CAPITOLUL V: LUMEA MUSULMANĂ

LECȚIA A: ARABII ȘI TURCII

1. Arabii
→ sunt un popor semit, înrudit cu evreii;
→ sunt originari din Peninsula Arabă;
→ sunt păstori nomazi, crescători de oi, capre și cămile;
→ rătăcesc prin deșertul Arabiei în căutare de oaze cu apă și verdeață;
→ sunt organizați în triburi conduse de șeici sau emiri;
→ în sud-vest existau condiții propice agriculturii și meșteșugurilor; aici au apărut
orașe bogate datorită comerțului cu caravane ce lega Arabia de India și Imperiul
Roman.
 2. Turcii
→ sunt o populație de păstori nomazi, din Asia Centrală;
→ locuiau întinsele stepe bogate în pășuni dintre Iran și China;
→ erau organizați în uniuni de triburi conduse de kagani sau hani;
→ în secolul VIII sunt cuceriți de arabi și adoptă scrierea arabă și islamul, religia
cuceritorilor;
→ țara lor este străbătută de „drumul mătăsii”, ce lega China de Marea
Mediterană, fapt ce a determinat apariția unor orașe îmbogățite de pe urma
comerțului
3. Islamul

Este a patra mare religie monoteistă din lume și cea mai tânără dintre ele. A fost
întemeiată de profetul Mahomed, un negustor conducător de caravane din orașul Mecca
din vestul Arabiei. Lui i s-a arătat, într-una din călătoriile sale, îngerul Gabriel. Acesta
i-a poruncit să predice credința într-un singur dumnezeu, Allah.
Mahomed a impus religia sa tuturor triburilor arabe, unificându-le într-o comunitate
numită islam. Credincioșii săi se numesc musulmani adică cei ce se supun lui Allah.
La baza credinței islamice stau cei 5 stâlpi:
→ credința în dumnezeul unic Allah;
→ rugăciunea zilnică de la ora 17;
→ milostenia pentru cei săraci;
→ postul (ramadan);
→ războiul sfânt de apărare (djihad).
Cartea sfântă a islamului este coranul compus din 114 versete (sure) iar lăcașul de
rugăciune este moscheea, ce preia modelul basilicii romane.