Problema 1

Soluție:
𝑀𝐶 1 𝑀𝐶 1 𝑀𝐶 1
= 3  𝐵𝐶−𝑀𝐶 = 3−1  𝑀𝐵 = 2
𝐵𝐶
𝐴𝑁 1 𝐴𝐵 2
= 2  𝐴𝑁 = 1
𝐴𝐵
𝑁𝑃
𝑃 mijlocul lui 𝐶𝑁  𝑃𝐶 = 1

CM 𝐴𝐵 NP 1 2 R.T.Menalaus
∆𝐶𝐵𝑁: MB ∙ AN ∙ P𝐶 = 2 ∙ 1 ∙ 1 = 1 ⇒ 𝐴, 𝑃, 𝑀 coliniare.

Problema 2

∆𝐶𝐴𝑀 T. Menalaus 𝐶𝑃 𝐴𝐵 𝑀𝐹
} ⇒ ∙ ∙ = 1 (1)
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝑃 − 𝐹 − 𝐵 𝑃𝐴 𝐵𝑀 𝐹𝐶

∆𝐶𝐴𝑁 T. Menalaus 𝐶𝑃 𝐴𝐷 𝑁𝐸
} ⇒ ∙ ∙ 𝐸𝐶 = 1 (2)
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝑃 − 𝐸 − 𝐷 𝑃𝐴 𝐷𝑁

T.Th 𝐴𝑀 𝐴𝑁 𝐴𝑀+𝑀𝐵 𝐴𝑁+𝑁𝐷 𝐴𝐵 𝐴𝐷

∆𝐴𝐵𝐷, (𝑀𝑁 ∥ 𝐵𝐷) ⇒ = 𝑁𝐷  =  = 𝑁𝐷 (3)
𝑀𝐵 𝑀𝐵 𝑁𝐷 𝑀𝐵

𝑀𝐹 𝑁𝐸 R.T.Th
Din (1), (2) și (3)  = ⇒ 𝐸𝐹 ∥ 𝑀𝑁
𝐹𝐶 𝐸𝐶

Dar, 𝑀𝑁 ∥ 𝐵𝐷  𝐸𝐹 ∥ 𝐵𝐷
Problema 3
Fie 𝐴𝐵𝐶 un triunghi oarecare și punctele 𝐷 ∈ 𝐵𝐶, 𝐸 ∈ 𝐴𝐶 și 𝐹 ∈ AB astfel încât dreptele 𝐴𝐷, 𝐵𝐸 ș𝑖 𝐶𝐹
sunt concurente într-un punct notat P. Fie {𝑆} = 𝐴𝐷 ∩ 𝐸𝐹, {𝑄} = 𝐶𝐹 ∩ 𝐷𝐸 și {𝑅} = 𝐵𝐸 ∩ 𝐷𝐹.
a) Arătați că, dacă P este atât ortocentrul triunghiului ABC cât și al triunghiului SQR, atunci triunghiul ABC
este echilateral.
b) Arătați că P este centrul de greutate al triunghiului SQR dacă și numai dacă P este centrul de greutate al
triunghiului ABC.
Soluție:
T.Ceva 𝐴𝐹 𝐵𝐷 𝐶𝐸
a) 𝐴𝐷 ∩ 𝐵𝐸 ∩ 𝐶𝐹 = {𝑃} ⇒ ∙ ∙ =1 (1)
𝐹𝐵 𝐷𝐶 𝐸𝐴

𝑃 ortocentrul ∆𝐴𝐵𝐶 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶 T.Th 𝑃𝑅 𝑃𝑄

}  𝑅𝑄 ∥ 𝐵𝐶 ⇒ = 𝑄𝐶 (2)
𝑃 ortocentrul ∆SQR  𝑆𝑃 ⊥ 𝑅𝑄 𝑅𝐵

T.Van Aubel 𝐵𝑃 𝐵𝐷 𝐵𝐹 𝐶𝑃 𝐶𝐸 𝐶𝐷
𝐴𝐷 ∩ 𝐵𝐸 ∩ 𝐶𝐹 = {𝑃} ⇒ = 𝐷𝐶 + 𝐹𝐴 și 𝑃𝐹 = 𝐸𝐴 + 𝐷𝐵
𝑃𝐸

𝐴𝐹 𝐴𝐸 (1) 𝐵𝐷 𝑦
Notăm 𝐹𝐵 = 𝑥, 𝐶𝐸 = 𝑦 ⇒ =𝑥
𝐷𝐶
𝐵𝑃 𝑦 1 𝑦+1 𝐶𝑃 𝑥 1 𝑥+1
 𝑃𝐸 = 𝑥 + 𝑥 = , 𝑃𝐹 = 𝑦 + 𝑦 = 
𝑥 𝑦

𝑃𝐸 𝑥 𝐹𝑃 𝑦
 = 𝑥+𝑦+1 , 𝐹𝐶 = 𝑥+𝑦+1
𝐵𝐸
 ∆𝐵𝐶𝑃 T. Menalaus 𝐵𝐷 𝐶𝐹 𝑃𝑅 𝑦 𝑥+𝑦+1 𝑃𝑅 𝑃𝑅 𝑥
} ⇒ ∙ 𝐹𝑃 ∙ 𝑅𝐵 = 1  𝑥 ∙ ∙ 𝑅𝐵 = 1  𝑅𝐵 = 𝑥+𝑦+1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐷 − 𝑅 − 𝐹 𝐷𝐶 𝑦

∆𝐴𝐶𝑃 T. Menalaus 𝐶𝐸 𝐴𝐷 𝑃𝑄 1 𝐴𝐷 𝑃𝑄
} ⇒ ∙ ∙ 𝑄𝐶 = 1  𝑦 ∙ 𝐷𝑃 ∙ 𝑄𝐶 = 1 (3)
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐸 − 𝑄 − 𝐷 𝐸𝐴 𝐷𝑃

∆𝐴𝐵𝐷 𝑇. 𝑀𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎𝑢𝑠 𝐴𝐹 𝐵𝐶 𝐷𝑃 𝑥+𝑦 𝐷𝑃 DP 1 DP 1

} ⇒ ∙ ∙ 𝑃𝐴 = 1  𝑥∙ ∙ 𝑃𝐴 = 1  PA = 𝑥+𝑦  = 𝑥+𝑦+1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐹 − 𝑃 − 𝐶 𝐹𝐵 𝐶𝐷 𝑥 AD

(𝟑) 1 𝑃𝑄 𝑃𝑄 𝑦
⇒ ∙ (𝑥 + 𝑦 + 1) ∙ 𝑄𝐶 = 1  𝑄𝐶 =
𝑦 𝑥+𝑦+1

𝑃𝑅 𝑃𝑄 𝑥 𝑦 𝐴𝐹 𝐴𝐸
Din (2)  𝑅𝐵 = 𝑄𝐶  𝑥+𝑦+1 = 𝑥+𝑦+1  𝑥 = 𝑦  𝐹𝐵 =  𝐹𝐸 ∥ 𝐵𝐶 ∥ 𝑅𝑄
𝐶𝐸

Analog putem demonstra că 𝐷𝐸 ∥ 𝐴𝐵 ∥ 𝑅𝑆

∆𝐴𝑃𝐶 𝑇. 𝑀𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎𝑢𝑠 𝐴𝑆 𝑃𝐹 𝐶𝐸 𝐴𝑆 𝑦 1 𝐴𝑆 𝑆𝑃 1
} ⇒ ∙ ∙ = 1  𝑆𝑃 ∙ 𝑥+𝑦+1 ∙ 𝑦 = 1   𝑆𝑃 = 𝑥 + 𝑦 + 1  𝐴𝑆 = 𝑥+𝑦+1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐹 − 𝑆 − 𝐸 𝑆𝑃 𝐹𝐶 𝐸𝐴

T.Th SP 𝑃R 1 𝑥 𝐴𝐹 𝐴𝐸
∆𝑃𝐴𝐵, (𝑅𝑆 ∥ 𝐴𝐵) ⇒ = RB  𝑥+𝑦+1 = 𝑥+𝑦+1  𝑥 = 1  𝐹𝐵 = =1 
SA 𝐶𝐸

𝐴𝐹 = 𝐹𝐵, 𝐴𝐸 = 𝐸𝐶  𝐶𝐹 − 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛ă, 𝐵𝐸 − 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛ă

Dar, 𝐶𝐹 ⊥ 𝐴𝐵, 𝐵𝐸 ⊥ 𝐴𝐶  ∆𝐴𝐵𝐶 − 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙
𝑃𝑅 1 𝑃𝑅 1
b) ”” 𝑃 centru de greutate al ∆𝐴𝐵𝐶  𝐴𝐷, 𝐵𝐸, 𝐶𝐹 – mediane  𝑥 = 𝑦 = 1  = 3  𝐵𝑃 = 4
𝑅𝐵

Dar, 𝐵𝑃 = 2 𝑃𝐸 (𝑃 centru de greutate al ∆𝐴𝐵𝐶) 

𝑃𝑅 1 𝑃𝑅 1 1
 = 4  𝑃𝐸 = 2  𝑃𝑅 = 2 𝑃𝐸 (4)
2𝑃𝐸
𝑃𝑄 1 𝑃𝑄 1
= 3  𝑃𝐶 = 4
𝑄𝐶

Dar, 𝑃𝐶 = 2 𝐹𝑃 (𝑃 centru de greutate al ∆𝐴𝐵𝐶) 

𝑃𝑄 1 𝑃𝑄 1 1
 = 4  𝐹𝑃 = 2  𝑃𝑄 = 2 𝐹𝑃 (5)
2𝐹𝑃

din (4) și (5)  𝑃 centru de greutate al ∆𝐷𝐸𝐹  𝑄𝑅 linie mijlocie în ∆𝐷𝐸𝐹

dar, 𝑆𝑄, 𝑅𝑆 linii mijlocii  ∆𝐷𝐸𝐹 și ∆𝑅𝑆𝑄 au același centru de greutate  𝑃 centru de greutate al ∆𝑅𝑆𝑄
”” 𝑃 centru de greutate al ∆𝑅𝑆𝑄
Fie 𝐵𝐸 ∩ 𝑆𝑄 = {𝑁}  𝑁 mijlocul lui 𝑆𝑄
𝐴𝑆 𝑃𝑄 𝑦 𝐶𝐸 1 𝐴𝑆 𝑃𝑄 𝐶𝐸 R.T.Ceva
∆𝐴𝑃𝐶: 𝑆𝑃 = 𝑥 + 𝑦 + 1, 𝑄𝐶 = 𝑥+𝑦+1 , 𝐸𝐴 = 𝑦  𝑆𝑃 ∙ 𝑄𝐶 ∙ 𝐸𝐴 = 1 ⇒ 𝐴𝑄, 𝑃𝐸, 𝐶𝑆 concurente

T.Van Aubel 𝐴𝑀 𝐴𝐸 𝐴𝑆
⇒ = + 𝑆𝑃 = 𝑦 + 𝑥 + 𝑦 + 1 = 𝑥 + 2𝑦 + 1 , unde 𝐴𝑄 ∩ 𝑃𝐸 ∩ 𝐶𝑆 = {𝑀}
𝑀𝑄 𝐸𝐶

∆ASQ 𝑇. 𝑀𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎𝑢𝑠 𝑄𝑀 𝐴𝑃 𝑆𝑁 1
} ⇒ ∙ 𝑃𝑆 ∙ 𝑁𝑄 = 1  𝑥+2𝑦+1 ∙ (𝑥 + 𝑦 + 2) ∙ 1 = 1 
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝑃 − 𝑁 − 𝑀 𝑀𝐴

 𝑥 + 𝑦 + 2 = 𝑥 + 2𝑦 + 1  𝑦 = 1  𝐵𝐸 mediană
𝐴𝑆 𝐴𝑃
= 𝑥 + 𝑦 + 1  𝑃𝑆 = 𝑥 + 𝑦 + 2
𝑆𝑃

Analog arătăm că 𝐶𝐹 mediană, 𝐶𝐹 ∩ 𝐵𝐸 = {𝑃}  𝑃 centrul de greutate al ∆𝐴𝐵𝐶

Problema 4
În triunghiul ABC considerăm punctul D pe latura BC. Fie I mijlocul segmentului AD și {𝐸} = 𝐶𝐼 ∩ 𝐴𝐵.
Demonstrați că 𝐶𝐼 = 3𝐸𝐼 dacă și numai dacă 𝐴𝐵 = 3𝐴𝐸.
Soluție:
∆𝐴𝐵𝐷 T. Menalaus 𝐴𝐸 𝐵𝐶 𝐷𝐼
} ⇒ ∙ ∙ 𝐼𝐴 = 1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐸 − 𝐼 − 𝐶 𝐸𝐵 𝐶𝐷

𝐴𝐸 𝐵𝐶 𝐴𝐸 𝐶𝐷 𝐴𝐸 𝐶𝐷
Dar, 𝐷𝐼 = 𝐴𝐼  𝐸𝐵 ∙ 𝐶𝐷 = 1  𝐸𝐵 = 𝐵𝐶  = 𝐵𝐶+𝐶𝐷
𝐴𝐵

∆𝐵𝐶𝐸 T. Menalaus 𝐵𝐷 𝐶𝐼 𝐸𝐴
} ⇒ ∙ ∙ =1 
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐷 − 𝐼 − 𝐴 𝐷𝐶 𝐼𝐸 𝐴𝐵

𝐵𝐷 𝐶𝐼 𝐶𝐷 𝐼𝐸 𝐵𝐷
 𝐷𝐶 ∙ 𝐼𝐸 ∙ 𝐵𝐶+𝐶𝐷 = 1  𝐶𝐼 = 𝐵𝐶+𝐶𝐷
𝐼𝐸 1 𝐵𝐷
”” 𝐶𝐼 = 3𝐸𝐼  𝐶𝐼 = 3 = 𝐵𝐷+2𝐶𝐷  𝐵𝐷 + 2𝐶𝐷 = 3𝐵𝐷  𝐵𝐷 = 𝐶𝐷
𝐴𝐸 𝐶𝐷 𝐶𝐷 1
 𝐴𝐵 = 𝐵𝐷+2𝐶𝐷 = 3𝐶𝐷 = 3  𝐴𝐵 = 3𝐴𝐸
𝐴𝐸 1 𝐶𝐷
”” 𝐴𝐵 = 3𝐴𝐸   𝐴𝐵 = 3 = 𝐵𝐷+2𝐶𝐷  𝐵𝐷 + 2𝐶𝐷 = 3𝐵𝐷  𝐵𝐷 = 𝐶𝐷
𝐼𝐸 𝐵𝐷 𝐵𝐷 1
 𝐶𝐼 = 𝐵𝐷+2𝐶𝐷 = 3𝐵𝐷 = 3  𝐶𝐼 = 3𝐼𝐸

Problema 5
Se consideră triunghiul echilateral 𝐴𝐵𝐶. Pe latura 𝐴𝐶 se ia un punct D și fie P simetricul lui D față de BC.
Dreptele 𝐴𝐶 ș𝑖 𝐵𝑃 se intersectează în E, iar dreptele 𝐵𝐶 ș𝑖 𝐷𝑃 se intersectează în 𝐻. Știind că P este mijlocul
segmentului 𝐵𝐸, arătați că dreapta 𝐸𝐻 trece prin centrul de greutate al triunghiului 𝐴𝐵𝐶.
Soluție:

𝑠𝑖𝑚𝐵𝐶 𝐷 = 𝑃  𝐵𝐶 mediatoarea segmentului 𝐷𝑃

 𝐶𝐷 = 𝐶𝑃
∢𝐷𝐶𝐻 = ∢𝑃𝐶𝐻 = 60}  ∢𝑃𝐶𝐻 ≡ ∢𝐴𝐵𝐶
∢𝐴𝐵𝐶 = 60
Dar, ∢𝑃𝐶𝐻, ∢𝐴𝐵𝐶 alterne interne  𝐶𝑃 ∥ 𝐴𝐵
𝐶𝑃 ∥ 𝐴𝐵 𝐴𝐵
}  𝐶𝑃 linie mijlocie în ∆𝐴𝐵𝐸  𝐶𝑃 = 2
𝑃 mijlocul lui 𝐵𝐸
 𝐶 mijlocul lui 𝐴𝐸  𝐴𝐶 = 𝐶𝐸 = 𝐴𝐵 = 𝐵𝐶
∆𝐴𝐵𝐸, 𝐵𝐸 mediană
𝐴𝐸 }
𝐵𝐶 = 2  𝐴𝐵 ⊥ 𝐵𝐸}  PC ⊥ 𝐵𝐸
Dar,  𝐴𝐵 ∥ 𝐶𝑃
𝐴𝐵 𝐶𝐸
Dar, 𝐶𝑃 = =  ∢𝐶𝐸𝑃 = 30 = ∢𝐶𝐵𝐸
2 2
𝐴𝐵
𝐶𝑃 = 𝐶𝐷 =  𝐷 mijlocul lui 𝐴𝐶
2

Fie , 𝐵𝐷 ∩ 𝐸𝐻 = {𝐺}
 ∆𝐵𝐶𝐷 T. Menalaus 𝐷𝐺 𝐵𝐻 𝐶𝐸
} ⇒ ∙ 𝐻𝐶 ∙ 𝐸𝐷 = 1 (1)
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐺 − 𝐻 − 𝐸 𝐺𝐵

CE 2
=3
DE

DC AB HC 1 (𝟏) 𝐷𝐺 2 𝐷𝐺 1
∆𝐷𝐻𝐶, ∢𝐻 = 90, ∢𝐶 = 60  ∢𝐷 = 30  HC = =  BH = 3 ⇒ ∙ 3 ∙ 3 = 1  𝐺𝐵 = 2
2 4 𝐺𝐵

Dar, 𝐵𝐷 mediană  𝐺 centru de greutate al ∆𝐴𝐵𝐶  𝐺 ∈ 𝐸𝐻

Problema 6
Se consideră triunghiul ABC și punctele M și N pe dreapta BC astfel încât B se află între M și C, C se află
între N și B, 𝑀𝐵 = 𝐴𝐶 și 𝑁𝐶 = 𝐴𝐵. Dreapta care trece prin mijlocul segmentului 𝐴𝑀 și punctul B intersectează
bisectoarea unghiului ACN în P. Dacă 𝐴𝑄 = 𝑄𝑃, unde Q este intersecția lui AP cu BC, arătați că ABPC este
paralelogram.
Soluție:
∆𝐴𝑄𝑀 T. Menalaus 𝑀𝐷 𝐴𝑃 𝑄𝐵
} ⇒ ∙ 𝑃𝑄 ∙ 𝐵𝑀 = 1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐷 − 𝐵 − 𝑃 𝐷𝐴

𝑀𝐷 𝐴𝑃 𝐵𝑀
𝐷 mijlocul lui 𝐴𝑀  = 1  𝑃𝑄 = (1)
𝐷𝐴 𝑄𝐵

∆𝐴𝑄𝑁 T. Menalaus 𝑁𝐸 𝐴𝑃 𝑄𝐶
} ⇒ ∙ ∙ =1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐸 − 𝐶 − 𝑃 𝐸𝐴 𝑃𝑄 𝐶𝑁

T. bis NE CN
𝐶𝐸 bisectoarea ∢𝐴𝐶𝑁 ⇒ = AC
AE
CN 𝐴𝑃 𝑄𝐶 𝐴𝑃 𝐴𝐶
 ∙ ∙ = 1  𝑃𝑄 = 𝑄𝐶 (2)
AC 𝑃𝑄 𝐶𝑁

𝐵𝑀 𝐴𝐶
Din (1) și (2)  = 𝑄𝐶
𝑄𝐵

Dar, 𝐵𝑀 = 𝐴𝐶  𝑄𝐵 = 𝑄𝐶, 𝐴𝑄 = 𝑄𝑃 (din ipoteză)  ABPC este paralelogram.

Problema 7
În triunghiul ABC punctul D este pe latura BC astfel încât 𝐵𝐶 = 3𝐵𝐷. Dacă E este punct oarecare pe latura
𝐹𝐴 𝐹𝐶
AB și F este intersecția dreptelor AD și CE, arătați că 3𝐴𝐷 + 𝐸𝐶 = 1.
Soluție:
∆𝐴𝐵𝐷 T. Menalaus 𝐴𝐸 𝐵𝐶 𝐷𝐹
} ⇒ ∙ ∙ 𝐹𝐴 = 1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐸 − 𝐹 − 𝐶 𝐸𝐵 𝐶𝐷

𝐵C 3 𝐴𝐸 3 𝐷𝐹 FA 3𝐴𝐸
𝐵𝐶 = 3𝐵𝐷  = 2  𝐸𝐵 ∙ 2 ∙ 𝐹𝐴 = 1  DF = 2𝐸𝐵 
CD
𝐹𝐴 3𝐴𝐸 3𝐴𝐸 𝐹𝐴 𝐴𝐸
 = 2𝐸𝐵+3𝐴𝐸 = 2𝐴𝐵+𝐴𝐸  = 2𝐴𝐵+𝐴𝐸
𝐴𝐷 3𝐴𝐷

∆𝐵𝐸𝐶 T. Menalaus 𝐵𝐷 𝐶𝐹 𝐸𝐴
} ⇒ ∙ ∙ =1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐴 − 𝐹 − 𝐷 𝐷𝐶 𝐹𝐸 𝐴𝐵

1 𝐶𝐹 𝐸𝐴 𝐶𝐹 2𝐴𝐵 𝐶𝐹 2𝐴𝐵 𝐶𝐹 2𝐴𝐵

 2 ∙ 𝐹𝐸 ∙ 𝐴𝐵 = 1  𝐹𝐸
= 𝐴𝐸
 𝐹𝐸+𝐶𝐹 = 𝐴𝐸+2𝐴𝐵  EC = 𝐴𝐸+2𝐴𝐵
𝐹𝐴 𝐹𝐶 𝐴𝐸 2𝐴𝐵 𝐴𝐸+2𝐴𝐵
 3𝐴𝐷 + 𝐸𝐶 = 2𝐴𝐵+𝐴𝐸 + 𝐴𝐸+2𝐴𝐵 = 𝐴𝐸+2𝐴𝐵 = 1
Problema 8
Fie ABC un triunghi oarecare și I centrul cercului său înscris. Punctele M, L și K sunt punctele de contact
ale cercului înscris cu laturile BC, CA, respectiv AB. Notăm cu G, T, F și S intersecțiile următoarelor perechi de
drepte MK cu CI, AG cu BC, ML cu BI, respectiv AF cu BC. Demonstrați că punctul I este centrul cercului
circumscris triunghiului AST.
Soluție:
Notăm 𝐴𝐿 = 𝐴𝐾 = 𝑥, 𝐵𝐾 = 𝐵𝑀 = 𝑦, 𝐶𝑀 = 𝐶𝐿 = 𝑧
𝐴𝐵 = 𝑐, 𝐴𝐶 = 𝑏, 𝐵𝐶 = 𝑎
 𝑃∆𝐴𝐵𝐶 = 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 2𝑥 + 2𝑦 + 2𝑧
𝑝=𝑥+𝑦+𝑧
𝑥+𝑧 =𝑏 𝑥 =𝑝−𝑎
𝑥 + 𝑦 = 𝑐 }  {𝑦 = 𝑝 − 𝑏
𝑦+𝑧 =𝑎 𝑧 =𝑝−𝑐
∆𝐴𝐶𝑆 T. Menalaus 𝐶𝐿 𝐴𝐹 𝑆𝑀
} ⇒ ∙ 𝐹𝑆 ∙ 𝑀𝐶 = 1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐿 − 𝐹 − 𝑀 𝐿𝐴

𝑧 𝐴𝐹 𝑆𝑀 𝐴𝐹 𝐴𝐿
 𝑥 ∙ 𝐹𝑆 ∙ = 1  𝐹𝑆 = 𝑆𝑀
𝑧

T. bis. 𝐴𝐹 𝐴𝐵 𝐴𝐿 𝐴𝐵 𝑝−𝑎 𝑐 𝐵𝑆 𝑐 𝐵𝑀 𝑐−𝑝+𝑎

𝐵𝐹 bisectoarea ∢𝐴𝐵𝑆 ⇒ =  𝑆𝑀 =  = 𝐵𝑆  𝑆𝑀 = 𝑝−𝑎  𝑆𝑀 = 
𝐹𝑆 𝐵𝑆 𝐵𝑆 𝑆𝑀 𝑝−𝑎

𝑝−𝑏 𝑐−𝑝+𝑎 (𝑝−𝑏)(𝑝−𝑎) (𝑝−𝑏)(𝑝−𝑎) (𝑝−𝑏)(𝑝−𝑎)

 =  SM = 𝑎+𝑏+𝑐 = 𝑎+𝑐−𝑏 = = 𝑝 − 𝑎  𝑆𝑀 = 𝑝 − 𝑎 = 𝑥 = 𝐴𝐾 = 𝐴𝐿
𝑆𝑀 𝑝−𝑎 𝑎+𝑐− 𝑝−𝑏
2 2

∆𝐴𝐵𝑇 T. Menalaus AG TM BK
} ⇒ ∙ MB ∙ KA = 1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐺 − 𝐾 − 𝑀 GT

𝑇. 𝑏𝑖𝑠. 𝐴G 𝐴C 𝐴𝐶 𝑇𝑀 𝐵𝐾 𝑇𝑀 𝐾𝐴 𝐶𝑇 𝑥 𝐶𝑇
𝐶𝐺 bisectoarea ∢𝐴𝐶𝑇 ⇒ = CT  ∙ 𝑀𝐵 ∙ 𝐾𝐴 = 1  𝑀𝐵 = 𝐵𝐾 ∙ 𝐴𝐶 = 𝑦 ∙ 
GT 𝐶𝑇 𝑏

𝑥 𝐶𝑇 𝑥 𝑇𝑀 𝑥 𝑇𝑀 𝑥 𝑇𝑀 𝑥
 𝑇𝑀 = 𝑦 ∙ 𝑦 ∙ = ∙ 𝐶𝑇  = 𝑏  𝑀𝐶 = 𝑏−𝑥   = 𝑏−𝑥 
𝑏 𝑏 𝐶𝑇 z

𝑇𝑀 𝑥 𝑥 𝑥
 𝑝−𝑐 = 𝑏−𝑝+𝑎 = 𝑎+𝑏−𝑐 = 𝑝−𝑐  𝑇𝑀 = 𝑥 = 𝑝 − 𝑎
2

∢𝐼𝑀𝑆 = ∢𝑇𝑀𝐼 = ∢𝐴𝐾𝐼 = 90 L.U.L.

𝐼𝑀 ≡ 𝐼𝐾 ≡ 𝐼𝑀 = 𝑅 } ⇒ ∆𝑆𝐼𝑀 ≡ ∆𝑇𝐼𝑀 ≡ ∆𝐴𝐼𝐾 
𝑆𝑀 = 𝑇𝑀 = 𝑝 − 𝑎
 𝐼𝑆 ≡ 𝐼𝑇 ≡ 𝐼𝐴  I centrul cercului circumscris triunghiului AST.

Problema 9
Fie un triunghi ABC și un punct K pe latura BC. Dreapta AK intersectează cercul A-exînscris triunghiului
ABC în punctele P și Q astfel încât P este între A și Q, iar CS este bisectoarea unghiului ACP, cu S interior
segmentului AK. Știind că dreptele CS și CQ sunt perpendiculare, dreptele CS și AB se intersectează în T, iar dreptele
TQ și BP se intersectează în R, demonstrați că dreptele AR, PT și BS sunt concurente.
Soluție:
∆𝐴𝐵𝑃 T. Menalaus 𝐴𝑇 𝐵𝑅 𝑃𝑄
} ⇒ ∙ ∙ =1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝑇 − 𝑅 − 𝑄 𝑇𝐵 𝑅𝑃 𝑄𝐴

𝑇. 𝑏𝑖𝑠. 𝐴𝑆 𝐴𝐶
𝐶𝑆 bisectoarea ∢𝐴𝐶𝑃 ⇒ = 𝐶𝑃
𝑆𝑃

CS ⊥ QC
}  CQ bisectoare exterioară ∢C
𝐶𝑆 𝑏𝑖𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 ∢𝐴𝐶𝑃
𝑇. 𝑏𝑖𝑠.𝑒𝑥𝑡. 𝐴𝑆 𝐴𝑄 𝐴𝐶
⇒ = 𝑄𝑃 = 𝐶𝑃 
𝑆𝑃

𝐴𝑇 𝐵𝑅 SP 𝑅.𝑇.𝐶𝑒𝑣𝑎
 𝑇𝐵 ∙ 𝑅𝑃 ∙ AS = 1 ⇒ AR, PT și BS concurente.

Problema 10
În triunghiul ABC bisectoarea 𝐴𝑀, 𝑀 ∈ (𝐵𝐶) și mediana 𝐵𝑁, 𝑁 ∈ (𝐴𝐶) se intersectează în punctul D astfel
𝐴𝑀 𝐴𝑃
încât 𝐴𝐷 = 𝐵𝐶, iar 𝐶𝐷 ∩ 𝐴𝐵 = {𝑃}. Arătați că 𝐵𝑀 − 𝐵𝑃 = 2.
Soluție:
Notăm 𝐴𝐵 = 𝑐, 𝐴𝐶 = 𝑏, 𝐵𝐶 = 𝑎
𝑇. 𝑏𝑖𝑠. 𝐵𝑀 𝐴𝐵 𝐵𝑀 𝐴𝐵 𝑎𝑐
𝐴𝑀 bisectoarea ∢𝐵𝐴𝐶 ⇒ = 𝐴𝐶  = AB+𝐴𝐶  𝐵𝑀 = 𝑐+𝑏
𝑀𝐶 𝐵𝐶

∆𝐴𝑀𝐶 T. Menalaus 𝐴𝑁 𝐶𝐵 𝑀𝐷
} ⇒ ∙ 𝐵𝑀 ∙ =1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝐵 − 𝐷 − 𝑁 𝑁𝐶 𝐷𝐴

𝐴𝑁 𝐶𝐵 𝑀𝐷
𝐵𝑁 mediană  𝑁𝐶 = 1  𝐵𝑀 ∙ =1
𝐷𝐴

Dar, 𝐴𝐷 = 𝐵𝐶  𝑀𝐷 = 𝑀𝐵
𝑎𝑐 2𝑎𝑐+𝑎𝑏
𝐴𝑀 = 𝐴𝐷 + 𝐷𝑀 = 𝐵𝐶 + 𝐷𝑀 = 𝑎 + 𝑀𝐵 = 𝑎 + 𝑐+𝑏  𝐴𝑀 = 𝑐+𝑏
𝑇. 𝐶𝑒𝑣𝑎 𝐴𝑃 𝐵𝑀 𝐶𝑁
∆𝐴𝑀𝐶: 𝐴𝑀 ∩ 𝐵𝑁 ∩ 𝐶𝑃 = {𝐷} ⇒ ∙ 𝑀𝐶 ∙ 𝑁𝐴 = 1 
𝑃𝐵
𝑎𝑐
𝐴𝑃 𝐴𝑃 𝑏
 𝑃𝐵 ∙ 𝑐+𝑏
𝑎𝑏 ∙ 1 = 1   𝑃𝐵 = 𝑐
𝑐+𝑏

𝑎𝑐 𝑎𝑏
𝑀𝐶 = 𝐵𝐶 − 𝐵𝑀 = 𝑎 − 𝑏+𝑐 = 𝑏+𝑐
𝐴𝑀 𝐴𝑃 𝑎(𝑏+2𝑐) 𝑏 𝑏+2𝑐 𝑏 2𝑐 𝐴𝑀 𝐴𝑃
 𝐵𝑀 − 𝐵𝑃 = 𝑎𝑐
−𝑐 = 𝑐
−𝑐 = 𝑐
= 2  𝐵𝑀 − 𝐵𝑃 = 2
Problema 11
Se dau cercurile de centre O și O′, tangente exterior în punctul T. Fie A un punct oarecare în planul cercurilor,
situat în exteriorul lor. Tangenta comună exterioară a cercurilor intersectează segmentele 𝐴𝑂, 𝐴𝑂′ în punctele M,
respectiv N. Să se arate că dreptele AT, ON și O′M sunt concurente.
Soluție:

Se consideră punctele 𝑅 și 𝑅′ proiecțiile punctelor 𝑂, respectiv 𝑂′ pe tangenta exterioară comună celor

două cercuri, iar punctul 𝑃 intersecția dreptei 𝑂𝑂′ cu această tangentă.
T.F.A. 𝑃𝑂 𝑂𝑅 𝑃𝑅 𝑃𝑂 𝑂𝑇 𝑟
𝑂𝑅 ⊥ 𝑅𝑅′, 𝑂𝑅′ ⊥ 𝑅𝑅′  𝑂𝑅 ∥ 𝑂′𝑅′ ⇒ ∆𝑃𝑂′𝑅′~∆𝑃𝑂𝑅  𝑃𝑂′ = 𝑂′𝑅′ = 𝑃𝑅′  𝑃𝑂′ = 𝑂′𝑇′ = 𝑟1 (1)
2

∆𝐴𝑂𝑂′ 𝑇. 𝑀𝑒𝑛𝑎𝑙𝑎𝑢𝑠 𝑃𝑂 𝑁𝑂′ 𝑀𝐴

} ⇒ ∙ ∙ 𝑀𝑂 = 1
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎 𝑀 − 𝑁 − 𝑃 𝑃𝑂′ 𝑁𝐴

(1) 𝑂𝑇 𝑁𝑂′ 𝑀𝐴 T.Ceva

⇒ ∙ ∙ =1 ⇒ dreptele AT, ON și O′M sunt concurente
𝑂′𝑇′ 𝑁𝐴 𝑀𝑂

Problema 12
Se consideră un triunghi 𝐴𝐵𝐶, 𝐴𝐴1 , 𝐵𝐵1 , 𝐶𝐶1 sunt înălțimile sale, punctele 𝐴′, 𝐵′, 𝐶′ sunt mijloacele laturilor
și 𝐴′′, 𝐵′′, 𝐶′′ sunt mijloacele înălțimilor sale.
Să se demonstreze că dreptele 𝐴′𝐴′′, 𝐵′𝐵′′ ș𝑖 𝐶 ′𝐶 ′′ sunt concurente.

Soluție:

În ∆𝐴′𝐵′𝐶′, 𝐴′′ ∈ 𝐵′𝐶′, 𝐵′′ ∈ 𝐴′𝐶′, 𝐶′′ ∈ 𝐴′𝐵′

T.F.A. 𝐴𝐶′ 𝐴𝐴′′ 𝐶′𝐴′′
∆𝐴𝐵𝐴1 (𝐶′𝐴′′ ∥ 𝐵𝐴1 ) ⇒ ∆𝐴𝐶′𝐴′′~∆𝐴𝐵𝐴1  = =
𝐴𝐵 𝐴𝐴1 𝐵𝐴1

T.F.A. 𝐴𝐴′′ 𝐴𝐵′ 𝐴′′𝐵′

∆𝐴𝐴1 𝐶(𝐴′′𝐵′ ∥ 𝐴1 𝐶) ⇒ ∆𝐴𝐴′′𝐵′~∆𝐴𝐴1 𝐶  = =
𝐴𝐴1 𝐴𝐶 𝐴1 𝐶

𝐶′𝐴′′ 𝐴′′𝐵′ 𝐶′𝐴′′ 𝐵𝐴1

 𝐵𝐴1
= 𝐴1 𝐶
 𝐴′′𝐵′ = 𝐴1 𝐶

𝐴′𝐵′′ 𝐶𝐵1 𝐵′𝐶′′ 𝐴𝐶1

Analog se arată că: 𝐵′′𝐶′ = 𝐵 și 𝐶′′𝐴′ = 𝐶
1𝐴 1𝐵
 T.Ceva 𝐴1 𝐵 𝐵 𝐶 𝐶 𝐴
Deoarece înălțimile 𝐴𝐴1 , 𝐵𝐵1 , 𝐶𝐶1 sunt concurente ⇒ ∙ 1 ∙ 1 =1
𝐴1 𝐶 𝐵 𝐴 𝐶 𝐵
1 1

𝐶′𝐴′′ 𝐴′𝐵′′ 𝐵′𝐶′′

 𝐴′′𝐵′ ∙ 𝐵′′𝐶′ ∙ 𝐶′′𝐴′ = 1  dreptele 𝐴′𝐴′′, 𝐵′𝐵′′ ș𝑖 𝐶 ′𝐶 ′′ sunt concurente.