Plt.

51
maior Ion COZARU
căpitan Iulia MADAN
 PLAN
• SUBIECŢII IMPLICAŢI ÎN CONFLICT
• TIPUL CONFLICTULUI
• CAUZELE CONFLICTULUI
• ETAPELE CONFICTULUI
• EVOLUŢIA CONFLICTULUI
• METODELE DE REGLEMENTARE A CONFLICTULUI
• CONSECINŢELE
• DAR DACĂ
 SUBIECŢII IMPLICAŢI ÎN CONFLICT
Subiecţii direcţi:
Israel Palestina Egipt Siria Iordania Liga Arabă

Subiecţii indirecţi:
SUA Franţa Rusia UE ONU
 TIPUL CONFLICTULUI
După:
o aria de extindere – regional;
o forma de lupta – violent;
o durata desfăşurării – de lungă durată;
o sferele de interes – teritorial, religios, cultural;
Distructiv;
 CAUZELE CONFLICTULUI
Cauze obiective:
o Lupta pentru teritoriu
o Inexistenţa(nerecunoaşterea) unui stat Palestinian.
o Inegalitate socială (discriminarea palestinienilor)

Cauze subiective:
o Lupta dintre naţionalismul arab şi sionism.
 ETAPELE CONFICTULUI

• I – DEZACORDUL (1887 - 1947)

• II - CONFRUNTAREA (1947 - 1948)
• III - ESCALADAREA (1948 - 2012)
• IV - DEZESCALADAREA (2012 - 2013)
• V - REZOLVAREA CONFLICTULUI (Urmează)
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
DEZACORDUL
-1517-1917 Palestina este parte a
Imperiului Otoman.
-1897 Primul congres al evreilor are
loc la Bresle, Elveţia, unde se
întocmeşte un program de colonizare
al Palestinei de către evrei
-1845 – 1914 Numărul evreilor din
Palestina creşte de la 12.000 la 85.000
- 1906 Congresul evreilor decide ca
ţara evreilor să ia fiinţă în Palestina.
- 1916 În urma pactului Sykes-Picot
dintre Franţa şi Marea Britanie, Siria
şi Libanul revin Franţei, Iordania şi
Irakul revin Marii Britanii, iar
Palestina urmează a fi
internaţionalizată
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
CONFRUNTAREA

1947 - Marea Britanie ia

hotărârea de a se retrage din
Palestina;
ONU propune înfiinţarea a
două state (unul evreiesc şi altul
palestinian), iar Ierusalimul să
devină zonă internaţională sub
jurisdicţie ONU.
Palestinienii protestează
împotriva împărţirii în două
state a teritoriului.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
CONFRUNTAREA

Pe 14 mai, 1948, cu o zi
înainte de încheierea
mandatului britanic din
Palestina, David Ben-
Gurion a declarat
înfiinţarea Statului Israel.

”prin virtutea dreptului

nostru natural şi istoric, David Ben-Gurion: primul prim-
împuternicit de rezoluţia ministru al Israelului
Consiliului General al
Naţiunilor Unite”
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Războiul Arabo-Israelian din 1948-1949

numit de israelieni RĂZBOIUL de INDEPENDENŢĂ

Cinci state arabe, Egiptul, Iracul,

Transiordania (Iordania), Libanul, Siria
și Liga arabă prin „Armata Arabă de
Eliberare” au invadat teritoriul acordat
Statului Israel nou creat.
Războiul s-a încheiat cu un armistițiu
semnatîn 1949 între Egipt, Iordania,
Liban, Siria și Israel, care nu a fost
urmat de tratate de pace și nu a pus
capăt conflictului arabo-israelian.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Modificările teritoriale în urma

Războiul Arabo-Israelian din 1948-1949
În urma războiului Palestina
mandatară a fost reîmpărțită între:
Iordania - Malul vestic al
Iordanului și zona de est a
Ierusalimului, inclusiv locurile
sfinte,
Egipt- Fîşia Gaza
Israel - majoritatea teritoriului
fostei Palestine mandatare.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Taberele de refugiaţi
Din cei 800.000 de
palestinieni care trăiau pe
teritoriul deţinut de
israelieni înainte de 1948,
doar 170.000 mai ramîn;
restul a emigrat în statele
arabe vecine, astfel
punîndu-se capăt
majorităţii arabilor în noul
stat evreiesc.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Războiul SUEZ
Octombrie 1956 – martie 1957
Cel de-al doilea război arabo-
izraelian a constat în atacarea
Egiptului de către Franţa și Marea
Britanie - pentru redobîndirea
controlului asupra Canalului Suez -
și Israel, care cerea încetarea
atacurilor unităților neregulate
egiptene contra coloniilor și
populației civile israeliene, precum
și respectarea dreptului la navigație
a vaselor israeliene prin Canalul de
Suez.
Ciocnirile au dus la Războiul Suez
din 1956 între Israel şi Egipt.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Conflictul continuă
În 1964, Este înfiinţată
Organizaţia de Eliberare a
Palestinei, avînd ca scop
principal eliberarea Palestinei
prin luptă, şi recucerirea
teritoriilor pe care le deţinea
înainte de 1948
In 1969, Yasser Arafat devine
lider a Organizaţiei de
eliberare a Palestinei pe care o
conduce timp de 35 de ani
pînă la moartea acestuia,
2004.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Războiul de 6 zile

La 05.06.1967 - Israelul atacă

Egiptul, Siria şi Iordania simultan.
Războiul de Șase Zile a fost cel de-
al treilea conflict armat arabo-
izraelian.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Rezultatul războiului de 6 zile

În urma victoriei
militare asupra coaliției
arabe, Israelul a ocupat:
- Penisula Sinai,
- Fîşia Gaza,
- Platoul Golan,
- Cisiordania,
- Estul Ierusalimului.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Războiul Yom Kippur

Războiul Yom Kippur, a fost al 4-lea război
şi a avut loc în perioada 6-26 octombrie 1973.
Aşadar în 1973 - Egiptul şi Siria pornesc război
împotriva Israelului cu scopul de a recîştiga
teritoriile pierdute în 1967.
Henry Kissinger, secretarul de stat al SUA,
reuşeşte să obţină o încetare a focului din partea
beligeranţilor, în luna mai 1974, între Siria si
Israel şi un al doilea acord Egipto-israelian a fost
încheiat în septembrie 1975.
Au stabilit de asemenea zone a Naţiunilor
Unite.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

INTIFADA
La 9 decembrie 1987 a început mişcare de eliberare naţională a palestinienilor. ”Intifada” a
fost prima acţiune a populaţiei palestiniene la care au participat oameni care nu erau afiliaţi
grupărilor paramilitare.
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA
15 noiembrie 1988 - Yasser Arafat proclamă, în exil, la Alger, Statul Palestina.
13 septembrie 1993 – după mai multe luni de negocieri secrete Israelul și OEP se recunosc
mutual și semnează la Oslo o „Declarație de principii” cu recunoașterea autonomiei palestiniene
în vederea unei reglementări permanente.
20 ianuarie 1996 - Arafat este ales președinte al Autorității Palestiniene.
11-25 iulie 2000 – după patru ani de impas, negocierile de la Camp David dintre Arafat și primul-
ministru israelian Ehud Barak se termină cu un nou eșec.
28 septmbrie 2000 – începutul celei de-a doua Intifada
29 martie 2002 – Israelul construiește un zid între Israel și Cisiordania.
11 noiembrie 2004 – decesul lui Arafat la Paris, urmat de scandalul zecilor de milioane de dolari
adunate de Arafat din surse oculte și depuse în bănci elvețiene la discre ția so ției sale, Sua Tawil –
Arafat.
În luna septembrie 2007, acuzînd intensificarea atacurilor Qassam, Israel a declarat Gaza
"teritoriu ostil", ceea ce a permis limitarea electricităţii, petrolului şi proviziilor livrate în teritoriu
 EVOLUŢIA CONFLICTULUI
ESCALADAREA

Războiul din 2008 - 2009

Până în ianuarie 2008, blocada economică israeliană a ajuns la un punct critic. Pe 17 ianuarie,
după un nou atac asupra barierei Gaza, Israel a izolat complet teritoriul. Conform Naţiunilor Unite,
aproximativ 1,5 milioane de persoane au fugit în Egipt în căutare hrană şi adăpost.
Ca urmare a presiunilor din partea Statelor Unite, Uniunii Europene şi ONU, care cereau
încetarea schimbului de focuri între cele două teritorii, declarând conflictul "împotriva legilor
internaţionale", Israel şi Hamas au fost de acord cu un armistiţiu pe şase luni începînd cu19 iunie
2008.
La18 ianuarie 2009, ambele tabere au anunţat încetarea unilaterală a atacurilor.
. EVOLUŢIA CONFLICTULUI
DE-ESCALADAREA

În 2011 şi 2012, conflictele armate au continuat între

ambele părţi.
Acţiunile ambelor tabere au fost condamnate şi numite
crime de război. Organizaţiile internaţionale au solicitat
încetarea conflictului şi ajungerea la un armistiţiu.

Israelul a transmis condiţiile în care ar accepta încetarea prin un armistiţiu, formulînd şi nişte
cerinţe: încetarea violenţelor pe nu mai puţin de 15 ani, oprirea contrabandei de armament către
Fâşia Gaza, oprirea tuturor atacurilor cu rachete sau asupra soldaţilor israelieni, rezervarea
dreptului Israelului de a riposta în cazul unui atac terorist sau al unui potenţial atac, graniţa Israel-
Gaza să rămână închisă.
Hamas, pe de altă parte, cere ca Israelul să oprească toate atacurile în Fâşia Gaza şi să ridice
blocada.

Negocieri directe între Israel și palestinieni au început pe 29 iulie 2013 în urma unei încercări a
lui John Kerry, secretarul de stat a Statelor Unite pentru a reporni procesul de pace.
 METODELE DE REGLEMENTARE A
CONFLICTULUI
• 13 septembrie 1993 –negocieri le în secret între Israel și OEP în care se recunosc mutual și
semnează la Oslo o „Declara ție de principii” cu recunoa șterea autonomiei palestiniene în vederea unei
reglementări permanente.
• În anul 2000, sprijiniţi de diplomaţi din Statele Unite, oficialii din Israel au organizat summit-ul
Camp David, prin care au propus o "înţelegere finală" care să pună capăt luptelor.
• Pe 26 noiembrie 2006, Franţa, Italia şi Spania au pus la punct un plan de pace pentru Orientul
Mijlociu, care a reprezentat semnarea unui armistiţiu între Israel şi Autoritatea Palestiniană. Forţele
armate israeliene urmau a fi retrase din Gaza, iar AP îşi lua angajamentul să oprească atacurile
Qassam.
•
 CONSECINŢELE

Schimbări teritoriale.
 CONSECINŢELE

Sute de mii de refugiaţi:

 CONSECINŢELE

Pierderi omeneşti colosale

Pierderi economice
Imposibilitatea dezvoltării economice
DAR DACĂ
Israel vs. Ţările arabe