”Părinte, ştiţi, am avut o ispită.

Nu ai
avut nicio ispită. Eşti tâmpit! Ispita ta e
că eşti tâmpit!”
04/08/2017 Sfaturi

Părinte, am o vârsta de aproape 40 de ani – Doamne ajuta! –, sunt

necasatorită – Doamne ajută! –, am prieteni destui, chiar și o relație
serioasă de câțiva ani. Doamne ajută! Nu mă pot hotărâ pentru căsătorie,
deși iubesc persoana. Pun totul pe seama farmecelor. Am o viață
duhovnicească. Hmmm… Serios, așa scrie aici! Ce sfaturi îmi dați?
Importantă e căsătoria sau să rămân singură? Pot să rezist fără copii?

Personal, cred că am ajuns o Biserică vecină cu televiziunea. Când asculţi

mesajul Bisericii, ce auzi? Diavolul, apocalipsa, trăsnete, tunete, mitraliere!
… La televizor ce se aude? Cotcodac, cotcobâț!… Măi, oameni buni! De
vreme ce Biserica este a lui Hristos, El este capul şi pe El Îl îndurerează
orice mădular care este supus durerii, cum ar putea să vă lase pe mâna
diavolului?! Trebuie să schimbăm Evanghelia, să o întoarcem pe dos,
cumva? Cu câtă jenă povestesc evangheliştii că s-au întâlnit cu diavolul!
Cu jenă, efectiv! Or noi, când nu e de bună, gata, ne-au făcut farmece!
Vine câte una: „Părinte, mie mi-a legat cununiile!” Mă uit la ea, n-are nimic
fată!
Trebuie să înţelegem că nu putem fi la mâna diavolului, câta vreme
suntem botezaţi, spovediţi, împărtăşiţi, câta vreme trăim în energiile
necreate ale lui Dumnezeu!

Nici una, nici două, dăm vina pe dracul. Ca în faza aceea, când un
călugăr, într-o mănăstire, fierbea oul de bibilică la lumânare şi apare
stareţul: „Ce faci, fiule?” Era Vinerea Mare. „Nu sunt eu de vină! Dracul m-
a pus!…” Şi dracul de după sobă: „Ce vorbeşti? Să fim serioşi! Nici eu n-o
ştiam pe asta…”

Până nu au început să spună oamenii că diavolul le-a legat cununile,

dracul cred că nici nu ştia ce are de făcut în această privinţă. Sunt atâtea
lucruri de bun simţ în Biserică pe care nu le mai vedem. Când nu ne
împlinim în iubirea cu celălalt, este pentru că ne-am dorit un anumit iubit
pe care ni l-am creat psihologic. Şi câtă vreme nu ne învăţăm să renunţăm
la ceva de dragul celuilalt, suntem fiii ploii!

Căsătoria nu este dictatura unuia împotriva celuilalt! Este împreună

răstignire pe Cruce. Nu s-a potrivit? Doamne ajută! Dacă nu vine Făt
Frumos pe cal alb, rămâneţi aşa în lume. Încercaţi să împliniţi aşa
Evanghelia. Evanghelia nu este dată sector căsătoriţi, sector necăsătoriţi,
sector monahi! Este identică, este una pentru toţi. Iar prima fericire spune:
Fericiţi cei săraci cu duhul! Adică acei ce se golesc de duhul lor şi se
umplu de Duhul lui Dumnezeu. Asta înseamnă viaţa duhovnicească, până
la urmă: să te deşerţi de tine, ca să te umpli de Dumnezeu. Când te deşerţi
de tine şi te umpli de Dumnezeu nici nu mai contează cum eşti: căsătorit,
necăsătorit, călugăr… Pentru că Îl ai pe Dumnezeu, şi când Îl ai pe
Dumnezeu ai tot ce înseamnă lumea întreagă!

Uitaţi ce drame trăim! Ne punem noaptea la culcare: Oare nu era mai bine
dacă eram cu…? Şi zice: Părinte, am insomnii! Nu are insomnii, are
gânduri. Gândurile îl duc la deznădejde, şi deznădejdea e păcat împotriva
Duhului Sfânt. De ce? Pentru că te îndepărtează de sensurile vieţii tale
reale.

Vine câte unul şi-mi zice: „Părinte, ştiţi, m-am gândit să rămân celibatar!”
„Bine, frate! Doamne ajută, dacă poţi!…” „Nu, părinte, păi dumneavoastra
trebuie să mă încurajaţi, să-mi spuneţi că pot…” „Păi cum să-ţi spun că
poţi? Uite cum îţi umblă ochii în cap, ca la jocul de biliard! Când vezi o fată,
ţi s-a aprins beculeţul! Ce vii la mine cu poveşti din astea?!…” Poţi să
rămâi celibatar în lume când te educi pentru asta. Când ocoleşti ispitele,
prieteniile acestea un pic sexualizate. Când nu-ţi aprinzi televizorul, să te
uiţi la toate prostiile, când nu consumi alcool, când stai deoparte, când nu
te supraexciţi cu cafea, când ai grijă de toate lucrurile acestea, inclusiv la
ce mănânci, la ce bei, la ce citeşti, la ce vezi. Când tu stai toată noaptea la
televizor, te uiţi la toate programele alea codate, vii apoi la preot şi zici:
„Părinte, ştiţi, am avut o ispită.” „Nu ai avut nici o ispită. Eşti tâmpit! Ispita
ta e că eşti tâmpit! Nu înţelegi că dacă te uiţi la toate porcăriile acelea, ăla
îţi joacă feste în creieraş, şi de acolo îţi pleacă tot sistemul.

Cine a trimis biletul, să nu socotească tot răspunsul pentru ea. Doamne

fereşte!

Părerea mea e să încercaţi să vă găsiţi duhovnicul cu care să vă reglaţi

direcţia tirului. Se poate întâmpla să vă fie să rămâneţi în lume. Doamne
ajută! Eu sunt încântat de toţi oamenii care reuşesc să-şi ducă vocaţia lor
până la capăt. Să ştiţi că inclusiv căsătoria este feciorie. Exista o feciorie
înainte de căsătorie, şi o feciorie după căsătorie. Care-i problema? După
căsătorie poţi să te culci cu orice femeie din lume? Deci, dintr-o dată, ai o
unică direcţie a actului tău sexual. Asta înseamnă fecioria: unidirecționarea
darului pe care Dumnezeu ţi l-a dat.

Însă să nu vă luaţi haruri pe care nu le puteţi purta!

Părintele Constantin Necula