INTE

RNA
Facultatea de Automatică și Calculatoare L&
Departamentul IS PAR
TNE
Masterat SIAPS
RS

Procesarea conceptuală a semnalelor digitale cu MATLAB

Frecvență și semnale în domeniul discret

Masterand: Brăilă Anamaria Roxana

Coordonator Științific: Roman Raul Cristian
Anul 2023-2024

5acXjzUk
 INTE
RNA
Facultatea de Automatică și Calculatoare L&
Departamentul IS PAR
TNE
Masterat SIAPS
RS

Cuprins
Abstract.......................................................................................................................................................3
1. Semnale sinusoidale continue.............................................................................................................3

5acXjzUk
 INTE
RNA
Facultatea de Automatică și Calculatoare L&
Departamentul IS PAR
TNE
Masterat SIAPS
RS

Abstract
Sistemul digital prelucrează semnale cu informație în mod previzibil, concentrându-se exclusiv
pe semnalele discrete, eșantionate și reprezentate prin componente de frecvență, iar tranziția
între domeniile continuu și discret are loc prin operația de eșantionare.
Semnalul în timp discret este ulterior descompus în funcții primitive pentru caracterizarea
filtrelor.

1. Semnale sinusoidale continue

Semnalul continuu este indicat de parantezele funcției pentru variabile independente, precum
x(.). Unitatea de măsură pentru frecvență este Hertz-ul (Hz, exprimat în cicluri per secundă), iar
frecvența poate fi descrisă ca fiind numărul de rotații într-o secundă. O astfel de rotație poate fi
reprezentată în domeniul complex sub forma formulei:
jΩt
x (t )=ℜ (1), unde r este raza cercului, j este numărul complex, iar Ωt este unhiul radian

Figură 1

Conform ecuației (1), rotația circulară în timp poate fi reprezentată printr-un grafic 3D (Figura 2),
dar care are limitări cu privire la timp și valoarea radianilor, din cauza punctului din care este
privită. Această figură a fost generată folosind programul MATLAB aferent fisierului App1.m.

5acXjzUk
 INTE
RNA
Facultatea de Automatică și Calculatoare L&
Departamentul IS PAR
TNE
Masterat SIAPS
RS

Figură 2

Coordonata carteziană rezolvă această problemă prin proiectarea vectorului pe axa reală și
imaginară. Proiecția pe axa reală și pe axa imaginară sunt derivate din funcția cosinus și,
respectiv, sinus.

5acXjzUk
 INTE
RNA
Facultatea de Automatică și Calculatoare L&
Departamentul IS PAR
TNE
Masterat SIAPS
RS
Esantionare..

2. Eșantionare

Imagine si ce am mai scris eu acasa

Ts este intervalul dintre eșantioane, iar fs=1/Ts reprezintă frecvența de eșantionare, indicând
câte eșantioane sunt luate într-o secundă. Descrierea unui semnal în detaliu se poate realiza
printr-o frecvență de eșantionare mai mare. Dar care este oare frecvența de eșantionare
minimă? Se presupune un semnal sinusoidal așa cum apare în figura 2.15, generat folosind
programul MATLAB din App6/7? În partea de sus se poate observa sinusoidala cos(omegaT)
eșantionată de o frecvență înaltă, la mijloc de o frecvență minima, si respectiv, frecevență
scăzută în partea de jos.
Performanța eșantionării este evaluată prin precizia reprezentării după conversia și restaurarea
între domenii. Se presupune, temporar, că restaurarea semnalului continuu se realizează prin
conectarea valorilor adiacente în domeniul discret cu o linie dreaptă. Frecvența mare de
eșantionare permite redarea detaliilor fine ale sinusoidelor, în timp ce frecvența redusă nu
poate recupera semnalul original prin conectarea punctelor.
Eșantionarea semnalului sinusoidal cu diferite faze de eșantionare și aceeași frecvență de
eșantionare fs. -:figura 2.16
Mai departe, se consideră eșantionarea aceluiași semnal sinusoidal, folosind de data aceasta
diferite faze de eșantionare și aceeași frecvență de eșantionare fs. În figura 2.16 generată
folosind programul matlab App?.m, se poate observa faptul că o rata minimă poate cauza o
magnitudine redusă a semnalului din cauza eșantionării în afara fazelor, deși frecvența
semnalului este păstrată. În general, o eșantionare corectă este realizată la o rată marginal mai
mare decât cerința minimă.
O astfel de teorie va fi aplicată în continuare asupra unui semnal mai tipic, semnal continuu cu
lățime de bandă limitată, așa cum apare prezentat în ecuația:
Ω max

x (t )= ∫ m ( Ω ) cos ( Ωt+ ϴ ( Ω ) ) dΩ (?)

0

Semnalul x(t) conține o distribuție de frecvență până la Ωmax, cea mai înaltă frecvență. O astfel
de frecvență mai înaltă, așa cum apare și în figura 2.15, necesită o rată corespunzătoare de
eșantionare mai mare, după care semnalele la frecvențe mai joase se vor potrivi bine cu
condiția de eșantionare.
Teoria generală a frecvenței de eșantionare, cunoscută sub numele de rata Nyquist [5], este
specificată mai jos.

5acXjzUk
 INTE
RNA
Facultatea de Automatică și Calculatoare L&
Departamentul IS PAR
TNE
Masterat SIAPS
RS

(ecuatia ?)

3. Reprezentarea semnalului
Fundația pentru semnalul în timp discret este funcția delta Kroneker ce se poate observa și în figura 2.18,
obținută după principiul ecuației 2.26.

Inserare imagine

Inserare ecuatie

Pentru o mai bună înțelegere a conceptului funcției delta, se va propune în rândurile următoare
rezolvarea exercițiului a cărui cerință presupune descrierea semnalului din ecuația ?, folosind funcția
delta.

(?)

Fie x[n] scris sub forma:

x [ n ] =2 δ [ n+2 ] +2 δ [ n+1 ] +2 δ [ n ] +2 δ[n−1]

Semnalele derivate din funcția delta sunt funcția de pas unitar și funcția rampă, așa cum apar în
ecuațiile de mai jos.

5acXjzUk