PRELEGEREA 4

STABILIREA CLASEI DE REZISTENȚĂ LA FOC

A ELEMENTELOR STRUCTURALE

4.1 Structuri din beton armat

4.1.1 Elemente teoretice

Procedură particulară tabelară de verificare la foc în domeniul timpului

Limitele procedurii: pentru structurile din beton armat există o modalitate particulară de
verificare a rezistenței la foc sau de încadrare într-o clasă de rezistență la foc a elementelor
structurale, în domeniul timpului, care recurge la utilizarea tabelelor de valori, reglementată de
SR EN 1992-1-2:2006, Secțiunea 5 Tabele de valori; procedura acceptă, implicit, expunerea la
modelul de incendiu standard ISO 843 maximum 240 min și este aplicabilă betoanelor cu
agregate silicioase, oferind dimensiuni minime pe tipuri de elemente structurale.

Notă
1. Paragraful 2.4.2: factorul de reducere a nivelului încărcării de proiectare în situaţia incendiului,
 fi  0, 7 , poate fi utilizat la determinarea solicitării de proiectare în situația de incendiu,
N0 Ed , fi   fi  N0 Ed  0,7  N0 Ed , în afara cazului în care  fi este calculat explicit.

Stâlpi. Se precizează dimensiuni minime laturii celei mai mici sau unice a secțiunii
transversale, b , și distanței de la fața incendiată la axa armăturii longitudinale, a , figura 4.1 și
tabelele 4.1a,b (cu condiția ca structurile să fie contravântuite), fără a fi necesare verificari la
forța tăietoare și ruperea explozivă; procedura oferă metode de lucru diferite (A și B) funcție de
lungimea efectivă a stâlpului, l0 și este etapizată.

Figura 4.1 Secțiuni transversale de stâlpi la care se precizează valori minime

pentru latura b și distanța a

Etapa 1, alegerea metodei de verificare utilizând lungimea efectivă a stâlpului în situația

de incendiu, l0, fi , relația 4.1a (procedura începe cu aplicarea prevederilor de la metoda A):

1
 Notă (metoda A)
1. Paragraf 5.3.2(2): lungimea efectivă a stâlpului în situația de incendiu, l0, fi , poate fi considerată egală cu
lungimea efectivă a stâlpului la temperatura normală, l0 , în toate cazurile, dar pentru structurile construcțiilor
contravântuite și pentru care expunerea la focul standard este mai mare ca 30 min , lungimea efectivă a stâlpului
poate fi considerată 0,5  l , pentru etajele intermediare, și 0,5  l  l0, fi  0,7  l , pentru etajul superior ( l fiind
lungimea reală a stâlpului, din ax în ax).

l0, fi  l0 (4.1a)

unde: l0 este lungimea efectivă a stâlpului (SR EN 1992-1-1:2004, 5.8.3.2(2÷(7)), relațiile 41:
- dacă stâlpul face parte din sistemul de contravântuire, relația 4.1b,

l0  0,5  l  1  k  0, 45  k   1  k  0, 45  k 
1 1 2 2 (4.1b)

- dacă stâlpul nu face parte din sistemul de contravântuire, relația 4.1c,

l0  l  max  1  10   k1 k 2  k1  k 2 ; 1  k 1 1  k1   1  k2 k 2  (4.1c)

unde: l - înălțimea liberă a stâlpului între elementele de capăt,

k1 , k1 - zveltețile relative la încastrarea parțială din extremitatea 1, respectiv 2 (în
particular se poate utiliza relația 4.1d);

k1  k2   E  I l  s E  I l ig
(4.1d)
ig

se alege:
- metoda A dacă l0, fi  3,0 m sau
- metoda B dacă l0, fi  3,0 m .

Etapa 2, verificarea condiționărilor specifice:

 metoda A
- cu privire la excentricitatea de ordinul întâi în situația de incendiu, e fi  emax , relația
4.2a,

Notă:
1. Paragraful 5.3.2(2)-NOTA 3: excentricitatea de ordinul întâi în situația de incendiu poate fi estimată
egală celei de proiectare la temperatura normală.

e fi  e  M 0 Ed ,fi N0 Ed ,f  etot (4.2a)

unde: emax  0,15  h (sau b ), valoare recomandată (paragraful 5.3.3(2)-NOTA 1 și NA:2009);

etot  e0  ei , (SR EN 1992-1-1:2004),
e0  M Ed N Ed sau max l0 20 ; b 20 ; 20 mm ,
ei  i   l0 2 

2
 i   0   h   m ,
0  1 200 rad , valoarea de bază,
h  2 l  cu 2 3   h  1 , parametrul reducerii înălțimii,
 m  0,5  1  1 m  , parametrul reducerii numărului elementelor structurale verticale
m , ce contribuie la efectul total;

- cu privire la procentul de armare, As  0, 004  Ac ,

unde: As este aria secțiunii transversale a armăturii longitudinale, din oțel,

Ac - aria secțiunii transversale a stâlpului, din beton;

 metoda B
- cu privire la zveltețea în situația de incendiu,  fi  30 , relația 4.2b:

 fi  l0, fi i (4.2b)

unde: i este raza de girație a secțiunii stâlpului, corespunzătoare ( i  I A );

- cu privire la excentricitatea de ordinul întâi în situația de incendiu, e fi  emax  100 mm ,

relația 4.2a, inclusiv satisfacerea inegalității e bs  0, 25 .

Etapa 3, calculul valorilor parametrilor de intrare în tabelele de valori:

 metoda A
- gradul de utilizare în situaţia incendiului,  fi , relația 4.3a (sau mai poate fi considerat
factorul de reducere a nivelului încărcării de proiectare în situaţia incendiului,  fi   fi ,
paragraful 2.4.2):

 fi  N Ed , fi N Rd (4.3a)

unde: N Ed , fi este sarcina axială de proiectare în situația de incendiu ( E d , fi ),

N Rd - rezistența de proiectare a stâlpului la temperatura normală ( Rd , fi ,0 );

 metoda B
- nivelul de încărcare la temperatura normală, n , relația 4.3b;

n  N0, Ed , fi A  f
c c ,d  As  f y ,d  (4.3b)

- gradul de armare la temperatura normală, w , relația 4.3c:

w  As  f y ,d Ac  fc,d (4.3c)

unde: f c , d este rezistența de calcul la compresiune a betonului,

f y ,d - rezistența de calcul la lunecare a oțelului din armături.

3
 Etapa 4, utilizarea tabelului de valori corespunzător:
- metoda A, tabelul 4.1a;
- metoda B, tabelul 4.1b.

Tabelul 4.1a Dimensiuni minime la stâlpi (metoda A)

Dimensiuni minime: bmin / a
Rezistenţa la foc (mm)
standard Stâlp expus pe mai mult de o latură Stâlp expus pe o
latură
μfi = 0,2 μfi = 0,5 μfi = 0,7 μfi = 0,7
R 30 200 / 25 200 / 25 200 / 32 155 / 25
300 / 27
R 60 200 / 25 200 / 36 250 / 46 155 / 25
300 / 31 350 / 40
R 90 200 / 31 300 / 45 350 / 53 155 / 25
300 / 25 400 / 38 450 / 40**
R 120 250 / 40 350 / 45** 350 / 57** 175 / 25
350 / 35 450 / 40** 450 / 51**
R 180 350 / 45** 350 / 63** 450 / 70** 230 / 55
R 240 350 / 61** 450 / 75** - 295 / 70
Note:
1. ** Minim 8 bare.
2. Gradul de utilizare în situaţia incendiului, µfi = Ed,fi/Rd,fi,0, ia în considerare combinarea încărcărilor, capacitatea
portantă a secţiunii şi efectele de ordinul doi (în loc de µfi poate fi utilizat factorul de reducere a nivelului încărcării
de proiectare în situaţia incendiului, ηfi, SR EN 1992-1-2:2006, 2.4.2).

Tabelul 4.1b Dimensiuni minime la stâlpi (metoda B)

Dimensiuni minime: bmin / a
Rezistenţa Procentul (mm)
la foc de Stâlp expus pe mai mult de o latură Stâlp expus pe o
armare latură
w
n = 0,1 n = 0,3 n = 0,5 n = 0,7
1 2 3 4 5 6
* * *
0,100 150 / 25 150 / 25 200 / 30 : 250 / 25 300 / 30 : 350 / 25*
R 30 0,500 150 / 25* 150 / 25* 150 / 25* 200 / 30 : 250 / 25*
1,000 150 / 25* 150 / 25* 150 / 25* 200 / 30 : 300 / 25*

0,100 150 / 30 : 200 / 25* 200 / 40 : 300 / 25* 300 / 40 : 500 / 25* 500 / 25*
R 60 0,500 150 / 25* 150 / 35 : 200 / 25* 250 / 35 : 350 / 25* 350 / 54 : 550 / 25*
1,000 150 / 25* 150 / 30 : 200 / 25* 200 / 40 : 400 / 25* 300 / 50 : 600 / 30

0,100 200 / 40 : 250 / 25* 300 / 40 : 400 / 25* 500 / 50 : 550 / 25* 550 / 40 : 600 / 25*
R 90 0,500 150 / 35 : 200 / 25* 200 / 45 : 300 / 25* 300 / 45 : 550 / 25* 500 / 50 : 600 / 40
1,000 200 / 25* 200 / 40 : 300 / 25* 250 / 40 : 550 / 25* 500 / 50 : 600 / 45

0,100 250 / 50 : 350 / 25* 400 / 50 : 550 / 25* 550 / 25* 550 / 60 : 600 / 45
R 120 0,500 200 / 45 : 300 / 25* 300 / 45 : 550 / 25* 450 / 50 : 600 / 25 500 / 60 : 600 / 50
1,000 200 / 40 : 250 /25* 250 / 50 : 400 / 25* 450 / 45 : 600 / 30 600 / 60

0,100 400 / 50 : 500 / 25* 500 / 60 : 550 / 25* 550 / 60 : 600 / 30 (1)
R 180 0,500 300 / 45 : 450 / 25* 450 / 50 : 600 / 25* 500 / 60 : 600 / 50 600 / 75
1,000 300 / 35 : 400 /25* 450 / 50 : 550 / 25* 500 / 60 : 600 / 45 (1)

0,100 500 / 60 : 550 / 25* 550 / 40 : 600 / 25* 600 / 75* (1)
R 240 0,500 450 / 45 : 500 / 25* 550 / 55 : 600 / 25* 600 / 70* (1)
1,000 400 / 45 : 500 /25* 500 / 40 : 600 / 30 600 / 60* (1)
Note:
1. * Acoperirea cerută prin SR EN 1992-1-1 trebuie verificată.

4
2. (1) Se cere o lăţime mai mare de 60 mm; este necesară o evaluare specială la flambaj.
3. Tabelul este valabil numai pentru stâlpi în structuri contravântuite pentru care nivelul încărcării unui stâlp la
temperatura normală este n=N0Ed,fi/0,7×(Acfcd+Asfyd), şi respectă limita privind excentricitatea de ordinul întâi în
situaţia incendiului, e= M0Ed,fi /N0Ed,fi, şi limita privind zvelteţea stâlpului în situaţia incendiului, λfi=l0fi/I, SR EN
1992-1-2:2006, 5.3.3.

Grinzi. Se precizează dimensiuni minime lățimii secțiunii transversale, b , sau lățimii

inimii, bw , și distanței de la fața incendiată la axa armăturii longitudinale, a , figura 4.2 și
tabelele 4.2a,b (pentru grinzi simplu rezemate și continue, atât din beton armat cât și
precomprimat); tabelele de valori se utilizează în cazul grinzilor expuse focului pe trei fețe, a
patra față, superioară, fiind protejată termic de planșeu pe toată durata rezistenței la foc, dar pot
fi utilizate și în cazul grinzilor expuse focului pe patru fețe, dacă se respectă condițiile: înălțimea
grinzii să fie mai mare decât lățimea minimă impusă pentru rezistența la foc considerată și
secțiunea transversală a grinzii să fie mai mare ca 2  bmin
2
.

- lățime constantă - lățime variabilă - secțiune I

Figura 4.2 Secțiuni transversale de grinzi la care se precizează valori minime

pentru lățimea b și/sau bw și distanța a

Etapa 1, utilizarea tabelului de valori corespunzător:

- pentru rezemare simplă, tabelul 4.2a;
- pentru rezemare continuă, tabelul 4.2b.

Notă:
1. În cazul grinzilor continue, dacă redistribuirea momentelor de încovoiere de proiectare depășește 15%,
acestea se consideră ca fiind simplu rezemate și se utilizează tabelul 4.2a.

Tabelul 4.2a Dimensiuni minime la grinzi simplu rezemate din beton armat/precomprimat
Dimensiuni minime: a, bmin, bW
(mm)
Rezistenţa la foc
Grosime inimă bw
standard
Combinaţii posibile bmin şi a Clasa Clasa Clasa
WA WB WC
bmin=80 120 160 200
R 30 80 80 80
a=25 20 15* 15*
bmin=120 160 200 300
R 60 100 80 100
a=40 35 30 25
bmin=150 200 300 400
R 90 110 100 100
a=55 45 40 35
bmin=200 240 300 500
R 120 130 120 120
a=65 60 55 50
bmin=240 300 400 600
R 180 150 150 140
a=80 70 65 60
bmin=280 350 500 700
R 240 170 170 160
a=90 80 75 70
Notă:
1. * Acoperirea din beton cerută de SR EN 1992-1-1 este determinantă.

5
Tabelul 4.2b Dimensiuni minime la grinzi continue din beton armat/precomprimat
Dimensiuni minime: a, bmin, bW
(mm)
Rezistenţa la foc
Grosime inimă bW
standard
Combinaţii posibile a şi bmin Clasa Clasa Clasa
WA WB WC
1 2 3 4 5 6 7 8
bmin=80 160
R 30 - - 80 80 80
a=15* 12*
bmin=120 200 100
R 60 - - 100 80
a=25 12*
bmin=150 250
R 90 - - 110 100 100
a=35 25
R 120 bmin=200 300 450 500
130 120 120
a=45 35 35 30
bmin=240 400 550 600
R 180 150 150 140
a=60 50 50 40
bmin=280 500 650 700
R 240 170 170 160
a=75 60 60 50
Notă:
1. * Acoperirea din beton cerută de SR EN 1992-1-1 este, în mod normal, determinantă.
2. asd este distanța din axul armăturilor până la peretele lateral al grinzii pentru armătura de colț; aceasta se mărește
cu 10 mm în cazul grinzilor cu un singur rând de armătură la partea inferioară, ca urmare a concentrării
temperaturii la marginile inferioare ale grinzilor, dar pentru valori bmin superioare celor indicate în coloana 4 nu
este necesară această mărire.
3. Pentru a evita cedarea betonului unei grinzi continue, prin compresiune sau forfecare, în dreptul primului reazem
intermediar se mărește lățimea grinzii și a inimii pentru R120 ÷ R240 (conform tabelului 4.2c), numai dacă sunt
satisfăcute condiții:
- reazemul de capăt nu prezintă nici o rezistență la încovoiere și
- la nivelul primului reazem intermediar forța tăietoare de calcul la temperatura normală și forța tăietoare
capabilă de calcul îndeplinesc condiția VEd   2 3 VR,max .

Tabelul 4.2c Restricții privind lățimile grinzilor continue din beton armat și precomprimat
Nr. Rezistența la focul standard Lățimi minime pentru b și bw
crt.
1 2
1 R120 220
2 R180 380
3 R240 480

Planșee. Se precizează dimensiuni minime grosimii planșeului, hs , și distanței de la fața

incendiată la axa armăturii longitudinale, a , tabelele 4.3a,b.

Etapa 1, utilizarea tabelului:

- pentru rezemare simplă pe contur, tabelul 4.3a;
- pentru rezemare continuă pe contur, tabelul 4.3b.

Notă:
1. În cazul planșeelor rezemate continuu pe contur, dacă redistribuirea momentelor de încovoiere de
proiectare depășește 15%, pentru fiecare direcție a acestora se consideră ca fiind simplu rezemate și se utilizează
tabelul 4.3a.
2. suplimentar se verifică dacă aria transversală a armăturilor de la partea superioară a planșeului respectă
inegalitatea As  0, 005  Ac , în dreptul fiecărui reazem intermediar pentru fiecare din cazurile următoare:
- când oțelul utilizat la armarea betonului este tras la rece;
- când planșeele continuu rezemate pe patru laturi nu acceptă rezistență la încovoiere la nivelul reazemelor
de capăt;

6
 - când nu există nici o posibilitate de redistribuire a solicitărilor transversale pe direcția portantă, exemplul
pereților intermediari și reazemărilor în sensul portant neluate în calcul.

Tabelul 4.3a Dimensiuni minime la planșee simplu rezemate, din beton armat
Dimensiuni minime
Rezistenţa la foc (mm)
standard a
hs rezemare rezemare pe patru laturi
pe două laturi ly /lx ≤ 1,5 1,5 < ly /lx ≤ 2,0
1 2 3 4 5
* *
REI 30 60 10 10 10*
REI 60 80 20 10* 15*
*
REI 90 100 30 15 20
RE1120 120 40 20 25
REI 180 150 55 30 40
REI 240 175 65 40 50
Notă:
1. * Acoperirea din beton cerută de SR EN 1992-1-1 este, în mod normal, determinantă.
2. lx < l y este relația între deschiderile unui planșeu rezemat pe patru laturi (rectangular), care se prezumează.
3 Distanțele minime, a , indicate în coloanele 4 și 5 ale tabelului 4.6, pentru plăci rezemate pe patru laturi, dacă nu
este cazul vor fi tratate ca în cazul plăcilor rezemate pe două laturi.

Tabelul 4.3b Dimensiuni minime la planșee continue, din beton armat

Dimensiuni minime
Rezistenţă la foc (mm)
standard a, rezemare pe patru laturi
hS
ly /lx ≤ 1,5
REI 30 60 10*
REI 60 80 10*
REI 90 100 15*
RE1120 120 20
REI 180 150 30
REI 240 175 40
REI 360 60 10*
Notă:
1. * Acoperirea din beton cerută de SR EN 1992-1-1 este determinantă.

4.1.2 Aplicații

Temă rezolvată
(după Fabien Robert, 2014)

Enunțul temei: să se stabilească clasa de rezistență la foc pentru elementele structurale

din beton armat, precizând date privind:

- structura, care are două niveluri la subsol, parter, 5 etaje și destinația birouri cu acces
publicului, figura 4.3; clasa de expunere pentru elementele exterioare neprotejate este
considerată XC2  XC3 și acoperirea nominală la armatură cnom  30 mm ;

7
 Figura 4.3 Structură din beton armat multietajată, vedere parter și secțiuni [1], [3]

- stâlpul B2, care are lungimea ls  4, 0 m și laturile secțiunii transversale

bs  hs  0,50 m (aria secțiunii transversale din beton este Ac  0, 25 m2 ), armăturiile
longitudinale l 20 (aria secțiunii transversale a armăturilor longitudinale din oțel este
As  0, 003769 m 2 ), iar cele transversale t 12 , figura 4.4 (distanța de la fața incendiată a
betonului la axa armăturii longitudinale este as  cnom  t  l 2  30  12  20 2  52 mm );
stâlpul face parte din sistemul de contravântuire și caracteristicile materialelor din componență
sunt:
- pentru beton cu agregate silicioase:
- clasa C30/37,
- rezistența la compresiune la temperatura normală
fc,d  fc /  M  30 /1,5  20 N mm2 ,
- rezistența la compresiune în situația de incendiu
f c ,d , fi  f c /  M , fi  30 /1, 0  30 N mm2 ;
- pentru oțel roluit la cald:
- clasa Grade 500 clasa B,
- rezistența la lunecare la temperatura normală

8
 f yd  f y /  M  500 /1,15  434,8 N mm2 ,
- rezistența la lunecare în situația de incendiu
f yd , fi  f y /  M , fi  500 /1, 0  500 N mm2 ;
valorile solicitărilor de proiectare în situația de incendiu, utilizând o combinație SLU unde
N d  4384 KN și M d  42 KN m :
N0 Ed , fi   fi  Nd  0,7  4384  3068,8 KN ,
M 0 Ed , fi   fi  M d  0,7  42  29, 4 KN m .

Figura 4.4 Detalii secțiune și armare stâlp B2 [2], [3]

- grinda Ax2, care este continuă și cu secțiunea T, având lungimea lg  7,125 m ,

înălțimea hg  0, 40 m (grosimea tălpii superioare este hs, p  0,18 m ), lățimea inimii
bg  0, 25 m , armăturile longitudinale l 16 , iar cele transversale t 6 , figura 4.5 (distanța de la
fața incendiată a betonului la axa armăturii longitudinale în deschidere este
as  cnom  t  l 2  30  6  16 2  44 mm ); stâlpul face parte din sistemul de contravântuire și
caracteristicile materialelor din componența sa sunt:
- pentru betonul cu agregate silicioase:
- clasa C 25 30 ,
- rezistența la compresiune la temperatura normală
fc ,d  fc /  M  25 /1,5  16, 7 N mm2 ,
- rezistența la compresiune în situația de incendiu
f c ,d , fi  f c /  M , fi  25 /1, 0  25 N mm2 ;
- pentru oțelul roluit la cald:
- clasa Grade 500 clasa B,
- rezistența la lunecare la temperatura normală
f yd  f y /  M  500 /1,15  434,8 N mm2 ,
- rezistența la lunecare în situația de incendiu
f yd , fi  f y /  M , fi  500 /1, 0  500 N mm2 .

Figura 4.5 Detalii secțiune și armare grindă Ax2 [2], [3]

9
 - planșeul A1B1, care este rezemt continuu pe laturi, are grosimea constantă
hs, p  0,18 m , deschiderile pe cele două direcții lx  6, 0 m și l y  7,125 m (
l y lx  7,125 6,0  1,1875  1,19 ), armăturile în direcția x 12 , armăturile în direcția y 14 ,
figura 4.6 (distanța de la fața incendiată a betonului la axa armăturilor în direcția x , stratul
inferior, este ax,s  cnom  x 2  30  12 2  36 mm , iar în direcția y , stratul superior, este
ay,s  cnom  x  y 2  30  12  14 2  49 mm ; caracteristicile materialelor din componență sunt:
- pentru betonul cu agregate silicioase:
- clasa C 25 30 ,
- rezistența la compresiune la temperatura normală
fc ,d  fc /  M  25 /1,5  16, 7 N mm2 ,
- rezistența la compresiune în situația de incendiu
f c ,d , fi  f c /  M , fi  25 /1, 0  25 N mm2 ;
- pentru oțelul roluit la cald:
- clasa Grade 500 clasa B,
- rezistența la lunecare la temperatura normală
f yd  f y /  M  500 /1,15  434,8 N mm2 ,
- rezistența la lunecare în situația de incendiu
f yd , fi  f y /  M , fi  500 /1, 0  500 N mm2 ;

Figura 4.6 Cofraj și armare planșeu A1B2 [2], [3]

10
 Rezolvarea temei

Stâlpul B2 500/52

Grinda Ax2 250/44

Planșeul A1B2 180/36/49

4.2 Structuri din lemn

4.2.1 Elemente teoretice

4.2.2 Aplicații

4.3 Structuri din oțel

4.3.1 Elemente teoretice

4.3.2 Aplicații

Bibliografie

1. Eurocode 2: Beckground &Applications Design of Concrete Buildings - Worked exemples,

F.Biasioli, G. Mancini, M. Just, M. Curbach, J. Walraven, S. Gmainer, J. Arrieta, R. Frank, C.
Morin, F. Robert, Editors: F. Biasolini, M. Poljansek, B. Nicolova, L. Sousa, S. Dimova, A.
Pinto, 2014.

2. Eurocodes: Beckground &Applications Structural Fire design - Worked exemples, O. Vasart,

B. Zhao, L.G. Cajot, F.Robert, U. Meyer, A. Fragi, Editors: M. Poljansek, B. Nicolova, L. Sousa,
S. Dimova, A. Pinto, 2014.

3. Fire resistance assessment of concrete structures, R. Fabienne, L. Davenne & I. Stoian, Basic
Design Merhods Part. I, European Commission: Workshop ‘Structural Fire Design of Buildings
according to the Eurocodes’, Brussels, 2012.

4. Structural Design for Fire Safety, Andrew H. Buchanan, John Wiley 7 Sons, LTD, 2002.

11
12