57-0901 EVREI CAPITOLUL 3

JEFF IN 01-09-57 dimineata

Evrei capitolul 2 şi 3 Jeffersonville, Indiana, 1 Septembrie 1957
485 ..Bună dimineaţa, prieteni. Este un privilegiu să fiu aici în această
dimineaţă în serviciul Domnului. Şi nădăjduim şi ne încredem pentru un
timp măreţ.
486 Am fost înapoi în, ceea ce obişnuiam să numim biroul diaconului, unde
sunt înregistrările acum, şi doar vorbeam cu o domnişoară şi mama ei în
spate acolo de sus din Joilet, Illinois. Şi doar mă gândeam ce produs al
harului lui Dumnezeu este aceasta fată. Cei mai mulţi dintre noi în jur aici
o cunosc. Ea era o alcoolică, una dintre cele mai rele. Şi niciodată nu am
avut o poveste clară până azi dimineaţă, cum atunci când ea a coborât după
platformă... Domnul i-a descoperit tot ce era greşit şi ce va avea loc. Şi ea a
coborât de pe platformă, plângând şi bucurându-se deoarece Dumnezeu a
salvat-o de la—mormântul unei beţive. Şi ea... O doamnă a păşit către ea şi
a început să plângă, că fiica ei, cred că era, era o dependentă de droguri. Şi
ştiţi, prin harul lui Dumnezeu, această fată era (cred că a fost seara
următoare, Rosella?)—se numea. Şi fata a fost vindecată de droguri. Şi ea şi
soţul ei predică Evanghelia. Şi să văd o domnişoară drăguţă ca Rosella, şi
doar aşezată. Şi acum ea, foarte respectabilă, ea a primit ,simte o chemare
în inima sa. Dar ştiind Biblia despre femeile predicatoare (Vedeţi?); ea ştia
altceva, şi Dumnezeu o călăuzeşte în închisori şi lucruri să dea mărturie.
487 Este doar minunat să ştii să cauţi după voia lui Dumnezeu. Uneori
avem un sentiment, dar dorim să purtăm acest sentiment în locuri; dacă nu
vegheaţi, Diavolul va lua acel sentiment şi îl va perverti în ceva. Dar atât
timp cât stăm în Biblie, atunci suntem corecţi. Vedeţi, ne mişcăm chiar cu
voia Domnului.
488 Şi deci cred că Rosella se va întoarce în sfârşit în misiunile pe câmp
undeva; deoarece America nu vrea Evanghelia (Ştiţi aceasta.); putem la fel
de bine să o admitem. Aceşti oameni anglo-saxoni sunt terminaţi; asta este
tot. Acolo nu mai este Evanghelie pe care America o va primi. Oh, aveţi
câteva disperări acum; dar din punctul de vedere al Evangheliei s-a sfârşit.
Şi nici măcar nu le mai puteţi predica, nu le puteţi vorbi. Ei nu vor crede
nimic. Vedeţi? Ei au ideile lor tari de cap, şi sunt aşezaţi, şi următorul lucru
pentru această naţiune este judecata. Ea o va avea de asemenea. Poate să fie
prin depresie; poate să fie printr-o bombă atomică; poate să fie printr-o
plagă mare, o boală sau ceva; dar ea este pregătită. Urmează; mii de mii
vor cădea. Am trecut ieri, fratele Zabel şi cu mine, la o—şi fratele Wood,
venind de jos în Kentucky unde am fost pentru trei ani; şi am trecut pe
lângă un proiect de casă, şi fratele Zabel a zis, "Acolo nu este... Am uitat,
nici unul din aceşti oameni din acest proiect nu merg la vreo biserică."
489 Întrebaţi despre ea: "Păi, avem televizor, aşa este cum găsim
mângâiere." Vedeţi? Aceasta este atitudinea americană. Vedeţi? "Avem
televizor. Avem o grămadă de bani. Avem maşini frumoase, avem case
frumoase. Ce avem nevoie cu Domnul? Nu avem nevoie de aceasta." Şi asta
este atitudinea.
490 Singura religie şi salvare pe care o avem, şi dragoste, este printre
oameni cu adevărat evlavioşi. Ştiţi că Biblia a zis că aceasta se va întâmpla?
(Asta este corect.) Şi voi cititorilor ai Bibliei, v-am auzit strigând "Amin," şi
voi predicatori în spate acolo. Asta—asta este corect. Dragostea va fi aşa de
rece în ultimele zile, singura dragoste care va fi rămasă va fi între aleşii
poporului lui Dumnezeu. Tatăl va fi împotriva mamei, şi mama împotriva
tatălui, şi copiii împotriva părinţilor, şi ceilalţi unii împotriva altora. Şi
singura dragoste care va fi rămasă va fi doar a acestor aleşi; doar aleşi.
Cuvântul "ales," acolo, vine de la cuvântul "ales": poporul ales al lui
Dumnezeu.
491 Şi când Rosella îmi cita povestea în cameră cu ceva timp în urmă, doar
mă gândeam, că într-o seară, ea a zis că ceva s-a întâmplat. Şi cum
aceasta... A zis că tot drumul în jos prin viaţa ei când ea era doar o—o
alcoolică înrăită. Nu putea... Fără Alcoolici Anonimi; patru doctori au
renunţat la ea, nimic nu putea fi făcut. Şi cum chiar din acest moment ceva
a avut loc.
492 Acum, ea nu mai este cu acei ochi bulbucaţi... Ea este o domnişoară
plăcută, frumoasă de treizeci şi trei de ani ; doar cum Dumnezeu a făcut
pentru ea ceea ce El a făcut, şi cum arată diferit. Şi—dar am zis, "Rosella,
înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a rânduit acest moment." Da,
domnule. Vedeţi? Corect... Şi când micuţul Billy Paul în spate acolo unde el
dădea bilete de rugăciune în acea seară, cât de puţin ştia el cui îi dădea un
bilet de rugăciune. Nu este minunat, Rosella? [Rosella vorbeşte din public—
Ed.] Amin. Domnul să te binecuvânteze, Rosella. Sunt sigur că vom face
aceasta. Ea vrea ca biserica să se roage ca Dumnezeu să o călăuzească.
Aceasta este—urmează mâna Sa neschimbătoare. Oh, asta este aşa de bine.
493 Am avut o propunere groaznică pusă înaintea mea în această dimineaţa
de ceva—un multimilionar care vrea să producă aici la Louisville,
Kentucky, şi să-mi construiască un tabernacol de cinci milioane. Dar ceva
jos în inima mea a zis, "Continuă, nu eşti un păstor?" Vedeţi? Deci apoi,
cinci milioane de dolari de bani care vor fi alocaţi... Acum,... să trebuiască
să merg la guvern să plătesc taxe pentru wiskey-ul lui şi lucruri aşa, dar
vrea să-i pună într-un tabernacol pentru Domnul. Dar sper că merge la
ceva slujitor al lui Dumnezeu, şi ceva serviciu al lui Dumnezeu. Dar aceştia
sunt cinci milioane alocaţi acum; gândiţi-vă la aceasta. Ce tabernacol va
face. Vedeţi cât de înflorit arată, Rosella? Dar acolo este Ceva jos aici
spunând diferit. Vedeţi? Vedeţi, Ceva jos aici...
494 Intrăm în acest tabernacol micuţ şi vechi, pentru voi străinilor. Păi,
acesta poate fi un loc fermecător aici la colţ; nu realizaţi aceasta, că oamenii
au vrut să construiască acest loc şi să-l realizeze. Dar în acest fel ne place.
Vedeţi, acesta este felul în care ne place. Vechile scaune pe care stăm acolo,
au fost scaune vechi originale din Tabernacolul de aici; au trecut prin
inindaţie şi au plutit.
495 Şi Biblia mea stând deschisă aşa pe amvon. S-a lipit de tavan şi s-a
întors cu un Cuvânt în Ea, "Eu Domnul am plantat-o; o voi uda ziua şi
noapte ca nimeni să nu o smulgă din mâna Mea." Cum am plutit de-a
lungul ei cu o luntre aici, şi ea a venit înapoi jos. Scaunele întorcându-se
înapoi la locul lor, tot ce a trebuit să fac a fost să o frec şi să continui.
Vedeţi, vedeţi? Deci aceasta este calea în care ne place; unde sunt oameni
obişnuiţi, oameni obişnuiţi, şi un Domn minunat. Amin.
496 Acum, astăzi, avem ceva... Doar începem să intrăm în cremă, ştiţi, după
ce laptele este tot scos şi doar crema. Şi Amintiţi-vă, este nevoie de lapte să
produci crema, ştiţi. Crema este conţinutul laptelui.
497 Deci am fost în primul, al 2-lea, şi terminăm în al 3-lea, şi începem în al
4-lea capitol a glorioasei Cărţi a Evreilor. Şi oh, învăţăturile acestei Cărţi.
Putem sta cu Ea pentru—asupra unui verset pentru trei luni, şi doar să
arătăm că întreaga Biblie se leagă în fiecare verset în Biblie. V-aţi gândit
vreodată la aceasta? Şi acolo nu este un verset pe care vă puteţi pune
degetul, dar cu harul şi ajutorul Duhului Sfânt, că putem lega de la Geneza
la Apocalipsa în Ea.
498 Acolo nu este o altă bucată de literatură scrisă oriunde care să poată
face aceasta. Şi matematic, şi geografic, şi în orice fel; acolo nu este o Carte
în Biblie scrisă ca Biblia. Acolo nu este o carte în lume, vreau să zic, scrisă
ca Biblia; acolo nu este nimic. Numeralele Bibliei sunt perfect în armonie;
chiar capitolele, şi punctuaţia, şi totul este perfect. Nu o altă carte... Nu
puteţi citi un capitol din ea fără să-l încrucişaţi în urmă. Dar acolo nu este
nici o încrucişare în întreaga Biblie. Şi a fost scrisă de mulţi, mulţi, mulţi
oameni; şi sute, şi sute, şi sute de ani depărtare, fără să ştie o bucată...
499 Unul a scris-O aici, şi unul a scris-O aici, şi unul a scris-O aici; când a
fost toată formată împreună, a realizat Biblia lui Dumnezeu. Şi nici una nu
contrazice pe cealaltă. Şi nici... Fără matematică, geografie, orice altceva
din Biblie, totul, numeralele, totul merge perfect împreună. Dacă aceasta nu
este inspirată, nu ştiu, ce veţi numi inspiraţie? Sunt aşa de fericit pentru
binecuvântata Biblie veche.
500 Unii din ei zic, "Eşti un Catolic? Protestant?" Spun, "Nici una; cred
Biblia." Asta este corect. Cred Biblia, şi sunt fericit că încă avem libertatea
să o predicăm în această naţiune. Oh, este minunat.
501 Acum, vom studia din Ea. Şi acum, vom deschide în Cartea Evreilor şi
vom începe cu capitolul al 3-lea, şi am rămas la versetul al 15-lea.
502 Şi acum, cu toţii... Am văzut pe cineva notând acum ceva timp, când
mi-am luat ochelarii de citit. Nu este că ochii mei sunt răi, dar am trecut
peste patruzeci de ani. Nu o pot citi, chiar aici, doar normal, dar pot citi
mai bine cu ochelari. Şi mi-au făcut o pereche de ochelari de citit dar vreau
să-i folosesc deoarece o pot citi mai bine şi mai repede, şi eu... Pentru
aceasta îi am.
503 Acum, în... Mai întâi, vrem un mic fundal, deoarece acolo s-ar putea să
fie ceva străini printre noi care nu au reluat prima parte a Cărţii Evrei.
504 Eşti—eşti doamna Cox stând chiar aici la capăt? Păi, sunt foarte fericit
să o văd. Doar înainte să începem, ca o mărturie a harului lui Dumnezeu,
aici era o femeie care cancerul îi mânca faţa. Aceasta este mama sorei
Wood. Şi am fost în Michigan cu Gene şi Leo şi ceilalţi, luând înregistrările,
şi în drum spre casă soţia mea m-a chemat (sau am chemat-o), şi ea a zis,
"Mergi să te rogi imediat pentru doamna Cox, mama doamnei Wood,
pentru căci cancerul îi mănâncă faţa." A intrat jos într-o parte a ochiului şi
jos din os a alunecat pe o parte a feţei, şi doar împrăştiindu-se. Unii doctori
au făcut ceva la ea şi doar au înrăutăţit-o, şi doar au împrăştiat-o, a pus
ceva medicină în ea.
505 Şi ei au adus-o de jos din Campbellsville, Kentucky, sus la... cred,
Acton, Kentucky, sus la Louisville, pentru tratament.
506 Şi aşa doamna Wood, prima dată când am văzut-o încât ea a fost
sfâşiată. A intrat în cameră şi s-a rugat pentru ea cu încredere că
Dumnezeu îi va răspunde rugăciunii. Şi în câteva zile ea era afară şi acolo
ea stă acum cu doar... Măreţul har, cum a lucrat pentru Ea. Vrei să te
ridici? Nu vreau să te fac spectatoare... Unde era cancerul localizat? Pe o
parte a feţei. Vedeţi, acolo pe acea parte a feţei, în jurul pometului, în jurul
ochiului; şi Dumnezeu a vindecat-o. Nu este El minunat?
507 Câţi aţi fost aici ultima duminică să vedeţi ce a făcut Domnul printr-o
viziune? Omul, invalid şi orb, stând chiar aici în scaunul cu rotile. Şi ceva
m-a atins când acest bătrân stând aici a zis, "Frate Branham... " (Cred că a
fost acest frate chiar aici) a zis, "Fă la fel pentru soţia mea." El are o soţie
care este invalidă. Inima mea s-a topit. Îmi doresc... Aş da orice din lume
dacă aş putea, dar nu este—nu stă în puterile mele. Dar stă în puterile mele
şi puterile voastre să vă rugaţi ca Dumnezeu să o facă. El are o soţie
invalidă cu o mână paralizată şi un picior paralizat. Şi acest om era cu mult
mai rău decât ea, deoarece ea se poate ridica şi poate merge puţin, dar acest
om nici măcar nu putea face aceasta. Şi el... Creierul, balanţa principală
niciodată nu a fost dusă, Mayo, mulţi dintre ceilalţi, au renunţat la el. şi un
Catolic l-a trimis aici, un doctor Catolic; şi băiatul său este un preot în
Sfântul Meinrad jos în Jasper, Indiana; dar aceasta aşează pietrele de
temelie pentru acea trezire venind acolo.
508 Şi când el s-a ridicat, a zis, "Dar nu pot... " El a privit, a zis, "Da, pot."
El s-a gândit că nu poate vedea, ştiţi. Şi a privit în sus; doar s-a întâmplat
să-şi ridice capul în sus, şi acolo el putea merge şi vedea; a mers în jos pe
acel culoar singur. Şi ei erau Prezbinterieni; el era ortodox. Şi vorbiţi... Vă
gândiţi că doar Penticostalii sau Sfinţeniştii pot striga; vă înşelaţi. Ei cu
siguranţă pot să scoată ceva strigăte când văd ceva ca aceasta întâmplându-
se: îmbrăţişându-se toţi şi strigând. A ieşit afară şi jos pe trepte,
împingându-şi scaunul cu rotile; mergând, cu nervul de balanţă scos din
cap. Gândiţi-vă la aceasta. Mergând ca voi sau ca mine. Oh, El este
minunat.
509 Acum, Pavel a scris Cartea Evreilor, şi în aceste scrieri despre Evrei...
El le-a scris. Şi înainte el a scris aceste Cărţi... Aflăm acum... Aceasta este o
clasă de şcoală duminicală, şi voi încerca veghez şi să nu iau prea mult. Şi
apoi vom avea servicii să le continue diseară, cu voia Domnului.
510 Acum, în Cartea Evreilor şi restul Epistolelor lui Pavel... Cine a fost
Pavel? El a fost iudeu de neclintit, un învăţat, şi un mare învăţat al
Vechiului Testament. Şi el a fost învăţat de unul dintre cei mai mari oameni
ai zilei sale. Cineva să-mi spună care era numele său. Gamaliel, unul dintre
cei mai mari învăţaţi ai zilei sale. Şi Pavel a stat la picioarele lui Gamaliel.
Acolo este ceva despre—unde mergeţi, la ce biserică mergeţi, şi ce învăţător
vă învaţă. Ştiţi aceasta? Are ceva. De aceea, ar trebui să căutăm cel mai bun
ce găsim, deci primim cel mai bun; nu deoarece este sociabilă şi aşa mai
departe, dar învăţătura adevărată a Bibliei.
511 Priviţi, odată când Israelul a ieşit în pustie cu armatele lor, şi au avut o
arie de şapte zile, şi au rămas fără apă. Şi aproape că au pierit; au zis, "Oh,
dacă ar fi un profet aproape."
512 Şi unul dintre ei a zis, "Avem jos aici, Elisei. El a turnat apă pe mâinile
lui Elisei." Vedeţi asociatul său? Cu alte cuvinte, "Aici Elisei care avea
asociere cu Ilie, Cuvântul Domnului este cu El." O pricepeţi? El a fost
învăţat corect. Şi el a zis, "El este aici. Să coborâm şi să-l consultăm
deoarece învăţătorul său a fost Ilie, şi el era învăţăturile lui Ilie în el."
Vedeţi ce diferenţă face? Sigur, vrem să fim învăţaţi.
513 Deci, Pavel avea învăţăturile lui Gamaliel. Şi Gamaliel a fost omul mare
care a făcut alegerea, fiind un învăţat însuşi, când toate aceste lucruri au
început în biserica timpurie, el a zis, "Să nu ne punem mâinile pe aceasta,
fraţilor, dacă nu este de la Dumnezeu, îşi va găsi sfârşitul oricum. Dar dacă
este de la Dumnezeu, şi luptăm împotriva ei, ne vom găsi luptând împotriva
lui Dumnezeu." Vedeţi, el a avut ceva învăţături bune.
514 Pavel s-a ridicat sub acest om, şi el ştia că Pavel era un mare învăţat.
Deci într-o zi, sincer în inima sa, persecutând Biserica, coborând să-i
aresteze...
515 Acum, să luăm o altă fază a lui Pavel, în timp ce ne obţinem fundalul.
516 Când Iuda a căzut prin infracţiune (prin dragostea de bani şi mândria
vieţii), el a căzut din har, şi a mers în locul său. Şi ucenicii au zis, "Acolo
trebuie să fie doisprezece." Şi biserica, cu toată demintatea sa, să vă arate
ce este biserica, cu toată demnitatea ei, şi toată puterea sa, încă este
milioane de mile departe de la cea mai bună valoare. Ei au zis, "Trebuie să
căutăm printre noi unul care-i va lua locul." Şi au ales dintre mulţi, Matia
(Matea, cred, sau Matia) Matia, cred că este. Şi oricând l-au ales, şi l-au pus
cu cei doisprezece (cu cei unsprezece, care a completat pe cei doisprezece),
el nu a făcut un lucru. Aceasta este singura dată când numele său este
menţionat în Scripturi. Aceasta era biserica făcându-şi alegerea.
517 Acum, ei s-au gândit, "El este un nobil." Fără îndoială. "El este un om
minunat. El este un învăţat. El este deştept. Este educat. Este o persoană
minunată. Va lua locul lui Iuda şi va fi unul dintre noi." Dar ştiţi,
Dumnezeu uneori face unele dintre (după părerea noastră)—unele dintre
cele mai nesăbuite alegeri.
518 Acum, Dumnezeu a văzut un evreu micuţ cu nasul coroiat, doar atât de
plin de caracter cât putea fi, cu gura sa oblică, "Voi coborî şi voi aresta pe
fiecare dintre ei. Îi voi arunca în închisoare. Voi face aceasta." Aceasta era
alegerea lui Dumnezeu. Ceilalţi au ales un învăţat şi un diplomat; aceasta
este alegerea bisericii.
519 Vedeţi, nu ştiţi cine este la altar. Nu ştiţi cine este mărturisindu-L în
închisori sau oriunde este. Poate arăta ca un boxer cu urechile rupte, ochii
învineţiţi ...Dar nu ştiţi cine este. Doar vă aruncaţi plasa; asta este tot; daţi-i
Cuvântul. Dumnezeu face alegerea.
520 Şi Dumnezeu alege acest iudei micuţ de caracter, sau l-a ales, mai
degrabă, în drumul său în jos. "Voi coborî şi-i voi prinde. Le voi arăta ce
pot face," pur şi simplu. Şi Dumnezeu doar l-a doborât. Dumnezeu a zis,
"Aceasta este alegerea Mea, chiar acolo."
521 Nu ar fi aceasta o prostie pentru biserică? "De ce persecuta el biserica.
El este un om firesc." Dar Dumnezeu ştie ce este în interiorul omului.
Vedeţi ce vreau să zic?
522 Deci Pavel a avut o experienţă. Câţi credeţi că experienţa vine prin
convertire? Sigur. Dacă nu, mă îndoiesc de convertire. O convertire aduce
experienţă; şi nu o puteţi atribui la nimic acum. Uneori poate să fie
strigatul. Uneori poate să fie vorbirea în limbi. Uneori poate să fie plânsul.
Uneori poate să fie gemutul. Nu ştiţi ce este, deci nu încercaţi să o alocaţi,
deoarece fiecare dintre voi este dovedit să fie greşit în ea, voi Metodiştilor,
şi Baptiştilor, şi Nazarinenilor şi Penticostalilor.
523 Am văzut oameni strigând atât de tare cât au putut, şi să-ţi fure dinţii
de aur dacă ar putea. Da, domnule. Am văzut oameni vorbind în limbi ca
mazărea care cade dintr-o păstaie; şi—şi cinstiţi la bunătate, când mestecă
tutun în partea cealaltă a gurii, şi ţi-ar tăia gâtul dacă ar putea. Asta este
corect. Deci lucrurile sunt... Acolo nu este o evidenţă pe care să o puteţi
dovedi, numai prin viaţa pe care o trăieşte persoana: "după roadele lor îi
veţi cunoaşte."
524 Deci aceasta depinde de Dumnezeu; El face alegerea. El aduce lucrurile
împreună, şi în acest fel este. Deci dacă viaţa voastră se compară cu roadele
Bibliei, aveţi o concepţie bunicică. Dacă duhul vostru poartă mărturie cu
Duhul Său, că sunteţi fii şi fiice ale lui Dumnezeu, sunteţi... Tot răul a căzut,
şi totul a devenit nou, şi trăiţi în dragoste, şi aveţi pace, şi har, şi aşa mai
departe; sunteţi foarte aproape de Împărăţie atunci. Deoarece Viaţa care
este în voi produce acel fel de viaţă. Vedeţi?
525 Dacă spuneţi, "Oh, aleluia, am vorbit în limbi. Aleluia." Asta nu
înseamnă nimic. Asta nu înseamnă cu nimic mai mult decât dacă ieşiţi aici
şi cântaţi o melodie la chitară sau altceva. Asta nu înseamnă un lucru. Cu
toate că aţi vorbit în limbi, cu toate că aţi strigat, şi aţi alergat în sus-ul şi în
jos-ul culoarului, şi v-au curs lacrimi până când vi s-a luat pielea; asta nu
înseamnă un lucru, nici un lucru, numai dacă acea viaţa de zi cu zi susţine
exact, stă cu ea.
526 Acum, dacă faceţi aceste lucruri plus acea viaţă, "Amin," aceasta este
drăguţ. Asta este bine. Dar puteţi face acele lucruri fără să aveţi acea Viaţă.
527 Deci atunci, fără strigăte, fără nimic asemănător care să fie evidenţa.
Isus a zis, "După roadele lor îi veţi cunoaşte." Şi roada Duhului nu este
vorbirea în limbi. Aceasta nu este roada Duhului. Strigătul nu este roada
Duhului. Plânsetul nu este roada Duhului. Dar dragostea, bucuria, pacea,
îndelunga răbdare, bunătatea, nobleţea, credinţa, umilinţa, înfrânarea,
acestea sunt roadele Duhului. Acestea sunt ceea ce sunt roadele Duhului. În
regulă.
528 Acum, motivul că avem aceste lucruri, lor le place să facă organizaţii.
Vedeţi? "Păi, o avem. Binecuvântat să fie Dumnezeu, toţi cred felul în care
fac, vom merge aşa. Şi toţi cred cum credem noi, vom merge în această
direcţie." Dar Dumnezeu vrea ca totul să meargă în această direcţie
(Vedeţi, vedeţi?), corect.
529 Acum, Pavel, după ce a avut această experienţă, apoi s-a gândit, că a
fost o experienţă minunată. Acum, acum... Să cităm aceasta experienţă
puţin. Pavel era în drumul său în jos spre Damasc să aresteze pe unii
oameni jos acolo, deoarece Evanghelia s-a împrăştiat acolo. "Evanghelia"
înseamnă "vestea bună." Şi aşa ei au ajuns împrăştiaţi jos acolo, şi mulţi
oameni s-au ridicat plini de dragoste şi bucurie şi iubindu-l pe Domnul Isus.
Şi au ajuns împrăştiaţi jos în acest fel, deci Pavel avea ceva scrisori de la
marele preot. El a zis, "Voi coborî, şi îi voi aresta, pe toţi."
530 Deci şi-a luat o mică companie de gărzi (gărzi alte templului, soldaţi), şi
s-a dus în jos pe drum . În timp ce mărşăluiau în jos pe drum, şi cu toţii
ştiau ce va face, deodată, ceva s-a întâmplat. Deodată acolo era o Lumină
mare înaintea lui: o Lumină mare. Acum, a strălucit ca soarele. Acesta este
un lucru ciudat să se întâmple. Lumina a strălucit aşa de mult încât el
doar... Ochii săi aproape că au ieşit, şi a căzut pe pământ. Şi el—el zăcând
jos pe pământ, şi a privit în sus.
531 Acolo sunt poate zece sau cincisprezece oameni cu el. A văzut vreunul
din acei oameni această Lumină? Nu, domnule. Pavel a văzut-O. Nu a fost
desemnaţi să O vadă. Deci unii oameni pot vedea lucrurile unde alţii nu pot.
Vedeţi? Deci Pavel a văzut această Lumină, atât de mult încât l-a orbit. El
nu a putut vedea câteva zile; a fost o asemenea realitate pentru el. Şi el nu a
putut vedea câteva zile... Mai târziu, când el a scris scrisorile, ochii l-au
deranjat aşa de rău de la aceasta, până când a scris cu litere mari; el a zis,
"Văzând că ţi-am scris cu litere mari." El abia putea vedea.
532 El era în închisoare, şi i-a cerut Domnului să-l vindece. Şi el l-a
consultat de trei ori. Dar ce a spus Domnul? "Harul Meu îţi este suficient,
Pavele."
533 Pavel a zis, "Atunci îl voi slăvi în infirmităţile mele"; deoarece el a zis,
"Dacă voi fi înălţat deasupra abundenţei Descoperirii, acolo mi-a fost dat
un mesager al diavolului, un spin în trup care mă loveşte." El era mai bine
pentru ceva timp, apoi, venea din nou. "Loveşte" înseamnă, "lovitură după
lovitură." Ca bărcile pe mare, ştiţi, valurile o lovesc (Vedeţi?), lovitură
după lovitură. Şi el va—el devenea mai bine, şi apoi o avea din nou, şi apoi
devenea mai bine, şi o avea din nou. El a zis, "Doamne, care este problema,
nu iei asta de la mine?"
534 El a zis, "Harul Meu îţi este suficient, Pavel; doar continuă." A ţinut...
535 El a zis, "Acum, dacă... Dacă eram perfect, şi totul perfect" a zis,
"atunci când înaintam, oh, deveneam mândru şi spuneam, 'Vedeţi, acolo nu
este nimic rău cu mine. Domnul are grijă de mine, frate, aleluia.'" Apoi te
consideri singur neprihănit. Vedeţi?
536 Dumnezeu trebuie să vă dea ceva din când în când ca să vă smerească
puţin, ştiţi (Asta este corect.), cumva să vă facă să realizaţi că El este Şeful.
Oh, nu este El minunat (Da, domnule.), doar glorios.
537 Deci El, Pavel, apoi, imediat ce a avut această măreaţă experienţă,...
538 Acum, dacă asta nu ar fi ceva astăzi, ei au zis, "Oh, binecuvântat să fie
Dumnezeu. Băiete, Domnul a făcut ceva pentru mine. Glorie lui
Dumnezeu." Dar nu Pavel, el era un învăţat la Bibliei.
539 Această experienţă trebuie să se lege cu Cuvântul lui Dumnezeu. Da,
domnule. Dacă nu este împreună legată în Biblie, nu doar să priviţi aici şi să
spuneţi, "Oh, da, văd, chiar aici este. Binecuvântat să fie Dumnezeu, o am."
Uh-uh. Nu în acest fel o dă Dumnezeu.
540 Trebuie să fie întreaga Biblie; totul. Deoarece nu puteţi... Infidelii
folosesc Biblia pentru terenurile lor de dezbateri. Dar ei iau o Scriptură
aici, şi dau aici şi iau alta aici, şi încearcă să le facă să se lege împreună; şi
sunt două subiecte diferite împreună. Deci trebuie să faceţi Scriptura să se
compare cu Scriptura.
541 Cum a zis Isaia în capitolul al 8-lea, "Trebuie să fie linie peste linie,
linie peste linie, aici puţin, acolo puţin. Ţine strâns de ceea ce este bun."
Vedeţi, acolo este felul în care vine: linie peste linie peste linie, Cuvânt peste
Cuvânt, Scriptură peste Scriptură. Totul trebuie să se compileze împreună.
Aceasta este calea, cred că în aceste lecţii care le avem acum, este un lucru
mare pentru biserică, deoarece le aduce la un loc în care toate Scripturile se
leagă împreună. Şi experienţa noastră trebuie să se lege cu această
Scriptură (oh, aici este.), dacă nu o face, atunci este greşită.
542 Şi cum am mers ani, fără să ştiu ce era acea Lumină care l-a lovit pe
Pavel. Când lumea exterioară, cu Scripturile... Oamenii, predicatorii au
încercat să-mi spună, "Că este de la Diavolul, vei fi un ghicitor, vei fi un
spiritist. Nu te prosti cu aceasta, Billy; ceva este greşit cu aceasta. Nu face
aceasta, băiete; asta este greşit. Acesta este Diavolul. Păi, băiete, vei fi un
mediu obişnuit. Vei fi un spiritist dacă vei face aceasta. Oh, toată asta este
de la Diavolul. Asta nu este—asta nu este corect."
543 Dar când... nu vreau să predic aceasta. Dar ca pe drumul spre Damasc,
Pavel nu a vrut să o predice. Deci el a aflat dacă era corect sau nu. Deci el a
coborât jos în Arabia timp de trei ani şi a cercetat Scripturile. Ah, când a
ieşit, el a zis, "Acum, scutur-o din mine."
544 El ştia că trebuia să-i înfrunte pe Farisei. El trebuia să-i înfrunte pe
Saduchei. El trebuia să înfrunte lumea, şi lumea Neamurilor. Şi aşa Pavel...
Această Biblie este scrisă... Această Carte a Evreilor este scrisă pentru acest
scop. El scutură aceşti Evrei, şi luând acest Vechi Testament şi arătându-l
aici în Noul Testament. "Acesta este Dumnezeu," a zis el. "Aici este în toţi
—toţi profeţii şi altele." Începe în urmă acolo la început, primul capitol l-
am avut, "Dumnezeu a vorbit în vechime (cu mult timp în urmă), în diferite
feluri, a vorbit părinţilor prin prooroci." Aşa Dumnezeu şi-a adus Mesajul:
testat prin Urim Thummim. "Dar în aceste zile a vorbit prin Fiul Său
Cristos Isus": testat prin Biblia Sa. Acolo sunteţi.
545 Deci aceste experienţe de care lumea spune, "Oh, este mintal. De ce,
nimeni... " Când acest Înger a apărut, acea Lumină a coborât aici pe râu,
când am predicat prima trezire aici la colţ, şi botezam toţi acei oameni...
Cred, frate Fleeman, poate ai fost, ...Nu ştiu dacă ai fost aici atunci sau nu.
Câţi au fost aici când—când Lumina a apărut pe râu? Sunt vreunii din cei
vechi aici? Da, unii din ei, când a fost jos aici pe râu.
546 Şi ei au zis, "Este doar o iluzie optică." Mulţi dintre noi stăteam,
privind-O, şi aici a coborât. Şi apoi cu ani mai târziu Dumnezeu a dovedit-o
printr-un ochi mecanic al unui aparat. Este adevărat.
547 "Păi, este ceva ficţiune? Este ceva care... " Nu, domnule. O luăm chiar
aici în Biblie şi arătându-vă că este acelaşi Domn Isus. El face acelaşi lucru.
Acţiunea Sa este la fel. Puterea Sa este la fel.
548 Priviţi, duminica trecută aici: acolo zăcând pe patul meu, niciodată nu
am văzut omul în viaţa mea, a ieşit şi a zis, "Acolo este un om la
Tabernacol, şi el gri—sau cu părul negru, cărunt. El este orb şi nu poate
merge; este în scaunul cu rotile. Un om cu părul negru l-a trimis sus; un
doctor, Doctorul Ackerman, un om brunet, Catolic. L-a trimis. A stat chiar
acolo, şi AŞA VORBEŞTE DOMNUL; s-a ridicat, a ieşit văzând şi altele."
Ce a făcut-o? Aici este acelaşi Înger. Acelaşi care l-a lovit pe Pavel pe drum
înspre Damasc trăieşte în Biserica Sa şi oamenii Săi astăzi. Este Scriptura
comparându-se cu Scriptura; în acest fel trebuie să fie.
549 Oh, îi avem pe căldicei. Vom intra în aceasta după ceva timp. Oh, avem
un lucru adânc înaintea noastră, dacă numai putem intra în el astăzi şi în
seara aceasta. Acum, doar începe să intre în ape adânci, unde voi...
550 Ştiţi, când eram un băieţel, obişnuiam să am un eleşteu în spatele
locului, şi ieşeam acolo. Şi toţi dintre noi copiii mergeam goi: micuţi,
aproximativ şase ani, şapte ani. Şi noi... Apa cam aşa de adâncă. Nu era mai
mult decât bălăceală. Şi aveam o tribună improvizată acolo. Şi am arătat că
putem înota, să-mi ţin nasul şi să stropesc, mergând aşa. Şi burtica mea
atingea noroiul, ştiţi, şi doar zburam pretutindeni. I-am spus tatălui meu că
pot înota.
551 El m-a dus în spate acolo într-o zi; el a zis, "Vreau să te văd înotând."
Şi am sărit acolo, ştiţi, mi-am scos hainele într-un salcâm, şi am alergat şi
am lovit apa. Şi am început să stropesc, noroiul zburând pretutindeni; şi
tata stând pe o ţeavă veche.
552 El a stat acolo şi m-a privit pentru câteva minute; a zis, "Ieşi din acea
gură de apă, şi fă-ţi o baie, şi mergi acasă." Vedeţi?
553 Păi, acesta este felul cu unii din aşa numiţi Creştini; ne târâm prin
noroi. Asta este corect. Atât timp cât sunteţi ancoraţi, "Sunt un Metodist.
Sunt un Penticostal, sunt un Prezbiteran, Am o evidenţă, o am." Sunteţi un
târâtor prin noroi.
554 Într-o zi eram cu unchiul meu, şi am continuat să-i spun... El avea
aproximativ 15, 16 ani. El era la râu. Am zis, "Unchiule Art, pot să înot." Şi
stăteam în spatele bărcii, ştiţi, mă simţeam bine şi în siguranţă. El doar a
luat vâsla şi m-a împins, în aproximativ zece picioare de apă, era diferit
atunci; toată stropeala, ţipând, n-aţi auzit în viaţa voastră.
555 Într-o zi ajungeţi împinşi, mai bine să ştiţi unde staţi. Da, domnule.
Dacă-L cunoaşteţi, veţi simţi... Mai bine să-L cunoaşteţi cu adevărat. Asta
este corect. Dar acum intrăm în ape adânci, ape adânci, unde o să vă facă să
vă înecaţi dacă nu sunteţi buni, Creştini molateci.
556 Observaţi Cuvântul. Pavel, prima oară a găsit că... El a mers în Vechiul
Testament, şi el a găsit aceasta. El a văzut această experienţă a sa absolută.
"Acum, ce a fost aceasta care m-a lovit?"
557 Era o Lumină, Lumină mare stând acolo strălucind ca un soare, stând
în faţa feţei sale, şi El a zis, "Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?"
El a zis, "Doamne, Cine eşti pe care-l persecut?"
El a zis, "Eu sunt Isus."
"M-am gândit că El era un—un om, avea mâinile cicatrizate, care ei
pretind că apare în adunări acum, cu răni de cuie în mâini şi cap." Nu, nu;
nu acest trup, nu în acest trup. Vedeţi?
558 El este acum o Lumină. Saul... Când El a fost aici pe pământ, El a zis,
"Vin de la Dumnezeu. Mă întorc la Dumnezeu."
559 El era Îngerul care a călăuzit copiii lui Israel în această Lumină prin
pustie. El s-a întors înapoi la aceiaşi Lumină, şi Pavel a văzut-O în Vechiul
Testament. El a zis, "Sunt Isus, Îngerul Legământului."
560 Şi El a devenit trup să ne răscumpere. Nu a luat chipul Îngerilor, am
aflat în capitolul anterior—studiul nostru. El niciodată nu a luat natura de
Îngeri, dar era Sămânţa lui Avraam încât El să poată fi cunoscut, acest om
putea să-l vadă pe Dumnezeu. Amin. Acum, El spune, "M-am întors la
Aceasta."
561 Şi când Pavel a văzut Aceasta, a zis, "Sigur, acesta era El. Acesta era
El."
562 Petru a avut o experienţă într-o seară în timp ce se ruga. Aceiaşi
Lumină a venit în clădire, a deschis uşile înainte sa, a ieşit pe străzi. Şi
Petru s-a gândit că visa; el era aşa de uns. El nu a ştiut ce a avut loc. El a
zis, "De abia m-am trezit? Dar sunt aici afară pe stradă."
563 Şi a mers jos la casa lui Ioan Marcu. Şi fetiţa a deschis uşa, ceva
domniţă acolo, erau în adunare de rugăciune; "cineva bătea la uşă." A
deschis uşa, "Oh," a zis ea, "aici este Petru chiar acum. Vă rugaţi pentru el
să iasă din închisoare; Domnul l-a eliberat."
"Oh," au spus ei, "haide."
"O Domnul, l-a eliberat."
"De ce," a zis ea, "el stă la bătând la uşă."
564 Petru a continuat să piseze; "Lasă-mă să intru."
"Oh," a zis ea, "este Petru." În zilele lor încă o aveau, o micuţă tejghea, un
capac mic aici pe care-l ridicaţi şi priveaţi. Vedeţi? Înainte să lăsaţi
musafirii să intre, trebuie să ştiţi cine bate la uşă, deoarece ei aveau hoţii,
dacă deschideaţi uşa, vă omorau.
565 Deci ea a deschis uşa. A zis, "Este Petru."
566 Ei au zis, "Oh. Oh Doamne, el este mort. Acesta este îngerul său stând
acolo." Vedeţi? S-a dus în trupul său glorificat, ştiţi, această teofanie.
567 Vă Amintiţi cum am luat-o, marele diamant, şi cum reflectă lumina,
cum s-a întors pe acolo? "... acest cort pământesc de descompune, avem
unul deja aşteptând." Şi ei au crezut că Petru a murit, şi acest trup bătrân a
căzut şi ei l-au îngropat în câteva zile; el a intrat în îngerul său sau glori—
nu trup glorificat, dar în teofania sa, trupul care deja este pregătit. Nu vă
poate strânge mâna. Nu are mâini să strângă mâna aşa, dar este o imagine a
unui om.
568 A coborât şi bătea la uşă. A zis, "Nu. Este Petru; el stă acolo." El a
deschis uşa şi a intrat, şi acolo era el. Acum, Petru a fost eliberat prin
această Lumină.
569 Acum, în acelaşi fel în care acea timpurie—în care Pavel, în Biserica
timpurie, a văzut această Lumină a lui Dumnezeu care a strălucit peste
Pavel, acelaşi lucru a coborât. Acum, oamenii pot spune orice; aceasta nu o
face corect. Dar când Dumnezeu dovedeşte ceva, lucrarea Ei o dovedeşte.
Apoi camera o dovedeşte. Şi tot ce noi—ce a făcut Domnul, a fost absolut
infailibil dovedit că este Dumnezeu: prin Scripturi, prin acţiunile Sale, prin
experienţă. Dar ei nu au vrut să asculte.
570 Priviţi aici în acest tabernacol în această dimineaţă. Acum, Amintiţi-vă,
ştiţi aceasta, nu însetăm după mulţimi. Nu avem nici un loc să le punem
oricum. Dar priviţi, o adunare de acest fel, unde veneam împreună pentru
aceasta, ar trebuie să atragă Oraşele Dărâmate. Dar ele sunt moarte. Ele
sunt absolut moarte. Ele au ochi dar nu pot vedea. Spuneţi, tu... "De ce,
frate Branham, de ce nu merg la doctor şi să-şi aibă ochii vindecaţi?" El nu
poate vindeca acest fel de vedere.
571 Isus a zis, "Dacă M-aţi fi cunoscut, aţi fi cunoscut ziua Mea." El a zis,
"Voi Farisei orbi, puteţi deosebi faţa cerului, dar semnele timpului, nu le
puteţi deosebi."
572 Trece aceasta peste capul vostru? Ascultaţi. Priviţi la semnele în care
trăim aici. Acum, nu este doar ceva... eu, însumi, sunt doar un om, nici
măcar un predicator. Nu am educaţie, ceea ce lumea numeşte un
predicator. Şi suntem doar oameni sărmani; priviţi la clădirea în care
suntem. Priviţi la catedrale în această dimineaţă. Dar priviţi unde este
Dumnezeu. Acolo este un lucru.
573 Aşa era Moab stând acolo în toată splendoarea sa şi frumuseţea sa; dar
acolo era Israel în corturi. Dar unde era Dumnezeu? Acolo era o grămadă
de micuţi holy-rollers jos acolo făcând tot ce era greşit. Dar Balaam,
episcopul lor—lor a omis să vadă acea Stâncă lovită, şi acel şarpe de alamă,
acest Stâlp de Foc. Ochii săi erau orbi; el nu putea să O vadă. El a zis, "Ei
doar îşi imaginează aceasta." Dar El era acolo.
574 Binecuvântat să fie Dumnezeu, oh, El este aici. Dumnezeu este aici. Şi
El face acelaşi lucru pe care El l-a făcut. Şi El este... Vom—vom compara
Scriptură cu Scriptură. Dumnezeu niciodată nu s-a pictat ceva mare, pe
pământ, dar El întotdeauna a locuit printre oamenii obişnuiţi şi smeriţi. Şi
aici este El în această dimineaţă făcând acelaşi lucru. Scriptura o dovedeşte.
Camera o dovedeşte. Acum, aceasta... Motivul că m-am referit la această
poză, nu este deoarece eu sunt acolo. Eu nu sunt—sunt doar un păcătos
salvat prin har, aşa cum sunteţi voi. Dar ce încerc să spun este că Prezenţa
Sa este cu noi. Acesta este lucrul principal. Păi, dacă El m-a făcut un Elisei
întrupat, dacă nu aveţi credinţă să o credeţi, niciodată nu o să vă facă nici
un bine. "El a venit la ai Săi proprii; şi ai Săi nu l-au primit."
575 Acesta este motivul aici în biserică astăzi... De ce, pot să încep o trezire
aici într-o clădire mare sau ceva, niciodată nu veţi avea mulţi oameni să o
creadă. Ei doar nu o fac. Nu pot. Ziua lor este dusă.
576 Aceiaşi lecţie în această dimineaţă în Africa, probabil va produce zece
mii, cel puţin zece mii de suflete la Cristos. Unde acolo s-ar putea să fie un
păcătos stând aici în această dimineaţă, sau ceva, ceva decăzut. Majoritatea
sunt pieptănaţi şi pieptănaţi până când este terminată. Asta este tot. Dar ce
încercăm să spunem este, Scriptura se compară cu Scriptura.
577 Acum, nu contează cât de mare este experienţa; numai dacă se
compară cu Scriptura, este greşită; Urim Thummim. Indiferent cât de bun
a fost profetul, dacă el vorbea şi Luminile nu străluceau pe Urim
Thummim, era greşit. Cât de bun părea visul, dacă nu se compara cu Urim
Thummim, era greşit. Când acea preoţie s-a terminat, Dumnezeu şi-a
ridicat Biblia. Pavel a zis, "Dacă un Înger din cer va veni (Galateni 1:8) şi
va predica altceva decât ceea ce a fost predicat să fie anatema."
578 Îngerul din cer (a zis lui Ioan descoperitorul), care era Dumnezeu
Însuşi, "Eu, Isus, am trimis Îngerul Meu să o justific, sau să arate aceste
lucruri." El a zis, "Dacă vreun om va adăuga un cuvânt la Ea sau va scoate
un Cuvânt din Ea, la fel va fi scos din Cartea Vieţii pentru el." Asta este,
Biblia.
579 De aceea, aceste experienţe şi aceste lucruri pe care la avem aici, dacă
nu erau dovedite prin Cuvântul lui Dumnezeu, ar fi greşite; nu-mi pasă ce
va avea loc, ar fi greşit. Deci este Scriptural, absolut adevărul. Oh, sunt aşa
fericit că sunt un membru al măreţului Trup al lui Cristos.
580 Acum, să mergem acum; ajungem la lecţie. Acum, am terminat aici
unde el a zis, "Văzând că suntem atin..." Acum, îmi pare rău, asta este...
Citam din primul capitol. L-am citit, dar nu l-am studiat. Am...
581 Fratele Norman stând acasă la mine sus acolo, şi el ştie că am intrat
ieri, şi fraţii ştiu jos acolo că abia am intrat. Singura dată când am ajuns să
citesc Scriptura, stătea aici acum câteva minute. Asta este corect; nu O
studiez. Aştept ca Duhul Sfânt să O dea, doar cum vrea El. El ştie unde este
persoana, care trebuie să o primească. Deci dacă ceva în mintea mea ce voi
spune, atunci este greşit. Dar dacă îl las pe El să o facă, El o va duce chiar la
locul unde aparţine. Vedeţi? "Nu vă gândiţi ce veţi spune, pentru că nu
sunteţi voi care vorbiţi, este Tatăl vostru care locuieşte în voi. El vorbeşte."
582 Acum, ultimul capitol, capitolul anterior, am auzit aceasta, că "Cum
vom scăpa dacă neglijăm această salvare mare, care ne-a fost predicată mai
întâi de Domnul Isus, şi El cu aceia care l-au auzit?" Aceleaşi lucruri pe
care Isus le-a făcut să arate... Aceleaşi lucruri cum au loc aici: acelaşi Înger
al lui Dumnezeu, aceleaşi lucrări, aceiaşi evidenţă, aceleaşi toate, totul
înainte, aceiaşi Evanghelie, chiar cu Cuvântul. Dacă aceasta a fost învăţată
de Domnul, apoi confirmată de ucenicii Săi pe care i-am auzit, Pavel a
început la fel; cum vom scăpa dacă neglijăm o salvare aşa mare?
583 Acum, Pavel spunea aceasta acestui public iudaic. Acum, ei nu aveau
casete înregistrate, astăzi cum avem aici, dar ei aveau scribi care stăteau
acolo ducând-o jos cum Pavel o predica. Şi asta este ceea ce este chiar aici.
O obţinem prin casetele înregistrate, şi aceste casete merg prin toată lumea
(Vedeţi) să arate că este Adevărul. Religia noastră nu este în zadar, este
absolut înviatul Isus Cristos: acelaşi lucru. Acum, nu trebuie să o neglijăm.
584 Acum, nu plecaţi din biserică astăzi şi spuneţi, "Păi, m-am bucurat să
merg jos acolo. Îmi plac cântările, şi oamenii sunt prietenoşi în jurul acestei
micuţe biserici." Nu faceţi aceasta.
585 Frate, lăsaţi inima să vă fie în flăcări; spuneţi, "Aici, trebuie să fac ceva
despre aceasta. Trebuie să ies şi să văd dacă pot obţine pe cineva salvat."
586 Şi nu ieşiţi spunând, "Binecuvântat să fie Dumnezeu, dacă nu vă
pocăiţi, veţi pieri." Nu, mergeţi nobili. Fiţi la fel de înţelepţi ca şarpele, la
fel de răi ca porumbelul. Vedeţi, acesta este felul să mergeţi. Apropiaţi-vă
de persoană, dacă el creşte pui, vorbiţi despre pui pentru o vreme. Vedeţi?
Şi apoi primul lucru care-l ştiţi, veţi vorbi despre Domnul. Dacă el este un
fermier, vorbiţi despre ferma sa.
587 Dacă el vinde maşini, vorbiţi despre maşinile sale pentru o vreme: "Ce
maşină frumoasă ai," şi aşa mai departe. Vedeţi?
588 Până când prindeţi Duhul, când Tatăl spune, "Acum, este timpul să ne
apropiem de el pentru sufletul său."
589 O puteţi sufla (Vedeţi?), "Aceasta este o maşină drăguţă. Ştii că
transportul astăzi a devenit măreţ. Oh, cum naţiunile au fost aduse
împreună, şi oraşele naţiunilor, strâns împreună. Prietenii şi mamele se pot
vizita. Ştiţi că este un lucru minunat să ai automobile aşa ca cele pe care le
vinzi."
590 "Da domnule, sigur este, uh-uh." (Ştiţi, o tragere din ţigară sau orice
este.) "Da, sunt—sunt maşini bune."
591 "Te-ai gândit vreodată ce s-ar gândi cei bătrâni dacă ar vedea aşa
ceva?" Doar continuaţi aşa, ştiţi.
592 După ceva timp, spuneţi, "Da, da, sigur este. Ştiţi, face un alt lucru,
aduce aşa cum avem aici... Ca în treziri. Oamenii pot veni de-a lungul ţării
repede pentru o trezire." Vedeţi, deschideţi cale tot timpul, ştiţi.
593 Şi dacă simţiţi ceva înăbuşit în acest fel, opriţi-vă imediat, mişcaţi-vă
aici. Cum a zis un doctor în Phoenix, a zis, "Doamne, umple gura mea cu
cuvinte bune, şi opreşte-mă când am zis destul." Vedeţi? "Opreşte-mă când
am zis destul."
594 Acum, observaţi acum, vom începe din capitolul 15—sau versetul 15 al
capitolului al 3-lea, îndeaproape acum.
câtă vreme se zice: "Astăzi, dacă... auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi
inimile, ca în ziua răzvrătirii."
595 Acum, urmăriţi-l pe Pavel aici. Acum, a zis, "Astăzi, după aşa mult
timp... " Vom intra în ea după ceva timp, că, "astăzi, aşa mult timp"; vine
în capitolul următor, "după aşa mult timp."
... vreme se zice: "Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca
în ziua răzvrătirii." (când ei l-au provocat pe Dumnezeu)
596 Acum, să citim următorul verset:
Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră?...(Acum,
despre ce vorbeşte? Evanghelia)... N-au fost oare toţi aceia, care ieşiseră din
Egipt prin Moise?
Şi cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost
oare cei ce păcătuiseră, şi ale căror trupuri moarte au căzut în pustie? (Să
ne oprim aici un minut.)
597 Provocarea, când ei au provocat... Acum, ce a făcut Dumnezeu? Acum,
Pavel încercând să vorbească. Ce i-a călăuzit afară din Egipt? Era Moise?
Nu. Moise era instrumentul trup.
598 Acum, avem un fundal aici. Vrem să fim îndreptaţi, acum. Când
atingem acest loc jos aici în câteva minute, îl veţi vedea.
599 Acum, Dumnezeu îşi avea poporul cu o odihnă neaşezată. Ei erau jos în
Egipt. Ei erau afară din poziţia lor corectă. Erau afară din ţara lor. Erau
străini şi pelerini, şi Dumnezeu urma să-i aducă din acea locuinţă din Egipt,
sus în ţara lor.
600 Un model astăzi; suntem neaşezaţi. Aici nu iau prea mult; băieţi micuţi
bucălaţi jucând bile, fetiţe cu păpuşi, jucându-se; primul lucru pe care-l
ştiţi, aveţi păr cărunt, şi riduri. Acolo este ceva greşit aici; aceasta nu este
casa. Suntem în locul greşit. În acest fel suntem aici pelerini şi străini. Ceva
s-a întâmplat.
601 O domnişoară a zis, în această dimineaţă în cameră, despre cum
oamenii au râs de ea, cândva. Am zis, "Dar, soră dragă, nu faci parte din
oameni." Suntem oameni diferiţi. Fetiţa mea a zis, "Tati, o anumită—
anumită fată a făcut anumite—anumite lucruri, pe care le-au făcut." Am
zis, "Dar priveşte, scumpo... " Ei au aceste înregistrări ale lui Elvis Presley.
Am zis, "Nu le vreau în casa mea."
Ea a zis, "Dar, tati, ele sunt fetiţe drăguţe."
Am zis, "Pot să fie. Nu am nimic de zis împotriva acesteia, dar acolo este un
lucru: suntem diferiţi. Suntem diferiţi. Nu aşa vrem să fim diferiţi, dar
Duhul care este în noi a ieşit din aceasta. Sunteţi din altă lume."
602 Când merg în Africa, eu—eu—eu nu mă pot obişnui la felul lor de a
trăi. Ei nu poartă haine; sunt goi. Şi ridică ceva care este putrezit, are larve
în ea, ei o mănâncă oricum; nu fac nici o diferenţă. Vedeţi, eu... Asta este
diferit.
603 Ştiţi, odată eram cu toţii aşa. Dar civilizaţia ne-a adus şi ne-a făcut
diferit. Şi transformarea a dublat aceasta cu milioanele. Nu vrem lucrurile
putrezite ale lumii deloc. Cristos ne-a făcut să devenim Creştini, cum
civilizaţia ne-a făcut să devenim curaţi. Şi observaţi, nu numai aceasta, dar
declarăm că suntem pelerini şi străini. Nu suntem din lume. Apoi nu vreţi
să aveţi nimic de-a face cu lumea. Şi aceste lucruri au trecut.
604 Acum, Israel era jos în Egipt; ei nu erau egipteni. Egiptenii... Era o
ruşine pentru un egiptean să-şi pună mâinile pe o oaie, şi Israel erau
păstori. Şi cum aceasta trebuie să-l fi obţinut pe Moise, după toată jignirea
de a fi un egiptean, crescători de vite. Aţi observat ce a zis Faraon şi aşa mai
departe? "Este o urâciune." A zis, "Oamenii voştri sunt păstori." Şi nici
măcar un egiptean nu-şi putea pune mâinile pe un păstor. El era un om
diferit.
605 Şi acesta este felul în care este cu Creştinii astăzi. Când el născut din
nou, nu este... Este murdărie pentru el să se asocieze cu oameni care beau,
şi spun glume murdare, şi femeile dezbrăcate şi toate... Este—este—este
murdărie. Şi, oh, binecuvântat să fie Domnul. Suntem pelerini aici. Suntem
străini aici. Duhul a fost convertit, şi căutăm o Cetate unde femeile nu
poartă pantaloni scurţi. Căutăm o cetate unde nu au baruri. Căutăm o
Cetate unde locuieşte neprihănirea. Deci suntem pelerini.
606 Deci dacă Dumnezeu coboară într-o mare legătură de foc ca o aureolă,
jos într-un tufiş şi a început să i se descopere lui Moise mai întâi. Moise a
zis...
607 Ştiţi, cum am avut lecţia seara trecută; cum atunci când Isus a fost aici
pe pământ, El a zis, "Păi, înainte de Moise, EU SUNT." Acesta era Isus în
tufişul arzând în Stâlpul de Foc. Este Isus astăzi, acelaşi. Şi El s-a descoperit
în Stâlpul de Foc, şi Moise a avut experienţa. El a coborât în Egipt; a
predicat Evanghelia, vestea bună, şi semnele şi minunile l-au urmat. Aţi
prins-o? Acelaşi lucru astăzi.
608 Nu numai aceasta, dar când Evreii au ieşit, au mers în Lumină, ei erau
călăuziţi prin acelaşi Stâlp de Foc.
609 Şi Biblia a zis că, "Să nu-l ispiteşti pe Dumnezeu." Priviţi aceasta; să v-
o citesc.
câtă vreme se zice: "Astăzi, dacă... auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi
inimile,... (Glasul Său vorbind inimi voastre)... ca în ziua răzvrătirii (când ei
L-au provocat).
610 Ascultaţi.
Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit...
611 Câţi ştiu că Israel l-a provocat pe Dumnezeu prin necredinţa lor? Ei au
murmurat. Ei complet... Dumnezeu a păşit jos acolo ...Când el a ieşit...
Primul lucru au intrat în necaz. Aici era acest Stâlp de Foc deasupra lor.
Nu ştiu dacă ei L-au văzut cu toţii sa nu. Cel puţin Moise L-a văzut, şi era
deasupra lor şi L-au privit. Şi când au coborât... Să spunem că nu L-au
văzut; nu ştiu dacă L-au văzut sau nu; a mers înaintea lor; Biblia a zis că
era acolo.
612 A zis că Steaua a mers înaintea înţelepţilor. Nimeni nu a văzut-O doar
înţelepţii. A trecut peste toate observatoarele. Ei ţineau timpul prin stele.
Nimeni nu a văzut-O doar înţelepţii. A fost pentru ei să o vadă, şi înţelepţii
a fost cei pentru care a fost trimisă Steaua.
613 Şi Stâlpul de Foc a fost trimis la Moise, şi Moise a fost trimis la copiii
lui Israel. Şi ei trebuiau să-l urmeze pe Moise. Îl puteau vedea pe Moise, şi
Moise a văzut Lumina. Acolo au mers, ei, erau călăuziţi. Şi în timp ce au
ieşit, au ajuns la Marea Roşie. Şi toţi... Ei niciodată nu au mai văzut
semnele minunilor şi lucrurile având loc în timp ce erau jos în—în vechea
ţară a Egiptului. Dar când au ieşit acolo în călătoria lor (doar convertiţi şi
scoşi), apoi primul lucru pe care-l ştiţi, au ajuns în necaz.
614 Dumnezeu iubeşte să vă aducă în necaz. El iubeşte să pună necazul jos
şi să vadă ce veţi face. Deci El doar a oprit Marea Roşie, şi primul lucru
care-l ştiţi, i-a scos chiar în acest loc, apoi l-a trimis pe Faraon după ei.
Vedeţi cum îi place lui Dumnezeu să o facă? Îi place să-şi afişeze puterea şi
dragostea. El este Dumnezeu, şi Lui doar îi place să vă arate cine este El.
Amin. Şi necazul ei astăzi, oamenii spun, "Oh, zilele au trecut." Nu, Cum
poate Dumnezeu să se arate, când învăţaţi asemenea lucruri ca acesta? Dar
lui Dumnezeu îi place să se manifeste.
615 Aici au venit copiii lui Israel mergând în Lumină, Moise mergând
înaintea lor. Acolo erau ei: "Haideţi, aceasta este calea. Dumnezeu cheamă;
vom ieşi. Mergem în ţara promisă. Oh, aleluia." Aici erau toţi, strigând şi
sărind şi având un timp bun, ştiţi. Şi primul lucru pe care-l ştiţi, au privit
înapoi şi au zis, "Oh, ce este acest praf?"
616 Unul dintre ei s-a căţărat sus pe un deal şi a zis, "Oh, oh. Alas, alas.
Este armata lui Faraon."
617 Dumnezeu a zis, "De ce sunteţi aşa speriaţi? Nu aţi crezut ce am făcut
jos acolo? De ce sunteţi aşa îngrijoraţi? De ce Mă supăraţi?"
618 Când au ajuns jos acolo, Moise a ieşit şi a mijlocit înaintea lui
Dumnezeu. Dumnezeu doar a deschis Marea Roşie şi au traversat-o; a
închis duşmanul înăuntru. În acest fel o face Dumnezeu. Nu vă temeţi. Nu
fiţi emoţionaţi. Nu fiţi supăraţi. Îl provocaţi pe Dumnezeu.
619 Apoi ce a făcut El? Arată ca, "Păi, am avut o încercare mare;
binecuvântat să fie Dumnezeu, am trecut-o. Nu vom mai avea. Suntem pe
drumul nostru spre ţara promisă." Şi El i-a călăuzit chiar în deşert unde nu
era apă. Vedeţi? Vă puteţi imagina? Dumnezeu cu al Său—cu poporul Său
sfânt, sfinţit, i-a călăuzit chiar în această cursă, apoi i-a scos din această
cursă şi i-a călăuzit chiar aici unde nu este apă; când El putea să-i ia altfel,
unde era apă. De ce, El putea face un râu tot drumul dacă dorea; El putea
sfărâma fiecare munte în bucurie, aruncând apă cincizeci de picioare în
aer, dacă dorea. Sigur, El putea. Dar dacă El face aceasta, era prea simplu.
Oh, Doamne, binecuvântat să fie Numele Domnului.
620 "De ce a lăsat Dumnezeu să se întâmple aceasta, frate Branham? De ce
Dumnezeu... " Dumnezeu face aceasta. Lăsaţi-l în pace; doar mergeţi
înainte. Aceasta este treaba lui Dumnezeu. "Paşii celui neprihănit sunt
rânduiţi de Domnul." Da, domnule. Ce face diferenţa ?
621 "Mi-am pierdut toţi banii, frate Branham." Păi, binecuvântat să fie
Dumnezeu oricum.
622 "Oh, am făcut aceasta, şi aceasta s-a întâmplat, furtuna mi-a suflat
casa."
623 Binecuvântat să fie Dumnezeu oricum. "Domnul a dat, Domnul a luat,
binecuvântat să fie Numele Domnului." Doar continuaţi să mergeţi înainte;
este toată gloria lui Dumnezeu; Dumnezeu ştie ceea ce face.
624 Unii prin apă, unii prin potop,
Unii prin mari încercări, dar toţi prin sânge; (Şi aceasta—aceasta este calea
pe care El ne călăuzeşte.)
625 Asta este corect. Oh, Doamne. Mă simt ca şi cum mă pot opri şi striga.
În acest fel îşi călăuzeşte copiii Săi dragi. Oh, puteţi simţi... Acum, nu sunt
psiholog, dar puteţi simţi acest Duh plăcut acum revărsându-se peste
clădire? Dacă ochii voştri s-ar deschide acum, şi priviţi ce stă pe marginile
acestor ziduri, şi sus şi jos pe aceste culoare?
626 O Elisei, într-o dimineaţă, când acest băiat era atât de orb cât putea fi,
el a zis, "Priveşte la Sirieni jos acolo."
El a zis, "Dar acolo sunt mai mulţi cu noi."
A zis, "Nu văd pe nimeni."
El a zis, "Doamne, deschide ochii băiatului."
627 El a privit în jurul acestui profet bătrân, şi peste tot în jur, munţii erau
în flăcări, şi cai de foc, şi care de foc. El era convins atunci.
628 El a zis, "Vom ieşi şi îi vom orbi." Ei îşi au vederea atât de perfectă cât
o aveau, dar erau orbi faţă de el. A zis, "Cu toţii îl căutaţi pe Ilie?" Au zis,
"Da, domnule." "Haide, o să vă arăt unde este"; asta îi călăuzea. Ei nu au
ştiut-o.
629 Şi în acest fel este şi astăzi. Cristos este aici. Duhul Sfânt este aici
făcând aceleaşi lucruri pe care El întotdeauna le-a făcut, şi lumea este
oarbă faţă de El. Ei nu o ştiu. "Oh, nu ştiu despre aceasta; păstorul meu... "
Oh, sărmanii oameni ruinaţi. Vedeţi ce vreau să zic? Ei sunt orbi. Ei nu o
ştiu. Dumnezeu îi călăuzeşte.
639 Acum, au ieşit din pustia Sin. Acolo nu era apă. Dumnezeu avea totul
asigurat. Oh, şi ei au găsit o băltoacă de apă, au zis, "Asta este." Şi nici
măcar nu au putut să o guste. Oh, era teribilă. Doamne, este mai rea decât o
sută de procente de sulf. Vedeţi, doar ca ouăle putrezite, ştiţi. "Ooh,
Doamne, este teribil." Era otravă. Acum, a numit-o pustia Sin. Câţiva
palmieri au crescut acolo, şi primăvara erau acei palmieri crescuţi. Apoi
Moise a zis, "Nu... "
640 Dar Dumnezeu a zis, "De ce... De ce ei... De ce Mă provoacă? Păi, dacă
am făcut aceasta acolo în urmă, nu pot să fac nimic în legătură cu această
situaţie?"
641 Dacă va scos o dată dintr-o vrajă bolnavă, nu vă poate scoate El din
alta? El v-a scos dintr-un necaz, nu vă poate scoate din altul? Binecuvântat
să fie Dumnezeu, dacă El m-a scos din păcat, El mă poate scoate din
mormânt. El este Dumnezeu. Ce diferenţă face? Doar mergeţi înainte;
ţineţi-vă ochii pe El.
642 A zis, "Dacă am închis Marea Roşie în urmă şi i-am înecat pe Egipteni,
nu pot să fac nimic cu această apă? De ce Mă supăraţi? Oh, necredinţa
voastră, mă provocaţi să Mă enervez, din cauza necredinţei voastre."
643 Acum, cuvântul aici, este folosit "păcat," provocat, făcut... Motivul că
au făcut-o, nu au crezut. Niciodată nu au ieşit şi să ajungă să spună prostii
acum, şi lucruri ca acestea. Niciodată nu au mers în jur cu soţia altcuiva, şi
să iasă şi să spună minciuni. Asta nu era ceea ce făceau ei. Dar acesta nu
este păcat de la început.
644 Trăind în adulter nu este păcat. Fumând, mestecând, bând, jucând,
blestemând, şi jurând şi aşa mai departe; acesta nu este păcat. Acestea sunt
atributele necredinţei. Faceţi aceasta deoarece sunteţi un necredincios.
Dacă sunteţi un credincios, nu faceţi acestea. Acesta este motivul că Isus a
zis, "Cel ce aude Cuvintele Mele şi crede în Cel care M-a trimis are Viaţă
Veşnică." Nu spune că crede, dar crede cu adevărat. Acolo este; care vă ia
toată evidenţa iniţială la o parte. Vedeţi? Acolo sunteţi. Nu "Cel ce aude
Cuvintele Mele, şi strigă"; nu "Cel care aude Cuvintele Mele, şi vorbeşte în
limbi"; nu "Cel ce aude Cuvintele Mele, şi are sânge pe mâinile sale sau pe
faţă," sau orice altceva. Nu este asta. "Cel ce aude Cuvintele Mele şi crede
în Cel ce M-a trimis, are Viaţă Veşnică, şi niciodată nu va veni la judecată,
dar a trecut de la moarte la Viaţă."
645 Ce este păcatul? Necredinţa. Ceva micuţ se poate ridica, în loc să
meargă direct la Scriptură şi să afle dacă este adevărat sau nu, "Ah,"
spuneţi, "Eu... Hm. Eu... " Vedeţi? Acolo mergeţi înainte, "Doar voi
continua ca Prezbiteran cum sunt. Vedeţi, eu... " Mergi înainte. Orb. Şi-l
provocaţi pe Dumnezeu.
646 Când Dumnezeu face ceva, El se aşteaptă ca naţiunea să o înhaţe. Dar
în loc de aceasta, "Ştii, oh, păi, nu ştiu despre asta." Vedeţi? El se aşteaptă
ca oamenii să o obţină. Dacă sunteţi suficient de preocupaţi, staţi jos cu
Scripturile, treceţi prin ea şi cercetaţi-o înainte şi înapoi, şi vedeţi dacă se
întâmplă, dacă este prezisă să vină la împlinire şi aşa mai departe. Apoi o
veţi primi. Amin.
647 Acum, observaţi.
câtă vreme se... "Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inima, ca în
ziua răzvrătirii." (când Dumnezeu a fost provocat, vedeţi?)
Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce au auzit? (au auzit
Evanghelia, Moise a predicat-o) N-au fost oare toţi aceia, care ieşiseră din
Egipt prin Moise.
647 Câţi ştiu câţi oameni au fost salvaţi din mlădiţa originală care a ieşit?
648 Câţi? [Cineva răspunde, "Doi"—Ed.] Doi este corect. Câţi le ştiu
numele? [Cineva răspunde, "Caleb şi Iosua"—Ed.] Asta este corect. Caleb
şi Iosua, singuri, afară din două milioane.
649 Ascultaţi la aceasta.
Şi... cine... (versetul al 17-lea acum)... Şi cine au fost aceia de care S-a
dezgustat El patruzeci de ani?...(din cauza necredinţei)... Nu au fost oare cei
ce păcătuiseră... (necrezând),...
650 Luaţi dicţionarul şi aflaţi ce înseamnă "păcat", luaţi dicţionarul Biblie;
este necredinţă.
651 Necredinţa este păcat. "Cel ce nu crede este deja condamnat," Ioan 4.
Vedeţi?
"Condamnaţi deja."
... şi ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?
Şi cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui?...
652 Necredinţa voastră... Oh, cum niciodată nu o să trec prin capitolul meu.
Dar, priviţi, asta este problema cu această naţiune, astăzi. Semnele şi
minunile au traversat această naţiune. Ce au făcut? În continuu şi-au întors
cu spatele. Şi El a zis, "Jur că nu îi voi lăsa să intre în ţara spre care au
pornit."
653 Care este problema cu aceste biserici astăzi? Necredinţa lor l-a
provocat pe Dumnezeu. Aleluia. El poate din aceste pietre să ridice copiii lui
Avraam. El a încercat să le dea Evanghelia, şi ei şi-au împietrit inimile. S-au
tăiat, şi au făcut micuţe denominaţiuni, şi "Credem aceasta şi nimic
altceva." Şi Dumnezeu nu a putut intra. Unde sunt ei astăzi? Stând într-o
parte.
654 Micuţul grup credincios al lui Dumnezeu se mişcă înainte cu semnele şi
minunile. El îi pune la încercare. Fiecare fiu care vine la Dumnezeu trebuie
mai întâi încercat şi testat: copil antrenat.
655 Primul lucru micuţ care s-a întâmplat, "Oh, păi, poate că acolo nu este
nimic la ea oricum." Eşti un copil ilegitim şi nu un copil al lui Dumnezeu.
656 Pentru că un copil al lui Dumnezeu este Sămânţa lui Avraam, care a
numit lucrurile care nu erau ca şi cum erau, "Dumnezeu a zis aşa," şi doar
continuă să înainteze. Amin. Indiferent ce spune, sau orice diferit, ei
continuă să continue oricum, "Dumnezeu a zis aşa."
657 Douăzeci şi cinci de ani a aşteptat acel copil, indiferent cât de contrar
era. Şi el s-a separat de necredincioşi (Amin.) astfel încât să poată crede.
Oh, Doamne, mă simt religios. [Loc gol pe casetă—Ed.] Gândiţi-vă la ea;
trebuie să vă separaţi de această dogmă a lumii; "Au, zilele miracolelor au
trecut. Acolo nu este un asemenea lucru ca aceasta. Asta este fanatism."
Separaţi-vă.
658 Biblia a zis, "Ieşiţi dintre ei, şi fiţi separaţi, zice Domnul; şi o să vă
primesc." Cât de minunat. "O să vă primesc după ce o să vă separaţi. Veţi
fi copiii Mei, şi eu voi fi Dumnezeul vostru. Separaţi-vă. Nu vă înjugaţi cu
necredincioşii." Asta este corect.
659 Tânărul căsătorindu-se, căsătorindu-se cu ceva fată care nu crede; sau
ceva tânără măritându-se cu ceva băiat care nu crede... Nu faceţi aceasta.
Nu-mi pasă cât de drăguţ este ...Sau cât de drăguţă este, şi ce ochi mari are;
cu toţii se vor duce într-una din aceste zile. Dar, frate, sufletul vostru va trăi
pentru totdeauna. Fiţi atenţi ce faceţi. Ea nu este o credincioasă adevărată
sau el un credincios adevărat, nu vă înjugaţi aşa. Staţi departe de aşa ceva;
o să vă producă necazuri pe drum.
660 Acum, ascultaţi, versetul al 17-lea.
Şi cine au fost... au fost cei de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au
fost oare cei ce păcătuiseră, şi ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?
... şi cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui,...
661 Au pornit, dar... Au văzut miracolele, dar niciodată nu au ajuns la ţara
promisă. Doar un număr select de doi au intrat în ţara promisă.
662 Acum, ce face Pavel? El le vorbeşte Creştinilor acum. Nu lăsaţi aceiaşi
Evanghelie, care a fost predicată în urmă acolo în semne şi minuni, şi
Stâlpul de Foc călăuzindu-i... Şi când aceste lucruri au loc din nou, nu
cădeţi într-o parte prin necredinţă, îndoindu-vă, pentru că trupurile lor
moarte au căzut în pustie.
663 Acum, intrăm imediat acum; priviţi îndeaproape.
... oare nu celor ce nu ascultaseră? Vedem dar că n-au putut să intre din
pricina necredinţei lor... (El în numeşte "păcat" o dată, o numeşte
"necredinţa" data următoare; necredinţa este păcat)... nu au intrat... din
pricina necredinţei lor.
664 Ei au văzut că profetul Moise; au văzut ce a făcut el, au văzut ce a zis;
era adevărul de fiecare dată, s-au mişcat înainte cu adevărul. Acest Stâlp de
Foc va apărea înaintea lui. L-au privit; l-au văzut.
665 Pavel încercând să-i aducă... M-ai târziu au ajuns jos aici la experienţa
pe care a avut-o el. Vedeţi? Încercând să relateze experienţa, el a tipizat-o
în Vechiul Testament. A zis, "Acum, am intrat într-un lucru nou, în această
nouă repartizare prin Isus Cristos." Cei din vechime, Domnul le-a apărut
lor prin profeţi; dar acum El este prin Fiul Său Isus. Vedeţi? Şi el intră în—
să tipizeze experienţele şi să le arate ce va avea loc; cum semnele şi minunile
şi altele, şi ce este scris.
666 Acum, el a zis.
... nu au intrat... din pricina necredinţei lor. (Ei nu au crezut.)
667 Dar acum, cineva va intra în repartizare... Şi nu vă împietriţi inima.
668 Nu vă comportaţi cum au făcut ei în zilele răzvrătirii, când l-au
provocat pe Dumnezeu. Cum au făcut-o? Nu trăind imoral. Lăsaţi-mă să
macin aceasta jos.
669 Spuneţi, "Frate Branham, merg la biserică."
Asta este în regulă.
"Niciodată nu am minţit în viaţa mea."
Asta este frumos.
"Nu am furat niciodată. Niciodată nu am făcut aceasta, aceea sau cealaltă."
Asta este foarte bine. Acestea sunt toate bune, dar acesta încă nu este păcat.
Păcatul este când Dumnezeu se arată Însuşi şi nu-l credeţi; nu vreţi să
ascultaţi.
"Oh," spuneţi, "biserica mea nu învaţă aceasta." Atât timp cât Biblia o
învaţă, şi Dumnezeu o dovedeşte, acesta este lucrul. Acum, priviţi doar un
moment acum. Acum, vom începe asupra a ceva real, foarte adânc. Acum,
puneţi-vă conştiinţa în buzunarul vestei până când ieşiţi afară.
670 Acum, priviţi îndeaproape.
Să luăm dar bine seama, ca atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa
intrării în odihna Sa... (A Sa, pe ea, pronume personal. Ce?)... nici unul din
voi să nu se pomenească venit prea târziu..
671 Acum, Pavel încearcă să le spună în capitolul anterior despre toate
aceste lucruri, dar acum el încearcă să le spună ce este. Oh, avem timp?
Eu... Poate aşteptăm până diseară mai bine. Se face târziu, şi vom avea
serviciu de rugăciune. Poate mai bine o prindem în seara aceasta, deoarece
aceasta este plină de vitAmine, vitAmine spirituale. Are foarte multe, şi
sunt ocupat în această după-amiază.
Să luăm... Să luăm dar bine seama, ca atâta vreme cât rămâne în picioare
făgăduinţa...
672 Acum, au avut ei o promisiune pentru ţara promisă, jos în Egipt? Şi
când Dumnezeu a coborât să facă această promisiune o realitate,... De ce,
Dumnezeu i-a spus lui Avraam, sute şi sute de ani înainte, că El o va face.
Era Scriptural.
674 Iosif a zis, "Nu-mi luaţi oasele de aici până când plecaţi spre acea ţară
promisă, şi îngropaţi-mă sus acolo cu restul părinţilor mei." Deoarece el a
ştiut că învierea venea, când Isus a înviat din morţi; deoarece el ştia ce a zis
Iov.
675 Vedeţi, fiecare dintre profeţi a ştiut ce a zis celălalt profet, şi a ştiut că
Duhul lor era la fel; şi ei vegheau. Oh, frate. Oh, aceasta ar trebui să ne
scuture din condiţia de îngrijorare. Ei îşi aveau ochii, nu asupra a ceea ce a
spuneau oameni, dar ce au zis profeţii; fiecare dintre ei vegheau.
676 Avraam a zis, "Îngropaţi-mă chiar aici unde Iov este îngropat." A zis,
"Sarah, voi cumpăra o bucată de pământ; vom fi îngropaţi chiar aici."
677 Isaac a fost un profet după tatăl său, a zis, "Ascultă. Nu mă îngropaţi
altundeva, nu jos aici în Egipt, dar duceţi-mă înapoi în ţara promisă.
Îngropaţi-mă chiar aici."
678 Iacov a murit în ţara promisă, dar i-a zis fiului său care era un profet, a
zis, "Ştii, într-o seară Îngerul m-a atins pe o parte şi am şchiopătat de
atunci. Haide, puneţi mâna... (Oh, milă.) Fiul meu profet, sunt bătrân şi
sunt orb; dar puneţi mâna sfântă, fiind un profet tu însuţi, pune-o în locul
unde Îngerul şi-a avut mâna, şi jură Dumnezeului cerului că nu mă vei
îngropa jos aici."
679 Binecuvântat să fie... Puteţi vedea descoperirea spirituală a
Cuvântului? De ce, jumătate dintre ei nu... Nouăzeci la sută nu au ştiut
despre ce vorbea, dar el ştia despre ce vorbea. "Puneţi mâinile în acest loc
unde Îngerul şi-a pus mâna. Eram odată un om mare, robust, voinic. Dar El
m-a atins, şi de atunci am fost un om şchiopătând; dar am fost un prinţ de
când am şchiopătat. De când mi-am schimbat modul de a umbla, am fost un
prinţ. (Da.) Puneţi mâna aici şi jură pe Dumnezeul cerului, că nu mă vei
îngropa aici." De ce? Nimeni nu ştia despre ce vorbea el. Iosif ştia. El a zis,
"Du-mă sus acolo şi îngroapă-mă în acea ţară promisă." Acolo este unde a
fost; sigur.
680 Când Iosif a murit cu ani mai târziu, a zis, "Nu mă îngropaţi jos aici,
dar priviţi oasele mele când treceţi pe lângă, deoarece într-o zi veţi ieşi de
aici; şi când ieşiţi, luaţi oasele mele cu voi."
681 Acolo sunteţi. Lăsaţi lumea să spună orice vor să spună, şi să facă orice
vor să facă. Binecuvântat să fie Numele Domnului. Ţine-mă în Cristos, dacă
sunt chemat orice, un fanatic sau un holy-roller. Într-o zi El vine şi aceia
care sunt în Cristos Dumnezeu îi va aduce cu El când vine. Este totul un
Adevăr descoperit spiritual zăcând chiar acolo, şi este nevoie de o minte
spirituală să o prindă. Odihniţi-vă pe aceasta prin zi; gândiţi-vă la ea. Dacă
o faceţi fără prânzul vostru, gândiţi-vă la ea.
682 Şi în seara aceasta, vom intra în rest, ce a rămas, şi să vedem ce sunt
aceste promisiuni astăzi. Ce este acest lucru astăzi? Dacă Dumnezeu nu o
are aici în Biblie, şi dovedită, că este chiar aici acum, atunci sunt un profet
fals. Asta este exact corect. Dar este aici. Ce este restul?
683 El a zis.
Să luăm dar... dar bine seama, ca atâta vreme cât rămâne în picioare
făgăduinţa intrării în odihna Sa, nici unul din voi să nu se pomenească venit
prea târziu...
684 Şi trebuie să fie aceiaşi promisiune. Trebuie să fie aceiaşi odihnă.
Trebuie să fie acelaşi Dumnezeu. Trebuie să fie aceleaşi semne. Trebuie să
fie acelaşi lucru. Dar să ne odihnim. Acum, ce este? Fie ca Domnul să ne-o
acorde în seara aceasta, în timp ce ne aplecăm capetele.
685 Binecuvântatule Domn, numai eternitate va descoperi lucrurile măreţe
pe care le împărţim acum împreună. Mulţi sunt cei rânduiţi la condamnare.
Aşa cum Tu ai zis în Cartea lui Iuda, că "omul din vechime, rânduit la
condamnare, va lua harul Dumnezeului nostru şi îl va transforma în
desfrânare." Şi mulţi astăzi, predică Evanghelia (harul lui Dumnezeu), îl
transformă într-o schemă pentru a face bani, având o biserică mare şi
majoritatea în şcoli duminicale; luând harul lui Dumnezeu şi
transformându-l în desfrânare. Şi lumea este oarbă, şi mergând ca porci
orbi, ei nu înţeleg.
686 O Dumnezeule, deschide-ne înţelegerea. Nu lăsa ca înţelegerea noastră
să fie ca a copiilor acestei lumi, pentru că Tu ai zis în Cuvântul Tău, "că
copiii acestei lumi sunt mai înţelepţi decât copiii Luminii." La început a fost
aşa; copiii lui Cain au devenit mari şefi ai ştiinţei. Au devenit mari
educatori. Au devenit lucrători de material. Au mers înainte progresând,
foarte religioşi, dar au fost condamnaţi şi înecaţi în judecată. Şi trupurile
lor moarte au plutit pe apă. Şi sufletele lor au mers în iad.
687 Şi Isus a mers şi le-a vorbit, când El a murit. "Şi a mers în iad şi a
predicat sufletelor care erau în închisoare, care nu s-au pocăit în îndelunga
răbdare din zilele lui Noe," zice Scriptura. Şi Dumnezeu, aşa cum El a stat
pe pământ, a zis, "Aşa cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi la venirea Fiului
omului."
688 Dar observăm linia lui Set apoi: oameni smeriţi, adevăraţi oameni ai lui
Dumnezeu, fără să ştie foarte mult despre lucrurile lumii, fără să poarte
nimic dintre lucrurile lumii, dar au lăsat la o parte fiecare greutate şi l-au
crezut pe Dumnezeu, şi au devenit profeţii şi oameni mari ai Împărăţiei. În
timp ce ceilalţi, celelalte religii ale lumii, au râs de ei, şi-au bătut joc de ei.
Dar ora a venit când potopul şi judecata a venit.
689 Aşa a fost la venirea lui Isus Cristos. Cum au râs şi şi-au bătut joc de
El, în timp ce îşi avea propriile lor religii şi bisericile lor mari. Dar şi-au
bătut jos de Luceafărul dimineţii, şi au râs de El. Dar încă au intrat în
judecată; şi când au fugit şi au intrat în Ierusalim, acolo şi-au mâncat
proprii copii din cauza foametei, şi sângele lor a curs pe porţile cetăţii când
au ars oraşul şi templul. Şi sufletele lor au mers în iad.
690 Doamne, aici suntem din nou, a treia oară. Acesta este timpul vieţii.
Trei este numărul vieţii, şi aici suntem pregătiţi pentru răpire. Biserica
merge înainte, măreaţa lume ştiinţifică... Bisericile astăzi fiind pline de
credincioşi sceptici, zeci de mii cu numele lor în carte (da, milioane) şi
lumea au râs de Evanghelie şi spun că sunt needucaţi; nu ştiu. Poate că aşa
este, Doamne, dar ce avem lipsă în educaţie, Tu o faci în har, trimiţând
Îngerul Tău de Lumină, manifestând puterile Sale, confirmând Cuvântul
către aceia care sunt săraci şi neînvăţaţi ca noi. Dar Te iubim pentru
aceasta, deoarece este harul lui Dumnezeu care a făcut-o, şi ştim că am fost
născuţi. Şi nu suntem plăcuţi deloc; suntem foarte neplăcuţi. Dar Tu, prin
har, ţi-ai întins jos mâna Ta miloasă şi ne-ai deschis ochii, aşa cum Isus s-a
rugat pentru noi, aşa cum Ilie a făcut pentru Gheazi, în timp ce privea să
vadă în jur. Şi astăzi ochii noştri sunt deschişi şi vedem lucrurile lui
Dumnezeu, şi ştim că suntem la timpul sfârşitului, când zilele Neamurilor
sunt aproape terminate, şi El va lua un popor pentru Numele Său. Lasă să
fim incluşi acolo, Doamne, umili te rugăm. Ne rugăm ca Tu să o acorzi.
691 Binecuvântează-ne. Binecuvântează acest public mic în această
dimineaţă. Este compus din tot felul de religii şi credinţe, dar lasă-le la o
parte astăzi, Dumnezeule. Şi fie ca ei să privească direct către Calvar, să
spună, "Dumnezeule, modelează-mă şi fă-mă. Sunt ca... " Profetul a zis că a
mers la casa olarului, încât el să poată fi sfărâmat şi remodelat. Modelează-
ne şi fă-ne după felul cum Dumnezeu ne doreşte. Indiferent dacă trebuie să
fim preşul Casei Domnului. Mai degrabă să fiu ştergătorul de picioare
decât să locuiesc în corturi cu cei răi. Şi acord-o, Doamne. Doar
binecuvântează-ne şi ţine-ne umili. Lasă inimile noastră să fie deschise,
minţile noastre clare pentru lucrurile lui Dumnezeu, pentru că o cerem în
Numele lui Cristos.
692 Cu capetele aplecate, mă întreb dacă cineva vrea să fie Amintit într-un
cuvânt de rugăciune, pentru salvarea sufletului vostru? Dacă acolo este
vreun păcătos? Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Altcineva?
Dumnezeu să te binecuvânteze în spate acolo, domnule. Dumnezeu să te
binecuvânteze doamnă. Altcineva doreşte să fie Amintit în rugăciune acum
pentru sufletul vostru? Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule, cu mâna
ridicată. Şi Dumnezeu să te binecuvânteze; şi pe tine, aici. Minunat. Mai
este vreunul înainte să încheiem? Simt că mai este. Dumnezeu să te
binecuvânteze în spate acolo, domnule, în spate.
693 Spun, acum priviţi, vreau să vă întreb ceva. Nu vreau să vă gândiţi
deloc că este din cauza acestui tabernacol. Nu vreau să vă gândiţi că este
din cauza oamenilor. Şi milostivule Dumnezeu, nu te gândi că este deoarece
Îngerul Domnului îşi are poza luată cu mine, şi eu... şi ceva din aceasta... să
facă aceasta. O Dumnezeule; dacă am simţit aşa, atunci, frate, trebuie să fiu
la altar în loc să vă întreb. Dar numai spun aceasta; spun aceasta numai
prin Scriptură, încât să vedeţi că este adevărul. Dacă am spus-o şi asta este
tot ce a fost la ea, a mers înainte ca orice alt predicator sau altceva, sau
altcineva, păi atunci, ar fi diferit. Dar vedeţi lucrul, Dumnezeu vine în spate
şi o dovedeşte că este adevărul. Vedeţi? Asta este ce o face reală, este
Dumnezeu dovedind-o. Şi apoi, nu numai aceasta, dar Cuvântul Său spune
că El o va face. Aici o face El.
694 Acum, dacă nu sunteţi corecţi, inima voastră nu este corectă cu
Dumnezeu, vreţi să vă ridicaţi mâna? Spuneţi "Roagă-te pentru mine." În
regulă, chiar unde sunteţi. Aproximativ opt sau zece mâini s-au ridicat,
aşteptând milă pentru sufletul lor. În timp ce aveţi capetele aplecate, acum
rugaţi-vă. Amintiţi-vă, sunteţi acela să vă pocăiţi. Numai cer pentru voi,
încât Dumnezeu să fie milostiv. Dar acesta este altarul, Dumnezeu v-a adus
la un loc în mintea voastră; acesta este altarul. Credem în venirea la altar,
sigur; dar aceasta nu face—aceasta nu face... Este în regulă. Dar altarul
vostru adevărat este unde Dumnezeu vă întâlneşte; şi El vă întâlneşte chiar
unde staţi. Acesta este altarul vostru.
695 Acum, spuneţi, "Dumnezeule, ai milă de mine păcătosul. Şi din această
zi înainte, dacă Mă vei ajuta, voi trăi pentru Tine. Te voi sluji. Nu-mi pasă
ce spune altcineva; ies în această dimineaţă. Mă rog chiar aici, şi Tu să iei
acest duh vechi de la mine. Ia acest caracter de la mine. Ştiu că nu mă port
comporta aşa şi să fiu corect cu Dumnezeu. Şi am vrajbă în inima mea.
Sunt gelos. Am răutate. Am aceasta, aceea. Ia-o, Dumnezeule. Nu vreau să
fiu aşa. Fă-mă dulce, şi umil, şi bun. Fă-mă blând. Fă-mă o asemenea
persoană încât să-i pot câştiga pe alţii pentru Tine. Lasă-mă să fac ceva
pentru Tine să arăt apreciere în viaţa mea." Aceasta este rugăciunea care
vă rugaţi acum, în timp ce ne rugăm împreună.
696 Tată ceresc, sunt ai Tăi. Sunt roadele mesajului în această dimineaţă.
Şi-au ridicat mâinile. Ceva i-a făcut să o facă. Ei—ei au învins legile
gravitaţiei când şi-au ridicat mâinile. Acolo a fost un duh în ei care a făcut o
decizie. Şi-ai ridicat mâinile că L-au acceptat pe Creatorul care i-a făcut.
697 Acum, Tată ceresc, mă rog ca Tu să-i binecuvântezi, şi să le dai Viaţa
Eternă chiar acum. Acolo nu este nimic ce pot face (să-i chem în jurul
altarului, punându-i într-o cameră specială, făcând toate lucrurile); Tu
trebuie să o faci, Doamne. Nu putem face mai mult decât să predicăm
Cuvântul. Tu ai zis, "Credinţa vine prin auzire, şi auzirea Cuvântului,
Cuvântului lui Dumnezeu." Acum, am predicat Cuvântul, şi ei şi-au ridicat
mâinile că au crezut. Acum, dă-le Viaţa Eternă, deoarece Tu ai promis că o
vei face. Şi dacă au fost sinceri ridicându-şi mâinile, vor ieşi din această
clădire în această dimineaţă un Creştin scump, bun, smerit. Deoarece Tu ai
promis-o, şi Cuvintele Tale nu pot eşua. O cer în Numele lui Isus Cristos.
Amin.
698 Acum, privesc, aştept şi tânjesc
După acea Cetate strălucitoare, Ioan a văzut-o coborând.
În acea Cetate strălucitoare, (Închinaţi-vă acum.) Cetate albă sidefată,
Am o casă, o harpă şi coroană;
Acum, privesc, aştept şi tânjesc.
După acea Cetate strălucitoare, Ioan a văzut-o coborând.
699 Nu-l iubiţi? Mesajul s-a terminat. Aceasta este închinarea. Nu venim la
biserică doar să ascultăm mesajul. Venim să ne închinăm. Doar uitaţi de
persoana de lângă voi. Doar închinaţi-vă Lui. Oh, cât de frumos, cât de
minunat. Doar spuneţi-I în felul vostru... Nu trebuie să-I spuneţi cu voce
tare. Doar spuneţi-I în inima voastră, "Te iubesc, Doamne. Iartă-mi
păcatele mele." Oh, Doamne.
... Cetatea albă sidefată,
Am o casă, o harpă şi o coroană;
Acum, privesc, aştept şi tânjesc
După acea Cetate albă, Ioan a văzut-o coborând.
700 Acum, Tată Dumnezeule, primeşte-ne. Aşteptăm aşa cum am ascultat
Cuvântul. Tânjind, inimile noastre tânjesc după Tine, aşa cum cerbul
tânjeşte după izvoarele de apă. Sufletele noastre însetează după Tine, o
Dumnezeule, tânjind şi aşteptând. Aşteptând acea oră atunci când Isus va
veni. Aşteptând la timpul în care vor fi chemări în cer, nu să stăm înainte
Judecătorului în judecată; este trecută. Suntem morţi faţă de lucrurile
lumii şi am intrat în Cristos, şi El ne-a luat judecata. El este Avocatul
nostru la scaunul judecăţii, binecuvântatul nostru Avocat, care pe mărturia
noastră, pledează cazul nostru până când ştim că suntem nevrednici. Ca o
soră scumpă în această dimineaţă în mărturia ei, şi punând în ea bănuţi,
"De când am venit aici am învăţat că nu este sfinţenia mea, este sfinţenia lui
Dumnezeu."
701 Adevărat, Doamne, am învăţat oamenii, acolo nu este nimic bun în om,
nici un lucru. "Ce este omul să iei Aminte la el?" Dar este harul lui
Dumnezeu care ne-a apărut. Şi ne încredem numai în meritele Sale, şi nu în
ale noastre. Şi ne închinăm Ţie, Dumnezeule cel sfânt, pentru ca bunătatea
Ta să ne includă în Împărăţia Ta şi în marile Tale planuri. Te primim în
inimile noastre prin credinţă. Şi prin har, credem că Tu ne-ai dat-o pentru
gloria lui Dumnezeu, pentru slujba lui Dumnezeu.
702 Acum, Doamne, vindecă bolnavii în timp ce vin sus să se facă rugăciune
pentru ei, în această dimineaţă. Dă-le acea bucurie, încât tânjesc să fie
vindecaţi. Lasă-i să ştie că această durere uşoară, a fost pusă peste ei, este
doar un mic timp de încercare. Dumnezeu ştie totul despre ea. El făcut-o să
vedem ce vom face despre ea. Cum Dumnezeu poate să—i facă să iasă de
acolo şi să pretindă acea lucrare terminată. Fie ca Tu... Fie ca ei să nu Te
provoace alergând aici şi acolo, şi înăuntru şi afară, "Păi, nu ştiu aceasta,
aceea... "
703 Doamne, fie să ia o poziţie corectă, spunând, "Doamne, Tu ai fost acela
care m-ai salvat. Tu ai fost Acela care ai făcut aceste lucruri pentru mine.
Te cred, şi mă încred în Tine astăzi."