Tutoriale ProfLT

CADWARE Engineering
www.topolt.com
 ProfLT

Cuprins:

1. Descriere program .......................................................................................................... 3

2. Instalare program............................................................................................................ 4
2.1. Instalare program ProfLT ......................................................................................... 4
2.2. Încărcare program ProfLT pe o platformă CAD ....................................................... 9
2.3. Înregistrare program .............................................................................................. 11
2.4. Ajutor program ...................................................................................................... 12
3. Configurare program..................................................................................................... 12
3.1. Modificare limbă utilizare program ....................................................................... 13
3.2. Configurare program ............................................................................................. 14
3.2.1. Secţiunea General ........................................................................................... 16
3.2.2. Secţiunea Profile longitudinale ....................................................................... 18
3.2.3. Secţiunea Profile Transversale ........................................................................ 22
3.2.4. Secţiunea Planşe ............................................................................................. 25
3.2.5. Secţiunea Export Planşe .................................................................................. 27
3.2.6. Secţiunea Fişiere ............................................................................................. 28
3.2.7. Secţiunea Unităţi............................................................................................. 29
3.3. Editează layere ....................................................................................................... 31
3.4. Purjează desen ....................................................................................................... 32
4. Realizarea profilelor longitudinale şi transversale folosind modelul drum .................. 33
5. Profile longitudinale şi transversale prin modelul 3D al drumului ............................... 42
6. Calcul cote proiectate ................................................................................................... 49
7. Realizarea profilelor longitudinale pentru linii electrice aeriene ................................. 52
8. Secţiuni transversale ..................................................................................................... 56

2
 ProfLT

1. Descriere program

ProfLT este un program ce funcţionează în mediul AutoCAD sau IntelliCAD cu ajutorul

căruia puteţi configura, crea şi desena profile longitudinale şi transversale.

Începând cu versiunea ProfLT 9.0 programul a fost creat pentru a funcţiona în mediul
AutoCAD sau IntelliCAD. S-a optat pentru această soluţie pentru a beneficia şi de
facilităţile oferite de programele CAD.

Aplicatia ProfLT permite inserarea punctelor dintr-un fişier de coordonate, iar pe baza
codurilor acestor puncte sau a modelului tridimensional, programul generează profilele
longitudinale si transversale. Opţiunile de configurare permit modificarea modelelor
predefinite pentru profile, dar si salvarea unor modele noi, astfel fiecare utilizator are
posibilitatea să particularizeze în functie de cerinţele lucrării.

Funcţionalităţi oferite de ProfLT:

generarea profilelelor longitudinale utilizând polilinii 2D cu puncte, polilinii 3D

sau model 3D;
generarea automată a profilelor longitudinale si transversale folosind codurile
punctelor;
desenarea punctelor dintr-un fisier de coordonate;
unirea automată a punctelor laterale faţă de axul profilului longitudinal conform
listei de coduri introduse la configurare;
funcţii de modificare a profilelor precum unirea si deconectarea acestora,
recalculare orientare si kilometraj transversale, inversare sens profil;
modele predefinite pentru tipurile de profile longitudinale şi transversale (
model drumuri, LEA, Canalizări si Ape);
posibilitatea de salvare a unui model propriu pentru un profil longitudinal şi/sau
transversal;
optiunile de configurare acopera o gamă variată de situaţii referitoare la modul
de generare şi de desenare a profilelor, rubricile profilelor pot fi aranjate
conform specificului lucrării, poate fi ales formatul pentru planşele cu profile
longitudinale si transversale;
previzualizarea profilelor înainte de desenare;
desenarea rapidă a profilelor longitudinale şi transversale;
aşezarea şi desenarea în pagină a profilelor în funcţie de tipul de imprimantă
selectat;
calcularea cotelor proiectate şi desenarea textelor cotelor proiectate;

3
 ProfLT

exportarea profilelor transversale in fişiere specifice Micropiste sau SdrMap;

programul funcţionează în limba română şi în limba engleză.

Mediul de lucru:

Programul TopoLT poate să meargă peste următoarele platforme CAD:

• AutoCAD– R14, 2000i, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011,
2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019;
• AutoCAD 64-bit: 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019
• AutoCAD LT împreuna cu Toolbox LT – 2000i, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007,
2008, 2009 cu Toolbox LT produs de GlobalCad;
• BricsCAD Pro si Platinum: V10.3.8, V11.2.3, V12.1.15, V13, V14, V15, V16,
V17.2, V18.2, V19.1
• ZWCAD+ Pro: 2012, 2014, 2015
• ZWCAD Pro 2019 SP1
• CADian –2008 cu update Omega_15, 2011
• CMS IntelliCAD –V6.3, V6.4, V6.5, V6.6;
• ProgeCAD – 2006, 2007, 2008, 2009, 2011;
• ZwCAD – 2007 cu update P0808, 2008 cu update 08022, 2010
(Vernum=2010.05.31(14725)), 2011, 2012;

Sistemele de operare suportate de TopoLT sunt Windows: 98 / Me / NT / 2000 / XP /

Vista / 7 / 8 / 10.

2. Instalare program

2.1. Instalare program ProfLT

Înainte să instalaţi programul ProfLT trebuie să aveţi instalată platforma CAD.

Platformele CAD compatibile sunt descrise în capitolul de mai sus.

Pentru instalarea programului introduceţi cd-ul cu programul sau în cazul în care aţi
descărcat programul de pe site-ul www.topolt.com daţi dublu-click pe executabilul care
conţine programul ProfLT.
Daţi click pe Run, după care vă apare fereastra de mai jos în care vi se cere să alegeţi
limba în care doriţi să instalaţi programul ProfLT.

4
 ProfLT

Figura 1

După alegerea limbii utilizate pentru instalare, daţi click pe OK şi vă apare o altă
fereastră care vă anunţă că urmează să instalaţi programul ProfLT şi vă recomandă să
închideţi toate aplicaţiile deschise înafară de installer-ul programului. Se alege opţiunea
Următorul > pentru a continua instalarea programului.

Figura 2

În continuare vă sunt prezentate condiţiile de licenţiere şi garanţie, după ce le-aţi citit bifaţi
Da accept acest contract pentru a continua instalarea sau bifaţi opţiunea Nu accept acest
contract şi instalarea este oprită. Dacă aţi selectat Da acceptaţi acest contract alegeţi
opţiunea Următorul > pentru a continua instalarea programului.

5
 ProfLT

Figura 3

În etapa următoare a instalării veţi completa informaţiile legate de utilizator respectiv Nume
utilizator şi Organizaţia din care face parte, după care selectezaţi opţiunea Următorul >.

Figura 4

6
 ProfLT

Alegeţi directorul în care se va instala programul, pentru a alege alt director decât cel
predefinit selectaţi opţiunea Alege... si selectaţi noua destinaţie a programului. Pentru a
continua instalarea apasaţi Următorul >.

Figura 5

Alegeţi destinaţia şi numele programului în meniul de start. Ca să schimbaţi numele

programului, în loc de ProfLT puneţi numele dorit, iar ca să alegeţi unde se va instala
meniul de start selectaţi Alege….

Figura 6

7
 ProfLT

Programul este pregătit pentru a începe instalarea, iar în fereastra de mai jos sunt afişate
toate opţiunile pe care le-aţi selectat pe parcursul instalării, dacă toate acestea sunt corecte
selectaţi butonul Instalează pentru a instala programul ProfLT.

Figura 7

După ce s-a terminat copierea fişierelor, o nouă fereastră vă anunţă că programul ProfLT s-a
instalat cu succes. În cadrul ferestrei există şi o opţiune de vizualizare a fişierului ReadMe
care conţine o scurtă prezentare a tuturor funcţiilor programului, îmbunătăţirile aduse
ultimelor versiuni şi cerinţele de sistem. Pentru a finaliza procesul de instalare a programului
ProfLT selectaţi butonul Terminare.

8
 ProfLT

Figura 8

2.2. Încărcare program ProfLT pe o platformă CAD

Programul ProfLT se poate încărca foarte uşor peste o platformă CAD folosind funcţia Tools »
Load Aplication sau scrieţi în bara de comandă Appload.

Figura 9

Apare fereastra Load/Unload Applicaţions în cadrul căreia veţi căuta folder-ul în care a fost
instalat programul TopoLT folosind opţiunea Look in. Se selectează folder-ul ProfLT care

9
 ProfLT

conţine toate fişierele programului, daţi click pe fişierul ProfLT.lsp şi pe butonul Load, iar
programul este incărcat.
În partea de jos a ferestrei apare mesajul ProfLT.lsp successfully loaded, după care puteţi să
închideţi fereastra de la Close.

Figura 10

După ce aţi închis fereastra de încărcare program, apare o altă fereastră care vă sfătuieşte să
parcurgeţi exemplele care vin odată cu programul pentru a înţelege cum funcţionează şi ce
facilităţi oferă programul ProfLT.
Pentru a parcurge exemplele selectaţi opţiunea Deschide şi alegeţi un exemplu, iar pentru a
închide această fereastră fără a deschide exemplele selectaţi opţiunea Cancel. Recomandat
este să parcurgeţi aceste exemple.

10
 ProfLT

Figura 11

2.3. Înregistrare program

Programul ProfLT funcţionează în versiune demonstrativă timp de 30 zile. În această

perioadă utilizatorul poate să testeze gratuit programul, toate funcţiile fiind funcţionale.
La sfârşitul celor 30 de zile programul vă cere să introduceţi codul de licenţă.
Pentru a înregistra programul mergeţi la Înregistrare program şi introduceţi numele
utilizatorului, compania şi codul de licenţă pe care l-aţi primit la achiziţionarea
programului.

Figura 12

După ce aţi introdus toate datele cerute apăsaţi pe butonul Register pentru a înregistra
programul.

11
 ProfLT

2.4. Ajutor program

În cazul în care aveţi nevoie de ajutor în înţelegerea funcţiilor din programul ProfLT,
puteţi să consultaţi funcţia Ajutor sau ţineţi cursorul deasupra unei funcţii şi apăsaţi
tasta F1. Se va deschide fereastra Ajutor în care sunt explicate foarte bine toate funcţiile
programului.

Figura 13

3. Configurare program

Când se începe un proiect nou, primul pas ce trebuie făcut este Configurarea
programului.

În meniul de Configurare al programului sunt mai multe comenzi legate de configurarea

programului şi anume:

Change language (Schimbare limbii de utilizare a programului)

Configurare program
Editează layere
Purjează desen

12
 ProfLT

Figura 14

3.1. Modificare limbă utilizare program

Opţiunea Change language se foloseşte pentru a schimba limba de afişare pentru

funcţiile din ProfLT şi a fişierului de Ajutor.
În acest moment, programul ProfLT funcţionează în limba română şi în limba engleză.
Schimbarea limbii se face alegând fişierul cu extensia .lng care corespunde limbii în care
doriţi să setaţi programul, dupa care apăsaţi pe Open. Opţiunea mai poate fi apelată
scriind comanda Chlng în bara de comandă.

13
 ProfLT

Figura 15

3.2. Configurare program

Folosind această comandă puteţi să configuraţi modul de lucru cu programul pentru

desenul curent. Datele privind configurarea sunt salvate în desenul .dwg, iar dacă apelaţi
programul într-un desen nou atunci configurarea va fi conform ultimei apelări a
programului.

14
 ProfLT

Figura 16

Programul ProfLT utilizează o serie de modele deja predefinite precum: model drumuri,
model linii electrice aeriene (LEA), model canalizări şi model ape. Aceste modele conţin
configuraţia parametrilor pentru fiecare element în parte.
Fiecare utilizator poate să-şi definească propriul model pornind de la un model existent.
Acest model se poate salva folosind butonul Salvează în… şi utiliza într-un proiect viitor.
Dacă se salvează un model de lucru implicit atunci pentru toate lucrările noi se va
încărca configurarea din acest model folosind butonul Încarcă din… .

15
 ProfLT

3.2.1. Secţiunea General

În secţiunea General se pot seta următorii parametri:

Scara planului – cu ajutorul acestei funcţii se schimbă scara de reprezentare a
elementelor desenate. În cazul în care se modifică scara planului şi există
elemente desenate (profile, etichete şi marcaje profile), aceste elemente
desenate vor fi regenerate automat conform noi scări.

Figura 17

Identificări puncte
Pentru desenarea punctelor se folosesc blocuri cu atribute. Blocul selectat
trebuie să aibă ataşate trei atribute text care definesc în ordine numărul, cota şi
codul punctului. Acest bloc este salvat într-un fişier de tip .dwg.
În ceea ce priveşte Toleranţa pentru identificarea puncte suprapuse, setarea
acestor valori este folosită în următoarele situaţii:
1. dacă distanţa dintre două puncte este mai mică decât toleranţa, atunci cele
două puncte se considera a fi identice, iar cel de-al doilea punct este ignorat;
2. când se caută punctul atribuit unui vertex al unei polilinii, căutarea este
făcută pentru punctele care se află faţă de vertex la o distanţă mai mică
decât toleranţa. În cazul în care sunt găsite mai multe puncte va fi luat în
considerare punctul cel mai apropiat;

16
 ProfLT

3. pentru două puncte din profil dacă distanţa orizontală şi diferenţa pe cotă (Z)
sunt mai mici decât această toleranţă, atunci unul din puncte va fi eliminat
(fară a elimina distanţa dintre puncte). Punctul va fi păstrat dacă în acest
punct este făcută o secţiune, acest punct reprezintă un obiect sau punctul
are definit număr.

Secţiunea Automatizări conţine o listă de coduri necesare pentru realizarea

profilelor longitudinale şi transversale. Pentru unirea automată a punctelor ce
definesc profilul longitudinal, trebuie setat codul punctelor în fereastra Codul
punctelor de ax pentru identificarea profil longitudinal. Lista codurilor
punctelor ce vor fi omise la cautarea automată a profilelor transversale
defineşte codurile punctelor (stâlp de iluminat, cămin de canalizare, conductă
de gaze ) care vor fi omise la crearea şi desenarea profilelor transversale. Lista
codurilor punctelor utilizată la unirea multiplă a punctelor folosind comanda
MJoinPts defineşte codurile punctelor care vor fi unite folosind comanda
MJoinPts cu entităţi de tip polilinie (2D sau 3D) şi layer-ele pe care aceastea
vor fi create. În această listă pot fi introduse coduri care definesc linii laterale
faţă de ax cum ar fi: marginea drumului, acostamente, rigole, terasamente.

Desenare profile

1. Funcţia Explodează profilele la inserarea în desen este utilă pentru

explodarea blocurilor ce definesc profilele longitudinale la desenarea
acestora. Această funcţie este necesară pentru inserarea cotelor
proiectate în profilul longitudinal.
2. Ordonează profile selectate la desenare este utilă pentru ordonarea
profilelor longitudinale după numărul profilului, profilele transversal
conectate între ele după poziţia kilometrică, iar cele neconectate după
numărul profilului transversal.

De la Aspect fereastră previzualizare se selectează culoarea de fundal pentru

toate ferestrele de previzualizare pentru profilele longitudinale şi secţiunile
transversale.

17
 ProfLT

3.2.2. Secţiunea Profile longitudinale

Această secţiune conţine toate opţiunile necesare pentru setarea şi desenarea profilelor
longitudinale. Înainte să se efectueze setăriile pentru profil, este necesar să se încarce
modelul profilului (drumuri, linii electrice aeriene, canalizare sau apă).

Figura 18

Scara profilelor longitudinale permite introducerea valorilor pentru scara

lungimilor şi cotelor la desenarea profilelor longitudinale.
În secţiune Cap tabel se selectează fontul utilizat la scrierea textelor din capul
de tabel, limba în care va fi scris (română şi/sau engleză), numele asociat
profilului, dimensiunea capului de tabel, selectarea culorii textului pentru
denumirea şi numele profilului.

18
 ProfLT

Figura 19

În secţiunea Date tabel sunt setate toate datele trecute în tabelul profilului, ca de
exemplu:

1. Selectarea fontului utilizat la scrierea informaţiilor din tabel;

2. Setarea numărului de zecimale utilizat la scrierea cotelor şi
distanţelor;
3. În cazul în care textele nu încap în rubrica alocată se micşorează
factorul de scalare longitudinal al textului de la Forţează textele să
intre în spaţiul alocat pentru rubrică. Dacă factorul de scalare scade
sub valoarea 0.5 atunci nu se mai aplică scalarea textului.
4. Bifând opţiunea Aplică linii şi distanţe doar în punctele de secţiune şi
obiecte sunt desenate în tabel doar liniile verticale corespunzătoare
punctelor de secţiune sau punctelor care reprezintă obiecte. Liniile şi
datele din tabel corespunzătoare celorlalte puncte sunt eliminate.
5. Prin bifarea opţiuni Calculează kilometraj/mile pe distanţe 3D,
kilometrajul se va calcula prin însumarea distanţelor înclinate, iar ca
ca origine a distanţei înclinate se poate alege să fie preluată din
kilometrajul profilului. Pentru cazul în care nu este aleasă opţiunea de
calcul 3D se poate alege ca originea distanţei orizontale cumulate să
fie preluată din kilometrajul profilului.

19
 ProfLT

6. Diferenţa minimă acceptată a declivităţilor dintre două segmente

din profil reprezintă valoarea minimă a diferenţei dintre declivităţile a
două segmente succesive pentru care se consideră că cele două
segmente au aceeaşi pantă. Această valoare este valabilă doar în
cazul în care tabelul conţine rubrica cu declivităţile existente şi este
utilă pentru a nu semnala schimbări de pantă pentru diferenţe foarte
mici.
7. Blocul alocat pentru schimbarea declivităţii conţine într-un fişier
.dwg blocul ce va fi utilizat pentru marcarea schimbării declivităţii.
Dacă nu se selectează un bloc atunci schimbarea declivităţii nu va fi
marcată.
8. Opţiunea desenează textele codurilor punctelor care definesc
profilul deasupra liniei de referinţă este utilă pentru a identifica prin
ce puncte a fost făcut profilul.

În secţiunea Obiecte se pot seta o serie de elemente referitoare la inserarea unor

obiecte în profilul longitudinal. Astfel se poate seta:

1. Culoarea obiectelor la reprezentarea obiectelor din profil.

2. Denumire obiecte în limba 1 şi în limba 2 afişează numele obiectelor
aşa cum vor apărea în capul de tabel la rubricile cu Distanţe între
"obiecte" şi Distanţe cumulate între "obiecte". Cu aceaste denumiri
vor fi schimbate textele aflate între ghilimele de la denumirea celor
două rubrici.
3. Opţiunea codul punctelor pentru identificare obiecte setează codul
de identificare al punctelor ce reprezintă obiecte. Punctele
identificate cu acest cod trebuie să fie suprapuse cu punctele din
profil şi să aibă o cota mai mare decât cea a terenului. Înălţimea
obiectului este egală cu diferenţa pe cotă (Z) dintre cele două puncte.
Numărul obiectului va fi extras din codul punctului.

În secţiunea Opţiuni de aranjare profile longitudinale se pot seta elementele

referitoare la partea de aranjare în pagina a profilelor, dar şi încadrarea acestora
într-o bandă de înălţime şi lăţime astfel:

1. De la Număr coloane se setează numărul de coloane în care este

împărţită pagina. Pentru valoarea 1 se va lua în considerare toată
pagina.
2. Număr rânduri reprezintă numărul de rânduri în care este împărţită
pagina. Pentru valoarea 0 nu se va ţine cont de împărţirea pe rânduri
a paginii.
3. Distanţa între profile pe verticală reprezintă cât spaţiu liber va fi lăsat
între profile pe verticală la desenarea în pagină sau la desenarea
rapidă. La aranjarea în pagină jumătate din această distanţă este

20
 ProfLT

folosită pentru a lăsa un spaţiu între profil şi marginile de sus şi de jos

a chenarului.
4. Distanţa între profile pe orizontală reprezintă cât spaţiu liber va fi
lăsat între profile pe orizontală la desenarea rapidă a unui profil
longitudinal împărţit pe bucăţi. La aranjarea în pagină jumătate din
această distanţă este folosită pentru a lăsa un spaţiu între profil şi
marginile stânga şi dreapta ale chenarului şi pentru a lăsa un spaţiu
între linia verticală ce defineşte o coloană şi profil.
5. De la Aliniere profile se setează cum o să fie aliniat profilul: la stânga,
la dreapta sau centrat. În cazul alinierii centrate pentru calculul
punctului de mijloc nu se ia în calcul şi lăţimea capului de tabel.
6. Încadrează profil pe o bandă de înălţime reprezintă valoarea maximă
a înălţimii reprezentării grafice a profilului. Această opţiune este utilă
pentru a reduce înălţimea profilului, cât şi pentru partea de printare.
7. Împarte profil în bucăţi de lungime reprezintă lungimea bucăţilor în
care să fie împărţit profilul. Bucăţile de profil astfel obţinute vor fi
numerotate prin adăugarea sufixului „/număr”, unde „număr” indică
numărul curent al bucăţii de profil. În această lungime stabilită intră şi
lungimea capului de table. Ca şi opţiunea anterioară, această funcţie
este foarte utilă pentru partea de printare.

Figura 20

21
 ProfLT

3.2.3. Secţiunea Profile Transversale

Această secţiune conţine toate opţiunile necesare pentru setarea şi desenarea profilelor
transversale . Ca şi la profilele longitudinale, înainte să se efectueze setăriile pentru
profil, este necesar să se încarce modelul profilului (drumuri, linii electrice aeriene,
canalizare şi apă).

Pentru a încărca modele de profile se dă click pe butonul Încarcă din… şi se alege

modelul în funcţie de tipul proiectului.

Pornind de la modelul curent, fiecare utilizator poate să-şi definească propriul model şi
să-l salveze folosind butonul Salvează în… .

Figura 21

Scara profilelor transversale setează scara lungimilor şi cotelor la desenarea

profilelor transversale.
În secţiunea Cap tabel se selectează fontul utilizat la scrierea textelor din capul
de tabel, limba în care va fi scris (română şi/sau engleză), numele asociat
profilului, dimensiunea capului de tabel, selectarea culorii textului pentru
denumirea, numele profilului şi desenarea textului cu atributul de distanţă
lângă numărul profilului transversal (opţiune valabilă doar pentru profile
transversale conectate la un profil longitudinal).

22
 ProfLT

În secţiunea Date tabel sunt setate toate datele trecute în tabelul profilului, ca
de exemplu:

1. Selectarea fontului utilizat la scrierea informaţiilor din tabel.

2. Setarea numărului de zecimale utilizat la scrierea cotelor şi
distanţelor.
3. În cazul în care textele nu încap în rubrica alocată se micşorează
factorul de scalare longitudinal al textului de la Forţează textele să
intre în spaţiul alocat pentru rubrică. Dacă factorul de scalare scade
sub valoarea 0.5 atunci nu se mai aplică scalarea textului.
4. Opţiunea distanţele parţiale pe stânga faţă de punctul de conexare
(ax) sunt negative reprezintă distanţele parţiale calculate pentru
punctele ce se află pe partea stângă faţă de punctul de conexiune
(faţă de axul definit de profilul longitudinal) şi vor fi trecute în tabel cu
valori negative (această opţiune este valabilă doar pentru profile
transversale conectate la un profil longitudinal).
5. Opţiunea Originea distanţei cumulate este aplicată din punctul de
conexiune (din ax) - originea distanţei cumulate poate fi mutată din
primul punct din profil în punctul de conexiune (axul definit de
profilul longitudinal). În acest caz se vor calcula distanţe cumulate şi
pe stânga şi pe dreapta începând din origine. Dacă această opţiune
este utilizată atunci se poate alege ca distanţele cumulate pe stânga
să fie trecute în tabel cu valori negative.
6. Opţiunea desenează textele codurilor punctelor care definesc
profilul deasupra liniei de referinţă este utilă pentru a identifica prin
ce puncte a fost făcut profilul.

În secţiunea Opţiuni aranjare profile transversale se setează toate opţiunile

necesare pentru aşezarea în pagină a profilelor transvesale, astfel:

1. Numărul de coloane reprezintă numărul de coloane în care este

împărţită pagina. Pentru valoarea 1 se va lua în considerare toată
pagina.
2. Numărul de rânduri reprezintă numărul de rânduri în care este
împărţită pagina. Pentru valoarea 0 nu se va ţine cont de împărţirea
pe rânduri a paginii.
3. Distanţa între profile pe verticală reprezintă spaţiul liber ce va fi lăsat
între profile pe verticală la desenarea în pagină sau la desenarea
rapidă. La aranjarea în pagină jumătate din acestă distanţă este
folosită pentru a lăsa un spaţiu între profil şi marginile de sus şi de jos
a chenarului.
4. Distanţa între profile pe orizontală este utilă la aranjarea în pagina,
jumătate din acestă distanţă este folosită pentru a lăsa un spaţiu între

23
 ProfLT

profil şi marginile stânga şi dreapta a chenarului şi pentru a lăsa un

spaţiu între linia verticală ce defineşte o coloană şi profil.
5. Secţiunea Aliniere profile permite selectarea tipului de aliniere al
profilelor: la stânga, la dreapta, centrat sau centrat pe punctul de
conexiune. Centrarea pe punctul de conexiune este valabilă doar în
cazul profilelor transversale conectate. În cazul alinierii centrate
pentru calculul punctului de mijloc nu se ia în calcul şi lăţimea capului
de tabel.
6. Crează profile de lungime fixă permite introducerea unei valori
pentru lungimea profilului transversal. În lungimea specificată este
inclusă şi lăţimea capului de tabel. În cazul în care lungimea profilului
este mai mică decât cea specificată atunci marginile profilului sunt
extinse, iar în cazul în care este mai mare profilul este tăiat.
7. Taie profil dacă lungimea depăşeşte permite tăierea unui profil dacă
lungimea lui depăşeşte o anumită valoare. În lungimea specificată
este inclusă şi lăţimea capului de tabel. În cazul profilelor neconectate
tăierea este făcută în mod egal pentru ambele părţi, iar în cazul celor
conectate mai întâi se poziţionează punctul de conexiune pe centrul
profilului după care este făcută tăierea pe ambele părţi.

Secţiunea Tipuri de linii utilizate permite selectarea tipului de linii pentru

evidenţierea secţiunii în plan, profil şi marcarea punctului de conexiune din
profil.

1. Tipul de linie pentru marcajul secţiunii în plan setează tipul de linie folosit
pentru reprezentarea în planul de situaţie a secţiunilor transversale. Acest tip
de linie este folosit în blocul cu eticheta profilului transversal pentru a marca
linia de secţiune.
2. Tipul de linie şi culoarea pentru linia de secţiune din profil setează tipul de
linie şi culoarea folosite pentru a reprezenta liniile de secţiune din profilul
transversal.
3. Tipul de linie şi culoarea pentru marcarea punctului de conexiune în profil
setează tipul de linie şi culoarea folosite pentru a reprezenta linia din punctul
de conexiune pentru un profil transversal conectat la un profil longitudinal.
Aceşti parametri sunt utili pentru a identifica punctul de ax din profilul
transversal.

Secţiunea Etichete în plan permite setarea fontului şi înălţimea etichetelor

profilelor transversale.

1. Font selectează fontul folosit la scrierea etichetelor profilelor transversale.

2. Înalţime text setează înălţimea textului folosit la scrierea etichetelor
profilelor transversale.

24
 ProfLT

3. Factor scară longitudinal text setează factorul de scară longitudinal al

textului folosit la scrierea etichetelor profilelor transversale.
4. Desenează atribut distanţă (kilometraj/mile) permite desenarea atributului
de distanţă (kilometri/mile) lângă numărul profilului transversal pentru
profilele transversale conectate la un profil longitudinal.

Selectare rubrici tabel profile transversal permite selectarea rubricilor care vor
fi conţinute în tabelul profilului transversal. Pentru fiecare rubrică pot fi definite:
înălţimea rubricii (înălţimea rândului), înălţimea textului din capul de tabel,
factorul de scalare longitudinală a textului din capul de tabel, înălţimea textului
pentru datele tabelului şi factorul de scalare longitudinală a textului pentru
datele tabelului. Înălţimea rubricilor şi a textelor va fi introdusă în mm pentru
sistemul de măsură metric sau în inch pentru sistemul de măsură englezesc. La
selectarea rubricilor sunt marcate cu negru cele pentru care programul va
completa datele cu informaţii calculate, iar cu albastru sunt rubrici adiţionale ce
nu sunt completate de program urmând ca utilizatorul să le completeze ulterior.

3.2.4. Secţiunea Planşe

Această opţiune se referă la definirea paginilor pentru profile longitudinale şi

transversale. Opţiunile efectuate sunt identice pentru ambele tipuri de profile.

Primul pas îl reprezintă Selectarea imprimantei folosită la printare.

Selectează pagină şi margini chenar permite selectarea dimensiunii, orientării şi
spaţiului de printare în funcţie de imprimanta selecatată.
Ajustare spaţiu de printare, corelare CAD este utilizat pentru a lăsa un spaţiu de
rezervă din aria maximă de printare a imprimantei. Această valoare este de 0,07
inch în general şi trebuie schimbată doar dacă există o diferenţă între spaţiul de
printare determinat de ProfLT şi spaţiul de printare determinat de programul
CAD.
Grosime chenar permite setarea grosimi poliliniei cu care va fi desenat chenarul.
Poziţia punctului de inserţie a cartuşului selectează poziţia punctului de inserţie
a cartuşului relativ la chenarul paginii. Poziţia poate fi definită în colţurile
chenarului sau în mijlocul uneia dintre laturile chenarului.
Numele blocului ce conţine tabelul (cartuşul) pentru planşa cu profile
longitudinale / transversal permite selectează fişierul .dwg care defineşte blocul
ce va fi utilizat pentru reprezentarea cartuşului. Dacă nu se selectează un bloc
atunci paginile vor fi desenate fără cartuş.
Denumire atribut pentru număr planşă setează numele atributului ce este
definit în interiorul blocului .dwg folosit pentru reprezentarea cartuşului în care
va fi scris numărul planşei.

25
 ProfLT

Dimensiune pe X (Est) cartuş faţă de punctul de inserţie setează dimensiunea şi

direcţia pe axa OX (Est) a cartuşului. Direcţia este dată de semnul (+) sau (-).
Această valoare este folosită pentru a determina spaţiul ocupat de cartuş în
interiorul planşei.
Dimensiune pe Y (Nord) cartuş faţă de punctul de inserţie setează dimensiunea
şi direcţia pe axa OY (Nord) a cartuşului. Direcţia este dată de semnul (+) sau (-).
Această valoare este folosită pentru a determina spaţiul ocupat de cartuş în
interiorul planşei.

Figura 22

26
 ProfLT

3.2.5. Secţiunea Export Planşe

Această secţiune cuprinde elemente referitoare la exportul de date în fişier SDRMAP.

Codul punctului de ax şi codul corespondent în SDRMAP setează

corespondentul codului punctelor de ax pentru schimbarea acestui cod la
exportul în fişierul SDRMAP.
Codul punctelor care definesc marginea stângă a drumului şi corespondentul în
SDRMAP setează corespondentul codului punctelor care definesc marginea
stângă a drumului pentru schimbarea acestui cod la exportul în fişierul SDRMAP.
Codul punctelor care definesc marginea dreaptă a drumului şi corespondentul
în SDRMAP setează corespondentul codului punctelor care definesc marginea
dreaptă a drumului pentru schimbarea acestui cod la exportul în fişierul
SDRMAP.

Figura 23

27
 ProfLT

3.2.6. Secţiunea Fişiere

În această secţiune sunt enumerate toate fişierele folosite de program, cât şi ordinea în
care vor fi scrise şi afişate coordonatele punctelor.

Fişiere utilizate

1. Fişier denumiri rubrici tabele profile permite selectarea fişierului în care

sunt definite rubricile tabelelor profilelor longitudinale şi transversale. Acest
fişier poate fi editat.
2. Fişier interpretare coduri puncte permite selectarea fişierului în care sunt
definite codurile punctelor. Acest fişier poate fi editat.
3. Fişier layere permite selectarea fişierului în care sunt definite layer-ele
utilizate de program pentru desenarea entităţilor. La apelarea programului
layer-ele definite în acest fişier sunt create în desen. Şi acest fişier poate fi
editat.
4. Fişier linii AutoCAD permite selectarea fişierului cu tipurile de linii utilizate
de program pentru desenarea entităţilor. La apelarea programului acest fişier
este încărcat în desen. Tipurile de linii folosite de program trebuie să fie
încărcate în desen pentru o desenare corectă a entităţilor ce utilizează aceste
tipuri de linii.

Ordinea coordonatelor din fişier permite selectarea ordinii la citirea din sau
scrierea în fişier a coordonatelor NEZ (Nord, Est, Z) sau ENZ (Est, Nord, Z).
Fişiere CSV permite alegerea caracterul despărţitor pentru fişierele CSV.

28
 ProfLT

Figura 24

3.2.7. Secţiunea Unităţi

Această secţiune permite stabilirea unităţilor de măsură (metric sau english), numărul
zecimalelor pentru coordonate, cote, distanţe şi cote de referinţă.

Unităţi de măsură permite selectarea sistemului de unităţi de măsură utilizat

între sistemul de măsurare metric sau englezesc. La schimbarea acestei opţiuni
toate valorile distanţelor privind configurarea sunt transformate dintr-un sistem
în altul.

29
 ProfLT

Figura 25

Coordonate

1. Opţiunea Număr zecimale coordonate este folosită la desenarea punctelor şi

la scrierea lor în fişier.
2. Opţiunea Număr zecimale cote este folosită la desenarea punctelor şi la
scrierea lor în fişier.

Calcul cotă de referinţă permite setearea numărului de zecimale folosit la

calculul cotei de referinţă a profilelor. Cota de referinţă se calculează ca valoare
relativă faţă de Z minim al punctelor din profil. Astfel, de exemplu, dacă numărul
de zecimale este 0 cota de referinţă va fi partea întreagă din Z minim (partea
întreagă la metru), dacă numărul de zecimale este 1 cota de referinţă va fi Z
minim luat cu o singură zecimală (partea întreagă la decimetru), dacă numărul de
zecimale este 2 cota de referinţă va fi Z minim luat cu două zecimale (partea
întreagă la centimetru).
Unităţi distanţe

1. Unitate de măsură pentru distanţe setează textul cu numele unităţii de

măsură pentru distanţe. Textul este utilizat la marcajele şi la etichetele
profilelor.
2. Număr zecimale distanţe setează numărul de zecimale pentru distanţe
folosit la marcaje şi etichete profile la textul cu atributul distanţei.

30
 ProfLT

3. Numărul total caractere setează numărul total de caractere folosit la scrierea

distanţelor. Această valoare reprezintă numărul de caractere alocate pentru
unitatea de măsură a distanţei (m/feet) în cadrul textului cu atributul
distanţei de la marcaje şi etichete profile.

Unităţi kilometraj (mile)

1. Denumire unitate de măsură setează textul cu numele unităţii de măsură

pentru kilometri sau mile. Textul este utilizat la marcajele şi etichetele
profilelor şi la rubrica cu kilometrajul din profilul glongitudinal.
2. Factor de transformare la UM setează numărul de unităţi (m sau feets) ce
corespunde pentru un Km (o milă).
3. Utilizează subdiviziuni pentru Km (Milă) scrie subdiviziuni în cadrul rubricii
cu kilometrajul profilului longitudinal.
4. Denumire unitate de măsură subdiviziune setează textul cu denumirea
unităţii de măsură a subdiviziuni. Textul este folosit în rubrica cu kilometrajul
profilului longitudinal.
5. Factor de transformare la UM setează numărul de unităţi (m sau feets) ce
corespunde unei subdiviziuni.

3.3. Editează layere

Fişierul cu layere este un fişier de tip text (ASCII) cu extensia .lay ce poate fi apelată fie
de la Configurare » Editează layere. Această comandă mai poate fi apelată scriind în
linia de comandă comandă Peditlay.

Figura 26

31
 ProfLT

În acest fişier sunt salvate layerele alocate pentru program. Layerele salvate în acest
fişier sunt create automat în desen la încărcarea programului.
Pentru a adauga un layer nou se dă click pe semnul , la Alocare se specifică cărui
domeniu va fi alocat acest layer (OTHER), după care se introduce denumirea layerului,
culoarea, dacă este vizibil şi dacă este printabil.

3.4. Purjează desen

În meniul Configurare găsiţi şi comanda Purjează desen. Această funcţie mai poate fi
apelată scriind PPur în linia de comandă şi este utilă pentru curăţarea desenului,
aplicând de şapte ori comanda Purge.

Figura 27

Această comandă o aplicaţi atunci când aţi finalizat desenul, astfel desenul va fi curăţat
de toate blocurile neinserate, de layer-ele nefolosite, de linetype-urile nefolosite,
stilurile de text nefolosite.

32
 ProfLT

4. Realizarea profilelor longitudinale şi transversale folosind

modelul drum

În acest exerciţiu, veţi parcurge etapele necesare pentru realizarea profilelor

longitudinale si transversale de-a lungul unui drum.

1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 1_Road_with_points.dwg din

folderul C:\Program Files\ProfLT\Example (pentru a gasi acest folder este necesar sa
aveti instalat programul ProfLT) sau puteţi sa le descărcaţi de aici
http://www.topolt.com/ro/resurse/descarca/section/3-p.html.
2. Primul pas constă în configurarea programului ProfLT de la Configurare » Opţiuni şi
anume:
În fereastra General selectaţi scara planului 1 : 1 000.
Daca bifaţi opţiunea Plan 3D, toate poliliniile create cu comenzile special
dedicate pentru profilele longitudinale şi transversale sunt utile pentru realizarea
modelului 3D al drumului utilizând aceste polilinii ca linii de schimbare forţată a
pantei.
Scrieţi codul punctelor de ax pentru identificarea profil longitudinal. Pentru acest
exemplu codul punctelor este AX.
Scrieţi lista codurilor punctelor utilizată la unirea multiplă a punctelor folosind
comanda MJoinPts sau Automatizări » Multiplă unire puncte. Introduceţi
următoarele coduri în tabel: MD, AC, RS şi RJ.

Figura 28

33
 ProfLT

În fereastra Profile longitudinale, încărcaţi din cele patru modele existente

Model Drumuri. Scara lungimilor este 1 : 1 000, iar scara cotelor 1 : 100. La Cap
Tabel selectaţi limba în care este scris tabelul profilului şi anume Limba 1.

Figura 29

În fereastra Profile transversale, încărcaţi Model Drumuri. Scara lungimilor este 1

: 100, iar scara cotelor 1 : 100. La Cap Tabel selectaţi limba în care este scris
tabelul profilului (Limba 1).

34
 ProfLT

Figura 30

3. Inseraţi punctele din fişierul 1_Road_Point.coo. Pentru a insera acest fişier mergeţi
la funcţia Puncte » Desenează puncte sau tastaţi în linia de comandă funcţia
DrawPts.

Figura 31

35
 ProfLT

Selectaţi opţiunea Denumire şi cod pentru ca punctele să fie afişate cu număr punct
şi codul punctului.

4. Generarea profilului longitudinal se face cu funcţia Automatizări » Longitudinal prin

puncte sau tastând în linia de comandă funcţia AutoPL. Această funcţie permite
crearea automată a profilului longitudinal prin identificarea punctelor după cod.
Codul de identificare al punctelor din profilul longitudinal este predefinit la
Configurare – Opţiuni - Secţiunea General - Automatizări. În acest exemplu vor fi
unite punctele care au codul AX.

Introduceţi codul pentru identificarea punctelor din profilul longitudinal <AX>:

tastaţi Enter pentru a confirma codul AX daca a fost introdus Configurare –
Opţiuni - Secţiunea General - Automatizări.
Selectaţi punctul de start: punctul de start este primul punct din partea stângă cu
numărul 1031.
Selectaţi punctul următor pentru direcţia de plecare: pentru stabilirea direcţiei
poliliniei se selectează punctul 1044 (punctele sunt marcate cu un x roşu).
Introduceţi distanţa maximă între puncte < 100.0 m>: această distanţă se
utilizează pentru căutarea punctelor, tastaţi Enter pentru a confirma valoarea
implicită.
Introduceţi unghiul (fascicolul) sub care se face căutarea < 50.0 > g: unghiul de
căutare a punctelor din desen, tastaţi Enter pentru a confirma valoarea implicită.
Nr. Profil longitudinal: se introduce numărul profilului PL1.
Km start < 0 >: se introduce valoarea de start pentru noul tronson, se apasă
Enter pentru a confirma valoarea implicită
M start < 0.000 >: se apasă Enter pentru a confirma valoarea implicit
Proiectat pe axul dintre capete [Da/Nu] < Nu >: Nu se proiectează pe ax.
Completare profil pentru obiecte [Da/Nu] < Nu >: Nu se completează cu alte
obiecte.

Figura 32

36
 ProfLT

5. Generarea profilelor transversale se face cu funcţia Automatizări » Transversale

prin puncte sau tastând în linia de comandă funcţia AutoPt. Această funcţie permite
crearea automată a profilelor transversale prin căutarea punctelor laterale faţă de
ax.

Selectaţi profilul longitudinal: selectaţi profilul longitudinal definit anterior

(polilinia roşie)
Introduceţi număr de start pentru numerotare profilele transversale <1>: apăsaţi
Enter pentru valoarea implicit (adică 1)
Introduceţi distanţa pe stânga faţă de ax < 35.00 > m: în fiecare vertex al
poliliniei profilului longitudinal este calculată bisectoarea unghiului definit de
laturile adiacente şi pe această direcţie se calculează segmentul dat de distanţele
stânga şi dreapta faţă de ax. Apăsaţi Enter pentru a accepta valorile implicite.
Introduceţi distanţa pe dreapta faţă de ax < 35.00 > m: aceeaşi distanţă se
calculează şi pe dreapta, apăsaţi Enter pentru a accepta valorile implicite.
Introduceţi distanţa faţă de linie pentru căutare puncte < 3.00 > m: faţă de acest
segment înainte şi înapoi pe direcţia de înaintare a profilului longitudinal se
calculează cele două segmente paralele cu acesta la distanţa introdusă (distanţă
faţă de linie).

Figura 33

Unul din avantajele utilizării acestei comenzi îl reprezintă faptul că punctele din fişierul
de coordonate nu trebuie să fie ordonate pe direcţia de măsurare a punctelor unui profil
transversal, ordonarea punctelor profilului fiind făcută automat. Din acest motiv
măsurarea în teren a punctelor unui profil transversal nu necesită preluarea în ordine a
acestora.

6. Unirea multiplă a punctelor conform listei introduse la Configurare » Opţiuni »

General » Lista codurilor punctelor utilizată la unirea multiplă a punctelor folosind

37
 ProfLT

comanda MjoinPts. Se merge la functia Automatizări » Multiplă unire puncte sau se

tastează în linia de comandă funcţia MjonPts. Sunt unite punctele de pe partea
stângă şi de pe partea dreaptă a axului dat de profilul longitudinal.

Selectaţi profilul longitudinal: daţi click pe profilul longitudinal desenat

anterior (polilinia roşie). Au fost unite punctele cu acelasi cod de o parte şi de
alta a profilului longitudinal.

Figura 34

7. Previzualizarea profilelor longitudinale si a profilelor transversale conectate în cazul

în care există profile conectate se face cu funcţia Previzualizări profile »
Previzualizare longitudinale.

Selectaţi obiectul: se selectează profilul longitudinal definit anterior (polilinia

roşie). Apare în partea de jos fereastra de previzualizare în care este afişat
profilul longitudinal, iar în partea stânga apar profilele transversal conectate.

38
 ProfLT

Figura 35

La selectarea unei secţiuni transversale din fereastra de previzualizare, automat în plan

este făcut zoom la secţiunea transversală selectată.

Figura 36

39
 ProfLT

8. Previzualizarea profilelor transversale se poate face pentru profilele transversale

conectate sau neconectate. Vizualizarea acestora se face de la Previzualizări profile
» Previzualizare transversale.

Selectaţi obiectul: se selectează profilele transversale pe care doriţi să le

vizualizaţi (linia verde). Apare în partea de jos fereastra de previzualizare în
care sunt afişate profilele transversale selectate.

La selectarea unei secţiuni transversale din fereastra de previzualizare, automat în plan

este făcut zoom la secţiunea transversală selectată.

Figura 37

9. Desenarea profilelor longitudinale cu aşezare în planşă se face cu funcţia Desenare

profile » Desenează longitudinale. Punctul de inserţie al planşelor trebuie ales în
colţul din stânga sus, astfel acestea vor fi desenate faţă de acest punct în jos şi la
dreapta.

Selectaţi profilele longitudinale pentru desenare: se selectează profilul

longitudinal (polilinia roşie).
Alegeţi punctul de inserare a planşelor: în spaţiul liber se alege locul unde
doriţi să inseraţi planşele.
Apare fereastra Previzualizare aranjare profile în pagină: pentru aranjarea în
pagină a profilelor se da click pe butonul Aranjează. La Opţiunile de aranjare a
profilelor selectaţi cea de-a doua opţiune Împarte profil longitudinal în bucăţi
de lungime = 479.0 mm. Setarea dimensiunilor planşei se face de la

40
 ProfLT

Configurare » Opţiuni » Planşe » Selectează pagină şi margine chenar.

Particularizarea cartuşului cu datele firmei se face tot de la Configurare »
Opţiuni » Planşe » Numele ce conţine blocul (cartuşul) pentru planşa cu
profile longitudinale.

Figura 38

Se dă click pe butonul Desenează, planşele sunt inserate şi afişate în desen.

41
 ProfLT

Figura 39

5. Profile longitudinale şi transversale prin modelul 3D al

drumului

În acest exerciţiu, veţi parcurge etapele necesare pentru realizarea profilelor

longitudinale si transversale prin modelul 3D al unui drum.

1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 2_Road_with_3DModel.dwg

din folderul C:\Program Files\ProfLT\Example (pentru a gasi acest folder este
necesar sa aveti instalat programul ProfLT) sau puteţi sa le descărcaţi de aici
http://www.topolt.com/ro/resurse/descarca/section/3-p.html.
2. Modelul 3D al terenului a fost realizat cu Programul TopoLT folosind funcţia Model
3D » Creează model 3D.
3. Primul pas constă în configurarea programului ProfLT de la Configurare » Opţiuni şi
anume:
În fereastra General selectaţi scara planului 1 : 1 000.
Scrieţi codul punctelor de ax pentru identificarea profilului longitudinal. Pentru
acest exemplu codul punctelor este AX.
În fereastra Profile longitudinale, încărcaţi din cele patru modele existente
Model Drumuri. Scara lungimilor este 1 : 1 000, iar scara cotelor 1 : 100. La Cap

42
 ProfLT

Tabel selectaţi limba în care este scris tabelul profilului longitudinal şi anume
Limba 1.

Figura 40

Tot în fereastra Profile longitudinale, la opţiuni aranjare profile longitudinale,

bifaţi Încadrează profil pe o bandă de înălţime şi scrieţi valoarea 200; bifaţi
Împarte profil în bucăţi de lungime şi scrieţi valoarea 479. Aceaste opţiuni sunt
foarte utile pentru aranjarea profilelor şi încadrarea în planşe pentru partea de
printare.
În fereastra de previzualizare este afişat un exemplu pentru profilul longitudinal
cu setările efectuate.

43
 ProfLT

Figura 41

În fereastra Profile transversale, încărcaţi Model Drumuri. Scara lungimilor este 1

: 100, iar scara cotelor 1 : 100. La Cap Tabel selectaţi limba în care este scris
tabelul profilului transversal şi anume Limba 1 (română).

Figura 42

44
 ProfLT

4. Selectarea modelului 3D pe care se lucrează pentru a crea profile longitudinale sau

transversale se face cu funcţia Profile pe Model 3D » Selectează Model 3D.
5. Generarea profilului longitudinal se face cu funcţia Profile pe Model 3D » Creează
longitudinal pe Model 3D sau tastând în linia de comandă funcţia MMakePL. În
acest caz entităţile ce vor fi proiectate pe modelul 3D sunt: linii, polilinii 2D sau 3D.

Selectaţi polilinia sau linia ce defineşte profilul longitudinal: selectaţi polilinia

roşie.
Nr. profil longitudinal: se introduce numărul profilului, în acest caz numărul
profilului este 1.
Km start < 0 >: stabilirea km pentru punctul de start al tronsonului, se apasă
Enter pentru a confirma valoarea implicită
M start < 0.000 >: se apasă Enter pentru a confirma valoarea implicit
Proiectat pe axul dintre capete [Da/Nu] < Nu >: profilul Nu este proiectat pe axul
dintre capete.
Completare profil pentru obiecte [Da/Nu] < Nu >: Nu se completează cu alte
obiecte.

Figura 43

6. Generarea profilelor transversale prin modelul 3D se face cu funcţia Profile pe

Model 3D » Transversale conectate sau tastând în linia de comandă funcţia
MPTonPL. Această funcţie permite crearea automată a profilelor transversale prin
modelul 3D conectate la profilul longitudinal.

Selectaţi profilul longitudinal: selectaţi profilul longitudinal definit anterior

(polilinia roşie).
Modul de generare [InVertex / Pedistanţă / IMparte / DivizeazăSegmente] <
InVertex >: se alege opţiunea InVertex, în acest caz profilele transversale vor fi
generate în toate vertex-urile poliliniei profilului longitudinal. Liniile de secţiune
vor fi orientate de la stânga la dreapta în sensul de mers pe polilinia profilului
longitudinal.

45
 ProfLT

Introduceţi număr de start pentru numerotare profilele transversale <1>: apăsaţi

Enter pentru valoarea implicit (adică 1)
Introduceţi distanţa pe stânga faţă de ax < 35.00 > m: în fiecare vertex al
poliliniei profilului longitudinal este calculată bisectoarea unghiului definit de
laturile adiacente şi pe această direcţie se calculează segmentul dat de distanţele
stânga şi dreapta faţă de ax. Apăsaţi Enter pentru a accepta valorile implicite
Introduceţi distanţa pe dreapta faţă de ax < 35.00 > m: la fel se calculează şi
pentru partea dreaptă, apăsaţi Enter pentru a accepta valorile implicite.

Figura 44

7. Desenarea profilelor longitudinale Desenare profile » Desenează rapidă. Folosim

această funcţie pentru desenarea profilelor cu dimensiunile 220, 479 şi pregătirea
profilelor pentru partea de printare.

Selectaţi obiectul: se selectează profilul longitudinal (polilinia roşie).

Alegeţi punctul de inserare a planşelor: în spaţiul liber se alege locul unde
doriţi să inseraţi profilele.

Figura 45

Profilele au fost desenate conform criteriilor si dimensiunilor setate în partea de

Configurare.

46
 ProfLT

8. Pentru printare automată a planşelor ce conţin profilele longitudinale se foloseşte

programul TopoLT. Se desenează un dreptunghi cu dimensiunile selectatea la partea
de configurare (479, 200). Acest dreptunghi se desenează începând cu colţul stânga
sus, dacă nu se respectă această ordine în PAPERSPACE, planşele vor fi rotite. Se
copiază dreptunghiurile pe care le-am folosit la încadrarea modelului 3D, apoi se
încadrează pe rând profilele longitudinale în aceste dreptunghiuri.

Figura 46

9. În programul TopoLT, mergeţi la Planşe » Formează view-uri cu planşe sau tastaţi în

linia de comandă Formplns.
În bara de comandă vi se cere să:
Introduceti numele View-urilor...în acest exemplu introducem numele
Profil. Primul număr pentru numerotarea View-uri: 1
Selectare obiecte: selectăm toate dreptunghiurile din desen şi se apăsa
Enter. În bară de comandă este afişat numărul view-urilor salvate.

10. După ce aceste View-uri au fost salvate, se va desena în Paperspace (Layout)

cartuşul şi două Viewport-uri (găuri în spaţiul hârtiei) pentru plan şi profile.
Viewport-ul trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni ca şi dreptunghiul ce a fost folosit la
salvarea View-ului.
11. Treceţi în Paperspace sau Layout şi mergi la Planşe » Încărca planşă numărul.
Selectaţi Viewport-ul alocat pentru <PLAN>: selectaţi conturul viewportul
corespunzător planului.
Selectaţi Viewport-ul alocat pentru <PROFIL>: selectaţi conturul
viewportul corespunzător planului.
Selectaţi blocul cu atributul <NO PLAN>: selectaţi cartuşul format dintr-un
bloc cu atribute.
Număr plan ce se va încărca: trebuie introdus numărul planşei.

47
 ProfLT

Figura 47

12. Pentru a încărca o altă planşă mergeţi tot la Planşe » Încarcă planşa numărul şi
introduceţi numărul altei planşe.

Figura 48

48
 ProfLT

6. Calcul cote proiectate

În acest exemplu este prezentat modul în care se pot calcula cotele proiectate (linia
roşie) şi cum se pot desena textele în tabelul profilului longitudinal.

1. Pentru a parcurge acest exemplu, folosiţi exemplul realizat anterior (exemplu

profile longitudinale şi transversale folosind modelul 3D al terenului).
2. Aveţi deja profilele longitudinale desenate. Pentru a calcula cotele proiectate,
mai întâi trebuie trasată în profil linia proiectată (linia roşie). Linia proiectată se
dsenează cu ajutorul unei polilinii.

Figura 49

3. Explodaţi profilul longitudinal folosind funcţia Explode. Se aplică această funcţie

deoarece iniţial profilul este desenat ca bloc, iar în timpul procesului de calculare
a cotelor proiectate avem nevoie de linia de referinţă şi liniile verticale. După
explodarea profilului obţinem linii, polilinii şi texte.

4. Calculul cotelor proiectate se face cu funcţia Utile » Calculează cote proiectate.

Profilul este longitudinal [Da/Nu]: Da este longitudinal. În funcţie de

răspunsul la această întrebare este determinat care este raportul dintre
scara lungimilor şi scara cotelor salvate în configurare.
Introduceţi cota de referinţă a profilului [Zref]: pentru primul profil cota
de referinţă este 86 (relativ la această cotă sunt calculate cotele
proiectate). În imaginea de mai jos, cota de referinţă este încercuită cu
albastru.

49
 ProfLT

Figura 50

Selectaţi polilinia de secţiune (linia roşie proiectată): selectaţi în desen

polilinia proiectată trasată de dumneavoastră. Cotele sunt calculate prin
adunarea la cota de referinţă a diferenţelor pe cotă calculate de la linia de
referinţă până la această polilinie.
Selectaţi linia de referinţă: această linie, în general, este linia de sus a
tabelului cu profilul şi este marcată de semnul cotei de referinţă.
Selectaţi liniile verticale pentru calcul cotă proiectată: se selectează liniile
verticale pentru care se vor calcula cotele proiectate. Diferenţele pe cotă
sunt obţinute din intersecţiile pe care le fac aceste linii cu linia referinţă şi
cu polilinia proiectată. Calculul cotelor proiectate se face doar pentru
liniile verticale selectate.

50
 ProfLT

Figura 51

Textele pentru cotele proiectate sunt desenate centrat pe linia de referinţă,

utilizatorul având posibiltatea de mutare şi poziţionare în rubrica Cote Proiectate
din tabelul profilului longitudinal.
Textele cotelor vor fi desenate cu parametri curenţi utilizaţi în desen pentru:
font, înălţime text, factor de scalare pe lungime a textului, layer şi culoare.
În figura de mai jos se observă diferenţa dintre valorile cotelor teren şi cotelor
proiectate.

51
 ProfLT

Figura 52

7. Realizarea profilelor longitudinale pentru linii electrice aeriene

În acest exerciţiu, veţi parcurge etapele necesare pentru realizarea profilelor

longitudinale pentru liniile electrice aeriene.

1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 3_PowerLine.dwg din folderul

C:\Program Files\ProfLT\Example (pentru a gasi acest folder este necesar sa aveţi
instalat programul ProfLT) sau puteţi sa le descărcaţi de aici
http://www.topolt.com/ro/resurse/descarca/section/3-p.html.
2. Primul pas constă în configurarea programului ProfLT de la Configurare » Opţiuni şi
anume:
În fereastra General selectaţi scara planului 1 : 1 000.
În fereastra Profile longitudinale, încărcaţi din cele patru modele existente
Model LEA. Scara lungimilor este 1 : 1 000, iar scara cotelor 1 : 100. La Cap Tabel
selectaţi limba în care este scris tabelul profilului longirudinal (Limba 1).
La Profile longitudinale » Obiecte nu schimbaţi codul de stâlpi STL.

52
 ProfLT

Figura 53

3. Inseraţi punctele din fişierul 3_PowerLine.coo. Pentru a insera acest fişier mergeţi la
funcţia Puncte » Desenează puncte sau tastaţi în linia de comandă funcţia DrawPts.
Selectaţi opţiunea Denumire şi cod pentru ca punctele să fie afişate cu număr
punct şi codul punctului.

Figura 54

53
 ProfLT

4. Generarea profilului longitudinal se face cu funcţia Profile » Creează longitudinal

sau tastând în linia de comandă funcţia MakePL. Această funcţie permite crearea
unui profil longitudinal prin selectarea unei polilinii 2D cu puncte în toate vertex-
urile, a unei polilinii 3D sau a unei linii faţă de care se vor căuta punctele profilului
longitudinal.

Selectaţi polilinia sau linia ce defineşte profilul longitudinal: se selectează

polilinia albastră.
Nr. Profil longitudinal: se introduce numărul profilului PL1.
Km start < 0 >: se apasă Enter pentru a confirma valoarea implicită pentru
valoarea de start pentru noul tronson
M start < 0.000 >: se apasă Enter pentru a confirma valoarea implicit.
Proiectat pe axul dintre capete [Da/Nu] < Nu >: Da. Cand se alege ca profilul
longitudinal să fie proiectat pe axul dintre capete atunci profilul longitudinal
va fi o secţiune liniară definită de punctele de capăt ale poliliniei. În acest caz
punctele poliliniei profilului longitudinal sunt proiectate pe linia de secţiune.
Completare profil pentru obiecte [Da/Nu] < Nu >: Da. Această funcţie trebuie
folosită doar în cazul în care în profil sunt definite obiecte, obiectele fiind
identificate după codul introdus în fereastra Configurare » Opţiuni » Profile
longitudinale » Obiecte.

5. Se repetă aceeaşi funcţie pentru cea de-a doua linie (linia verde). Se dă click pe
funcţia Profile » Creează longitudinal sau tastând în linia de comandă funcţia
MakePL.

Selectaţi polilinia sau linia ce defineşte profilul longitudinal: se selectează linia

verde.
Introduceţi distanţa faţă de linie pentru căutare puncte: introduceţi 3 m.
Nr. Profil longitudinal: se introduce numărul profilului PL2
Km start < 5 >: programul recunoaşte valoarea de final în km de la profilul
anterior, apasaţi Enter pentru a confirma această valoare, astfel devenind
valoarea punctului de start pentru cel de-al doilea tronson.
M start < 167.307 >: este afişată valoarea în metri a profilului anterior, se apasă
Enter pentru a confirma valoarea implicită.
Proiectat pe axul dintre capete [Da/Nu] < Nu >: Da.
Completare profil pentru obiecte [Da/Nu] < Nu >: Da.

54
 ProfLT

Figura 55

6. Pentru desenarea profilelor se poate utiliza funcţia Desenare profile » Desenare

profile sau Desenează longitudinale pentru desenarea cu aşezarea în pagină a
profilelor longitudinale.
Pentru desenarea rapidă a profilelor liniilor electrice aeriene, se vor selecta cele
doua profile.

Figura 56

55
 ProfLT

8. Secţiuni transversale

În acest exerciţiu, veţi parcurge etapele necesare pentru realizarea profilelor

transversale pornind de la punctele măsurate pe teren şi inserate în desen.

1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 4_Points_from_Line.dwg din

folderul C:\Program Files\ProfLT\Example (pentru a gasi acest folder este necesar
sa aveţi instalat programul ProfLT) sau puteţi sa le descărcaţi de aici
http://www.topolt.com/ro/resurse/descarca/section/3-p.html.
2. Primul pas constă în configurarea programului ProfLT de la Configurare » Opţiuni şi
anume:
În fereastra General selectaţi scara planului 1 : 1 000.
În fereastra Profile transversale setaţi scara lungimilor este 1 : 100, iar scara
cotelor 1 : 100. La Cap Tabel selectaţi limba în care este scris tabelul profilul
transversal şi anume Limba 1.

Figura 57

3. Inseraţi punctele din fişierul 3_PowerLine.coo. Pentru a insera acest fişier mergeţi la
funcţia Puncte » Desenează puncte sau tastaţi în linia de comandă funcţia DrawPts.
Selectaţi opţiunea Denumire şi cod pentru ca punctele să fie afişate cu număr
punct şi codul punctului.

56
 ProfLT

Figura 58

4. Desenaţi o altă linie pentru punctele din partea dreaptă. Nu este necesară unirea
manuală a punctelor deorece prin aplicarea funcţiei Creează transversal se
selectează linia trasată, iar punctele sunt unite automat ţinând cont şi de lista de
coduri cu punctele ce vor fi omise.

Figura 59

57
 ProfLT

5. Generarea profilelor transversale se face cu funcţia Profile » Creează transversal

sau tastând în linia de comandă funcţia MakePt.

Selectaţi polilinia sau linia ce defineşte profilul transversal: se selectează una

dintre cele doua linii.
Introduceţi distanţa faţă de linie pentru căutare puncte <3.00 m>:se apasă Enter
pentru confimarea distanţei de căutare a punctelor, punctele găsite vor fi
proiectate pe această linie iar apoi ordonate pe direcţia liniei de secţiune.
Nr. Profil transversal <1>: se introduce numărul profilului transversal PT1.
Profilul este conectat la un profil longitudinal [Da/Nu]: Nu este conectat la niciun
profil longitudinal.

Se aplică din nou aceeaşi funcţie pentru cea de-a doua linie.

Figura 60

6. Pentru desenarea profilelor se merge la Desenează profile » Desenează

transversale sau tastând în linia de comandă funcţia DrawPt. Această funcţie
generează profile cu aşezare în pagină, definirea planşei poate fi făcută de la
Configurare » Opţiuni » Planşe » Pagină profile transversale

Selectaţi profilele transversale pentu conectare: se selectează cele două profile

generate anterior.

58
 ProfLT

Alegeţi punctul de inserare al planşelor: daţi click în spaţiul liber pentru

inserarea planşei cu cele două profile. Apare fereastra de Previzualizare
aranjare profile în pagină şi se bifează funcţia Taie profil transversal la o
lungime de = 365.00 mm

Figura 61

Se dă click pe Desenează, planşa cu cele două profile transversale fiind inserate

în punctul de inserare.

59
 ProfLT

Figura 62

60