DISCIPLINĂ: DREPT MEDIULUI

NUME ȘI PRENUME:TURICĂ ELENA DANIELA

ANUL II, GRUPA 320, ID, DREPT

Tehnici de gestionare a deșeurilor în zonele turistice

Turismul, deşi la prima vedere pare o industrie verde, poluează într-o
anumită măsură natura, mai ales atunci când este practicat fără cunoaştere de
cauză de către aşa numiţii “amatori”. De asemenea fenomenul de poluare al
turismului apare mai pronunţat în perioadele de sezon, când adesea este depăşită
capacitatea optimă de primire turistică. “Din punct de vedere durabil pentru
amenajarea turistică a teritoriului o importanţă mare trebuie acordată
capacităţii optime de cazare în raport cu gradul de concentrare a circulaţiei
turistice. Definiţiile clasice pentru capacitatea optimă de cazare exprima
legătura dintre turişti, impactul acestora şi mediul înconjurător. Profesorul
Vasile Glavan considera "capacitatea de primire ca fiind capacitatea zonei de
destinaţie de a absorbi turismul, până la limita impactului negativ asupra
acesteia”1. Depăşirea capacităţii de primire turistică are efecte negative asupra
naturii şi este unul dintre factorii care contribuie la acţiunile distructive ale
turismului, printre care se numără şi: absenţa unor reglementări privind
comportamentul vizitatorilor, monitorizarea zonei sau obiectivelor, folosirea
necorespunzătoare a mediului ambiant, intervenţia brutală a omului asupra
peisajului şi resurselor naturale.
Una dintre problemele majore ale turismului este gestionarea deşeurilor
în locurile de atracţie turistică şi mai ales în zonele naturale protejate. Spiritual
călătoriei şi sentimentul de apartenenţa îi fac pe om să fie neglijent cu locurile
vizitate. Aici intervine importanta educaţiei ecologice şi se poate observa mai
bine diferenţa dintre ecoturiști şi turişti. Nu trebuie neglijat nici impactul ce îl au
investiţiile în turism, materializate prin infrastructura sau construcţii care la
rândul lor pot avea un impact negativ asupra zonei în care sunt realizate.
Consider că în primul rând este necesar să cunoaştem conceptul de
gestionare a deşeurilor pentru a putea mai apoi să îl aplicăm în turism. O
definiţie este dată chiar de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului:
“Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport,
1
Turismul durabil si amenajarea turistica a teritoriului
http://www.scritub.com/geografie/turism/Turismul-durabil-si-amenajarea95733.php
tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor
operaţii şi monitorizarea depozitelor de deşeuri după închiderea lor.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea
producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora.”2.

Odată cu apariţia conceptului de dezvoltate durabilă, se propune şi o nouă

abordare a problemei deşeurilor, necesară datorită impactului tot mai negativ ale
deşeurilor asupra mediului înconjurător. Motivul principal fiind creşterea
semnificativă a cantităţii şi a diversităţii deşeurilor în ultimii ani. Din
necesitatea de a economisi resursele naturale şi de a găsi soluţii eficiente pentru
diminuarea impactului asupra mediului, apare şi conceptul de reciclare, care se
bazează pe modificarea anumitor deşeuri pentru a putea fii refolosite ulterior.
“Recuperarea şi reciclarea deşeurilor, oricare ar fi natura acestora, reprezintă
una dintre activităţile importante pentru economia mondială, ţinând cont şi de
aspectul diminuării tot mai accentuate a resurselor naturale de materii prime.”3

În România activitatea de gestionare a deșeurilor este coordonata şi

supravegheată de Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Protecția
Mediului (ANPM). Legea naţională este fundamentată pe o serie de Directive
ale Consiliului European. Legea în vigoare este legea nr. 211 din 15 noiembrie
2011, conforma cu Legislaţia Comisiei Europene, iar principalul ei scop este:
“crearea unui sistem modern de management al deşeurilor care să contribuie la
reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, prin stabilirea unui sistem adecvat
care să trateze fiecare tip de deşeuri în parte, în vederea protejării mediului.” 4
În 4 decembrie 2013 se aprobă strategia naţională de gestionare a
deşeurilor 2014-2020, conforma cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului şi a
Consiliului European.”Documentele strategice naţionale care reglementează
gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia
Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care constituie
instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a
politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor. “5

Problematica gestionarii deşeurilor este monitorizata anual sub forma

unor anchete ce au ca scop raportarea problemelor existente, prezentarea a
scopului principal, prezentare legislaţiei şi măsura în care acesta este
2
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, pag 191
3
-II- pag 200
4
-II- pag 200
5
-II- pag 192
respectată, propuneri de noi soluţii pentru rezolvarea problemei. “Începând cu
anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în colaborare cu
Institutul Naţional de Statistică şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului
realizează Ancheta statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor, atât
pentru necesităţile interne de raportare,cât şi în vederea elaborării raportărilor
pentru EURO STAT, responsabilul european cu statistica deşeurilor. Această
activitate are la bază atât prevederile legislative generale în domeniul
protecţiei mediului, cât şi reglementările specifice din domeniul deşeurilor.” 6.
Cu toate acestea până în prezent se pot observa neconformităţi pe plan
administrativ, conform Raportului privind starea mediului în România “La
sfârşitul anului 2006, erau în funcţiune 243 depozite pentru deşeuri municipale,
din care: 20 depozite de deşeuri conforme cerinţelor Directivei 1999/31/CE;
223 depozite neconforme cu cerinţele Directivei 99/31/CE, care vor sista
depozitarea etapizat, până la 16 iulie 2017”7

La nivelul turismului se încerca inserarea anumitor practici de gestionare

a deşeurilor, însă din cauza diversităţii de servici oferite, a numărului mare de
personal, obligativitatea de a oferi servicii bune, această operaţiune ajunge pe
un plan secundar. Însă există câteva exemple de bună practica cum ar fii hotelul
Turnberry Isle Resort and Club din Aventura, Florida “Ceea ce distinge acest
hotel de multe altele este faptul că a reuşit printr-un sistem de reciclare ca 20
% din deşeuri să fie depozitate. În 1991, înainte de implementarea sistemului de
reciclare hotelul avea 1.500 de tone de deşeuri anual ceea ce ducea la cheltuieli
anuale de 137 000 de dolari. În anul 1992 s-a decis implementarea sistemului
de reciclare în urma căruia s-a reuşit reciclarea şi refolosirea a 250 tone de
deşeuri cu o reducere a cheltuielilor la 82 00 economisind 55 000 de dolari
anual. Programul constă în sortarea hârtiei, cartonului ondulat, aluminiului,
bimetalului, de toate culorile, sticlei şi borcanelor de sticlă, şi materiale plastic,
precum şi decupajelor de iarbă şi a deşeurilor de curte.” 8 sau restaurantul
“Holiday Inn Nord” din St Paul, Minnesota “bucătarii separă deşeuri de
produse alimentare de ani de zile. Resturile alimentare sunt preluate de şase ori
pe săptămână de către un crescător local de animale, pentru a produce furaje.
Într-o lună bună, personalul bucătăriei aruncă peste 5 tone de deşeuri umede

6
-II- pag 192
7
-II- pag 200
8
TOURISM. TECHNOLOGY. SUSTAINABLE
DEVELOPMENT
Revista de Management si Inginerie Economică, Vol. 8, Nr. 4, 2009 , Studii si cercetări
de la compactor. Produsele alimentare recuperate sunt 75% din totalul
deşeurilor alimentare produse.”9

În concluzie, gestionarea eficientă a deşeurilor este posibilă şi în turism şi

poate aduce multe beneficii atât comerciantului, prin economisirea unor
venituri, dar şi mediului înconjurător.

9
-II-