DIN PRACT!
CA PROIECTĂRII
CVARTAL DE LOCUINŢE ÎNTR-UN ORAŞ NOU DIN REGIUNEA BACĂU
prezentări constituie prima
Cvartaluldecerealizare
et<ipă
face obiectul acestei
a unui nou oraş, proiectat pentru o populaţie
de 2 3000 locuitori (În extensiune, cca 28000) . Oraşul este situat
pe un platou, întoo regiunea pitorească. Potrivit schiţei oraşului,
cvartalul este situat în zona principală a oraşului; două dinJ:re
laturii<:" sale sînt situate pe stră~i princip<lle, iae una dintre laturi
intră în compunerea centrului aşezării. Conturul trapezoidal
al cvartalului se înscrie în reţeaua generală de străzi a oraşului,
al căror sistem suferă la un moment dat o ~< întoarcere )) de
155°, pentru încadrare în conturul terasei naturale. Ori de
cîte ori este posibil, alegerea unui contur cît mai regulat pentru
prima etapă a unei aşezări noi este de dorit; în cazul de faţă,
aplicarea acestlli principiu nu a fost posibilă, din cauza condi,
ţillor multiple cărora, totuşi, acest prim cvartal a trebuit
să le corespundă sub raportul obţine6i terenului, evitării
dărîrnărilor în satul vecin, situării în preajma unui drum existent
si existentei unei linii ferate industriale.
' În pa,rtea sa principală, oraşul este proiectat din cvartale
mari; cel prezentat aici va avea o arie de circa IO ba (În care
este inclusă si incinta din sud,est, aferentă centrului civicl.
Dacă avantaj~le cvMtalelor mari sînt bine cunoscute, atît sub
raportul structurii generale a oraşului, cit ~i sub acela al orga.
nizării interioare (menţionînd în special parcul central de
cvartall, fo cazul de faţă au apărut şi unele dificultăţi de pro'
iectare î:n legătură cu gama prea restrînsă a tronsoane lor tip şi
cu continua lor modificare de către C.S.A.C. si ISPROR. În
această situaţie, alegerea pentru prima etapă ~ unui cvartal
mai mic ar fi fost de dorit.
Păstrîndu,şi unitatea generală, cvartalul este compus din
şapte incinte dispuse perimetral, de forme şi mărimi variate.
Prin construirea acestor subansambluri se realizează avantaje
multiple: deservirea gospodărească este grupată pe incinte,
subetapele de realizare izolează în oarecare măsură locatarii
de şantier, compoziţia arhitecturală poate fi cuprinsă şi frag•
mentat. Un parc central, încadrat arhitectural btrrun peri'
metru rectangular, reprezintă cel mai de seamă rezu1tat al
modului de compunere a cvartalului din incinte,
Problema «axelor de compoziţie» constituie o preocupare
bine cunoscută a oric~rui arhitect proiectant, fie că e vorba de
planul general al unui fotreg 01-aş, fie că subiectul tratat e o
creşă plasată liber, într.o zonă plantată. in cazul acestui cvartal,
parcul central constituie miezul, sistemul general de compo'
ziţie; în. mod voit însă, acest fapt nu e transpus exagerat
în spre exteri0r, pentru ca fronturile arhitecturale exte'
rioare ale cvartalului să,şi păsti·eze în cît mai mare n-u'i•
sură unitatea. Subordonarea arhitecturală a cvartalului fată
de compoziţia generală urbanistică este astfel, nădăjdui~,
asigurată.
În subansambluri <parc şi incinte), axele proprii de cornpo•
z1ţ1e apar mai afirmate; excepţie face incinta pentagonală C,
mai şovăielnic rezolvată şi care totodată e şi prea închişă,
Cît priveşte incinta de pe latura de sud1est, aceasta e indicată
numai principial, nefiind încă proiectată şi nici inclusă î:n pro•
gramul imediat de execuţie, deoarece va participa la formarea
centrului oraşului.
Arh. M. SILIANU
Arh. CLEMENT STĂNESCU
Pentn.t compunerea blo'-urllor de locuinţe s•au folosit
două serii de tronsoane tip: Ia incintele A, B şi C ~tronsoanele
ISPROR tip Valea Jiului din 19p, idr !<l incintele D, E şi F -
seria ameliorată, proiect ISPROR nr. 1298 din 1953. Ambele
serii sînt bazate pe principiul grupării a trei apartamente la o
scară, pe fiecare nivel, şi pe sistemul constructiv al zidului
median portant. În unele cazuri determinate a fost nevoie să
se modifice apartamentele tip şi anume la colţurile în unghi
de 135° şi deasupra gangurilor în arc. Tronsonul «turn» din
colţul de vest al cvartalului este proiectat special. Procentul
apart<1mentelor modi.6cate şi proiectate special este de cca
20 % faţă de 80 % apartamente tip.
Înălţimea general adoptată pentru intregul cvartal este de
trei caturi locuibile (subsol, parter şi două etajeJ, corespun•
:dnd clasei de construcţie prevăzută în planul general al oraşu•
lui pentru partea sa principală. Ex:cefţie face un tronson din
colţul de vest al cvartalului, care are două etaje suplirnen•
tare, pentru realizarea unui accent pe înălţirn.e.
Orientarea apartamentelor a constituit o preocupare deo•
sebită în modul de grupare a tronsoanelor, respectiv în alegerea
poziţiei scărilor, care sînt dispuse uneori spre exteriorul incin•
telor, alteori spre interiorul lor, totdeauna în orientarea mai
defavorabilă. Din grafide de control al orientării apartamen1
telor dispuse spre o singură faţadă rezultă că nici un astfel
de apartament nu este orientat spre nord, numai 4,75 % din
apartamente sînt orientate spre NE şi N V, iar restul de 95,25 %
spre S E, S V, E şi V. Introducerea obligativităţii prezentării
un.or grafi.ce de: control al orientării la avizarea proiectefor at'
ccntribui, credem, la îmbunătăţirea condiţiilor de orientare
a locuintelor în blocuri.
După numărul camerelor de locuit, repartiţia procentuală
0
a apartamentelor cuprinde 70 % cu două camere, 23 % cu
trei camere, 6 % cu o singură cameră şi t 0/ 0 cu patru camere.
Ţinînd seama că apartamentele cu acelaşi număr de camere
nu sînt t0ate identice, fiind chiar şi din două serii diferite de
tronsoane tip, rezultă că este asigurată o varietate de cazare
mficient de mare.
Per.teu deservirea zilnică a locuitorilor cvartal<J!ui, cîte un
bloc din incintele A şi B cuprinde magazine la parter. Acestea
se află către şoseaua care constituie, temporar, singura legătură
cu locul de muncă. În viitor, acest grup de magazine vor con•
stitui un centru comercial de cartier, centrul comercial al
oraşului urmînd să fie realizat de cealaltă parte a cvartalului.
În inci11ta F se află ~ creiă şi un cămin de zi, fiecare cu cîte
pati-u grupe. Pentru <.i. se înscrie bine în compoziţia de volume
a fronturilor cvartalului, aceste două clădiri au aceeaşi înălţime
<parter şi două etaje) ca şi blocurile cu apartamente. Instituţiile
pentru copii ocupă parterul şi primul etaj; al doilea etaj,
cu scară şi acces riguros independente, cuprinde cîte un cămin
de locuit pentru personalul feminin de specialitate al insti<
tuţiilor pentru c;opii şi al instituţiilor sanitare din oraş. Această
combinare dă evidente avantaje de ordin plastic şi economic,
fiind totodată mai favorabilă, sub raport constructiv şi al folo•
şinţei combinate, decît tncorporarea instituţiilor pentru copii
la parterul blocurilor cu mai multe etaje.
23
-\
 ,........__ -- Cva:rtal de [ocuinţe"m t r1u n ora~ . din
. nou
• _ Plan de situaţie
regiunea Bacau

I · d proiectare:

*
Co ect1v e bi 'le de locuinte:
Planu l gencr;ol ~' ocun •
. . 1 h
autor princ1pa ii.I" • Clement Stanesrn

Colaboratori: I urbani1tic
l ncadrarea iu planu I genera • V
şi edilitar al oraşu l ui:
. arh· M · ereanu
. .
arh1tc:cţ11
CreşaS. Ş•T cam
. ... inul de zi: autori.,
C r . • r . colaborator, arh.
anach, · '-'za '
p_ Rill
...........Ăă.-~ şi plantdţl i (incintdc
~ •r--_ ~
0
~j
·- t1
Amena1ari horticultor
A şi B>, Mirela f rontz,
arh. s_ T anach

Detald:
arhllecţii F. Z isman,
R. Bern•tein,

C. Lazăr şi M. Niculescu

Proiectarea S••- f·acut în lnstitutul ISPROR.

1 M S'lianu
ln atelierul condus de ar l. . '
· de fa1adâ:
Prototipurile elcm e ntdor cera mice
f ondul Pla•tic <l. ~chwartz>

24
Desfii~urarea faţadei spre S - V - Variantă

Desfă~urMea faţadei <pre sud - V oriantă

Seqiune prin cvartal - Variantă

Scqoune prin cvartal - Variantă

 urmărit o rezolvare ordonată a" faţ<idelor,
N în desfăşurarea lor, în limita posibi lităţii
reale de cuprindere cu ochiul. Cele două
alei de pătrundere d inspre sud, rnărgi<
n ind incinta F, slnt Însă mal 'puţin
izbutite.
Coltul de vest al cvartalu lui înde•
plineşt~ un rol deosebit în ansamblul
a rhitectural a l oraşului, constitLLind, im'
preună cu colţul opus a l unui a lt viitor
cvartal, o (I poartă» de intrare în oraş,
cu caracter secundar lnsă. Marcarea ace'
stei intrări în oraş prin dc-uă accente. în
înălţime se traduce, la acest cvartal, prin
s înălţarea cu încă două etaje a unui tronson
special proiectat, formîndu,se un turn
S-· i07 Apâ~ t'lJe:tlte >-· '116Q coineft îngemănat unui b loc. Fără să cuprindă
cam. ,;
„ ~ • ... volume construite şi nefolosite, de « înv
M'.
N<
t „ .„" "' ~ff •m ""' podobire », ace;t :iccent vertical a condus
•t
"
<!.„ .., ..,,
' 1.'f/
la un efort special în proiectare, exe•
„• „• "·"
„
-
<41 ~ t!ltll
„
""'
„ ,..~

'„
"
HI
Gra6c refrezentind comparativ cdent1rea
Gritfic reprezentînd comporntiv apartamentele
orientate: r~ o singu rri dtrecţje
Detaliu de plantaţii 1i amenajări gospodărc1ti p~nlr\l o incinlă
Prin felul în care au fost amplasate, cre~a şi căminul de
zi reduc însă, parţial, terenul aterent amenajărilor gospodăreşti
din incinta F.
* frămîntare în detalierea proiectării. Principiile de bază adop•
Imaginea arhitecturală a cvar talului derivă din cele urătate
mai înainte cu privire la compunerea lui de ansamblu şi la
clădiri. Spre exterior, fronturile stradale cuprind un ritm ordo,
nat de trei grupări (faţada de nord.vest) sau o compunere axial •
simetrică <faţadele de nor<l<est şi de sud>; în ambele cazuri,
fără «marcări>} pretenţioase care să le rupă unitatea. Simetria
frontului stradal de nord.est accentuea::1ă importanţa aleii de
pătrundere în parcul central al cvartalului, alee care, de partea
opusă a străzii, corespunde axei unei viitoare dădiri şcolare
cu un volum important. Spre interiorul cvartalului - pe aleile
de acces, în pMcul central şi în cuprinsul i11cinte!or - s'a
„
cutie si investitie .
'Pe~tru conturarea mai categorică a
„' I0)6 ,„
"" incintelor ca subansambluri arhitectu•
rale s'a recurs, în unele cazuri, la inter•
camerelor de locuit calarea între capetele blocurilor a unor
corpuri de legătură compuse dil'l dublo::
arcade deschise peste care se află te rase
acope1·ite sau chiar din simple ai-cade
într,un singur plan. Dînd scară întregii
compoziţii, redudnd aspectul neplăcut
al capetelor înguste <le bloc şi consti'
tl1ind totodată un element local dec:o•
rativ, folosirea fără abuz a «legăturdor»
se vădeşte favorabilă.
În alte cazuri s•a recurs la solutia
unificării. arhitecturale a două bloc~ri
prin intercalarea între capetele lor a unei
treceri carosabile în arc, pe înălţimea
parterului şi a primului et<ij; la al doilea
etaj, construcţia blocuri lor este unifîcal5
prin _dezvoltarea apartamentelor înveci•
nate. Acest mod de soluţionare ce im•
plic~ un oarecare plus de cheltuială,
recuperat în mare parte prin camere de
locuit, are însă multiple avantaje: redu•
cîndwse distanţa dintre capetele bk1
curilot se rt'alizează o mai bt1nă folosite
a frontului de stradă; comoozitia de an•
samblu este mai legată; s~ cr~ează un
element ce îmhogăteste arhitectura an•
samblului. Pe teren', 'anfilada arcelor ce
străbat laturile scurte ~ le incinte lor A, B
şi C apare destul de interesantă.
Completarea npartame11telor prin log1
gii şi balcoane, îndeplinind dublul ro! de
agrementare a faţadelor şi de deservire a
locatarilor, este re<dintă întrio măsură ce apare plastic satis•
făcătoare, dar care, totuşi, pune la îndem~na unui număr prea
restrîns de apartamente o asemenea prelungire către exterior.
Problema «tratării» plastice a faţadelor a constituit o vie
tate au fost: e lemente le de detaliere să fie subordonate expre•
siei arhitectur<1le urmărită pentru ansamblu; intră rile în blocuri
să fie bine marcate; e lerr.entele plastice de deta liu (ancadramente,
brîie, profiluri, balustrade, etc.) să fie studiate pe baza elemen'
telor de arhitectură natională. s ,au folosit ca surse de inspiratie
elemente de la Drag~mirna şi Caşin pentru Mcele mari de
trecere, elemente de la Potlogi pentru traforul loggiilor, etc.
Obţinerea efectului plastic va fi ajutată ~i Fintr-.o oarecare
varietate a mate1·ialelor şi culorilor: soclu din gresie în tonuri
calde de gri deschis pină la gălbui, profilaţii din piatră arti1
flcială de asemenea în tonuri deschise apropiate faţadei tencuite,

26
e lemente decorative ceramice dintre care u nele coÎorate,
lemn la streaşină şi la terasele acoperite de la etajul corp urilor
de legătură. Ţinînd seama de repartiţia acestor elemente de
relief ~i culoare pe faţadele blocurilor ce compun cvartalul,
credem că s•a evitat monotonia fără să se fi căzut totuşi în
exagerare prin mliltitud ine.
* nejustificat abandonată la prea multe din blocurile de locuinţe
D in punct de vedere constructiv, acest cvartal nu a ridicat
probleme speciale în raport cu modul curent în care se execulă
acum, la nci în ţară, b locurile cu apartamente. Zidăria portantă
este executată la subsol din beton ciclopean, iar la caturile
locuibile, d in cărămidă . Planşeele sînt executate din elemente
prefabricate d in beton armat (grinzi T şi corpuri de umplutură);
planşee din beton armat monolit sînt prevăzute numai excep •
ţional, la portiuni d in tronsoanele netipizate; la creşă ~i căminul
de zi ssau prevăzut planşee ceramice. Scările se construiesc
in sistem monolit, d in motive de seismicitate. S1au introdus, pe
Detalii de faţadă
lingă prefabricatele curente (olosite la planşee, panouri de
ipsos cu stuf la pereţii despărţitori, coşuri pr!'fabricate din
deşeuri ceramice de pe şantier, P.recum şi profiluri prefabricate
de faţadă din deşeuri ceramice. În prezent se studiază posibili•
tatea în locuirii duşumelei oarbe cu plăci prefabricate din
rumeguş. Acoperi~ul <şarpantă de lemn şi învelitoare de ţiglă>
cuprinde streaşină înfundată, consid erînd că stre~ina a fost
construite în ultimii ani. Finisajul interior este cel curent.
Instalaţiile interioare sanitare şi electrice sînt cele obişnuite,
corespunzătoare b locurilor compuse din tronsoane tip. Este
de menţionat că toate condiţii le de deservire a noului oraş
cu apl! potabilă, canalizare, electricitate, au fost create din timp.
*
Amenajarea teritoriului cvartalului, atît ca p roiecte, dt
şi ca execuţie, constituie lucrarea finală ce urmează să asigur~
întregirea confortului locatarilor în afara apart11mentulu i şi
27
 mai ales sii lege arhileclura de natudl, să o umanizeze. Rezolvată
principial pentru întregul cvartal, amenajarea este detaliat
proiectată, deocamdată, numai pentru primele două incinte
<A si B>.
Sub raportul deservirii gospodăreşti, Îfl fietMe Ε\CÎ.1'tă se
vor aBa puncte acoperite pentru cutiile colectoare de gunoi
menajer, platforme p entru bătutul covoarelor şi un grup de
I
boxe <pentru cărucioare, b iciclete, scule de grădină, etc.J,
• rnmbinate cu umbrare, pergole ~i garduri vii. Nu au fost
prevăzute în incinte coteţe pentru păsări ~i animale; acestea
se vor amenaja pe malul unui rîu din apropie rea cvartalului,
în jurul unor puncte similare deja existente.
Planta rea întregului teritoriu a fost proiectată în raport cu
specificul de folosinţă a diferitelor po1 ţiu ni: grădini de faţadă
către străzi şi alei, grădini în interiorul incintelor de blocuri,
piirc central. Experienţa proiectării în amănunt a plantaţiei
primelor incinle a vădit necesitatea unei strînse colaborări
între arhitect şi horticultor; d esigur că la proiectarea parcullli
central introdllcerea unor elemente de arhitectură minoră
va sublinia şi mai mult armonia şi punerea reciprocă în valoare
pe care o pot realiza arhitectura şi plantaţiile.
D~ttliu de trofor Io loggi< Bilanţul t eritorial şi datele privind populaţia şi dotările
cvartalului sînt următoarele:
Bilanţu\ teritorial

l
Elemente.Ic cvartalului

Aria cl5dit5 . • ... . . . .. .. .•.... ..

, ___ m

J8j.ţ0
I
Suprafeţe
~o
21 , 1
- --n1· 1loc.

0,5

rbi, alto Ş• trotu.ire . . . . • . . . •.. " 400 14,8 I ,,6 !

papi Io bere .......••. , ... .. , •.. 46 ioo ~ 16,5 ]

1prnfaţa tot:ilJ tîn afarl\ in('i1'1tei de

sud-e.st1 ..... .. ............. .
86000
1
.oo% L ;o.o J
Calc.du\ populnţici: 6•1 apartamente )< 4,5 = i 808 locuitori
n colt itateo populaţi~i: J25 loc. / ha

Dotările cvurtalului

Dotări m• % di11 aria clădită

Crcş4 C4 grur•i .......... . 540 Z.9

Cimill tic zi C4 grupei .rco •.7

l'vfago<mc În<'lobte în blocuri de ! 4o6 1.6
\ocu1n1c. .... . ...........•...

t Teul

*
2156 Ij 2

La ap~riţia acestei prezentări sumare se împlinesc trei

ani de la începerea studiilor de sistematizare a noului ora~ şi
doi ani şi jumittale de la începerea proiectă rii primului cvactal.
În scurt timp, primii locuitori ai oraşului îşi vor lua apa rta•
mentele în primire
fate momentul să se analizeze ce e bine şi ce e greşit în
c~ea ce s•a p.ro1ectat.
Considerllm că, în linii gener<J.le, proiectul ocestui cvrtrlal
a rezolvat problemele funcţionale, tehnice şi plastice ce s•au
pus. Reuşita e datorată îa prin1ul rînd asigurării unei concepţii
unitare, pe tot timpul desfăşurării proiectării, prin menţinerea
intf'gra lti a problemei în acel<işi atelier de prciectare, în mîna
acekraşi cadre <le bază . Din păcate, cont[nuitatea în proiec•
tare nu constituie regulr1 genera lă, astfel. că acest caz trebuie
considerat aproape o excepţie fe1icită. ln al doilea rînd, a
existat grija permanentă de a încadra compoziţia cv011·talului
în schiţa generală urbanistică a oraşului, de a subordona
Mhitectura lui concepţiei arhitecturale de ansamblu. În al
treilea rînd trebuie menţionată intenţia unei compDziţii cit
mai clare, se1isabilă pe teren chiar şi fraginentat. Un rezultat
 Vedere de pe i~ntier - Fragment din faţada """i bloc
pozitiv <1 fost obii•1ul prin coordonarea proiectelor edilitare
de specialitate, si!ltetizate într•un p lan d irector unic .
Pentru a ajunge la aceste rezLtltate, proiectanţii au încercat
să înveţe şi din greşe lile altora. Este deci cazul ca şi ceea ce
este slab Io proiectu l prezentat , să fie aditat. Pe ;\ceastă linie
se menţionea7ă: neizb ut ita rezolvJ re reciprocă a fronturilor
celor dou ă alei de pătru ndere în cvartal d inspre sud; soluţia•
narea .~ovăel11icii a incintei pentagonale C; tendinţa unei
Vedere de pe p11lier
Vedere de pe şantier - Corp de legătu rii [ntre blocuri
înd'i rcnri p lastice a regis trului de faţadă fo r111<1t de al doilea etaj;
o prea mare apropiere de formu la derivată d in clasic la por•
talurile de int rare in b locuri.
A cestea sîn t însa lipsuri inerente, scăderi ce n u coboarll
rezliltatele, în general valabile, ale efo rtului depus i11 p roiectare.
În orice caz, elaborarea p r0iectului pentrn cvartalul p rezentat
a constituil o şcoală plină de învăţă minte pentru colectivul
complex de proiectanţi.
29
 ANSAMBLU DE LOCUiNTE ÎN REGIUNEA STALIN
de locuinţe
ce constituie obiectul acestei prezen•
Ansamblul
tări
este situat întnun oraş
existent din regiunea Stalin,
pe un teren de formă triunghiulară,limitat spre sud de o linie
de cale ferată.
Acest teren a fost adoptat pentru etapa actuală de cons•
trucţie, deoarece prezenta cele mai multe avantaje pe11tru
economia primei investiţii. El a permis proiectarea unui an•
samblu format din 12 blocu ri de locuinţe cu un total de 404
apartamente, 4 cămine pentru nefami lişti cpermiţînd cazarea
a 185 persoane fiecare> şi o cantină de 1800/4 locu ri, fără
a fi necesare dărîmări si fără mari investitii p entru drumuri.
Suprafaţa de teren oc~pată de ansamblu'[ proiectat este de
6,> ha. Proiectarea construcţiilor, începută în 19p cu un prim
grup de patru b locuri, continuînd în 19n cu alte clădiri, s•a
terminat în anul 19)4·
D e la început trebuie subli.niat accentul care s•a pus pe
proiectarea complexă. Ansamblul a fost proiectat în întregime
cu toate lucrările auxiliare menite să asigure cc-nfortul prevăzut,
incepînd cu construcţiil e prcpriu•zise şi isprăvind cu lampada•
rele ce vor lumina aleile şi străzile şi cu prevederea arborilor şi ar•
bWjtilor de diferite esenţe ce vor întregi şi înfrumuseţa ansamblul.
În prezent, situaţia lucrărilor este următoarea:
- blocurile A, B, 1 şi z sînt date în folosinţă;
- blocurile 3 şi 4 sint terminate de roşu;
- blocurile C, C 1 şi cantina sînt ut construcţie;
- blocurile D, D 1 ,F, G, H şi Fl,G1 şi Hl urmea:zll să.fie
execntate în anii următori;
- alimentarea cu apă (soluţia definitivii), d n.1murile şi
aleile interioare sînt în curs de executie.
Urmează să se execute: canaliz~rea <solutia definitivă>,
plantaţiile, fîntînlle, vasele decorative, porticuril~, etc.
Cu toate că S•<>U elaborat t0ate proiectele necesare, totuşi
ordinea proiectării ~i executării lor nu a fost cea mai justă,
provodnd unele neajunsuri. În special, lucrările de canalizare
şi alimentare cu apă n•au p1,1tut fi. executate la timp, deşi darea
în folosinţă a construcţiilor reclama rezolvarea urgentă a
acestei probleme; S•a recurs la execuţia unor lucrări provizorii,
care n1au dat rez1,1ltate (În special canalizareaJ. De asemenea şi
p roiectarea străzilor S•a făcut ulterior construirii unor bocuri,
aducînd şi aici unele dificultăti pentru planificarea verticală.
* arbori ~i arbuşti.
Co mpoziţia cvartalL1luL a fost subordonată concepţiei
urbanistice privi.nd caracterul şi înfăţişarea pe care o va avea
oraşul după reconstrucţie, conform studiului preliminar de
sistematizare ce a fost întocmit. Cvartalul a fost conceput, nu
ca ceva izolat, c1 ca o parte orgamca a oraşu l1,11.
Cornpc21ţia urbanistică a ansamblului a fost concepută pe
principiul alveolelor. Ea are o axă principală sprijinită pc con•
strucţia cantinei şi două axe secundare sprijinit e pe blocurile G
şi G 1 . Prezenţa cantinei, cu funcţiunile şi. arhitectura ei, a con•
stituit elementul principal care a generat întreaga compoziţie.
De asemenea, la compunerea planului de ansamblu, s.a
căutat ca spaţiile libere pl<mtate din interiorul incintelor să
nu .6e despărţite de plantaţiile de aliniament ale străzilor prin
pereţii construcţiilor, ci să fie legate prin diferite deschideri
în frontul străzilor, deschideri bine dozate, care să nu distrugă
unitatea arhitecturală a străzilot".
Una din problemele mult discutate a fost necesitatea creării
corpului de legătură între blocurile A şi B.
Proiectanţii au considerat neces.;ră prezenţa unui corp de
legiitură format d1ntr1un portal decorativ, traforat, mai Îllllll
decît blocurile, care să sustină compozitia arh1tectun:ilii a
frontului străzii, mardnd ~n 'acelaşi timp Şi punctul cel mai
important de pe concavitatea laturii <le sud a esplanadei.
C>Jmpoziţia în plan a ansamblului este susţinută ~i de cam•
poziţia spaţială a clădirilor, precum şi de compoziţia lor arhi•
tecturală.
30
Arh. IL COCHECI
Cantina, cu volumu l şi arhitectura ei, împreună cu portalul
d i.nue ble>curile A şi B marchează şi în spaţiu axa principală a
ansamblului.
Axele secundare, marcate în p lan de blocurile G şi G 1,
sînt susţinute în spaţiu p rin adăugarea unu.i etaj în plus,
p recum şi de tratarea arhitecturală diferită a lor. În felul acesta
S<~ obtinut şi o compcziţie volu metric spaţia lă variată, pe care o
considerăm foarte necesară expresivităţii plastice a ansamblu•
rilor de locuinte.
De asemei{ea, compoziţia arhitecturală a străzilor a fost
~i ea studiată în funcţie de axele de compoziţie ale ansamb lului.
Amenajările exterioare - străzi, alei, fîntîni decorative,
vase decorative, plantaţii, etc. - au constituit şi ele una din
preocupările proiectării pentru înnobilarea decorulu i.
Esplanada a fost concepută ca un spaţiu plantat de interior
de cvartal, neavind funcţi i pentru circu laţia vechiculelor
în sistemul stradal al oraşului. Prin avansarea loggiilor bio•
eurilor C, C 1 , D şi D 1 Ia capetele esplanadei, precum şi prin
închiderea esplanadei la capete cu porticuri decorative s•a
căutat obţinerea unui spaţiu liber plantat, cu u n caracter
intim; prin amenajarea lui cu bănci, elemente decorative,
plantaţii, etc. se va crea un loc de odihnă şi agrement pentru
locuitorii ansamblului şi în special pentru cei ce vin să ia masa
la cantină.
Două alei carc-sabile de ),50 m, cu accstamente în faţa can•
tinei, tratate ca alei de intenor de cvartal, servind şi pentru
circulaţia pietonilol." şi dublate de alte două alei de 1,50 m,
amenajate cu bănci pentru odihnă, subliniază forma curbă a
spaţiului, precum şi fronturile de arhitectură ale construc•
ţiilor, susţinute fiind şi' de două şiruri de plantaţii de aliniament
formate din arţari. Plantaţia de aliPiament de pe latura nordică a
a esplanadei se întrerupt: în dreptul cantinei în grupuri de
foioase şi brazi argintii, subliniind nişa creată în faţa cantinei.
Partea centrală a esplanadei este punctată pe margini cu
vase decorative şi cu t randafiri de mică înălţime. Pentru mărirea
efectului estetic al esplanadei, cît şi pentru corectarea lărgimii,
. care e puţin cam mare, traseul ei are o formă curbă, iar profilul
transversal a fost p 1oiectat cu o u~oară concavitate către mijloc.
Axele secundare de compoziţie ale ansamblului au în
faţa blocurilor G şi respectiv G 1 bazine de apă.
Curţile de serviciu sînt îi1conjurate de plantaţii dese de
La a legerea speciilor pentru p lan t<iţii s•a avut în vedere,
în afară de condiţiile pe care le oferă clima şi. terenul pentru
arbori, şi aspectul estetic pe care trebuie sa.I creeze în ansamblu.
De asemenea, s•<1u luat în considerare posibilităţile de realizare
şi de întreţinere uşoară a plantaţiilor.
În ceea ce priveşte stabilirea caracterului arhitectural,
proiectanţii au încercat să lege arhitectura ansamblului de
tradiţiile artistice !cca le.
Considerăm că si aici - ca de altfel în multe dia realizările
n.oa~tre - s•a ex.ag~rat, preluîndu•se în mod prea direct eles
mente din izvoarele de inspiraţie <:>le arhitecturii vechi, fără
a le aduce o prelucrare suficientă pent ru a le contopi întrio
formă nouă care să corespundă şi condiţiilor tehnice de
executie.
E;perienţele de viitor vor dovedi întrudt exprimarea
arhitectonică a acestu i ansamblu este justă.
*
Întreaga cornpcziţie a fost proiectată pe bază de secţiuni
tip şi pe bază de proiecte t ip de construcţii desfăş1,1rate pe trei
ş1 patru niveluri.
Apartamentele, prin dispoziţia lor, urmi.lresc asigurarea
unui confort ridicat locatarilor. B ucătăriile au instalatii de
gaze naturale. '
În subsol sînt prevăzute boxe pentru alimente pentru
fiecare apartament ~i spălătorii la fiecare scară.
 Cvartal de locuinţe într.un oraş tx1$fe11t don rc~iunea Stalin
Perspectiva Jenan~ ,, cv~rt~l11lui

Plan de situaţie
Colectiv de rrniecta1e: Şef ele a1.lier: arh_ T. lc<'n<'mu. Si,1cn1ati1nr•a ora~ului: arh. H. Coched
cofaborator1, S1srcrm.11iz,1rc.;i c.varlah.i hil ~j ]Jlotu1il~ de lcntinţe. tt:fi de pruit:"'tt:, urhitct.:\ii: H. Cod1c:d :,i G. I Tar·Lton;
coicbNalor;, arbioeqii P. Simionescu ~i C. Ruleo, Cm1ina. Proiect tip ISPROR; autor, Mh. S. Tirroti•l

'-\)

31
 Perspectivo din interiorul cvartalului

Încă lzi rea se face de la două centrale amplasate în blocurile d imensiuni în plan, cît şi ca înăl!imi la camere. Aceasta a dus
e şi e
1. Aceste centrale au fost calculate pentru a asigura. la adăugarea unor lipituri la blocurile A şi B, pe latura lor
încălzirea întregului ansamblu proiectat, cu excepţia cantinei mică, pentru a se ajunge la echilibrarea lungimii l::ituni mici a
care are centrala ei proprie. Aceste centrale vor furniza şi apa e
blocuri lor C şi 1 . ln elevaţie, blocurile A şi B, datorită
caldă la băi si bucătării. înălţimii mai mici n încăperilor faţă de înă lţimile adoptate în
Problema' deşeurilor menajere a fost rezolvată deocamdată seqiunile tip folosite Io blocurile C şi C1, au o îoăl~ime la
în sensul că s'au prevăzut ~paţii pentru depozitarea lor temi cornişă mai mică <lecit acest ea, ceea ce este susceptibil de a
porară în cutii închise ermetic, de unde urmează a ft transpar• crea pe <>splanadă unele efecte p lastice nega1;ive.
tate în afara or<1şului, pe terenurile prevăzute pr!n studiile de De asemenea, începerea proiectării fără pregătirea tehnică
sistem~tizare. a terenu lui <proiecte de străzi, de alimentare cu apd, de cana•
Ideea creării unor crematorii dirnlne de studiat. lizare, etc.> a dus la efectllarea unor lucrări provizoni care
erezolvată a rămas problema amplasării în cadrul ansam• scumpesc costul investi~iei. Ezitarea în privinţa sistemului de
b lului a coteţe lor pentru parei şi p5sări şi a loturilor de cultură, adoptat pentrtt înc~b:ire a dus la reface1·ea uno1· proiecte şi
recomandate de CS.AC. si so lici t~le de beneficiar. Aceast;\ chiar a întregului sistem de încălzire la b locurile construite
ampl~sare nu poate fi făcut~ decît în afara ansamblului şi chiar cA, B, 1 şi i) care au sobe cu gaze naturale.
în afara oraşului, pe baza unor forme specifice de organizare. Lipsuri au existnt şi în privinţa proporţionării spaţiilor
libere, care uneori sînt prea mari, cum e cazul esplanadei, şi
Bilanţul teritoriului este următorul: uneori prea mici, cum e cazul incintelor.
- suprafaţa t erenului 6,,l ha
Lipsuri S•au manifestat ş i in privinţa avizării; în general,
- Sllprafaţa terenulL1i aferent locuinţelor <tă r:i avizele au fost obtinute cu mari întîrzieri oi uneori d ii.ir Jupă
cantinăl J,J ha ce lucrările emu ~xecutaLe. E suficient să ~mint.im că a trebuit
- Populaţia totală 21 00 locuitC"ri aproape un an de zile pentru a se aviza sarcina de proiectare
-
-
densitate netă
suprafaţa construită cindusiv cant ina>
400 loc ha
14048 m 2
pentru blocurile c el.
şi

-procent const ruibil n % Din experienţa proiectării acestui ansamblu consideră m

-suprafaţa alei 10400 m
2
necesare, în viitor, pentru proiectare următoare le:
-procentual din supnfaţa totală 16 % - pregătirea tehnică a terenului din punct de vedere
- mZ/cap locuitor f m2 edilitar (drumuri, conducte de aliment~re cu apă, canalizare,
- suprafota spaţiilor libere p lantate <fiiră străzi) )4290 m 2 conducte de gaze naturale, etc.> să lîe făcută înainte de înce•
- m"/cap locuitor 12 m 2 perea constrnqiilor sal.I concomitent cu acestea;
- suprafaţa curţilor de serviciu i852 m 2 - proiectarea unui ansamblu să se facă cu secţiunile tip
eît priveşte indicii tehnicoieconomici ai construcţulor cu care a fost conceput ; secţiunile tip să nu se modi6ce de la
propriun:ise, ei sînt aceia obţinuţi de secţiunile tip. sarcina de proiectare la proiect tehnic şi de la an la an;
Dacă siau obţinut unele rei:u!tate pozitive în proiertarea - este necesară existenţa unor serii complete de secţiuni
complexă a acestui ansamblu, siau facut simţite şi o sene de tip, cu forme ş1 dimensiuni variate;
lipsuri, fie de proiectare, fie de altă natură, lipsuri care generează - este necesară simplificarea modalităţilor de obţinere a
anumite propuneri pentru proiectarea î.n viitor . avizelor, precum şi întărirea colaborării, pe parcursul proiectării,
Mai înlîi, proiectarea acestui ansamblu s•a făcut în etape cu diferite foruri de avizare;
diferite, cu secţiuni tip care all diferit de la an la ao, at\'t ca - proiectarea să fie completă pentru toate lt1crările.
 ~ o ~. _,..-----
9
'. :1':"oFtif~. " .i il 1;!;:13
~~- QF,:o '„;t,fo:~~" -D~'ţQ-~%f Sb"~~ 1

~.1.'

.
r I '

.J ,. LI=-....,,:- -- -,-= - =:::·=·-=-- „Y 1·~- cr~ ~"'-T'_'·· ~~ ~ 1-=---=<- rL'" i-"'--';'.:-i~ .„, ~·.-·-=: :o -: ~--r--1 ~-=-~;->·· ~~o fi o ~ 'Cr~!::~_, "
\
--!

llloc C1 Bloc A Bloc B Bloc C

De;f1i~urarea fa1,delor spre eoplanoJă

'/' ~ :'it
'0U1Jll 10 D~i:r tr u;.J:Jc.n
O~ DO O ·D -~~O O
,,'j 0 0
Jilî9 ° gg~ 1fL
Bloc H Bloc G Bloc F
De>f.'i~urarea f.1ţadtlN •pre cvartal

.---
.

- Q
I 11 1 ~ttl ~--tlt1~
vr , "'' ,, ,·,-·-'-'trf--<+--
ttl "'I' t"· IP .----r-aL~
!Jlf, ~ !]
OIJ O
"

!li.ic f Bloc G Bloc H Rloc H1

De.f:i1ur;1t ea fo;addor spre sud

Desfăşurarea fa1adelor spre csplanad5