Sunteți pe pagina 1din 22

LABORATOR 1 ELECTRONICĂ

Rezistori și circuite simple cu rezistori. Realizarea circuitelor electronice cu


rezistori în Orcad Capture
Partea teoretică
Rezistorul
Rezistorul este un dipol pentru care impedanţa are un caracter în special rezistiv. Parametrul
principal al rezistoarelor este rezistenţa electrică, care este egală cu raportul dintre tensiunea electrică
aplicată rezistorului și intensitatea curentului electric care se stabilește prin conductor:

𝑈
𝑅= (Legea lui Ohm pe o porțiune de circuit)
𝐼

Rezistorul ideal are o comportare identică în curent continuu şi în curent alternativ; el se opune
trecerii curentului electric cu rezistenţa R. În regim armonic (sinusoidal), curentul şi tensiunea la
borne sunt în fază. Puterea medie absorbită de un rezistor ideal este dată de relaţia:

𝑈2 2
𝑃 =𝑈×𝐼 =𝑅×𝐼 = [𝑊]
𝑅

Puterea absorbită de rezistor este transformată integral în căldură, rezistorul ideal fiind un
element disipativ.

Câteva dintre simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a rezistorilor în schemele


electrice sunt:

Fig.1. Tipuri de rezistori

Caracteristicile rezistorilor ficși


• Rezistenţa nominală Rn şi toleranţa acesteia t
Toleranţa t exprimă abaterea maximă admisibilă a valorii reale R faţă de valoarea nominală
Rn înscrisă pe corpul rezistorului:
|𝑅 − 𝑅𝑛 |
𝑡=± [%]
𝑅𝑛

1
Valorile nominale ale rezistoarelor alcătuiesc serii în progresie geometrică în domeniile [1 …
10] , [10 … 100] , [100 … 1000]  etc. Aceste serii sunt diferite pentru fiecare valoare a toleranţei
(t) astfel încât să acopere toate valorile continue ale rezistenţelor reale.

Marcarea valorii nominale a rezistenţei și a toleranței pe corpul rezistorului se poate face "în
clar" sau utilizând codul culorilor. Utilizând codul culorilor, valoarea este marcată în ohmi şi prima
cifră din cod este banda sau punctul cel mai apropiat de unul dintre terminale, a patra bandă reprezintă
numărul de zerouri (× 10𝑑 ), iar ultima bandă reprezintă toleranța.

തതതതത × 10𝑑
𝑅𝑛 = 𝑎𝑏𝑐
𝑅 = 𝑅𝑛 ± 𝑡

Fig.2. Codul culorilor

• Puterea de disipație nominală Pn


Puterea de disipaţie nominală, exprimată în waţi [W], reprezintă puterea electrică maximă pe
care o poate dezvolta rezistorul în regim de funcţionare îndelungată, fără să-şi modifice
caracteristicile. Puterea de disipaţie nominală se marchează "în clar" pe corpul rezistoarelor. Pentru
rezistoarele peliculare nu se marchează, ci se recunoaşte după dimensiunile rezistorului. În schemele
electronice, puterea nominală a rezistoarelor este de obicei indicată cu ajutorul unor simboluri
convenţionale situate în interiorul rezistoarelor.

Fig.3. Puterea nominală marcată pe rezistor

2
• Tensiunea nominală Un

Tensiunea nominală pentru un anumit tip de rezistor este definită ca tensiunea maximă care
se poate aplica la bornele rezistorului în regim de funcţionare îndelungată, fără modificarea
parametrilor acestuia.

Observații: Un rezistor real nu este o impedanţă pur rezistivă, în funcţie de structură şi tehnologia de
fabricaţie putând prezenta valori mai mari sau mai mici de componente capacitive şi inductive
(elemente parazite). În condiţii obişnuite, rezistorul ideal este o bună aproximaţie pentru rezistorul
real, dar în anumite situaţii deosebite (frecvenţe ridicate) elementele parazite nu mai pot fi neglijate.

Tipuri de rezistori
• THT (Through Hole Technology): rezistor fix (R constant), utilizat pentru a reduce fluxul de
curent electric într-un circuit

miez intern conductiv


terminale lungi și flexibile

carcasă de protecție, marcată cu


valorea rezistenței, în codul culorilor

Fig.4. Rezistor THT

• SMD (Surface Mounted Device): rezistor de dimensiuni mai mici, care se montează mai greu
și care nu mai folosește codul culorilor

Fig.5. Rezistor SMD

3
2.3 Ω 22 x 103 = 22 kΩ

0.382 Ω 30 x 105 = 3 MΩ

Fig.6. Valori ale rezistorilor SMD

Partea practică
Utilizând Orcad Lite Edition pentru realizarea și simularea circuitelor electronice, se vor discuta
concepte de bază în electronica analogică. Se vor calcula, cu ajutorul mediului software, mărimile
analogice de interes, iar acolo unde este cazul, se vor vizuliza semnalele.

Noțiuni teoretice de reamintit:


1. Mărimi electrice: Tensiune, Potențial, Intensitate, Rezistență
2. Legea lui Ohm
3. Legile lui Kirchhoff: Legea Curenților, Legea Tensiunilor
4. Divizorul de tensiune și divizorul de curent

Pentru acest laborator, vom simula cele 3 circuite prezentate în laborator și vom afla PSF-ul
(punctul static de funcționare). PSF-ul unui circuit se referă la aflarea curenților și tensiunilor din
circuit, care au fost calculate și în timpul laboratorului.

În continuare, vor fi prezentate etapele necesare lucrului cu Orcad Capture.

Pentru fiecare circuit, aveți nevoie să creați câte un proiect (File→New→Project).

Referitor la valorile pentru rezistenţele pe care le veți folosi, fiecare student va avea valorile
sale:
• Pentru sursa de tensiune, tensiunea electrică U = 5V.
• Pentru rezistenţe, se va tine cont de numărul de litere al numelui și al prenumelui.

Exemplu:
Nume student: Popescu Ion
Număr litere nume: 7 → R1 = 7 kohmi
Număr litere prenume: 3 → R2 = 3 kohmi

Pentru R3, toți studenții vor folosi valoarea R3 = 10 kohmi.

4
Selectați File, New și apoi Project și veți obține o fereastră corespunzătoare realizării unei
scheme ce urmează a fi simulată. În fereastra următoare este necesar să bifați opțiunea Analog or
Mixed A/D (această alegere permite simularea în model PSpice a circuitelor).

Apoi, în fereastra următoare se va alege opțiunea Create a blank project.

5
Apoi, se poate vedea aria de lucru. Pentru a putea încărca componentele, din partea dreaptă se
apasă opțiunea Place part.

Dacă bibliotecile cu componente nu sunt încărcate, se apasă pe butonul Add Library și se


adaugă toate bibliotecile (CTRL+A și apoi butonul Deschidere), inclusiv cele din fișierul „pspice”.

6
`

Pentru cele trei circuite, aveți nevoie de rezistoare și de o sursă de tensiune. Pentru rezistoare,
se va apăsa R în fereastra din dreapta și se va folosi rezistorul R din analog, R/ANALOG; pentru
această componentă există model de simulare. Pentru sursa de tensiune, alegeți VDC din
SOURCE :VDC/SOURCE. Apoi se adaugă componentele, pentru fiecare schemă în parte.

7
ATENTIE: Pentru simulare este necesară amplasarea referinței (GROUND): se apasă butonul Place
Ground din bara din dreapta și se folosește 0/CAPSYM.

Util: Pentru rotirea unei componente, când aceasta este selectată, se apasă R. Pentru trasarea firelor,
aveți butonul Place wire, sau se poate apăsa W. Pentru modificarea valorii rezistențelor, se va da
dublu click pe valoarea existentă și se va înlocui cu valoarea stabilită în laborator. Pentru
modificarea valorii sursei de tensiune, se procedează similar.

În final, pentru primul circuit, veți obține ceva similar cu următoarea imagine:

Pentru simulare, din meniul PSpice se apasă New Simulation Profile și se dă un nume (de
exemplu același nume ca al proiectului). Din fereastra care se deschide, Simulation Settings, din
Analysis type, se alege Bias Point.

8
Se apasă OK și apoi, din bara de sus, se apasă butoanele verzi notate cu V, I și W, pentru a
putea vedea pe circuit tensiunile electrice, curenții și puterile electrice și apoi se apasă butonul verde
Run Spice. Apoi, după rulare, se observă toate tensiunile, curenții și puterile.

9
Similar cu primul circuit, se procedează și pentru următoarele două circuite (se creează un
nou proiect și se reiau pașii anteriori).

CIRCUIT 2

CIRCUIT 3

10
LABORATOR 2 ELECTRONICĂ

Rezistori și circuite simple cu rezistori. LED-ul și circuite cu LED și rezistor

Partea teoretică
a) Rezistorul
Rezistorul este un dipol pentru care impedanţa are un caracter în special rezistiv. Parametrul
principal al rezistoarelor este rezistenţa electrică, care este egală cu raportul dintre tensiunea electrică
aplicată rezistorului și intensitatea curentului electric care se stabilește prin conductor:

𝑈
𝑅= (Legea lui Ohm pe o porțiune de circuit)
𝐼

Rezistorul ideal are o comportare identică în curent continuu şi în curent alternativ; el se opune
trecerii curentului electric cu rezistenţa R. În regim armonic (sinusoidal), curentul şi tensiunea la
borne sunt în fază. Puterea medie absorbită de un rezistor ideal este dată de relaţia:

𝑈2 2
𝑃 =𝑈×𝐼 =𝑅×𝐼 = [𝑊]
𝑅

Puterea absorbită de rezistor este transformată integral în căldură, rezistorul ideal fiind un
element disipativ.

Câteva dintre simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a rezistorilor în schemele


electrice sunt:

Fig.1. Tipuri de rezistori

Caracteristicile rezistorilor ficși


• Rezistenţa nominală Rn şi toleranţa acesteia t
Toleranţa t exprimă abaterea maximă admisibilă a valorii reale R faţă de valoarea nominală
Rn înscrisă pe corpul rezistorului:
|𝑅 − 𝑅𝑛 |
𝑡=± [%]
𝑅𝑛

1
Valorile nominale ale rezistoarelor alcătuiesc serii în progresie geometrică în domeniile [1 …
10] , [10 … 100] , [100 … 1000]  etc. Aceste serii sunt diferite pentru fiecare valoare a toleranţei
(t) astfel încât să acopere toate valorile continue ale rezistenţelor reale.

Marcarea valorii nominale a rezistenţei și a toleranței pe corpul rezistorului se poate face "în
clar" sau utilizând codul culorilor. Utilizând codul culorilor, valoarea este marcată în ohmi şi prima
cifră din cod este banda sau punctul cel mai apropiat de unul dintre terminale, a patra bandă reprezintă
numărul de zerouri (× 10𝑑 ), iar ultima bandă reprezintă toleranța.

തതതതത × 10𝑑
𝑅𝑛 = 𝑎𝑏𝑐
𝑅 = 𝑅𝑛 ± 𝑡

Fig.2. Codul culorilor

• Puterea de disipație nominală Pn


Puterea de disipaţie nominală, exprimată în waţi [W], reprezintă puterea electrică maximă pe
care o poate dezvolta rezistorul în regim de funcţionare îndelungată, fără să-şi modifice
caracteristicile. Puterea de disipaţie nominală se marchează "în clar" pe corpul rezistoarelor. Pentru
rezistoarele peliculare nu se marchează, ci se recunoaşte după dimensiunile rezistorului. În schemele
electronice, puterea nominală a rezistoarelor este de obicei indicată cu ajutorul unor simboluri
convenţionale situate în interiorul rezistoarelor.

Fig.3. Puterea nominală marcată pe rezistor

2
• Tensiunea nominală Un

Tensiunea nominală pentru un anumit tip de rezistor este definită ca tensiunea maximă care
se poate aplica la bornele rezistorului în regim de funcţionare îndelungată, fără modificarea
parametrilor acestuia.

Observații: Un rezistor real nu este o impedanţă pur rezistivă, în funcţie de structură şi tehnologia de
fabricaţie putând prezenta valori mai mari sau mai mici de componente capacitive şi inductive
(elemente parazite). În condiţii obişnuite, rezistorul ideal este o bună aproximaţie pentru rezistorul
real, dar în anumite situaţii deosebite (frecvenţe ridicate) elementele parazite nu mai pot fi neglijate.

Tipuri de rezistori
• THT (Through Hole Technology): rezistor fix (R constant), utilizat pentru a reduce fluxul de
curent electric într-un circuit

miez intern conductiv


terminale lungi și flexibile

carcasă de protecție, marcată cu


valorea rezistenței, în codul culorilor

Fig.4. Rezistor THT

• SMD (Surface Mounted Device): rezistor de dimensiuni mai mici, care se montează mai greu
și care nu mai folosește codul culorilor

Fig.5. Rezistor SMD

3
2.3 Ω 22 x 103 = 22 kΩ

0.382 Ω 30 x 105 = 3 MΩ

Fig.6. Valori ale rezistorilor SMD

b) LED-ul
LED-ul (light emitting diode) reprezintă una dintre cele mai utilizate componente în
electronică, acesta fiind o diodă semiconductoare ce emite lumină în polarizare directă. LED-
ul are un fir foarte fin în interior care se poate distruge dacă este parcurs de un curent prea mare.
Pentru protejarea LED-urilor, se folosește o rezistență, care are rolul de a limita curentul care
trece prin acestea. Rezistența îngreunează trecerea electronilor, micșorând astfel curentul. Cu cât
valoarea rezistenței este mai mare, cu atât curentul care trece prin LED va fi mai mic.

Fig.7. Simbolul utilizat pentru LED și componenta LED (stânga); căderea de tensiune pe LED-uri
de diferite culori (dreapta)

Fig.8. Neutilizarea unui rezistor și distrugerea LED-ului la aplicarea unui curent prea mare

4
Partea practică
Obiectivele laboratorului: În acest laborator, se vor realiza 3 circuite cu grupări serie, paralel și mixt
ale rezistorilor și se vor calcula și măsura tensiuni, intensități ale curentului electric și puteri. Apoi,
se vor realiza 2 circuite cu LED-uri.

Materiale utilizate: În acest laborator, se vor utiliza: rezistori, LED-uri, breadboard, fire Dupont,
multimetru și sursă de tensiune. Înainte de începerea propriu-zisă a lucrării de laborator, vor fi
prezentate componentele noi.

• Breadboard

Alimentarea este reprezentată în 2 moduri diferite: în cazul A, toți pinii de pe linia + sunt
comuni, la fel și cei de pe linia – (sunt toți legați între ei); în cazul B, liniile de alimentare sunt
întrerupte la jumătate, asta însemnând că cele 2 jumătăți nu comunică între ele. Șanțul (C) separă cele
2 jumătăți ale breadboard-ului, astfel că cele 2 nu comunică între ele. Liniile numerotate a-e nu sunt
legate între ele. Fiecare coloană numerotată 1-30, pe ambele jumătăți, are câte 5 puncte comune,
legate între ele (D). Tocmai din acest motiv, componentele NU se plasează niciodată cu terminalele
pe aceeași coloană, ci pe coloane diferite sau pe jumătăți diferite ale breadboard-ului (E).



D E

C ✅

Fig.9. Descrierea breadboard-ului

5
• Fire Dupont
Acestea sunt de 3 tipuri: mamă-mamă, tată-tată și mamă-tată. Pentru acest laborator, din
moment ce toate conexiunile se realizează pe breadboard, se vor folosi doar fire tată-tată.

Fig.10. Tipuri de fire Dupont

• Multimetru
Multimetrul se setează în funcție de ceea ce se dorește a fi măsurat (R și V) și de valoarea
maximă măsurată. Cele două borne se plasează acolo unde se fac măsurătorile dorite.

Fig.11. Multimetru

A. Borne (roșu +, negru -)


B. Setarea gamei de valori pentru rezistențe
C. Setarea gamei de valori pentru tensiunea continuă

6
• Sursă de tensiune
Pentru alimentare, se folosește o sursă de tensiune continuă, conectată prin cabluri crocrodil
la mufa banană (A). Mufele banană (A1) se introduc în sursă, iar cablurile crocodil (A2) se conectează
cu firele de pe breadboard. Se pot seta tensiunea (B) sau curentul (C), printr-un reglaj normal (D) sau
unul fin (E). În acest laborator, se va seta tensiunea.

Nu atingeți niciodată cablurile de + și – !!

E D B

C A2
A

A1 A1
Fig.12. Sursa de tensiune continuă

Acum că toate componentele utilizate au fost descrise, începe partea practică propriu-zisă.

1. Circuite cu rezistori

Pentru fiecare masă, se iau din tabel valorile corespunzătoare pentru rezistențe și tensiunea de
alimentare:

R [kΩ]
Nr. masă U [V]
R1 R2 R3
1 2.2 47 20 5
2 10 6.8 2 6
3 5.1 68 3.3 8.5
4 4.7 2.2 51 10
5 20 47 2 12
6 3.3 10 51 15
7 47 3.3 20 7.5
8 5.1 3.3 68 9

7
Etape de lucru:
1.1. Măsurarea rezistențelor și a tensiunii de alimentare (de la sursă)
Pentru cei 3 rezistori corespunzători, se măsoară rezistența setând multimetrul pe Ohmi și
punându-l în paralel, cu bornele pe terminalele rezistorului, și se calculează toleranța. Apoi, se
măsoară tensiunea de alimentare, setând multimetrul pe V cu linie dreaptă și linie punctată și
punându-l în paralel, cu bornele pe cablurile crocodil ale sursei de tensiune.

Fig.13. Măsurarea rezistenței (stânga); Măsuarea tensiunii de alimentare (dreapta)

1.2. Realizarea circuitelor


Se realizează, pe rând, cele 3 circuite. Pentru circuitul cu rezistori legați în serie și cel mixt,
se folosesc 3 rezistori; pentru circuitul cu rezistori legați în paralel, se folosesc primii 2 rezistori.

I. Serie – etape:
• se pun pe breadboard cei 3 rezistori măsurați anterior (cu terminalele pe coloane diferite)
• se leagă un fir de la + la un terminal al R1
• se leagă celălalt terminal al R1 cu un terminal al R2
• se leagă celălalt terminal al R2 cu un terminal al R3
• se leagă celălalt terminal al R3 la –
• se leagă 2 fire de la + și – cu cablurile crocodil de la sursă (roșu +; negru -)
• se pornește sursa și se setează tensiunea corespunzătoare
• se măsoară, cu ajutorul multimetrului, valorile tensiunii pe fiecare rezistor (setând multimetrul
pe V cu linie dreaptă și linie punctată și punându-l în paralel, cu bornele pe terminalele
rezistorului)
• se oprește sursa.

Valorile măsurate ale tensiunilor se trec în tabel și, cu ajutorul acestora și al valorilor măsurate
ale rezistorilor, se calculează intensitățile curentului electric (I) și puterile (P).

8
Fig.14. Realizarea circuitului cu 3 rezistori în serie

II. Paralel – etape:


• se pun pe breadboard primii 2 rezistori măsurați anterior (cu terminalele pe coloane diferite)
• se leagă un fir de la + la un rând de puncte comune (A)
• se leagă un fir de la un punct comun de pe același rând (A) cu un terminal al R1
• se leagă un fir de la un punct comun de pe același rând (A) cu un terminal al R2
• se leagă un fir de la un punct comun de pe alt rând (B) cu celălalt terminal al R1
• se leagă un fir de la un punct comun de pe același rând (B) cu celălalt terminal al R2
• se leagă un fir de la un punct comun de pe același rând (B) la -
• se leagă 2 fire de la + și – cu cablurile crocodil de la sursă (roșu +; negru -)
• se pornește sursa și se setează tensiunea corespunzătoare
• se măsoară, cu ajutorul multimetrului, valorile tensiunii pe fiecare rezistor (setând multimetrul
pe V cu linie dreaptă și linie punctată și punându-l în paralel, cu bornele pe terminalele
rezistorului)
• se oprește sursa.

9
Valorile măsurate ale tensiunilor se trec în tabel și, cu ajutorul acestora și al valorilor măsurate
ale rezistorilor, se calculează intensitățile curentului electric (I) și puterile (P).

A
B

Fig.15. Realizarea circuitului cu 2 rezistori în paralel

III. Mixt

Pentru circuitul cu grupare mixtă, se combină regulile de la cele 2 circuite anterioare (serie și
paralel). Rezistorul R1 va fi în serie cu rezistorii în paralel R2 și R3.

Observații:

- Multimetrul se setează în funcție de ceea ce se dorește a fi măsurat. Apoi, se setează gama de valori
corespunzătoare (de exemplu, dacă vrem să măsurăm rezistențe cu valori mai mici de 100 Ω, alegem
opțiunea „400 Ω”, aceasta reprezentând valoarea maximă de măsurat). Bornele multimetrului sunt
reprezentate de: roșu +, negru -.

- Atenție la unitățile de măsură!!

10
2. Circuite cu LED-uri

I. Circuit cu un LED

Pentru realizarea primului circuit, se folosesc un rezistor cu rezistența de 330 Ω și o


tensiune de 5V. Circuitul se realizează în mod similar cu cel cu rezistorii în serie, cu
mențiunea că LED-ul trebuie să fie în polarizare directă (+ anod, – catod) pentru a lumina.

Fig.16. Realizarea circuitului cu un LED

Observație: Această ordine a componentelor în circuit nu este obligatorie; efectul este același și dacă
este pus LED-ul primul și apoi rezistorul.

II. Circuit mai multe LED-uri în serie

Pentru acest circuit, fiind mai multe LED-uri, rezistorii nu mai sunt necesari, însă se
setează o tensiune de 10V, pentru ca LED-urile să lumineze suficient de puternic. Circuitul
se realizează în mod similar cu cel cu rezistorii în serie, cu mențiunea că LED-urile trebuie
să fie în polarizare directă (+ anod, – catod) pentru a lumina.

11
Fig.17. Realizarea circuitului cu LED-uri în serie

Schemele electrice realizate în Orcad ale circuitelor din lucrarea de laborator (valorile sunt doar
demonstrative) sunt prezentate mai jos (A – rezistori serie, B – rezistori paralel, C – LED, D – LED-
uri serie):

A B

C D

Fig.18. Schemele electrice realizate în Orcad

12

S-ar putea să vă placă și