lui e cea a aerului în care el consti-
. I . ' "1 li chefiazâ ara mc e arc...
fixăn a carbonu Ul Ş I I I 1 C" gnurile Însufle\ ite ale naturii se corn- tuie a cincea parte; Îi repugnă să se combine cu ne-viul. Dar el este prezent pre-
Palmicrii, sau mai general, vegeta e. aCI re. . tutindeni În substanţa vie, Când l-am obligat , Împotriva dorinţei sale, şi cu o mare
, ' d .dul carbonie În două modun divergente. ,, ' -
portă faţa e aCI , ,' orbim de oxigen, care este cea de-a doua piatra cheltuială de energie , să intre într-o combinaţi e chimică, aceasta e adesea foarte
Acest lucru ne prov oaca sa v - i or an is rn expl ozivă; adică asemenea combinaţii tind din toată puterea lor să elibereze azo-
. " a albuminei. Este necesar ea structura earbona ta a unu g .,
de construcţie . " A st 'actor eteric n-ar putea exista m tul, pentru a-I reda atmosferei (a se vedea, În legătură cu acest subiect, primele
. li ă d un corp eten c cesi r
vi u să fie vita izata e . . . a ca un neant şi n-ar putea pune capitole ale acestei cărţi) . Forţele fundamentale ale sufletului (astralului) sunt
, .' t fizice s-ar strecura aiCI cumv • ..
sanul lumn noas re I ,. .., ' fi . " "S bstanta de încarnare antipatia şi simpatia. Azotul arată reflexul lor În domeniul material. Antipatic : el
. . dacă ăSI aICI "un purtator IZIC. U .
stăpânire pe mmic taca n-ar g '. d II) Asta ne ajută să înţelegem rolul său rămâne inert , Închis în sine . Simpatie: se combină cu o extremă mobilitate.
a etericului este o~lgenul,(susţm~t e su It~ viată cu atăt consumul de oxigen e Chimia azotului oscil ează Între aceşti doi poli.
indispensabil vieţn . Cu cat exista mal mu . ~ ma'i :Uult decât cele bătrâne. Şi ox i- Hidrogenul, in virtutea proprietăţilor sale, este Însărcinat cu o misiune vitală
mai mare; ţesuturile tinere , foarte I a mai aptă a se lăsa cuprinsă de
Vll
, resPtlfa foarte specială . Această s ubs tan ţă "este, eăt se poate de mult, înrudită cu fizieul,
di • t te substantc c teres re, ce ,
genul este, intr e oa ' . . . .. 1" datorăm existenţa apei , substanta dar ca este, în aceeaşi măsură, Înrudită cu spiritualul ". Este substan ta fizică În care
, . 1 t . nsmite A cţ IU n II sa e n . .
etenc, a-I purta ŞI a~ . ra .. .' . " totdeauna gata să primească impulsurile ctcnc- domneşte un minim de masivitate (cel mai uşor element), cea mai putin .supusă
arhetipală a tot ce trmeşte, sa~ul d .\ "1 t caga chimic terestră se bazează pc forţelor de gravitaţie, şi cea care se dăruie complet forţelor cosmice ale levitaţiei .
. . , _ la 'e determm at c c e. n r '1
cosmice ŞI sa se s bus ti I . rezulta' apa acizii bazel e, sărun e. Căci , în procesul vieţi i, spiritualul nu trebuie numai să se material izeze, eosmicul
. . lui : d' ro usuunca UI "
activItatea OXlgenu ui : 10 ca t b uanţele ar încremeni unele în fala nu trebuie doar să se încarneze, trebuie şi ca materialul s ă se spiritualizeze, să se
. ' . 1 din lume toa e su s
Dacă am elimina o xigcn ur u " .. diferente Legea conform căreia dizolve şi să se reîntoarcă spre Cosmos. Trebuie să se realizeze un adevărat cir-
, . lor existenţa mo arte ŞI m H' • , ,
celorlalte, 10 prop~a . " " cel ălalt" nu este fizic realizabilă decât datonta cuit care să nu meargă doar de la universal la terestru, ci şi de la terestru la uni-
"fiecare actIOneaza ŞI tralcşte In - fi '"ntotdcauna versal. Procesul -hidrogen eliberează În cosmic ceea ce constituie viaţa vegetal ă ;
. . fă ~ crvc tuturor celorlalte, care sa le I
unei substanţe deschIse ara r~z . 1d monstrează frumos această particu- când face substanţcle volat ile (esenţele), când "haotizează" albumina seminţelor,
" . iciod tă "centru OXlgcnu e .
" periferie ŞI. UlCIO. I
a a . fenomenu . I urneic Irr
m li
felul .s ău , al trans
~ •
formării sale în deschizând-o in întregime domeniilor cosmice, pentru ca o nouă viaţă să se poată
laritate a fi inţei sa e pnn ' . . , 'are se "polimerizează" saturân- inaugura. A construi şi a distruge (a forma şi de-forma) , sunt două activităţi cre-
. b ta tă care se retrage 10 stnc, e . .
ozon. Orice SU s ni ~ .. ... , rin aceasta se duri fică, se închlde ~ atoare care fac parte din viaţă. în acest sens, carbonul şi hidrogenul alcătuiesc o
du-şi valenţele_ inDteme ~u 1Ou~~rac~~;~;nd~~~Căîn ozon 03' devine şi mai activ polaritate dc la origini, unul purtând ceea ce formează, iar celălalt ceea ce de-
dev10e inacuve- ar ox igen 2 d ât tru a putea să se unească ŞI mal formează, unul reprezentând ceea ce există mai format, mai dur; celălalt, ceea ce
şi mai agresiv. Pare că el nu, se re:~~~alt:c:u:S:Ute. Datorită abolirii legii "ego- e mai amor f, mai Înrudit cu căldura .
puternic cu lumea extenoara, cu ' if . (forţele Când am Înţeles În acest fel substanţele pe care le găsim in albumină, " ca
iste" şi exacte a materialităţii terestre, sp~ri~ul~i~~~:~~a ~:r:s~:~~~I~ar forţele purtătoare de forţe, - vom găsi şi mijlocul de a urmări realmente variaţi ile şi rncta-
eteriee) pot să curgă în valurile de oxigen pana morfozele acestei materii numită, pe drept cuvânt, "proteică 'Y , ea fiind substrat-
-d ' in locul Iortelor centrale.
nnivcrselc pot sa omne;s~ I Steine~ ca element mediator Între forţele struc- ul substanţial al oricărei vieţi. Atunci când vedem că ea se orienteazâ, după caz,
dolf
Azotul este desens eu . e vitalizante urtate de oxigen. El este "sub- spre un proces mai earbonat, mai oxigenat, mai azotat sau mai hidrogenat,
turante, încarnate ~:arbon, IŞ\fOrţ:~Urtătorul u~e~ misterioase sensibilită\i, care Începem să înţelegem ce îns eamn ă acest lucru .
stanţa de Încarnare a ~stra u U1: ' t ască el este mediatorul sensibil... pentru Acum ne rămâne să mai vorbim despre sult, căruia Rudoif Steiner Îi atribuie
este ră~pân~t ~e~;~t:~:: ~:a~~~:~ns~ aCţi~~eze În viaţa plantelo~ şi a pă~ântu- o sarcină importantă, cea de a ti mediator între forţa structurantă a spiritualului şi
ceea ce ca ara . 1 1omului face sa se nasca sen-
~ . t mul neuro·senzona a ,
lui şi pentru ceea ce, m SIS e . . I t lui înseamnă: a cerceta activi- * Proteu - În mitologie, fiinţa cu nenumărate metamorfoze (n. te. fr.).
zaţia." A descoperi în elementul VIU urme e azo u
267
266
 I . ătrunde spiritul in partea fizică a naturii . Iată de PAPILIONACEELE (Lcguminoasclc)
lumea fizică. Pe drumul sul fu UI pa , I ' rtelor luminoase solare. Spiritul care
. hi ' 1
ce CCI vec I I num e
au Sul fur purtatoru
,
.0 .
Il' m un sculptor se foloseşte e ap a
d '
, I rveşte de su aşa cu , d'
modeleaza plante e se se odela argila: el est e o substanţa me 1,
. .d t I pentru a putea 01 ' . d
pentru a-şi ume zi cge e e , . . I l ' Iar Sul fui este extraordmar e
f . to r Ş I materia u sau . ,
atoa re intre agentu 1 0.:m a
li tru execuţia sarc inii sale. El poate sa se
potrivit, prin intregul sau mod d.e a 1, Plen . Are o uluitoare facultate de a se
. . leabil sa se vo ati l tzeze.
densilice, să devma ma , . . I '11 găsim in minerale şi roci , in toate
.• '1 '1 dar ŞI de a se IZO a. • 1
combma 10 toate le un e, . r , du- se rară incetare 10 eur su
r. ' tutindcm metamonoz an ."
apele. in atm os fera, . pre . , ,d . I nt la proprietătile " materialuluI, A zatu/ şi sstrslitstcs plante/ar
. .. al El te deci sa a cre exce e ' . 1
devemm natur e. poa . ' E t apa bil să se comporte ca oXlg enu ,
' n Ş I hidrogen . sec , .
adică la azot, car b on. oxigc . ' I azotul in inerţie (antipatic) sau Un important "motiv" al existenţei ni se revelează în Leguminoase, care sunt
., nid nul sa sc IZO eze ca •
să se volatlh zcze cu I roge , . d' spărând in ea . şi reapare 10 după Compozite şi Orhidee, familia de Fanerogame cea mai bogată in specii. Pot
. . . . ) A cept ă combustlUnea, I ,
in acti vitate (simpatie . c . as
' l' un real acces spre natura sa, • fi numărate mai mult de 12.000. În climatul nostru, ele se prezintă ca ierburi sau
. a vu lcani mului Dar nu vom g . li -x dec ât dacă vo m ţine .
sfera fierbinte carusmuu»- arbuşti drepţi sau volubili, une ori ca mici arbori; in stepe şi în dcşerturile sub-
. . ' I . . i căldură matena Iza~, .
care este în acela şi ump nrntna Ş zei materiei si mai ales asupra tropicale, sub formă de arbuşti şi de arbori; la Tropice, ca liane şi copaci gigan-
cont de obscrvaţiile Ştiinţei spirituale asi upratgc~et e albumin~ ~.a fost construită tici . " Tipul" se realizează astfel pe toate continentele. La noi, Leguminoasele
. . ' C- . "o cursul evO uţtei efes r , .' v'

geneze I aibummei . aCI, I , , lb . a este cea m ai ongmara dintre există din abundenţă pc pajiştile câmpiilor, pe marginea cursuril or de apă şi a
. b de la hidrogen etc .; a umm . . d'
pommd de la car on, " .." L fel cum elementul viu n-a Ieşit 10 mării , în stepele sărate, pe munţi şi nu fug decât de zona rece . În afară de această
d . t ă " apa a v i e ţn . a '" ,
toate substanţele, o a evara . fi itul di "I'U tot aşa proccscle deten m · excepţie, ele s-au impâmântenit pretutindeni.
. . di t vă nemsu en In , ' .
cel nelnsutl elit, CI un po n , , bonul mort etc. din albumma Ele se unesc cu pământul prin rădăcini putemice, foarte tere stre şi nu sunt nici
. " .ce au putut extrage car .
natc ale diferen\tcnt cosrm v ' d tm os fcr a albumi nci v ii care invălm3 parazite, nici semi-parazite. Dar intercalează între rădăcină şi so lul mineral o
vie. Am vo rbit deja, in aceasta certe, Aespr~ : atmosferă era ma i "sull'urată" dec ât lume însu fleţi tă intermediară : bacteriile azotului, ad ăpostit e in minusculele
. ' I anuc et Lernuru. cea sta b .
pământul 10 umpu lă stfel retr ospectiv, este em n o- nodozităţi ale rădăcinii; aceste bacterii abs orb direct azotul conţinut in aeru l solu-
. ' I Ceea ee contemp am a. I
cea a alburninc i actua c. . b t "Geneza" tuturor popoarelor: a lui şi il transmit rădăcinii sub o form ă pc care ca o poate accepta. Az otul , această
. .. t e despr e care ne vor cş e lă
geneza devemm tcres r , . . t e a lăsat im pulsurile sale pias- "substanţă de incarnare pentru sfera astrală ", pătrunde aici într-un mod deosebit
iri t titatea cos mica crea oar .' •
un momen! da~, ~p~n ua ~ ,. ~. teric". Această materie este album ina oo gmare. de intens in viaţa vegetală. Putem să bănuim în ele afinităţi secrete cu anim ali-
muito are sa se mhpareasca m ~~ _ pune Novalis: "Orice extenor tatea, care de altfel, se manifestă in mii de feluri în această familie, ma i ales in
• . S ' ·t· I se ex tenan7:CtIZa, aşa cum s . " .. lui
născuta dm pun; c . . " C 1 trei etape ale coboram Splrltu UI compoziţi a albuminei.
. . idi t la stadIUl de mister . e c f •
este un mtenor n icat ia : . Sal- I . Plantele care conţin mult sul , 10 Cu toate că orice dezvoltare vegctală provine din albumina vie (ca şi orice
in materie sunt: Sulfurul, Me~curu~ ŞI i: t:tdeauna ceva plastic şi vital , dar îşi dezvoltare animală), corpul plantelor este prin excelenţă o construcţie de hidraţi
special Cruciferele ŞI Llhaceel e,. conţi i ales printr.un proces Iloral intens. de carbon, ceea ce nu e cazul pentru animal. În principiu, corpul vegetal e sărac
manifestă cu putere entItatea lor 10 fiZIC, ma . • ... in azot, in timp ce corpul animal e bogat în această substanţă. Acest lucru se
h Iului Gabriel vestltorullncamam.
Crinul este Iloarea arhang e . • ,. ' ctclc de plecare in proprietăţile şi core- datorează faptului că planta nu ia in ea domeniile sferei astrale; ca se limitează
O chimie "vitală" va trebui sa.şllabPun . . care le- am schitat. Atunci ea va doar să-i primească din exterior influenţele. Ea nu incarnează astralul; deci ,
l f damentale ale al ummei pe ' . ."
latiile substanţe or un 1 " 1 ateriei Cu această chimie "VItala conţine mai puţin azot Diferenţa fundamentalădintre albumina plantelor şi ce a a
, . 1 " etc nuc care a e m .
ajunge la adevarate e secr . I le substanţei vii . care derivă toate animalelor rezidă in acest fapt. Ori , Leguminoasele îşi insuşese direct azotul; in
·. l' irfozcle matena ea ' . .'
d
se vor putea stu la me amI . • c mai impo rtant: viaţa ms8Ş1. plus, ele formează şi concentrează albumina într-o măsură excepţională pentru
.• fă ' . de din vedere ccea cc .
din albumma, - ara ~ pier . . . " ital ă " o anti -chimie, căci arată cu elan- regnul vegetal : Mazărea, Lintea, Fasolea, Soia, sunt alimente bogate in proteine
Rud olf Stciner a numit aceasta chimie VI . a . d nt puse in serviciul puterilor (albumine) şi pot egala, până la un anumit punct, alimentele de origine animală,
tate că legile chimiei obişnuue dispar atunci can su pot înlocui chiar produsele de carne. - Anumite Papilionacee din familia Fas olei
mai înalte . pol, in plus, să formeze în nodozităţile rădăcinil or un colorant asemânător hemo-
269
268
 globinei: vedem deci apropierile dintre "tipul" Leguminoaselor şi regnul animal!
Pe de altă parte, Leguminoasele tind din toate puterile spre domeniul aerului
şi al luminii. Parcă din dorinţa de a se uni cu ele, dezvoltă frunze fine şi uşoare,
penate sau dublu penate. Ele nu acordă o putere prea mare factorilor apoşi-vege­
tativi; rezervele de apă, suculenţa, nu le interesează, şi specia nu zămisleşte plante
grase şi nici cactiforme. Cu frunzele decupate şi uşoare, planta nu vrea altceva
decât să trăiască în atmosferă. Doar jocul umidităţii şi al uscăciunii" al soarelui şi
umbrei, al levitaţiei şi gravitaţiei, al căldurii şi frigului , al forţelor cosmice şi te-
restre, contează pentru Leguminoase. Umflături asemănătoare unor articulaţii, si-
tuate la baza peţiolilor, permit frunzelor să îndeplinească diferite mişcări:
mişcarea diurnă-noctumă a frunzelor de Fasole, etalarea şi replierea foliolelor de
Salcâm, conform intensităţii luminii incidente; mişcarea giratorie sacadată a
Desmodiurn-ului, care urmăreşte teniperatura ambiantă; căderea spectaculoasă şi
instantanee a frunzelor Mimozei pudica. În toate aceste cazuri frunzele
reacţionează la fenomenele atmosferice, care aduc plantelor astralitatea lor.
Dar acest vegetal foarte aerian, înrudit cu astralul, nu e mai puţin supus
legilor gravitaţiei şi ale pământului. Se produce o luptă întrc aceste două principii
atât de contrarii, şi echilibrul se deplasează când într-o direcţie, când într-alta.
Nuanta astrală a Leguminoaselor se mai manifestă şi prin faptul că printre ele
sc găsesc multe plante care adăpostesc furnici, plante care prezintă lacune acrifere
în tulpini sau în ghimpii umflaţi şi găunoşi, înzestraţi cu despicături şi găuri,
servind ca locuinţe unor specii determinate dintre insecte. Unele dintre plante
formează pe frunze excrcsccnţe cărnoase şi nutritive care alimentează furnicile
(găsim asemenea cooptări şi la Rubiacee, care asimiicază şi ele azotul din aer şi
sunt, intr-un mod diferit, tot plante "astralizate"), Înrudirea cu atmosfera se mai
exprimă, la anumite Leguminoase, prin formarea dc păstăi umflate in formă de
băşici (Ia salcâmul galben).
Dar locul de intâlnire "normal" dintre forţele plăsmuitoare eteric-vegetale şi
astralitate este floarea; acolo plantele ne lasă să vedem gradul lor de astralizare.
Leguminoasele sunt extrem de florifere. Ele înfloresc din abundenţă, având flori
"vesele", foarte colorate, adeseori mirositoare; s-ar putea spune că temperamen-
tul lor floral este "sanguin". După felul in care înfloresc, ele se divizează în trei
grupe:
Mimozateele: au flori la care factorul aerian şi factorul "stamine" predomină,
de undc şi apare o izbucnire de raze galben-luminoase. Acestea sunt mai mult
copaci (Acacia). Frunzişul lor delicat, elegant penat sau bi-penat, este format pen-
tru aerul uscat şi luminos al stepelor subtropicale. Printre ele figurează câţiva
arbori înalţi din pădurea virgină şi câteva plante tropicale.
Cezalpineele îşi desfăşoară florile pe plan orizontal, cu forme bizare, culori
vii, exuberante. Ele formează pădurile gigantice ale zonei calde, furnizănd un
lemn foarte tare, întunecat. Mai rar se întâmplă să fie arbuşti. Modul lor de
înflorire anunţă categoria următoare.
271
270
 ca cele ale Maeului, Belladonei sau ale Cactusului cu mescalină etc .; ele au un
. . mai răspândite decât celelalte două
Papilionaccele mult mal nwneroalsedşl itatie al familiei . Florile lor se caracter iritant şi paralizant. Corpul astral al omului nu este atins aici in regiunea
. - tă centru c gravi , . senzorială, ci în metabolism. Când influenţa astrală nu coboară suficient in cor-
grupuri prccedente, reprezm . ' I u o simetrie bilaterală; CăCI,
. t I ŞI pnn aceasta, e e a pul fizic al plantei pentru a scinda albumina în alcaloizi, intervenţia sa e captată
fonnează pc PIan onzon a , • le: arte a de sos şi cea de
.' d dreapta cu stanga sunt ega e, p in regiunea forţelor plăsmuitoare eterice, şi vedem fonnăndu-se otrăvuri numite
intr-o ase~enea poziţie , oar . • linii 'i gravitaţiei, ale cosmosului şi p ămân-
jos suferă mfluenlele contram. ale ::':1 c:re caracterizează animalul, nu planta. "glucozide", care sunt de asemenea frecvente la Leguminoase. Saponinele se gă­
tului . Este un fel de inserţrc in s~ ţ . ' _ e incon;oară pistilul, . un a singură sesc aici de asemenea din abundenţă. Şi ele sunt tot rezultatul unei intervenţii a
. 1
Stamme e se gru _
pează intr o teaca stransa, car
.- _
,
. urm ând mişcarea petalei superioare numit ă
.- sferei astrale in domeniul forţelor eterice. Ele au proprietatea de a reuni intim,
se eliberează. daca se prezmta o~z la, ~ t O "carcn ă " care învăluie teac a intr-o spumă vaporoasă, aerul (elementul in care se incarnează astralul) cu apa
" d - tale de JOs se unesc in r- , (material al etericului), Ele acţionează asupra plămânului şi asupra genezei sân-
"stindard. Cele oua pe e . di 'muleazâ nişte " aripioare" mai mult
.
stammelor; ce e oua
I d C petale mtenne Iare SI
. _ ti dardul este însă cea care atrage ce
I gelui. Se folosesc ca momeală la pescuit, căci ele atacă organul prin care aceste
. . d fă te Petala supenoara, s m , . animale respiră aerul conţinut în apă. Procesul-saponină este antid otul acestui
sau mal pu ţm es acu . . C floare se protej ează în partea de jos ŞI se
mai mult pnvmlc. Astfel, acea sta. . _ n spaţiu intern rămânând deschisă. proces respirator.
. de sus: ea del irmteaza U ' .. Dar la numeroasele Leguminoase mai există şi o puternică producţie de ta-
deschide spre partea e sus, _ FI ture înlănţuit de unde provmc ŞI
. ~ omparam cu un u . .. nini. Ei se găsesc in lemn , în scoarţă, în frunze şi în fructe. Am menţionat deja , cu
Am pute a dese on sa o c _ .. t unui suflet. În aceast ă fam ilie,
'1' . voca cu elantate prezen a . o altă ocazie, că, după Rudolf Steiner, procesul tanin este un organ pur funcţio­
numele farni IeI, care e . f I lăsmuitoare eterice şi a principiu-
regiunea astrală transpare pnn lumea O~~t~\:"rba? Este exact cee a ce manifestă nal prin care sfera astrală a plantei se concentrează , se restrânge, ş i pătrunde cor-
lui vcgetativ. Despre ce fel de astrah talt: t albe roze galbene purpurii, mai rar pul fizic a-eteric. Gustul aspru al taninului ne revelează că acest impuls se trans -
florile apro ape intotdeauna.ve~ele ŞI ~s~~uoelntrea~ă 1~:Ue exciU:tă, dar în ansam- mite corpului astral al omului şi il îndeamnă să se unească mai străns cu corpul
violete sau albastre, uneo ri bălţate. P~ i1ion accelor a pus stăpânire pc tot pămân­ său eteric. Acest proces taninic, pe de altă parte, este un antidot împotriva astra -

blul ei uşoară ŞI ptuntoare. Fam lha Pl ' epţia zonei reci polare, care le- ar lizării excesive care conduce Leguminoasele la geneza otrăvurilor. Ca urmare a
_ . clc '1 chmate e cu exe . unei astralizări excesive, aceste plante sunt predispuse la anumite fenomene de
tul, popule aza toate zon " b e câliva arbusti plantc volu bile.
. . < rte multe plante er ace , < , .
durificare şi dc secătuire. Rezultă atunci, de aici , ghimpi şi spini , un lemn deosebit
parahza. Om ea ~ae pa . _ . . i eo aci decât Mimozeele şi Cezalpmcele.
Această subfamlhe ne olera mal pu~n Ib P ină foarte terestre şi puţin cam ind i- de tare; fructe uscate. Mai pot rezulta şi inelu zii de aer, menţionate mai sus, şi
dă . t I mcnte bogate in a urm , 1 analogiile cu animalele. Această modalitate de astralizare s-ar putea numi o "ar-
Dar ca ne aruic ş cal Soia Ara chidele. Creşterea lor este adesea vo u-
geste: Mazărea, Lmtea: Fasoka, . '. I . I reflectat în substanţa alimentară. senizare", căci arsenicul, printre minerale, este, iară îndoială, sediul unui proces
bilă, indecisă între ţevitaţic _ŞI .gra~lt."ţle, uc ru. . Floarca se inelină pe orizon- asemănător. Arsenieul este un element volatil, "sulfurie ", dai el nu trece prin stare
Frunzele oscilează, se mi şca ntl1\lc I~tredsus ŞI J~~pleacă şi cade. Seminţele sunt lichidă; el trece direct din stare de vapori la stare solidă. (El întăreşte elementul

tală. Fructul (păstaia), cu toate ca e P ~n e aer":d nici o rezistenţă. La Arachidă, mercurial). Metalele amalgamate cu arsenic îşi pierd maleabilitatea şi ductilitatea,
greoaie; niciodată nu ~u .:"'1~1. Elehca I::~~:ase intâmplă ca fructul, în momen- "lichiditatea lor internă". - În această lumină, putem inţelege şi proprietatea de
ită şi "aluna de pamant , ŞI Clar , . _ uscare, de mumifiere a taninilor, - de unde decurge, in practică, lăbăeitul pieilor.
numI _ _ • ământ iară a- şI rupe legatura.
tul in care e matur, sa se mg~oape rimă natura deosebită a astralităţii lor; le-am Dar acest proces este compensat, la multe leguminoase, de acţiunile mucilagi-
Parfumunle acestor Bon cxpn I colicc evanescente ... Asta cores- ilor şi ale gumelor, care sunt procese mediatoare între lichid şi solid, şi care pro-
. . şorc suavc me ane . . tejează substanţa vegetală de întărire, de lignifieare, de căderea în regnul mineral
putea califica drept aeriene, u . ' _ Prc I floral atât de bogat şi de frum os al
hi - ' npata rocesu solid. Arbuştii cu gumă "l i picioasă", speciile de Acacia care furnizează guma ara-
pundc cu o floare d csc I~a,. ma , . erai e toată planta, in care provoacă for-
Lcguminoaselor pune stapamre, 10 gen ." , P colorantilor în frunză şi in lemn. bică, ilustrează acest lucru. Geneza mucilagiului este antidotul unei lignificări
. ' ("b alsamun ) ŞI a " totale (prelungirea eliberării de carbon care se face în frunză). Mucilagiul este
marca răşiniior mlrosl!Oare, I tice care Infl oresc trandafirul, violcta, fraga,
Sul fina. cu parfumul sau , escnţe e exo hianum şi alte esenţe albastre sau chimic, un avatar al celulozei (metil-celuloza) . El ajută să se păstreze în viaţă ceea
Indig ofera tinctoria, Asematoxylon compee , ce nu trebuie să se pietrifice. Plantele din stepe şi deşerturi, Caeteele de aseme-
roşii sunt de menţi onat.. 1_ . ale de impulsuri astrale este gene za nea, Mezembrianthemele etc. sunt toate vegetale care se opun solidificării şi
Un alt rez~ltat al ace~t:I, acumu a;l î~~:ul-de-ţarină, în coaja de Dcrris; tox- uscării.
otrăvuri lor. GasIm alcaloizt in Cyti su , unt ametitoare sau stupefiante Balsamurile sunt un alt dar medicinal pe care ni-l fac Leguminoasele; cele din
albumina, în specia Abrus şi altele. Dar accstea nu s .
273
272
Peru şi din Tolu sunt cele mai cunoscute. Coasta numită "balsamică" din nordul Antichitatc Ca' '.
Americii de sud, de-a lungul Pacificului, în climatul tropical, produce principalii . . ._ SSIa acut,folla este una dintrc cele ..
plin de VIaţă care îşi are patria (şi e cult" _ mal II1lportante. Este un arbust
arbori balsamici: arborele balsamic din Peru' în regiunea San Salvador, arborele Dmtr-o rădăcinăputernică şi verncals I~at) in Africa oncntală, Arabia şi Indii
balsamic de tolu" de-a lungul cursului înfcrior al Magdalei. Aceste balsamuri d urca numeroase tul . " .
e metru, lemnoase spre bază purtă d hi pmr malte de o jumătate
curg din inciziile care se fac în scoarţă; ele există şi în fructe. Pentru geneza bal- sunt l' I , n perec I de frunze . _
ancco at·aseuţite. De la axila lor • , penate, ale caror foliole
samurilor, puternice procese caloricc coboară până în trunchi, în Icmn, - zone dc Fructele sunt păstăi plate pa ' ţâşneşte un ctorchine de flori galbene
solidificare şi de retracţie. Substanţele balsamurilor (acidul benzoic, acidul ci- ~ , plracee, Scurte Jar . ' . .
Uscată are un miros specific condim ta' gr, arcui te, puţin asimetrice, Planta
nnamic, vanilina, coniferila) sunt la jumătatea drumului ligninei, deci a lemnului, tutunului. Ea conţine răşini dr ti d en t, aromanc, amintind puţin dc cel al
dar acestea sunt substanţe volatile şi aromatice. În loc să se cvaporezc în direcţia as rcc e antrachm - (
ta le laxative, ca Rubarba şi C O l '
.
. ona care eXistă şi În alte vege.
centrifugă, ca într-o floare, ele sunt aici captive alc unor procese centripete de este şi diuretică şi coJogoga' .ruşmu ), ea acltveaz.ă peristaltismuJ intestinal dar
dcnsificarc. Iată de ce putcm considera balsamurilc ca nişte parfumuri pietrificate, . , CUm nc putem a t d I '
ntrnului foliar şi care e în sta ' I . Ş epta e a o plantă atât de dăruită
ingheţatc, devenite solide sau dure. Încă o dată vedem un remediu născându-se re sa- arotnanz A
(comprimate în domeniul mercurial- itmi ) eze, cestea sunt calităliJe suJfurice
din faptul că procesele, normal opuse şi polare, au fost confundate de natură n IC ale acestei plante sub-tropicale,
într-un mod anormal.
O trimitere la istoria evolutivă a plantelor va încheia acest tablou, înainte dc
a aborda Leguminoasclc medicinale, pentru a le studia separat. KRAMERIA TRIANDRA
Această familie reprezint ă o etapă importantă în cursul devenirii vegetale a
, ,:ceastă Cezalpinec este o ade-
pământului. Aşa cum am expus în această carte, lumea vegetal-terestră şi-a avut
varata plantă a înăllimiloro Rădăcina ei
un precursor: lumea vegetal-animal ă dc pe vechea Lună. Regnurile naturii erau P ute rnica,
' brun-roşcată, ramifieată d' I
atunci trei şi a fost nevoie de încă un salt creator, pentru ca ele să devină patru. abunde ,; • , f: m
• nţa, IŞI ace drum în terenurile
Lumea vegetal-animală s-a scindat întrucâtva, dar au rămas mii de vestigii ale
stancoase ale AnziJor boJivieni şi
formei sale primare, mii dc corelaţii care sunt numite pe nedrept "adaptări".
pe~vlem: ea apare ca un mic arbust
Fenomenele dc astralizarc anormală ale etericului vegetal sunt extrem de
ur~and pană la înălţimea genunchiu.
numeroase şi constituie rerninisccnţelc acestui trecut îndepărtat. Lcguminoaselc
I~I, Cu ramurile desîacute, atâmânde
sunt exemple deosebit de frapante ale permanenţei unei lumi lunare revolute în
par?ase: cu fnmzele acoperite de peri
lumea noastră părnântească. Elc sunt o mărturie despre aceasta în toate locurile de
argmtall, cu flori roşii cu 4 petale şi 4
pc glob, pc care le pătrund intens, dar ale căror forţe minerale şi de gravitaţie ele
sepa.le (în loc de 5), Fructul e globu-
nu le pot stăpâni pe deplin. Cu cele 12.000 de specii ale lor, Leguminoasele nc
los, .mp~obit cu ţepi încovoiaţi: Este
vorbesc deci despre un important capitol al istoriei plantelor.
o v~n~ntă a tipului "LegwninoascJor"
ammtmd pe cel al S angumanci ' , :
Can.a~ensia din familia "Rozaceelor".
LEGUMINOASELE MEDICINALE
ŞI aICI, se observă o mare produetie de
~nml ŞI de coloranţi, mai ales în
1. Cczslpineelc radăcmă.

. "Semnătura" plantci nc arată ime-

diat că ,aetiunca sa terapeutică se
CASSIA ALEXANDRINA ""'. - Siminichia
adreseaza capului şi domeniului neuro-senzorial .
destrucltve, LeziuniJe cavităţii b l ' ' unde combate procesele prea
Tipul de plante Cassia, cu cele 400 dc specii ale sale, aparţine ţinuturilor sub- o. 1 uca e ŞI ale gâtului Iă '1 o
givne e, paradoJllozele angina şi d OI ' 1, P ag. c mflamatorii gin-
tropicale şi conţine multe plante medicinale întrebuinţate ca laxative încă din .
uş urare ŞI o vmdecare dato ită urcn c care msoţese aceste arecţlUJlI
o ' ' o.'
găsesc o
I dicn i n a acesnn drog-răd' ' " .'
* Myroxylon balsamum . n icnilor din America pentru IOta acina, atat de bine cunoscut
t° d ca I tea sa de a conserv di ..
** Myroxylon toluiferon. ..* Cassia acutifolia. nan ra, activitatea corpului astr l ' " a mţn, Datorită Krameriei
274 a In cavJtatca bucală reintră in ordine.
275
 _ . i vasele capiiare se întăresc, nervii se calmează . seminţe, care evocă un ochi înflăcărat, conţin, in stare pură, un ulei esenţial volatil
sânger arile înc eteaza, ţesuturile Ş . . ocesul-dinte care e dus la o şi abrină, care e o periculoasă toxalbumină cu efecte inf1amatorii şi coagulante;
"1 se ŞI sanguine cu pr , .
Colaborarea funcţii or nervoar ' . _ , . ţii (caderea dinţilor, infla- ea provoaca în ochi supuraţia ţesuturilor conjunctive şi distruge granulomu!.
. .:- uşurinţa sa scape VIe 11 .
extrema dunficare, ameninţa cu 1'. ă tocmai acest lucru, fiindca el şI-a Uleiul esenţial imunizează, p ână la un anumit grad, efectele toxice ale acestei
. ) A t vegetal norma izeaz •
maţie, supuraţlc . ces . li sa in rădăcină care luptă cu atata albumine, in toxalbuminc, lumea plantelor se apropie în mod straniu de principi-
tortele de dezvoltare ŞI astra izarea ilc toxice ale animalităţii (veninurilc şerpilor şi ale insectelor).
transpUS L' , ', .
energie împotriva solurIlor stancoase.

LATHYRUS SA TIVUS - Mazărea de câmp

II. PapJlionaccc - Arbori balsamici

. . • introductivă a capitolului, balsamul de Peru şi Mazărca de câmp, care e un aliment al vitelor ş i un furaj, provine rară indoiala
Am menţIOnat dej a, in partea două . etăţi ale unei Papilionacee arborcs- din regiunile sud-estice; este cultivată ocazional , în valea renana de exemplu, pe
I t furnizate de oua van . d
cel de To u, care sun i M rox Ion toluiferum. Aceştia sunt arbori c soiurile argilo-ca!caroase. Aceasta plantă confundă ciudat formarea IUlpinilor şi

pădure, de inăl ţirne miJloci e, c .

1;
ccnte: Myr~x.:lon balsamum '~esc~d Tropice. În regiunile umede şi caldcale
. " . , , ' le se pot recolta prin mClZll,
frunzelor; tulpinilc lungi înaripate (deci, de natura foliacee) şi frunzele penate,
term inându-sc în formă de cârcei ramificaţi, arată cu prisosinţă acest lucru.
.d d: ca ŞI la Pinii noştri, raşun .,
Americii centraIe ŞI e su ' . . di hime pentru răni, inllamaţll Tendinţa spiralată se manifestâ chiar şi în Ilorilc roz-albăstrii, izolate; stigmatul
. t remedn cunoscute m vec
Aceste două balsam un sun .. ' . . furuncule supuraţii ale se intoarce la stânga, şi duce cu sine, în această torsiune, earena. Păstaia e dre ap-
I dii I pielii abccse, pecmgme , ,
interne sau externe: ma a Il a e . Il ' "1 ăilor respir atorii şi ale celor urinare. tă, lată şi conţine un numar mic de seminţe în forma de secure. Acestea, in stare
. . t cât şi pentru m am aţn e ca . '
OSUlUi, prunt e C., . lei . entiale (c innameină) , acid benzoic, un cruda, conlin saponin ă , o toxalbum ină şi un a!caloid; ingestia acestor seminţe
Au fost găsite în aceste bal samu:I u eturII e~ : 'ni rezinostano l etc . Toate aceste poate duce la o maladie numită "latirism", care antreneaza o degenerescenţă a
'1' 1 .dulu i cin aml c vam ma , raşi , .
ester benzi le a act ' . Il 1· . cal oric ă transpuse in regmnea anumitor părţi din şira spinării şi la simptome ce amintesc scleroza multiplă.
ăd - ocesc dc natura ora a ŞI ,
substanţe tra caza pr 1 '1 . le cal durii au fost deplasate. Homcopatia combate această scleroză şi alte paralizii cu ajutorul unui extract din
. ' artei Fenomenele va ati C ŞI a .'
lcm nulUi Ş I a sco " luri d bstanţe se opune în remediu, unei seminţele de Lathyrus.
. t am in aceste re un e Sti ' (' l' , .
DinamIca concen r ' . ' rocesele metabolice în regiunea ccta rea ŞI
din amici patologIce care face sa urc: p rt arborele balsamic de Copaiva, o
. lă S ă mal mentionam pc seu . Il .
neuro-senzona a. - , frun zele penate punctate ŞI on PHYTOSTJGMA VENENOSUM - Bobul de Calabar
. . d 'lor amazonicne care arc ~.
Cezalpmee a pa un . ' d: t valve care devine o păstaie perga-
mici, reduse la un eahcm. form~a~ t md~:ă~e poat~ spune astfel, forţa floral ă în Este O specie a tipului Phascolus (Fasolea) care poate evoca "Fasolea dc
mentoasa, Acest arbore şI-a re u a , . • d e erestat Acest balsam de Spania", dar e gigantica; ea creşte în padurile tropicale ale Africii occidentale şi
. _ . ' b: lsam abundent atunci can . .
lemnul sau ŞI emite un a , . . . Il torii purulente ale mucoaselor urmare escaladează, c ăţărându-se, copacii înalţi. Tulpina sa e volubilă , frunzele sale sunt

Copaiva se foloseşte în afeC\l~nlle.m isută: el este atât un vindecător cât şi un penate, largi, oval-ascuţite iar ciorchinii atârnaţi, cu Ilorile mari şi purpurii se
şi genitale, in gonoree ero~lea ŞI in CIS I , răsucesc ca cochilia unui melc. Principiul astral pătrunde foarte puternic albumina
remediu in bronşita supurata. acestei plante şi îi impregneaz ă seminţele cu mulţi alcaloizi periculoşi. Trebuie să
observăm aici ca o anumită tendinţă toxică acţionează în tot tipul Phaseolus şi ca
el include specii care conţin acid cianhidric. Fără a rnerge vprea departe,
Plante ce conţin toxalbumine
Leguminoasele noastre alimentare trădează prin greaua lor digerare şi prin pro-
prietăţile lor carminativc o puternică astralitate care jenează organismul aerian al
omului (gaze şi balonări ale aparatului digestiv). Căci corpul astral trăieşte în
ARBUS PRECATORIUS
organismul nostru aerian. Ingerarea unui extract de Phytostigma venenosum, care
. ' mi c arbore a cărui rădăcinâ lungă arc culoarea "ciocolatei", contraetâ excesiv musculatura stomacului şi a intestin-
Originar din India scptcntrlOnala, este un frun zele penate ciorchini de flori ului, provoaca lacrimi, salivaţie şi transpiraţie, vomă şi diaree, accelerează respi-
L I I dulce - are · ,
are un gust dulce ca a cmnu u • . ' I dure ornate cu o patâ neagra. Aceste raţia, micşorează pupila. Organismul nostru metabolic produce atunci substanţe
lung pcţiolaţi, de un roşu aprms, seminţe e ,
277
276
ca acctilcolina , care exprima o activitate astrală. S-a fol osit mai ales in
Oft almologie, apoi Împotriva nevralgiilor, epilepsiei, eoreei; corpul astral este cel ~~na, care .provoacă colici, un gluco -
care se mani festă , În mod patologic, pr in agitaţie şi co nvulsii. Zid laxativ, numit baptină şi un
~Jc"alold numit citizin ă , care se
mtalneşte adesea la Leguminoasc. În
ROBINIA PSEUDOA CA ClA - Salcâm uJ conseci~ţă, mici doze (extrase În ge-
neral din rădăcina proaspătă) excită
Numit vulgar Ac ac ia, cu toate că nu in tră în tipul cu acest nume, • Salcâmul, org.anelc metabolice şi produc pur-
originar dc pc tărâmurile atla ntice ale Americii dc Nord, s-a instalat la noi pe gaţia; d?ze mai puternice provoacă
solurile nisipoase, În păduri , prin parcuri şi pc bulevarde . Tru nchiul său e in flarnaţia stomacului şi a intestinu-
noduros, ram urile poartă spini, dar e frumos prin frunzi şul să u de lica t penat, pr in lui.. Ac~astă plantă are proprietăţi
svcltcţea coroanei sale, prin abundenţa ciorchinilor cu flori alb e, suav parfumate,
antiputnde; ea este de mare ajutor În
care se ann onizează cu verdeaţa sa spre sfârşitul primăverii . Fo rmat de aer şi pen- cazul distrugerii purulente a ţesu­
tru aer, iubind lumina, el es te În acelaşi timp delicat şi fenn. În plus, frunzele sale tun lor. A fost utilizată cu succes în
sunt foarte rezistente şi r ămân ve rzi până toamna târziu; el e inv ing poluarea septicemii, angină, difterie scarlat-
industrială a aeru lui (gaze acide). ină, dize.nterie, holeră, tif;s, gripă,
Răm ânem Întotdeauna s urprinş i să a fl ăm că aproape totul e toxic în aces t I~fl.a~aţule gaslro-intestinale, apen-
dicită, peritonită.
arbore; pulberea lemn ului său, seminţele, rădăcina, scoarţa trunchiului. Mai ales
ultima conţine o tox al b um ină car e provoacă hem oragi i int estinale şi aglutinarca
glo bulelor roşii . În plus, s-a găsit În el un alca loid, proteine (g lobulinâ , albumină),
un corp gras , sterin ă , tani n, amigdal ină şi enz ime care descompun ureea şi acidu l
urie. Şi frunz a Salcâmu!ui e toxic ă . Extractul proven it din eI provoacă fe bră,
um flarea pleoapelor, a limbii, a pielii; siropul fâcut cu valveIc (p ă s tăil e) fructului LABURNUM ANA GYROJDES* - Salcâmul galben
este uşor narcotic. În toate ace ste fenomen e se revelează o Legumin oas ă foarte
astra l izată până in lemnul şi În scoa rţa sa . Se poate profita de această ano malie în Acest mic arb ore al cărui frunzi s verd e intu • . .
să i delicaţi, într- o străl ucire când a~ '. " d- ~e~at scant elaLă, datorită perilor
terapeutică, atunci câ nd corpul ast ral uman e prea activ În căile digestive supe- I n e, can argmuc se În al tă . ".. .
rioare, ceea ce duce la o producere excesiv ă de acid gastric ce poate me rge până ap eacă cu gingăşic ramurile' el creşte 1" ' . ' mal mtăi, apoi îşi
Europei centrale şi rnc ridiona] d e cu PI accre pe solunle uscate, înso rite ale
la ulcer, Această tulburare se revel ă prin cructaţii amare şi acide. S-au mai tratat . . . e, ar mal a es pe soiurile bo t - fi
mdlcalle a lui Rud olf Steiner L b . . ga e m ier, După o
astfel şi ccfalecle de ori gin e gastri că.
acest strat ge ologic primar ca;e:r. u~~m arc o prcdllecţle.pentru "Rotlicgcnde",
în care omul a devenil capabil să o~ c.ontemporan cu apanţia fierului şi cu epoca
asum leze acest metal pentru a . f -
roşu . Aceste două fenomene au avut dre I c _ -ŞI onna sangele
Pspilonscec care fonnează alcaloizi
sfera terestră de atunci ... pauza trecerea sferei lUI Marte prin
. Forţa florală a salcămului galben este foart _ . " .
mgheriţi prin iarnă si dcclanşează d t ă e mare,. caci rnugurn lUI trec nest -
RAPTISIA TINCTORIA - Arborele de indigo d ., o a a cu venrrea pnmăverii o dă d fl .
e aur, care se revarsă din vârful co acului _ _ _ _ . casca. e an
apleacă, ca d spre p ăm ănt dar fi P fl pana la pamant. Ciorchinii florali se
Această plantă erbacee, originară din regiune a tem perală a Americii de Nord, ' leca re oare luată În mod iz I I "
18 0°, răsucindu-şi pedunculul t ' _ . . o a , se mtoarce cu
arc Înăl ţim ea de aproxima tiv un metru, este foarte ramificată, înzestrată cu frun-
P apI1..lOnacee (stindardul În sus c, pen ru a pastra pozma "
_') '
1-"
norma a a unei
.
ze trilobate asemănăt oare cu cele ale Trifoiului; ea se îm podobeş te În plină vară
suav şi greu. Apoi pe ramuri n~ ;:::~ I~. JOS ' . Din aces!e flori crnană un parfum
cu inflorc scenţe ce amintesc de Lupinus albus. Pă st ăile, foarte umflate, scurte şi
un brun-negricios, cu un aspect d . amane m~lc: decat nenumăratele păstăi de
tari, ad ăpostesc mici seminţe În formă de rinichi, cu gust aspru şi nepl ăcut, epnmant, asemanator cenuşii. Ca antidot al aces-
Aceast ă plantă c onţine su bs tanţa de bază a indigo ului: o răşină laxat iv ă , bapti-
. "Sinonim: Cytius Labumum
278
279
 aproape ca nişte ace dar moi i de
tei infloriri atât de " sulfuri ce" mină În timpul verii 'prin Pani~Uli l:ne~l~a~e ve:de-!ntuneeatăo "Nuielele" se tcr-
Salcâmul galben posedă un Icmn momentul feeundării stam inel _ o g, vand in varf frumoase Hori galbene În
o ' e IŞI proiectează pol ul • .
foarte dur. Frunzele sale trilobate, Acţiunea
o
terapeutică a acestei I t
'
_ en cu o forţă ex.plozivă .
p an e atat de ba tă - Il o
peţiolate lung, au o savoare amară şi organismului nostru mctabol le.i D.lUreza c' put . ga . in on , se adresează
sărată; rădăcina sa arc un gust de sale figurează hidropizia afecţiunile o o hi crmc stimulată; printre indicaţiile
o ' nule iului Ş I al o o.
e vezrcn, nisipul şi ealcul ii
0 0

Lemn-Dulce. ma Iad la lui Bright etc S OI o

o emmţe e (care c h oo , '
Puternicei astralizări îi corespun- Excitând metabolismul, acest re di C °on,.n :ltlzmă) sunt , foarte purgative.
me IU ravonzeaza eonvalescenta , .
de o intensă toxicitate a întregi i
plante : mai ales a fructelor când sunt
ver zi, a s eminţelor şi a scoarţei .
SAROTHAMNUS SCOPARIUS
Alcaloidul găsit aici, cit izina, arc
acţiuni noci ve , amintind nicotina; Asemănătoare oarecum cu
ingestia sa provoacă vărsături, sali - Buruienile şi cu Criptogamele
vaţie, crampe, produce o congestie Sarothamnus creşte din abundenţă' '
sanguină a capului, infl amaţia tractu- terenunOIe silicioase
oo . . . pe.
, nisipoase ŞI
lui digestiv, uremie, sângerări ale uscate, la marginea pădurilor, În toată
rinichiului; tensiunea arteri ală creşte. ~ uropa occ identală, până in Polonia,
Pot să apară stări de excitaţie ş i de In cenuşa sa se găseşte mult siliciu de
demenţă, cu halu cinaţ i i, tres ăriri asemenea calciu , cu toate că p]~ta
musculare şi convulsii. Corpul astral
. _.calci fugă: vrea să indeplineascaca
.este •
intervine anonnaJ in procesul sângelui.
Rudolf Steiner a explicat, prin exemplul acestei plante , o latură foarte imp or-
msaşi procesul ealcic, ş i îmbogăţeşte

tantă a ştiinţei remediilor vegetale. O fi inţă umană, născută Într-o regiune deter- "solul. cu.. el ' prm o prezenţa sa.
_~Uloelele sale verzi se ridică până la
minată, trebuie să se acomodeze condiţiilor fizico-eteriee din această regiuneo în ă.lţimea unui om '· n frunze Ie cu trei.
Acestca pot antrena o anumită dispoziţie morbidă, de exemplu o dispoziţie spre
!'o hole sunt foarte mici şi caducc, La
guş ă , care este endemică în anumite văi oUn medi c care vrea să meargă pe urm ele
mccpu~1 verii, "nuielele" se aeopcră
lui Paracelsus ("să se supună exam enului Naturii") trebuie să-şi dea seama care
pe toată lungimea cu o imens ă bogăţie
este "planta dominantă" din ţinut, - În caz ul nostru, Laburnum , din cauza rapor-
turil or sale, menţionate ma i sus, cu te renul "Ro Uiegende" . Medicamentele extrase
de flon papilionacee, dc un galben-
dintr- o asemenea "plantă dominantă" vor putea ajuta la combaterea constituţiei ~u~u; e un spectacol impozant, care
încălzeşte
• o inima o Această pan I tă pare
patol ogice umane determinată de condiţiile geografice.
seaca, IUbeşte căldura, dar nu suportă o
adevărată uscăciune. Are nevoie de
a~ao scoasă din sol. Insectele care o
GENISTA TJNCTORIA - Drobi,ta
vizitează declanşea ză expl ozi a sta-
minelor; mai târziu, când păas tăil al e sunt coapte ele se d hid b •.
Natura acestei plante o conduce spre atrofi erea elementului foliar , la con- va Ive 1e spiralate, pro iectând c ' s esc I ruse , răsucindu-şi
traetarea lui in tulpini sub formă de aripi sau ace ; apoi la izbu cnirea unui proces o OI u un zgomot sec semm ţ I
I1ICI e au obiceiul să le târâ o o. _ • o
o.
e e negnelOase, pe carc fur-
floral bogat şi adesea parfumat, având culoarea aurului. Asemenea plante au o. le, ŞI sa le rmpră şne ; ac t
mICI apendice ulcioase cu care se hră
o
fi .' . es e semmţe sunt înzestrate cu
predilecţie pentru un sol sărac, pietros, mai mult calcaros, cum e cel al stepelor şi coloranţi; ea formează lung i fibre tex~~~ urnl~lleo PI~nta e. bogată în tanini şi În
land clor. Ele au nevoie de multă luminâ şi căldură. Îngheţurile iernii le sunt procesul său floral o face in _ tr o o s~ahzarea intens ă care se manifestă În
nefaste. Dintr-o puternică rădăcină pivotantă se Înalţă "nuielele" Drobiţei, spartemă
«, . ...u In eglme vemnoasă Ea
care este lichid v I til o
d I '
pro uce a caloidul numit
simulând un fel dc mătură; ele sunt acoperite de frunze mici, foarte subţiri, . ' o al , . analog cli corucma, o, când este izolat;

280 28 1
 mici sem inţe, tari ca nişte pietri cele, Astragalus-ul despre care vorbim are aspec-
. ~;- .;- .;- . diaree. somnolcntă- eo nvuls ii. accelerarea pu l.sulul: tul unei plante de Înaltă altitudine; el suportă şi frigul mare, dar fuge de umezeală
olrăvlrea prm'll::Ka ' ~l.r':'i<ttur! . . .. - ă lut un antidot couua \'cllItlulu l
. ". . '. J' In Sa ralhmnnc:-. ~-a \ - .' . şi de soiurile bogate În hurnus.
căJcrc(\ lc nSlU11l1 ari cna 1.: . C fi'" '111 aazcl c orga nismu lUi lichide-
. ' 1 di ti .e au l (hl o os: c :-. - Rudolf Steiner a indicat că s'ar putea prepara din el un medicament contra
de şarpe. A(\1ul111c <a c lUr~ IL ." . . h 'dr )p 'lz',c ascii ă si calculi . Au fost
. . ' hi I . . al' vCJ1Cll 1 l _.. . . sifilisului, pornind de la seminţele ei, adăugându-se frunze şi flori , În această
lo r. afcc!iu11 1k rrmc 11U U1 ~1 v _ . hi ,' . musa sa ll ipcrtiroiJ ia. con-
. . J ' '1 •. ' le planta. c Iar ';Il U ;. " . . . .
boală, a spus el, activitatea proprie Eului se transpune, din sistemul nervos şi cap ,
folosIte c.xlractck L. l)ar~ ~~ (. . lui ,'" > _ • un pn )cL'~ an titctic l1l acest
.. . . le 1: 1 '\ ale Pl \,.' plU lI1. gasc:-'l . ~ până in abdomen, şi mai ales În aparatul genital. Ori , noi ştim că plantele a căror
a c :;aţu Ul ~ ..., ~...
.ucstiilc
. . capuluL
' 13Tc\..C _.
p...... . . .\' lulburan t p n)L I.: ~ l, nll:.
.tabolic c cre scute dat onta cor-
~ rădăcină e robustă şi lemnoasă acţionează asupra capului, deci asupra organismu-
remediu . SI de l 3 Ll:,~ c . . . . . " .... 1 JC'7nr~ani7ea7ă. SI: uat cază. In
, l i sc ' că --\stemU1Ul ntrmc pc la re - - . lui Eului, care predomină acolo. Prin tendinţele lor m ineralizante, aceste vegetale
ru jul astra ) se pn)r'\t:" :-., ' " -'ula rităti ale ritm ului card iac .
l11l,J ()~a/ i Ollal cu Sar nthamnu.. anurnu c ncru g . "imită" oarecum capul. Dar plantele de felul Coşaeil or Îşi strâng foarte aproape
de rădăcină frunzele, florile şi fructele; forţele rădăcinii acţionează până În se-
minţe (de aceea sunt atât de tari), Ele au şi forţa de a repune la locul lui organi-
Pl.-w rc!e care conţ in S,1polJimi. erc. zarea Eului, când acesta s-a deplasat în mod exagerat În jos,

A STRAGA I,US EYSCA PUS - ('n,,-aci

GALEGA OFFICINALIS - Ciumărea
Aic i "tipul Leguminoasdor
d e s1ăşoară o dco~cbită bogltţie.. de Această plantă Îşi are patria În Europa centrală şi E uropa de sud-est; vitali-
form e. dCC'larece există 1.600 spccn de tatea sa vegetativă permite ca planta să tie cosită de şase ori pe an, Îi pla c so iuri le
C-l:;'.
-sac i . Ce a mai mare pa rte.
, sunt
. _
calde, pajiştile umede, Frunzele sale delicate, penate, impare, de un vcrde-
plan te de stcpă ce crcs~ i~ ASia m l.c~. albăstrui, lasă să apară, În inima verii, ciorchinii de flori albe sau a1băstrii n ă scute
Sub ac\Îullca soarelui Şl a secetei. la axila frunzelor, C ium ărea ua conţine in toat e organele sale galegină (izo-amilen-
fol rtele
, crc ricc ale acestor plante _se gu anidină) iar În frunze un glu cozid flavonic, saponină, su bstanţe amare şi tan in,
cont rac tă. Frunz ele su nt penale t m. Planta e cun oscută din Evu l Mediu pentru proprietăţi le sale diuretice, sudori-
ramurile sunt lignificatc şi tari: şi sem- fice ş i mai ales gal actogenc. M ai recent, În ea s-au descoperit glucocinine; aces-
intcl c su nt e xtre m de ta ri. cu o albt~ ­ tea sunt substanţe care scad nivelul de zahăr În sânge şi s-a preconizat să tie
mină de consistenta cornu lui. Ca .~ml1~ folosi te pentru a susţine tratamentul diabetului. Dar diabeticul este un bo lnav care
, t 'mpotriva acestor Jurificăn. . . se.
lI O t
nu poate domina natura străină a zahărul ui alimentar şi care îl elimină prin urină,
fo nncaz ă o abundenţă de m ucilagn ŞI Pentru a ti vindecat, trebuie să i se Întărească organizarea Eului, Rudol f Steiner a
~umc. care re ţ in cu tenaci tate ~~a. sfătuit să ne folosim, in acest scop, de Rozmarin, Dar Galega, ca majoritatea
- ,' d' SJfla Legu mino aselor, acţionează prin impulsurile astrale legate de ea şi intervine cu
A stragalus-u l gumitcr. In.. .
furnizează ad cvârala gumă de lipit. putere În organismul lichidelor, stimulând secreţiilc.
Astrag al us-ul de Panon ia este
foarte rar in ţinuturile noastre: Îl~ mod
e x cep ţ i on al el poate fi găsn pc GL YCYRRHIZA GLABRA - Lemnul dulce •
dealu rile c:Jlcaroase ~ i secetoase a,le ,
, ' , ~ n ' . în Austna \ll tlnutu I elvetian ... Valais. in tL •ngana., 'm
văii Saal·uhll . 1Il - 0l.:11l1u_
'1

"" . ~_ _1 , .nnea unul deu ct şi ... c înfi ge adam: Lemnul-dulce prosperă pe soIurile calde, nisipoase şi umede, pe care le râs-
, ' _ R·· dă ' ioa sa este pntcrtuca. uc gros - .. ~ 1 coleştc prin mlădiţele sale numeroase şi n ăvalnice; este o plantă a stepelor medi-
L k ra ma de . acacina : . ~ . _ d '" frunz e penat e. amint ind de ce e
. r t;- ti nnu c decât n rozcia l;
in p ămarn . Ia su pra aia 11 1,,; . . '
,-
~. _ • rin tre care se aSl"und ciorchllll1
... teraneene şi a celor din Sud-estul Eur opei; se cultivă În ţinuturile noastre încă din
ale Salcâmulu i. dar de un gfl -~r?l111Iu . rart~l.a~l,;' ·1 'P'rea a"estor tlori c de un galben Evul mediu , Mlădiţele sale aeriene, svelte şi delicate, se ridică până la aproxima-
, 1 , 1 t 1311C Scur t: cu l u
. '
de tlori scsilc sau cu P l;UU\ll.:U I \ fu
... . ,
I ' lr c 'aln1.n~l cu cd al tlonlcr
tiv un metru Înălţime, cu frunzele penate impare, la axilele cărora apar ciorehini
. \ ' II I Ye"'" ar 111U• •l. .;ol..: . , .. ~
:->ulfuric . Ele se Jcschtd a :~~eep\l ~~ .. .. . I.' ~. 0 _.ti ntlată: adăplhtcşt e n enu m ăratt' de flori pedunculale lung, planante, de un albastru-vi olet delicat şi nepersistcnt,
d\? Salcâm . P ăsta i a c scurta. grC("l31 C. rO ~ l at l \.: a ~I I
2X2 283
 rămâne insuficient de activ în sistemul metabolic. De aici şi efectele sale .
Ritmul vital al acestei plante alte,:"ează
între cucerirea tenace a terenulUI ŞI un
proces floral efemer. . . _ ONONlS SPINOSA - Osul iepurclui
Partea întrebuinţată în medlema
este lcmnul dulce al n zomului. care Dacă parcurgi vara platourile înalte
contine în afară de puţin tamn ŞI sub~ cu solul sărăcăcios al munţilor Jura,
. ' • . . rmă de ulei
poţi remarca mici tufe joase, spinoase,
stanţc amare, raşim, o u . ...'"
ctcrie un corp gras, amidon ŞI zahar, in de Ononis, împodobite cu flori papi-
fine g'1 UCOZI'd U1 "glicirizină" ' ...care cste lionacee de culoare roz. Este o plantă
un soi de saponină. Se vede c~t ~unt de care rămâne mereu agreabilă, cu toate
transpuse aici in regiunea radaclmlor că reţine în ea cu tenacitate forţele
procesele pe care alte plante. le con- vitale, aşa cum o fac de altfel toate ve-
sacră genezei fructului şi seml~ţel~r.. getalele cu spini. Florile sale roz, mari
Lemnul-dulce este iotosu mea din şi numeroase, acoperă oarecum planta,
Antichitate ca expectorant, în prafun ca o flacără apoasă. Rădăcina sa se
pectoralc etc . Când activitatea me~­ implantează atăt de energic in pământ
bolică este transpusă an o nnal .in încât poate să împiedice neplăcut brăz­
regiunea • " lui
P1arnanu tii,
dmamlca
.... darul plugului. Rădăcina proaspătă are
deosebită a acestei plante o reaşeaza la un miros de ţap. Această plantă fuge de
• Se <tie că sapomnel e soiurile grase, cu îngrăşăminte; dim-
IGeu1 sau. 'ţ ...

. • in acest domeniu. Intr-un potrivă, ea ameliorează soiurile sărăcăcioase şi nisipoase, nu numai în calitate de
actlon~aza
. ţ in trata-
asimilatoare de azot, ci mai ales prin bogatul său continut în potasiu şi în calciu.
timp s-au pus multe speran C I I . d Lemn-dulce dar acest trata-
. . torul extracte Ul e ' •
mentul ulcerului gastric cu aju 1 I'smului lichidelor. In asemenea În rădăcina sa, care are puţin gust de Lemn-dulce, se găseşte o "ononidă",
'. ericuloase a e organ .. ~
mcnt poate antrena staze p . . d onnal în plămân sau m stomac, care se aseamănă cu gliccrina, apoi saponină , tanini , zahăr, câteva uleiuri grase şi
. corpul astral , intervemnd mtr-un mo an eterice. Şi la această plantă, multe forţe ale regiunii superioare flora!e au coborât
cazun, 1 . •
este eliberat din situaţia sa pato ogtca. în rădăcina puternică. Se adaugă aici stagnarea forţelor eterice în geneza ţepilor.
Decoctul obţinut din această rădăcină stimulează corpul eteric uman, il incită
să reia în stăpânire organismul lichidelor, când acesta a devenit prea fizic (staze
MELILOTUs OFFICINALIs - sullina
apoase, inflamaţii edematoase); în acelaşi timp, corpul astral intervine în funcţia
. .. , , ' in s ice frumoase, înălţate, piramidalc~ cu renală, mărind diureza. Hidropizia, ascita, disuria, nisipul şi calculii veziculari sau
Sveltă şi aenana, mflonnd vara. P d I g u l drumurilor şi şanţunlor, nefritici, figurează printre indicaţiile acestui diurctic energic, precum şi
S lfina se întâlneşte c-a un . •
al
flori de un galbcn-p , u I B' l ă ea îşi înfige in solo puternica supraîncărcarea cu acid urie a organismului, cu sechelele ei din muşchi şi piele.
. bogate în calcar ianua a, N ai
pe soiurile pletroase, . ' . . , • I 'nălţimea de un metru. u num
. ' te sa se ridice pana a l . ' d
rădăcină pivotanta ŞI poa e . f tă (datorită continutulUl sau e •
tă ste foarte par uma a, .
1
florile , ci întreaga P an ' e li itează in general la floare, se TRJGONELLA FOENUM-GRAECUM - Molotrul
. ocese astrale care se im " \ ..
cumarină) . Anumite pr . \ l lanta conţine ŞI muci agu.
I . itrni al frunzelot- n pus, P . • C Această plantă-condiment
comunică aparatu Ul n le . tă anliinf1amatorie, analgezlca. a uz. vine din sud-vestul Asiei; ea s-a aclimatizat în
Ca uz extern, Sul fina este e~o1t:n ~ tă uşurează durerile de cap; este regiunea mediteraneană, în nordul Alpilor, prin cultură. Se mai poate găsi, ca
intern, bine preparată, ea este sommfera, c man , plantă subspontană, întâmpl ător, în locurile uscate şi calde. Este anuală, înzestrată
si diuretică şi sudorifică . . ază asupra corpului astral uman cu o rădăcină lungă fusifonnă; dreaptă, înaltă de aproape jumătate de metru, ea se
, ' f tul că Sul fina aetlone . . .
ramific ă puţin şi poartă frunze trilobate ca Trifoiul, izolate sau perechi; la axile
Rudolf Sleiner arata ap . . ' atologic în sistemul ntmlc ŞI
. • A de excmplu acesta se concentreaza P
atunci canu., , 285
284

apar florile de un alb-gălbui, care par a
nu avea decât trei petale, carena lor
tiind minusculă (de unde şi numele de
Trigonella). . '
Fructul creşte într-o păstaie lunga,
amintind cornul unui ţap; un miros de
Ţap caracterizează acea~lă plan~; el s~
transmite brânzetufllor verzI.
(brânzeturi cu ierburi) care se prepara
condimentându-Ie cu ea . Seminţ.cle
sale care conţin albumină, grăsirm ŞI
hid:aţi de carbon mucilaginoşi, consn-
tuie un bun tonic pentru convalescenţI.
Mucilagiile, pe care le conţine până la
30%, activează digestia, iar substanţele
condimcntate-ealorice ale acestui vege-
tal sunt aperitivc. Furunculclor şi supu-
ratiilor le poate li grăbită coacerea,
p~nându-se pe ele ,:omprc.se calde de
Trigoncl1a zdrobită . In afara de ace~s~:
ca conţine vitamină C şi o "trigonehna
carc este înrudită cu factorul anti-pela-
gră. Ca şi Galega, ca arc o aC!lUne
asupra procentului de zahăr dm sange,
pe care-I face să scadă.
286
RUBIACEELE
Tipul
Cu cele 4.500 de specii ale sale, această familie este cea mai vastă, după cea
a Compozitelor, printre plantele cu flori gamopetale (cu petale sudate). Ea nu
trimite În zonele temperate decât un mic număr de reprezentanţi : Galium şi
Asperula. Iubitoare de umbră şi umezeală, aceste Rubiacee erbacee sunt delicate
şi efemere; dezvoltarea aparatului eaulinar (tulpina) pare să predomine.
Frunzuliţele se leagă de tulpini În vertieili suprapuşi . Nu există metamorfoză
foliară . La sfârşit izbucneşte un frumos proces floral. La Turtiţă (Galium
Aparine), dezvoltarea pare să fie fără sfârşit ; această buruiană bine cunoscută se
agaţă, prin perii săi aspri, de vegetalele mai puternice şi reuşeşte să se caţerc
foarte sus . La celelalte specii din familiile Galium şi Asperula, grupurile de flori
foarte mici Învăluie planta ca într-un nor alb sau galben-deschis.
Dar centrul de gravitaţie se găseşte În climatul tropical, mai ales În pădurile
pline de umezeală: plante erbaeee iubitoare de umbră, arbuşti din zona de sub-
pădure, liane c ăţărătoare şi copaci înalţi. Rcgăsim acolo sub o formă uriaşă ceea
ce la noi Galium şi Asperula nu ne arată dec ât cu modeslie. Pădurile trop icale de
altitudine, pierdute În ceaţă, sunt cele care produc Arborele de chinină sau
Chinchina. Alte specii cresc În pădurile mlăştinoase numite "mangrovc" , a ţăr­
murilor tropicale maritime. Unele specii preferă savana sau chiar stepa, iar altele
iubesc munţii ecuatoriali, plini de umezeală. Totuşi, locul lor preferat îl constitu-
ie mai degrabă profunzimile umbroase.
Acest "tip" nu este prea bine legat de mineralul terestru. De unde şi marele
număr de Rubiacee epifite, care preferă să aibă un substrat viu. Dimpotrivă, acest
tip se apropie destul de mult de animalitate, de sferele astrale ale lumii : ramuri
găunoase , bă şici umplute cu aer la axilele frunzelor, un compartiment lacunar al
ţesutului rădăcinilor, earc pot să se deschidă aerului ambiant prin er ăp ături sau
găuri ... Asemenea plante sunt intens aerate (pneurnatizate), asemenea animalului
care, singur, prin calităţile corpului său astral , poate realmente să-şi incorporeze
atmosfera. Un element astral le pătrunde; se Întâmplă ca anumite specii de fur-
nici să se adăpostească În aceste cavităţi vegetale, care devin nişte fumieare .
Epilitele sunt deosebit de interesante; asemenea Rubiaeee fug de solul mineral şi
nu vor un alt substrat decât substanţa vie a copacilor. Slăbiciunea rădăcinilor lor
arc drept corolar o anumită măreţie fl orală.
287
 pe plan eteric; ea produce din abundenţă acid oxalie (în germană: Klesaiire, acid
Acidul tormic şi procesulaciduluiurie de Trifoi). Vom vedea acest lucru mai îndeaproape în Capitolul Oxalideelor
(Volumul II). Atunci trebuie ca procesul animal (albine, furnici etc.) să intervină
. . tensifică spre Tropice, dar şi răspândirea furni-
Dezvoltarea Rublaccelor se In . ' fu iti în lumea noastră. Aceste pentru a transforma procesul vegetal oxalic în proces animal şi în acid formic;
. . '1 Importanta ne ,le . . . acesta este acidul cel mai volatil din întreaga chimie organică, un adevărat "acid
eilor. Activitatea furnici or are o l ' 'ţ" t restre având sarcmi bine deter-
- f I de organ a vie II e , . . al aerului". (Să ne gândim la corespondenţele dintre aer şi astral) . Graţie proce-
insecte sunt într-adevar un c . I ubliniat de nenumărate on, mal
Rudolf Stemer -a s .. lu: sului acidului formic, spiritualitatea universului poate interveni în procesele vii
minate. Este un lucru pe care Iată ce datorăm Furnicilor, după afirmaţiile Ul
ales în cursul său despre Albme. - , d regnurile vii ceea ce a devenit ale pământului, - la fel cum spiritualitatea fiinţei umane poate i~terveni în corpul
. se dctaşeaza e ' . ' său cu ajutorul aceluiaşi proces.
Rudolf Stcincr: ceea ce moare ŞI . . _ cumulczc la infinit , CăCI ar nsca
<

.' mlfieze ŞI sa se a . Deci, când o familie de plante tinde spre astralitatc în aşa fel încât ar vrea de
un cadavru, nu trebuie sa se mu ' . ventat moartea pentru a avea mal
~ h . "natura a 1U fapt să dobândească organe metabolice animale (de exemplu rinichi), şi când
să umple biosrera. Goet e a spus. f " I ) readuce fără încetare ceea ce e
. . , .. I ~ rmic (datorat umlCl or . . , .. ' f acest grup de plante îşi exprimă această tendinţă prin producerea de substanţe
multă viaţa . Procesu o . . . datorită acttvt tăţn VItale aur-
. .. G
mort la lumea vieţtt. cneza
. aCldulUl formic care,
, . rrnite spiritualităţii universa c sa
1 ' înrudite cu aeidul urie, cum e cazul la Rubiacee, - nu ne mirăm să constatăm, la
. - '"" ' , c 'tarc atmos.erel, pe b . , această familie, o curioasă afinitate pentru fiinţa furnicilor.
niciieI , se ,comumca tara.. al m e l .A sta' actl'v'ltate a furnicilor tre UlC In
' ântu UI. cea . . Vedem astfel rnanifestându-se cu claritate în ce mod fiinţa vegetală se leagă
intervină tn procesele VJ1 e pam " e ne apropiem dc troplce, deCI
. ' . t sitate pc masura c I inferiorde fiinţa animală, cum regnurile naturii sunt împletite interior ş i, plecând
mod necesar să creasca 1D meu. _. id I e: ic trebuie să înlocuiască aco o.
. a' cact aCI li torrru dc aici, putem să înţelegem mai bine corelaţiile lor exterioare. Într-adevăr,
de zonele care nu cunosc lam , ." t e _ În organismul uman , starea
. , . 'ce ale iernu noas r . . E plantele tind în multe feluri să se unească cu regnul situat deasupra lor. Acest
într-un CcI, anumuc efecte cosrm ., d cere subtilă a acidului [orrnic. a
. bilă d o anumita pro u lucru ar putea fi bogat exemplificat. Rubiaceele tind spre sfera astrală prin faptul
de sânâtate este msepara I a e d d ' 1 tie si de eliminarc a produselor
I ât d 'mportant c ISO U,I , . că ele ar vrca să aibă un soi de metabolism animal, o digestie, o funcţie renală etc .
este legatâ dc procesu atat CII ' d d' activitatea corpului astral şi din dcz-
de deconstrucţie, - accstea rczu tan. m. 1 unde corpul astral trezeşte Sucul de Galium este în stare să îndeplinească un început de digestie a albu-
. . ŞI' prca bine ca aco o . ' , minelor din lapte . EI produce o enzimă asemănătoare cheagului (din stomacul
voltarea conşuenţel. irn . _ f I tă şi substanţa vic este distrusa m
stienta viaţa (activitatea cterică) este re u a viţelului). O serie întreagă de alte Rubiacee îşi transformă albuminele în produse
COD.. "
mod subtil. . ' 'd l urie ocupă un loc deosebit. EI este o de deşeu, la fel cu cele existente în intestinul gros. Frunzele lor, ramurile, scoarţa,
Printre produsele deeonstrueţlel, aCI u I naste din sfera albuminclor, emit, la frecare, un puternic miros de exerementc umane. Aceste Rubiacee sunt
. _ . lă d' r c un IDIDcra care se '( . .
substanţă salma, mmera a, a _ . . tea lor dc pregătirc a conşucntci , apreciate în ţările lor de baştină, ca remedii pentru funcţiunile digestive.
. ând Eul si corpul astral, m aetiVlta Rubiaceele mai demonstrează şi legătura lor deosebită cu sfera astrală,
atunci C '( .
rerulează forţele eterice pIă~mUltoare. roccs formator al aeidului urie, atunci printr-un fenomen pc care l-am putut deja studia la Leguminoase: facultatea de
Rudolf Steiner a arătat , cum acest p .. periori impregncazâ subtil a-şi însuşi azotul care este "substanţa de încarnare a sferei astrale". Ca şi
. I t de conslttuenţll s u , .. Leguminoasele, Rubiaeeelc trăiesc în simbioză cu bacterii le azotului, dar cu alte
când este pe dephn contro a . . , 'el de "strat refleetorizant , pe care
.' I os <1 le impnrna un l' . " .' feluri de specii, ca de exemplu Monobaeterium Rubiacearium, Aceste colonii
creierul ŞI Slstemu nerv v d' " se pot sesiza pe el mşlşl.
. . . ' e pot reflecta, a Ica . d baetcriene nu se adăpostesc în regiunea terestră a rădăcinilor, ci în regiunea rit-
aceşti conslttuen\1 supenon s . l l ' pus natural somnul sănătos, depm
, d 'ghc ŞI po u sau o ' . E I mică a fnrnzelor.
Conştienţa norma 1a e ve . tru a regla această minerahzare, u
mult de modalităţile aeestUl proces. ?~r pen '1'.• ază procesul acidului formic; Cu toate că la Rubiaeee accentul e pus pe formarea tulpinilor şi a frunzclor,
, rganism sanatos, uu IZC 1 procesul floral este intens; florile sunt profunde şi mirosul lor este-puternic. Multe
si corpul astral , mtr-un o • . ' d tă Dacă el e prea slab, seehe a este
, b " - opreasca nicio a a. , dintre ele sunt albe, sau se deschid noaptea; altele arborează un roşu viu şi sunt
acest proces 1\U tre UlC sa s e . . 1 id lui urie. In acest moment, ve-
. IUl cu denvate e aCI u polenizate de păsări. Ovarul este infer, fructul devine o bacă zemoasă, o drupă sau
o supraîncărcare a orgams~lU d toate deveni un remediu important.
ninul de furnică, preparat m mod a -oetali p implică o producţic abundentă de o capsulă seacă. Adeseori ealiciul persistă şi se măreşte o dată cu fructul, căruia
.. . ta vegeta a nu I . ' îi serveşte de aripă, cel puţin dacă seminţele nu sunt înaripate. Numeroase
Cu foarte rare excepţII , VIa, 1 Vata vegetală nu realizeaza
1 t 1\U are corp astrai. l , I Rubiaece produc coloranţi foarte intenşi, roşii sau galbeni. Această familie şi-a
acid formic, - deoarece P an a . • d transpunerea acestui proces astra
decât o fază prcparatoric, care este, aşa-zlcan , primit de altfel numele de la Roibă (Rubia tinetorum), a cărui colorant roşu a pre-
dominat în industria textilă până acum o sută de ani; o dată cu sinteza alizarinei,
.. "Date de bază pentru lărgirea artei v\ndecării.. ." , cap . XL 289
288
omul a transpus în laborator procesul pe care natura vie i-I oferise până atunci.
Procesele caloricc ale organismului uman derivă din metabolismul său GALLIUM APARINE - Turiţa
(schimburi). Tot din această sfer ă urcă forţa cal orică anormal ă a febrei. Fiecare La Turiţă, etajarea regulată a vertieiliJ
hrană provoacă o u şoară şi fugară ridic are a temperaturii corpului. Tendinţa "de Planta se caţără la o înălţime d 1 or .frunzelor este parcă dezlănţuit
răcire n a sistemului neuro- scn zorial readuce această mişcare la no rm al. Se - l e unu sau mal mult" . d .
ma te, la arb uş ti garduri cerea! (1 . , 1 rnetn, a erand la plante
înţelege deci pentru ce anumi te Rubiacee acţi onează nu num ai ca febrifuge,
- " _ ' , e a margmea câmpul i] d .•
mcovoiaţi mdreptaţi spre part . _ . UI , etc., atorită peri lor s
ea postenoara Dim rri văj
asupra eâldurii sângelui, dar şi asupra întregii geneze şi compoziţii ale acestui slab ; falsele umbele poartă d _ .. po va, Impulsul său floral es
. oar catcva /lon cele lb .. M ' .
lichid . Arborii de chinină sunt un bun exemplu în această privinţă . din ele se agaţă de veşmintc. a urn . tcile akene care se na
În plus, se întâl neşte ade sea, printre acţiunile terapeutice ale acest or plante Gallium Aparine conţine ca şi Gallium V.
atât de interesante, un efect asupra procesului rena l ş i asupra activi tăţi i vezicii. Şi u!area laptelui , (de unde numele _eru m un ferment care produce coa
acest lucru se poa te exp lica cu uşurinţă prin tot ce s-a spus. "Incheagă laptele" apoi sapo . x , ~~ular, III franceză de "Caille-Iait" - adie
, nma, rar In cenuşă id "}" .
Iată acum descrierea separată a mai multor Rubiace e med icinale tipice. se adaugă caracteristicilor pe l ' aCI SI ICIC. Acest proces silici.
care e-arn ment 1 •
faptul că Gallium acţionează dublu' ponat a Asperut ă ; este explica]
folosită în hidropizie calcul î r l' : asup;" nm chlUlUI ŞI asupra pielii . A fe
. , cna 1 mcontmenţa . . d
RUBIACEE MEDICINALE ŞI ca uz extern împotriva eru ,"1 ' urmei; e asemenea în pleuri
, pţn or cu tanate cronice.

A S PERULA ODORA TA - Vinsriţe

Solul făge tului,cu humusul său blând, cu umbra slab luminată , este un loc de RUBiA TJNCTORiA - Roiba
pred ilecţie pentru multe plante medicinale: Trcp ădăto area (Mercurialis), Leurda
Roiba a fost una din principalele s bs . .
(Allium ursium), L ăcrimi oara (Convallaria), Pecetea lui Solom on (Polygonatum Antichitate şi până în ultim t . u , tanţe [mcton ale din Europa d
unill), Rodul pământului (Arum ), Ded i ţeii (Anemona pulsatille), Dalacul (Paris) a rcrrne a secolului al XU I A
d e o SUbstanţă sintetică alizari ' '
Ş' al . - ea. tunci a fost înlocui
' .. ' na. I te Rublacee produ c d ~ • . . ..
şi Aspcrula noastră . co1oranţi .roŞII, de exemplu Aspcrula e rapt III radăemlle 1
Dintr-un rizom târâtor se naşte o mlădiţă verticală, împod obită cu verticilî de sau sP~cllle de GalJium. Roiba se
frunze de un verde vesel ; după 6-7 asemenea colerete etajate, se deschide falsa naşte dintr-un rizom lung de unu sau
umbel ă cu flori mici albe, cu tubul scurt. Parfumul delicat al plantei proaspăt mal mulţi metri ; este viguroasă, cu
culeasă se accentuează când se ve ştejeşte; e un ciudat amestec de umbră şi frunzele acoperite de peri amintind de
prospeţime. (Apa climinându-se, forţele eterice ale vegetalului se retra g şi planta Ga~hum Aparine, dar mai puţin volu-
nil mai exprimă , în aerul uşor decât propria-i astralitate). Un asemenea proces arc bila ca aceasta din urmă. Mlădiţele
loc, în mod general, chiar prin faptul în tloririi. sale se termină prin mici false-umbele
Din punct de vedere chimic, parfumul Asperulei este un glucozid a! cum arinei cu florile de un galben-verzui, dând
(a se vedea Melilotus). naştere unor bacc mai întâi roşii, apoi
Extractele de Asperulă au fost folosite împ otriva insomniei (corpul eteric şi ~egre. Frunzele sunt de un verde mai
corpul astral refuză să se separe suficient în domeniul neur o-sen zorial, aşa cum ar mtunecat, mai mari şi mai fine decât
fi necesar pentru a adormi). Sunt folosite şi în stazele organismului lichid: cele ~l: GaUiumului. În cenuşa Roibci
hidropizie, tendinţă la calculi, staze biliare. În orice producere de principii miro- s:a gasl ~ nu numai mult potasiu şi cal-
sitoare , s u bstanţa trece din starea lichidă sau chiar solidă, În stare aeriană, CIU'. CI ~1 cant~tăli apreei abile de mag-
gazoasă . Uleiurile eterice sau esenţele sunt sup orturile parfurnurilor ; ele ~ezlU ŞI de acid silicic, ceea ce reflec-
acţi onează întotdeauna cu putere asupra func ţiil or rinichiului; că ci , în acest organ, ta legătura sa s trânsă Cu lumina.
corp ul astral se integrează procesel or eterice ale organismului lichid. RUdo!! Steiner a spus că producerea
I~tensa de coloranţi roşii indică faptul
ca planta se apără împotriva puter-
290
 este atât de ex traord inară, încât ea se poate regener a dintr-un bulbil sau chi ar
~ _. . i mai conţine tanini, acid citric, pcctină.
nicelcr influenţe astrale. Radacma ROGlbe . m această plantă aCţioncază asupra dintr-un fragment de tulpin ă .
. . lei gras Ca ŞI alU, ll . Rădăcina de Ipcca este un vomitiv important, lucru bine cunoscuI. Ea trezeşte
15% zahăr ŞI puţm u CI . '. . _ . 1 . tită) Ea este în acest domemu
. 1" ( fi CISlJla ple o- CIS I~ . în reg iunea stomacală forţe astrale de antipatie faţă de alimente le ingerat e şi
rinichiului şi asupra pie 11 ner~- , e form ării de calculi (după cum s-a
. od ică ; se opun ) declanşează un ant i-ritrn, ce le face să urce în loc să coboare.
antiinflamatorie, anlJspasm , 1 calcar şi siliciu sunt conjugate .
I t nde procesu' - întrebuinţată cu prudenţă, Ipeca incit ă un plărn ân încărcat de produsele
Putut observa la ibă multe p an c,u . . ' ŞI' se propagă până în oase. In plus,
dă
Col orantul de ROI a a o nu
anţa roşie urinei
.
. "1
f c iunilc cutanate, abecsele, ulceraţn e metabolismului să stăp ânească fluxul lichid; ea este un adjuvant preţios în tuse,
uin ţat Roiba pentru a vmdeca a e ţ
astm , rinit ă, tuse convulsivă, conjunct ivită . Aceste efec te sunt datorate cooperări i
s-a _
mtrebui
gâtului şi larinxului. alcaloizilor cu sap onina.
Pentru intestin, rădăcina de Ipeca este unu l dintre reme diile cele mai puter-
nice împotriva cnteritei şi mai ales contra dizenteriei.
CEPHAELIS lPECACUANllA - URA GOGA IPECACUANHA Acest medicament, extras dintr-o rădăc ină care a primiI impulsurile astrale
ale florii şi fructului, favorizeaz ă deconstrucţiile core cte, datorită relaţiilor sale cu
. erula creşte în pădurilc umbroase din
Această plantă care ne ammteşte Asp _ _ ' . "metabolieă" a globului organismul-cap. EI împiedi că, prin aceasta , proliferarea a normală a proceselor
. I - adica m regIUnea . străine ( faună intestinal ă morbidă) şi în felul acesta tractu ldigcstiv se forti fică .
văile Americii de sud subtroprca e, . _ trat cu rădăcini ramiticate, Iar
terestru. R izomul său scurt şi subţJfe este mzes Am menţionat deja că această plantă creşte în "regiunea metabolic ă " a pământu­
mlădiţa sa, care nu depăşeşte 30 de. cm: 1 lui , printre enormele formări şi distrugeri de humus ce caracterizează păd uri le
emite rădăcini advenllve. Unele dintre tropic ale .
acestea se în groaşă într-un mod foa~e
ciudat ele fonnează şira guri de bulbi, •
un so i de inele, care evocă, de departe, COFFEA A RA BlCA - Arborele de cafea
un intestin conv ulsion at de spasme.
Tulpinile aeriene sunt goale îl~ parte~ Arborele de cafea est e atât de cunoscut ~c toa t ă lumea, incât e suficient să
de jos, puţin lignificate ŞI p~a~a frunz,e am intim c ă patria sa de origine se a fl ă în pădu rile mu ntoase subtropicale ale pla-
cliptice-asculite, opuse doua cate do~a, toulu i abisinian, în provin cia Kaffa; dar cultura sa s-a extins în toate elimatel e
putin mai adu nate spre varf. subtropicale şi chiar tropi cale ale globului. Acest mic arbore are nevoie de u m bră,
Inflorescenţa se odihneşte pe un pa~ de de căl du ră, de umiditate ş i de un sol adânc, bogat în humu s; vântul îi este nefast.
frunze şi e fonnată din 1-2 duzml de Fiind născut dintr-o rădăcină robustă şi profundă, el se ramifică larg în formă de
flori albe, cu tubul umflat, cu. ovar piramidă, îşi poartă în lumina tiltrată frunzele mereu ver zi, opuse două câte două,
infer; fructcle sunt cărnoase, cu sâmbu- eliptic-ascuţite , şi adună la axilele acestor frunze flori albe , cu parfum de iasomie,

re de formă ovoidă . . care cres c tot anul. Este o etajare armonioasă, din nod in nod, o succesiune rit-
, Caracterul acestei plante este deci mică. Fructele sunt dulci, mai întâi verzi, apoi galbene, apoi roşi i şi violete, de
foart e ritmic până în rădăcinile sale,_ mărimea une i cireşe ; ele conţin o pereche de boabe (la Arborele de cafea "Periat",
care constituie rezerve de subs~ţa, ca o singură boabă ). Impulsul astral este aici puternic unit cu ritmica foliară până în
şi fructele. Paralel, vedem fonnandu-se . ti 1 5% ' tulpina 1%; rădăcina 2,7% constituirea fructului . -.
. 1 . . F . a conţme aproxima IV , , id Planta întreagă e pătrun să de procesele formatoare de alcaloizi, în afara
otrăvun alea om. runz _ " dă . , s-a găsit un glucoZI ,
, . • . -) I plu s m ra cina . . . rădăcini i şi lemnului unde nu găsim decât urme. Ace st alca loid este cafeina. în
(emetină, cefehna, psychotrma . _ n . ' bstante amare, acid malic ŞI cunc,
Ipecacuanină, precum ŞI sap omna, .tamn ,. su as c~ară amidon; în cenuşă, puţm afară de aceasta, bo bul foarte dur este plin de albumină comoasă, oarecum ligni-
. • - tin ă sentă pulln u lel gr , , . . ' . . ficată şi conţine multe rezerve celulozice, un zahăr, un corp gras ce se topeşte la
pectma, O guma, pu ţma e ." iv mult oxid de magneziu ŞI acid silicic.
ox id de calciu şi de potasIU ŞI relati I t ' plante deşi ca are un carac- temperatura săngelui uman, un acid tanic care se înverzeşte la lumină (boabele de
. . ' ortant a aces CI , .
cafea usc ale sunt verzi) şi, în sfârşit, puţin ulei eteric. Procesul de lignificare a
Rădăcina este deci un organ irnp • _ . . d zvoltă Ipeca în solunle
.' .. d f ct Acetse radacml e . . boabei arată că impulsurile tere stre ale rădăcinii ş i ale trunchi ului urcă până la
ter ritmic ŞI funcţn e ro ', 1 ta trăieşte . Vitalitatea acestei plante
mlăştinoase, adeseori inundate, m care p an 293
29 2
 - - tă
saman , . Dar exista m această boabă
. w nifer!
un frumos echilibru intre album ma,
grăsime şi un hidrat de .carbon. Să legăm cele spuse de observaliile noastre asupra Rubiaceelor şi asupra
Cafcina, foarte apropiată chlm~c de acidului uric. Să stabilimun raport cu dinamica şi ritmul vital al micului nostru
arbore!
uree (o triox i pu-ri nă ), este o trirnetil
dioxi-purină . . Ceea ce se reflectă aici În efe ctele terapeutice as upra omului, mergând de la
Prin pr ăjite , subs tanţa boabei de metabolism la cerebral prin intermediul Sistemului ritmic, este un princ ipiu
cafea este expusă încă şi mai mult pro- floare-fnicr care se coujugă, intr-un anumit sen s, cu principiul foliar, primin d În
acelaşi timp forţele rădăcinii şi ale trunch iului. .
ceselor luminoase şi ca lori ce care au
co ntribuit la matura ţie ; aIbumina,
grăs im ea şi hidratul de carbon sunt
dcconstruite, parţial distruse; carbonul C!NCHONA. CHINClIINA (diferitc specii)
apare in prim plan. Se dezv?,ltă propn-
etăţi aromatice, "sulfurice , care se
Nu dep arte de coasta tropicală a Americii de Sud, Anzii urcă brusc din câmpia
com bină intr-un mod insta bil cu sub- toridă pănă În regiuni le gheţari lor, a zăpczii eterne. Se creează astfel, Într-un
stanţa rămasă . Din toate acestea r",:~ltă
spaţiu red us, o recap itulare a tuturor zonelo r c1 imatice ale pământului. De-a lun-
ac ţ iuni deosebite asu pra func ţiilor
gul coastei, făşii de deşert, plantate cu Cactee; locuri adânci şi mlăştinoase, păduri
digestive şi renale ale omu lu i. pluviale pline de ceaţă, populate toate cu copaci ce amintesc ţinuturile noastre ;
mai sus, prerii alpine, aşezări de mare altitudine, cu Buru ieni şi Gcnţiane. Ceea ce
(Hidratul de carbon se adresează. cu l ' strai iar grăsimile corpului ne interesează acum este pădurea plină de ceaţă a altitudin ilor mij locii; acolo,
.. - " E I '· albumma corpu UI a , ,
deose)bi~U;~;r~~i~er ~:~~bit adesea 'despre efectele cafelei; citămaici un pasaj umiditatea de Ia trop ice, care urcă din văi, Întâlneşte răcoarea ce coboară din firne
etenc . . .. f . ţă tinută la 22 Oct ombrie 1906): (neveuri - term. geologic - n.tr.) şi de pe culmi. Natura tropicală şi cea polară a
foarte caracteristic (dintr-o :on en n , . . f rior este activitatea gănditoare globului terestru se întâ lnesc Într-o zonă intermediară. Bruma este rece aici; lumi-
îl:
" Ceea ce ~ste ~i~esha intr-un dO~:;~~ aCctivitatea gânditoarc atunci când na este atenuată. Ace sta este habitatul preferat al diverselor specii de arbore
Într-un domeniu ma l m~lt. Ceea ce pro d ţ Iea În sfera digestivă. Ce obţinem de Chinchina: În Boliv ia, În Peru, la Ecuator şi În Columbia.
faceţi exerciţii d",loglca este prov~~~tlaef~:c~ia gândirii făcând exerciţii practice Tipul de arbore Chincina se dezvoltă in 30 de specii , dific ile dc separat din
la stomac datorită cafelei se obţine e . ă b anum ite raporturi, justeţea cauza hibri zilor. În regiunile j oase, copacii sunt mari, cu frunzele moi; pe în ăl­
· C' d bem cafea favon z rn, su
de raţlonamce~t . an tia
dcducti ilor, aCI mges Î~seamnă creşterea
I cafelei . . " unei activităţi
digestive ce ţirni, ei devin pitici, eu frunzele aspre. Există arbori de talie mijlocie şi alţii, foarte
' de . tetea concluziilor logice . . Înalţi, cu frunzişul persistent . Cel mai inalt conţinut in alealoizi se găseşte În
corespun e cu JUS , ' " . • _ . Ştiinţă Spirituală"): "Băutul cafelei con- zonele ceţoase ale Cordilierilor, la 12° temperatură, Între 7° latitudine sudică, la
Iată deci un Citat (din Medicin ă ŞI . 11 tunci când omul nu este destul de altitudini Între 1.500 şi 2.500 metri . Acolo plouă timp de nouă luni pe an; nu
feră o anumită reglare a proceselor r~Itmlcel"tate bem cafea pentru a stabili o rit- există alternanţa anotimpurilor, astfel incăt aceşti copaci Înalţi, cu coroanele lor
· . le regla smgur ... n rea la, .
puternic pentru a ŞI . teşi ceea ce se petrece În apropierea dese , poartă flori şi fructe În tot timpul anului.
mizare continuă Între organele noastre In em
Frunzele lor, opuse două câte două, sunt scurt peţiolatc, tari, oval-ascu(ite,
lor ca urmare a ingestiei aliment~lo~''''de a ritm iza de a ordona activitatea diges- adeseori purpurii pe faţa inferioară şi de un verde strâlueitor pe faţa superioară.
Acţiunea cafelei este deci mal mtai i de a stimul a circulaţia şi respiraţia, Stipelele caracteristice, ovale, cad de timpuri u. În ciorchini i tepni nali, amintind
tivă, cu inten sificarea penstallJsm~IUI, a po , _ d e calea sistemului rit- pe cei ai Liliacul ui, se deschi d flori lung tubulare, parfumat e, roşii sau albe.
. . l ă D' aceasta actiune trece curan ,p
ca şi acuvnatca rena a. ar . . ' 10 mctabolismul (cerebral şi nerv os) Capsulele, lungi de aproximati v un centimetru, conţin seminţe minuscule , inzes-
. ~ d mcmul ncuro-senzonal, aco _ . w,'
ică". uşura~,
trate cu arip i.
mic: In o " e 10 Prin aceasta, migrena poate fi c.aci ea
dobandeşte
,. o ordonar g b li
d procese meta o rce In - cap ' activitatea Iogic-gânditoare, Specificul acestui arbore este intensa sa producţie de scoarţă. In această
poate fiI ame liIOrata'., pc de altă parte, e de Înţeles
,
provine· .dintr-un exces e ierul
t ste cre . scoarţă au fost găsiţi douăzeci de alcaloiz i (chinină, chinidină, cinconin ă, cin-
a cărui mstrumen es c w ' O ~ d-1 fi înalte • cafeaua es te un som- conidină etc .); in plus, acizi taniei, un colorant roşu, substanţe amare, răşini,
că această activitate alunga somnul. ar, In I U ,I
gumă, zahăr; În cenuşă, ox izi de potasi u şi de calciu, putin acid silicic, oxid de
294
295
 " 1 I . . decât cea a trunchiului; EUPHORBIACEELE
. .. ' bogata 10 a ca OIZI, " , '
aluminiu, Scoarta rădăcmll este mal a dar în cantităţI mal mICI.
, ~. ' de asemene, . ~ . d
lemnul frunzele şi fructele II conţm b li <1' organul sângelUI. In funcue e
, , 1 meta o ic < ' , tace să
Chinina atacă cu puterc slstemu c , rea glicogenulUi 10 ficat , ace sa
, 1 re şte ,orm a , , ' ,
doză ea paralizează metabolIsmu , op 1 ante Arc o acţIUne distructIva
, , • e febre a tern ' bo
scadă febra, dar poate ŞI sa pro voac 'a sângerări în organe, trom ze
.. " poate pro voe . "
asupra globulelor ro şu din sangc. .. d de rezultă o surdltate temporara,
vasculare, congestii sanguine ale urechII" e iU;n edem al feţei. Chinina atacă nt=
uneori antrenează o cecitate, tot temporaraC 'hş hi na convenabil dozate, fac sa Tipul Euphorbiaceelor se prezintă ca un creator de forme foarte diversificate,
, - dă ' na de lOC 1 , • di ' sculpturale, debordând de vitalitate; el se desfăşoară în 4,500 de specii, cu o mare
mul sângelui , Extracte din ra CI '1 • tulburări gastricc, 10 lspepsla
, "sunt uu e 10 " bon multiplicitate de aparenţe, Este deei un motiv fundamental, susceptibil unor
crească apetitul şi forţa dlgestlva, . , x dicului un puterniC tonic ro ora-
, ' furnIzeaza me " 1 c. b I numeroase variaţii.
însoţită de diaree, Aceasta scoarţa , . hi • leucemie, Stările febn e, te re e
, • mie ŞI Clar 10 , ' I Forţe etericc puternice se manifestă într-o creştere rapidă, adesea proliferan-
tiv preţios in eonvalescenţa, 10 anc oartă de Chinchma, dar mal a es
, , c ttratatecu sc .... "c ' tă , cu o sevă abundentă şi adesea cu latex; aceste forţe se exercită în lichid, mo-
septice, gripa, pneumoma. au ' os , d Chinchina şi chinina au test sin-
, ' d secole coaja e delându-l :cu putere, Este însăşi plenitudinea vieţii, cu forme foliare primitive,
febra recurentă, malaria; ump e ':fi b "de acest gen , •
. orere ~"' '''t simple; ea se umilă şi se revarsă în plante crba cee , luxuriante, în tufişuri , în liane ,
gu rele remedii eficace împotnva un , • 1 se diluează în aşa masura. inca
" Iane sange e id 1 ' in arbori cu lemnul moale, ' şi mai cu seamă în pădurile ploioase ale trop icelor,
RudolfSteiner a arătat ca, 10 ma : . ' , cest Eu găseşte VI ui , ca sa
1 sau orgalllC. a . .... . ' care constituie principala arie dc repartiţie a acestei familii , Ele au deci nevoie nu
un Eu prea egoist îşi pierde substratu .. . d torită bolii şi datonta vjctonei
, 'li ea necesara a . '" .. tr numai de apă, ci ş i de o căldură de incubator, Când cantitatea de apă este redus ă ,
spunem asa ş i el primeşte rccti Icar , a destin trebUie cautate 10 -o
'( , . 1 urtut asemene când ea depinde de ploile sczoniere moderate, tipul creează forme vegetale în care
pc care o obţine asupra ci . Cauze e , ..
incarnare precedentă . . _ '" a concentra puternic constltuenţ~l frunzele se retrag in trunchi şi in ramuri, - acestea din urmă , în schimb, se măresc,
, Chi h a consta 10 , . lui: simulând frun ze , Planta acumulează re zerve de apă şi vedem, la sfârşit, dez-
Actiunea scoarţei de lOC 10 b lismului şi a genezeI sange ,
. .. 'unea
l meta o 1 ... . '
voltându-sc un trunchi um fl at sau un glob , Periferia se usucă, se incrustează cu
superiori (corpul astral ŞI Eul ) 10 reg , 1 perior unde se elaboreaza acnvi-
, ' lor î orgal1ls mu su , - It te ţepi, arr-intind înfăţişarea Cactuşilor, Ace sta este aspectul sub care se găsesc
aceasta slăbeşte actIVItatea or 10 c I ,'1 această dinamica cu rezu a
, d' ul poate to os '
tate a simturilor cu conşl1enţa, Me le i arbo de chinină - arb orele-febrel -, speciile de genul Eu phorbia in stepele şi deş c rturi le zonelo r calde, Dar aceste
, , , ' . t egulUi ar re • t "Cactee ale Africii" se disting, din col o de asern ăn ări , de Cacteele autentice (arnc-
bune, Ea se naşte din dmamlca 10 r li ," globului terestrU , dar 10 contac
, "metabo lea a .. , ricane) prin Iatexul lor, prin ţepii mult mai ameninţători şi prin Ilorile lor extrem
care alege să crească în regiunce , d ă rat haos de forţe contram, ŞI care,
. . . .s ul unui a evar . . r, a de nesemnificative,
cu frigul glaciar al cuhmlor, 10 san dă d genezei tammlo pe cea
, ' arta a augan 1 '1 ti nue Se poate recunoaşte o Euphorbiacee, de la prima privire, prin structura spe-
în plus, supra-astralIzeaza sco r- ' i d Iloral în pofida p 01 ar con 1 •
• ât d frumos ŞI e . c ta cială şi primitivă a aparatului său floral , În această plantă, impul sul-materie este
alcaloizilor. In acest arb ore, ata e , ază contrastcle care se mtrun
" l v etal armo m ze . , - ' 1 mai puternic decât impulsul-formă. O mulţime de floriccle comprimate in umbele
şi a luminii deficltare, pr ocesu vege • printeneala înanpata a seminţe OI.
şi le metamorfozează in cul oare, în parfum, 10 s sau în capituli, care nu I asă să se vadă nici O petală , se reve lează, la o examinare
mai atentă, a fi cănd organe feminine (simple ovare), când organe masculine (sirn-
ple stamine). Perfecţiunea la care au renunţat florile individuale tinde să se
rcgăsească la un nivel superior al infloresccnţei , dar nu reuşesc să o facă decât cu
c âteva excepţii, Ceea ce ating Compozitele răm âne interzis Euphorbiaccelor,
Desigur, in acest efort, le vedem recurgând la bractee, care se colorează atun ci in
galben sau în roşu ; alte bractee se modifică in organe glandulare, în formă de
semilună, amintind glandele de nectar. Falselc corole care se nasc în acest fel pot
să se grupe~c
in spice sau in ciorchini. Dar, în ansamblu, avem de-a face cu un
supra-num ăr de proliferări care se grupează, fără a izbuti să se ridice la legea
strictă a unei nobile forme. Ansamblul e bizar şi rareori e frumos , Ovarele, în ge·

297
296
neral cu trei despărţituri,
devin fructele seci (capsulc) tot trip~rtite, ~desea
MuJte Euphorbiacee îşi proiecteaza cu o
. - "
. _
acoperite de un tegument seml-camos: Iată acum o descricrc a Euph orbi aceelor medi cinale mai cunoscute.

anumită forţă, În afară capsulelor, se:nl~ţlelet~odaP:~; plante crbacee, care iubesc

- "1 t e tipul nu zarms eş c e
. ŞI. de pădure. Ele dau inapoi 10
._
In regiuru e noasă l rd , . unt plante de prene CROTON TIGLIUM - Crolon
umiditatea, umbra, ca ura,.' .. I nici pe munţii inalţi.
faţa zonelor reci, nu trăiesc 10 regiunile POl ~e, ă ld ra sub formă de substanţe
Mic arbore sau arbust in formă de tufiş, Croton Tigiium creşte in India orien-
Seminţele
. E h b' elor acumucaza ca u ._ .
.
up or tace _ . i irit te dar mai ales latexuri mrudite
"1 ' ale produc raşml In an , tală şi in regiunile invecinate cu Himalaia . Frunzele sunt pcţiolate lung, penate,
ează albumina ŞI rezultă de
.
olcagmoase. Speci i e trepte
d
. le i
bit de toxice e irnpregn . ciorehinii de flori albe , lejere, drepte, se divizează in flori cu pistil (in partea de
cu cauciucul. Procese eose I _ _
. Ib . .de asem ăn ătoare cu une
le toxine animale (veninul), de
. _ jos) şi flori cu stamine (in partea de sus) . Cap sulele adăpostese seminţe de apro-
aici otrăvun a. . ummOl . ~ ăt la Leguminoasc. Dimpotrivă, ximativ I centimetru lungime, ovale, închise la culoare, foarte oleaginoase. Planta
Euphorbiaceelor sunt ŞI ele
1\ - sit deja ceva asemana or .
exemplu la Ricin, m gasi
. '1
.. _ .
t ară Uleiul ŞI raşma . in intregime conţine latex . Seminţele sunt foarte toxice. Ele conţin din abundenţă
formarea alcaloizi or es e r . . I . I d C oton foarte purgativ, intant pen- globuline, albumine, ricină şi o toxalbumină: crotina. Fricţionarea cu acest ulei
impregn.ate de aceste procese astrale. u elUl _e r '~privintă. În plus, există in
. . 1 te un exemp U In aceasta . provoacă o roşeaţă vie, inflamaţie, băşici sau pustule sub piele; aceste proprietăţi
pot fi folosite (metoda Braunscheidt) impotriva flegmoanelor pumlente. Înghiţită,
tru tractu lgastro-intestina , es _ ' . ' x A umitc Euphorbiacee acu -
. . . . dar 10 cantltatc mIca . n
familie coloranţi ŞI tarum ,
1" .
I Manioc ultissirna care ne
această otravă provoacă un flux salivar, vărsături, gastro-enterilă, abccse intesti-
mulează amid on in .tuberc~ Il.. m~, ~ Sunt plante de o mare importanţă, cu
dc exemp u ,
nale . Apare o creştere a coagulării sâng elui. Planta serveşte deci mai ales la
dăruie un fel de gnş, numIl ._taplOca : idric e ca re-I conţine rădăcina lor. deturnarea , la formarea abc csc lor de fixa ţie. Sub formă homeopatică, ea a fost
conditia să fie eliminat cu gnJ a acidul Clanh . d p . i p ă sărele (Co libri) . Altel e
. . de i te sau Ch lar e mic folosită in diareele rebele şi ecz emele eu prurit. Al buminele prea astralizate ale
Unele sunt polemza te e msec fum " d r nici o Euphorbiaeee nu e para-
sunt anemofile. Altele sunt plante cu ICI, a Euphorbiaceelor constitui e pentru tractuld iges tiv şi pentru tot organismul "co r-
puri străine". De aic i rezultă alergii, tentative de eliminare prin piele, eczeme şi
zită. . . ._ _ fam ilie este marele număr de plante veni-
alte erupţii eutanee.
Ceea cc Impresi oneaza la aceas~a I C ează alcaloizi altele substanţe
. I . ~ t ca' une e tOnTI .
noase . Ele conţm o a bumină OX bI , fu izează otrăvuri pentru săgeţi şi pen-
. ,
. . - Mite Euphor lacee nu b
amare ŞI saponma.
.. . u . d
~ .se enzlrnc care eseo
mpun hidratii. de carbon, al u- JA TROPIIA CURCA S
tru pescuit. In seminţe se gase _ . I .. d bit de puternice cu sfera digestivă
. i grăsimi ceea ce le confera re aţu eosc 1
mme Ş • d p_tă acţiunile lor medicinale.
..
, Acest arbust proliJerează cu uşurinţă in lungul maril or fluvi i ale Am ericii de
a omului; În acest sens se 10 rea I de clar în această famil ie vegetală, prin Sud, in zona tropicală, fiind utiliza : la umbrire a câmpurilor de Vanil ie. Frunzele
e x f rtă lunară e în conflict cu
se aseamănă cu cele ale lederei, florile sa le se deschid , in tot timpul anului, in
Un caracter lunar se reveleaza des.tu_ .
producerea de latex ŞI pnn . ' _ _ frunza redusă sau transformata 10
. . alte proprietăţi. Această o . __
mici umbele verzu i, terminale sau axilare . Planta conţine un latex abundent, rău
forţa solară, ea la Cactee. .Ma~e se eXP~7a ~ Usteri Euphorbiacecle se găsesc mirositor. Seminţele sale negre, ce ies din nişte eapsule rotunde, au mărimea unui
spini; Mercur in florile mICI. In sls~emu hUl L' . şi mai precis in subelasa
bordonată Vec Il bob de Fas ole şi conţin o toxalbumină, eureina, şi un ulei cu efecte severe, numi t
I -
printre Ranale, c asa su
uni ,
bdi ază în 7 familii : "Oleum infernalis". Latexul provoacă violente iritaţi] cutan ate, Efectul toxic al
Rositlorse, subordonată lui Marte. Aceasta se su IVlZe
Callichitrichinee (Saturn) seminielor depăşeşte cu mult pe cel al semin!e/or de Ricin. Doz ând acest ulei cu
Tremandracee (Soare) prudentă, putem să-I folosim contra stazcl or apoase, sau a depoz itelor de acid
Euphorbiaeee (Lună) urie, Şcoala homeopatică foloseşte extractele de Jatropha Curcas impotriva dia-
Pandacee (Marte) reci şi a simptome/o r de holeră, cu sudori reci şi colaps.
Leguminoase (Mercur)
Malpighiacee (Jupiter)
HIPPOMANE MANCINELLA - arborele veninos din Antilc
Connaracce (Venus) . . . d . It explicaţii şi să ruaăm cititorul
nţăm ater la a mal a ŞI a e
U eri ' " Plante şi planete .
. - 0 ..
Dar trebuie sa renu . _ . Este un arbore imp ozant din insulele Caraibe (Indiile occidentale ale vechilor
interesat să consulte opera capital ă a lUI A. st .
autori). El debordează de un latex aspru; frunzele sale sunt oval-alungite, ascuţite,
298
299
Extremităţile ramuril or, devenite inllorescenţe, poartă mici glomeruli de Ilori,
strânşi . Fructul este un soi de măr lemnos cu compartimente, adăpostind seminţe EUPHORBIA RES/N/FERA
alb-argintii, cu trei creste. S-a pretins că e suficient să respiri emanaţiile acestui
arbore pentru a fi cuprins de febră şi de inflamaţii ; picăturile dc ploaie care ar Această Euph orb ia resinifcra care
se aseamănă cu un Cactus d '
cădea de pe el ar provoca iritaţi i vii ale pielii şi ale ochilor. Fumul său, rezultat Cereus da . '. e gen ul
din arderea lemnului, ar aduce cecitatea. Latexul său face să apară pe piele b ă şici, , r ŞI mal spino s, creş te pe
Este acţiunea, dusă la extrem, a principiului Euph orbiaceelor. Cu acest remediu
s-au tratat afecţiuni l e metabolismului şi cele ale pielii : diareea, vărsăturile,
Aconl trafo:ru~le
t asulul, 10 Maroc N
meridionale
. e putem
ale

reprezenta că În urma urne: .

eclampsia, parezcle, pc de o parte, - erizipelul, scarlatina, pemphigus, pol ipii sifi- . . uneI creşten
litici, pe dc altă parte . aprcclablle a forţelor calorice şi lumi-
noase, curentul de sevă bogată .
exista î ' E . ' aşa Cum
n uphorbla Cyparissias a
secat:, fru nze 1e au fost împinse în interţ,
'
EUPHORBIA CYPARISSIAS - Laptele-c âinelui orul tul ...
. pmn umllate şi procesul Iloral
Pe latitudinile noastre, Laptele-câinelui, este o frumoasă plantă erbacee ce radianr a fost totalmente refulat. Atunci
creşte in locurile nisipoase, insorite, de-a lungul drumurilor şi câmpurilor; ca nu s-ar na~te o plantă anal oagă cu
Euph orb la resinifera.
depăşe şte 50 de cm in înă l ţim e, Frunzele sale altem c sunt subţ iri ca cele ale
Conifere lor şi de un verde-albăstrui; de fapt, această pl antă se aseamănă cu un Dacă_ facem o incizie în tulpină, în
brad minuscul. Tulpina foarte înfrunzită se termină cu o umbelă, ce aminteşte de !"'noada mllonrii, curge un late x ce se
mtăreşte imedi at ce intră'
cea a Umbeliferelor; fiecare rămurică se termină prin bractce de culoare porto- 10 contact cu
ca lie, învelind flori le femeie peduncul atc sau floril e bărbăteşti reduse la o sta- aerul. Este vorba de O gurn ă -ră . - 1
că' . şma a
mină. Fructele sunt capsu!e cu trei compartimente, cu trei seminţe netede. - " rur rruros "este înţcpător, numită
Întreaga plantă debordează de latex. Seminţele conţin din abundenţă un ulei gras Euphorb~um încă din Antichitate. Ea
care e un purgativ puternic. Latexul, care este foarte toxic, foarte corosiv, conţine aCflOneaza ca sucurile Euph orb' .
tre d l ' IeI noas-
cauciuc, răşină, o gumă, amidon şi principiul veninos: o lactonă eristalizabilă 1 .' .ar mu t mal energic, asupra tractu-
numită "euphorbon ă ". Planta însăşi conţine tanin, colină, iar în braeteele port o- Ul digcsu« ŞI a supra pielii ; este puter-

calii, un colorant: luteolina. mc Inllamatone şi poate fi folosită pentru a crea derivaţii.

Latexul aeestci Euphorbia este foarte iritant; el po ate provoca erupţii cutan atc
violente şi dacă ajunge la ochi, poate declanşa o inflamaţie a corneei ce poate
s fârşi cu orbirea. Înghi ţită, ca poate inflam a întreg tractul digestiv, provocând la M ERCURIAL!S PERENNIS
început diaree , apo i vărsături, vertij , convulsii, formări de abce se, hem orag ii şi
colaps . Forţele terapeutice ale extractelor plantei, bine dozate, se adresează .Aceas~ plantă medieinală foarte veche a f • .
decanlor, In regiu nea medileraneană . l ' ost consacrată lUI Mercur, zeul vin-
metabolismului şi piel ii, ca şi Euphorbiaceele precedente.
preferă mai ales pădurile de fagi ş iI : }I UI Wotan - la popoa rele gennanice. Ea
ŞI a~e Africii dc nord, dar e absentă î~a:. e um;de ale Europei, ale Asiei de sud-vest
SOClabIlă, O găsim pc vaste întinde ' mutun e cu climat continental Uscat. Foarte
toare, sub pădurile de foioase pc sol c~1 culoarea sa verde-albăstruie, puţin luci-
ele.mentul ritmic al tulpin ilor ~i fi ' urII e pletros-hum oase. Îşi exprimă fi inţa în
artIculat . duri runze ar, cu un n zom foart .
prm no un, de unde se înaltă 'rţ'J ' e ramlficat, vivace,
Frunzele, de lungimea unui deg t '. IPa le aenene (de maximum 50 de cm)
e , PCţlO ale opus '. .
se acumulează spre vârf lnll oreseen el ' .. ' e, amIntmd Urzica, Uşor din ţate
frunze/ar în lunile aprilie-mai' . Il ţ e mIcIlor flori bărbăteşti apar la axiJel:
pedunculate, apar izolate sa ' III orescenţers Ilorilor-femele, puţin mai mari
300 u perechi, pe alte tulpini, in acelaşi anotimp.
30J
Capsulelc, mari ca boabele de M azăre,
şi ale pieli i, ca şi in du rerile oase lor sa u in sitilisul tcrţial.
zbârlite, conţi n seminţe sfence de un
gri luminos. . _
În Mercurialis perenms se gaseşte
A C4.L YPHA INDICA
puţin ulei eteric (esenţă), o trimetila-
. - un colorant albastru care . se
mma,
Planta se aseamănă cu o Urzică, dar fără perii ei urzicători. Frunzele sale sunt
accentuează prin uscare, dar mal ales
peţiolate în lungime şi ascuţite. Crcşte în regiunile calde ale Indiei scptentrionale
şi orientalc. Spicele tloril or, amestecate cu bractec, au un aspect ne însemn at.
saponină. Planta nu conţine latex.

Cititorul cunoaşte poate o rudă a ace stei speci i. dotată cu frun ze viu colorate, cu
Pentru prepararea remediilor se
foloseşte plant a întreagă, la începutul
spice de Hori de un roşu frumo s, în form ă de coadă de vuJpe. Se cultivă pentru
întlo ririi sale . Uscată, ca îşi pierde
valoarea sa decorativă. Dar specia de care vorbim este o buruiană, ca şi
intloreşte
slaba toxicitate, dar şi virtutea terapcu-
Mercurialis. Ea in tot timpul anului, fiun zele sale au pete albe (depozite
că conţine
tilea- . ACţiunea sa urm eaz ă direcţia
de calcar), la anumite Sexifragc. Ac alyph a nu latex , dar arc un alcaroid ,
obişnuită Euphorbiaceel or: dar ea _e
tanini şi puţin esenţă. Ca toate celelaltc Euphorbiacce, ca are o acţiune purgativă
mult mai puţin intlamatone: laxatlva:
şi stimulează cxpectoraţia mucusului pulmonar; în aceste două domenii este şi
hemostatică. Înţelcgcm acest lucru, dacă ne găndim la frunzele sale impregnate
diurctică, expcctorantă, ea face sa
crească secreţia gl andelor, pen, cu procese taninicc şi caJcaroasc .
staltismulu intestinal, activitatea ficat-
ului . Efectele sale se întind până î~
regiunea pulmonară. Cu ca se tratea za
MA LLOTUS PIJIL/PPINENS IS _ K amala
eatarele pulmonare ş i ale bronhiilor ş:
chiar gripa. Imagine a sa terapeult~a
Acest mic copăcel veşnic verde trăieşte în Indii şi în insul ele Sonde. Ram urilc
sale tinere, frunzele sale oval-ascuţitc, intlorescenţele şi fructele sale sunt
amin te ş t e de a metalului "mercur ,

acoperi te cu glande şi cu o p â sl ă dc peri, de culoarea ruginii . Florile tcnninale,

. tif - numele vegetal ului. . . .
cee a ce JUs I I . rea . .. ŞI _ l IS . Este adevărat că Mercunahs, pnn
m SIifilis)
(A fost. fo osită. . ŞI .m. Iactcrul sau accentuează procesul mercunal neînsemnate, dau naştere unor capsul e de grosim ea unei Cireşe, Învelite Într-o
- ., hidr opizie •
_.. < li
ntrrn c 10
p ăslă stacojie, ce furnizează drogul numit "Karn ala". Aici proces ul
Iar,
sapo-m na sa ŞI prm car _ I '_ utul ac estei lucrări). Ca uz extern ,
Eupho rbiaceelor ajunge la limitele sale şi se Iasă antrenat de lumină şi de căldură
l it ă til e care se gasesc a mcep
(a se ved ea. gen era I aţt I , elerează. vind ecarea plăgi lor ŞI
. .
Mercuria lis este o exce enta tam
.7... .
ă du i toare care ace
.' _ bce selor, furun- la fonnarea col oranliJor şi a răşinilor. Plan ta nu conţine latex . Colorantu l roşu al
ajută rănile drogului a servi t din toate timpurile la vopsire a mătăsii. Ceea ce ne interesează
- d e vină ase ptice grabeşte coacerea a
tă rănilor.
.
purulente sa " I . I vindecarea Sub acest rap ort, poate
din punctul de vedere med icin al, sunt râş inile (80% din drog) care sun t folosite
cuIel or, potol eşte in flarnaţii c, aju a ._
ti comparată cu Sanicula europaea (Ombe lh fera) .
ca vennifuge, mai ales impotriva Teniei, dar şi împotriva Ascarizilor (Limbricii)
şi a Oxiurilor. Când, În regiunea intestinală, un corp eteric prea activ şi insuticicnt
astralizat creează un teren nutritiv pentru astralitatea străină a faunei parazite, se
STILLJN(;fA SIL VA TICA
poate recurge cu succes la drogul "Kamala", căci În această plantă procesele
eterice sunt in exces şi se Iasă transfonnate de astralitatea cosmică în coloranţi şi
r ăşini .
. Iotă americană care este Întrucâtva o
Vom menţiona p~ s~urt aceasta p~. ădăcina vi~oasă, densă, ligniliată,
Mercurialis plină de viaţa a Troplcel~r. ede f e str ânse în jurul ei, amintind
I . . dr t înc onjurate e Irunz .
urcă numeroase tu pmi , ep e, in f ă de spice' florile cu pistil,
SaIeia . Mlădiţa sc tcnnină prin intl oresccn ţe m rOlnnlestaminate ~unt în partea dc RICINUS COMMUNIS - Ricinuţ
de 'os a SplCUlOI ' ll o
'
pedunculatc, sunt in parte a J ., '. ă Iructcle pirifonne. Rădăcina,.
. . . t t
sus. Un ca liciu persis cn sc
lărgeşte Ş I mconJoara 11
. . . . te folosită în afecţiunile ficatului
•
În climatul nostru, acesta fonnează doar o plantă erb acee impozantă, luxuri-
bogată în esenţe. conţine răşină ŞI tanmun ŞI es
antă, care piere de la primele Îngheţuri. Din cau za frun zel or sale minunate in
302
303
formă de mami, de un verde metalic, maţii, abcese, o auto-digestie a ţesuturi/ . . .
horticultori i şi grădinarii peisagişti nu însoţită de hemoragii, scaune ana loa e hor stomacale ŞI a mtestmului subţire,
ez ită să semene Ricinul în fiecare an,
legată de albumină nu se tran it gd ~lere1. - Această puternică toxieitate
, smr e eeat foarte ţ" ulei, . '
pentru a împodobi centrul unu i stra t de cunoscut, obţinut prin presarea semintelor Otrav _p~ m . eIU1~J. de ricin, bine
flori , pentru a însufleţi o peluză sau li întrebuinţat, din punct de veder . di . a ramane m turtă, Iar uleiul poate
e me real, pentru a accelera metabolismul.
pentru a înch ide cu un obiect inte resant
perspectiva unei alei. Dar trebuie să
ajungem în Africa sau în Indi i pentru a
întâlni forma sa originară : un arbo re
care poate avea 12m înălţime .
Trunchiul este uimi tor de gros: până la
o jumătate metru dia metru. Limbul
frunzei poate avea mai mult de un
metru diametru; conturul său c circular,
cu toate că e profund decupat. Peţiolul,
lung, găunos şi puternic, se pr inde
aproximativ la mijlocul Iimbului. O
asemenea diferenţiere a frunzei este
rară la Euphorbiacee; elementul "aer"
joacă un rol deosebit în această structurare. I nflorescenţele grele, în formă de
ciorehini, poartă flori pistilate, pedunculate, în partea de sus , şi glomeruli de fiori
starninate, foarte ramificate, în partea de j os; ele îşi proiectează cu o putere
explozivă polenul. Dar frunzişul acoperă imediat aceste fiori cu luxurianţa sa
verde. Capsula rotundă, incastrată cu ţepi moi, are 3 compartimente ; ea conţine
seminţe ova le, pătate, foarte bogate în grăsimi şi în albumină . Această plantă nu
produce latex . Are nevoie de căldură , dar înainte de toale de apă. Ea este însăşi
imaginea unei proliferări apoa se care îşi scoate cu energie forţele pl ăsmuitoare
din aer şi din căldură . I ată de ce seminţele sale debordează de ulei gras şi de mulţi
acizi gra şi nesaturaţi . Acest ulei rezistă la frig şi răm ân e lichid chiar la tempera-
turi joase . Albumina acestor seminţe conţine numeroase enzirnc digestive
(pepsină, tripsină etc .) ca re reprezintă până la 20% din greutatea seminţe i şi până
la 70% din greutatea uleiului. În această album ină există multă globulină, puţine
proteine şi glicoprotcină , - apoi zahăr, gumă, răşini, lecitină şi o substanţă amară.
Este foarte toxic ă din cauza rieinei (o toxalbumină) şi a ricin inei (un derivat
pr iridic). Aici procesul toxic a cuprins albumina, ca de altfel la toate
Euphorbiaccc lc, dar fără să reuşească s-o divizeze în alca loizi; fenomenul se •
aseamănă mai degrabă cu geneza otrăvurilor animale, decât cu cea a otrăvurilor
vcgetale. Doar animalele inferioare prezintă geneze de otrăvuri ; ele nu şi-au
ineorporat natura lor astrală; ori, aceste fen omene nu apar decât atunci când
astra lul venit din exterior caută să forţeze intrarea într-un organism. Dincolo de
Şarpe, nu mai găsim otrăvuri animale, dar găsim destule sub el! Rici nul aglu-
tinează globu lele roşii, ceea ce duce la obturarea vas elor şi de aici rezultă infla-

304 305
 LILIACEELE

Suculcnţe şi suiturizsre. Acumulare eter/ca-apoasăşi avânt Ilorsl

o dată cu Liliaceele, plantele Monocotyledonate ating, în calitate de plante cu

flori, perfecţiunea; ele ne prezintă, cu toată diversitatea lor, un motiv extrem de
sesizabil, şi absolut simplu, al devenirii vegetale. Pe de o parte tipul se caracte -
rizează printr-o acumulare eterică, umflare apoasă şi mucilaginoasă; aceasta se
exprimă mai ales în domeniul subteran, prin formarea de bulbi, tuberculi, dar
tendinţa urcă adesea pănă la procesul foliar, care este în mod frecvent reţinut la
suprafaţa solului şi se desfăşoară în rozete. Însuşi bulbul , care se scufundă mai
mult sau mai puţin în sol, este un organ foliar închis, inhibat, umflat, în jurul unei
mlădiţe foarte atrofiate. Dar producţia de rădăcini rămâne slabă şi foarte primi-
tivă, ca la multe Monocotiledonate. Liliaceele ne arată, prin toate aceste însuşiri,
că îşi datorează existenţa unei epoci precoce a evoluţiei terestre şi a transformării
vegetale, - o epocă în care nu exista încă solul mineral solid pe care-I cunoaştem
astăzi, ci un substrat mai moale, mai lichid, mai plastic. La vederea Liliaccelor ai
întotdeauna impresia de ceva infantil , primitiv, chiar embrionar. Aceste plante vor
mai întâi să formeze globi apoşi, picături vii ...
Pentru a extrage din a această "suculenţă" apoasă un proces flora! extrem de
intens, cu parfumurile, culorile şi formele sale, e necesar desigur, un efort con-
siderabil. Fiinţa care a aşteptat mult timp într-o sferă închisă, se destinde cu vehe-
menţă şi urcă, dreaptă ca o săgeată, spre înălţimi, spre elementele aer, lumină, căl­
dură, spre lumea culorilor căreia i se abandonează în întregime. Elementul apos-
mercurial cedează locul unui puternic proces sulfuric, în care însăşi materia sul-
fului îşi joacă rolul, mai ales la Allium etc. Sulful pătrunde aici albumina lichidă,
îi separă esenţele sulfurate (Ceapa) şi le conduce spre regiunea volatilă a miro-
surilor florale; din această cauză, Liliaceea trece din domeniul apei în cel al aeru-
lui. Putem remarca o notă forte, iritantă şi sulfuroasă în spatele celor mai plăcute
parfumuri ale acestei familii, de exemplu cel al Lăcrămioarei sau al Zambilei.
Datorită acestei sulfurizări a proceselor sale albuminoide, o Liliacee, cu toată
suculenţa sa apoasă, se poate dărui la sfârşit cu atâta putere, luminii şi căldurii.
Astfel o Liliacee oscilează între Mercur şi Sulfur. Sal-ul, adică procesele te-
restre ocupă puţin loc în viaţa sa. O asemenea plantă nu tinde de loc să se mine-
306
307
 ralizeze, să se ligni fice , să devină arbore; procesul asimil ator nu se densific ă nici bine ascunşi şi infloresc o săpta- m' • _ •
chiar până la o producţie de amidon, ci se mulţumeşte cu O fază mucilaginoasă şi . ana mtreaga ' o ad • -
cunosc ŞI Liliacee a căror aşteptare ' . .' evarat ă mare dc flori! Se
zahara tă care reţine cu fermitate apa ş i evită vaporizarca. . . fl' vegetan v ă s u bterană dur ' • .-
apoi in orescen ţe imp ozante 'In f , d _ caza am mtregi ' apar
Tipul , oricât de simplu ar fi motivul său de bază, se arată capabil dc I ' orma e luman ar d '
panta moare imediat. Aloe-le Oracocn di A C' e sau e cascadă, după care
nenum ărate variaţii ; ci sc desfăş oar ă intr-un evantai de apro ximativ 2.600 de . , a m rrtca Y - . N Ii
mexicane, din Texas Caliform a, S . . ' uccas ŞI o mas din stepel e
specii. Ele sunt răspândite pc tot pămăntul ; cu toate acestea, marele Nord şi alti- . ' ansevcnas din 1 dii . AI"
nee din Australia lac parte di . n II ŞI nea, arborele-gram,'_
tudinile inalte cu forţele lor cristaline (polul SaI al pământului) nu ne oferă decât . , in aceeaşi 1: T L
Asparagus, bulbul a devenit un compl b arni le. a cele 100 de spccii de
puţine exemple, în timp ce e1imatele subtropieale şi tropicale (sulfurice) cunosc 1 " - ex su tcrande rnl ădiţ 'fi
or raman mguste ca nişte tulpini d di . a l e rami rcatc; frunzel e
proliferarea lor. Nu cunoaştem Liliacec palustrc sau acvatice, căci apa din me- A 1, ar IVlzate la infinit . . -
sparagus, fiinţa Crin ului este d , . _ . uu , aertene ŞI verzi. In aceşti
diul exterior nu ar putea decât să le stânj enească . O picătură ce aşteaptă să fie · .
O Impotnvă, Usturoiul ş i Prazu l epa şl ta ŞI se d ă . " .
' anne, m mtreg lme aerului.
lum inată şi colorată ar am eninţa să se piardă int r-o vastă intin dere de apă. În . au mcorporat aerul ' fru I
gaa Ie pc dinăuntru. Pădurile tropi ealc sun . .m nze e lor cărnoase şi
schimb, frigul regiunilor polare ar pietrifica-o intr-un cristal de gheaţă ! (Salca) despre care vom vorbi ma ' tâ t patna C rmtlor verzi şi a Smilaxului
Alburnina, această "apă a vieţii ", are intotdeauna nevoie de sulf, aşa cum am .
sau sunt epifite adăpostindu_ '
I arzru. Acolo Lllta ceele e t . r'
' . s ca ....a sus pc copaci
expus in alt capitol. Sulful este substanţa " cu care Spiritul îşi udă degetele" . ' . se m ramunle malte . tri . - d" , _' . '
aenen;. Aceste Llliaeee trăiesc eli un "etai m . . ş~, nm~ţan .'ll JOS radaelllllungi
(Rudol f Steiner) pen tru a putea modela albumina vie. Sul fui aj ută Liliaceele să gene. In tuberculii lor se găs d J al sus dec ât Llhaeeele noastre indi.
treacă din sfera mercurial ă la procesul floral . . esc a esea rezerve de saponină.
Dar, in timpul aces tei treceri în domeniul floral, procesul-Crin se închide
Într-o lege formală , ce face corp comun cu el ; este legea hexagonului regulat, de
stea cu şase razc ! Ea se impune tuturor Monocotyled onate lor. De la picătură la LJLIAC EE MEDICINAL E
hexagon, ce tranz iţie ' Da r, trebuie să ne gândim că hexagon ul regulat este ima -
, Plantele medicinale ale acestei familii . _. .
nent cercului. şi că scm i-iam etru l cercului arc aceiaşi lung ime ca latura hexa- mtr-o anumită direcţie. Prin fi tul că sunt modlfiean ale tipului, spccializări
gonului regulat cc ii este înscris. Cercul şi hexagonul au deci cele mai intime ' ap ca toate sun t foarte fl I .
adr eseaza proceselor me tal-al ' .' . e ora e, acţiunea lor se
re laţii geometrice posib ile. Cât despre picătura de apă, dacă ii căutăm originea, - Ice Ş I m specia l p ărţii r: .
urmează că il e sulfului În . . . a ,II mlenoare a organismului. Ea
adică naşterea picăturii dc ploaie, - putem găsi, sus in cer, un bob de grindină sau org anism Activitate di "
mentele lichelîate sunt mai . _ . ca igesuv ă este st im ulată ali-
un cristal de zăpadă. Sub această formă coboară iarna apa din cer până la pământ ! . ai USor Jncorporate co lui '. '
d"eclia proceselor con slruct'o " .rpu u, eteric ŞI purtate de el În
Apa pos edă în sine atât forma hexagonală a cristalului de gheaţă , câ t şi form a . are, apo i d ăruit e ~ tii
acţIOnează in metaboll'sm a b d
rotundă a pi căturii . Aceasta ne face să inţclegcm intr- o manieră vie dublul carac-
. . . an anate res . .. . .e pa r,II corpului astral care
msrnul lich idelor es te patolog ic bl pllaţlel mtern e a ţ esuturilor. Când orga-
ter al Crinului, carc e glo bulos in bulbul său şi hex agonal -radiant in organele sale 1 ' , oca t, aceste droguri t -I d .
umllleze, sa-I Încălzească ş i excesu l d r 'h ' po sa- estmdă, să-I
superioa re. S-ar putea spune de asemenea, intr-un mod imaginativ: fiinţa stazele apoase din ţesuturi in d . le" IC Id: este expulzat. Umflăturile sau
arhetipică a Crinului coboară din cer, este o stea cu şase colţuri, in toată puritate a . , omelllu cap-gat-pl t" · · - .
inversă, polară, în procesul bulba ( d . ep IŞI gasesc Imaginea lor
şi răceala ei; dar ca se topeşte in contact cu suprafaţa terestră. d r a se Ve ea mal d .
csfăşoară intre rădăcină şi frunză '''1 1 " oparte: Alhum Cepa) care se
Liliaceele zonei temperate, ma i ales cele ale regiunii mediteraneene, prezintă " , agu er Vomd .
mmand fiecare plantă. ... a mai multe detali i, exa-
cu multă acurateţe tipul pc care l-am schiţat. Ele işi dezvoltă primăvara rizomii ,
tubcrculii sau bulbii şi tufa de frunze in formă de rozetă, adesea seamănă cu o
ceapă pc jumătate deschisă . La speciile care infloresc vara, frunzele sunt antre-
nate de-a lungul axului, conform unor dispoziţii spiralate, sau se grupează in vârf ALLIUM SA TIVUM - Usturoiul de grădină .
intr-o nouă rozetă. Caliciul arc 3 sepale, dar tinde să-şi piardă culoarea verde ş i să
Usturoiul este o variantă intcresantă a ti lui "L ' . "
şi -o insuşea scă pe cea celor 3 petale ale carolei. Iată de ce aceasta pare a fi hex a-
S-a multiplicat în bulbii numiţi "că ăţâni ~: UI Ih,~ceelor. Micu ! bulb iniţial
gonal ă. Ghioceii sunt un rămas bun adresat ierni i; Vioreaua, Ceapa-ciorii , urcă la trei·sferturi de metru d l P , USturOI ; apoi pnmăvara, mlădiţa
Na rcisa, Laleaua , impodobesc primăvara; Crinii aparţin verii; Brânduşa termină . e sa având patru s ' .c
gmea carenată. Se grăbeş t au crnci rrunze erbacee cu mar-
dansul, toamna. În clim ate le mai calde, primăvara scurtă a stepelor şi a dcşertelor "pănuşă"(frunză cu baza largea- şspre um,bela florală care iese dintr-un soi de
se man ifestă printr-o e xtraordinară bogăţie de Liliacee care urcă din bulbii lor I ascuţua spre v ârf) FI '1 .
a 1be, hexagonale, Înstelate Într I _ . ' on e au peţiolu] lung, sunt
. eaga p aulă este Impregnată de un miros iute, sul-
308
309
 furos, foarte persistent (disulfur de allilpropil). În stare sălbat i că, ea creşte în
regiunil e uscate şi calde mediteraneene şi din Orientul Apropiat. cât de ~us ~osibil de la supra/a la pământului. Allium ".
Aromatlzată ş r sulfurizată în toat " 1 Cepa provme din On em
Aceast ă plantă face să urce până la floare elementul bulbos (bulbilii). La om, . e parţi e sale ea contin b .'
extrem de' diverse dar ş i m '1 " . . _ ' , e su stan ţe sulfunzate
ca vine în ajutorul organismului superior şi îl ajut ă să intervină mai bine în orga- . ' UCI agil, mul ină, z a hă j' '. - ,
VItamină C (a se vedea: Crucifer '1 ) C . r, g icocmm ă, blO-catalizatori,
nismul inferior, mai ales în digestie. Datorită acţiunii sale , Eul şi corpul astral "G . " ee , eapa zdrobită erntte raz .
UfWltSC)J ) care favorizcază mult di . . _ _ .e rrutogene (numitc
descompun total hrana şi o preg ătesc în mod des ăv ârşit (graţie proceselor sulfu- găsite glucozide flavonice şi alte sub ItVIZIUnea celulara. In plus, în Ceapă au fost
rice) să fie oferită corpului eteric. Orice astralitate străină, parazită, este îndepăr­ Eli ' . s an ţe cardlOtomce
tată ş i flora intestin ală rămâne n onmală. Hrana astfel purificată nu va provoca
ectele sale dIgestive , acceleratoare ale .. , .
foarte accentuate Fluxul bili - metab ohsmulUl, sulfun ce sunt
reacţii alergice sau reumatismale. Rezistenţa general ă creşte. Totuşi, trebuie . . I Iar creş t e Intreg 1 ' '. '
bme supus reglării corpului astral: di u organism al hch,del or este mai
respectat un anum it dozaj, căci ea este o pl antă curativă foarte putern ică. În plus. S Ta , iureza este putem' ti J -
edem,:le, infil trarea ţesuturilor cu apă, ICS irnu ata ; stazele apoase,
Usturoi ul desface spasme le intestinale, u ş ur ându-lc .
sunt, ~n general, dom inate şi elimi-
Procesele inferioare fiind reg lementate, organismul superior se a fl ă descărcat
nate. In plus, planta acţionează ca
de orice proces metabolic morbid. Vitalitatea Us turoiului, în organele sale sub-
e:lelalte din specia Allium, as~pra
terane , il pune, oricum, în legătură cu capul şi toracele omului. A fost folosit pen-
~atulUl, PIC~tului, liniştind inflamaţi_
tru a trata catarul bronşic cronic, astmul, bronşectaziile, emfi zemul pulmonar şi
de , aecelerand expectoraţia, Ca uz
chiar gangrena pulmonară; în acest domeniu respirator totul se îndreaptă spre
extern, în calitate de cataplasmc,
astral, acest remediu provoacă o colaborare sănătoasă a acestuia cu elementul
Ceapa redu ce proc esele inflamatori i
eterico-lich id. Se poate vedea aici un raport cu efec tul hipotensor şi antisele roz ant
al Usturoi ului. Acest proces atât de intens "s ulfuriza t" dintre rădăci nă şi frunză se
(înţepăturile de insecte, panar;liu), dar
provoacă, pe de altă parte , iritaţ i i
opune proceselor (SaI) de mineralizar c şi de acum ulare. -Astfel putem inţelege
cutanate, uneori favo rabile. As tfel
efectu l b ine făcător al Usruroi ului în leziunile muscu lare datorate nic otinei sau
putem regăsi în om cei doi POl;
unei otră v i ri cu vitamina D.
dmamlj:1 al aeestui vegetal , bulbul i
floarea. Ş

ALLIUM URSINUM - Leurdă

URGINEA (S CILLA) MARITIMA _

Este un Usturoi s ălbatic ce creşte în păduri ; dintr-un bulb alung it ies două
Ceapa-de-mare
frunze sesi le, ovale, de un verde strălucitor, apoi, pe o axă fragi l ă, apare umbela
frumoasă cu flori albe. Fructele sunt nişte capsule cu trei compartimente,
Originară de pe tărămurile medi-
conţinând sem inţe negre pc care furn icile le târâie şi le împrăştie. Dacă creşte în
teran.eene, această plantă mare şi bul-
număr mare într-o pădure, Allium ursinum modifică miro sul aerului. Planta
moare şi se descompune rapid, imediat după ce a înflorit. Ea prezintă aceleaşi
boa~a este expusă efeetelor sării
manne, de o luminozitate intensă şi de .~
forţe medicinale ca ale celorlalte plante din acelaşi soi: digestivă, venmicidă, ea
o mare căldură. B UIb ut, l Vivace,
' -IOCOl1jurat
. de o '.~ ' . ~ _
împiedică procesele metabolice să apară în sfera ncuro-senzorial ă . Pe de altă
30 de cm diametru şi se ridică - _ _ coaja ro şranca, masoară până la
parte, datorită frunze lor bine fonmatc, planta are o acţiune asupra domeniului pul- . . a m mare masura dea I lui .
dm el o axă plăpândă şi sinuoasă înaltă de 'a . supra so u ui. Primăvara iese
monar, contra mucozităţilor etc.
ciorehine strâns de flori pcţiolate ' alb d proxlmatlv un metrn, care poartă un
o tufă de frunze alungite. Acea,tJi pl e _ ungdate cu 'purpunu. După înflorire apare
• hi
v~e (care O numeau "Ochiul lui Tifon"] U I
tă·
an me icinală a fost
.
- .
cunoscută de Egiptenii
A LLIUM CEPA - Ceapa de grădină - asemănător celui din Digital - da' n g ueoZld-stero,d - numit seiJlarenă
care se extrag din învelişurile amseeda ug~ substanle!or sale sulfurate. Remediil:
În primul an, dezvoltarea ace stei Liliacee se opreşte la suprafaţa solului, cu . Iane, carnoase ale b lb lui .
mc asupra organismului liehidel ' .', u U UI, actlOnează puter-
frunzele sale tubulare pline de aer; al doilea an, umbela sa sferieă cu flori se înalţă , or ŞI produc ehmmarea " 1 ..
mal sunt pătrunse de corpul eteric (î h id '. . . _ , ~pe or moarte, eare nu
310 n I ropizie, ascua ŞI m revărsările lichidului
311
 .. . • tot atât de favorabil inflamaţiile vezicii şi ale (diviziunea celulară) pc care-I cunoaştem. El inhibă nu numai mitoza, dar şi
pleural). Aceste remedii mfluenţe~a . tului inima şi respiraţia. La Ceapa-de- fenomenele care o pre ced. Seminţele celorlalte vegetale, tratate cu această otravă,
rinichiului, domeniul cap~U1 ŞI a PI~P bulbului şi avântul astral al florii se face îşi pierd orice echilibru eteric; forţele lor plăsmuitoare sunt separate, într-un anu-

mare, tranziţia între sta~anle ete~~::o~tă un aparat foliar. .. mit sens, de principiul director spiritual. Atunci apar mutaţii bruşte, analoage cu
în mod rapid; abia dupa aceea se . f t folosite pe răni, pc arsuri, supuraţn , cele ce se provoacă prin agre siunea razel or X sau a cmanaţiilor de radium.
Ca uz extern: frunzele zdrobite au os in acţiunea terapeutică a Brânduşei se poate recunoaşte foarte bine caracterul
furuncule, panariţii, - cam ca celelalte Liliacee. Liliaceelor, dar el e metamorfozat: accese de vărsături, hidropizie, nefrita scar-
latinei, supraîncărcarea organismului cu acid urie , constituie O parte a proceselor
Brânduşei, căci ca incită prea puternic corpul astral să intervină în procesele de
COLCHICUM AUTUMNALE - Brânduşa de toamnă
secreţie a organismu lui inferi or. Pc de altă parte, dată fiind importanţa părţii bul-

. . trarii celor pe care le-am schiţat deja pcntru boase, ne putem aştepta la puternice efecte asupra regiunii situată între cap ş i
La Brânduşă, găsim tendmţe co~ • .. nelc anului solar sunt deja în piept; se pot astfel combate anti-tendinţele organismului superior, care antrenează
.. C' d i epe să mfloreasca, 'o" d
celelalte Llhacee. an mc _ ădăci în seminţe . Dar floarea c depuneri de săruri, seleroză, debuturi tumorale, - mai ales polipi ai glandei tiroide.
, retrage m ra acmi sau . .
deelin viaţa vegeta1a se , I floral e adăncit în domcrn- Rudolf Steiner a prescris preparate de Colchicum (bulb inflorit) împotriva guşei ;
, . . b lbul sau' procesu
Brânduşă a rămas în suspensie m u . : A artea inferioară fără medierea el a explicat această boală printr-o "atonie a corpului astral", care antrenează refu-
rioară e compnmata In P ' ..
ul subteran, partea supe . . I ital al acestei plante se zăvoraşte cu larea Eului în afar a corpului fizic şi Cleric. Br ânduşa exercită o puternică acţiune
. . . unCI frunze Ritrnu VI _ A

excitantă asupra părţii corpului astral care acţionează în regiunea larinxului .

unui mediu ntrmc, a . de entru celelalte Liliacee ramane
îneăpătânare. Avântul floral pe care l-am cscns st floarea urcă toamna direct Activitatea glandei tiroide, atât de
. I bterane Cu toate aces ca, . d
aici inhiba\ in rezerve C Sti . _. . ' mal in timpul fecundării , arc nevoie e importantă pentru desfăşurarea proce-
din bulb. Polenul care germmeaza pc stig 1(: tr- n ovar pe care bulbul îl strănge selor metabolice care se exprimă in
, , . ' ntru a ajunge la OVU m u
mai multe saptamam pc . • t ce abia spre Crăciun; formarea "metabolismul bazar', este astfel stim-
, '1 ) f ndarea efectivă se pe re . I
din toate parţi c); ecu I r hibernale. Primăvara, când orice vegeta ulată, înflăcărată, prin trezirea corpu-
semintclor se face sub mfluenţa forţe o . lui astral. (Bulbul de Brânduşă,
:'no~al" înfloreşte, ca~sula î'~~ .: ~
Brânduşei iese din pămănt, pu~andu-
şi seminţele; împreună cu ca urca, pc~-
I

1, \ l
.\~\l. ~\ ~l ,fi!
Iilp l';'~~i', conţinând În el procesul floral, este
deosebit de apt să obţină acest efect).
Ceea ce am spus ne face să
tru prima dată, frunzele . Acestea ~h, . I~I' \ t ! . "~ înţelegem şi acţiunea preparatelor de
mentează multiplicarea vegetativa a ':.il'\~ I! !:~: Brânduşă asupra stărilor gutoase şi
bulbului (bulbi secundan care conţm ~,' t; IflJ ' ' '1 reumatismale. Să comparăm acţiunea
schiţa unei v~itoare flori pe~tru t~amna 'I'\~' ~ i~ i. acesteia cu cea a Mandragorci!
următoare). In timpul veni, Br~nd~şa ~I ,1 ~ ~ IAr~1 .
se odihneşte în pământ ŞI ramane \ ~''\\l!
invizibilă. Pentru ea, ?rimăva:a ŞI I \\h L1L1UM TIGRINUM Crin frizat
toam na , vara şi iarna ŞI-au schimbat ·:I'j~\L\
(?\~\
rolurile. Acest Crin care creşte În mod
Este de înţeles ca o plantă astfel spontan în China şi in Japonia prezin-
organizată, să fie toxică. "Anti-ten~­ tă un proces absolut invers faţă de cele
intele" Brânduşei creează o otrava. care caracterizează Brănduşa. El nu -şi
P~ţi citi aici cu ochii, intervenţIa prea comprimă floarea în bulb, ci, dim -
puternică a astralului . . A_l~aIOldul potrivă, când creşte ca o săgeată, îşi
numit colchicină, care exista m toate desfăşoară corolcle spectaculare şi
părţile plantei, dar mai ales în seminţe, antrenează În creşterea lui elementul-
este cel mai puternic toxic al mltozelor
313
312
 frunz ă şielementul bulb, - ultimul sub forma unor bulbili neg ri care se :ormează
de-a lungul axe i, Florile străluc itoare, roşii -s tacojii, pătate cu un VIOlet închis, se
apleacă greoi; petalcle se r ăsucesc în sus, staminele şi pistilele ţâşnesc, d~spUlatc,
Datorit ă aces tei naturi în special Ilorale, acest Cnn acţioneaza asupra
organelor inferioare ale omului EI dă posibi litatea de a combate nere~larităţile
menstruale, diversele afecţiuni uterine, endo metrita, in tlamaţia ovan ana, colicile
uterine şi sânge rări le, insuficienta regenerare a acestui organ după O naştere,
deplasările sale anormale etc , Pc de altă parte, apăsarea :ardiaeă, urmare a tutu-
ror acestor dereglări, este favorabil influenţată, precum ŞI întregul orgamsm supe-
rior, - migrcne, de exemplu,
Acţiunile terapeutice pe care le: am constat la celelalte Liliace e se regăsesc la
Aloc, dar mal put~rnlee ŞI acţlOnand mai profund. Se întrebuinţează pentru a
tonifica, a stimul a mtreg metabolismul, ca medicament pentru stomac purgat'
1 . • I~
ca agag , emenagog. Ca uz extern , el favorizează vindecarea rănilor, calmează
durerea arsuril or, chiar şi a ceJur provocate de razele X Este o plantă a cărei ViUI-
Iitate puter:'iCă se, uneşte cu o sulfuri zare bine echilibrată, la care se adaugă acţi .
u,nea sol,":a tonda, Reunind activ constituenţii uman i disociaţi prin boală sau
rarnre, hrănind procesele metab olice, ea stimulează regenerarea şi calmează
suferinţa.

PARIS QUADRIFOLIA - Da/acul

ALOE-A/oe
Planta a fost numită "Belladona
Liliaceelor". Rizomul său pătrunde
Această plantă este o metamor-
încet prin ,humusul umed şi inchis la
foză foarte caracteristică a tipului bul-
culoare al făgetelor şi aJunişuril or. La
bas. Aproximativ 130 de specii de
câteva degetc de pământ, tulpina sa
Aloe cresc în deşerturile şi în stepele
emite patru frunze frumoase dispuse
Africii şi pot să treacă drept o formă
într-un verticil; din mijlocul lor se
"cactee" în sânul Li liaeeclor. Un
înalţă, in luna mai , o floare gâlbuie sau
trunchi înalt de unul sau mai mu lţi
verzuie, cu patru pctale alungite şi
metri îşi îna lţă oarecum bulbul în
ascuţite, într-un caliciu tot cualcrnar.
aeru l uscat şi cald, în soarele torid
Fructul, negru, mare cât o cireaşă,
african, carc- I întredeschide şi din rămâne învelit pc jumătate de acest
care ies aproximativ cincizeci de frun-
ze de lungimea şi de grosimea unui - -
- caliciu, ca baca unei Belladone.
Floarea trăieşte foarte mult timp, căci
braţ, cărnoase, spinoase, verzi şi cer- --
ea primeşte forţe vitale din domeniul
ate. Planta creşte ani de zile până când
subteran ("eterul vieţii "] , .. Planta se
forţele vitale, lung timp acumulate,
mulţumeşte şi să emită în fiecare an
izbucnesc cu vehemenţă într-o inflo - câte o floare unică.
rcsccnţă dreaptă. Axa florală măsoară
Această plantă veninoasă contine
o jumă ta te de metru ; ea poartă un spic în toate părţile sale , dar mai ale~ în'
de flori strânse şi aplecate, de culoare
galben -portocalie, care produc cap- rizom, sa~onine (paradină, paristifnină) şi compuşi sul furaţi Rizomul are un
suie cu trei compartimente, perga- rmros arzator, frunzele .frceate emit un miros dezagreabil şi stupe fiant. Floarea
Dalacului nu conţme mCI nectar, nici parfum, , dec i nu am pu'lea s-o calificăm
mentoase. Cel mai bun Aloe trece a fi
cel de Scotora, cel mai impozant ~rept ':sulf~~Că".. Dată . fiind predominanta procesul ui-rădăcină, planta a fost
creşte în Africa de Sud, în deşertul Karroo. Prin incizie se strânge sucu~ mucil~gi­
Intrebumţată mateeţlUml~ intl3lJlatorii ale capului, in iritaţiile ocularc , plăgi şi
nas al frunzelor; acest drog conţine, între alte substanţe, o substanţă amara. o abcese, congestu, nevralgll , vernj, ccfalee localizată la ceată, _ mai ales când bol-
navul are impresia că ochii îi intră in cap. (Acest drog dilată pupi lele),
aloînă (deri vat al antrachinonei, care există şi în Rubarbă, în Siminichie şi la
altele), - apoi, emodină, coloranţi, insecticide şi substanţe conscrvante. Aloe a fost
întrebui nţa t de vechii Egipteni , printre alte produse, la mum ifierea cadavrelor.

314
315
.
 frunz ă si elementul bulb, - ultimu l sub forma uno r bu lbili neg ri care se fo rmează
de-a lungul axei. Florile strălucitoare, roşii-stacojii, pătate cu un violet închis, se
apleacă greoi: pctalele se răsucesc în sus, stamincle şi pistil ele ţâşnesc, d~spUlatc.
Datorit ă acestei naturi in special tlorale, acest eno acţroneaza asupra
organelor inferioare ale omului. EI dă posibilitatea de a combate nere~larităţile
menstrualc, diversele afecţiuni uteri ne, endometrita, in flamaţia ovanana, colicile
uterine şi sângerările, insuficienta regencrare a acestui organ după o naşte re.
deplasările sale anormale etc . Pc de altâ parte, apăsarea~ardiacă, urmare a tutu-
ror acestor deregl ări, este favorabil influenţată, precum ŞI intregul organism supe-
rior, - rnigrcnc , de exemplu.
Acţiunile terapeutice pc care le-am constat la celelalte Liliacee se regăsesc la
Aloc, dar mal pUl:mlce ŞI acuon ănd mai profund. Se înirebuinţcazs pentru a
tonifica, a stimula Intreg met aboli smul , ca medicament pentru stomac, purgativ,
coJagog, em~nagog. Ca uz extern. ci favorizează vindecarea rănilor, calmează
durcrea arsunlor, chiar şi a celor provocate de razele X. Este o plantă a cărei vita-
htate putc~ică se,uneşte cu o sulfurizare bine echilibrată, la care se adaugă acţi.
u,nea sol",:a .tonda. Reunind activ constituenţii umani disociaţi prin boală sau
ramr:, hranmd procesele mctab olice, ea stimulează regenerarea şi calmează
suferinţa,

PARIS QUADRIFOLIA - Dalacul

ALOE-Aloe
Planta a fost numită "Belladona
Liliaceelo-", Rizomul său pătrunde
Această plantă este o metamor-
încet prin .humusul umed şi închi s la
foză foarte caracteristică a tipului bul-
culoare al ragctelor şi alunişurilor. La
bas. Aproximativ 130 de specii de
câteva degete de pământ, tulpina sa
Aloc cresc în deşerturile şi în stepele
cmite patru frun ze frumo ase dispu se
Africii şi pot să treacă drept o formă
într-un verticil ; din mijlocul lor se
"cactee" în sănul Liliaceclor , Un
înalţă, în luna mai , o floare gălbuic sau
trunchi înalt de unu l sau ma i mulţi
verzuie, cu patru pctale alung itc şi
me tri îşi înalţă oarecum bulbul în
ascuţi te, într-un caliciu tot cuatcmar.
aeru l uscat şi cald, în soarele torid
Fructul, negru, mare cât o cireaş ă,
african, care- I întredeschide ş i din
r ăm âne înve l it pe jumătate de acest
care ies aproximativ cincizeci de frun -
zc de lungimea şi de grosi mea unui - -
- calici u, ca bac a unei Belladone.
Floarea trăieşte foarte mult timp, căci
braţ, cărnoase, spinoase, verzi şi cer-
ea primeşte forţe vitale din domeniul
ate. Planta creşte ani de zile până când
subteran ("eterul vieţii"), .. Planta sc
forţele vitale, lung timp acum ulate,
mulţumeşte ş i să emită în fiecare an
izbucnesc cu vehemenţă într-o inflo- câte o floare unică.
resccnţă dreaptă. Axa florală măsoară
Această plantă veninoas ă conţine,
o jumătate de metru ; ea poartă un spic
în toate părţile sale , dar mai alcs în
de flori strânse şi aplecate, de culoare
galben-portocalie, care produc cap- rizom , sa~onine (paradină, paristifnin ă] şi compuşi sul furaţi. Rizomul arc un
suie cu trei compartimente, perga- rmros arzat or, frunzele .frccale emit un miros dezagreabil şi stupefiant. Floarea
Dalacului nu conţine mCI neclar, nici parfum , - dcci nu am pu'!ca s-a calificăm
mentoase. Cel mai bun Aloe trece a fi
cel de Scotora, cel mai impozant ?rept ·:sul f~~Că".. Dată fiind predominanţa procesului-rădăcină, planta a fost
creşte în Africa de Sud , în deşertul Karroo . Prin incizie se strânge sucu~ mucil~gi­
mtrebumţată malecţiunile in flamatorii ale capului, in iritat iile oculare, plăgi şi
abcese, congestn, nevr algii , vertij, cefalee localizată la ceafă, _ mai ales când bol-
nas al frunzelor; acest drog conţine, intre alte substanţe, o substanţa amara, o
navul arc impresia că ochii îi intră în cap . (Acest drog dilată pupilele).
aloină (derivat al antrachinonei, care există şi în Rubarbă, în Siminichie şi la
altele), - apoi, ernodină, coloranţi, insecticide şi substanţe eonservante. Aloe a fost
întrebuinţat de vechii Egipteni, printre alte produse, la mumifierea cadavrelor.

314
3 15
.
frunză si elementul bulb, - ult imul sub forma uno r bulbili negri care se fo rmează
de-a lungul axei . Florile strălucitoare, roşii-stacojii, pătate cu un violet Închis, se
apleacă greoi; pctalelc se răsucesc În sus , staminele şi pistil ele ţâ ş nesc, d~"pU1ate .
Datorită aces tei naturi in special tlo ralc, acest eno acuoneaza asupra
organelor inferioare ale omului. EI dă posibilitatea de a combate nere~larităţile
menstruale, dive rsele afecţiuni uterine, endomctrita , in tlamaţia ovanana, co licile
utcrine şi sângerări le, insuficienta regcncrarc a acestui organ după o naşte re.
deplasările sale anormale etc . Pc de alt ă parte, apăsarea cardiacă, urma re a tutu-
ror acestor deregl ări , este favorabil influenţată, precum şi întregul organism supe-
rior, - migrenc, de exemplu.
Acţiunile terapeutice pe care le.-am constat la celelalte Liliacee se regăsesc la
Aloc, ~ar mal pUl:rnlcc ŞI acţlOnand mal profund. Sc intrebuinţcază pen tru a
tonifica, a stimula intreg me taboltsmul, ca medicament pentru stomac, purgat iv,
colagog, emenagog. Ca uz extern, el favorizează vindccarea rănilor, calmează
durerea arsunlor, chiar şi a cel or provocate de razele X. Este o plantă a cărei vita-
litate pute~ică se.uncşte cu o sulfurizare bine echilibrată. la care se adaugă acţi­
u:,ea sol:u:a tonda. Reunind acuv constituenţii uman i disociaţi prin boală sau
ramr:, hranmd procesele mcta bolice, ea stimulează regenerarea şi calmează
suferinţa,

PARIS QUADRIFOLIA - Dalacul

ALOE-Aloe
Planta a fost numită "BeUadona
Liliaceelor", Rizomul său pătrundc
Această plantă este o metamor-
încet prin .humusul umed şi inchi s la
foză foarte caracteristică a tipului bul-
culoare al făgetclor şi aluni şurilor. La
bas . Aproximativ 130 de specii de
câteva degctc de pământ, tulpina sa
Aloe cres c În deşerturile şi în stepele
em ite patru frunze frumoase dispusc
A fricii şi pol să treac ă drept o formă
într-un verticil; din mijlocul lor se
"cactee" În s ânul Liliaceclor. Un
îna l ţă , În luna ma i, o floare gălbuic sau
trunchi Înalt de unul sau ma i mulţi
verz uie, cu patru petale alungitc şi
me tri Îşi Înalţă oarecum bulbul În
ascuţite, Într-un caliciu tot cuatcmar.
aeru l uscat şi cald , În soarele torid
Fructu l, ncgru, mare cât o cireaş ă,
african, carc- I Întredeschide ş i din
rămânc Învelit pc jumătate de acest
care ies aproximativ cincizeci de frun-
zc de lungimea şi de grosimea unui
--=o

- -
cal iciu, ca baca unci BelIad onc.
Floarea trăieşte foarte mult timp , căci
braţ, cărnoase, spino ase, verzi şi cer- --
ea primeşte forţe vitale din domeniul
ate. Planta creşte ani de zile până când
subteran C'eterul vieţii"). .. Planta se
forţele vitale, lung timp acumulate,
mulţumeşte şi să emită În fieca re an
izbucnesc cu vehemenţă Într-o inflo- câte o floare unică.
rcscenţă dreaptă . Axa fl oral ă măsoară
Această plantă veninoasă conţine,
o jumătate de metru; ea poartă un spic
În toate părţile sale, dar mai ales În
de flori strânse şi ap leca te, de culoar e
galben-po rtocalie, care produc cap- rizom, sa~onine (paradină, paristi fnină) şi compuşi sul furaţi. Rizomul are un
suie cu trei com part imente, perga- mrros arzator, frunzele .frecare emit un miros dezagreabil şi stupefiant. Floarea
Dalaculu j nu conţme U1CI nectar, nici parfum, . dec i nu am pu'tea s-o caJificăm
mentoase. Cel mai bun A loe trece a fi
cel de Scotora, cel mai impozant ~rept ':sul f~~Că" .. Dată fiind predominanţa procesul ui-rădăcină, planta a fost
creşte În Africa de Sud , În deşertul Karroo. Prin incizie se strănge sucu~ mucil~gi­
mtrebumţată mateC!iunil~ inflamatorii ale capului , În iritaţiile oculare, plăgi şi
abcese, congestn, nevralgll , veruj, cefalee localizată la ceafă, _ mai ales când bol-
nos al frunzel or; aces t drog conti ne, între al te substante, o substanţa amara, o
navul are impresia că ochii Îi intră în cap . (Acest drog dilată pupilele).
aloină (derivat al antrachinonei, care există şi În Rubarbă, În Siminichie şi la
altele), - apoi, emodină, col oranţi, insecticide şi substanţe co nservantc. Aloe a fost
Întrebuinţat de vechii Egip teni, printre alte produse, la mum ifierea cadavrelor.

314
315
 CONVALLARIA MAJALIS - Lăcrămioara, Mărgăritarul
POL YGONA TUM OFFICINALE - Coada-eoeoşului
La baza apariţiei sale stă o colaborare determinată a tuturor elementelor:
(zi<ă: Pecetea lui Solomon)
răcoarea pădurilor şi a primelor zile insorite de p~măvară, umbra şi lumina
difuză, umezeala moderată, îi condiţionează forma . In luminişurile pădurilor de
Primăvara, in luminişurile Uscate
foioase care caracterizează zona noastră ternperată, această plantă se fixează ale pădurilor de foioase sau de pini, în
printr-un rizom ramificat, care se tcnnină, În fiecare an, prin muguri din care ies desişuri, l? marginea pădurilor, dar şi
două frunze peţiolatc lung, eliptice, ascuţite; când forţele plăsmuitoare eterice ale pe albia pietroasă şi umbrită a
Lăcrămioarei s-au dezvoltat destul in corpul vegetativ pentru a nu mai opune râulelelor secate a muntelui, se vede
rezistenţă astralului, atunci apare mica axă f1oraIă, lipsită total de frunze. Pe apărând, in acelaşi timp cu
treimea sa superioară apar, pe toate părţile, muguri florali ascuţiţi. Dar toţi aceştia Lăcrimioara, o axă verde, mai întâi
se intorc repede intr-o singură parte, spre partea dc unde vine mai multă lumină; răsucită in formă de spirală, • este
astfel, anumiţi muguri sunt obligati să facă o semi-invârtire completă (de 180°). Coada cocoşului. Dintr-un rizom
Dăruindu-se astfel cu pasiune luminii, ei cedează totuşi gravitaţiei: fiecare flori-
dens, . alb, marcat de cicatricele
cică aibă işi deschide clopoţelul spre pământ. Acest fenomen care nu are loc decât mlădiţelor din anul precedent
in timpul infloririi, ne poate face să credem că e vorba de un "ciorchine unilate- (peceţile), apare acest arc graţios,
ral"; dar in realitate e vorba de cu totul altceva. bogat infrunzit; frunzele sunt inserate
Planta noastră se află deci Într-un câmp de tensiune continuu, ce oscilează ritmic, oval-ascuţite, drepte, iar de la
intre viata subterană a rădăcinii şi viaţa aeriană a florilor, intre eteric şi astral, intre axile atârnă, în sens invers, unul câte
lumină şi gravitaţie. Un asemenea dinamism este caracteristic plantelor medici-
unul sau in perechi, clopoţei lungi de
nale cardiace. ÎI putem găsi la Digitală, la Strophantus, la Ciuboţica-cucului, la un alb-verzui. Aceste Hori sunt mari
Cactus grandiflorus şi la multe altele. Căci, in om, inima este situată intre impul- producătoare de miere şi răspândesc
surile sistemului neuro-senzorial şi cel metabolic, intre sus şi jos, intre levitaţie şi
gravitalie şi în sfârşit între eteric şi astral. În Lăcrimioarc s-au găsit g.lucozide care
un pa~fum de migdală amară. Planta, asemenea Lăcrimioarei, se întoarce spre
acţionează asupra inimii, ca cele din Digitală, din Strophantus, dm Scilla, dm
lumină, frunzele .sale se înalţă ca nişte mâini, în timp ce florile cedează gravitatiei .
Dar, spre deoseblre?e Lăcră~!oa~ă, aparatul foliar este ridicat deasupra solul~i şi
Adonis. Dar e important să inţelegem că aceste substanţe se nasc în sânul procc-
elementul H~ral se msereaza m ntmul său. Florile le urmează în curând bacelc
sului-Lăcrămioarăşi din această cauză acţionează diferit de celelalte!
albastre, rnan ca nişte Porumbe. Ca şi Lăcrămioara, această plantă conţine gluco-
Parfumul plăcut al acestei flori ne vorbeşte despre o prospeţime binevenită,
despre adăpostul umbros impotriva primelor atacuri ale soarelui estival ... dar pc
z~de cardiace ŞI mal ales o glucocinină, care face să scadă procentul de zahăr în
care nu-l putem suporta prea mult timp; destul de repede, simţul mirosului remar-
sange, aşa Cum am văzutdeja la Leguminoase (la Galega şi Lupinus). Acţiunea
asupra slstemulUlntmlc ŞI asupra sângelui e foarte clară. Cu toate acestea rădăci­
că in cI o fortă sul furată, iritantă, şi nu ne surprinde să vedem apoi formându-se
na bogată in mucilagii este orga~ul principal al acestei plante; ea stimuleaz ă pro-
în păduri bac'ele roşii-stacojii ale micii plante. În interior, sămânţa este albastră.
cesele de regenerare de la periferia corpului. Este folosită pentru tratamentul cica-
Drepturile umbrei sunt astfel respectate până la ultimul stadiu al acestui ciclu ve-
tricelor ŞI al sângcrărilor pielii. În Japonia, e considerată ca un antidiabctic.
getal , - stadiu care anunţă de altfel o nouă fază subterană.. . .
Datorită acţiunii curative a Lăcrimioarei, Eul şi corpul astral se unesc mal
intens cu organul sângelui. Tensiunea sanguină creşte, vasele se strâmtează.
Vl:RA TRUM ALBUM - Stirigoala
Întreg organismul lichidelor este atins: diureza creşte. Tulburările ritmului car-
diac, extra-sistolele cedează; stările de supraexcitare se calmează. Spasmele cor-
• Ac:st "Sp~ alb" ~ste o plantă impozantă, dar şi foarte toxică. Se întâlneşte
pului astral in domeniul ritmic pot să se dezlege; astmul şi fenomenele ce
In toată Eurasia, pe pajiştile munţilor, in turbăriile ierboase; ţăranii o urăsc nu
amintesc maladia lui Basedow pot să fie ameliorate. Totuşi, se indică folosirea
n~mal pentru că prejudicia?", animalelor, ci şi pentru că epuizează solul. Rizomul
Lăcrămioarei în special in tulburările cardiace ale adolescenţilor sau împotriva
~au VlgurO~, tubcrculos, profund inrădăcinat, emite primăvara o mlădiţă foarte
apăsărilor care rezultă din dificultăţi abdominale. Acest lucru se inserează perfect
in tabloul de ansamblu al acţiunilor curative proprii Liliaceelor.
In~ltă, maltă de un metru şi jumătate, care infloreşte atunci pentru prima dată
dupa zece ani de vegetaţie subterană şi de acumulare de substanţe, Frunzele sunt
316
317
 impozantă, cu flori în formă de clopoţei , aplecate, mari, de un alb-verzui,
largi, eli ptice, plisate de-a l.ungul amintind clopoţeii mult mai mici ai L ăcrămioarei ( fără orientarea unilaterală).
nervurilor, iar pa-nieul floral, . insoţit Această plantă e bogată În saponină, dar seminţele şi mugurii ei sunt comestibili.
de frunze din ce în ce mai mici ŞI mal - Un fluturaş-fcmclă are obiceiul de a introduce polenul în acelaşi timp cu oul său
ascuţite, produce flori hexagonale, în pistilu I acestei flori 1). Acţiunea curativă a Yuccăi sc orientează spre domeniul
gălbui sau verzui, cu pa rfum stupe~­ ficatulu i; ficat inflamat sau blocat; icter, colecistită, meteorism, dureri la frunte
ant. Această plantă nu înfloreşte decât sau tâmple, par a ceda in faţa putemicelor forţe cal orice existente in acest vege-
în miezul ve rii. . tal .
Veratrum album conţine o sene de
alcaloizi (protoveratrină, germerină,
. . - etc)
Jervma . mai ales în rizom. ASPARA GUS OFFICJNALIS - Sparanghelul
Actiunea sa o aminteşte pe cea a
ars~nicului (calificată un eori arscmc În tipul Asparagus (100 de specii),
vegetal). După Rudolf Stemer, rizomul este gros, lemnos şi vivace; la
arsenicul are proprietatea de a "encr
.- sfârşitul mai multor generaţii de frunze
.
glza corpul astra l" . Stirigoata
_ . fine şi degajate, Ioane suple (fiecare
acţionează în acelaşi sens. Intocm aI dintre noi cunoaşte Asparagusul flo-
cum arsenicul poate sa- se "sub - rilor), inflorirea apare, În mod separat,
limeze", deci să treacă dintr-o SăritUT,ă pe tulpinile bărbăteşti şi pe cele
din stare solidă in stare gazoasa, femeie; florile sunt mici, de un galben-
.. ' ergic din domenIUl ' verzui; fructul, mare cât o Mazăre, este
Stlflgoala trece en . fi " A ' ,' sulfurizarea Liliaceelor pare sa se
mineral al rădăcinii la astrahzar~a o,:Il' ICI, astral prea putem ic scufundat in roşu-portocaliu, eu o sămânţă neagră .
. . , d . , o "ar-semzare . U n corp bi Asparagusul e originar din ţinuturile
intensifice ŞI sa evma . . ă ") te fi eli -berat printr-un preparat me
. (i e se "cnspeaz a poa d
organismul fiIZIC 10 car . t 1 slab şi inert va fi sti mulat e mediteraneene. O plantă atât de
. ' . D ' otrivă un corp as ra d
dozat de Stirigoaic . unp . ' . I tă dori reci o mare slăbiciune, ten - dizolvantă şi aeriană. prietenă a siliciu-
această plantă. Pe de o parte: diaree v.tO en a, s~_ _ _,: ,_ __ , . ~__ . c -, " lui, acţionează cu putere asupra
inţă la colaps, sechele de mtoxl~aţle ~~~ . j' i~~ - rinichilor şi vezicii, organe datorită
alimentară, deficienţe etreulatom, pc ~ , cârora corpul astral se inserează în pro-
ltă parte, afecţlUm febnl e, c~~ ­
cesele metabolice. Asparagina, aflată
de a . ,;!PA
. • d de organismul su perior, ' . I."~_ in rizom şi in m lădiţă, face să crească
d epmzan . •
angină, gripă, parali zie infanula -~ schimburile gaz oase alc organismului şi ridică "metabolismul bazal"! Sunt repuse
.
spmaaş
lă i diferite crampe sau
... parahzll, . in activitate organizarea-aer şi, odată cu ea, corpul astral. Asparagusul se
toate pot constitui indleaţllie acestei foloseşte, datorită efectelor sale diuretice, în hidropizie, afecţiunile rinichiului şi
plante. ale vezicii, excesul de acid uric, retenţia de urină şi calculi urinari.
•
YUCCA FILAMENTOSA
SMlLAX ARITOLOCHIAEFOLIA - Salcia de la Vcrs-Cruz
În ţinuturile cal de ale Americ ii de
Nord, sub un soare torid şi pe un so~ Patria Smilaxului este zona tropicală a Americii de Sud. Este o Liliaeee
nisipos sau pietros, apare Yucca,. mal lenoidă ce creşte in marile păduri care rnărgincsc fluviile enorme; ea dezvoltă
•m ta"1 sub forma unei rozete bazllare, • . rădăcini lungi în terenul mlăştinos al râurilor. Tu lpinile sale au ţepi Încovoiaţi şi
formată din numeroase frunze tan ~I câ rcei ; ele pot depăşi 15 metri lung ime . Frunzele sunt pers istente, În formă de
ascuţite; de aici iese o inflorescenţa
319
318
inimă, ascuţite, largi ca două mâini.
La axile şi
la extremi tăţile tulpi nilor INDEXUL PLANTELOR STUDIATE ÎN ACEASTĂ LUCRARE
apar ciorc hini de flori de un galben
verzui, care produc bace sferice roşu.
Această Liliacee volubilă este foarte lJcn!Jmiri i'n limba romsns
mercurială prin importanţa d~tă
aparatului foliar. Rizom~ :~u conţ~e A
Absintul 237 Crucea voinicului 109
sapon ină, un ulei gras, raşma ŞI zahar. Aloe 314 Cucuta 84
A fost Întrebuinţată la combaterea Anasonul 81 Cucuta de apă 70
Anemona 187 Cuscrişor 261
efectel or exeesive ale trat:'mentulu~
Angelica 92 D
cu mercur În caz de sifilis. In aceasta Angelica Pirineilor 88 Dalacul 315
carte am vorbit deja desp re procesul Anghinara 24 I Deditelul 187
Arborele de cafea 293 Dumhreţul de apă 60
mercurial al saponinei. Smilaxul
Arborele de indigo 278 Dumbreţul de mare 51
posedă proprietăţile tipice celorlalte Dumbreţul de pădure 59
Ardeiul iute 169
Liliacee, dar e şi diuretic, sudonfic ,ŞI Annurariu 243 F
Amica 221 Filimica 226
depu rativ. A mai fost admi nistrat ŞI ~n
Floarea -soarelui 234
cazul urinii acide, inflarnaţici VCZICll, B Floarea-reginei 231
Barba caprei 210
tendinţei spre nisip şi calculi urinari Bobul de Calabar 277 Fraga 207
ctc. Brânca 181 Furnăriţa 115
Brânduşa de toamnă 3 I2 G
Brebeneii 115 Gălbenelele 226
Brusturele sau U panul 243 Galeopsis dubia 61
Bujoru l 190 Genţiana 257
Flusuiocul 55 Ghintura galbc-, 257
Gutuiu l 215
C
Călfunul-doamnei 205 H
Cânepa codrului 228 IIreanul 130
Captalanul 231 IIreanul 130
Ceapa de grădină 31O Hydrocotilul, zis şi "Buricul apei" 69
Ceapa de mare 31l lIydrocotylul asiatic 70
Ccntaura 256 I
Sfârşitul volumului I Cervana 57 Iarba mare 236
Chimenul 79 Iarba tălharului 189
Chimionul de Baltă 74 Isopul 53
Cieoarea 253 J
Ja leşul 51
Cimbrişor 5 I
Cimbrul de culrură 50 K
Cimbrul de grădină 53 Kamola 303
Cinci-degete 206 L
Ciulinul 244 Laba-Ursului 87
Ciumărea 283 Lăcrămioara 316 ..
Lămâioara 50
Clematita luminoasă 191
Coada-cocoşului 317 Laptele-câinelui 300
Lăptuca 250
Coada-şoricelului 249
Cosaci 282Cresonul obişnuit 131 Laurul (Ciurnăfaiul) 161
Creţuşcă 209 Lemnul dulce 283
Creţuşcă 210 Leuşteanul 90
Leurdă 310
Crin frizat 313
Croton 299 Lcvânţica 49
Liharul 246
320
321
 ;

Limba mării 153 Roşia 168 . _ _

Limba-miclului 262 Roscuţa de pnmavara 188 Denumiri in hinba latină
Lingureaua 132 Rosmarinul 47 A
M Rostopască 109 Absinthe 236 Cimifuga racemosa 189
Măeeşul 211 S Abrus precatorius 272 Cimieifuga foetida 188
Maeul dc câmp 109 Salcârnul 287 Acalypha indica 272 Cinehona 295
Maeul de Canada 114 Salcămul galbcn 279 Achillea millefolium 249 Chinchina (diferite specii) 295
Maeul somnifer 106 Saicia de la Vera-Cruz 319 Aconiturn nepelIus 192 Clematis recta 191
Măghiranul 53 Sănicioara 74 Adonis vernalis 188 Cnicus bencdietus 242
Mandragora 147 _ Scai rnăgăresc 244 Acgopodium podagraria 75 Cochelaria armoracia 130
Mârâraşu! sălbatic de apa 73 Seaiul de apă 98 Cochlcaria ofieinalis 132
Agrimonia eupatoria 205
Mărarul 86 Scaiul maritim 98 Aichemilla vulgaris 209 Cotrea arabica 293
Mârarul dulce 82 Scaiul vân ăt 97 Allium cepa 310 Colehicum autumnale 312
Mărgăritarul 316 Scaiul văntului 98 Allium sativum 309 Conium maculatum 84
Măselariţa neagră 157 Sehincl 242 Convallaria majalis 316
Allium ursinum 310
Mătrăguna 153 Sfecla 180 Aloe 314 Corydalis cava 115x
Mătrăguna 163 Silnie 61 Ammi Visnaga 99 Crataegus oxyacantha 2 J4
Mazârea de câmp 277 Simininehia 274 Anacyclus officinarurn 247 Croton liglium 299
Meiul păsâresc 263 Sorbcstrca 204 Anethum graveoJens 86 Cydonia oblonga 215
Menta 58 Sovârf 54 Angelica archangelica 92 Cynara scolymus 241
Menta cimbrată 58 SpăIăeioasa 233 Angelica Pyrcncica 88 D
Micsandra 136 Spanacul de grădină 180 Apium gravcolcns 72 Datura Stramonium 161
Molotrul 285 Sparanghelul 319 Arctiurn lappa 243 Daueus carola 77
Morcovul 77 Splinuţa 228 Arnica montana 221 Dorcrna ammoniacum 97
Muşcţelul 24.8 Stirigoaia 317 Annoracia rusticana 130 E
N Sul fina 284 Artemisia abrotanue, 238 Eraphila vcrna 134
Nu-mă-uita 260 Ş Eryngium aquaticum 98
Artemisia absinthium 237
O Ştevia de munte 88 Artemisia cina 239 Eryngium eampestre 98
Omagul albastru 192 T Artcmisia dracunculus 239 Eryngium maritimum 97
Orbalţ 189 . Talpa găştci 57 Artcmisia vulgaris 236 Eupatorium cannabinum 228
Osul icpurelui 285 Talpa Ursului 76 Asparagus ollicinalis 319 Eupatorium pcrfoliatum 229
P Tarhonul 239 Aspcrula odorata 290 Euphorbia eyparissias 300
Păducelul 214 Tătăneasa 263 Astragalus exscapus 282 Euphorbia resinifcra 301
Păpădia 251 Traista-ciobanului 133 Alropa Bclladonna 153 F
P ăpălău 170 _ ._ Trandafirul de Crăciun 194 Ferula - Asa-foclida 95
Azorella aretioides (caespitosa) 88
Pătrunjclul de gradma 78 Trifoi amar 258 Ferula galbanillua 96
B
Pclinariţă 236 Turtita 291 Filipcndula Ulmaria 210
Baptisia tinetori. 278
Pelinul 236 Turtita-mare 205 Bela vulgaris 180 Focniculum vulgare 82
Pelinul amar 237 Tunului 164 BOITago otricinalis 262 Fragaria vesca 207
Peyoll 175 . Ţ Bupleurum 89 Fumaria ofieinalis 115
Piciorul-caprei 75 Ţ elina sălbatică 72 C G
Pirctra rază 247 U CaJendula otricinalis 226 Galega officinalis 283
Podbalul 230 Unguraşul 56 . Capsclla bursa-pastoris 133 Galeopsis dubia 61
Porumbarul 212 Urechea icpurelui 89 Capsicum annuum 169 Gallium aparine 291
R Urzica moartă 62 Cardarnine pratcnsis 135 Genţiana lutea 257
Regina-nopţii 177 Usturoiul de grădină 309 Carum carvi 79 Geum urbanum 205 •
Rieinul 303 V Cassia alexandrina 274 Glcehoma hedcracea 61
Roiba 291 Vinariţa 290 Cenlaurium minus 256 Glycyrrhiza glabra 283
Roiniţă 54 Cephaelis ipecaeuanha 292 H
Cheiranthus eheiri 136 "edeoma pulegiodes 58
Chelidonium majus 109 lIelianthus annuus 234
Cluysanthemum Marsehallii 247 HeIleharus niger 194
Cluysanthemum vulgare 246 Hcraeleum sphondylium 76
Ciehorium intybus 253 Hippomane maneinella 299
Cicuta virosa 70x Hydrocotylue asiatica 70
322 Hydroeotylue vulgaris 69
323
Hyoscyamus niger 157 Petroselinum hortense 78
Hyssopus ollicinalis 53 Peueedanum ostruthium 88 BIBLIOGRAFIE
I Physalis alkekcngi 170
lberis amara 135x Phytostigma venenosum 277
Inula helcnium 236x Pimpinella arusurn 81
J Poenia ollicinalis 190
Jatrapha curcas 299 Polygonatum ollicina1e 317
K Potentilla erecta 206
Krameria trindra 275 Prunus Laura - Cerasus 213 Omul ii cosmosul
L Prunus spinosa 212
Labumum anagyraides 279 Pulmonaria officinalis 261 Bon (Dr. V ): Forţele vieţii. Centrul Triades, Paris, 1981.
Lactuca virasa 250 Pulsatilla pratensis 187 Stciner (R.): Teozofia. Introducere În cunoaşterea suprasenslbi/ă a lumii şi menirea
Lamium album 62 Pyrethrum raseum omului, 1904, (EC 9), Ed. Lumina, Timişoara, 1943, Ed, Arhetip, 1993, 1997.
Lathyrus sativus 277 R Steiner (R.): Ierarhiile spirituale ii reflectarea lor in lumea fizică, 1909 (EC 110), Ed.
Lavandula ollicinalis 49 Ricinus communis 303 Univers Enciclopedic, Bucureşti , 1995.
Leonorus cardiaca 57 Robinia pseudoacacia 287 Steiner (R.): Ştiinţa ocultă, 1910, (EC 13), Ed. Arhetip, Bucureşti, 1994.
Leontopodium alpinum 231 Rosa canina 211
Lcvisticum officinalc 90 Rosmarinus officinalis 47 Steiner (R .): Macrocosmos ii microcosmos, 1910, (EC 119), Ed. Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1996.
Ligusticum mutellina 87 Rubia tinetoria 291
Lilium tigrinum 313 S Steiner (R.): Gândirea umană, gândirea cosmică, 1914, Univers Enciclopedic,
Bucureşti , 1997
Lithospermum ollieinale 263- Salicomia europaea 181
Lophophora Lewinii 175 Salvia ollicinalis 51 Steiner (R.) : Forţele cosmice şi alcâtuirea omului, (conferinţe din 1921), Edition
Lycopus virginieus 57 Sanguinaria canadensis 114 Anthroposophiques Romandes, Gcneve, 1980.
M Sanguisorba officinalis 204 Steiner (R): Ciclul anului ca proces dc respiraţie a Pământului ii cete patru mari
Macleya cordata 113 Sanicula curopaca 74 pcrioade de s,irbătoare, (conferinţe din 1923), Edition Anthroposophiques Romandes,
Mallotus philippinensis 303 Sarathamnus seoparius 281 Găneve, 1983.
Mandragora ollicinarum 147
Steiner (R): Omul in raport cu animalcle ~'i cu spiritele elementare, (ciclu de confe-
Satureia hortensis 53
Marrubium vulgare 56 Seopolia eamiolica 163
Matriearia chamornilla 248 rinţe din 1923), Centrul Triades, Paris, 1981
Selenieereus grandiflorus 177
Mclilotus ollieinalis 284 Seneeio Jacohaea 233
Melissa officinalis 54 Scnecio vulgaris 233
Mentha piperita 58 Silybum marianum .243 Medicinâ
Mentha pulcgium 58 Smilax aritolochiocfolia 319
Menyanthes trifoliata 258 Solanum dulcamara 167 Bolt (Dr. V): Medicina anlropozoficâ(2 vol.) voI. 1, Ed. Parasec, Timişoara, 1997 voI.
Mercurialis perennis 301 Solanum lyeopersicum !68 2, Ed. Triade, Cluj-Napoca, 1998 .
Solidago virga-aure,~ 228 Bolt (Dr. V.): Ghidpractic de medicină fiJmdia/â extinsă eruroposotie, Ed. Triade,
Meum athamanticum 87
Meum mutelline 87 Specia "Ergyngium 97 C1uj-Napoca, 1995.
Myosotis arvensis 260 Spinacia olcracea 180
N Symphytum oflieina!c 263 Holtzapfel (Dr. W) : Tendinţe evolutive ~'i destinul copJilor. Pedagogia curstivş a lui
Nasturtium ollieinalie 131 T RudolfSteiner, Centrul Triades, Paris, 1980.
Nieotiana tabaeum 164 Taraxacum ollicinale 251 I1oltzapfcl, (Dr, \V): Medicins VIitorului, Centrul Triades, Paris, 1986.
O Teuerium marum 51 Stciner (R .): Educarea practică a găndini. Nervozitalea ii eul Temperamentele,
Oeium basilicum 55 Teucrium scordium 60 (studii psihologice, 1909, 1912), (din EC 108, ECI43), Ed. Triade , Cluj-Napoca,
Oenanthe aquatica 73 Teucrium scorodonia 59 1995.
Oenanthe crocata 74 Thymus serpyllum 51 Stciner (R .): Medicina ii Ştiinţ;J >pirituală, (ciclu de conferinţe din 1920), Edition
Ononis spinosa 285 Thymus vulgans 50 I\nthroposophiques Rornandes, Gcneve, 1984. •
Steiner (R .): Terapeutica şi itlinţa >pin'tuală, (ciclu de conferinţe din 1921) Editi on
Onopordon acanthiurn 244 Trigonella focnum-graeeum 285
Origanum majorana 53 Tussilago farfara 230
Orizanum vulgare 54 U Anthroposophiques Romandcs, Gcneve, 1980.
Orthosiphon stamineus 59 Uragoga ipecaeuaanha 292 Steiner (R.) : Sănătate ~'i boală, (ciclu de conferinţe din 1923), Edition
P Urginea mantima 311 Anthroposophiques Romandes, Gcneve, 1983.
Papaver rhocas 109 V Steiner (R .): Pedagogia cutativă, (ciclu dc conferinţe din 1924), Edition
Papaver somniferum 106 Vcratrum album 317 Anthroposophiques Romandes, Găneve, 1982.
Paris quadrifoha 315 Y Steiner (R.) şi Wcgman (1): Fundamentc pentru extinderea artei vindecării pc baza
Petasites hybridus 231 Yucca filamentosa cunoitinţelor ştiinţei spiritualc, (EC 27) , 1925.
324
325
Treichler (Dr. R.): Biografie şi psihologie. Evoluţie, tulburările şi m aladiile su fletului
uman, Centrul Triades, Paris, 1985.
Zur Linden, (Dr. W.): Copilul meu, sănătatea şi bolile lui, Centrul Triades, Paris,
1985.

Ştiinţe
.. "Mvarn Întrebat adesea ce s-ar fi întâmplat d -
ş tn n ţa m d - . I aea
Adams (G.) şi Whichcr (O): Planta între Soare şi Pămân~ Centrul Triades , Paris , . o ema, m oe de a-şi concentra toate efortu '1
1982. asupra studiulu i mate riei , ar fi debutat printr-o eercetar~ ~
Groc hman, (G.): Planta. O apropiere de adevărata sa natură. Centrul Triades, Paris , spmtului.."
1978.
PfeifTer, (E.): Procese de cristslizsrc sensibile, Antropos ophic Press, Spring Valley,
Statele Unite, . "S-llf fi constituit o biologic, dar aceas ta ar fi fost
Popclbaum (H .): Evoluţie, ereditate, desceadenţă. Centrul Triades, Paris , 1976. vl/ahs{;i, abs olut diferită de a noastră, care ar fi căutat în
Schwenk (T.): Haosul sensibil, Crea rea formel or prin mişcări le apei şi ale aerul ui, spatele formelor sensibile ale fiintel or vii forta interi '-
. . 'b' l- " . noara
Centrul Triades , Paris. 1976. mVIZI I a, ale căre i m anifestări su t - - ' '
. . n msaşI aceste forme.
Selawry (A şi O.): Cristalizări le clorurii dc cupru in ştii nţe l e naturale şi în medici nă, Asupra aceste i forţe nu avem nic i o putere de
Ed. G. Fischcr, Stuttgart , 1957. şlJlnta , .- ' .
. noastra SpIrItuala
veste .Inc ă În faza copilăriei
' oarece
sale.,.
Steine r (R.): Introduceri la scrierile de ş tiinţ e naturale ale lui Goethe, (EC 1), E.
Triade, Cluj-Napoca, 1999. Henri Bergson

Agricultura şi elimentsţi»
În paginile pe care le-aţi parcurs, aţi putut găsi apli-
Kabiseh (Il) : Ghidpractic pentru metoda biodinsmics in egricuttură, Centrul Triades,
Paris, 1986. c~.rea ŞI pre lungirea concepţiilor lui Goethe asupra naturii
Pfc iffc r (E.) şi Rese (10.): Grădina veselă, sau cum putem să ne îngrij im grădina con- vu, - ma l prec is asupra lum ii vegctale _ ş i a fortele . ,
modeleaz - ~ I . _ ' r care
Iorm metodei biodinsmicc, Centrul Triades, Paris , 1986. . _ .a orrne e. O data cu Goethe au apărut zorii .
Schmidt (G.): Aţimentsţis dinamică, (2 vol.), Centrul Triades, Paris, 1986 . timp m care c C dori . . unut
. ' onrorm ormţei lut Bergson "o ş ti i tă .
Simonis (G.): De la cereale la pâine, Centrul Triades, Paris , 1980. ntuală a t . . di ' IlO , spr-
pu ut ieşi In copilărie, dezvoltată fiind d . ăt
Steiner (R.): Bazele spiritusl-stiinţiticcpentru pro.'perarea egriculturii. (lOC 327) , Ed, Rudolf Stciner". e ca re
Triade, C1uj-Napoca, 1998.

326
327

r
 A ceastă carte se adresează tuturor celor ce vor
să cunoască raportul real al organismulu i uman
fată de lumea plantelor care îi oferă proprietatile
sale curative. Lucrare eminamente fa rmacolo-
gic ă. ea prezintă o nouă stiinta a plantelor medi-
cinale din care omul a extras în toate timpurile
remedii pentru vindecare şi pentru alina rca
durerilor. Prin această stiinta nouă se depăşeşte
empirismul şi se ajunge la cunoaştere.

Noua stiinta a f ortelor eterice, invizibile

Însă formatoare a ceea ce este vizibil, con-
firmă intuitiile celor din vechime. Aportul
considerabil al artei grafice la ilustrarea
cărţii, arătând o strânsă colabolare dintre
savant şi artist, scoate în evidenţă carac-
terul specific fiecărei plante.

ISBN 973-9196-59-4
•