Curs 5 IAC 5 13-11-2023

Curs 5 – INTRODUCERE ÎN AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE
.
Prof.univ. emerit dr.ing. Nicolae Paraschiv
2. SISTEME CONVENȚIONALE DE REGLARE AUTOMATĂ
2.1. MODELE MATEMATICE ALE SISTEMELOR

2.2. FUNCȚII DE TRANSFER
2.3. LEGILE REGLĂRII AUTOMATE
2.4. SISTEME DE MĂSURAT
2.5. REGULATOARE AUTOMATE
2.6. ELEMENTE DE EXECUȚIE
13.11.2023 1
.
 Problema reglării este o problemă de bază a teoriei sistemelor automate
care constă în determinarea legii de comandă.
 Un sistem este reglabil dacă starea sa curentă poate fi adusă și/sau

menținută la o stare de referință.
 Reglarea presupune aplicarea de comenzi, aplicare care se poate face:
 automat;
sau
 manual.
13.11.2023 2
.
 Din punctul de vedere al proprietăților externe (informaționale), pentru a fi

reglabil un sistem trebuie să fie:
 netrivial pe intrări;
și
 netrivial pe ieșiri.
13.11.2023 3
.
 Din punctul de vedere al proprietăților interne (structurale), pentru a fi

reglabil un sistem trebuie să fie:
 accesibil;
și
 observabil;
și
 controlabil.
13.11.2023 4
.
 Problema reglării a fost pentru prima dată pusă de către matematicianul
american Norbert Wiener în lucrarea Cybernetics or Control and
Communication in the Animal and the Machine, publicată în anul 1948.
Norbert Wiener (1894-1964)

13.11.2023 5
.
 În cele ce urmează se vor avea în vedere Sistemele de Reglare Automată

(SRA) , respectiv cele care nu implică factorul uman în determinarea și
aplicarea comenzilor.
 Modificarea comenzii se poate face:

 la apariţia unei diferenţe (abateri) între starea curentă şi cea de referinţă
– în cazul SRA care funcționează conform legii (principiului ) reglării
după abatere (efect);
 la variaţii ale unor perturbaţii externe – în cazul SRA care funcționează

conform legii (principiului ) reglării după perturbație (cauză).
13.11.2023 6
.
2.3.1. EXEMPLE DE SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
Pentru înțelegerea funcționalității unui SRA, în cele ce urmează se

prezintă exemple de SRA – abatere și SRA - perturbație din domeniile:
 biologic ;
 economic ;
 tehnic.
13.11.2023 7
.
Exemplul 1
– este din domeniul biologiei și tratează reglarea după abatere (efect) a temperaturii corpului uman
endocrine bazal
13.11.2023 8
.
 Obiectivul SRA din exemplul 1 (SRA –T) constă

în menținerea Temperaturii (corp şi piele) la
valoarea de referinţă (în jur de 37°C), respectiv:
 STarea Curentă STC (Temperatura curentă )
la
 STarea de Referință STR (Temperatura de referință )
13.11.2023 9
.
 Organul răspunzător de regimul termic al

organismului uman este
 hipotalamusul,
 ce reprezintă o formaţie cenuşie a creierului care

corespunde părţii inferioare a diencefalului,
 cu un rol important în reglarea superioară a

funcţiunilor vegetative ale organismului, între care
Temperatura.
13.11.2023 10
.
 Comenzile transmise prin nervi de către hipotalamus,

pe baza semnalelor purtătoare de informații primite
de la Traductoarele de Temperatură - TT se referă la :
 producere de căldură – prin activitatea

mușchilor și a glandelor endocrine;
 evacuarea de căldură – prin

transpirație și vasodilatație.
13.11.2023 11
.
 Exemplificare funcționare SRA – T Corp Uman pe baza relației Cauză – Efect:
1 – se presupune că temperatura mediului ambiant (perturbație) scade;

2 – rezultă că după un timp temperatura pielii scade (STC se
modifică și va diferi de STR);
3 – traductoarele sesizează modificarea STC și informează
în mod corespunzător hipotalamusul ;
4 – ca urmare hipotalamusul comandă activitatea mușchilor;
5 – vor apare contracții (tremur) care determină producerea de căldură ;

6 – temperatura pielii va începe începe să crească până când
STC va ajunge la nivelul STR.
13.11.2023 12
.
 Concluzii referitoare la funcționarea SRA_T corp uman :
1 – SRA – T corp uman acționează după efect
(respectiv atunci când STC diferă de STR);
2 – SRA – T corp uman elimină efectul acțiunii perturbației

și nu perturbația ;
3 – SRA – T corp uman acționează corectiv ;
4 – eliminarea efectului nu se face instantaneu, existând

un interval de timp în care STC diferă de STR;
5 – eliminarea efectului se face indiferent de cauza determinantă.
13.11.2023 13
.
 Exemplul 2a
– este din domeniul economic și tratează reglarea după abatere (efect) a
stării economice (SE1) a unei firme
13.11.2023 14
.
 Obiectivul SRA din exemplul 2a (SRA –SE1) constă în:
 menținerea Stării Economice Curente (SEC)

a societății comerciale
la
 Starea Economică de Referință (SER)

13.11.2023 15
.
 Entitatea decizională răspunzătoare pentru aducerea

și mențnerea SEC la SER este Conducerea Societății
Comerciale (CSC).
 Pentru CSC, SER se prezintă sub forma unor

obiective economice
13.11.2023 16
.
 Comenzile elaborate de către CSC pe baza

informațiilor primite de la diverse departamente
funcționale (cu rol de traductoare) și transmise
structurilor de producție se referă la :
 gestionarea resurselor de materii prime (RMP);

 gestionarea resurselor energetice (RE);
 gestionarea resurselor financiare (RF);
 gestionarea resurselor umane (RU);
 gestionarea resurselor informaționale (RI);
13.11.2023 17
.
 Exemplificare funcționare SRA – SE1 pe baza relației Cauză – Efect:
1 – se presupune că o perturbație cum ar fi starea pieței acționează în
sensul scăderii cererii și implicit a reducerii încasărilor
și implicit a îndepărtării SEC de la SER;
2 – în consecință departamentele funcționale cu rol de traductoare
informează CSC în legătură cu abaterea SEC față de SER.
3 – CSC va emite comenzi către structurile de producție
în vederea adaptării la cerințele pieței;
4 – drept urmare după un interval de timp, vânzările încep să crească și
rezultatele economice se vor apropia de obiectivele economice;
5 – în final, SEC va ajunge la nivelul SER.

13.11.2023 18
.
 Concluzii referitoare la funcționarea SRA_SE1 :
1 – SRA – SE1 acționează după efect

(atunci când SEC diferă de SER);
2 – SRA – SE1 elimină efectul acțiunii perturbației
și nu perturbația ;
3 – SRA – SE1 acționează corectiv ;

4 – eliminarea efectului nu se face instantaneu, existând
un interval de timp în care SEC diferă de SER;
5 – eliminarea efectului se face indiferent de cauza
determinantă, în condițiile existenței resurselor.
13.11.2023 19
.
 Exemplul 2b
– este din domeniul economic și tratează reglarea după cauză
a stării economice (SE2) a unei firme
13.11.2023 20
.
 Obiectivul SRA din exemplul 2b (SRA –SE2) constă în:

 menținerea Stării Economice Curente (SEC)
la
 Starea Economică de Referință (SER)

 în condițiile modificării tendinței de evoluție a stării pieței.
13.11.2023 21
.
 Entitatea decizională răspunzătoare pentru aducerea

și mențnerea SEC la SER este Conducerea Societății
Comerciale (CSC).
 Pentru CSC, SER se prezintă sub forma unor

obiective economice
13.11.2023 22
.
 Comenzile elaborate de către CSC pe baza pe baza

informațiilor primite departamentul marketing (cu rol de
traductor) și transmise structurilor de producție se referă la :
 gestionarea resurselor de materii prime (RMP);

 gestionarea resurselor energetice (RE);
 gestionarea resurselor financiare (RF);

 gestionarea resurselor umane (RU);
 gestionarea resurselor informaționale (RI);
13.11.2023 23
.
 Exemplificare funcționare SRA – SE2 (exemplul 2b) pe baza relației Cauză – Efect:
1 –se presupune că starea pieței (perturbație) indică o tendință

de modificare (respectiv de scădere a cererii );
2 – departamentul marketing (cu rol de traductor)
va informa CSC în legătură cu această tendință;
3 – în consecință CSC va emite comenzi ,

pentru adaptarea producției la viitoarele cerințe ale pieței;
4 – în final se constată că vânzările nu scad, respectiv

SEC nu se va abate de la SER.
13.11.2023 24
.
 Concluzii referitoare la funcționarea SRA_SE2 (exemplul 2b):
1 – SRA – SE2 acționează după perturbație (cauză) ;
2 – SRA – SE2 preîntâmpină apariția unui efect
(respectiv abaterea SEC de la SER) dacă se
constă modificări în tendința de evoluție a pieții.
3 – SRA – SE2 acționează preventiv ;
4 – SRA – SE2 compenseză efectul perturbației
considerate și nu elimină această perturbație;
5 – la acțiunea perturbației considerate (tendința de
evoluție a pieții) SEC nu se abate de la SER (deci nu
există regim tranzitoriu pentru SEC) ;
6 – la modificarea altor perturbații SEC se va abate de la SER, iar abaterea nu va putea fi
13.11.2023
eliminată. 25
.
 Exemplul 3a
– este din domeniul tehnic și tratează reglarea după efect a temperaturii
produsului încălzit T ieșirea unui cuptor de încălzire produse petroliere (TCI1)
Reglarea automată cu acţiune după efect

(abatere) a temperaturii produsului la ieşirea
dintr-un cuptor de încălzire:
TT- traductor de temperatură; TC - regulator
de temperatură; RR - robinet de reglare;
CT – cuptor de încălzire.
13.11.2023 26
.
 Obiectivul SRA din exemplul 3a (SRA –TCI1) constă în:
 menținerea temperaturii T a produsului într-un

cuptor de încălzire
la
 la valoarea de referință Ti .
13.11.2023 27
.
 Dispozitivul care asigură menținerea temperaturii T la

valoarea de referință Ti este regulatorul automat de
temperatură TC;
13.11.2023 28
.
 Comenzile elaborate de către TC,
 pe baza informațiilor primite de la traductorul de

temperatură TT,
 se referă la modificarea de către elementul de

execuție EE (robinet de reglare RR)
 a debitului de combustibil QC
13.11.2023 29
.
 Exemplificare funcționare SRA – TCI1 pe baza relației Cauză – Efect:

1 – se presupune o creștere a debitului de produs QP
(perturbație) care va determina o scădere a temperaturii T;
2 – această scădere este interceptată de către traductorul
TT și transmisă regulatorului TC;
3 – TC emite comenzi către EE în sensul creșterii debitului de

combustibil QC ;
4 – în consecință temperatura temperatura T va începe să crească;
5 – creșterea va dura până când, după un timp , temperatura
curentă T devine egală cu referința Ti .
13.11.2023 30
.
 Concluzii referitoare la funcționarea SRA_TCI1 :
1 – SRA – TCI1 acționează după efect (atunci când T diferă de Ti );
2 – SRA – TCI1 elimină efectul acțiunii perturbației și nu

perturbația ;
3 – SRA – TCI1 acționează corectiv ;

4 – eliminarea efectului nu se face instantaneu, existând un interval de
timp în care T diferă de Ti ;
5 – eliminarea efectului se face indiferent de cauza determinantă.

13.11.2023 31
.
 Funcţionarea SRA din Exemplul 3a poate fi explicată şi cu ajutorul schemei de
structură de mai jos , practic identică cu schemele de structură ale SRA din
Exemplele 1 și 2a.
Schema de structură a SRA temperatură (SRA –T) cu acţiune după abatere:

TC – regulator de temperatură; RR – robinet de reglare; TT – traductor de
temperatură; Pr – proces (transfer termic în cuptorul de încălzire); Ti – temperatură
prescrisă (referinţă); T – temperatură reglată; Qc – debit de combustibil (mărime
de execuţie) r - reacţie; u - comandă; P - vectorul perturbaţie; Qp – debit dce
produs; TP – temperatura produsului la intrarea în cuptor.
13.11.2023 32
.
 Exemplul 3b
– este din domeniul tehnic și tratează reglarea după cauză a temperaturii
la ieșirea unui cuptor de încălzire produse petroliere (TCI2)
Schema principială a unui SRA

temperatură cu acţiune după
perturbaţie:
TT - traductor de temperatură; FT -
traductor de debit; TC - regulator de
temperatură; RR - robinet de reglare;
TI –indicator de temperatură; I – referinţă.
13.11.2023 33
.
 Obiectivul SRA din exemplul 3b (SRA –TCI2) constă în
 menținerea temperaturii T a produsului într-un

cuptor de încălzire
la
 la valoarea de referință Ti .
 în condițiile unor modificări ale debitului Qp sau

temperaturii produsului Tp supus încălzirii;
13.11.2023 34
.
 Dispozitivul care asigură menținerea temperaturii T la

valoarea de referință Ti este regulatorul automat de
temperatură TC;
13.11.2023 35
.
 Comenzile elaborate de către TC
 pe baza informațiilor primite de la traductoarele de

debit FT și temperatură TT
 se referă la modificarea de către elementul de

execuție EE (robinetul de reglare RR)
 a debitului de combustibil QC
13.11.2023 36
.
 Exemplificare funcționare SRA – TCI2 pe baza relației Cauză – Efect:

1 – se presupune o creștere a debitului de produs QP
(perturbație) care este interceptată de către traductorul de
debit FT și transmisă regulatorului TC.
2 – TC emite comenzi către EE (robinetul de reglare RR) în

sensul creșterii progresive a debitului de combustibil QC
(sincron cu creșterea debitului de produs QP );
3 – în final, T nu se va abate de la valoarea referinței Ti .
13.11.2023 37
.
 Concluzii referitoare la funcționarea SRA_TCI2 (exemplul 3b):
1 – SRA – TCI2 acționează după perturbație (cauză) ;
2 – SRA – TCI2 preîntâmpină apariția unui efect (T diferită de la Ti )
dacă se constă modificări ale perturbațiilor considerate ( QP , TP ).
3 – SRA – TCI2 acționează preventiv ;
4 – SRA – TCI2 compenseză efectul perturbațiilor considerate , nu
elimină aceste perturbații;
5 – la acțiuneile perturbațiilor considerate T nu se abate de la Ti (nu există regim
tranzitoriu pentru T) ;
6 – la modificarea altor perturbații T se abate de la Ti, iar abaterea nu poate fi eliminată.
13.11.2023 38
.
 Funcţionarea SRA_TCI2 din Exemplul 3b poate fi explicată şi cu ajutorul
schemei de structură de mai jos , practic identică cu schema de structură a
SRA din Exemplul 2b.
Schema de structură a SRA temperatură (SRA –T) cu acţiune după perturbaţie:

TC – regulator de temperatură; RR – robinet de reglare; Pr – proces (transfer termic în cuptoruul de încălzire);
I – vector referinţă ; T – temperatură reglată; Qc –debit de combustibil (mărime de execuţie) r1, r2 – mărimi;
TT – traductor de temperatură; FT traductor de debit; reacţie; u -comandă; p - vectorul perturbaţie; Qp – debit
13.11.2023 de produs; Tp – temperatura produsului la intrarea în cuptor. 39
.
Observația 1
 Analizând funcționarea SRA din exemplele 1, 2a, 2b, 3a, 3b rezultă

necesitatea prezenței în respectivele structuri a următoarelor elemente:
 traductoare, destinate realizării funcției de cunoaștere a stării curente a
elementului automatizat (respectiv a procesului);
 regulatoare, destinate realizării funcției de comandă, prin elaborarea
mărimilor de comandă;
 elemente de execuție, destinate implementării comenzilor în proces.
13.11.2023 40
.
Observația 2
 Pentru a sublinia unitatea în ceea ce privește structura
sistemelor descrise în exemplele de mai sus au fost utilizate
aceleași culori (exemplificate pentru schemele de strucură ale
SRA–T) pentru reprezentarea elementelor după cum urmează:
 roșu pentru elementele de comandă (regulatoare);

 albastru pentru elementele de execuție;
 magenta pentru elementele de măsură (traductoare).
Observația 3
 În toate exemplele elementul automatizat (procesul) este
figurat prin culoarea verde.
13.11.2023 41

Curs 5 IAC 5 13-11-2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 5 IAC 5 13-11-2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 5 – INTRODUCERE ÎN AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

2.1. MODELE MATEMATICE ALE SISTEMELOR

2.3. LEGILE REGLĂRII AUTOMATE

2.4. SISTEME DE MĂSURAT

2.5. REGULATOARE AUTOMATE

2.6. ELEMENTE DE EXECUȚIE

 Un sistem este reglabil dacă starea sa curentă poate fi adusă și/sau

 Reglarea presupune aplicarea de comenzi, aplicare care se poate face:

 Din punctul de vedere al proprietăților externe (informaționale), pentru a fi

 Din punctul de vedere al proprietăților interne (structurale), pentru a fi

Norbert Wiener (1894-1964)

 În cele ce urmează se vor avea în vedere Sistemele de Reglare Automată

 Modificarea comenzii se poate face:

 la variaţii ale unor perturbaţii externe – în cazul SRA care funcționează

2.3. LEGILE REGLĂRII AUTOMATE

2.3.1. EXEMPLE DE SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ

Pentru înțelegerea funcționalității unui SRA, în cele ce urmează se

 Obiectivul SRA din exemplul 1 (SRA –T) constă

 STarea Curentă STC (Temperatura curentă )

 STarea de Referință STR (Temperatura de referință )

 Organul răspunzător de regimul termic al

 ce reprezintă o formaţie cenuşie a creierului care

 cu un rol important în reglarea superioară a

 Comenzile transmise prin nervi de către hipotalamus,

 producere de căldură – prin activitatea

 evacuarea de căldură – prin

1 – se presupune că temperatura mediului ambiant (perturbație) scade;

5 – vor apare contracții (tremur) care determină producerea de căldură ;

2 – SRA – T corp uman elimină efectul acțiunii perturbației

3 – SRA – T corp uman acționează corectiv ;

4 – eliminarea efectului nu se face instantaneu, existând

 Obiectivul SRA din exemplul 2a (SRA –SE1) constă în:

 menținerea Stării Economice Curente (SEC)

 Starea Economică de Referință (SER)

 Entitatea decizională răspunzătoare pentru aducerea

 Pentru CSC, SER se prezintă sub forma unor

 Comenzile elaborate de către CSC pe baza

 gestionarea resurselor de materii prime (RMP);

 gestionarea resurselor financiare (RF);

 gestionarea resurselor umane (RU);

 gestionarea resurselor informaționale (RI);

5 – în final, SEC va ajunge la nivelul SER.

 Concluzii referitoare la funcționarea SRA_SE1 :

1 – SRA – SE1 acționează după efect

3 – SRA – SE1 acționează corectiv ;

 Obiectivul SRA din exemplul 2b (SRA –SE2) constă în:

 Starea Economică de Referință (SER)

 în condițiile modificării tendinței de evoluție a stării pieței.

 Entitatea decizională răspunzătoare pentru aducerea

 Pentru CSC, SER se prezintă sub forma unor

 Comenzile elaborate de către CSC pe baza pe baza

 gestionarea resurselor de materii prime (RMP);

 gestionarea resurselor financiare (RF);

 gestionarea resurselor informaționale (RI);

1 –se presupune că starea pieței (perturbație) indică o tendință

3 – în consecință CSC va emite comenzi ,

4 – în final se constată că vânzările nu scad, respectiv

Reglarea automată cu acţiune după efect

 Obiectivul SRA din exemplul 3a (SRA –TCI1) constă în:

 menținerea temperaturii T a produsului într-un

2.3.1. EXEMPLE DE SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ

 Dispozitivul care asigură menținerea temperaturii T la

2.3.1. EXEMPLE DE SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ