Programul liturgic săptămânal

Duminică, 30 Iulie – Sf. Ap. Sila, Silvan, Crescent, Epenet și

Andronic; Sf. Mc. Valentin, ep. Umbriei.
Duminica a VIII-a după Rusalii (Înmulțirea pâinilor); Ap. I
Corinteni I, 10-17; Ev. Matei XIV, 14-22;
8:00 – 12:00 – Sfânta Liturghie
657 - Este hirotonit și înscăunat papa Vitalian al Romei
1932 – se naște Mircea Păcurariu, preot, profesor universitar de teologie și istoric român (d. la 13.01.2021)
2007 - trece la Domnul fericitul întru adormire Patriarhul Teoctist (Arăpașu) al României.
Luni, 31 Iulie - Înainte-prăznuirea scoaterii Sf. Cruci; Sf. și Dreptul
Evdochim; Sf. și Dreptul Iosif din Arimateea (Lăsatul secului
pentru Postul Adormirii Maicii Domnului); Buletin parohial nr. 445 /23 Iulie 2023
1986 - trece la Domnul fericitul întru adormire Patriarhul Iustin al României
Marți, 1 August - Scoaterea Sf. Cruci; Sf. 7 frați Mc. Macabei Duminica a VIII a după Rusalii
(Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului) (Înmulțirea pâinilor)
6:00 – 8:00 – Sfânta Liturghie
20:00 – Paraclisul Maicii Domnului Să ne rugăm pentru pacea lumii...()
Miercuri, 2 August – Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid.
„Pâinile au fost date apostolilor, căci prin ei aveau să fie împărțit darul
Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul Împ. Iustinian cel Mare
6:00 – 8:00 – Sfânta Liturghie harului divin. Apoi, mulțimile au fost hrănite cu cele cinci pâini și doi
17:00 – Taina Sfântului Maslu și Paraclisul Maicii Domnului pești și s-au săturat. Rămășițele de firimituri de la pâine și de la pește,
Joi, 3 August – Sf. Cuv. Isaachie, Dalmat și Faust; Sf. Mironosiță după ce oamenii mâncaseră pe săturate, s-au adunat cât pentru a
Salomeea; Sf. Cuv. Teodora din Tesalonic
20:00 – Paraclisul Maicii Domnului umple douăsprezece coșuri. Astfel, prin cuvântul lui Dumnezeu care
435 - împăratul Teodosie al II-lea emite edictul imperial care îl condamnă pe Nestorie și scrierile acestuia
vine din învățătura legii și a proorocilor, mulțimea s-a săturat; și o
Vineri, 4 August – Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Tatuil
20:00 – Paraclisul Maicii Domnului putere din preaplinul dumnezeiesc, păstrată deoparte din slujirea Pâinii
Sâmbătă, 5 August – Înainte-prăznuirea Schimbării la Față a celei veșnice pentru neamuri, a rămas pentru cei doisprezece apostoli.”
Domnului; †) Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț; Sf. Mc. Evsignie; Sf.
Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, ep. Romei Ilarie de Poitiers, La Matei 4.2 (traducere pentru Doxologia.ro de
7:00 – 9:00 – Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului
Lucian Filip)
19:00 – Slujba Vecerniei și Paraclisul Maicii Domnului
Duminică, 6 August – †) Schimbarea la Față a Domnului (Pobrejenia)
Ap. II Petru I, 10-17; Ev. Matei XVII, 1-9; (Dezlegare la pește)
8:00 – 12:00 – Sfânta Liturghie
20:00 – Paraclisul Maicii Domnului
1917 - Sfințirea Catedralei Episcopale din Galați, Episcopia Dunării de Jos, cu hramul „Sfântul Nicolae”,
ridicată între anii 1906-1917.
1893 - se naște părintele Lev Gillet
1955 – trece la Domnul IPS Nicolae Bălan, mitropolit al Ardealului între 1920-1955 (n. 1882) Preot paroh ȘTEFAN-TANIOR Alexe Telefon: 0722 407 664
Preot MARIAN Anghel Telefon: 0745 417 975
 Înmulțirea pâinilor
Tot lucrul Celui Preaînalt este binevenit. Nimic din ce face El nu e
fără rost sau de prisos. De ce aleargă oamenii într-una fără nicio ţintă, de
ce fac atâtea lucruri care nu-şi au rostul? Pentru că nu ştiu care e ţinta
lor, pentru că nu ştiu care e rostul vieţii lor. De ce se încarcă oamenii cu
atâtea griji zadarnice care-i strivesc, mai-mai să nu se poată mişca sub
povara atâtor lucruri de care nu au nevoie? Pentru că nu cunosc singurul
lucru care le trebuie. Ca să adune mintea omului cea împrăştiată, ca să
vindece inima omului cea împărţită, ca să strângă laolaltă puterile
omului cele risipite, Domnul i-a arătat o singura ţintă, numai una:
împărăţia lui Dumnezeu.
De ce Domnul nu le-a dat semn din cer fariseilor la cererea
acestora? N-a dat El atâtea semne din cer în alte împrejurări? N-a
săvârşit minuni nemaiauzite asupra bolnavilor, leproşilor, nebunilor,
morţilor? În acele rânduri minunea era binevenită, potrivită, necesară.
Dar semn din cer pizmaşilor farisei, iată o faptă necuvenită, lipsită de
noima zadarnică! De ce n-a mutat Domnul munţii din loc în loc ori să-i
arunce în mare? Putea face lucrul acesta, nici nu încape vorbă. De ce n-
a făcut-o? El, care poruncea mării să se liniştească şi vânturilor să stea,
putea şi să zvârle munţii în mare. Dar avea rost să facă una ca asta? Nu.
Şi nici nu a făcut. Marea însă trebuia potolită, vântul însă trebuia să stea
pentru că oamenii se înecau şi strigau după ajutor.
Numai dracii şi păcătoşii cer de la Hristos minuni deşarte. Vedeţi
numai ce lucruri absurde pretinde Satana de la Domnul: să prefacă
pietrele în pâini în pustietate, să sară de pe acoperişul Templului! Şi
vedeţi ce vor şi păcătoşii cei împietriţi, fariseii şi cărturarii, ai căror ochi
văzuseră atâtea minuni săvârşite chiar în faţa lor de Hristos spre binele
oamenilor: un semn! Să arunce Hristos muntele în mare! Domnul însă n-
a împlinit nici diavolului, nici păcătoşilor cererile lor. Dar niciodată nu a
lăsat neîmplinite minunile spre mântuirea oamenilor.
Evanghelia de astăzi ne înfăţişează o astfel de minune: înmulţirea
pâinii în pustie. Dar nu o pustie fără suflare de om, nu o pustie cu doar
Satana; ci o pustie cu peste zece mii de oameni flămânzi (pentru că se
spune că erau cinci mii de bărbaţi, fără a mai socoti femeile şi copiii).
Istoria Bisericii ne-a arătat de mii de ori că niciun pustnic, niciun rugător,
niciun de minuni făcător n-a izbutit să se ascundă de lume. Mulţi întreabă,
fără temei: ce face un sihastru în pustie? Nu-i mai bine să trăiască un
călugăr aproape de oameni, în slujba lor? Dar cum să ardă o candelă
neaprinsă! Monahul duce cu sine în singurătate o candelă în sufletul său,
fără lumină. Acolo, în pustie, candela se aprinde prin rugăciune, post şi
lucrare. Iar dacă se aprinde, lumina ei se vede în lumea întreagă, şi lumea
vine după ea şi o află, chiar de s-ar ascunde în deşertul ars de nisip, pe
crestele munţilor sau în peşteri nepătrunse. Departe de a fi nefolositor,
monahul e de mai mare ajutor oamenilor decât oricine altcineva. Iar
Mântuitorul arată limpede lucrul acesta în împrejurarea de faţă. În pustia
unde Se adâncise, mulţimile veneau după Dânsul.
Faptul că Hristos a împărţit mulţimilor pâine şi peşte, precum şi
numărul pâinilor, al peştilor şi al coşurilor rămase, toate au un tâlc anume,
un înţeles tainic. Înainte de moartea Sa, Domnul a numit pâinea pe care o
binecuvântase: Trupul Său. Aici nu o numeşte astfel prin cuvinte, ci
închipuie lucrul acesta prin numărul pâinilor. Cinci pâini pentru cele cinci
simţuri, iar cele cinci simţuri închipuie întreg trupul. Peştele e semnul
vieţii. În primele veacuri ale Bisericii se zugrăvea peştele ca semn al lui
Hristos, simbol ce se poate vedea încă în vechile catacombe şi adăposturi
creştine. Hristos dă aşadar oamenilor spre mâncare Trupul Său şi viaţa Sa.
De ce peştii sunt doi? Pentru că Domnul S-a dat şi Se dă pe Sine
în jertfă atât în vremea vieţii Sale pământeşti, cât şi, după înviere, în
Biserică până astăzi. Şi ce înseamnă faptul că a frânt pâinea El Însuşi?
Înseamnă că Se jertfeşte de bunăvoie pentru mântuirea oamenilor. Şi
de ce le dă Apostolilor pâinea şi peştele, ca ei să dea mai departe
mulţimilor? Pentru că ei aveau să-L ducă pe Hristos în toată lumea, ei
aveau să-L dea noroadelor spre mâncare a vieţii. Ce înseamnă cele
douăsprezece coşuri de pâine rămase? Înseamnă rodul îmbelşugat al
strădaniei apostolice. Recolta strânsă de Apostoli va fi neasemuit mai
mare deci sămânța semănată, după cum fiecare coş cuprindea mai
multă pâine decât cele cinci pâini mâncate de mulţimile flămânde care
s-au săturat.
Sfântul Nicolae Velimirovici
Sursa: www.marturieathonita.ro