ACADEMTA RoMANa - scosnaR

INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE,,\,'ASTT,tr PANVAN'

Ulmetum tn perioodu romand tdrzie

tn lumina descoperirilor monetare

- Rezumat -

COORDONATOR DE DOCTORAT:
C;.I. Dr. Eugen I\-ICOLAE

DOCTORAND:
Dan VASILESCU

Bucuresii

2t)2t
 Cuprins

CAPITOLUL I Introducere..................................' ......""'4

I.1. Delimitdri cronologice qi terminologie......'........ """'5

I.2. Structura lucrdrii... """"";

CAPITOLUL |I Stadiul cercetdrilor privind circula]ia monetar[ in provincia Scythia

(294-4et).. ........13

CAPITOLUL m Stadiul cercetdrilor arheologice la Ulmetum ........21

ilI.l. Istoricul cercetdri1or............ ................21

IIL2. Ulmetum in perioada roman[ (fazanefortificata)....... """"""32

III.3. Fortificalia romandtilrzie gi bizantinl timpurie.... """""""""39
III.3.I. Precizlri topografice ....."""""""'39
Ill.3.2.Momentul de construc{ie (ipoteze)'................ """"""""'41
III.3.3. Nivelul N4 (sfhrqitul sec. al IV-lea - inceputul sec. al V-Iea)........ .,...................44

III.3.4. Nivelul N3 (prima jum6tate a sec. al V-lea).... """"""""48

III.3.5. Nivelul N2 (al treilea sfert aI sec. al VJea)........ """"""'51
III.3.6. Nivelul Nl (sec. al Vl-lea).. """"53
IIL.3.T.Nivelul NO (sec. XVI-XV[)....'.'......... """'58
CAPITOLUL IV Analizamaterialului monetar..... """"60
IV.l. Structura descoperirilor monetaf,e.............. """""'60
N.1.1. Descoperirileizolate... """"""""'68
IV.1.1.I. Circulalia monetard in sec. al IV-lea'... """""'"""''75
IV.l.1.2. Circulafia monetard in sec. al V-lea.'.... """""""""'77
IY.1.2. Grupurile monetare... """""""""'78
IV.1.3. Monede cu particu1arL,d|ci.,...... """""""""""79
IV.1.3.1. Noutdti numismatice,ruritdli,erori qi monede vtilizatein alte scopuri.'.'...80
imitafii...
IV.1.3.2. Falsuri qi """""""'83
IV.1.3.3. Pastile neqtanfate.. """"""""91
IV.1.3.4. Monede de bronz tdiate qi perforate """'92
IV.2. Moneda qi contextul arheologic........... """"""""'96
 IV.2.l. Distribufia monedelor izolate descoperite intra qi extra tnuros pe niveluri

arheologice """"""""'97
IV.2.1.1. Circulafia monetarain sec. al IVJea (nivelurile N5-N4)..... ""'98
IV.2.l.2.Circu1a!ia monetarS in sec. al V-lea (nivelurile N3-N2)....'. ....101

IV.2.1.3. Monede descoperite in contexte arheologice tdrzii

(nivelurile NO)...........
Nl qi """"""""'10'8
IV.3. Comp araliacu alte eqantioane........,.........' """""109
CAPITOLUL V Considera,tii finale'...... ""'118

ANEXA 1 Tabele ""121

ANEXA 2 Grafice...... """""""'134

ANEXA 3 Catalogul monedelor roman e tdrziidescoperite la Ulmetum {l9ll'2017).""'159
A. Descopefiriizolate. """"""'164
B. Grupuri """""""285
ANEXA 4 Descrierea tipurilor de revers atestate la Ulmetum """331

ANEXA 5 Listi de concord ari1d amonedelor descoperite in context arheologic'........""'340

ANEXA 6 List6 de concord a4d amonedelor cu numdr de inventar aflate in colecfia
MINAC.... ...............358

ANEXA 7 Listdde concordan[damonedelor izolatepublicate... """""""""'364

ABREVIERI.............. """""""""'365
BrBLroGRAFIE.............. """"""370
PLAN$E... """""""""403

3
 cuvinte cheie: Ulmetum, secolele IV-v, provincia scythia, monede, circulalie

monetarE, context arheologic.

Lucrarea trateazd" monedele romane $Mii de la Ulmetum @antelimonu de Sus, com.

pantelimon, jud. Constanfa) descoperite in anii lgll-2017. Majoritatea se afl6 in leg6turd cu

obiectivul principal al sitului, reprezentatde fortificalia romand tdrzieqi bizantind timpurie.

La alegerea temei am avut in vedere stadiul avansat al cercetdrilor arheologice
corespunz6toare perioadei vizate (2g4-4gl), ponderea ridicatd a pieselor recuperate din

contexte stratigrafice (56,88%) qi oportunitatea de a verifica rcnitatele unui mod

de abordare

diferit,prezentin literatura de specialitate din Rom6nia, dar mai pulin utilizat: coroborarea
datelor numismatice cu cele arheologice.
Analiza interdisciplinarfl are la bazd un eqantion generos, compus din 3433 de
de a evidenfia
exemplare, dintre care 94%oconstituie material inedit. Scopul acestui studiu este
rolul monedei in stabilirea evolufiei istorice a sitului respectiv, prin aplicarea conceptului
de

arheonumismaticd. Totodat6, valorificarea qi introducerea in circuitul qtiinlific a

eqantionului

de la Ulmetum va determina plasarea acestuia intre cele de referinfd

pentru provincia Scythia

qi nu numai.

Multitudinea intervenfiilor antropice din cuprinsul cetilii qi caracterul preponderent

rezidual.al descoperirilor monetare au creat dificultdfi la interpretare. Cum situalia

rcprezinti
qi tenitatele
o normi in siturile pluristratificate precum U1metum, modalitatea de investigafie
de fortifica(iile
oblinute pot fi privite qi ca un studiu de caz,util pentru cercetdtorii preocupali
romane tilrzii.
mulfumiri Cq. I. dr. Eugen Nicolae, coordonatorul qtiinlific altezei,
Se cuvine s6 adresez
finalizarea cu
pentru increderea acordatd qi sfaturile prelioase pe care mi le-am insuqit spre
acestui demers. pe parcursul intocmirii lucrdrii am mai beneficiat de
sprijinul
succes a
a sitului Ulmetum pentru interpretarea contextelor
membrilor colectivului de cercetarc
arheologice, panA in cele mai mici detalii, dar mai ales al dr' Constantin Bijenaru' De
asemenea, imi exprim recunoEtinla fa\d de responsabilii sectoarelor de cercetare pentru
de Numismaticd
acordul de a folosi monedele in scopul propus qi fal6 de gestionarul Colecliei
a Muzeului de Istorie Nafionald qi Arheologie constanfa (MINAC), dr' Gabriel
Talmafchi,
rdnd, mullumesc
pentru accesul facil la materialul depozitatin cadrul instituliei. Nu in ultimul
bibliografic
domnului dr. Theodor Isvoranu qi tuturor celor ce mi-au fixruzat materialul
necesar, sugestii qi sprijin moral, in lipsa cdrora drumul meu ar fi fost cu
mult mai dificil'

A
!
 Teza este structurat6 in cinci capitole, dintre care trei conlin qi subcapitole. Acestea sunt
completate de Anexe, Abrevieri, Bibliografie qi Planqe.
Capitolul introductiv este deschis de explicafiile referitoare Ia tema aleas6, motivele
selectdrii materialului analizat, delimitdrile cronolo$ice qi termenii utilizSi (I'1), urmate de o
prezerrtarc succinta a structurii lucrlrii (I.2). FaxA a exclude din text termenii convenlionali
fel noliunea de
,depozit" qi ,,tszanf',am consideratmaipotrivitd pentru descoperirile de acest
,,grup monetar", deoarece majoritatea celor.aplrute la Ulmetum
provin din contexte reziduale

qi au fost surprinse imprdqtiate pe suprafele mai mici sau mai mari, uneori la addncimi
diferite.
in ceea ce priveqte metodologia de cercetare (I.3), am expus etapizatintregul proces de
organizare a strategiei de lucru, care a permis elaborarea tezei. Procedura de colectare
qi

inregistrare a pieselor din contexte stratigrafice s-a efectuat dupd rigorile specifice

arheologiei. Ulterior curafdrii, acestea au fost prelucrate qi identificdrile consemnate in format

digital, atdt desfbqurat (fiqier Word), c6t qi sub forml de tabel (fiqier Excel), pentru a facilita
alcdtuirea statisticilor. Totodata, am realizat w alt fiqier digital cu datele arheologice
disponibile, pe caxe l-am utilizat in conceperea capitolului IV qi pentru Anexa 5. La
intocmirea catalogului am optat pentru o formd abteviatd, uqor de parcurs, cu scopul de a
nu au
introduce cdtmaimulte informa{ii relevante, lard aincdrca inutil structura lucr6rii. Deqi
mai putut fi introduse in catalog, am folosit totuqi datele despre starea de conservare 9i u2r6,

ori de cdt ori am considerat necesar.

(comund) qi
Analizaeqantionului a presupus rtilizareaa doud periodizdri, una restrdnsd
altalargd(relevantd). A doua cuprinde opt secvenle cronologi ce (294-324, 324-336,336'348,
monetar
34g-364,364-37g,37g-3g5,395-408, 408-491), stabilite pebaza evoluliei sistemului
roman qi a succesiunii evenimentelor politico-militare. Aceleaqi periodiz6ri s-au
folosit in

studiul comparativ cu eqantioanele de la Babadag-,,Topraichioi" (ud. Tulcea)

qi Noviodunum

(Isaccea,jud. Tulcea), analogii identificate dup[ urm6toarele criterii: amplasamentul in

provincia Scythia, funclionalitate comuna (militara), numlt de piese (minim 500), toate
monedele sd fie editate in form6 complet6.
pe l6ngd prelucrarea pieselor de la Ulmetum, am mai efectuat reverificdri ale monedelor

publicate de la Topraichioi, precum qi ale unor depozite monetare aflate in coleclia

MINAC,
Medgidia
prezentein literatura de specialitate (Tomis-mozaic 1959, Tomis'intra muros 1963,
rnuros
1968, Dobrogea passim 1968, Sacidava 1971, $ipote 1971,, Straja 1980, Tomis-extra
lgT1-lgg1,Ovidiu 1984). Cu aceasti ocazie,am adus rurmeroase completiri qi modificdri
ale

identificdrilor inifiale, inclusiv reinterpretdri.

 Capitolul II este dedicat stadiului cercetlrilor privind circulafia monetari in
provincia Scythia Q94-491), in care sunt prezentate, intr-o succesiune cronologicd,
principalele contribulii istoriografice, fiind punctate qi conexiunile cu evolu(ia cercetdrilor
arheologice din Dobrogea. Deqi la lnceputul sebolului )O( monedele romane tdrzii au
beneficiat de o atenlie mai scdzuti din partea specialigtilor qi o publicare succint[, am
remarcat totuqi eforturile depuse pe mai multe direcfii. Se poate vorbi de o preocupare
susfinutd odat6 cu profesionalizarca cercet5rii numismatice romdneqti qi infiinlarea cronicii
descoperirilor monetare din Romania (1958), ambele asociate cu activitatea lui Bucur Mitrea.
in perioada 1950-1990, avdntul a fost marcat de aparifia a numeroase studii qi articole, cu
tematicd din ce in ce mai diversificatd, fiind introduse inclusiv analize statistico-m atematice,
remarc6ndu-se, printre al1ii, Radu Ocheqeanu qi Gheorghe Poenaru Bordea. Dupd anul 1988,

cercetdrile se consolideazd, in primul r6nd prin elaborarea eqantioanelor reprezentative ale

cdtorva centre urbane qi militare (Axiopolis, Tomis, Noviodunum, Argamum, Ibida). Apoi,

sunt intocmite sinteze locale qi regionale, in paralel cu inmulfirea studiilor cu privire la

descoperiri izolate qi depozite monetare. De asemenea, se observd in contribufiile mai recente
o oarecare tendinfd de a include qi datele arheologice in discursul numismatic.

Stadiul cercetirilor arheologice la Ulmetum constituie subiectul celui de-al treilea

capitol, pe care l-am imp[rlit in hei subcapitole. Primul tateazd evolufia cercet6rilor
desftqurate in perimetrul in ruza localit6lii Pantelimonu de Sus,
ocupat de fortificalie qi
pornind de la campaniile lui Vasile Pdrvan (1911-1914) qi pinit La investigafiile
corespunzdtoare anilor 2004-2019, efectuate sub egida MINAC. Reshrl capitolului este

rczewat cunoqtinfelor actuale despre Ulmetum in cele doudfaze majore surprinse arheologic,
nefortificatd qi fortificatS, pentru a evidenlia continuitatea caracterului militaro-civil al acestui
sit din epocile romand qi bizantin6 timpurie, pozilionat la o intersecfie de drumuri importante.
Din punct de vedere militar, interesul autoritdlilor romane s-a manifestat indial prin stabilirea
wrei statio militum, probabil in a doua jum6tate a secolului al Il-lea sau la inceputul celui
urmdtor. Ulterior, se pare cI impiratul Valens a dezvoltat acest punct strategic in preajma
r6zboiului romano-gotic (367-369). Construclia fortifica[iei a debutat fie atunci, fie dupd anul
378 qi a necesitat mai mult timp, incinta sau mare parte din ea fiind finalizatd in timpul
domniei lui Theodosius I. Funclionarea efectiv6 s-a derulat in dou6 etape:c. 400?14L0-
4701480 qi c. 540/5 50-5961600(?). Alte activitEli antropice relevante sunt datate in secolele
xvI-xvm.
Stratigrafia detaliat6 a platoului cetAfii a fost introdusd in ideea de a sublinia

complexitatea sitului qi de a oferi suport interpretdrilor arheologico-numismatice. Conform

celor mai recente cercet6ri, tabloul cronologic al nivelurilor ocupalionale se prezkfid astfel:
N6 : secolele II-III; N5A : c.324-367; N5B : c.367-378; N4A : c.37213751382'3831388;

N4B : c. 383/388-3951400?;N3A: c.400?1410-4201425;N3B = c.4201425-4401450; N2A:

c.450-470/480; N2B : c. 4701480-491?; N1A : c.'540/550-578?; NlB : c. 578?-5961600?;
N 1 C = c. 59 6 I 600? -600 I 615? ; NO : secolele XVI-XVil
in Capitolul IV este rcalizatl anahza materialului monetar, pornind de la structura
descoperirilor monetare (IV.1), trecdnd apoi prin disculia despre contextele arheologice (IV.2)
qi comparalia cu alte eqantioane (IV.3).
Lotul analizat cuprinde 2917 monede izolate qi 516 distribuite in 28 de grupuri. Un
singur grup prezintd in compo zilie o emisiune greceascd qi una romand provinciald. In afari
de cinci monede de aur qi qapte de argint, restul descoperirilor sunt din metal comun. Prima
categorie cuprinde doisolidi, dintre care unul oficial (Theodosius II) qi altul fals (Constantin

Il/ConstantiusII), trei tremisses (1 ex. Aelia Pulcheria, 2 ex. Leo I) qi qapte siliquae (4 ex.
Constantius II, 1 ex. Valentinian I, 2 ex. Valens). Celelalte piese sunt marcate conform
clasificlrii conventionale pe module: AEl -2 ex. (0,06%); AE2 - 61 ex. (1,78%); AE3 -
1835 ex. (53,63%); AE4 - 1293 ex. (37,79%);AE incert -225 ex. (6,56oh).1552 de monede

(45,20%) au locul de batere precizat cu exactitate. Ordinea pe ateliere este urmdtoarea:

Constantinopolis (28,93%), Cyzicus (17.71%), Thessalonica (10,18Yo), Heraclea (10,50%),
Nicomedia (8,63yo), Antiochia (6,7\yo), Siscia (5,09yo), Alexandria (5,02oA), Roma (4,7604),
Aquil eia (l,l 5oA), S irmium (0,9 6yo), Trier (0, 2 5 o/o), Ar elate (0,0 6%) .

Monedele izolate au fost rcpartizate in 10 loturi, dupd locul descoperirii: Sector Sud

Bazilicd(SsB) - ll75 ex. (40,28%o); ,,Passim extra muros Pdrvan" (PEP) - 587 ex. (20,12%o);
,fassim extra muros imprejurimi" (PEI) - 516 ex. (17,680/o); Sector Est (SE) -277 ex.
(9,49%); SectorNord (SN) - 111 ex. (3,80%); Sector Sud-Vest (SSV) -102 ex. (3,49o/o);
Sector Vest (SV) - 74 ex. (2,53%); Sector ,,Cartaq - cuptor Panaitescu" (SCP) - 36 ex.
(1,23%); Sector Praetorium (sP) - 29 ex. (0,99%);,,Pdrvan (l9ll-1914)" (P) - 10 ex.
(0,34%). Aceasti impdrlire afaci\itat efectuarea unei analize comparative intre loturi, reunite

sub forma a trei ansambluri: platoul cetalii (sN, sv, ssv, ssB, sE, sP), platoul cet6{ii (P,

PEP), extra muros (SCP, PEI). Din datele rcntltate reiese faptul cd descopeiriLe passim oferd
o imagine relativ fidelS a circulafiei monetare, cel pu]in asupra tendinlelor generale, insd cele

stratigrafice au rolul de a o incadra mai precis gi completa cu informalii importante (spre ex.
evolufia direc{iilor de aprovizionare).
Grupurile monetare sunt alcdtuite majoritar din monede de bronz qi acoper6 perioadele

,v
330-336 (1),341-348 (1), 364-378 (10), 383-39s (6),402-408 (3), 408-42s (3) qi a2s-as) Q).

v.-"
.0
C---"'
DupI structurd, valoarea scdnilil in epocd qi numIrul redus de piese, acestea nu pot fi
considerate acumuldri, ci, mai degrab6, ,,depozite de circulalie", destinate f:arzacliilor
curente. Singurul grup compus din emisiuni de aur (doi tremisses) se dateazd in anii 457-474
qi ar putea fi asociat cu distrugerea carE a cauzat piima dezafectarc a fortificaliei, urmatd de

abandonul amintit de scriitorul bizantin Procopius din Caesare a (De Aedif, ,IY , 7 , I 6- I 8).
in urma prelucrdrii minulioase a materialului, am reuqit identificarea mai multor
monede cu particulaitn\i: noutiji numismatice (serii noi, variante bvst, fficinae nelistate
q.a.), raritdfi, falsuri, imitalii, etc. Printre raritlr[i se numdrS emisiunile lui Delmatius (1 ex.),

Magnus Maximus (1 ex.) qi Johannes (1 ex.). O categorie aparte este cea a pieselor de bronz

tdiate, fenomen pentru care am avansat teoria unei evolutii in dou6 etape, pe baza
descoperirilor izolate din contextele arheologice de la Ulmetum qi Topraichioi, dar gi a
structurii depozitelor monetare din Dobrogea. Prima s-ar fi desfdqurat in intervalul c.367-425,
declanqatd qi suslinutd de o penurie a materiei prime (cupru?) in atelierele monetare estice,

nevoite sd susfind o produclie in creqtere, iar a doua apaffine secolului aI V-lea qi a apirut pe
fondul necesitdlii de a multiplica numerarul. Diferenfa dintre cele doud constd in desprinderea
unor fragmente mici din corpul monedelor, respectiv decuparea in doud sau in patru pdrfi.
Cumularea rezultatelor obfinute in urma analizei circulaliei monetare din perspectivd
numismaticd cu cele relevate de repartilia monedelor pe niveluri de locuire, ne-a permis
constatarea unor similitudini qi diferenle. Locuirea sporadicd constatatd arheologic pentru
primul sfert al secolului al IV-lea se reflectd qi din punct de vedere numismatic, prin numdrul
redus de exemplare. Creqterile progresive ale coeficientilor monede/ani certific6 inmullirea

activitdlilor antropice dupd anul 324, care pot fi puse in leg[tur6 cu dezvoltarea unei aqezdn
rurale, inclusiv pe vechile locafii dinvicus (faza A a nivelului N5). Este de subliniat gradul
scdzut de uzuri observat la majoritatea emisiunilor ante 336, situafie care ne indicd o ratd de

pierdere semnificativd inainte de jumdtatea secolului al IV-lea, atunci cdnd acestea se gdseau

rar in circulalie.

Valorile crescute inregistrate la nivelul perioadelor 348-364 qi 364-378 sunt asociate cu

prezen[amilitard din timpul lui Valens (fazaB a nivelului N5). Recondifionarea sta{iei rutiere
qi menfinerea unor trupe a presupus o infuzie de numerar mdrunt, fixruzat majoritar dinspre

Propontida, remarcdndu-se cel de provenienfd oriental[, produs in atelierele de la Antiochia qi

Alexandria. Analizele monedelor izoLate qi a grupurilor asociate cu nivelul N4 au demonstrat

faptul cd monedele de bronz bdtute in anii 336-378 delineau incd o pondere importantd in
circulafia monetard la sfdrqitul secolului al IV-lea, spre deosebire de majoritatea emisiunilor
din intervalul 378-395, care au fost utilizate in secolul urmltor.
 Dup[ un abandon scurt, fortifica]ia a fost adusd la stadiul funciional qi s-a instalat o

nou[ garnizoartd, av6nd in componenld inclusiv foederati, aprovizionarca acesteia cu bunuri

de consum fiind asiguratiprin annona militaris. Cercetdrile arheologice au dezvdluit o locuire
qi activitate constructiv[ intensd pentru prima jum[tate a secolului al V-lea (nivelul N3).
Situalia se reflectd qi la nivel numismatic, prin p6trunderea numerarului nou specific perioadei
402-435, al6turi de numeroase monede bdtute in anii 378-402. Contribulia emisisrilot ante

378 in circulalia monetard era diminuatd, constatdndu-se o prevalentdinutilizate a celor din

intervalele 354-358 qi 364-378 qi o oarecare preferinld pentru monedele bdtute pe pastile mai
mici decdt qtanlele. Chiar dacd exemplarele atelierelor orientale, italice qi occidentale din anii
378-450 sunt reprezentate in cantitdli reduse, prezen[a lor nu pare a se datora comerfului, ci,

mai degrabd, ar avea o catzd militarE. DupE distrugerea de la jum6tatea aceluiaqi secol, se
observd o scddere semnificativd in alimentarca cu emisiuni noi (nivelul N2). Deficitul a fost
atenuat ca uflnaxe a uniformizdrii numerarului mdrunt, alcdtuit majoritar din monede datate
intre anii 380 qi 435, cuo pondere neglijabild a celor anterioare domniei lui Theodosius I.
DacI emisiunile de bronz reflecti existenla proceselor economice qi a t;ratuacfiilor
curente efectuate de o populalie mixt6, cele de aur atestd modalitatea de platd efectuati cdtre

ganizoand in secolul al V-lea. Dar poate cel mai important aspect pe care l-am putut
surprinde este confirmarea din punct de vedere arheologic a transformlrii masei monetaxe,
declanqat6in mai multe provincii, pe fondul scdderii treptate a producliei de numerar mlrunt
qi din cauza ratei de schimb ridicate dintre nummus qi solidus. Acest fenomen amplu a
presupus un amestec al emisiunilor oficiale curente cu cele vechi de zeci de ani, folosite

al6turi de imitalii qi cdteva improvizalii, precum pastilele neqtanfate de cupru qi plumb.

Analizasitualiilor contextuale ale monedelor asociate cu nivelul corespunzitor secolului
al Vl-lea (Nl) certifrcdutilizarcatdrne a numerarului specific epocii romane tdtniin paralel

cu nominalele bizantine, dar intr-o proportie redusd qi sesizabili, deocamdatd,la momentul

refacerii fortifica{iei (c. 540/550) sau la scurt timp dup[. Structura descoperirilor monetare
este similara cu cea aferentd nivelurilor N3-N2, legdturi care se aplic6 inclusiv la distribulia

pe ateliere, ceea ce ne indicd cd cel pulin o parte din acestea a fost anlrenatd' din contextele

timpurii. Pe de alti parte, monedele recuperate din nivelul medieval tdrziu (NO) au o

compozifie similard cu N1, de unde deducem faphrl cd intervenliile antropice au afectat doar
superficial straturile intra muro s.
Studiul comparativ cu eqantioanele de la Topraichioi (556 ex.) qi Noviodunum (1037
ex.) a urmdrit identificarea unui tipar specific mediului militar qi a eventualelor particularitali.
Analiza s-a extins qi asupra depozitelor monetare din Dobrogea qi din provin Jia Dacfa
Ripensis (Sucidava-Celei), ale clror date, combinate cu investigaliile arheonumismatice, sunt
in m6surd s[ ofere soliditate argumentelor formulate. Acestea s-au realizat tot cu ajutorul
metodei statistice.

Ulmetum gi Noviodunum prezintd valori similare in perioadele 324-364 qi 378-491, in

conformitate cu fluctualiile specifice producliei monetare qi intensitatea locuirii doveditd
arheologic. O altd tr[s6tur6 comund este reprezentatd de circulalia emisiunilor orientale post
378 qi a celor vestice posr 408 in secolul al V-lea, a ciror pdtrundere a avut loc in cantitSli mai
reduse, dar suficient cdt sd lase urme sesizabile inclusiv la Topraichioi qi in depozitele
monetare din anii 402-423 descoperite in Dobrogea qi la Sucidava-Celei (Ulmetum grupurile
3 qi22;Begtepe; Babadag V; Sucidava I; Sucidava II). Totodati, comparalia loturilor passim
aferente acestor doud situri a relevat asemdndri valabile pentru aceleaqi perioade.

Fortificalia de mici dimensiuni de la Topraichioi reprenntd cea mai apropiatd analogie

cu situalia de la Ulmetum, atdt la nivel numismatic, cdt qi arheologic. in acest ultim sens, s-au

putut corela nivelurile ocupalionale identificate in fiecare sit, structurile descoperirilor

monetare din contexte stratigrafice fiind similare. Ambele puncte au in comun o prezenld

militard considerabild,, aflatl in legdtur6 cu campania lui Valens din anii 367-369, care a
continuat pdn6 spre finalul secolului al IV-lea. Materialele specifice culturii Sdntana de

MureE - dernj achov atesti stalionarea fo e d e r at i, mai probabil dup 6 anul 3 82.
Conform stadiului actual al cercet6rii, ceea ce individualizeazd Ulmetum qi Topraichioi
fa[d de celelalte situri este ponderea ridicat6 a emisiunilor orientale dinbroru de la Antiochia
qi Alexandria bdtute in anii 336-378, fenomen aparent extins la nivelul provinciei Scythia,

eventual qi Moesia Secunda. Cea mai plauzibild explicafie pentru aceast6 infuzie de numerar
m6runt o reprezint6 deplasarea armatei qi a personalului auxiliar din Orient sub comanda lui
Valens, care ar fi rdmas in zond trei ani, timp suficient pentru o rdspdndire largd, atestat6 qi de
compozilia depozitelor monetare din anii 364-378 (Sacidava, Straja Babadag I, Babadag II,
Babadag III, Argamum, Dobrogea possim) qi 395-a0l @abadag IV, Halmyris I) descoperite

pe teritoriul Dobrogei. Un argument suplimentar ar putea fi qi recurenla emisiunilor in

contextele corespunzdtoare secolului al V-lea din ambele situri, menlinute in circulalie tocmai
ca o consecinfd a pdtrunderii in cantitdfi apreciabile.
Un alt aspect confirmat prin descoperirile de la Topraichioi qi structura depozitelor din
anii 395-401 este preponderenJa numerarului specific perioadei 336-378 (AE3, AE4) in masa
monetard de Ia sfhrqitul secolului al IV-lea. De asemenea, am constatat acelaqi decalaj in
pitrunderea monedelor b[tute in intervalul378-402, ponderea tot mai scdztttd a celor ante 354

qi prevalenla emisiunilor theodosiene pe parcursul secolului al V-lea.

 in cadrul Consideraliilor finale sunt trasate succint principalele concluzii qi enunfate
perspectivele cercetdrii.
Anexele ocupd o mare parte din economia lucrdrii qi sunt redactate intr-o succesiune
logic6. Primele dou6 cuprind Tabele gi Grafice, uiilizate ca instrumente de lucru qi indicate
corespunzltor in text. IJrmeazd Catalogul monedelor romane tirzii descoperite la
Ulmetum (l9ll-2017), impdrfit in descopefiri izolate qi grupuri, cu numerele ptezentate
continuu. Fiecare grup este insoJit de o descriere a contextului arheologic, alEturi de date
privind locul descoperirii, nivelul cdruia ii aparfine, terminus post quem, numirul de piese qi

bibliografie, dupd caz. Detalii relevante despre anumite piese apar sub formd de note, care
corespund numeric cu pozilia din catalog. Ca supliment la catalog, am intocmit Descrierea

tipurilor de revers atestate Ia Ulmetum. Ultimele trei anexe au fost ad6ugate ca suport
informafional qi confin liste de concordanfi a monedelor descoperite in context arheologic, a
celor cu num6r de inventar din colecfia MINAC qi a exemplarelor izolate publicate.
Lucrarea se incheie cu Abrevieri, Bibliografie qi Planqe, acestea din urm6 ilustrdnd
pozilionarea fortificaliei in cadrul provinciei Scythia, planul general al acesteia intocmit de
Vasile Pdrvan, delimitarea aproximativ6 a sectoarelor de cercetare aferente platoului cet6!ii,
localizueamonet6riilor atestate la Ulmetum qi monede selectate pentru particularit[]i.

IL
}Y