UNIVERSITATEA DIN CLU)

, FACULTATEA DE STIINTE

No. de ordine
3

TEZE
PREZENTATE

F ACULT TII DE STIINTE DIN CLUJ

PENTRU OBTINEREA

GRADULUI DE DOCTOR iN STIINTELE NATURALE

DE

MARIN CHIRITESCU-ARVA

TEZA I CONTRIBUTIUNI LA STUDIUL ACTIUNEI FACTORULUI VEGETATIV

APA IN AGRICULTURA NOASTRA.

1) SOLURILE DIN ROMANIA INTREGITA. CARACTERIZAREA 51 FOR-

TEZA II I MATIUNEA LOR.
I 2) X EROFITISM. FIZIOLOGIA $1 MORFOLOGIA PLANTELOR XEROFITE.

Suslinute la 12 lunie 1923 in fala comisiunei de examen

compusä din:
. Prof. Dr. D. CALUOAREANU Presedinte
I. ORINTESCU 1
Examinalori
D. RADULESCU I

0.1SLMPY
_
4, telltlinii s:
Oen POnLot 0

BUCURESTI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE BUCOVINA
- Calea Victoriei 222

191ECA ACIPP)siAgai r
www.digibuc.ro
I.
97
 UNIVERSITATEA DIN CLUJ
FACULTATEA DE 5TIINTE

No. de ordine
3

TEZE
PREZENTATE

FACULTATII DE STIINTE DIN CLUJ

PENTRU OBTINEREA

ORADULUI DE DOCTOR IN STIINTELE NATURALE

DE

MARIN CHIRITESCU-ARVA

TEZA I CONTRIBUTIUNI LA STUDIUL ACTIUNEI FACTORULUI VEGETATIV

APA TN AGRICULTURA NOASTRA.

r I) SOLURILE DIN ROMANIA INTREGITA. cARACTERIZAREA SI FOR-

TEZA II IP MATIUNEA LOR.
I 2) XEROFITISM. FIZIOLOGIA SI MORFOLOGIA PLANTELOR XEROFITE.

Susllnute la 12 lunie 1923 in feta eomisiunei de examen

compus6 din:
Prof. Dr. D. CALUGAREANU Pre$edinte
I. ORINTESCU 1
; Examinatori
s , D. RADULESCU I

BUCURE$TI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE BUCOVINA
22 Calea Victoriei 222
1924
www.digibuc.ro
 INTRODUCERE
In studiul actiunil facforului vegetativ apd in agricultura
noastra, am pornit dela principiul care se cristalizeaz a
tot mai mull, cd producfia agricold este rezultahta fireasca
a conlucrdrei unei infregi constelafii de faclori vegetativi,
prin valorile lor tipici fiecdrei regiuni si numai in part e
susceptibili la interventia omului, si de la faptul incontes-
tabil, care se resimte tot mai dezastros asupra product/el
ca in agricultura noastra factorul vegetatto apa joaca un
rol hotardtor.
Din raportul complex care existd intro factorul apa,
pamant si planta se desnrind tot mai multe directiuni noi
de cercetari, cu orizonturi nemarginite, ceia ce face ca
stiinfa agricold so- fie chematd a desvolta o activitate plina
de interes stiintific si bogata in rezultate practice.
In agricultura noastra, unde axa problemelor agriculturei
ca productie si ca stiinta o constituie factorul apa, cer-
cetarile in acest domeniu au o importanfa si mai mare.
Studiile fa-cute de mine la Institutul Agronomic al Univer-
silo/el din Keinigsberg din Prusia Orientald, in calitate de
bursier al Ministerului Agriculturii, asupra technologiei pa-
manturilor cultivate si asupra factorilor vegetativi in legaturd
cu planta, desi n'au putut fi terminate prin susfinerea tezel
de doctoral, fiind impiedecaf in anul 1914 de isbucnirea
rdzboiului mondial si in anal 1920 de atitudinea ostila a
studentilor germani, m'au oriental definitiv asupra direc-
fiunei In care trebuesc cercelate problemele fund a mentale
de technica agricold in condifiunile noasfre naturale si mai
ales asupra studiului factorului and. ,
Contactul cu lifera 'lira ruseascd, capatat in Basarabia
unde am fost timp de trel. ani (1918-1921) Consilie r
www.digibuc.ro
 4

Agricol i Conferen,lar la Scoala nafional6 de Viticulture,'

din Chi0n6u, mi-au desvelit orizonturi noi in studiul se-
cetei i acfiunea apei.
Studiind soiurile de grdu locale ale Basarabiei, afros
de particularit6file lor morfologice i fiziologice 0 de in-
tinderea pe care o uu in cultur6 In regiunile secetoase,
m'am hoteirdt s6 intreprind o serie de cerceteiri asupra
produclivitOfei i desvolt6rei totale a acestor grdne corn
pi asupra acliunei pe care o desvoltei aces! factor Vega-
tativ in cantitgi crescdnde i in cantit6fi optime, asupra
desvoltórei i formOrei principalelor organe esenfiale ale
plantei.
Cercetiirile experimentale in vase au fost incepute in
anul 1921 la Stafiunea central6 pentru ameliorarea plan-
telor agricole" ce conduceam la Chi0n6u, continuate pi
repetafe apoi la Academia de Agriculturei din Cluj.
Experienfele feicute la Cluj asupra grdului Turcesc alb"
pe de o parte i asupra aceluias greiu comparativ cu grdul
de toamnd de Banat pe de alto parte, au confirmat pe
de-a intregul conctuziile trase din experienfele dela Chi 0n6u
asupra grdnelor: Arneiut, Ulca, Sandomirca, Cuban negru
ft Turcesc alb.
Lucrarea de faf 6 se sprijin6 pe cercefOrile experimentale
din 2 ani dela Chisineiu si Cluj ; pentru a nu introduce
Ins5 un material prea mare de date si procedee experi-
mentale in susfinerea concluziilor trase am reprodus numai
datele din ultimul an.
In expunere chestiunea studiat6 a fost impeirfitei in patru
pdrfi principale. Prima parte compusd din patru capitole
trateath si rezumO diferifele cercetOri privitoare la acfiunea
apei in peimdnt, asupra plantei i asupra fenomenului se-
cetei, cercetdri cari sunt In legeitur6 mai apropiaM cu
subiectul lucreirei.
Parted a doua face tranzifia la partea experimentalei a
lucthrei si este privitoare la acfiun^a factorului opei asupra
producfiei noastre agricole in general i a grOului in special.
Partea a treia este compusd din patru capitole, privi-
toare la injghebarea experienfelor, acliune 1 ap-i in can-
ti16fi crescOnde asupra desvolteirei morfologice a grdnelor
de Banat si Turcesc alb, acflunea apei in cantitate optima'
asupra grOului Turcesc alb in difc ri'ele lui stadii de des-
voltare, i actiunea apei in cantitate optima' in diferite
epoci de vegetafie asupra desvolteirei totale i morfologiei
grdului Turcesc alb, cum si concluziile palliate trase din
fiecare grup6 de experienfe.
www.digibuc.ro
 5

Partea Wilma' este compusa din expunerea concluziilor

generale scoase.
Paginile cari urmeazá inset MI pot incepe ford scY fie
Insotite de expresiunea sentimentelor de recuno0infO 0
afecliune pe cari le pdstrez Domnului C. Sandu Aldea,
profesor 0 Director al scoaiei superioare de Agriculturd
dela Herdstrou, pentru inrOurirea puternicO .Fi decisiod pe
.care a exercitat-o prin munca i personalitatea sa asupra
mea hied de cOnd eram pe bOncile colii, i prin indrumd-
file prelioase pe cari mi le-a dat i cari m'au cOlduzit in
totdeauna;Domnului Profesor Dr. E. A. Mitscherlich, fostul
meu &sal la Institutul Agronomic al Universitdlii din
Kiinigsberg pentru deosebitul interes i sprijin pe care mi
1-a dat in timpul studillor fdcute sub conducerea sa, cum
0 pentru deosebita bunduoinfd i preliosul sprijin moral
.ardtat in totdeauna in anul 1920, cOnd in urma hotOrdrei
studenfilor germani a trebuit sci pOrasesc institutul, i
Domnului Prof. Dr. I. Grinlescu, fostul meu profesor
la coala superioard de Agriculturd dela Herdstrou, pentru
buna voinld 0 interesul ce mi-a arcitat in totdeauna i pentru
prelioasele indrumdri ce mi-a dat in facerea cercetOrilor.
Cluj, Apri lie 1923.

www.digibuc.ro
 I. LITERATURA $1 CERCETARI ASUPRA
FACTORULUI VEOETATIV APA

Apa socolit6 la inceput ca un -element, a constituit in-

totdeauna un factor de prima importanta in natura. Ea
infra in constitutia planetei noastre si a conditionat viata
pe Varnant. Luand o parte hotiratoare la formatiunea p*a-
manturilor, din raportul de schimb de ap6 intre uscat si
atmosferS in cursul anului, impreun'a si sub actiunea ajtor
factori, rezultil caracterul fiecrirei regiuni si repartizarea
geografic6 a vietei animale si vegetate. Viata omului Inca
dela primele ei inceputuri si Vara astsa-zi este strans legatd
de acest factor natural.
In istoria civilizatiilor, incepand dela cele mai vechi si
pan a. in timpurile noastre, rolul jucat de ap5, direct sau
indirect, se poate urm'ari fara. intrerupere.
Viata omului legatii la inceput de vegetatia spontanee,
dupa nasterea agriculturei a capalat o legritur5 mai stransa
ci apropriatsa de ap6. Agricultura dela primele ei mani-
festrari rudimentare a fost conditionatil in primul rand de
sondijiunile de umiditate ale regiunei.
Hilgard 1) (The causes of developement of ancient civi-
lisation in arid countries) spune ctt civilizatiile antice s'au
niiscut i desvoltat in regiunile aride si semi aride ale
globului, din pricin c regiunile umede erau ocupate de
Oduri greu de defrisat i cu un pâmant mai skac 2) in
substante hranitoare in stratul dela supratatii.
1) lohn A. Widlsoe. ,,Le Dry. Farming". Paris 1910.
2) E. W. Hilgard Ueber den Einfluss des Klimass auf die Bildung
und Zusmammensetzung des Bodens", Forschungen auf dem Gebiele
der Agrikultur-Physik 1898.

www.digibuc.ro
 8

Regiunile aride cu parnantul lor uwr de lucrat §i bogat,

au ingaduit desvoltarea civilizatiunilor antice milenare, bazate
pe o agricultura infloritoare Mr.& restituirea substantelor
hranitoare din pamânt folosite de plante.
In agricultura Babilonienilor, Egiptenilor, Fenicienilor,
Elenilor, Cartaginezilor §i Romani lor, lucrarile mecanice
cari se aplicau pamanturilor, daca nu prin perfectiunea
lor, din lipsa unor instrumente agricole perfectionate, prin
numarul lor i felul cum se inlantuiau, erau grupate in
scopul aducerei stratului de la suprafata al parnantului
inteo stare favorabila din punctul de privire al apei.
Din bogata literatura agricola a popoarelor vechi se
vede nu numai interesul care se da agriculturei dar §i
starea infloritoare in care se gasea. Varro') citeaza 50 de
autori eleni, Columella 40, cari au scris despre agricultura.
Din lucearile cartaginezului Magon, ale lui Columella
§i mare parte din ceilalti autori latini, ale Arabilor (KRA-
el-Felahah Tezaurul Agriculturei, de Ibu-el-Aouam) se
vede cum ciclul de lucrari rationale ale pamantului erau
indreptate in scopul inmagazinarei unei cantitati cat mai
mari de apa in pamant i folosirea ei cu economie. Prin-
cipiile acestor lucrari stau la baza sistemelor moderne de
cultura folosite in regiunile aride i cunoscute subt numele
de Dry Farming.
Acolo unde lucrarile mecanice nu ajungeau pentru ima-
gazinarea cantilatei de apa necesafa in Omani, apa rAu-
rilor si fluviilor, era pusfi la contributie 5i regiunile ne-
productive erau transformate de om in regiuni cu agricul-
tura infloritoare. Irigatiile vechilor Egipteni, studiate de
cake M. RingeImann4), constituesc admiratia i exemplul
folosit de popoarele moderne.
Treptat cu desvoltarea §liintelor naturale raportul dintre
plante §i mediul lor de cultura a deteptat tot mai mull-
interesul cercetatorilor. Hrana plantelor a constituit obiectul
multor cercetari i rolul apei a fost inca de mult intrevazut
In secolul al 16-lea Bernard de Palissy spune c hrana
plantelor o constituesc sarurile solubile in apa ale Oman-

1) P.S. Radianu Din trecutul si prezentul agriculturei Romilne". Bu-

curesti 1906. Pag. 46.
2) M. Chirilescu Doctrine si directiuni in studiul pilmiinturilor" Pu-
blicatiile Ministerului Agriculturei, No. 33. Bucuresti 1923.
3) J. A. Widtsoe. Lucrarea dicta.
4) A. de Ceris Hydraulique agricole des Egyptiens dans les temps
anciens". Journal d'agric. pratique 1906. pag. 720. M. Ringelmnn. Essui
sur l'histoire du genie rural e An nales de L'Institut.national agronomique"._

www.digibuc.ro
 9

tului. In secolul al 17-lea van Hellmont spune ca apa

constitue hrana principala a vegetalelor.
In secolul al 18-len Vallerius1) (agriculturae chemica
fundamenta) spune : Planta este o fiin16 organicá inze-
strata' cu facultatea, care atárnd de umiditate i ceildurd,
de a'0 lua hrana din locul de cretere. Nu se stia insa nimic
precis privitor la raportul care este intre plant i mediul
in care se desvolta. Supt influenta alchimismului, care a
stapanit Walla la inceputul secolului al 18-lea, si rolului
apei in report cu vegetalele 'i se da o explicatie, care,
desi uneori ascundea o observatie a efectelor fenomenelor
naturale, era totusi obscura si lipsita de cunoasterea
eacta a cauzeIor. Cu inceputul secolului al 19-lea in
urma studiilor intreprinse de are Justus von Liebig 2) pri-
vitor la hrana plantelor, care formuleaza legea minimului,
prin studiile aprofundate i sistematizate de mai in urma
asupra aceleiasi chestiuni ale lui Wollny, Haberlandt,
Hellriegel, Adolf Meyer, Wagner, Mitscherlich, Pfeiffer,
Seelhorst, Remy etc., rolul apei in general si in legatura.
-cu planta, in special, ajunge sa fie cunoscut cu preciziune.

1. Rolul apei in naturit

Apa in natura, subt actiunea diversilor factori climaterici
se gaseste inteun continuu circuit intre ocean, atmosfera
si suprafata globului. In fiecare an pe cei 145 milioane
de km patrati, cat este suprafata continentelor, cad la su-
prafata pamantului, dupa Hass 9 circa 122500 km. c. de apa
subt diferite forme de precipitatiuni atmosferice. Pe intreaga
suprafaja a globului 4) cad anual circa 400 mii km. c. Din
aceasta ultim cantitate circa 1/4 1/3 cade pe supra-
faja uscatului restul pe suprafaja marilor si oceanelor. Din
cantitatea totala de apa care cade la suprafaja uscatului
o sesime se scurge inapoi in ocean, restul in parte se in-
filtreaza in pamant, in parte se ridica in atmosfera prin
evaporatie. Pentru implinirea acestui circuit complect este
1) M. Hoffmann, Das Gesetz vom Minimum".
Arbeiten der Deutschen Landw. Gesellschaft Vol. 245. Berlin
1913 Peg. 12.
2) Justus von Liebig Die organische Chemie in ihrer Anwendung
auf Agrikulturchemie und Physiologie
Justus von Liebig, Chemische Briefe.
3) Dr. Hippolyt Haas. Leit faden der Geologie. Leipzig 1906. Pag. 79.
4) Dr. Emanuel Kayser. Lehrbuch der Allgemeinen Geologie. Stutt-
gart, 1912. Pag. 259.

www.digibuc.ro
 10

nevoe de circa 400 de ani. Apa din precipitatiunile atmo-

sferice cari cad anual la suprafata globului repartizatil in
mod uniform ar forma un strat continuu de aproape un
metru.
Pe diferite regiuni ale globului apa este repartizatil in
limite foarte largi. In unele regiuni din deerturi nu cade
anual nici o pictitura de apel, in Himalaia in unele regiuni
cad anual pima la 10000 de m.m.
Aceste cantitati enorme de apa exercitii o actiune corn-
plexa in timpul circuitului ei in naturii.
In formatiunea primfinturilor apa constitue un factor de
primul ordin care-i imprima o anumita directiune
Zone le naturale de soluri cari se pot urrn5ri pe suprafata
globului, Ii datoresc cea mai mare parte din caracterele
lor morfologice factorului ap. Hilgard') in regiunile agri-
cole ale Americei, orientfindu-se dupa cantitàtile de pre-
cipitatiuni almosferice caracteristice fiedirei regiuni, giise§te
deosebiri fundamentale intre solurile pilmânturilor aride $i
ale celor umede. In tinuturile umede sgrurile din straturile
de la suprafatà ale pgmânturilor sunt spiilate in adâncirne,
argila familne in cantitate mare, iar resturile de substante or-
ganice din cauza ternperaturilor scazute descompuraindu-se
incomplect t.e adur subt forma de humus. In aceste re-
giuni sunt parnânturi grele in cari principala problema a
agriculturei o constitue sporirea sl intre(inerea sarurilor
nutritive in sol. In regiunile aride apa care cade in can-
litji mici nu poate exercita actiunea de spMare, resturile
de substante organice subt actiunea unei temperaturi ridi-
cate se descompun mai puternic sau aproape complect,
stratul p8mantului profund si uniform este mai sarac in
afgila si humus, cu un continut insemnat insa in sitruri
nutritive usor asimilabile. In aceste regiuni sunt piimanturi
bogate cari se lucreazil usor si in cari principala problemii
a agriculturei o constitue factorul apa.
In granitele Regalului vechi desi regiunele sunt mult ma
reduse, din cauza repartiziirei diferita a precipitatiunilori
atmosferice, caracterele distincte ale celor dotal regiuni se
pot urrrairi tot asa de distinct.
Folosind datele lui V. C. Munteanu2) i C. Roman pri-
vitoare la multe analize de pâmfinturi l gruplindu-le3). pe
regiuni dupri caracterul lor arid sau umed, compozitia lor
1) Hilgard, lucrarea citata.
2) V. C. Munteanu. Le sol arable de la Roumanie. Buc. 1900,
3) M. Chiritescu Climatul si formafiunea pannanturiloe. Basarabia
Agricola 1920. Pag. 20-23.

www.digibuc.ro
 11

chimic5 variaz5 aproape la fel ca in solurile Americei, sin-

diate de Hilgard.
Zone le naturale de soluri, al caror studiu a fost inceput
de Docuciaiev in Rusia, isi datoresc caracterele lor tipice
in primul rand factorului apii. Sibirtzev 1) urmfind aceiasi
-cale in sin diul morfologic al piimanturilor deosebeste prin-
cipalele zone caracteristice orientandu-se in ma.re parte
dup5. apa. Glinka2) imparte p5manturile dup5 cantitatea
de precipitatiuni atmosferice din fie care regiune. Kostdciov5)
si Kossovici4) studiind parnanturile negre de cernoziom, in-
sista asupra influentei hotaratoare a aceluiasi factor. Man-
teanu-Murgoci 5) facfind studiul morfologic al pamanturilor
Ord noastre deosebeste aceleasi tipuri plincipale formand
zone naturale tot atat de regulate si inteo continuare lireasca
cu cele din Rusia Sud-Rasaritean5.
Influenta apei asupra florei si faunei care populeazA
scoarta globului nu este mai mica. Ca si pamantul, ani-
malele fiind produsul conditiunilor mediului cosmic, intru-
nese caractere irnprimate de factorii hotaratori ai acestui
mediu si se gasesc raspandite pe suprafata globului dupa
aceleasi norme.
Plantele de asemenea sunt produsul mediului ambiant
si populeaza arii georafice determinate de caracterele lor
Icapatate in mare parte in legatura cu factorul ap5. Morfo-
cogia, anatomia si fiziologia plantelor intrunesc numeroase
aractere datorite conditiunilor de umiditate ale regiunilor
or originare.
In timpul desvolt5rei 0115 la maturitatea complecia fac-
torul apa are o influentä caracteristicrt asupra plantelor,
care se poate urmari in mod comparativ dela un an la
altul, sau in acelas an pe cale experimentala la cliferite
Talori crescfinde ale factorului apà.
Wollny 6) dovedeste in mod experimental ca desvoltarea
plantelor este in stransa legatura cu starea de umezire a
aerului atmosferic. Cantitatea absolut5 de substant5 organica
stransa de planta sporeste treptat cu cresterea vaporilor
1) Sibirtzev. Etude des Sols de la Russie. Congres geologique
international. Petersbourg 1897.
2) K. Glinka. Die Typen der Bodenbildung, ihre Klassifikation und
geographische Verbreitung. Berlin 1914.
3) P. Kostaciov. Pamânturile din zona Cernoziomurilor Rusiei (ruse$te).
4) P. Kossovici. Die Schwarzerde.
5) a M. Murgoci. Zonele naturale de soluri in Romania. viuc. 1911.
6) E. Wollny. Untersuchungen Ober den Einfluss der Lufifkuch'igkeit
auf das Wachstum der Pflanzen" Forschungen mit dem GeLiete der
Agrik. Physik. V. 20.

www.digibuc.ro
 12

de apa din atmosfera. Starea de higroscopicitate a aeruluE

atmosferic impala' mai departe plantei o intreagil serie de
caractere de ordin morfologic, anatomic si fiziologic. In
sens agricol cantitatea de vapori de apa din aer impun.
anumite limite cari nu pot fi trecute de plantele cultivate
in productia lor.
Din punctul de privire al desvoltarei vietei economice pi
sociale, in gospodaria statelor moderne, importanta apei
este tot mai mult simtita, si agriculture in scopul propasirei
ei spre buna stare generals, 41 revendica dreptul firesc la
folosirea acestui bun natural.
Strecker') dupa ce arata importanta pe care o are
apa in viata unui stat, vesteste agricultura sa paraseasca
desinteresul pe care il arata in chestia apelor curgatoare.
si cu ocazia legiuirilor privitoare la apa sa-si asigure dreptul
firesc alaturi de industrie, atat in ce priveste consumul cat
si in ce priveste forte electrica. Tot el propune regu-
lamentarea folosirei apei din subsol i infectarea apelor
curgatoare pentru ca agricultura sa nu fie pagubita.
Thoussaint 2) insistand in aceiasi directiune propune un.
studiu al tarei din punctul de privire al climei. Fiecare re-
giune agricola primeste in cursul anotimpurilor o anumitil
cantitate de caldura si apa, care in legatura cu functiunea
chimica-fiziologica a razelor solare constituesc o anumita
capacitate de productiune.

2. Apa In pämint.
Stratul dela suprafara al pamantului constitue locul de
intalnire al plantei, prin intermediul radacinelor, cu apa
care se strange din principitatiunile atmosferice anuale, sat,
care eventual se poate ridica din straturile de rezerva din
adfincime. Prin caracterele pe care le intruneste sau le
poate capata, si din raportul pamantului cu apa, desvoltarea
plantelor in general i consumul de apa in special sunt
influentate in mod puternic.
Pamantul in cursul unui an primeste cantitati variabile
de apa, dupa cantitatea precipitatiunilor atmosferice.
Cantitatea de apa inmagazinata variaza cu felul cum
1) Strecker. Die Bedeutung des Wasser-haushaltes für die Land-
wirtschaft". Der Kulturtechniker 1904.
2) Thoussaint. Betrachtungen iiber die Bedeutung der Meteorologie
und der Wasserfrage im Staalschaushalte". Hidings Land. Zeit. No.
6, din 1905.

www.digibuc.ro
 13

sunt repartizate precipitatiunile atmosferice pe anotimpuri,

cu situatia terenului, cu proprietatile stratului de piimant de
la suprafata, cu starea de umiditate a aerului atmosferic
etc. Ape din meteorii aposi aduce in pamant cantitati va-
riabile de azot din azotitul si azotatul de amoniac din at-
mosfera. Dupa cercetarile lui Lames 0 Gilbert la statiunea
agronomica dela Rothamstaedt se adauga parnantului pe
aceasta cale 5-6 kgr. azot la ha. anual. Ehrenberg gaseste
ca aceasta cantitate in regiunile industriale este mult mai mare.
Mare parte din apa meteorilor aposi se pierde prin
scurgeri la suprafata cu atilt mai mull cu cat piimantul are
un unghiu de inclinatie mai mare fata de orizontala, si cu
cat prin compozitia si starea lui fizica este mai putin per-
meabil. 0 alta parte din apa hidrometrorilor se pierde prin
evaporatie sub actiunea temperaturei, curentilor de aer si
starei de umezire a aerulului almosferic, in cursul caderei
sau in timpul cat sta la suprafata parnantului 'Ana' cand se
infiltreazil sau se scurge. Dupil regiuni, clupfi valorile pe
cari le ating ceilalti factori climaterici si dupa starea fizica
a pamfinturilor, pe aceste doua cdi se poate pierde jumnate
sau mai mult din cantitatea de Iva cazuta 9.
Pâtrunderea apei in plimant atarna de structura, asezarea
grauntilor, felul cum este raspandit spatiul gol, etc.
In cercetarile lui Wollny2), Mitscherlich3), Puhner, Blanck
etc. sunt aratate toate conditiunile de ordin fizic cerute de
o buna permeabilitate a pamanturilor.
Capacitatea pentru apa a pamanturilor este in s(ransa
legatura cu compozilla si structura bor. Humusul si argila
putand sa retie cantitati marl de apa, sporeste capacitatea
pentru apa a pamanturilor. Din contra nisipul micsoreaza
capacitatea. Cu cat pamanturile sunt formate din graunti
1) P. Difloth. L'utilisation rationelle des pluies en agriculture".
La vie agricole et rurale No. 16/1922.
2) E.-Wollny. Forschungen auf dem Oebiele der Agrikullurphysik"
Uber den Einfluss der Struktur des codens auf dessen Feuchtigkeits-
verhältnisse" in aceiasi publicatie vol. 16.
E. Wollny. Untersuchungen Ober die Feuchtigkeitsverhallnisse der
Boden-arten; aceiasi publicalie vol. 18.
E. Wollny. Uber den Einfluss der mechanisLhen Boden bearbeilung
auf die Fruchtbarkeit des Bodens" aceiasi publicalie vol. 18.
E. Wollny. Untersuchungen über den Einfluss der Physikalischen
Eigenschaften des Bodens auf des Produkdons-vermogen der Nutz-
gewtichse" aceiasi publicatie vol. 20.
E. Wollny. Ober den Einfluss des Winterfrostes auf die Fruchlbarkeit
des in rauher Furche liegenden Ackerlandes" Blittter für zucker-
rübenbau an 6 No. 6.
3) E. A. Mitscherlich Bodenkunde fin. Land und Forst-Wirte".
Berlin 1921.

www.digibuc.ro
 14

mai mici cu o suprafajà exterioara mai mare inteun anumit

volum die pamant, cu atat absorb mai multa apa. Capaci-
tatea pentru apA a pamantului este influenjat a. de cantitatea
de substanje in stare coloidala 1), amendamentele 2), ingra-
samintele si lucrarile mecanice pe cari le primeste.
Prin proprietajile pe cari le are, apa, treptat cu cant!.
tatea in care se gaseste, modifica proprietajile fizice,
chimice si biologice ale pamantului. Singurà sau incarcata
cu CO 2 disolvA 3) multe din substanjele chimice din O-
man! facandu-le accesibile radacinilor p lantelor, sporeste
capacitatea pentru caldura, si micsorealii amplitudinile de
temperaturà.
PresupunAnd ca stratul de la suprafaja al pamantului ar
fi complect uscat, prima cantitate de apa se repartizeaza
in mod uniform la suprafaja graunjilor sub forma unui
strat de zece molecule suprapuse si avand o grosime de
0,000025 m.m. Aceasta este apa de umezire, care prin
cantitatea pe care o reprezintà sau prin caldura 4) care se
degaja in momentul umezirei, constitue mijlocul pentru
kterminarea suprafejei exterioare, interioare sau totale a
unui anumit volum de pamant.
Cantitatea de apa care se inmagineaza sporind pelicu-
lele din jurul graunjilor se ingroasa treptat si in baza
tensiunei superficiale 5) tinde sa se repartizeze in mod
egal in tot stratul pamantului.
Dupà ce satisface capacitatea pentru apa a stratului de
Omant, in baza gravitajiunei, apa se infiltreaza in jos pan&
clind se scurge in apele subterane. In timpul infiltrarei
prin stratul pamantului, apa spala 6) cantitaji insemnate de
saruri solubile si de humus and nastere la orizonturi
eluviale ia suprafala si la orizonturi iluviale, de concen-
trajie, (Ortstein in Podsol) in aancime.
In regiunile umede aceasta acjiune de spalare constitue

1) G. Schenk Uniersuchungen über den Einfluss der Koloidalen

Substanzen im Boden auf seine Permeabilital und Kapazität fur Was-
ser Fuhlings Landv. zeitung No. 22/1909.
2) Dr. E. Blanck. Einfluss des Kalkes auf die Wasser-bewegung
im Boden" Landv. lahrb. Vol. 38-
3) E. A. Mitscherlich Losung und Absorbtion im Boden Landw.
Jahrbucher 1914."
4) K. Glinka. Lucrarea citatA.
5) E. A. Miischerlich. Peurteilung der Physikalischen Eigenschaften
des Acker bodens mit Hilfe seiner Benetzungswarme. Journal für Landw
1898.
6) Hall et Demolon. Le sol en agriculiure.

www.digibuc.ro
 15

un pericol 1) pentru agricultura. In straturile adancl ale

pamantului apa adunata alimenteaza izvoarele 2), inprospa-
teaza straturile de la suprafata, sau este folosita direct de
&etre plante. Din punctul de privire al cantitatei in care
se gaseste in parnant Werslluys 3) deosebeste : 1) starea
pendulard atunci cand apa, fiind in cantitate mica nu poate
forma de cat o patura subtire, marginita numai intre
punctele de atingere ale graunfilor, 2) starea funiculard
and apa se gaseste in cantitate mai mare si imbraca in-
treaga suprafata a grauntilor cu o patura subtire dar con-
tinua. Intre graunti ramane o retea de spatii goale neum-
plute cu apa. Cand apa este in cantitate mai mare umple
complect tot spatiul gol. Aceasta este a 3-a stare capilard.
Din cauza infiltrarei in adancime in baza gravitatiunei,
a pierderei in atmosfera prin evaporatie si a absorbtiunei
de catre radacinile plantelor, apa in pamant nu este uni-
form repartizata in toate straturile i sufera oscilatiuni
continui supt actiunea temperaturei, vegetatiei si starei fi-
zice a straturilor pamantului.
M. Boyoucos 4) deosibeste trei stari ale apei in pamant
pe cart le determina dupa temperatura lor de congelare.
1) Apa de gravitafie care poate fi utilizata la exces de
catre plante, 2) apa liberd usor folosita de catre plante
si 3) apa fixatd care nu este accesibila radacinilor plantelor.
Wollny5) pe cale experimentala, in straturi de pamant
artificiale, deosibeste la suprafata o zond de evaporafie in
care apa sufera oscilatiuni frequente si se poate pierde in
intregime prIn evaporatia in atmosfera.
Mai jos un strat mijlociu de tranzifie, care nu se usuca
niciodata i contine apa de capilaritate.
In fine mai jos o zond umedd care contine rezerve
insemnate de apa. In pamanturile acoperite cu padure
Wollny 6) gaseste ca stratul al treilea umed nu se formeaza.
Rotmistrov 7), directorul Statiunei Agronomice dela Odesa
1) L. Orandeau L'influence des Pluies persistantes sur l'apauvris-
sement des Terres". Journal d'agric. prat. 1906 pag. 521.
2) M. Ringelmann Eaux d'infiltration" Journal d'agric. prat. 1906.
3) E. A. Mitscherlich Bodenkunde fiir Land und Forstwirte" Parey
Ed. III. 1921.
4) P. Difloth. L'utilisation rationelle des pluies en agriculture' La
vie agricole et rurale No 16/1922.
5) E. Wollny Untersuchungen über die Feuchtigkeitsverhaltnisse
der Boden Aden: Forschung, auf d. Oebi. etc. Vol. 18.
6) E. Wollny Uber den Einfluss der Pflanzendecken auf die Orund-
wasserstünde", Forschungen etc. Vol. 18.
7) V. O. Rotmistrov Peridvijenia Viida (miscarea apei), in Jurpalul
de agriculiurA experimental& (rusesc).

www.digibuc.ro
 16

dupa continutul de apa deosibeste urmatoarele straturi in

parnant. De la suprafata pana la 1-1,20 m., se afla un
strat de umiditate periodicd sau schimbdtoare, care in
cea mai mare parte din lunile de vara $i subt cea mai
mare parte din plantele cultivate este uscat, nu contine
de cat apa de higroscopicitate care nu este accesibila
radacinelor plantelor. Mai jos intre 1-1,60 m., se gases-le
un strat mijlociu uscat, care nu contine de cat apa
higroscopica. Acest strat este numit de catre Vdsotzki
orizontul mort al secetei. De la 1,60 rn., in jos si pana la
nivelul apelor subterane se gaseste al treilea orizont in
continuu umed, care contine totdeauna 2 8% apa peste
apa higroscopica.
In pamantul cfimpului de experienta al Academiei de
Agricultura am gasit stratul de umiditate schimbatoate
cuprins intre 0 si 0,60 m. stratul mijlociu uscat intre 0,60,
si 1,10 rn., $1 stratul in continuu umed de la 1,10 m., in jos
Cand parnantul este bine lucrat, ne insarnantat sau cul-
tivat cu plante cari folosesc putina apa, si cad precipita-
tiuni atmosferice abundente, stratul de la suprafata se
umezeste si se adânceste din ce in ce pana cfind se
impreuna cu stratul incontinuu umed de jos. Din punctul
de vedere al desvoltarei plantelor aceasta este starea
cea mai favorabila.
In parnant apa circula in toate directiunite, avand ten-
dinta ca in baza tensiunei superficiale sa se repartizeze
in mod uniform, mi$candu-se din regiunile cu tensiune
superficiala superficiala mica spre regiunile cu tensiune
superficiala mare, formate fie la suprafata in urma evapo-
ratiei, fie la difente adâncimi in urma absorbtiunei rada-
cinilor sau evaporatiei in spatiul lacunar.
Daca grauntii pamantului sunt marl, lasa intre ei un
spatiu gol larg, prin care apa se misca in stare lichida
numai de sus in jos in virtutea gravitafiei. Treptat cu des-
cresterea grauntilor de pamant volumul spatiului gol ra-
mane acela$, este repartizat insa supt forma unei retele
compuse din tuburi din ce in ce mai inguste, prin care
apa se mi$ca in toate directille in virtutea capilaritatei.
Atterberg arata ca ascensiunea capilara a apei in pamant
creste treptat cu descre$terea grauntilor si ingustarea spa-
fiului gol, 'Ana la o anumita limit& dela care inainte re-
zistenta pe care o intampina coloanele de apa din partea
suprafetei grauntilor inconjuratori, cari constituesc peretii
tuburilor capilare, este mai mare decal adeziunea si mis-
carea capilara descreste.

www.digibuc.ro
 17

Substanjele chimice cari se adauga panaantului prin in-

graOminte §i amendamente influenjeaza mi§carea apei.
Blanck 1) gase§te câ CaO, inteun parnant kilos u§or, mic-
wreaza capilaritalea, spore0e capacitatea pentru apa, ri-
dica mult gradul de permiabilitate, infraneaza evaporajia,
micwreaza mult higroscopicitatea. Din potriva CO3 Ca
nu influenjeaza asupra capilerithjei, micwreaza permeabi-
litatea i capacitatea pentru apa, nu influenjeaza evapo-
rajia §i mic§oreaza mai pupa higroscopicitatea.
Emanuel Gross 2) gase*te ca in.general varul inceline§te
miscarea apei din parnant. Capilaritatea este sporita de
sarurile de potasiu §i suprafosfaji §i mic§orata de care
var. In jurul capilaritajei se grupeaza mare parte din lu-
crarile rnecanice ale pamanturilor i datoritä acestui fe-
nonten apa din straturile adanci ale pamantului se ridica
pana la orizontul populat de radacini.
Rofmistrov 3) insa pe baza multor date experimentale
susfine ca in pamant nu are loc o ascensiune capilara a
a apei, spajiile lacunare dintre graunjii pamantului fiind
prea ingusle. Pierderea apei pe cale de evaporajie se in-
ampla in inshi spajiile lacunare, iar efectul lucrarilor de
compresiune a stratului parnantului nu provoaca o ascen-
siune capilara dar o micwrare a spajillor lacunare i o
sporire relativa a apei.
Supt acjiunea inghefului apa din parnant da natere la
impartante schimbari fizice 4), mic-$orand coheziurtea, spo-
rind permeabilitatea, provocand o structura glomerularii,
micorand suprafaja pamantului 5) prin coagularea coloidelor.
Din apa pamantului o mare parte se pierde prin e va-
porajie la suprafaja sau in spajiile lacunare supt acjiunea
diferijilor factori climaterici 5) sau a unor stari fizice ale
parnantului.
1) Dr. E. Blanck. Der Einfluss des Kalkes auf die Wasserbewegung
im Boden. Lanw. Iahrbucher vol. 38.
2) Emanuel Gross. Der Einfluss der Kiinstlichen Dtingemittel, auf
das Verhältnis des Wasers im Boden. Landw. Versuchwesen in Oster-
reich No. 1. 1903.
3) W. G. Rofinistrov. Suscinosti zitsuhi. (Seceta) Odesa 1913.
4) E. Wollny. Uber den Einfluss des Wintefrostes auf die Fruchtbar-
keit des iii rauher Furche liegenden Ackerlandes. Blätter für Zuc-
kerrilbenbau. No. 6, an. 6.
5) Dr. Willy Czermak. Ein Beitrag zur Erkentnis der Veründer-
ungen der sogenanten physikalischen Boden Eigenschaften, durch
Frost Hitze und die Beigabe einiger Salze. Landw. Versuchs Stat. vol.
76.1912.

www.digibuc.ro
 18

Chr. Mezger9 studiaza sch imbul de apt' intre atmos -

fell si pamant pe calea c urentilor de vapori cari se
formeaza din pamant spre atm osfera sau invers, dupa starea
de umiditate a aerului atmosfer ic, si gaseste ca aceste
schimburi in timpul anului se contrabalanseaza.
Mitscherlich2) Kruger si Rotmistrov 3) nu atribue nici o
influenta condensarei vaporilor de apa din atmosfera, asupra
sporirei apel din parnant.
Lfidecke 4) dupa date oblinute la Statiunea experimen-
tala dela Wyoming din Statele unite ale Americei de nord,
gaseste Ca cu cat nivelul apelor subterane este mai adanc
cu ata t evaporalia este mai mica. La acelas nivel al ape-
lor subterane evaporatia descreste cu cat p8mantu1 esie
lucrat mai &lane.

3. Apa in raporturile ei cu planta

Apa care se gaseste in straturile pamantului si este
a bsorbita de catre radkini are o importanta multipla in
le gatura cu desvoltarea plantelor. In p8mant in mod indi-
rect prin stimularea activilatei microorganismelor si in mod
direct prin solubilizare, face accesibile substantele hra-
nitoare de cari au nevoe plantele. Prin intermediul milt-
o aneler de celule cari formeaztt tesutul planteler, organele
aeriene sunt in legatura cu apa din p8mant, care dupa
felul cum variaza presiunea osmotica si concenlratia su-
cului celular, patrunde in interiorul plantei in cantitate mai
mare sau mai mica, si se ridica in sus, in mare parte
sub actiunea de evaporatie a organelor aeriene. Patruzand
in interiorul celutelor plantei, apa duce cu ea cantlibti mai
mari sau mai mici de substante hranitoare in stare solu-
bila, dupa gradul de concentratie al sucului celular si a
solutilor din pAmant, exercitand astfel un rol de transport.
Cantittrtile de apa cari p8trund in interiorul plantelor
inteun anumit limp, sau in perioada complecia de vege-
talie, variaza in limite foarte largi intre altele supt influenta
cantitatei de apa din pamant, suprafetei de absorbtiune a
radacinilor, structurei anatomice a plantei, suprafelet de

1) Chr. Mezger. Ober unterirdischen Dampfströmungen und ihre

Bedeutung fill. den Wasserhaushalt des Bodens. Journal Rh. Landw.
Vol. 69. 1921.
2, 6) E. A. Mitscherlich. Bodenkunde Ns Land. und Forstwirte.
3) W. O. Rotmistrov. Lucrarea citatii.
4) Liidecke. Die Orösse der Bodenverdunstung bei verschiedener
Tiefe des Orundwasserspiegels. Der Kulturtechniker 1904.

www.digibuc.ro
 19

evaporatie a organelor aeriene, marimei I numarului sto-

matelor pe unitatea de suprafata de frunza, temperaturei
ai gradului de umezire a aerului atmosferic, stadiului de
desvoltare al plantei etc.
Wohltmann1) arata ca o p1ant5 de dovleac pentru a
forma trei fructe in greutate de cate 30-40 kgr. cu 950/0
apa, pe langa apa care se pierde prin transpiratie, absoarbe
zdnic 1,5 kgr. de ()pd. Mazeirea in 100 zile consuma, 224
mm. apa, orzul in 107 zile 246 mm., ovazul in 107 zile
249 mm. i graul de primavard tot in 107 zile 252 mm.
Haberlandt 2) gaseste ca in timpul verei o &aura' de
porumb transpird 14 kgr. de apa, una de canepd 27 kgr.
una de floarea soarelui 66 kgr. Pentru arbori V. Höhnel 3)
socoteste ea un mesteacart cu 200.000 de frunze transpird
in timpul verei 7000 kgr. sau zilnic 36 kgr. de apa, un
fag de 110 ani 9000 kgr. de apa in timpul verei, sau la
un ha cu 400 fagi 3600.000 kgr. de apa.
Cu cat apa din pamant este in cantitate mai mare si cu
un grad mai mic de concentratie in sarurile cari sunt ne-
cesare pentru hrana, cu atat cantitatea de apa care este
absorbita de radacini, la conditiuni egale, este mai mare.
.CanUatea de ap5 continuta de pamant un timp mai in-
delungat exerciti influente simlitoare asupra organismului
plantelor.
Perseke 4) arata ea spaliul intercelular constitue pentru
planta un mijloc de adaptare la conditiunile de umiditate
ale pamintului. Cand plantele se desvolta intr'un mediu
umed au un spatiu intercelular mare pentru .a putea eva-
pora cu usurinta prisosul de apa, sucul celu!ar este diluat
si radacinite au o suprafata mica de absorbtiune. Plantele
cari se desvolta in Omani cu puling umiditate, au in ra-
dacini o suprafata mare de absorbtiune, spatille interce-
lulare sunt reduse pentru a economist apa, sucul eelular
este concPntrat si suprafata de evaporatie a organelor ae-
riene este mai redusa.
Daca plantele adaptate unui mediu uscat sunt schimbate
inteun mediu umed, radacinile absorb apa mina sucul
celular se diluiaza repede, celulele devin turgescente,
spatiul intercelular fiind mic prisosul de apa nu se poate

1) Prof. Dr. Wohltmann Die Moglichkeit der Ackerbewiisserung

in Deutschland". Arbeiten der D. L. g. No. 97.
2, 3) Ludwig Jost. Vorlesungen iiber Pflanzenphysiologie" Jena
1913. Pag. 35, 36.
4) Perseke ZiiIpich. Der Einfluss verschiedenen feucriten Bodens
auf die Entwicklung der Pflanzen". Fallings Landw. Zeitung. 1897.

www.digibuc.ro
 20

elimina prin transpiratie, celulele sunt atacate de microorga-

nisme si planta moare.
Daca planta este schimbata dinifun mediu umed inteunul
mai putin umed, radacinile cu o suprafata si putere mai
mica de absorbtiune nu pot gasi §1 absorbi Mata apa
cata se pierde prin spatiul intercelular mare si la o su-
prafata mare de evaporatie a organelor aeriene §i planta
se usuca.
Cu cat transpiratia este mai puternica cu alM cantitatea
de apa care pMrunde in organismul plantei, incarcata cu
substantele solubilizate, este mai mare.
Transpiratia are loc sau prin celule specializate din te-
sutul dela suprafata al organelor aeriene sau in interiorul
spattului intercelular i poate fi influentaia intre altele de
temperatura aerului inconjurator, curentii de aer, starea de
umezire a aerului, suprafata §i pozitia frunzelo fajà cu
directia de cadere a razelor solare, milrimea si numarul
stomatelor de pe unitalea de suprafata de funze, numarul
perilor la 1 mmp. marimea §i forma spatiului respi-
rator etc.
Jost 1) arata ca numarul stomatelor la plantele foioase
la 1 mmp. de frunza este de 40-300 ajungand si la 716
cat este la Brasica rapa.
Noll 2) socoteste ca la o frunza de Brasica rapa sunt
11.000 000 stomate, iar la o frunza de floarea scarelui
13.000.000. Dupa capacitatea de evaporatie plantele au
caractere distincte, unele fiind rerophyte allele mesophyte
tar altele hygrophyte.
Inteo mare masura influenteaza asupra canlitatei de spa*,
care se ridfca prin organismul plantei §i se pierde in mare
parte in atmosfera, i radacinile prin desvoltarea totalä pe
care o au, adancimea Oar la care pMrund in pamant,
lungimea §i suprafata pe care o au.
Nobbe 3) gase§te ca radacinile cerealelor au o lungime
de 500-600 m. la o planta. Sachs 4) calculeaza raclacinile
dovleacului la 25 Km. lungime si King ") estimeaza radaci-
nile unei plante de porumb raspandite in pamant pana la
o adancime de 90 cm. la 442 m.
Miin(z i Girard ") gasesc c pe o suprafata cultivata
de 1 Ha. radicelele plantelor ating urmatatoarele supra-
fete, la grail 11,81 Ha. la orz 3,53 Ha. la ovaz 10,78 Ha.
faneata naturala 7,62, macul 2,22 Ha. trifoiul 5,39 Ha.
1, 2, 3, 4) L. Jost. lucrarea citatA.
5) Widtsoe. ,,Le Dry Farming'.
6) C. V. Garola. Engrais".

www.digibuc.ro
 21

Adfincimea Ong la care ajung r5d5cinele in stratul pe,

mfintului, pe Ifing5 lungimea lor, variaza dupil constitujia
straturilor piimantului. In general in ptimiinturile profunde
uniforme si bogate din regiunile aride cerealele anuale
isi trimit radacinile la o adfincime de peste 2 m. iar unele-
plante vivace, cum ar fi lucerna, la peste 10 m.

Pe langd rolul de a transporta s5rurile hr5nitoare in

interiorul plantei, a le repartiza in diferite organe si a
distribui substanjele elaborate in diferite puncte de crestere
sau de inmagazinare si de a asigura continuitatea absorb-
tiunei si circulajiei sevei, apa ca atare infra in compozijia
jesuturilor plantei si prin transformiirile pe cari le sufera
serveste la elaborarea substanjelor cari in parte sunt con-
sumate de plants in timpul cresterei si in mare parte sunt
inmagazinate ca substanje de rezerva.
In frunzà, in prezenja clorofilei, apa si bioxidul de car-
bon, dupá ce libereazá fiecare Ude o molicula de o, se
impreuna si dau nastere unei molecule de aldehid5 for-
mic5, substanjä care prin condensare formeaz5 glucoza.
La randul ei, in urrna liber5rei unei molecule de ap5, glucoza
dfi nastere amidonului.
In compozijia plantelcr intrà in cantitàji diferite cari
variaza dupä plantii, climS, starea de umezire a parnantu-
lui etc. In linii generale in mod relativ in plan% apa se
gäseste in cantitate mai mare in primele stadii de vege-
tajie si descreste la inceput ireptat, dupa inflorire (cereale)
repede parka la maturitatea complect5. In diferitele or-
gane ale plantei si in diferite stadii de vegetajie apa de
asemenea este rispfindit5 in cantitfiji variabile, ajungand
s5 constitue uneori 900/0 sau mai mult.
Cantitatea de ap5 care este absorbità de calre olante din
piimant prin rad5cini, pentru satisfacerea nevoilor de hranii
si transpirajie, din primele stadii de desvoltare pima' la ma-
turitatea complect5, variaza in linii generale dupii valorile
pe cari le au factoriLvegetativi externi de ordin climateric
si pedologic, si dup5 felul cum se prezinth factorii vegeta-
tivi interiori de ordin morfologic, anatomic si fiziologic salt
dupil caracterele de xerofilie mai mult sau mai pujin pro-
nunjate ale plantei.
Pentru comparajie apa folositä de plante in tot timpul
vegetajiei se raporteazil la cantitatea de substanjà uscatii
produs5. Apa folosità de plan% pentru formarea 1 kgr. de

www.digibuc.ro
 22

substanta uscata este numita de catre Remy') consum spe-

cific de ap6 al plantei si se determina de obicei masurand
iilnic apa pe care o consurna plantele cari se desvolta
inteo serie de vase cu un mediu de cultura mentinut la
un 0/0 constant de apa, lar in air& serie de vase cu acelas
mediu de cultura mentinut la acelas % de ap5 insa nein-
samantate, se masoara prin diferentele de greutate apa care
se pierde zilnic prin evaporatia directa a mediului de cultura.
Scazand apa pierdut5 din vasele neinsamantate (wl) din
apa pierduta de vasele insamântate prin evaporatie directa si
prin consumul- plantelor (w) aflam, apa folosita de catre
plante, care impartita la greutatea substantei uscate obtinute,
ne da consumul specific de apa al plantei; W S =---- w "aw.
Aceasta cale pentru determinarea consumului specific de
apa, folosit aproape in generalitatea cazurilor nu este precis.
In primul rand mediul de cultura din vasele in cari cresc
plante nu poate evapora direct aceiasi cantitate de apa pe
care o evaporeaza mediul de cultura descoperit din vasele
neinsa mantate.
In primul caz, vasele insamantate pierd mai putina apa
prin evaporatie directa, de cat vasele neilsarnantate, din
pricina umbrei pe care o fac plantele asupra suprafejei
mediului de culturg fapt care se traduce rintfo scadere
de temperatura, din pricina reducerei suprafetei de eva-
poratie a mediului de cultura, ocupata de tijele plantelor,
si din pricina atmosferei mai incarcata in vapori de apa
pe care o intretin plantele la suprafata vaselor.
0 alta neexacitate provine din faptul ca in vasele ins&
mantate, pentru mentinerea aceluias 0/0 de apa, se aduc
vasele zilnic, prin cantariri, la aceiasi greutate innitial5 fara
sa se tie socoteala de greutatea tot mai mare pe care o
reprezinta masa de vegetatie.
Procedand in acest fel apa nu mai este in aceiasi can-
titate in cursul desvollarei plantelor ci in procente din ce
in ce mai mici, la cari evaporatia nu poate fi aceiasi, pe
oata vreme vasele ne insamantate expuse influentei directe
si nemodificate a factorilor climaterici se pot mentine la
acelas 0/0 de apa. Pentru aceste cogsiderente evaporatia
directa a mediului de cultura in vasele descoperite este
mult mai mare de cat in cele cultivate si consumul specific
de apa scos in felul aratat mai sus este mai mic cleat in
realitate.
1) Th. Remy. Die Wasserversorgunq der Kulturgewgchse als land-
wirtschalliches Problem. Monaishefte für Landwirtschaft No. 3 1908.

www.digibuc.ro
 23

Un alt procedeu pentru determinarea consurnului specii4c

de apà al plantelor este cel intrebuintat de L. S. Brigss
H, S. Schantz') cart pentru a face ca in vasele culti-
vate cu plante, pierderea de apii prin evaporatia directii a
,mediului de cuttura s fie ink-Aural , vasele umplute cu mediul
de culturil Oda la suprafata se acoperg hermetic cu un
capac. Pe capac sunt facute atatea orificii cate plante se
cu1tiv i prin cart se introduc plantele germinate dinainte,
lipindu-se de jur imprejur cu ciarg in jurul orificiilcr de pe
capac pentru a impedeca evaporatia. Tot pe capac in mijloc
este facut un orificiu astupat cu dop de plutii prin care se
introduce apa. Prin acest mijloc, dadi se inläturii complect
evaporatia directà a mediului de culturil, daca este vorbA,
de vase fárii ventilatie lateral pe la fund, se modific5 Ins
in mod simtitor toate procesele de ordin fizic, chimic si
biologic din pamânt, modific5ri cari nu pot rgmane f5rà
influenta asupra consumului de al:4 al plantei.
Procedand in acest din urmA fel, cercetatorii aratati mai
sus au gasit urmaloarele valori pentru consumul specific
de apa al principalelor plante agricole ;
W. S. Relativ W. S. Relativ
OrAul . . 507 100 Sfecla de zah5r 377 74
Ovazul . 614 114 Porumbul . . . 369 73
Orzul . . 539 106 Lucerna . . 1068 211
Secara . 724 143 Trifoiul . . . . 709 140
Bobusorul 578 114 Sorgul . : . . 275 54
Fasolea . 800 158 Buruenile . 322 64
Cartoful . 448 88
Aceste date sunt scoase din experiente facute in America.
Remy') prin cel &Mad procedeu ar5tat mai sus g5seste
urrattoarele valori pentru consumul specific al plantelor :
Apa folosild de plante :
La 100 cm. p.
La 1 kgr. de frunze si La un ha.
subst. uscatii tulpini in tone
Secaril . . . . 353 kgr. 346 gr. 2700 tone
Orzoaica . . . 337 383 2320
Cartofi . . . . 221 , 399 1550
Sfecla de zahar 298 351 3280
Trifoi rosu . . 390 348 2690
.1) Kriiger. Das Wasserbediirfnis der Pflanzen. Mitt. der D. L. O.
No 31/1914.
2) Th. Remy. Lucrarea dial&
www.digibuc.ro
 24

Valorile gasite de diferiti cercetatori sunt foarte variate,

dupa cum se poate veclea in datele de mai jos :

v. Seelhorst
c4;1 6, 7).
p.,
PLANTELE c GT O oc`) oll cn
=760,,0t
(13

3 E
c7)
-6 c. w -11 tmo
an
co 0
....1.=
Z
= it 5- -a id

Orau
I

. . 235 -6-51 359 333 546 5541 507

Ova z . . 665 401 541 -- 469 614
0 rz . . . 258 774 297 388 365 -- 468 .539
Secara . 377 386 -- 724
Trifoi rosu 251 330 481 --J
Lucerna . i --,.
:3
-- 1068
Bobusor . 2 63
Lupin . . 373
Cartofi . 490 -- ,

Sfecla de
zahar . _1 497 377

Aceste diferente provin si din deosebirea procedeelor

dar mai ales din pricina conditiunilor diferite de clima
unde s'au facut diferitele determinari.
In Wile din apusul Europei cu clima mai mult umeda
consumul specific de apa al plantelor se socoteste la circa
300 Kgr. in regiunile aride ale Americei de Nord la circa
700 Kgr. si in regiunile Rusiei sudrasaritene Rotmistrov
socoteste la circa 400 Kgr.
Pe langa caracterul climei Inca alti multi factori pot in-
fluenta in mod foarte puternic asupra consumului de apa.
Woodward (1699), Tchaplowitz (1878), Sorauer (1880),
Hellriegel (1685), Pagnoul (1.895), Gardner (1908) au aratat
ca cu cat solutia nutritiva din parnfint este mai concen-
trata cu atat planta foloseste mai putina apa pentru des-
voltarea ei.
La statiunea agronomica din Utah un pamant cu fertili-
tate naturala a evaporat 908 Kgr. apa pentru a produce
1. Kgr. de substanta uscata, udaogandu-i-se o doza obici-
nuita de ingrasaminte a evaporat numai 613 Kgr. de apa,
aplicand si o cantitate mica de nitrat de sodiu parnantul
evaporeaza numai 585 Kgr. de apa pentru a produce 1
Kgr. substanta uscata.
1) I. A. Widlsoe. Lucrare citatit

www.digibuc.ro
 25

Haselhofft) cu cantitati crescande de ingrasaminte cons-

lath c bobusorul i orzul folosesc cantitati mai mici de apa.
Hellrieger) gaseste ea la plantele cultivate in mediu de
cultura ingrasat, lipsa K. face ca consumul de apa sa fie de
doua on i lipsa azotului de trei ori mai mare. Aceiasi in-
fluenta a ingrasfimintelor asupra consumului de apa este
ar8tata de Liebscher 3) la ovaz i Maercker 4) la mustar.
Cu cat cantitatea de apa pe care o contine mediul de
cultura este mai mare sau mai mica apropiindu-se de cele
doua extreme, cu atat consumul specific de apa este mai
mare. Fortier i Fittbogen5) docurnenteaza acest lucru la
ovaz, Ilenkov 9 la hrisca, Hellrieger) si Schröder la ovaz,
Wilms 8) la cartofi.
Pamântul influenteaza in mod simtitor asupra consu-
rnului de apa, in legatura cu proprielatile fizice pe cari
le are. Asupra acestei chestiuni sunt experientele lni
Marie-Davy 5) cu pamânt amestecat cu cantitati variabile
de compost de frunze, ale lui Liebscher si v. Seelhorst 10)
asupra parnfinturilor nisipoase i lutoase.
Starea de umezire a aerului atmosferic inffuenteaza de
asemenea facand ca consumul de apa sa creasca aproape
treptat cu descresterea cantitatei vaporilor de apa. Acest.
fapt este dovedit prin experientele lui Heinrich 19, Mont-
gomery si Kieselbach in aer uscat i saturat cu vapori
de apà.
In conditiuni egale diferitele varietati ale aceleiasi plante
au consum specific de apa diferit. Remy 12) gaseste la
orzoaica de Hanna 360 Kgr., la Chevalier 383 Kgr. si la
Goldthorp 426 Kgr.
Dupa cantitatile de apa cari cad anual Wohltmann13)
stabileste urmatoarele cantitati de apa ideale in mm. pentru
Germania, pentru obtinere de recolte maxime :
vita de vie . . . . 500 mm. cartofii 600 mm.
cerealele de toamna 600 mm. fanetele 670 mm.
orzul 520 mm. pasunile 770 mm.
ovazul . . . . . 630 mm.

1) E. Hasselhoff. Versuche iiber die Beziehungen zwischen Boden-

feuchtigkeit. Versuchs-Sf at. Vol. 89.1917.
2-11) Kriiger. Das Wasserberdiirfnis der Pflanzen. Milt. D. L. O. No.
31/1914.
12) Th. Remy. Der Vegetationsversuch els Hillfsmittel der Sorten-
pritfung". fahrbuch der D. L. G. Nr. 21.1906.
13) Wohltmann. Die Moglichkeit der Ackerbewäserung in Deutschland.
Arbeiten der D. L. O. Nr. 97.

www.digibuc.ro
 26

Kruger') dfi urmAtorul consum de aph la ovhz in anul

1909 in mm. in cursul vegetatiei: Apri lie 16,8 mm. Mai 72,6
mm. lunie 205,8 mm. Julie 161,9 total 4574 mm. afarh de
cantitatea de aph care s'a scurs in straturile profunde ale
pfirn'antului si care a fost schzuth.
Cu toate ch in mod empiric influenta binefachtoare pe
care o are apa asupra desvolthrei plantelor era cunoscuth,
totusi multh vreme actiunea apei, in mod independent si
in cornplexul celorlalti factori vegetativi, nu era cunoscutii
pe toate fejele, duph cum nici asthzi nu este stiuth in intre-
gime. Multi vreme rolul apei in leghtura cu hrana plantei
era ignorat pe de-antregul i numai mai l'arziu s'a cu-
noscut amanurlit, mai intâiu actiunea de ordin calitativ ai
apoi de ordin cantitativ pe care o are asupra plantelor
cultivate. Istoricul studiului apei ca factor vegetativ este
legat de evolutia cunostintelor asupra legei minimului de
la J. v. Liebig 'Ana la E. A. Mitscherlich.
Duph Albrecht Thaer atentia cercethtorilor in domeniul
nutritiunei plantelor este atrash asupra rolului pe care'l
joach shrurile din ptimant. Cel dintâi, Karl Sprengel, pre-
cursor al legei minimului in lucrarea sa : Die Lehre von
dem Diinger" 1839 spune 2) : Este de netdgckluit, ad cul-
tura plantelor s'ar face cu un succes mult mai mare, dace,'
s'ar porn! dela ideia fundamentald, cd. plantele trebue sd
gdseascd In pdmdnt In cantitdfi indestuldtoare, fiecare i
toate mineralele pe cari noi le gdsim In ele".
Cel dintaiu, care isbuteste st invingh sthpfinirea teoriei
vegetale in hrana plantelor a lui Thaer, i s formuleze
precis legea minimului, este Justus von Liebig (1802-1873)
care in lucrarea sa: Die orgonische Chemie in ihrer An-
wendung auf Agriculturchemie und Physiologic" spune:
Fiecare peimeint confine im maximum dintr'una sau mai
multe si un minimum dintr'una sau mai multe substanfe
hrdnitoare. Cu acest minimum fie el in var, potasiu, azot,
acid fosforic, sau alte substanfe hrdnitoare, std in legd-
turd recoltele si fsi regaleazd indlfimea si durata. Liebig
insh din punctul de privire al hranei plantelor atribuia im-
portanih mai mare numai factorilor chimici ai phmântului.
Legea minimului mai tarziu este desvoltath si complectatä.
Phmântul, planta i factorii climaterici fiind cunoscufi mai
de aproape in mod independent si in raporturile lor re-
ciproce, legea minimului este push pe baze noi si num./v.
1) E. Kruger. Die Feldberegnung" Landw. Hefte Nr. 37/38.
3) Dr. M. Hoffman-Berlin. Das Oezetz vom Minimum. Arbeiten der
D. L. O. Nr. 245/1913.

www.digibuc.ro
 27

rul factorilor vegetativi cunoscuti si studiati este tot mai mare.

Asupra apei ca factor vegetativ se fac cercetari de &litre
Haberlandt i Hellriegel. Wollny, care pune bazele stiin-
tifice in studiul proprietatilor fizice ale pamanturilor, intre
alp multi factori vegetativi de ordin fizic studiaza rolul apei.
El gaseste, ca sub actiunea unor valori crescande date
factorului in minimum, recoltele cresc pana la o anumita
limita optima, and ating maximum, de unde inainte incepe
sa descreasc5.
Mitscherlich reluand cercetarile in domeniul fizicei pa-
manturilor intreprinse de cake Wollny, pe baze stiintifice
noi, stuaiaza complect i da ultima formulare precisa legei
minimului.
In diferite lucrari el arata, ca factorii vegetativi nu pot
exercita o actiune independenta asupra plantei. Recolta
sporeste treptat cu cresterea factorului vegetativ care se
afla in caniitate relaLv mai mica, atata vreme cat ceilalti
factori vegetativi se gasesc in cantitati optime si. nu exer-
cita o actiune de impiedicare asupra cresterei recoltelor
corespunzatoare sporurilor factorului minim variat. Dar
cum dela primul spor dat factorului vegetativ in minim
raporturile de actiune comuna ale celorlalti factori vege-
tativi se schimba, recolta nu este in functiune de un singur
factor vegetativ care se afla in cantitate relativ mai mica,
dar in functiune de intreaga constelatie a tuturor factorilor
vegetativi, si atunci legea minimului numiia de el Iegea
de acfiune a factorilor vegetativi" este formulata astfel :
Recolta plantelor se orienteazei duper' acel factor vegeta tiv
care in mod compara(iv este mai mull In minimum.
Asupra studiului apei ca actor vegetativ au mai contri-
buit prin lucrarile lor Sorauer, Pfeiffer, Remy, von Seel-
horst, Hasselhof etc. Inca dela inceput s'a cautat sa se
dea legei minimului o formulare matematica pentru a se
putea determina in mod cantitativ actiunea exercitata de
factorii vegetativi asupra recoltelor. Astfel Liebig insem-
nand cu E. recolta, N. substantele hranitoare din parnant
si cu W. piedicile cari se opun cresterii recoltelor stabi-
leste urmatoarea formula : EN-W. Wagner-Darmstadt 1)
stabileste formula urmatoare :
y=a x P- b.
in care y=recolta ce se obline la anumite valori ale
factoi u'ui in minimum, x= factorul vegetativ minim variabil

1) Wagner-Darrnstadl. Beiträge zur Ausbildung der Diingerlehre.

Landw. Jahrbucher Vol 13/1883.

www.digibuc.ro
 28

*i a *i b sunt factori constanti cari sunt scosi din rezul-

tate experimentale: a=10, b=5. Dupia aceasta formula re-
-coltele sporesc in aceiasi masura, treptht cum sporeste fac-
torul vegetativ in minim.
Inteun sistem de coordinate unind punctele cari arata
recoltele obtinute la valori crescande ale factorului minim,
se obtine o linie dreapta continua care ar reprezenta mersul
recoltelor.
Mitscherlich 1) exprima sporul de recolte cu o functiune
logaritmica prin formula : Log. (Ay) =-- Log. (Aa) c x,
in care A = recolta maxims ce se poate obtine cu
factorul vegetativ minim, a= recolta care se poate. obtine
fara factorul minim, y= recolta care se obtine la o anu-
mita valoare a factorului minim, x.factorul vegetativ in
minim si c este un factor de proportionalitate scos din
calcul.
Spre deosebire de Wagner, Mistcherlich gaseste cii
sporul ae recolta obtinut la anumite valori crescande ale
factorului minim este proportional cu partea de recolta
care ii lipseste (Ay) pana la recolta maxima. Privitor Ia
mersul recoltelor subt actiunea factoriIor vegetativi el spune:
Recolta este conditionatd de o mare serie de factori
vegetativi, cari fiecare exercitá a anumitö influentd call-
fafio i cantilativá asupra ei. Cu sporirea fiecdruia dintre
acesti factor! recolta creste proportional cu cantitatea de
recoltd care ii lipseste pdru Ia tnilltimea recoltei maxime
care se poate obtine in conditiunile date,
Aceastá crestere trebuie sc Jie cu atdt mai repede, cu
cdt factorul de actiune (proportionalitate), tipic fiecdrui
factor vegetativ este mai mare, si cu cdt pdnd atunci au
fost (a dispozilia plantei cantitliti mai mici din factorul
vegetativ respectiv.

4. Seceta
Apa care cade prin meteorii aposi nu este uniform re-
partizata pe anotimpuri i nici corespunzator cu nevoile
plantelor din diferitele lor stadii de vegetatie. In sens me-
teorologic se intelege prin seceta o perioada de timp, de
15 zile sau mai mull, in care nu cade nici o cantitate de
apa prin meteorii aposi. Aceasta lipsa temporara de pre-
1) E. A. Mitscherlich. Bodenkunde flit. Land und Forstwirte. Berlin
1921. Das Wirkungsgeselz der Wachstumsfactoren. Zeitschrift filr
Pfanzenernahrung und Diingung Vol. 1 1922. ,;

www.digibuc.ro
 29

cipitaliuni atmosferice poate insO trece farii sti lase n:ci o

urmO asupra plantelo r cultivate, dacO pArnântul contine
rezerve .de apâ. Rotmistrov1) in sens agricol intelege prin
secetti o lipstt de apA din pAmAnt de duratii mai lungA,
care face ca plantele cultivate sa fie stAnjenite in desvol-
tarea lor normala.
Lipsa de aptt din pamânt lastt urme de ordin morfologic
anatomic 0 fiziologic aspra plantei, i in ultima ins.antA
se traduce printr'o miwrare a recoltei.
Charlotte Pfotenhauer. Th. Pfeifer 0 A. Rippel2) stu-
diazA influenja pe care o au perioadele secetoase asupra
desvoltArei plantelor arfitAnd, cA actiunea rea este cu attit
mai mare cu cat plantele sunt mai tinere.
Dr. Kassner3) studiaztt repartizarea pentru Germania a
precipitatiunilor atmosferice i seceta din anul 1904.
Klocke studiaza efectele secetei asupra recoltelor ai
mijloacele de combatere. Fôrster 6) studiazA felul cum se
manifesta i se poate combate seceta in terenurile ware.
Abatele Moreaux 6) semnaleazA alternarea regulata ai
neexplicatA" de perioade de ani ploio0 i seceto0.
H. Jolyet7) studiaza seceta in legAturti cu repartizarea
.

precipitutiunilor atmosferice, paralel cu factorii climaterici

cari activeazfi evaporajia i combaterea efectelor ei prin
ImpAdurire.
Eug. Leroux6), studiazii seceta anului 1904 in Franja §i
felul cum s'au prezentat recoltele in terenurile neingrA0tte,
comparativ cu terenurile cari au primit diferite ingrA§Aminte
chimice.
L. Grandeau 6) studiind secela anului 1901 propune com-
baterea efectelor ei rele din punctul de privire al producjiei
furajelor prin culturi intercalate de plante pentru nutrej.

1) W. O. Rolmistrov. Suscinosti zisuchr (Seceta).Odesa 1913.

2) C. Pfotenhauer. Th. Pfeiffer si A. Rippel. Ober den Einfluss von
Durstperioden auf das Wachtstum der Pflanzen. ,,Landw. Versuchs-
Stat. vol. 96. 1920.
3) Dr. Kassner : Die Normale Verteilung der Niederschlage und
die iirre im Jahre 1904. Jahresber. für Landw. 1905.
4) Klocke. Der Einfluss der Diirre auf die letzten Ernie und prac-
lische etc. Jahrbuch der D. L. O. vol. 20. 1905.
5) Förster. Die Dilrre und die Mittel zur Bektimpfung derselben auf
leichlen Boden. Deut. Landw. Presse Nr. 78. 1904.
6,7) H. Jolyet. La secheresse et les reboisements La vie agric. et.
ruraie Nr. 36. 1921.
8) Eug. Leroux. La secheresse de 1904 et les engrais`. Journal
d'agric. pratique. 1901.
9) L. Orandeau. La secheresse de 1901. Journal d'agric. pratique 1901.

www.digibuc.ro
 30

P. Difloth1), arata rolul binefacator pe carc-I au padu-

rile in legatura cu caracterele climei.
in Rusia unde se gasesc regiuni intinse cu caractere
tipice secetoase, fenomenul i efectele secetei au fost Inca
de mult studiate. Astfel 2) pe la anul 1873 studiind
cauzele i efectele sectei, propune o ;ntreaga Eerie de
masuri de combatere.
Kostdciou i Barakob3), Golovkinski, Bliznin, Morozov,
Adamov, Vdsotzki, Otozki, se ocupa cu diferite chestiuni
in legatura cu caracterul i combaterea secetei.
Tretiacov 4) se ocupa cu repartizarea ploilor pe luni in
legatura cu desvoltarea plantelor i Tolstov 8) studiaza
caracterele diferitelor regiuni ale Rusiei din punctul de
privire al secetei.
Din multele cercetari facute privitor la lupta contra se-
cetei se desprind doua cal principale : 1. lupta contra
secetei fdrd sporirea canti(6fei de apd pe care pàmdntul
o prime§(e sau o poate primi din precipitafiunile atmos-
ferice. 2. lupta contra secetei prin sporirea artificial&
a cantiteifei de apd din pdmdnf. Si una i alta din
aceste cal au fost mult studiate in diferite tad si in inva-
famintele stranse se gasesc multe cunostinte noi privitoare
la raporturile dintre planta i mediul de cultufa i mijloace
eficace pentru a preintampina mare parte din efectele rele
ale secetei.
In prima cale de lupta se pot desprinde patru directiuni
principale cad conlucreaza la atingerea aceluiasi scop :
a) Masuri generale cari au de scop modificarea con-
difiunilor chmaterice ale regiunilor agricole i afragerea
fi oprirea unei cantitdli cat mai mari de apd prin meteorii
apoO. Astfel : $4chin §i Barakou propun conservarea pa-
durilor i plantarea de perdele protectoare de arbori in
stepele secetoase, cari sa infraneze curenlii de aer, sa
mentina stratul de aer al atmoAerei mai bogat in vapori
si sa micsoreze evaporalia apei. Morozov, Adamov Vd-
sotzki i Ototzki vhd in conservarea padurilor i plantafiile
sistematice un mijloc pentru imbunatatirea conditiunilor
climaterice. Kostdciov i Barakov propun s5 se planteze
pe camp plante cu tulpina inalta, cad in timpul iernei rt-
mânnd in picioare printre semnaturi sa imp:edice spul-
berarea iapeze1 si sa o opreasca pe loc.
Rotmistrov ocupându-se de influenta padurei asupra apei

1) P. Difloth. Le rol bienfaisant des Forets en agriculture La vie

agricole et rurale Nr. 31. 1922.
2, 3) Rotmistrov. Lucrarea citatA.
4, 5) Tolstov. ,,Lupta contra seceter (ruse5te) Petrograd 1915.
www.digibuc.ro
 31

din pgmfint si asupra nivelului apelor subterane propune

plantarea de perdele rani.
Jo lyet atribue padurilor un rol mare in condensarea
vaporilor de apd din curentii Oceani i, impiedecarea for-
marei anticiclonilor si indica arboiii de padure cari prin
caractere!e lor de xerofiRe sunt indicati pentru plantaliuni
in regiunile secetoase iar Difloth vorbeste despre rolul
binefacator al pi1durilor in legatura cu agricultura.
b) A doua direcliune consta din alegerea sau crearea
de varieteili de plante cari prin caracterele lor de xerofilie
de ordin morfologic, anatomic i faiologic se mulfumesc
cu cantit6fi mici de ap6 pentru desvollarea lor normald.
Timiriazev1), in lucrarea sa Lupta plantelor cu seceta"
(1893), se ocuptt cu nevoia si mijloacele de a alege plante
rezistente la seceta.
$*hin 2), ocupandu-se cu influentele rele pe cari le-a
avut secela anului 1876 in Rusia asupra plantelor, pro-
pune alegerea de plante rezistente la seceta.
Kud a sec) 3)' in lucrarea sa Despre p4strarea umiditatei
din Omani, in timpul lucrarilor pamantului pentru graul
de toamna" propune gasirea de mijloace prin cari apa sa
fie folosita cu economie de plante.
Lokotil in lucrarea sa Umiditatea solului in Iegatura
cu condifiunile culturale si climaterice", se ocupa in mod
comparativ cu nevoile de apa ale plantelor cultivate in
vase si in camp, si pledeaza pentru studiul plantelor in.
conditiunite lor imturale din camp.
Kohl5). Die Transpiration der Pflanzen und Ihre Ein-
wirkung auf die Ausbildung pflanzlicher Oewebe", spune :
pornind dela considerafia, cd plantele sunt nWe pompe
cari absorb apa din p6Treint, mi-am pus chestiunea dac6
pe calea selecfiunei nu se poate schimba constitufia acestor
pompe pentru a micora cantitatea de ap6 ce absorb".
Warming 9. (Oekologische Oeographie der Pflanzen)
spune : ca plante xerofile sunt acelea cari prin caracterele
lor morfologice i anatomice pot rezista la seceta.
Duval si Jouve7). (Histotaxie des feuilles des gramindes)
Annales des sciences naturelles. Ser. 6. T. 1. 1875. Se ocupa
cu caracterul frunzelor de graminee in legatura cu fac-
torul apa.
Giintz 8), se ocupa cu studiul structurei anatomice a frunze-
lor de graminee in legatura cu locul lor de origina si clima
D. Jouve") arata desvoltarea mare a tesutului fibros la
1-9) Kolkunoy. Kviiprosit o vitrabotke vfinoslivith K'zasuham ras
Kulturnal rastenii" Kiev 1905. Despre formarea de rase de plante
culturale rezistente la seceth.

www.digibuc.ro
 32

plantele din regiuni aride i desvoltarea mare a parenchi-

rnului clorofilian la plantele din regiuni umede.
Pée-Laby (Etude anatomique de la feuille des graminees
de la Frace Ann. des sciences naturelles 1898 T. VIII :)
spune c rezistenta la secetii a plantelor atiirnil de canti-
tatea de apii evaporati prin frunze si de apa adusa in frunze
prin absorbtiunea rad8cinilor.
Volkens 2) (Die Flora der Aeghiptisch-Arabischen Wiiste)
spune câ plantele au particularitati de ordin morfologic pi
anatomic prin cari luptii contra secetei.
Demtschinsky 3) studiaza inradficinarea plantelor, rolul
pe care il au ràdiicinile in legaturil cu seceta i mijloacele
cari se pot intrebuinta pentru a provoca o inriidacinare
puternicii la plante.
Toporkov-9 (Biologia griiului de toamna 1889) spune ca
in timpul secetei mari din 1892 cea mai mare parte din
frunzele grâului Ii indreptau limbul paralel cu razele solare.
Kolkunov5), in legaturA cu raracterele de xerofilie ale
plantelor, atrage latentia asupra importantei pe care o au :
lungimea rdciniIor, grosimea epidermei, peru i substanta
ceroasä de pe frunze, numarul de stomate de pe unitatea de
suprafatii de frunza, vestejirea i sirângerea periodica a frun-
zelor, pozilia limbului frunzei fatZi cu directia razelor solare.
c) A treia directiune consfa in aducerea stroturilor pa-
mcintulut Infro stare in care poate Inmagazina cat mat
multa apd, i a o pas(ra la dispozitia radacinilor plantei.
In aceasta directiune se pot cita sistemele de culturil a
Varnântului imaginate i raspiindite in America de Nord de
COmpbell6) si colabcratorit sai.
Widtsoe7) sistematizeaz i demonstreaza eficacitatea
sistemelor de culturg raspandite in regiunile de Dry-Farming
ale Americei.
K. v. Ramker9 arat a. lucrarile cele mai potrivite pentru
buna pregalire a pgmantului.
E. Wollny3) arata importanta lucriirilor de intretinere
1, 2, 4, 5) V. Kolkunov. Lucrarea citatA.
3) N. B. si N. A. Demschinsky. Die Vervielfachung und Sicherstellung
der Ernteertriige. Berlin 1910,
6) Matenaers si Campbell. Anleitung zur zweckmassigsten Boden-
bearbeilung.
7) ). A. Widtsoe. Le Dry Farming". Paris 1910.
8) K. v. Riimker. Tagesfragen aus dem Modernen Ackerbau."
9) E. Wollny. Seat und Pflege", Zur Frage der Tiefkultur" Jahres-
lien der Landw. 1897, lintersuchungen fiber den Einfluss der Mechanis-
chen Bearbeitung aufdie Fruchtbarkeit des Bodens" Forschung Vol. 20,
Ober die Anwendung der Walze bei der Pflanzenkultur" Fiihlings Landw.
Zeitung an 48 Nr. 2 si 3 Der Einfluss des Walzens der Kulturgewiichse
auf deren Produktionsvermögen" Forschungen etc. an 17 Nr. 94.

www.digibuc.ro
 33

cad trebuesc date plantelor in legaturrt cu pastrarea apei

din piimant, rolul araturilor adanci, al lucarilor mecanice
ale parneintului in general, rolul taviilugitului, importanfa
ogorului negru. R. Warington 1) studiaza procesele de ordin
chimic cari se petrec in ogor.
Vibrans2) si Kraus') aratii importanfa si efectele ariitu-
rilor adanci. Lyon 4) dual cercetiiri facute in Nebrasca aratil
efectul mobilizárii solului in legatura cu producfia plantelor.
v. See !horst 5) si Droop 6) studiaza efectul ogorului negru
asupra pfimantului si plantelor cultivate.
Struve §i Mitscherlich7) demonstreaza felul cum poate
fi influenfata produclia plantelor agricole prin lucrfirile me-
canice ale pamtintului.
Uhlrich9 studiaza influenfa grapatului si favellugitului
asupra misciirei apei in piimant.
Fruwirth 9) aratà importanfa intoarcerei miristilor in le-
gAturfi cu distrugerea buruenilor, parazifilor vegetali, si im-
boggfirea primântului in humus.
Frank19 demonstreaza efectul intoarcerei miristilor asupra
distrugerei parazifilor,vegetali si animali.
Cserhatt") in urma experienfelor facute la M. Ovar, aratii
efectul mai bun al lucrarii Orniintului primaivara cu scor-
monitorul fafa de grapat si arAturii.
Kostdciov12) arata particularitafile pe cari le prezintii pa-
mfinturile de cernoziom si lucrsarile speciale pe cari le cer
pentru a putea inmagazina apa din ploile din timpul pri-
maverei si verei.
1) E. Wollny.- Der Einfluss der Brache auf die Fruchtbarkeit des
Bodens." Forschungen etc. vol. 12.
2) Vibrans. Wie tief muss man pfliigen urn Missernten zu vermeiden?
Jahrb. der D. L. O. an 19.
3) Kraus. Zur Kentniss der W,rkungen der Tiefkultur. Jarhresbericht
der Laudw. 1896.
4) Lyon. Ueber die Erhaltung der Bodenfeuchtigkeit mittelst des
Untergrundpfliigens Jahrb. d. Landw. 1896.
5) v. Seelhorst. Die Brache. Deal. Landw. Presse Nr. 71, 72, 73/1905.
6) Droop Die Brache in der Modernen Landwirtschaft" Jahrsbericht
der Landw. 1905.
7) Mitscherlich. Der Boden und die Bodenbearbeitung." Fuhlings
Landw. Zeitung Nr. 11/1909.
8) Uhlrich. Ueber den Einfluss von Egge und Walze auf die Wasser-
bewegung irn Boden." Itustr. Landw. Zeit. Nr. 70/1901.
9) Fruwirth. Rechtzeitiges Urnpflugen der Stoppel. jahresbertcht.
Landw. 1901.
10) Frank. Pfliigt zeitig die Stoppeln unter. Deutsch Landw. Presse
an. 22 Nr. 71.
11) Cserhati. Vergleichende Versuche zwischen Friihjahrspfliigen.
Oruben und Eggen" Jahrsbericht d. Lanw 1895.
12) Kostiiciov. 0 Boribe sa zasuhami. (Lupta cu seceta.) Moscova 1914.

3
www.digibuc.ro
 34

d) A patra directiune consta in alegerea si alternarea

plantelor in culture/. Plante le cultivate au nevoi diferite de
ap i feluritele varietati ale aceleiasi plante, prin caracterele
lor morfologice, anatomice i fiziologice, pot fi cultivate cu
mai mull succes in regiunile bOntuite de secetii-
.hin si Barakov9 intre màsurile pe cari le propun
pentru combaterea secetei arat i importanta alegerei
plantelor, i Widtsoe spune cif aceasta este una dintre
primele mdsuri cari trebuesc implinite pentru cultura pd-
mOnturilor de Dry Farming.
In leghturii cu consumul de ap5, rotatia plantelor in cul-
turd trebue s5 cad la bald o alternare de faddeini super-
ficiale cu aidacini profunde. Potrivit cu consumul de apii,
potrivit cu felul cum variazd cele trei straturi ale pd-
mdntului din punctul de privire al apei, Rotmistrov area
superioritatea rotatiei de patru ani I Ogor negru, 2. grdu
de toamnd, 3. cartofi, 4. cereale de primilvard, falii de alte
rotatii. .
v. Seelhorst 2) cerceteaz5 felul cum se prezinta umiditatea
In pamOnt in urma diferitelor plante cultivate.
Strecker9 studiazd felul cum se poate influenta asupra
umiditdtii din pâmânt cu ajutorul rotatiei.
2. A doua cale principald constd in adeiogarea de apa
pdmantului pe cale artificialei.
Aceastii cale de luptd contra secetei a fost intrebuintati
in regiunile aride de mai toate popoarele vechi si se
poate urmdri cu multe sute de ani inaintea erei crestine.
In regiunile Americei de Nord 4) irigatiile de umezire, dupil
ce au luat extenziune mare in regiunile cu mai putin de
500 m. m. de ap5, au inceput srt se extind5 si in regiuni
cari primsesc peste 500 m. m. de ap5 anual.
In Germania in ultimul limp se da mare atentiune facto-
rului apd si irigaliile se extinct pe suprafete tot mai marl.
E. Krfiger8) Wohltmann,8) v. Eyth7) i Wulsch8) stu-

1) Rolmistrov. Lucrarea
2) v. Seelhorst. Untersuchungen ueber die Feuchligkeilverhüllnisse
eines Lehmbodens unter Verschiedenen Friichte. Jurnal fiir Landw.
No. 2/1902.
3) Strecker. Die Forderung des Wasserhaushaltes durch Fruchtfolge
und Bestellung. jahrb. D. L. O. vol. 25/1910.
4) Kruger. Beiträge zur Kentniss der Wasserwirtschaft in den Ver-
einigten Staaten von Nord America Arb. dr. D. L. G. Nr. 119.
5) Kruger. Die Notwendigkeit und Ilöglichkeit der Ackerbewässerung
In Deutschentand. Jahrbuch der D. L. O. vol. 21/907.
6-8) Kruger. Die Möglichkeit der Ackerbewlisserung hi Deutsch-
land Arbeiten der D. L. O. Nr. 97.

www.digibuc.ro
 35

posibilitatea i eficacitatea extinderei irigatlilor in

diaz ii.
Germania si diferitele sisteme cari se pot intrebuinta. In
Germania la Institutul de la Bromberg, creiat in special
pentru studiul agriculturei in regiunile secetoase, s'au facut
multe experiente asupra laclorului apil in general si a iri-
gatiilor in special. Un mare avant a luat in Germania in
ultimul timp, pe lâng irigatia de ingritsare prin apa din
canalurile oraselor, i ploaia artificial, pentru a direi pro-
ducere industria a produs masinile i instalatiile necesare.
H. Kroger, 1) dupti ce trateaza, in general importanta fac-
torului ap i nevoia plantelor fatà cu cantithlile de apt'
cari cad prin precipitatiunile atmosferice, aratii felul cum
se produce ploaia arlificia1 .i rezultatele bune obtinute.
In Germania Verna in anul 1918, pe 30 de mosii cu peste
2600 Ha., se griseau instalatii pentru producerea ploii aril-
ficiale.
gerlach 2) pe baza de numeroase experiente, rat efectele
bune produse de irigatii asupra diferitelor plante cultivate.
Gerlach $i Krfiger3), in urma numeroaselor experiente
filcute la Bromberg, arata Traisura in care udarea a influentat
asupra recoltelor diferilelor plante, si superioritatea ploii
artificiale lath' de diferitele sisteme de irigatii.
Nachtweh4) area felul cum se compun diferitele aparate
$1 instalatiuni pentru producerea ploii artificiale, technica
intrebuintarei Ion si rezultatele cari se pot obtine.

1) Kreger. Die Feldberfignung" Landw. Hefte Nr. 37, Pt,

2) Gerlach. Bewässerungsversuche im Jahre 1911. Mitt. der D. L. G.
Nr. 19/1908.
3) Gerlach si Krilgerr. Versuche ueber Ackerbewässerung. Arbell
der D. L. G. Nr. 141. Gerlach si Kruger. .Ackerbewasserungs versuche"
am L Willhelms Institut Bromberg. Jahrbuch der C. L. G. vol. 23/908.
4) A. Nachtwell. Hauptprilfung von Beregnungsapparaten 1904 Arb.
der D. L. G. Nr. 276.
www.digibuc.ro
 II. FACTORUL APA IN PRODUCTIA
NOASTRA AGRICOLA

Dupii medii date de St. C. Hepites 1) pentru vechiul

Regat, in anii 1884-1898 au cazut 605 mm., in anti 1891
1902 au ciizut 590 mm. de apii.
Dupa datele publicate de G. D. Elefteriu 2) in anti
1896-1910 ati cgzut 561 mm. In douii perioade de cate
12 si 15 ani au fost urmiitorii ani secetosi si ploiosl :
1891 1902 1896 1910
St. C. Hepites G. D. Elefteriu
1) 2 ani foarte secetosi cu 75 °/° apA
2) 5 . secetosi cu 76-100% . 1) 10 ani cu 78-95% apli
3) 4 . ploiosi cu 101-125°4 2) 3 . , 105-118% apii
4) 1 an foarie ploios cu 125% . 3) 2 . 132-150% .
Datele reprezintà procente Mfg de mediile valorilor pre-
cipitatiunilor atmosferice din perioadele respective.
Din datele lui Hepites pentru perioada 1891 1902, au
fost la 12 ani, 7 ani secetosi si numai 5 ploiosi. Din da-
tele lui Elefteriu pentru 15 ani din perioada 1896 1910
au fost 10 ani secetosi si numai 5 ani ploiosi. Aceste
date ne pot indica inteo anumila miisurii caracterul se-
cetos al climei Regatului vechiu.

1) St. C. Hepites. ,,Anuarul inslitutului meteorologic al Romfiniei pe

1902'.
2) O. D. Elefteriu. Reparlitiunea normalii a precipitafiunilor atmo-
sferice in Romania. 1913'.
www.digibuc.ro
 37

Pentru 100 de ani, dupa valorile precipitajiunilor atmo-

sferice inregistrate la Filaret-Bucuresti, Hepites socoteste
61. ani secetosi sau foarte secetosi, si 39 ani ploiosi sau
foarte ploiosi, la fiecare 5 ani ploiosi corespunzfind 8 ani
de seceta.
Date le de mai sus sunt mijlocii peniru intreaga jara cu
regiuni foarte variate, cari primesc diferitele cantitaji de
kip& si multe din ele au o importanja foarte redusa, sau
nu au nici o legatura cu agricultura.
Caracterul regiunilor agricole in legatura cu ploaia se
vede mai bine din felul cum sunt repartizate precipita-
jiunile atmosferice.
In mijlociu pe 15 ani 1884 1898 principalele provincii
au primit :
Oltenia 752 mm.
Muntenia 616
Moldova 554
Dobrogea 508
Basarabie) ,
470
$i aceste date nu pot sa ne dea o idee exacta privitoare
la regiunile agricole, fiindca aceste mijlocii sunt influen-
late foarte mult de valorile ridicate pe cari le au preci-
pitaliunile atmosferice in regiunile muntoase, deluroase
sau ocupate de massive paduroase, cari se cuprind in in-
teriorul fiecarei provincii, si cari au o importanja agricola
mai mica. Fara de datele mijlocii de mai sus, sunt regiuni
cari primesc cantitali de apa mull mai mici. Astfel in
1896 au cazut la Gherengic jud. Constanja 183 mm. Chilia
veche (Tulcea) 181 mm. Mangalia (Constanta) 164 mm.
Stratul de zapada dupa datele institutului meteorologic a
avut in mijlociu in perioada 1891 1902 o grosime de
82 cm.
Grohmann2), ocupându-se cu studiul asezarei stratu-
rilor de zapada, si a cantitajei pe care o poate conjine
potrivit cu gradul de indesare in legatura cu temperatura
aerului si vanturilor din timpul cand se depune, gaseste,
ca, cu cat temperatura este mai joasa cu atat stratul
de zapada este mai afanat si da o cantitate mai mica
de apa. Zapada depusa la o temperatura de 8° a
dat 8 °/0 apa ; la 4 ° a dat 30°/0 si zapada stratificata
de vant a dat 40 60 °/0 apa. Daca adoptam un 0 0 mij-
1) N. K. Mogileanski. Materiale pentru geografia §i statistica Ba-
sarabier (rusete) ChiinAu 1913.
2) Dr. Grohmann. ,Welche Wassermengen liefert der Schnee. Illustr.
Landw. Zeit. Nr. 15. 1907.
www.digibuc.ro
 38

lociu de 20 0/0, cei 82 cm. de zdpadd pot da parniintulur

anual 164 mm. de apii.
Dupd altitudini rnijlociile precipitatiunilor atmosferice
au variat in felul urmator :
1884 1898 1902
Altitudini mai mici ca 100 mm. 505 mm. 434 mm.
cuprinse intre 100 si 200 mm. 589 502 .
200 300 589 . 527
300 400 764 . 651 ,
, 400 . 500 , 775 674 ,
mai mari ca 500 mm. 878 821
Din repartizarea pe judete a precipitatiunilor atmosferice
in perioada 1896 1910, regiunile cu caracter secetos st
ploios se impart in felul ariitat la pag. 39.
Mai mutt de jum5tate din intinderea totald a %ref are
caracter secetos, primind in mijlociu in limp de 15 ani
75 100 0/0 din precipitatiunile atmosferice normale, cari
au cfizut in aceiasi epoch pe intreaga suprafal5 a Rega-
tului vechiu.
Din suprafata cu1tivat5 a Wei regiunile secetoase for-
meazd 67,16 Datele de mai sus fiind privitoare la uni-
tali administrative nu sunt cele adevdrate.
In lipsd de date meteorologice strdnse i centralizate pe
regiuni agricole tipice, ele pot constitui totusi un mijloc
de orientare.
Pe Vangd variatiunile, uneori foarte mari din punct de
vedere orografic, pe cari le prezintd multe din judete, st
cad nu permit scoaterea unor mijlocii juste, precipitatiunile
atmosferice cari cad in diferitele regiuni agricole, sunt in-
fluentate in mod foarte puternic de apele curg5toare cari
le strhbat si de diferitele ape curgatoare secundare din
bazinurile pe cari le formeazd.
Cum insd mai toate apele curgatoare de la noi
spald regiuni cu orografie cu totul diferit5, nici centrali-
zarea pe bazinuri a pricipitatiunilor atmosferice, nu poate
constitui un criteriu mai exact pentru judecarea caracte-
rului diferitelor regiuni.
Un exemplu de felul cum variazid precipitatiunile atmos-
ferice pe regiuni ii avern in schema grafted No. 2-4
cart prin cele trei curbe reprezintd cantiatile mijlocii de-
aptt cari cad in Basarabia nordick regiunea centrald st
in Basarabia de sud.
Caracterul mai secetos sau mai pupil secetos al unei
regiuni, nu se poate insd judeca numal dupil cantitatea
de ap5 cazuta. Temperatura duph valorile pe cari le &Inge-
www.digibuc.ro
 F. ploios
F. secetos Secetos Ploios TOTAL
peste
ILIDETELE 0 75%
67-100°/0 101-125%
125% Ha.
Ha. Ha.
Ha.

Dog, Romanali, 011, Teleorman, Bu- I

zi5u, Ilfov, Ialomifa, Bra lla, Constanfa, I

Tulcea, Covurlui, Tecuci, Tutova, 7956234

I

Roman, Vaslui, FAIclu, Ia§i, Boto§ani,

Dorohoi. i
Mehedinfi, Villcea, Vlwa, R.-S6rat. 1

Putna, Baciiu, Suceava. Dâmbovifa, I

3.570880
Prahova
1

Gorj, Arge, Muscel, Neamf. 1608630

Total . . . 7956234 3570880 1608630 13135744

In % fara de suprafala totill'a 1) . . . 6,58°/0 27,18% 12,24 % 100 °/o
Ha. I 5256961 1931112 638723 7826796
Suprafafa cultivabilli
%1 . 67,16 % 24,67 °Jo 8,17 % 100 %
1) Aceste date sunt scoase din lucrarea domnilor Dr. C. Jormescu §i 1. Popa-Burcri hada agronomicii a Ro-
mâniei" Bucure§ti 1907.

www.digibuc.ro
 40

in cursul anului, face ca sa se piard5. o cantitate mat:

mare sau mai mica de apa prin evaporatie l inflirenteaza
in mod puternic consumul de apa al plantelor..
H. Stremme1), spune ca in Germania solurile cu ca-
ractere de clima umeda se gasesc in regiuni cu o tem-
peratura medie anuala de 8-9° i cu 500 mm. precipita-
punt atmosferice, pe cata vreme ace1ea0 soluri in Argen-
tina se gasesc in regiuni cu o temperaiura medie anuala de
16-17° t cu 600 mm. apa anual. In Europa Centre la.'
in general, solurile cu caractere de clima umeda se ga-
sesc in regiuni cu 600 mm. apa, pe cata vrerne in regiu--
nile tropicale pentru aceleal formatiuni este nevoie de-
2000 mm. np anual.
Ramann1) numete regiuni aride pe acelea in cari eva-
poratia anuala poate intrece cantitatea precipitatiunilor
atmosferice.
A. Angol2) arata, ca evaporatia apei poate atinge urmä--
toarele valori pe diferite puncte ale globului.
Petrograd 300 mm.
Paris 600
Turchestan peste 2000
Ecuator 5000
In Franta raurile versa in mare circa 430/0 din apa care
cade prin ploi, diferenta de 57°/a pierzandu-se in atmo-
sfera prin evaporatie.
Marie-Davy la Montsouris gasete, ca in limp de 10 ani
evaporatia la suprafata apei feta de apa de ploaie a fost
ca 1. : 1,70 i ca evaporatia pamantului gol a reprezentat
32,3 0/o din evaporatia apei la suprafata. Evaporatia paman-
tului gol feta de apa ae ploaie cazuta a reprezentat ;
510/o la Montsouris dupa Marie-Davy.
600/0 la Grignon dupa Deherain.
479 la Rothamstaedt Lawes, Gilbert i Warington"-
Evaporatia in parnantul cultivat este mai mare decal in
pamantul liber. Riesler la Caleves arata ca. pamantul cul-
tivat evaporeaza circa 70 Ora la 840/0 din apa de ploaie,
Marie-Davy gase0e ca evaporatia in pamantul cultivat re-
prez1nt5 760/o din evaporatia la suprafata apei. Deherain 3)
gase0e urmatoarele valori pentru evaporatie in peimantul
cultivat cu diferite plante :
1) H. Stremme. Die Verbreitung der klimatischen Bodentypen".
2) E. Ramann. Bodenkunde" Berlin 1911.
3) M. Ringelmann. Evaporation" In journal de Agric. prat. Nr. 404904
4) M. Ringelmann. Lucrarea

www.digibuc.ro
 41

Pómdnt:
necultivat cultiv. cu grin' cultiv. cu sfecla
Ploaie 100 100 ion
Apa scursri prin drenaj 40 28 31
Apà evaporata 60 72 69
Dupa datele Institutului meteorologic, privitoare la sta-
liunea Filaret-Bucuresti, calculfind datele evaporatiei la
suprafata apei b. fala de precipitatiunile atmosferice a. ob-
inem pentru lunile anului 1902 urmatoarele valori pentru ab
a
a
LUNILE Precipit. Evapor.
mm. mm.

Ianuarie 6,0 14.8 0.40

Februarie 15.9 17.2 0.92
Martie 33.4 33.6 0.99
Aprilie 56.5 59.4 0.95
Maiu 77.7 57.3 1.35
Iunie 58.0 86.5 0.67
Julie 52.0 103.0 0.50
August 42.7 102.6 0.41
Septemvrie 25.9 68.9 0.37
Octomvrie 34.2 42.9 0.79
No emvrie 12.5 21.8 0.57
Decemvrie 57.6 5.7 10.10
In toate lunile hnului cantitatea de apa care cade prin
precipitatiuni nu poate acoperi capacitatea de evaporatie,
afara de lunile Mai si Decemvrie, cand apa care a cazut
este in cantitate mai mare de cat capacitatea de evaporatie.
In medii pe cate 5, 10 si 15 ani evaporatia i precipitatiunile
atmosferice dintr'un intreg an au avut urmatoarele valori
Precipit. a. Evaporatia b. a
M. MM.

1885 --1900 604,8 613,4 0,98

1886--1890 614,7 499,8 1,23
1891 --1895 583,2 701,1 0,83
1896 --1900 608,2 691,1 0,87
1891 --1900 595,7 696,4 0,88
1902-- 472,4 613,7 0,76
Ne lipsesc date privitoare la evaporatia la suprafata
pei sau In sunrafata parnantului in diferitele puncte ale
www.digibuc.ro
 42

Orli cu caractere climaterice tipice, totusi dupa datele

privitoare la statiunea Filaret-Bucuresti, se poate usor de-
duce, di in linil generale apa care cade anual la supra-
fata parnantului in diferitele regiuni agricole principale,
nu acoperä, dealt poate numai in cazuri esceptionale
capacitatea de evaporatie la suprafata apei.
Daca pentru Filaret-Bucuresti, cu datele din perioada
1885 1900 reprezentam in mod grafic mersul lunar al
temperaturi, precipitatiunilor atmosfericei si evaporatiei ca
in Planva de mai jos: Nr. 1, vedem, c in linii generale
evaporatia variaza in mod aproape paralel cu temperatura,
di in 6 luni ale anului pricipitatiunile atmosferice intrec
capacitatea de evaporatie si in alte 6 luni : Aprilie si Mai,
cand cerealele consuma mai mult ap, tulle, August,
Septemvrie i Octomvrie, cand p5mantul trebue s strangil
rezerve de apa in vederea semAnAlurilor si araturilor de
toamna, evaporatia intrece cu mull cantitatea de apii cilzuta.
Dad' portiunile din figura cuprins5 intre curba evaporatiei
si curba precipitatiunilor, acolo untie evaporatia intrece
apa cazuld prin meteorii aposi, le numim zone secetoase,
$i portiunile unde curba precipitatiunilor intrece valorile
evaporatiei, le numim zone umede, tot din aceiasi figura*
vedem c zonele secetoase sunt mult mai intinse si mai
profunde decat zonele umede, si cad tocmai in douà epoci
hotaratoare pentru desvoltarea plantelor agricole.
Avand in vedere mersul vegetatiei plantelor in legaturil
cu consumul lor de ap5 i valorile pe cari le are tempe-
ratura, caracterul secetos al regiunilor agricole ale Rega-
tului vechiu se vele si se accentueaz i prin felul cum
apa total clzut5 in cursul unui an este repartizat5 pe
cele 4 anotimpuri.
Cei 561 mm. de ap5 cazutä in mijlociu in perioada
1896-1910 au fost reparlizati astfel pe cele 4 anotimpuri :
Iarna P.-vara Vara Toamna Total
Apa in mm. 93 151 195 122 561
Apa in 0/0 16,57 26,91 32,97 23,55 100

Cercetand datele de mai sus vedem, c cele mai multe

din precipitatiunile atmosferice cad in timpul verei, anotimp
in care principalele plante cultivate dad n'au ajuns la
maturitatea complect5 au trecut peste epoca de consu-
matie i elaborare maxima. Tot in acest anotimp evapo-
ratia atinge valorile maxime anuale i pamantul, mai ales

www.digibuc.ro
 43

in conditiunile agriculturei noastre rutinare, se gaseste mai

putin pregatit pentrn acumularea apei.
Cea mai mare parte din aceasta apa se pierde in acest
fel frà folos. Avand in vedere importanta pe care o au
ploile din timpul verei si toamnei pentru activarea proce-
selor fizice, chirnice si biologice din p5mant, pentru im-
prospatarea forlei productive a pamântului si pentru reu-
sita sernanaturilor de toamna, aceasta cantitate de apa
este binevenita insa nu poat fi valorificata cu actualele
sisteme de cultur5.
In lipsa valorilor evaporatiei ne vom putea totusi orienta
bine asupra caracterului secetos al diferitelor regiuni agri-
cole, urmarind repartizarea luriara a precipitaliunilnr atmos-
ferice comparativ cu mersul lunar al temperaturii.
Construind curbele pentru mersul temperaturi i preci-
pitatiunilor atmosferice pentru Campulung, Braila 5i Sulina
ca in figurile cari urmeaza si urmarind extenziunea pe
care o iau zonele de seceta vedem, ca la Campulung,
Plansa Nr. 2, nurnai in timpul lunilor Aprilie, lulie si Sep-
temvrie curba temperaturei domina curba precipitatiunilor
atmosferice i da nastere la cfite o zon5 mica secetcas5.
In restul lunilor anului curba precipitatiunilor domina
curba temperaturi i formeaza zone umede.
La Craiova, Plansa Nr. 3, curba precipitatiunilor dorn: na
curba temperaturi numai in timpul lunilor Februarie si
Decemvrie, si descrie doua zone mici umede, in restul
lunilor anului dela Martie la Noemvrie, curba precipita-
tiunilor este dominata tot timpul de curba temperaturi
and nastere la o zona continua de seceta.
Pentru Sulina, Plansa Nr. 4, numai in timpul lunei De-
cemvrie curba precipitatiunilor intrece curba temperaturi,
in tot timpul anului Ianuarie-Noemvrie, temperatura are
valori mult mai ridicate decat precipifatiunile i da nastere
la o zona de seceta continua' si mult mai profunda decal
la Craiova.
Din punctul de privire al diferentei dintre valorile pre-
cipitatiunilor atmosferice si temperatura, Craiova, cu tot
caracterul secetos pe care II are, ocupa un loc mijlociu
intre Campulung i Sulina.
La pierderea apei prin evapora9e contribue insà inleo
mare masura starea de umezire a aerului atmosferic pi
Nanturtle prin frecventa i viteza lor.

www.digibuc.ro
 44

Pentru vaporii de apa din aerul atmosferic, socotit in No

MI6 de capacitatea de inmagazinare de vapori de apa la
temperatura respectiva umiditatea relativa H. Meyer')
da urmatoarele valori mijlocii anuale la urrnsatoarele sta-
liuni :

Klaussen Berlin Helgoland Emden Sonnblick

Umiditate relativii 83 74 84 83 80
Amplitudinea 21 20 12 17 22

Pentru Bucuresti umiditatea relativa a aerului atmosferic

a fost in mijlociu in 1886-1890 de 74,10/0, in 1891-1895-
de 71,5 010, 1896-1900 de 71,60/0 , in 1891-1900 de 71,6 0/o ,
in 1885-1900 de 72,6o/ i in 1902 de 69,2 0/0 . Amplitu-
dinile zilnice lunare i anuale sunt marl, varialiunile de
la o luna la alta deasemenea, putandu-se cobori la 60,7 0 o
cat a fost in August 1902 sau mai jos.
Pe langa influenla puterniea pe care o are asupra pier-
derei apei prin evaporalie, umiditatea relativa exercita (a
acliune Insemnata asupra desvoltarii plantelor.
Wetly 1) aratà, ca cu cre§terea procentului de vapori
de apa din aer, spore0e produclia de substanla vegetara,
substanla uscata relativa descreste in folosul procentului
ridicat de apa, procentul de azot i amidon drescreste,
epiderma 5i cuticula se subliaza, perii de pe frunze
tulpini se impulineaza, sclerenchimul diminueaza, perelii
celulelor se subliaza. La procente scazute de vapori de
apti organismul lolantei reactioneazil aproape contrar. ,
Caracterul secetos al regiunilor noastre agricole se mai
poate vedea din numarul de zile pe cari sunt repartizate
precipitaliunile atmasferice lunare sau dintr'un anotimp.
Dupa datele pe 1896 (G. Elefteriu) numarul zilelor cu
ploaie : > 1,0 mm. in fiecare hula si anotimp au fost ur-
matoarele :

1) R. Börnstein. Leitfaden der Wetterkunde. Braunschweig 1913.

1) E. Wollny. Untersuchungen ueber den Einfluss der Luftfeuch-
tigkeit aut das Wachstum der Pflanzen". Forschungen auf dem Gebiete
der Agrik. Physik vol. 20.

www.digibuc.ro
 45

Lunt le Oltenia Muntenia Moldova Dobrog. Basarab.

Ianuarie . . . . 4 4 5 4
Februarie . . 6 5 5 5
Marne 6 6 5 4
Aprilie 7 6 6 5 6,6
Mai 8 8 8 5 8,8
lunie 7 8 9 6 9,5
Iu lie 5 6 7 4 8,7
August . . 4 4 5 3 6,7
Septembrie . . . 4 5 4 3 5,5
Octombrie . . . 6 5 5 3 5,6
Noembrie . . . 6 5 5 4
Decembrie . . 5 5 4 4
larna 15 14 14 13
P.-vara 21 20 19 14
Vara 16 18 21 13
Toamna . . . . 16 15 14 10
Total . . . 68 67 68 50
In general apa este repartizala pe un num& mic de
zile de ploaie, fapt care face ca lipsa &á fie mai lung5
si mai mull simlit5, mai ales dacii p5miintul nu este bine
lucrat, in scopul de a inmagazina cantilatile mai mari de
ap5, cari cad deodat5, si ale pasha, cum se intamp1 5
aproape in generalitatea cazurilor la noi. Felul cum va -
riaza num5rul de zile de ploaie in trei regiuni deosebite
se poate vedea din urmatoarele date pentru Basarabia 1)
.Q)
t-
.4)

0 0"
c,) 71F.:
o. -a
7
.4)
c.
Z E < (/) 0 -ct

Basab. N. 44.6 10.5 10.6 13.2 12.4 10.5 10.1 8.1 120.0
Cen. 35.1 6.6 8.8 9.5 8.7 6.7 5.5 5.6 86.0
Sud. 28.3 5.4 6.3 I 8.0 7.3 4.3 4.2 4.0 67.8

Pe lting5 cantitatile mici de apa pe cari le primeste

numiirul restrans de zile de ploae ne explic5 de asemenea
caracterul secetos pe care il au regiunile sudice ale Ba-
sarabie.
Dupá V. RI51 2), potrivit cu debitul lor, apele curg5-
toare cari strabat regiunile nostre agricole, pot permite
irigarea a circa 151000 Ha. cari ar reprezenta 1.140/a din
1) N. K. Mogileanski. Lucrarea citatà.
2) V. Rosu. Irigatiile in Romania". Buc. 1907.

www.digibuc.ro
 46

suprafata totala sau 20/a din terenul cultivabil al vechiului

Regat.
Suprafata plank cu o altitudine mai mica decal 200 m.
find de cca 600.000 Ma. s'ar putea iriga circa 2,50/a.
Lasand la o parte faptul, ca starea noastra social-agri-
cola nu este la acel nivel cari ar permite intelegerea im-
portantei pe care o prezinta rezolvirea acestei probleme
pentru economia nationals& si cari ar inlesni facerea sa-
crificiilor i gasirea capitalurilor necesare, totusi problema
secetei in productia agricola, ar fi rezolviia numai partial
si solutia radicala trebue cantata tot in domeniul technicei
agricole. In Italia terenurile irigate se urea la suprafata
de 1700000 Ha. cari reprezinta 60/a din suprafata totals,
sau 150/0 din regiunile de cfimpie.
Caracterul secetos al regiunilor noastre agricole aratat
in cele expuse 'Ana aci nu poate ramane fara sa imprime
o influenta puternica asupra mersului recolteior paralel cu
variatiunile anuale ale cantitatilor de apa cari cad prin
diferiti hidrorneteori.
Tinand seama de faptul ca cea mai mare parte din apa
care cade prin ploile din tirnpul verei, din pricinr), ca sunt
concentrate pe un numar restrans de zile, ca temperatura
in acelas anotimp atinge valori maxime i umiditatea re-
lativa a aerului valori minime, activand in mod puternic
evaporatia, si mai ales din pricina, ca aproape peste tot
la noi in timpul verei pamantul este foarte putin pre gatit
pentru a primi apa din ploi, se poate spune, ca ploile din
timpul verei, cu exceptie pentru porumb si alte cfiteva
plante trec fara sa aiba vre'o influenta simtitoare asupra
cerealelor de toamna i primavara.
Tinand seama numai de cantitatile de apa cari cad in
timpul toamnei, iernei si primaverei, i folosind datele
inregistrate pentru ani 1901-1910, impartim diferenta intre
valoarea minima i valoarea maxima in trei trepte cres-
cfinde : 200-300, 300-400 si 400-500 mm.
Ani dintre 1900 si 1910, dupa valorile precipitatiunilor
cazute in timpul celor trei anotimpuri, ii asezam in una
din cele trei trepte crescande de apa intre Itmitele careia
se cuprinde. Pentru anii din fiecare grupa facem media
productii la Ha. in HI. pentru principalele cereale cultivate
si avem datele din tabloul care urmeaza 1) :

1) Datele din aceste calcule sunt scoase din statisticile Ministerului

de Agricultur6.

www.digibuc.ro
 47

Apa in mm. 200-300 300,400 ' 400-500

1902-1903 1901, 1905
Anii 1904, 1908
1907,1909 I
1906, 1910
Media de apa 230 mm. 348 mm. 421 mm.

Ortiu 10,85 HI. 14.70 HI. 18.50 HI.

Secara 6,0 /7 11,0 13,8
Orz 7,5 . 15,87 18,65
Ovaz 11,4 21,65 21,85
Porumb 4,27 , 11.62 17,45

Din datele de mai sus se vede cum productia cre$te

treptat cu cre$terea cantitlitilor de apa. Cea mai re gulata
crewre o arata grilul de toamna. Secara are cea mai
mare cre$tere la a doua treapta de apii 348 mm. Or-
zul, mai simlitor la seceta, da o productie mai mica la
prima treapta de umiditate $1 are o cre$tere puternica
la 348 inm. OvzuI, mai rezistent la secetli, gratie apara-
ratului radicnlar puternic, da o productie mai mare la
prima treapta de umiditate i cre$te puternic la a doua
treapta $i mai putin la a treia trepta. Porumbul, foarte
simtitor la seceta in primele stadii de desvoltare, da o
productie mica la prima treapta de umiditate $i cre$te
treptat la ullimile doua.
Daca pentru grâti intr-un sistem de coordinate delermi-
nam locul fiecarei recolte obtinute la cele irei trepte
crescilndede apa, obtinem curba din plan$a Nr. 5, care are
acela$1 mers regulat ca $1 in cazul ctind se folosesc date
obtinute din experiente in vase cu anumite cantitati cres-
ctinde de apa.
Daca la fel ca in cazul precedent, pentru acea$i serie
de anii, linem numai de apa care cade numai in limpid
primaverei, gruptim anii dupa cantitatea ge apa, $i facem
media pro ductiei la Ha., obtinem datele din tabloul
urmator :

www.digibuc.ro
 48

Apa 80 - 120 mm. 120 - 160 mm.160 - 200 mm.

-
1904, 1907 1901, 1902
Anii 1903, 1906
1908, 2910 1905, 1909
Medii apa 104 mm. 139 mm. 178 mm.
Oral' 12,6 HI. 16,2 HI. 18.0 HI.
0 rz 11.9 16.2 20,45
Ovaz 16.0 20,7 25,0
Porumb 11.2 13,07 17,9

Din datele de mai sus se vede, ca la grSul de toamna

cresterea este mai putin regulata decfit in cazul precedent
cand datele erau socotite -Orland seama $i de precipitatiu-
nile atmosferice din timpul toamnai $i ernei. Hooker') (Lon-
dra) spune ca 'pentru condiliunile climaterice i sistemele
de cultura din Anglia, pentru reu$ita graului ploile din tim-
pul toamnei sunt hotaratoare. La noi, cu toate, ca sistemele
de cultura sunt atat de defectuoase, se poate spune aproa-
pe acelasi lucru. Tot din pricina sistemelor de cultura re-
le, ploile de toamna nu-si marcheaza prea mult influenta
asupra desvoltarei cerealelor de primavara, cari atarna
in cea mai mare masura de ploile din timpul primaverei.
Daca pentru orz construim curba recoltelor cari cores-
pund la cantitatile crescand de apa, cresterile sunt regu-
late, dupa cum ne arata Plan$a Nr : 6. Din Plan$a Nr : 7,
se poate vedea, cum recolta la Ha, la graul de toamna
creste paralel cum variaza precipitatiunile atmosferice
din timpul toamnei, iernei $i primaverei in cursul anilor
1901-1910.
Plan$a Nr: 8 arata cum orzul variaza aproape paralel cu
precipitatiunile atmosferice din timpul primaverei.
Daca din datele pentru intreaga Wed rezulta limpede le-
gatura stransa care este intre apa $i recolta li Ha. sa ye-
dem daca prin recoltele outinute in fiecare an la unitatea
de suprafata se folose$te maximum de apa, $i daca nu,
cari sunt pierderile de recolta cari rezulta in fiecare an
din gospodaria nechibzuita a apei $i cari sunt limitele im-
puse de conditiunile noastre meteorologice pada la cari
putem nazui sa ridicam productia printr'o folosire mai e-
conomica a apei.
fi Hooker. Ober die Beziehung zwischen Wetter und Ernie. Illustr.
Landw. Leitung No. 34 , 1907.
www.digibuc.ro
 49

Aceasta chestiune o vom urmari cu cu privire la cultu-

ra graului. Avand in vedere caracterele climei noastre, sa
presupunem ca din apa care cade anual 50 (1/0 se pierde
prin scurgere la suprafata si evaporatia directa din
pamant. Rolmistrov pentru regiunile Rusiei sud-rasaritene
socoteste, ca plantele, in termen mediu folosesc 400 kg.
apa pentru a forma un Kg. de substanta uscata. Pentru mai
multa siguranla, in conditiunile noastre climaterice sa
presupunem ea grfiul foloseste 500 Kgr. de apa pentru fixa-
rea 1 Kgr. de substanta uscata. In acest fel pentru anii
1901-1910, socotind recoltele cari se puteau obtine cu
50% din apa cazuta anual, obtinem datele din tabloul care
urmeaza :

Apa
pr duct Total Recolta boabe n Subst. uscata totala.
E
5000 HI. la Ha.
Anii -8
Produ- care se HI. la
,.0.0, rn.3Ia Produ- Posibi-±
. RIM. Ha. S. putea
obtine
Ha sa Ia. ctecoIta

1901 741 370 3700 15,6 30.14 -14.54 4004 7400 -3396
1902 523 261 2610 18.1 20.34 - 2.24 4645 5220 575
1903 468 234 2340 16,2 18.23 2.03 4158 4680 - 522
1904 479 239 2390 11.0 18.62 7.62 2823 4780 -1957
1905 527 263 2630 18.6 20.42 - 1.82 4774 3526 - 552
1906 591 295 2950 19.8 22.98 3.18 5082 5900 - 818
1907 435 217 2170 8.7 16.91 8.21 2233 4340 -2107
1908 535 267 2670 10.7 20.80 -10.10 2746 5340 -2594
1909 517 258 2580 11.8 20.10 - 8.30 3028 5160 -2132
1910 594 297 2970 20.0 23.14 - 3.14 5133 5940 807
Ileclii 541 270 2700 15.0 21.04-6.04 3850 5400 -1550

Din datete de mai sus se vede ca in mijlociu in anii

1901 pana la 1910, graul de toamna a dat o productie
de 15, 0 HI, la Ha, and de fapt se putea usor obtine
o productie de 21, 04 HI;. la Ha, daca apa se folosea
cu mai multa chibzuinta. In fiecare an productia a fost mai
mica decal productia care se putea de fapt obtine, pier-
derile anuale la Ha. osciland intre 1, 82 HI, cat a fost in
1905, si 14, 54, hl. cat a fos in 1901.
Aceste pierderi anuale la Ha. rezultate nu din pricina
www.digibuc.ro
 50

lipsei de apa, dar din pricina sistemelor de cultura rele

cari se intrebuinleaza in agriculture noastra, pentru intrea-
ga tall la o suprafata de 2000000 Ha. insamfintate cu grau
de toamna inseanma o pierdere de 12.000.000 Ha. sau
92400 vagoane de grau anual.
Lasand la o parte produclia de paie, i socotind HI. cu
15 Lei aur cat era inainte .de rarboiu rezelta in acest fel
in fiecare an pentru agriculture si economia nationala o
pierdere de 170.000.000 Lei aur, sau in lei baffle de azi,
o pierdere anuala de peste 8.100.000.000.
Daca insa excludem complect cantitalile de apa cari cad
prin ploile din timpul verei, cum am spus mai innainte,
socotindu-le pierdute din cauza sistemeior de cultura rele
*1 in special din lipsa nelucrarii la vreme a miristilor, si
ne marginim numai la apa cazuta in timpul toamnei, ernei
pi primaverei, din care reducem 1/3 ca fiind pierdira di-
rect de pamant si facand calculele ca in exemplul prece-
dent, obtinem datele din tabloul care urmeaza, privitoare
la productia realizata, produclia posibila si pierderile anuale
de recolta pentru graul de toamna.
=11=i111MIMI
Anii Apa Sept.-Mai Productia in boabe
Total Produc. Oblinutà PosIbii Diferentii
mm. '/, HI. la Ha. HI. la Ha. HI. la Ha.

1901. 410 I 274 16.6 21.35 -4.75

1.902 362 I 242 18.1 18.85 0.75
-1.41
i

1903 340 226 16.2 17.61

1904 218 146 11.0 11.37 -0.37
1905 418 278 18.6 21.66 3.00
1906 452 302 19.8 23.53 -3.73
1907 320 224 8.7 16.67 -5.97
1908 242 162 10.7 12.62 -1.92
1909 370 246 11.8 19.17 -7.37
1910 404 I 268 20.0 20.88 -0.88
Medii : 353 236 15.0 18.39 -3.39
Si din calculul de mai sus, contand numai pe 2/3 din
apa care cede in timpul toamnei, verei si primaverei, re-
coltele objinute sunt mai mid dead cele cari se pot realize,
pierderile la Ha oscilfind intre 0.37 HI. cat nu fost 1904 si
7.37 cat au fost in 1909. In mijlociu pierderile la Ha. sunt
de 3.39 HI. sau 18.43°A, din recolta posibila.
La 2.000.000 Ha. cultivate cu grail de toamnä inseamna
o pierdere de 6.780.000 de HI. sau 52.000 de vagoane si
in Lei de astazi 4.576.500.000 anual.
www.digibuc.ro
 51

Clima regiunilor noastre agricole prin natura i felul de

manifestare in cursul anului al factorilor cari o compun,
comparativ cu clima altor regiuni agricole din apusul Europei,
de sigur ca are un caracter secetos. Fara irigatii, sisteme
intensive de cultura §i plante ameliorate nu putem rfivni
sa atingem pro ductia cantitativa a tarilor cu clima urneda.
Clima pe care n'o putem modifica ne impune limite peste
cad nu pulem irece. In interiorul limitelor insa impuse de
precipitatiunile atmosferice anuale in primul rand, suntem
totusi departe de a realiza, cu plantele i parnantul pe care
II avern, intreaga posibilitate pe care ne-o ofera cantitatile
de apa cari cad / in fiecare an. Recoltele obtinute
la hectar sunt in fiecare an cu mult mai mici de cat re-
coltele pe cari de fapt le- putern realiza u§or. In limita
conditiunilor natiirale din regiunile noastre agricole si
din punctul de privire al productiunei plantelor cultivate,
seceta nu slit in lipsa de precipitatiuni atmosferice in can-
titati suficiente, ci in risipa pe care o facem in fiecare an
cu aceasta apa. Seceta in sens technic agricol la noi
nu este in atrnosfera ci in pamant din vina agricultorului.
Calle pe cari putem combate sau inlatura efectele rele
ale seclei asupra desvoltarii plantelor i recoltelor pe cari
le urmarim ar fi : 1) Conservarea i imbunatatirea caracte-
rului climei, 2) Adaogarea de apa pe cale artificiala pa-
mfintului, 3) Technica lucrarei pamantului, 4) Rotatia in
cultura a plantelor, 5) Alegerea i arneliorarea plantelor
cultivate.
Toate aceste cal trebuesc sei inceapci dela studiul arna-
nunfit al apei ca factor vegetativ In produclia agricolei, in
raport cu plantele noastre cultivate, cu pcinidntul pe care
II avem, si in concertul factorilor natural! dela noi. Axa pro-
ducliunii si problemelor agriculturii noastre o formeazei apa.
III. Actiunea factorului apä asupra desvoltärei grAului.
1. Aranjarea experienfelor.
Dintre toate plantele noastre cultivate, dup`a porumb, grfiul,
prin importanta pe care o are pentru hrana populatiei si
ca produs exportabil cautat pe pietele mari de consumatie
din apus, ocupa un loc de frunte. Dintre grânele noastre
o legatura insemnata cu factorul apa, i nestudiata
piing acum, o au cele de primavara. Inainte vreme
granele de primavara in vechiul Regal, printre celelalte
plante agricole, ocupau suprafete intinse din terenul culti-
1) D. R. Rusescu. Nesiguranja recoltelor in Romania. Bucure5li 1904.

www.digibuc.ro
 52

vabil i fajii de cele de toamnii. Astfel in anul 1862, dupa

datele lui C. E. Crupenski i Gr. a Turburi, ) in Muntenia
griinele de primavarS ocupau 12.00/0 din suprafaja insil-
manjatA in total cu gran, si in in Moldova 39.5°4 Dela
acest an in sive timpurile noastre, cu anumite oscilajiuni,
suprafejele ccupate de granele de primilvaril au crescut
pada cAtre anul 1876, ajungAnd sä reprezinte in Muntenia
37.8°/0 in anul 1865 si in Moldova 58.9°/0 in anul 1870 din
suprafejele cultivate in total cu grane. Dintre gamete de
primiivarA acele cari erau mai aispandite si se rernarcau
prin productivitatea lor erau Ghirea §i Andlutul.
Dela anul 1876 cultura lor a scilzut ajungAnd ca in anul
1900 in Muntenia sa ocupe 0.5°4 si in Moldova 2.8°/0 din
suprafejele cultivate cu grime.
In Rusia sud r8sariteanii, Siberia si Asia centrals, unde
se intinde aria geografica a granelor de primavark si de
unde au venit la noi multe din soiurile cultivate, ele ocupA
suprafeje cari ajung la 400/0 din intinderea tuturor culturilor
agricole.
In Basarabia, care din punctul de privire al condijiunilor
naturale de clima si sol este o conlinuare a zonelor na-
turale din Rusia, cultura granelor de primavark mai ales
in regiunile sudice, a ocupat suprafeje mai intinse decal in
Regatul vechiu. Intre 1901-1905 intinderilg cultivate cu grAne
de primAvará reprezentau 18.330/0 din suprafejele cultivate
cu paioase.
Pan& in 1903 aceste suprafeje au scAzut cu circa 1/3 in
mod relativ, din pricina extinderei culturilor altor plante
ajungAnd la 9.90°/0 din suprafaja paloaselor.
In Regatul vechiu, fiind intrebuinjate numai ca un refugiu
si incredinjanduli-se in totdeauna numai terenurile cele mai
rele i nepregatite, puse in condijiuni de inferioritate faj
de grAnele de toamnii, ele au fost cunoscute in totdeauna
subt un aspect fals, au fost ignorate de specialisti si des-
considerate de agricultori.
Incepfind cu timpurile rAsboiului, din pricina desorgani-
zrei exploatafilor agricole, a pierderilor mari in inventar
viu si mort a marei lipse de braje, cum 5i din pricina ca-

www.digibuc.ro
 53

racterului secetos al toamnelor anilor 1918 si 1919. si a

nevoiei tot mai mari de grill' pentru consumul intern, atentia
agricultorilor a fost din nou atrasii asupra grgnelor de pri-
mgvarg, culturei lor a inceput sä se incredinteze suprafeje
intinse, cari sunt in crestere continua in toatg jam dupg
cum se poate vedea din datele de mai jos :
Intinderea slintilnilturilor de grliu de primlivarli :
CN1
1 9 2 0-1 9 2 1
PROVINCII N-1

fat6 de 0 0 din total 0 0 din supr

N-1 co
cr. Ha. 1919-1920
Ha.
culturi cu grau

Basarabia . . 184854 227743 42889 9.30° 0 42.48° o

Transilvania . 67842 97734 29892 3.94 12.59
Regatul vechi 36637 49274 12637 1.00 4.24
Bucovina . . 3049 4273 1224 0.16 6.19
Prin caracterele de xerofilie cgpatate in ariile lor geo-
grafice originare, grgnele neastre de primgvarg, venite in
marea lor majoritate din Rusia prin Basarabia, le ggsim
rgspfindite, cu unele exceptii, mai mult in diferitele plrjl
ale tgrei cu climä cu caracter de stepg. Astfel in ordinea
descrescfinda, din punctul de vedere al suprafejei se ggsesc
in frunte urmatoare e judeje :

Basarabia Transilvania Vechiul Regat

Jud. C.-Alba 68014 Ha. It'd. 1. Toron. 20403 )ud. Caliacra 13392
Tighina 38528 S. Dobiica 18152 Tulcea 11743
Cahul a7974 , ,; bihor 11563 . Constan. 8116
Ismail 34947 , Huned. 10452 Dorohoi 1281

Interesul pe care trebue sg ii destepte grgnele de pri-

mavara stii nu numai in suprafajele mereu crescande pe
cari le ocupa in culturg. Boabele grânelor de primavarg,
desi sunt ocolite uneori de moraritul mic, cu pietre, din pri-
cing cg fiind dure se macing anevoie, ne pot servi noug
si pentru corectarea fginurilor mediocre objinute din grgne

l
cu un 0o mic de substanje azotoase. Pentru acest scop
pentru fabricarea ffiinurilor fine si a pastelor fäinoase,
ele pot constitui la noi un articol insemnat de export in
ladle apusene, dupa cum se fficea din Rusia 'Ana inaintea
rgsboiului prin portul Odesa.
Orfinele de primavarg insil in agricultura noastra mai

www.digibuc.ro
 54

au o importanca tot atat de mare ca cele &Mate pana aci.

Faptul grupari lor in tinuturile cu caracter mai pronuntat
de stepa constitue un indiciu insemnat asupra rolului pe
care sunt chemate sä-1 joace in agricultura acestor regiuni
si caracterele lor de xerofilie constituesc un camp vast de
cercetari aproape neatins pang in prezent.
Aceste motive m'au indemnat sil incerc &A studiez pe
cale experimentara unele din multele chestiuni cari se
ridicil din raporturile dintre factorul vegetativ ap5 si gra-
nele de primgvarà la noi.
. .
Plante le cari mi au servit la studiul actiunei apei, au
fost de grau si in special granele de primavara', si pentru
comparatie graul de toamna de Banat. In anii 1919, 1920
si 1921 in Basarabia, ocupfindu-mg cu studiul pilmanturilor
din judetul Chisansau $1 cu varielatile locale de grane,
in scopul studiului ama'nuntit al diferitelor soiuri si obli-
nerii de forme superioare din punct de privire agricol,
dintre diferitele tipuri am sepgrat circa 3500 de lini cari,
analizate asupra caracterelor lor principale, au servit ca
prim material pentru organizarea unui camp de selectiune
si a unei statiuni centrale pentru ameliorarea plantelor la
Costugeni lfinga Chisanau.
La experientele in vase, in legAturil cu factorul apil
mi-au servit urmatoarele tipuri principale de grane de
primiivarg:

I. Din grupa Triiicum vulgare albo-rubrum 1) KcKe.

1. Gala! de Sandomir, Sandomirka Weizen, Sandomirka,
Sandomir Wheat, Sandomirka psini(a, de primavara cu
spicul frith' lepi, lung, desirat, ascutil la varf, de culoare
rosie deschisa, bobul alb galbui, Minos, putin lung, mai
mull rotund, mic.

II. Din grupa Triticum vulgare lutescens Al.

2. Grew! Ulka, de primavarii, cu spicul f8r6 tepi, lung,
desirat, ascutit la Wirt de culoare alba galbue, bobul alb
galbui mai mult lung, destul de sticlos.

1) Körnike si Werner. Handbuch des Oelreldebaues. Bonn 1885

www.digibuc.ro
 55

III. Din grupa Triticum durum hordeiforme. Host.

3. Gr du! Arnthit, (Arnautischer Weizen, Schwariz-meer
Weizen, Taganrog Barth Weizen ; Arnautka-Wheat, Black-
sea-Wheat ; Arnautka sau Oarnovga), cu spicul rosu des-
chis, cfind este copt bate in albastrui, deseori piltat, cu
tepi foarte lungi de culoare rosie deschisk strfinse in
jurul spicului ca un fus, paiul galben roscat, tare, gol,
galben deschis, sticlos, aproape translucind, lung, subtire.
IV. Din grupa Triticum durum erythromelan KcKe
4. Grdul de Cuban cu spicul negru. (CiornokolosSia
Kubanka), grail de primavaril cu spicul negru, tepi negre
lungi, bobul galben deschis, sticlos, aproape translucid,
lung si subtire.
V. Din grupa Triticum durum melanopus. Al.
5. Grdul Turcesc alb') (Kubanka Weizen, Ble Kubanka,
Beloturka sau Kubaka) cu spicul roz uneori glbui, indesat
pätrat, tepi lungi, de culoare deschisk uneori jumState
albe si jumilt-tte negre, bob galben albicios, sticlos lung,
turtit pe laturi, aproape in trei muchii.
Experientele au fost fficute in vase de argil8 ars8 §E
vase de zinc confectionate in Cluj. Dimensiunile vaselor
de parnfint sunt urrniitoarele : Diametru 22 cm. adâncimea
25 cm. suprafata la gull 380 cm2. In interiorul fiec8rui vas
au fost introduse prin cloud inele de argilà arsk Cate dourt
tuburi tot de argila arsa pentru a inlesni aerisirea ruediu-
lui de culturk Capatul de deasupra al tuburilor de aeratie
ajungea panfi la inaltimea margini vasului, capiitul de jos
tiliat in formS de pans se sprijinea pe fundul vasului supt
un gratar de argila arsa cu picioare scurte, asezat pe
fundul vasului in scopul de a susline mediul de culturd
si a impiedeca astuparea deschizaturei de jos a tuburilor.
Intre greitarul din partea din jos si fundul vasului au fost
puse pietre pentru inlesnirea aeratiei. Un vas astfel inar-
mat cantarea impreung cu cele douil tuburi i grâtarul de
aerisire in mijlociu 5500 gr. Pentru a impedica pierderea
apei si skurilor prin pori, peretii vaselor inlauntru si in
afarS au fost lacuiti.
Vasele de zinc au fost de urmStoarele dimensiuni : Dia-
metru 23 cm, adfincimea 25 can, suprafata la gurii 414 c.m.2
volumul de 10,55 d rn.2.
3 Vilmorin-Andrieux. Les meilleurs bles. Paris 1880.
www.digibuc.ro
 56

In plidile laterale in afarii au fost prev8zute cu cilte

douil tuburi de aeralie cari pornind dela marginea de
sus a vasului, corespundeau la un cm. de ,asupra fundului
cu interiorul vasului. Pentru a nu fi atacate de acizi perelii
interiori ai vaselor au fost acoperili cu un strat de lac
organic. Greutatea unui vas gol a fost de circa 1600 gr.
Nr. total al vaselor indicate mai sus, cari au fost intre-
buinIate la experienle au fost de 108 grupate in felul urmiitor:

Seria I cu apa in cantildli crescdnde.

Vase de pamtint Grupa 1. Grupa 2. Grupe 3. Grupa 4.
Apa 15010 30°A, 45°/o 60°/c,
GrAu de Banat 1, 2, 5, 16, 9, 10, 13, 14,
vasele 3, 4, 7, 8, 11, 12, 15, 6,
Grim Turcesc alb 17, 18, 21, 22, 25, 26, 29, 30,
vasele 19, 20, 23, 24, 27, 28, 31, 32,

Seria II. Urdu pentru recolte in diferite stadii vegetalie.

Grupe 1. Orupa 2. Grupe 3. Grupe 4.
infrafire impiere inflorire maturitate
Grim trcesc alb 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40,
vasele
Grim de Banat 42, 43, 45, 48, 46, 47, 41, 43
vasele

Seria III. AO variatd in nisip de %diferite diametre.

Vase de zinc Grupe 1 Grupa 2 Orupa 3
Nisip 1 Nisip 2 Nisip 3
Grim turcesc alb 12, 13, 14, 15 16, 17, 18, 19 20, 21, 22, 23
vasele

Seria IV. AO variatd in nisip cu diferite olo de pietre.

Grupe 1 Grupe 2 Grupe 3
7504 pietre 50°/a pietre 25°4 pietre
Oriiu turcesc alb 1, 2, 60 3 4, 5, 6, 7 8, 9, 10, 11
vasele

Seria V. Optimum apd fn diferite epoci de vegetafie.

Grupe 1 Grupe 2 Grupe 3
optim I epoca optim II epoca optim III epoca
Grim turcesc alb 32, 33, 34, 35, 28, 29, 30, 31 24, 25, 26, 27
vasele
www.digibuc.ro
 57

Seria VI. Apd in cantitafi crescdnde.

Orupa 1 Orupa 2 Grupa 3
apa 150/0 apa 3004 apa 500/0
Grau turcesc alb 49, 50, 51, 52 53, 54, 55, 56 57, 58, 59, 60
vasele

Totificatorii vegetativi, cu exceptia apei, au fost &Ai in

optimum. Toate vasele de pamant sau de zinc, din toate
grupele i seriile de experiente, au primit dela inceput,
inaintea insamantarii aceleasi cantilliti de azot, acid fos-
fork, potasiu i calciu.
In vasele de pAmânt sau introdus 9 kgr. de nisip, in
cele de zinc 12 kgr. de nisip de diferite mgtrimi dupg1
natura experientelor.
Mediul de culturgt a fost un nisip de aluviune din albia
Somesului, curatit de substantele organice i argila pe
cari le continea prin spalarea, i ciuruit prin site de 1,5 mm.
Orauntii de marime diferitá cari ii compuneau. au intrat
In proportiile cari se vild din datele cari urmeazii obtinute
din analiza mecanica.

Diametru
greutatea vo
graunti abateri
mm. g r.

1,5 1 0,183 + 0,047 0,37

1,0 0,5 14,305 + 0,042 28,84
0,5 0,25 19,608 + 0,113 39,50
0,25-0,1 9,311 + 0,232 18,75
0,1 0,01 5,247 + 0,351 10,57
<0,01 0,975 ± 0,107 1,94

<1,5 49,629 100,00

Ortiuntii cu diametru > 0,1 au fost determinati cu apa-

ratul Wolff, cei cu tm diametru <0,1 cu aparatul Schöne.
Oreutatea volumetica i specifla a fost urmiltoarea la
1 cm 3.

www.digibuc.ro
 58

Greutatea volumetica Greutatea specific5

Proba r Greutate
gr. Ab alert Proba Greutate
gr. Abateri

1 1,4670 0,011 1 2,640 +0,010

2 1,4800 +0,002 2 . 2,620 0,010
3 1,4815 +0,003 3 2,630 +0,000
4 1,4855 +0,007 4 2,620 0,010
Media 1,478 +0,0028 Med. 2,610 +0,003

Volumul spaliului gol la 1 cm 3.

Proba Volum Abateri 0/0

1 0,445 +0,007 44,3

2 0,436 0,002 43,6
3 0,437 0,001 43,7
4 0,434 0,004 43,4

Media 0,438 +0,0017 43,8

Capacitatea relativa pentru apii a nisipului a fost de 25,850/a

capacitatea totaM de 28,000/0 i higroscopicitat5 de 0,36%
Procentul de apil folosit in vasele cari au servit la expe-
riente a fost in totdeauna socotit fatfi de capacitatea tota15.
Nisipului uscat la aer i s'a adaugat dela inceput, dup5 in-
troducerea in vas, odata cu solutia nutritiva cantitatea de
apa necesara pentru satisfacerea procentului respectiv so-
cotit din capacitatea lui tota1 5 de ap5. Pentru mai mull'it
usurintà la cfinthrirea zi1nic, vasele inainte de a fi umplute
cu mediul de cultura, au fost aduse la aceiasi greutate
prin adAugarea de pietre la fund.
. Vasele umplute cu mediul de cultura i dupà ce au
primit solutia nutritiv5 i apa, au fost lasate sä stea lini-
stit 10 zile pentru ca sikurile nutritive si apa s5 se repar-
tizeze uniform in diferitele straturi. Plantarea in vasele de
Omani din seria 1 si 2, de experiente s'a flicut in ziva
de 2LAprilie 1922.
Pentru grâul de primavaia turcesc alb, au fost alese
boabe de greutate uniformfi i sulfatate. Pentru grfiul de
toamnfi de Banat din seria I si H de experiente, plantele
www.digibuc.ro
 59

au fost recoltate tot in ziva plantari. S'au ales plante cu

o desvoltare egala, cu un aparat radicnlar de o potriva de
desvoltat, cu cate trei frail la fiecare si cu o greutate
uniforma.
Pentru a avea condifiuni egale, pe suprafaja cu nisip a
vaselor s'a marcat locul fiecarei plante si apoi cu ajuto-
rul marcatorului s'au plantat boabele sau plantele la ace-
easi adancirne. Vase le cu grau de toamna au primit dupa
plantare o cantitate mica de apa, si pentru a evita o pier-
dere prea mare de apa a plantelor prin evaporafie, in
prima zi inainte de a se prinde, au fost lasate o zi in
pivnija. Pentru a fi aparate contra ploii toate vasele au
fost asezate intr,un adapost din lemn construit in gradina
Academiei, cu direcjia nord-sud si cu dispozitiv pentru a
fi acoperit in timp de ploaie si a fi descoperit in timpul
lipsit de ploaie.
Procentul de apa a fost mentinut constant prin cantariri
si adaugiri zilnice de apa distilata. Pentru ca plantele din
fiecare vas sa fie puse in aceleasi condijiuni de lumina,
in fiecare grupa de cate 4 asezate in sir de la E.V, va-
sele au fost schimbate zilnic cafe 2 unul in locul altuia.
Plante le observate zilnic si in principalele lor stadii de
desvoltare au fost recoltate la maturitatea complecta sau
in diferite stadii de vegetalie (Seria II), organele aeriene
deosebit, pastrate si uscate in pungi de hartie, cantarite
si analizate dupa cum voi arata mai departe.

2. Acfiunea apei in cantitgfi cresande

Pentru urmarirea acjtunei apei in cantitaji crescande
asupra graului turcesc alb ne-a servit prima serie de ex-
perienje cu vasele de pamant 1-32, in cari graul turcesc
alb a fost studiat comparativ cu graul de toamna de
Banat.
In aceasta serie de experienje in fiecare din cele 4
grupe de vase apa a fost menjinutd inteun % constant,
mai mult sau mai putin real, adaugand la greutatea va-
selor greutatea plantelor verzi dupa constatarile facute in
seria II, de axperienje, cand plantele din ambele feluri de
grane au fost recoltate in diferitele stadil de vegetajie.
Tot pentru urmarirea influenfei apei in cantitaji crescande
a servit si seria VI, cu vasele de zinc 33-60, cari insa
au fost menjinute la greutate constanta dela inceput 'Ana
la maturitatea complecta, Mai a adauga greutatea cres-
canda a plantelor.
www.digibuc.ro
 60

Mitscherlich in experienfe paralele cu oviis, in unele

menjinfind greutatea constantà dela inceput Oat la matu-
ritatea complectit in altele adriugiind greutatea cresdindri
a plantelor, determinatii prin recolte succesive, ajunge la
doncuzia c rezultatele sunt ace1ea0, in ambele cazuri
acfiunea apei urmeaza legea acfiunei factorilor vegetativi.
Plantele recoltate din aceste douii serii de experienfe,
dupii determinarea recoltei totale in substanca uscata au
servit la cleterminarea acliunei factorului apii in cantitàfi
crescilnde asupra desvoItrii radkinilor comparativ cu or-
ganelor aeriene, lungimea §i greutatea internodiilor, lun-
gimea greutatea i densitatea spicelor, numiirul i greutatea
boabelor etc.
Recoltele totale de substanfa uscara obfinute in fiecare
vas din cele 4 grupe au fost urmiitoarele :

Seria I.

Ap a % Vase le Recolta Abateri

15 17 20 23,373 gr. + 0,86

30 21 24 39,624 gr. + 2,26
45 25 28 40,652 gr. + .2, 67
60 29 32 42,088 gr. ± 2,28

Seria II.

"MI=1
Apa0/0 Vasele I
Recolta Abated

15 48 51 14,236 gr. + 1,5

30 52 55 43,942 gr. + 2,75
50 56 59 46,770 gr. + 2,91

www.digibuc.ro
 61

Ordu de Banal
-
Ap60/0 I
Vase le Recolta Abateri

15 1 4 27,378 gr. +2,34

30 5 8 47,604 gr. +2,41
45 9 1.2 52,219 gr. +2,16
60 13 16 57,794 gr. +1,49

Din datele de mai sus se vede, ca. recoltele, dupii cum

era de a§teptat, au sporit, supt acliunea unei cantitäji cres-
cande de apà. Cli§eul 9 Nr. 1, aratà cum se prezentan
plantele de grAu turcesc alb din fiecare- grupa de vase in
momentul Impierii. Cli§eul Nr. 2 aratä graul turcesc alb
in vasele de zinc (48 56) in timpul infrMirei §i c4eu1
Nr. 3 acela gram la maturitatea complecra.
Din cli§eu12) Nr. 3 se vede cum se prezentau plantele
de grill' turcesc alb, vasele 112-125 din experienjele dela
Chi§inau in momentul maturitatii complecte §i supt actiunea
apei data' in cantitglii de : 240; 290 ; 340; 440 §i 540 mm.
C4eu1 Nr. 5 graul Cuban negru in vasele 167 179.
Cli§eul Nr. 6 graul Ulca in vasele 112 125. C4eu1 Nr.
7, graul Sandomirka arata desvoltarea plantelor supt ace-
leas valori ale factorului apa. Din analizele asupra des-
vollarii radacinilor, rezultà, ea' radacinile cresc treptat cu
sporirea canlitglei de apil, dupà cum se vede din datele
de mai jos :

Grau de Banat Oritu turcesc alb

Apa Vasele Rada cini Apa Vasele Râdâcini

gr. gr.

150/0 1-4 . 4,224 150/0 48-51 1,168

30 . 5 8 8,241 30 52-55 5,117
45 9-12 9,163 50 56-59 5,537
60 13-16 11,069

1) Folografiile pentru ezpenentele dela Cluj au fost executate de

D-1 SiOacov student agronom.
2) Fotografiile pentru experienlele dela Chisiniiu au fost facute de
D1 A. Lalevici.
www.digibuc.ro
 62

Tulpinile au variat in felul urmator :

..111
Orhu de Banal Or8u turcesc alb

Apa Vasele Tulpini Apa Vasele Tulpini

15°/0 1-4 11,451 gr. .15% 48-51 5,405 gr.

30 5-8 21,950 30 52-55 21,155 .
45 9-12 25,904 ° 50 56-59 24,501 ,
60 13-16 28,438'

Oreutatea spicelor a variat in felul urrnator :

Orau de Banat - Grail turcesc alb
Spice Spice
Apa Vasele gr.
Apa Vasele 010
0/0 gr.

153/4 1-4 4,223 15,4 15 48-51 5,337 37,48

30 5-8 8,241 17,3 30% 52-55 17,671 40,23
45 9-12 9,165 17,4 50 56-59 14,301 30,37
60 , 43.-16 11,069 19,1

La ambele grâne greutatea tulpinilor creste treptat cu

sporirea procentulului de apa. Spicele la grilul de Banat
cresc in greutate absolutà si relativ8 in continuu pima
cilnd apa este in proportie de 60°4 La griul turcesc alb
insa greutatea spicelor a sporit panii cAnd apa a fost in
proporlie de 30%, a scazut mai departe atilt in mod ab-
solut, cal si relativ, când apa a ajuns in proportia de 50%,
Cresterea absolura in greutate a spicelor la griAul de
primavara numai Vaal la un anumit 0/0 de apa din mediul
de culturii este confirmatii si prin rezultatele urmlitoare din
vasele 17-32 de plimânt din prima serie de experienle :
SPICE
Apa Vasele 0/0
gr.

150/0 17-20 9,594 41,04

30 21-24 16,040 40,047
45 25-28 15,040
www.digibuc.ro 38,27
60 29-32 15,320 36,39
 63

Procentual insa in vasele de p8mfint greutatea spicelor

a scazut treptat cu cresterea absolute' in greutate la valo-
rile crescande ale factorului apa. Este fapt cunoscut, ca,
cu cat apa este in cantitate mai mare tulpinile in primul
rand se desvolta mai puternic. In vasele de pamânt 17-32
dupa cum am amintit mai inainte apa a fost mentinuta in
0/0 reale mari de apa, pe baza datelor oblinute din recolte
succesive in diferite stadii de vegetatie din alta serie de
vase. Vase le de zinc 48-59 au fost mentinute insa la
greutate constant& MCA a tine seama de greutatea repre-
zentata de plante. In primul caz apa s'a gasit in cantitati
mai mari in vase decal in al doilea caz, fapt care a pro-
vocal o desvoltare mai puternica a tulpinilor si o descres-
tere procentuala a spicelor. Din pricina evaporatiei mai
mari de apa in vasele de zinc, plantele au avut la inde-
mama. o cantitate mai mica de up& pana la improspatarea
zilnica, cleat cele de parnant. Se vede ins& ca optimum
de apa pentru desvoltarea spicelor, in conditiunile date, la
grant de primavara a fost de 30 0/0 iar la grant de Banat
in jurul cifrei 60°/a.
Procentul de apa n'a mai putut influenta asupra infra-
tirei graului de toamnii, deoarece in momentul transplan-
tarei infratirea era terminal& a influentat insa asupra nu-
marului de frati cari s'au putut desvolta. La graul de pri-
mavara influenta apei s'a putut urmari si asupra infratirei.
Datele oblinute sunt urmatoarele :

Grdul turcesc alb in vase de párndnt

Nr. fralilor la Nr. frafilor la o

Apa Vase le un vas plardli

15% 17 --20 11,75 1,02

30, 21 --24
-
13,00 1,08
45, 25 --28 15,50 1,29
50, 29 --32 14,00 1,16
Grdul turcesc alb in vase de zinc
15% 48-51 11,5 1,00
30 52-55 11,75 1,40
50 56-59 15,75 1,72

www.digibuc.ro
 64

Oraul de Banat
Nr. fralilor la Nr. frafilor la o
Apa Vase le un vas plantä

15% 1-4 15,00 1,27

30 3-8 16,67 1,42

43 9-12 19,50 1,42

50 1.3-16 16,50 1,37

Pentru infratire planta in primul stadiu de vegetatie are

nevoie intre altele de ap i o temperatura relativ scazuta.
In mod comparativ din datele de mai sus se poate ob-
serva ca in vasele de zinc infratirea a fost mai slaba decal
in vasele de Omani, din pricina ca vasele de zinc au fost
insamantate cu 14 zile mai tarziu, cand temperatura era
mai ridicata, si din pricina ca vasele de zinc s'au incalzit
mai mult atat prin natura lor, cat i prin faptul, ca. fiind
mentinute la o greutate constant& fara a scadea greutatea
plantelor, nisipul a avut un procent mai mic de apa, o
caldura specifics mai mica, s'au incalzit mai usor.
Se mai observa deasemenea, ca infratirea a crescut
treptat cu sporirea apei pada cand a ajuns in cantitate de
45-500/0 de unde inainte a scazut dupa cum se vede din
datele privitoare la vasele 29-32 cu -50°/0 apa WS de
vasele 25-28 cu 45°/0 apa.
Pentru griml de toamna de Banat infratirea a crescut
deasemenea pada cand apa a ajuns in cantitate de 45%
de unde Inainte a scazut. Pentru a vedea mai departe in-
fluenta pe care o are factorul ,apa in cantitati crescande
asupra desvoltarii organelor aertene ale graului, am ma-
surat lungimea internidiilor, determinand in acest fel Inn-
gimea mijlocie a tuturor internodiilor I. pe cari le aveau
12 plante din cele 4 grupe de vase, apoi prin calcul am
aflat lungimea mijlocie a fiecarut internod la plantele din
cele 4 grupe de vase eu apa in cantitati crescande. Am
gasit astfel urmatoarele date:

www.digibuc.ro
 65

Lungirnea totala a internodului I. la un vas

Grâu de Banat Oran Turcesc alb.
Lung. Lung.
Apa Vasul inter. Abateri Vasul int. mtr. Abateri
0,405 rn. -0,06
1. 17 0,483 +0,02
0,480
2. +0,01 18 0,461 +0,00
15 70 3 0,500 +0,03 19 0,450 -0,01
4 0,480 +0,01 20 0,455 +0,00
Medli 0,466 +0,015 Medii 0,462 +0,05
0,600
5 -0,09 21 0,542 -0,15
0,791
6. +0,10 22 0,698 +0,00
30°0 7 0,775 +0,08 23 0,932 +0,23
8. 0,685 +0,00 24 0,630 -0,07
Medii 0,690 +0,003 Medit 0,700 +0,056
9 0,755 +0.16 25 0,645 -0,08
10 0,482 -0,11 26 0,693 -0,03
55 o 11 0,492 -0,09 27 0,767 +0,02
12 0,630 +0,04 28 0,810 +0,08
Medii 0,589 +0,05 Medii 0,728 +0,040
13 0,605 +0,08 29 0,567 -0,14
14 0,742 +0,21 30 0,540 -0,17
600/0 15 0,362 -0,26 31 0,680 -0,03
16. 0,391 -0,13 32 1,060 +0,34
Medii 0,525 +0,084 Medii 0,712 +0,08

Celelalte internoduri au avut urmhtoarele valori:

Oran de Banat Orau Turcesc alb
Inter. Apa Vas. Lg. mtr. Abateri Vas. Lg. mtr. Abateri

Ir 15 o/o 1-4 1,205 +0,002 17-20 1,220 +0,015

30 I5-8 1,518 +0,114 21-24 1,704 +0,021
I45 9-12 1,385 +0,032 25-28 2,017 +0,047
60 . 13-16
I
1,045 4-0,040 29-32 1,967 +0,144
f 15 1-4 1,419 +0,087 17-20 1,498 +0,035
I 30 5-8 2,204 +0,057 21-24 2,075 +0,040
[ 45 9-12 2,348 +0,061 25-28 2,412 +0,073
1 60 13-16 2,071 +0,232 29.32 2,225 +0,134

www.digibuc.ro 5
 66

Orau de Banat Grau Turcesc alb.

Inter. Apa Vas. Lg. mtr. Abateri Vas. Lg. mtr. Abated

150/0 1-4 2,431 +0,143 17- 20 2,134 +0,117

30 . 5-8 3,440 +0,188 21-24 2,433 +0,666
IVH +0,253 25-28 +0,149
,

45 9-12 3,699 2,854

60 . 13-16 3,554 +0,464 29-32 2,420 +0,155
13 1-4 3,012 +0,368 17-20 4,053 +0,137
30 5-8 4,793 -41,691 21-24 5,478 +0,047
V.
45 . 912 5,691 +0,590 25-28 6,153 +0,094
60 . 13-16 5,174 +0,091129-32 4,430 +0,463

Gaul Turcesc alb in vase de zinc.

Inter. Apa Vas. Lg.m. Abat. Inter. Apa Vas. Lg.m. Abat.

15 '70 48-51 0,351 +0,0171 I 15 oiro 4851 1,405 +0,158

I. 30 . 52-55 0,792 +0,034 IV. 30 . 52-55 2,856 +0,125
50 , 56-59 0,962 +0,011 I 50 . 56-59 3,745 +0,102

15 , 48-51 0,728 +0,002 15 . 48-51 1,880 +0,132

11. 30 52-55 1,726 +0,083 V. 30 . 52-55 6,074 +0,180
50 . 56-59 2.390 +0,102 50 . 56-59 7,173 +0,167

15 . 48-51 0,918 +0,014

ILL 30 52-55 2,327 +0,058

50 , 56-59 2,722 +0,192t

Vom urmarii datele de mai sus, in primul rand numai

privitor la vasele de pamant i comparativ la graill turcesc
alb de prima vara (vasele 17-32) fata de grata de Banat
(nsele 1-16).
www.digibuc.ro
 67

Internodurile I, desvoltate in mijlociu de 12 plante dinteun

vas, cresc in Iungime medie totala treptat cu sprorirea pro-
centului de apa din mediul de cultura, pana cand apa ajunge
in cantitate de 30 04 De ad mai departe lungimea totala
medie descre$te la 45 0/0 i scade $1 mai mult la 60 0/0 apa.
La graul Turcesc alb cre$terea este de asemenea treptata
cu sporirea procentului de apa, se prelunge$te insa mai
departe, atinge maximum la grupa de vase cu 45 °A, $i scade
numai cand apa este in cantitate de 60 °A.
Internodul al Iblea la graul de Banat atinge maximum de
desvoltare in lungime de asemenea la 30 0/0 de apa pe cata
vreme la grail! Turcesc alb cre$te continuu pana cand apa
este in cantitate de 50 0 n. Celelalte internoduri III, IV i V,
la ambele game cresc treptat cu sporirea apei pana la
45 0/0 $i scad cand apa este irt cantitate de 60 0/0.
Desvoltarea diferiia a internodurilor I, $i II, la graul de
Banat fats de wild Turcesc alb, cred c poate avea dousa
cauze. Una din cauze ar putea fi faptul ea plantele de
grau de Banat, prin transplantarea din camp in vase, fiind
sianjenite inteo anumita masura, nu au putut folosi intensiv
solutiile nutritive cu concentratie din ce in ce mai mica
(45 0 0 $i 60 0/0 apa) in primul stadia de vegetatie pentru
desvoltarea internodurifor I, si H. Cand apa a fost in can-
titate mica 15 0 0 $i 30 0/0 cu o concentratie mare
de saruri nutritive, planta cu aparatul de radacini de care
dispunea, a putut absorbi cantitatea de substante necesare
pentru desvoltatea unor internoduri tot mai marl. Mai de-
parte. la 43 0 0 $i 60 0/0 de apa, concentratia sarurilor fiind
prea mica planta, cu un aparat radicular redus, n'a mai
putut absorbi toate substantele necesare pentru formarea
unor internoduri tot mai mari. In acest fel s'ar putea ex-
plies $i descre$terea internodului I, la graul Turcesc alb
la 60 °/0 apa.
Desvoltarea crescanda a internodurilor I, $i H, prelun-
gita pana la un 0/0 mai mare de apa la graul Turcesc alb
se poate contribui i energiel vegetative mai marl a acestui
grau, cu deosebire in primele stadii de cre$tere, dupa cum
voi arata mai departe. Din datele privitoare la vasele de
zinc (47-59), vedem ca toate cele cinci internoduri au
crescut treptat en sporirea procentului de apa $i au atins
maximum cand apa se gasea in cantHate de 50 0/0.
Daca amintim din nou faptul, c vasele de pamant (17-32),.
cu ajutorul datelor scoase din recolte succesive la plante
in Mune stadii de desvoltare, au fost mentinute la un 0/0
de apa mai apropiat de cel fixat, $1 c vasele de zinc, pe
www.digibuc.ro
 68

lfinga evaporarea fireasca mai mare pe care o produc, au

lost menfinute la o greutate constanta (fail &A finem seama
de greutatea plantelor), deci in realitate un procent de apa
mai mic de cat cel propus, atunci se explica de ce apa
in cantilate propusa de 50 % n'a provocat o scfidere in
crestere a internodurilor si yedem ca datele in amandoua
cazurile concorda.
Marginindu-ne nurnai la cele doua serii de vase cu grau
Turcesc alb vedem deasemenea ca prezumfiunea facuta
inainte este intarita. Internodurile cresc in lungime treptat
cu sporirea factorului apa Ora la o anumita limita (opti-
mum), de uude inainte, apa fiind in catitate prea mare,
substanfele minerale in stare solubila, pe Ifinga alfi factori
ajung in minim (concetafie mica) si internodurile incep sii
descreascfi.
Influenfa apei in cantitafi crescande se vede si asupra
desvoltarii internodului al VI. Acest internod, fiind desvoltat
numai la parte din plantele dintr'un vas, dam mai jos nu-
miirul total pe care 1-au desvoltat toate plantele din fiecare
grupa de vase cu apa crescanda.

Nr. de internod VI. la 4 vase

---
15 0/0 apa 30 0/0 apa 5°405001;:sa. 60 VO apã
Graul
Nr. Nr. Nr. Nr.
Vas. Vas. Vas. Vas.
inter. inter. inter. inter.

Banat 1-4 4 5-8 4 9-12 7 13-16 14

Turcesc alb 17-20 2 21-24 2 25-28 15 29-32 15

48-51 52-55 9 56-59 17

Plantele din vasele cu procent mai mare de apti au

format in parte si internodul al VI, si anume intr'un nu-
mar mai ridicat treptat cu trecerea apei la valori mai mari.
Privitor la lungimea mijlocie a unui singur internod in
fiecare grupa de vase cu apa crescanda am gasit urmi-
toarele date :
www.digibuc.ro
 69

Interrtodul I.

Gram de Banat Cam Turcesc alb

Luna Lung.
Apa 1 Vasul ' Abateri
med. m.
Vasul
med. m.
Abateri

1 0,026 +0,006 17 0,040 +0,002

2 0,022 -0,003 18 0,039 +0,001
15 °/0 3 0,029 +0,004 19 0,038 +0,000
4 0,025 +0,000 20 0,037 -0,001
Medie 0,025 +0,0015 Medie 0,038 +0,0004
5 0,035 -0,003 21 0,037 -0,015
6 0,030 -0,008 22 0,053 +0,001
30 0/0 7 0,045 +0,007 23 0,071 +0,019
8 0,042 +0,004 24 0,048 -0,004
Medie 0,038 +0,0026 Medie 0,052 +0,005
9 0,036 +0,004 25 0,046 +0,000
10 0,027 -0,005 26 0,040 -0,006
45 % 11 0,033 +0,001 27 0,054 +0,008
12 0,033 -0,001 28 0,045 -0,001
Medie 0,032 +0,0013 Medie 0,046 +0,0018
13 0,030 -0,001 29 0,047 +0,002
14 0,039 +0,008 30 0,036 -0,009
60 °/o 15 0,022 -0,009 31 0,042 -0,003
16 0,033 +0,002 32 0,058 +0,013
Medie 0,031 +0,0024 Medie 0,045 +0,0027

www.digibuc.ro
 70

Lungimea medie a internod.1L-V.

Gfau de Banat Orâu Turcesc alb
Lung. Lung.
Inter. i Apa Vas. m.
Abateri Vas. Abateri
m.

15 n/0 1-4 0,068 +0,0029 17-20 0,099 +0,0004

30 . 5-8 0,088 +0,0029 21-24 0,128 +0,002
II.
45 9-12 0,081 +0,0025 25-28 0,121 +0,009
60 13-16 0,069 +0,0047 29-32 0,123 +0,001
15 1-4 0,090 +0,014 17-20 0,129 +0,0008
30 5-8 0,128 +0,0048 21-24 0,155 +0,0008
45 . 9-12 0,130 +0,0024 25-28 0,154 +0,0042
60 13-16 0,121 +0,0053 29-32 0,147 +0,0018
15 1-4 0,164 +0,027 17-20 0,175 +0,003
30 5-8 0,190 +0,012 21-24 0,187 +0,006
IV. 45 . 9-12 0,220 +0,0187 25-28 0,179 +0,006
60 13-16 0,214 +0,0169 29-32-- 0,156 +0,0004
15 II 1-4 0,260 +0,0012 17-20 0,385 +0,009
30 , 5-8 0,320 +0,022 21-24 0,432 +0,008
V. 9-12 0,413 +0,026 25 28 0,367
45 11 +0,018
60 " 13 16 0,384 +0,0118 29-32 0,392 +0,031
Griul turcesc alb in vase de zinc
Inter. Apii Vas. Lg.m. Abai. filler. Agit Vas, Lg. m. Abet.

15 V 48-51 0,030 +0,001 15 0/0 48-51 0,080 +0,000

I. 50 . 52-55 0,042 +0,0014 IV. 30 , 52-55 0,139 +0,002
1 50 . 56-59 0,044 +0,0028 50 , 56-59 0,164 +0,008
15 , 48-51 0,062 +0,001 15 . 48-51 0,208 +0,004
30 , 52-55 0,093 +0,0002 V. 30 . 52-55 0,369 +0,009
II.
50 , 56-59 0,104 +0,003 50 , 56-59 0,353 +0,017
15 48-51 0,079 +0,0001
30 . 52-55 11,111 +0,0018
50 . 56-59 _0,128 +0,0033
www.digibuc.ro
 71

In mod grafic lungimea mijlocie a fieciirui internod va-

riazfi dupa cum se vede din plansa numfirul 9 pentru graul
de Banat si Nr. 1.0 pentru graul Turcesc alb.
Lungimea mijlocie a unui internod variazii supt actiunea
apei. Internodul I, atat la graul de Banat cat si la graul
Turcesc alb atinge maximum de lungime in vasele de pa-
'atilt cand apa este in cantitate de 30 0/0. Internodul II-a la
grfiul de Banat ajunge la maximum cand vasele au 500/,
la graul Turcesc alb cand vasele au tot 30 0/0 apa. Inter-
nodul III, la graul, de Banat ajunge la maximum cand
apa este in cantitate de 45 %, iar la graul Turcesc alb
apa este in cantitate de 60 0/0. Deplasarea optimului de
desvoltare pentru internodul III dela 30 0/0, cat a fost la
internodul II, la 45 V0 pentru graul de toamnii, credem ca.
este in legiituril cu desvoltarea puternica a radäciniior
'Ana la aceasta stare de desvoltare a plantei, dupa cum
vom vedea mai departe, fapt care permite Tolosirea unei
cantilati mai marl de apii si formarea unui internod al III,
mai lung. La graul de Banat mai departe internodul IV, si
V. au maximum de desvoltare la 45 0/0 apti.
La graul Turcesc alb din potrivá maximum de desvol-
tare pentru restul internodurilor il gSsim la 30 0/0 apa.
Aceasta fixare a optimului de desvoltare a internodurilor III,
IV, si V. la graul de primiivarii la 30 0/0 apii credem cii
este in legaiurä cu ritmul de vegetatie imprimat acestui grau
de conditiunile lui originare de mediu.
Klebs 1) (Uber die Rhytrnik in der Entwicklung der Pflan-
zen spune): Mediu! exterior .i natura fill fn timpul gene-
raliilor anterioare unei plante mume, do condifiunilar inte-
Hoare ale urmaOlor o anumitO direcliune de desvoltare,
pOstratO l'accl mu/0 vreme de celule cu toate a condi-
liunile. exterioare or fi trebuit sd provoace o altfel de com-
portare".
Credem ea, fiind obicinuit ea dela un anumit sthdiu
limpuriu de vegetatie s'S se desvolte intr'un Omani cu un 0/0
scizut de apa, graul Turcesc alb desvolta cel mai mare
internod III, IV, si V, cand apa este in cantilate de 30 0/0.
In procente fats de suma lungim ei lor, fiecare din cele
5 internoduri au reprezentat urmiito arele procente :

1). Dr. Otto Schmidt fiber den Entwicklungs Yerlauf beim Oetreide"
Landw. )ahrb. Nr. 2/1913.

www.digibuc.ro
 72

Orau de Banat. Grau Turcesc alb.

In- Apa In- 15 °A
ter. 13 0/0 30 0/ 45 0/0 60 0/0 ter. I. 30 °/0 45 0/0 160 0/0
°

I. 4,15°A, 5,12% 3,40 0/0 3, 80% 1. 4,600/0 3,330/00/0 5,:10 0/0 5,60
11. 11,20 11,13 9,15 8 55 11. 12,00 , 13,30 , 13,95 15,29

-
III. 14,85
IV. 27,00
V. 42,80
, 16,00

25,50
,

42,25 ,. 47,10

J
14,55 - 14,75

25,80

.
26,10

46,80
.
III. 15,60
IV. 21,20
, V. 46,60 ,
, 16,25

19,50

45,60
,
,
. 17,62
20,64

, 42,33
18,26
20,00

40,83

Gait Turcesc alb in vasele de Zinc

Apa
Inter. 30 °/o 50 0 0
15 0/0

I. 6,54 0/0 5,70 0/0 I

5,54 0/0
IL 13,46 . 12,32 . 13,11 .
III. 70,20 14,71 . 16,14 .
IV. 17,45 18,42 20,68 .
V. 45,35 . 48,93 44,51

In procente fata de lungimeea maxima atinsa supt ac-

liunea crescanda a apei, cele 5 internoduri au reprezentat
urmatoarele valori : I

www.digibuc.ro
 73

afFam.

Apa Intern. I. II. 1 . III. IV. V.

Griul de Banat

15 0/0 65,78 0/0 77,30 0/0 69,20 0/0 74,60 0/ 62,85 %

30 100,00 100,00 93,15 86,35 77,45
45 ,. 84,20 92,00 100,00 100,0.0 100,00
60 81,60 , 78,35 93,15 97,15 92,80

Grâu Turcesc alb in vase de pgmânt

15 73,15 0 0 77,34 0/0 83,25 0/0 93,65 0/0 89,10
30 100,00 100,00 ,. 100,00 100,00 100,00
45 88,40 , 94,53 99,36 95,80 84,88
60 .. 86,50 96,09 94,84 , 86,10 - 76,16

Grim Turcesc alb in vase de zinc

15 75,00 0/0 59,60 0,0 61,75 0 0 48,80 04) 56,40 0/0
30 95,45 89,40 86,75 84,75 100,00
50 . 100,00 100,00 100,00 100,00 95,75

In mod grafic desvoltarea procentuala a internodurilor

fat5 de lungimea maxima atins supt actiunea unei canti-
tali crescande de apa, se vede din plansa Nr. 12 pentru
grâul Turcess alb, si No. 11 pentru griiul de Banat.
In greutate internodurile sub influenta apei cresande,
au variat dupil cum se vede din datele cari urmeaza :

www.digibuc.ro
 74

Greutatea totalA mijlocie a internod. I la un vas.

Apa
Orin] de Banat

Vasul
Oreut. Abateri
- Orfiu Turcesc alb.
Oreut. Abateri
Vasul med. +
med. gr. +
1 0,445 0,002 17 0,399 -0.012
2 0,540 + 0,093 18 0,377 -0,034
15% 3 0,397 -0,050 19 0,411 + 0,000
4 0,405 0,042 20 0,457 + 0,046
Medie 0,447 +0,0228 Medit 0,411 + 0,011

5 0,730 + 0,038 21 I 0,690 -0,157

6 0,550 -0.142 22 0,750 -0,097
30 °A) 7 0,620 -0,072 23 1,050 + 0,203
8 0,870 + 0.178 24 0.900 + 0,053
Medie 0.692 +0,0524 Medie 0,847 + 0,062

9 1.100 + 0,217 25 0,790 -0,086

10 0,750 -0,133 26 0,755 -0,121
45 70 11 0,782 -0,101 27 1,011 + 0,135
12 0,910 +0,027 28 0,950 + 0,074
Medie 0.883 +0,058 Medie 0,876 + 0,050

13 1.172 +0,052 29 0,650 -0,160

14 1.250 +0,128 _ 30 0,590 -0,220
60 15 0.879 -0.241 31 0,950 + 0,140
16 1,180 +0.060 32 . 1,050 + 0,240
Medie 1.120 +0,058 Medie 0,810 + 0,092

www.digibuc.ro
 75

Celelatte internoduri au variat in felul urrnator :

Orfiu de Banat Grim Turcesc alb

Inter. AO
Oreutati Abateri Oreutati abateri
Vas.
med. gr. ± Vas' med. gr. +

15 (1/0 1-4 0,837 +0,0417 17-20 0,774 +0,029

30 . 5-8 1,362 +0,0728 21-24 1,546 +0,062
II.
45 9-12 1,535 +0,129 25-28 1,814 +0,065
60 13-16 1,910 +0,0233 29-32 1,559 +0,068
15 1-4 0,984 +0,043 17-20 0,904 +0,039
30 5-8 1,836 +0,069 21-24 1,667 +0,048
III.
45 9-12 2,132 +0,088 25-28 1,841 +0,073
60 13-16 2,460 +0,102 29-32 1,455 +0,026
15 1-41 1,437 +0,097 17-20 1,075 +0,069
30 5-8 2,835 +0,0866 21-24 1,688 +0,065
IV.
45 9-12 3,235 +0,0980 25-28 1,900 +0,036
60 13-16 3,585 +0,279 29 32 1,537 +0,104
15 1-4 1,356 +0,181 17-20 1,439 +0,080
30 5-8 2,980 +0,214 21-24 2,290 +0,112
V.
1 45 9-12 3,902 +0,353 25-28 2,518 +0,011
I 60 . 13-16 4,138 +0,172 29-32 1,595 +0,096

www.digibuc.ro
 76

Grail Turcesc alb in vase de zinc.

=11.0...1.
Greut. Oren!. Abat.
inter. AIM' Vas. medie Abat
+ Inter. AO Vas. medift
gr. gr. +

15 0/0 48-51 0,223 +0,0433 15 0/0 48-51 0,492 +0,034

I. 30 , 52-55 0,773 +0,053 VI. 1
30 . 52-55 1,801 +0,073

50 , 56-39 1,031 +0,005 1

50 . 56-59 2,310 +0,112

1.5 , 48-51 0,345 +0,008 15 , 48-51 0,510 +0,031

II. 30 . 52-55 1,362 +0,064 V. 1

30 , 52-55 2,541 +0,062

50 - 36-59 2,010 +0,072 1 50 . 36-39 2,885 +0,111

15 . 48-51 0,380 +0,014

III. 30 . 52-55 1,573 +0,076

50 , 56-59 1,983 +0,137

La graul de Banat fiecare dintre internoduri cresc in

greutate totala mijlocie la un vas treptat cu sporirea can-
titatii de apa si ajung la maximum de greutate in grupa de
vase care a avut 60 0/0 apa.
La grau Turcesc alb internodurile cresc .in acelas fel,
ating insa maximum de greutate cand apa este in cantitate
de 45 °/,). Acest fapt constituie Inca un semn privitor la
caracterele de xerofilie ale acestui grail capabil se dea
maximum de desvoltare in greutate a internodurilor cand
mediul de cultura col-line un procent mai scazut de apa.
La graul Turcesc alb in vasele de zinc toate interno-
duffle au crescut in greutate 1otala rnijlocie la un vas in
continuu, atingand maximum de greutate cand apa repre-
zinta un procent propus de 50 0/0. Din pricinile aratate mai
inainte (evaporatie mai mare si greutate constanta fat% a
scadea greutatea plantelor) procentul propus de 50 0/0
apa in vaaele de zinc ne corespunzand cu procentul real
de 50 0/0 din vasele de pamant, este firesc ca in vasele
de zinc sa nu gasim o scadere in greutate a internodu-
rilor cand apa reprezinta 50 0/0.

www.digibuc.ro
 77

Pentru a limpezi mai bine aceasla chestiune am deter-

minat greutatea unui metru liniar din fiecare internod
la diferite valori crescilnde ale factorului apii, privitor la
care am gásit datele cari urmeala :

Greutatea la 1. metru liniar de internoduri.

AO V.
I. II. III. IV.
%
Or Au de de Banat
15 0/0 1,002 gr. 0,694 gr. 0,693 gr. 0,591 gr. 0,450 gr.
30 1,003 0,897 0,833 0,824 0,621
45 1,499 1,108 ,, 0,908 0,874 0,685 ,
60 2,133 1,828 ,, 1,187 1,008 , 0,790 ..

Grim Turcesc alb 'in vase de p5mant.

13 0/0 0,899 gr. 0,634 gr. 0,604 gr. 0,503 gr. 0,355 gr.
30 1,210 , 0,918 0,803 , 0,693 0,418 .
45 1,203 0,899 10,763 , 0,665 0,409
60 1,137 10,792 , 0,653 0,635 , 0,360 ,

Grim Tucresc alb in vase de zinc.

Inter.
AO'
Apa Abateri
AO
Abate'ri Abateri
15 Vo 30 0/0 50 0/0

1. 0,638 +0,011 0,977 +0,020 1.098 +0,007

II. 0,473 +0,011 1,9690 +0,032 2,010 +0,072
III. 0,398 +0,024 0,677 +0,016 0,727 +0,008
IV. 0,335 +0,01.2 0,630 +0,076 0,615 +0,013
V. 0,279 +0,020 0,418 +0,002 0,401 +0,009

www.digibuc.ro
 78

in greutate la un metru liniar toate internodurile variaza in

stransa legatura cu factorul apa. In general din toate cele
trei grupe de experiente la fie-cari din procentele cres-
cande de apa se vede ca greutatea cea mai mare o are
primui internod de la baza paiului, si cu cat ne ridicam
mai sus spre varful paiului celelalte internoduri la 1 metru
Jiniar au o greutate din ce in ce mai mica.
Pe de alta parte fiecare din internoduri variaza in greu-
tate potrivit cu schimbarea procentului de apa. La graul
de Banat toate internodurile cling maximum pe greutate
and apa in mediul de cultura este intr'un procent de
60 0/0, la fel cum se prezinta si greutatea totala mijlocie
a plantelor dintr'un vas. La grant de Banat optimum de
dezvoltare in greutate a paiutui este conditionat de un
procent ridicat de apa si de solutiuni diluate ale sarurilor
nutritive din parnant.
La grfiul Turcesc alb din vasele de pamant (17-32) culti-
vat in aceleasi conditiuni ca si graul de Banat, toate inter-
nodurile ating maximum de greutate cand apa este inteun
procent de 30 Ivo.
La graul Turcesc alb optimum de desvoltare in greutate
a paiului corespuude unui procent scazut de apa si unei
concentratiuni mari a sarurilor nutritive din pamant.
Din datele privitoare la graul Turcesc alb in vase de
zinc cresterea in greutate a internodurilor are loc la fel
ca in cazul precedent. La fiecare din procentele cres-
cande de apa greutatea unui metru 1:niar descreste treplat
dela internodul I, catre internodul V., cu exceptia interno-
dului II, la 30 0/0. unde avem o greutute mai mare de at
a internodului I, la acelas procent de apa, fapt care se-
tlatoreste de sigur unei greseli de masurare sau de can-
tarire.
. Mai departecomparativ cu datele pentru graul Turcesc
alb din vasele de Omani, din pricinile aratate mai inainte
ve dem ea internodurile I, H, §i III, ating maximum de greu-
tate la 1 metru liniar, cand apa se alla in cantitate propusa
de 50 0/o. Faptul insa ca la plantele din vasele de zinc
internodurile IV, §i V. cu toate ci se formeaza mai tarziu,
cand procentul real de apa din mediul de cultura este
mai mic decal in perioada anterioara cand sau format in-
ternodurile I-Ill, ating maximum de greutate la un metru
liniar la un procent de 300/o, ne arata inca odata adapta-
rea plantei la conditiunile mediului originar, cu seceta si .
lipsa de apa timpurie in parnant, conditiuni cad au impri-
mat plantei caractere dinstincte si cad se pastreaza.

www.digibuc.ro
 79

In procente fatil de greutatea maxima' diferitele interno-

duri la aceia0 cantitate de apil i fiecare internod la can-
litati crescfinde de apa a reprezentat urmatoarele valori:

In procente fafg de suma internod I-V.

Internoduri la 15 0/0 30 Oir, 45 00 . 60 0/o

Orfiul de Banat
I. 4,15 Go 5,12 o'o 3,40 oo 3,80 obo
IL 11,20 11,13 9,15 8,55.
III. 14,85 16,00 14,55 14,75
IV. 27,00 25,50 , 25.80 26,10 ,
V. 42,80 42,25 , 47,10 . 46,80 ,

Grau Turcesc alb in vase de piimant

1. 4,60 2.7o 5,35 o'o 5,30 obo 5,60 010

12,00 13,30 13,95 .. 15,29

III. 15,60 16,25 .. 17,62 18,26
IV. 21,20 19,50 .. 20,64 20,00
V. 6,60 , 45,60 42,33 40,83

Gran Turcesc alb in vasele de zinc.

I. 6,54 oo 5,70 oo 5,54 0o

11. 13,46 , 12,32 13,11

III. 17,20 14,71 , 16,14
IV. 17,45 18,43 , 20,68 .

V. 45,35 48,92 , 44,51 ,

www.digibuc.ro
 80

In procente fag de maximum.

I Apd I. II. IlL IV. V.

0'1'11 de Banat.
15 0/0 65,78 0/0 77,309/0 69,200/o 74,60 0/0 62,850/0
30 .. 100,00 , 100,00 , 93,15 86,35 77,45 ,.

45 84,20 92,00 100,00 , 100,00 , 100,00

60 , 81,60 78,35 , 93,15 97,30 , 92,80 ,

Gem Turcesc alb in vasele de pgmtint.

15 0/0 73,1500 77,34 0/0 83,250/o 93,65 89,10 0/0

30 , 100,00 100,00 100,00 100,00 00,00

45 88140 94,53 99,36 ,, 95,80 84,88
60 , 86,50 96,09 94,84 86,10 76,16

Gem Turcesc alb in vase de zinc

150/0 75,000/0 59,60 0/o 61,750/0 48,80 0/o I 56,400/o
30 95,45 89,40 86,75 ,. 84,75 I 100,00
50 100,00 100,00 100,00 ., 100,00 9.771

In legalurà cu acliunea factorului apii Mantele din grupele

de vase de mai inainte, au fost analizate asupra desvol-
tfirei spicului, priiitor la numkul spicelor, dimensiuni, greul
tate, numiir de spiculele, boabe, etc.
Ream Inlet datele privitoare la numkul de spice i lun-
gimea lor :

www.digibuc.ro
 81

Nr. spice- Nr. spice- Lungimea

Apà
Vasele lor la un lor la o
00 spicelor la medie a unui
VaS plantà o planlii cm. spic cm.

Gaul de Banat
151' 0 1-4 14,75 1,31 10,3 8,3
30 5-8 16,00 i,33 10,6 7,9
45 9-12 16,25 1,35 12,0 9,0
60 13-16 17,00 1,41 9,9 7,0

Orilu Turcesc alb in ,vase de pthnint

15% 17-20 11,75 0,97 4,8 I 4,9
30 21-24 13,00 1,08 6,5 I 6,0
43 25 28 15,00 1,25 7,2 5,8
60 29-32 13,25 1,10 6,7 5,8

GrAu Turcesc alb in vase de zinc

15% 48-51 11,75 0,97 4,3 4,5
30 52-55 16,25 1,35 8,0 5,9
50 56-59 20,00 1,66 9,7 5,8

La vasele din fiecare grupii lungimea totalii a spicelor

a variat la grilul Turcesc alb cuitivat in vasele de pamant
dupii cum se vede din datele cari urmeaza :

www.digibuc.ro
 82

150/0 apii 450/0 apA

vasul lung. cm. abater! ± vasul lung. cm. abateri +

17 57,5 0,8 25 85,0 2,4

_

18 59,5 + 1,2 26 92,0 + 4,6

19 60,5 + 2,2 27 69,8 17,6
20 55,8 2,5 28 103,0 + 15,6
Medie 58,3 + 0,8 87,4 + 4,9

30% apà 60% de apii

21. 78,0 0,4 29 74,0 4,1
22 78,2 0,2 30 85,6 + 7,5
23 80,0 + 1,6 31 90,0 + 11,9
24 77,5 -, 0,9 32 78,1 - 15,1
Medie 78,4 + 0,3 78,1 + 4,7

Lungimea spicelor formate de o plantà in mijlociu a variat

dupà cum se vede din urmiltoarele date pentru acelas
grâu cultivat in vasele de zinc :

15% de apii 3070 de ap5

vasul lung. cm. abateri + vasul lung. cm. abateri +

48 4,4 + 0,1 52 7,8 0,2

49 4,5 + 0,2 53 7,9 0,1
50 4,2 - 0,1 54 8,8 A 0,8
51 4,1
4,3
- 0,2
+ 0,07
55
Medie
.7,5
8,0
+ 0,5
+ 0,2
Medie

www.digibuc.ro
 83

50"o de ap5
vasul lung. cm. abateri
56 7,5 2,2
57 8,5 1,2
.58 10,5 + 0,8
59 12,5 + 2,8
Medie 9,7 + 0,8
Date le de mai sus ne area cà supt actiunea unei can-
titAti crescande de apà graul formeaza un numár mai mare
de spice. La grant de Banat numSrul total .de spice, des-
voltat de cele 1.2 plante din tr'un vas, $i numSrul mijloclu
de spice care revine la o plantà, creste continuu pan5 cand
apa atinge un procent de 600/o
La graul Turcesc alb din vasele de pArnant numiirul de
spice total la un vas $i mijlociu la o plant5 spore$te dease-
menea treptat, atinge insa maximum cand apa se aflä in
cantitate relativa de 450,o.
Optimum de desvoltare numerics al spicelor la o plantS
la graul Turcesc alb corespunde cu un procent mai scAzut
de apä i o solutie nutritivA cu concentratie mai mare de
cat la graul de Banat. Datele privitoare la vasele de zinc,
48 59, confirmA in ce prive$-te graul Turcesc alb conclu-
ziile scoase din datele privitoare la vasele de Omani In
lungime totald spicele la o planta variazâ in ace4a$ fel
ca $i in sens numeric. La grail! de Banat cre$terea in lun-
gime totalS a spicelor dela o plant5 se opre$te la un pro-
cent mai mic de cat numarul. Optimum de desvoltare in
lungime totalà de spice la o plantä este avizat la un pro-
cent mai mic de aprt, dela care inain,e planta spore$te
numgrul de spice fSrA a putea sport $i lungimea lor total&
La graul Turcesc alb spicele dela o plantà ating maxi-
mum de desvoltare in lungime la acela$ procent de ap5
la care desvoltà cel mai mare num& de spice. La graul
de Banat lungimea mijlocie a unui spic atinge maximum
la acela$ procent de apA (45%) cand lungimea totals a tu-
furor spicelor dela o planta ajunge la maximum.
La gran] Turcesc alb lungirnea mijlocie a unui spic ajunge
la maximum la un procent mai scazut de ap5 (300/0 de cat
la graul de toamnit.
Fata pe lungimea tuturor spicelor dela o plant5, lungimea
mijlocie a unui spic la graul Turcesc alb, spre deosebire
de graul de Banat, atinge maximum la un procent mai scazut
de apa (30 °/).

www.digibuc.ro
 84

Acest fapt reeese atat din datele privitoare la vasele de-

pgmant cat si din datele privitoare la vasele de zinc.
Maximum de desvoltare in lungime mijlocie a unui spic
la graul Turcesc alb este atins la un procent mai sclizut
de apS si o concentrafie mai mare a soluliei nutritive de
cat lungimea totala a spicelor dela o plants si de cat lun-
gimea mijlocie a unui spic fa graut de Banat. De la un
procent de awl' inainte planta sporeste numai lungimea to-
talli a spicelor ce produce, lungimea mijlocie a unui spic
insS scade.
Asupra nurnarului total de spiculefe, sterile si fertile la
o plant i la un spic apa a exercitat de asemenea o ac-
Pune simfitoare care se poate urmSri la diferitele ei valori
crescande din datele cari urmeazA :
Spiculete in total amimsMmlB

La un vas I La o plantá La un spic

Apa Vasele
Nr. Abat. + Nr. Abat. + Nr. Abet +

Grau de Banat
15 Vo 1-4 196 + 8,11 16,47 + 0,90 14,61 +0,51
30 5-8 246 +15,25 22,43 + 0,30 15,97 -0,38
45 9-12 280 + 7,93 23,31 + 0,56 18,97 1,56
60 13-16 266 +13,12 21,62 + 1,52 16,87 +0,25
Grau Turc. alb in vase de p5man1
15 °/0 17-20 168 + 2,68 13,99 +0,31 14,29 +0,098
30 21-24 229 + 0,40 '19,08 +0,032 17,61 +0,032
45 25-28 269 +19,27 22,47 +1,61 18,44 +0,24
60 29-32 236 +21,00 21,19 +1,71 ,17,75 +0,56
Gaul Turc. alb in vase de zinc
15% 48-51 119 + 4,0 +0,13 10,01 +0,022
9,92
30 52-55 228 +13,17 19,43 +0,90 18,03 +0,934
50 56-39 305 ,+20,00 25,40 +1,67 16,01 +0,098

www.digibuc.ro
 85

AIM la graul de Banat cat si la graul Turcesc alb nu-

numiirul de spiculete la un vas, la o planta, si la un spic
creste treptat cu sporirea procentului de apii si atinge maxi-
mum la ambele grane cand apa se Oa in cantitate de
45 0/0. La graul Turcesc alb in vasele de zinc maximum
de spiculete la un vas si la o planta este atins and apa
se afla in cantitate de 500/a.
Cel mai mare nnumar de spiculete la un spic este atins
insa la 30 0/0 apà, la acelas procent cand lungimea mijlo-
cie a fost cea mai mare. Spiculetele fertile si sterile au
variat deasemenea in mod absolut si relativ sub actiunea
apei in cantitati crescande, dupa cum se vede din datele
ce urmeaza :

Spiculete sterile Spiculete fertile

Va-'
Apä
sele La un La 0 La un La un La a La un
o/u
VaS planta spic vas plantS spic 0/0 (c:

Grim de Banat
15 °Jo 1-4 61,00 5,19 4,13 31,57 139,75 11,25 I 9,13 68,43 16.95

30 . 5-8 76,50 6,50 4,78 ,31,13 169,25 14,40 10,57 68,87 23,37
45 . 9-12 100,00 8,33 6,15 35,75 179,75 14,97 11,06 64,25 27,97

60 13-16 95,25 7,93 5,60 35,80 170,75 14,22 10,04 64,20 21,40
Orlin Turcesc alb in vase de pliniiint
15 0/0 17-20 34,00 2,83 2,89 20,30 134,0 11,16 11,40 79,77 28,81
30 21-24 40,00 I 3,33 3,07 17,46 189,00 15,75 14 53 82,54 29,21
45 - 25-28 32,50 2,70 3,50 19,51 216,50 18,00 15,86 80,49 30,77
60 29-32 46,00 I 3,83 3,40 19,49 190,00 15,83 14,41 80,06 30,21

Gran Turc. alb. in vase de zinc

15 V, 48-51 13,67i 3,23 3,29 31,43 81,33 10,20 10,50 68,554 22,79
30 52-55 47,00 4,00 2,90 20,58 181,20119,44 14,40 79,42 23,64

50 56-59 67,00 5,58 3,52 21,97 238,20 25,41 15,30 78,03125,93

www.digibuc.ro
 86

In general spiculetele sterile in mod absolut variaza

treptat .cu cresterea cantitatii de apa. La toate cele trei
grupe de vase, la cantitatile mid de apa corespunde un
numar mic de spiculete sterile si treptat cu cresterea can-
MAW de apa numarul lor la un vas, o plania sau un spic
sporeste.
In mod relativ, fata de aumarul total de spiculete sterile
si fertile, spiculetele sterile reprezinta un procent mare cand
apa este in cantitate mica, ajung la minimum cand apa este
in cantiitate de 300/0 si sporesc mai departe treptat cu
cresterea cantitatii de apa. Spiculetele fertile in mod ab-
solut au valori minime cand apa se afla in cantitate mica,
sporesc treptat cu cresterea apei, si at ing maximum la am-
bele game cand apa se afla in cantitate de 45 °A). Maxi-
mum de desvoltare relativa al spiculetelor fertile la am-
bele grane nu se poate continua pada la acelas procent
de apa din pricina desvoltarii mari a spiculetelor sterile
si se opreste cand apa este in cantitate de 30 Vo.
Numarul de spiculete pe un segment de 10 cm. din spic
(densitatea D)este mica la un procent scazut de apil, creste
treptat cu sporirea cantitatii de apa pana la o anumita va-
loare optima, in acest caz de 450 0, de unde inainte des-
creste din nou.
Formarea unui maximum de spiculete fertile si a unui
spic indesat, la ambele grane este conditionata de un pro-
cent potrivit de apa. Cand se afla in cantitate mica sau
in exces, apa provoaca avortarea a multor flori din spicu-
lete i formarea unui spic desirat. Optimum de desvoltare
numerica absoluta a spiculetelor fertile si maximum de
densitate a spicului, coincid cu un procent de apa mai ri-
dicat decat cel cerut de maximum desvoltarii relative a
spiculetelor-
Asupra formatiunii bobului apa are o actiune insemnata
dupa cum se poate vedea din datele cari urmeaza, privi-
toare la numarul total de boabe produse la un vas, la o
planta si la un spic, sub actiunea cantitatii crescfinde de
apa :

www.digibuc.ro
 87

Nr. boabe Nr. boabe Nr. boabe

apii vasele
la un vas la o plantti la un spic
Grfiu de Banat.
15 0/0 1-4 234 19,77 15,71
30 5-8 315 26,68 19,59
45 ,. 9-12 336 28,00 20,67
60 . 13-16 338 28,21 19,91
Grfiu Turcesc alb
15 7-20 228 19,00 19,40
30 21-24 299 24,91 23.00
45 25-28 344,5 28,70 22,96
60 . 29-32 303 25,25 22.94
Grfiu Turcesc alb in vase de zinc.
15 . 48-51 148 12,59 12,70
30 . 52-55 392 30,85 22,28
50 . 56-59 427 35,58 22,46

La fiecare vas inparte nurnarul boabelor a fost urmatorul

Grail Turcesc alb in vase de zinc

Nr. Nr.
apa vasul boabe abateri apii vasul abateri
boabe

48
49
140
162
8+14 56 376 51
150/0 50 132 16 57 392 35
I 51. 158 +10 0 58 517 +90
Med.
52
148
393
+5,85
+31 59 423 4
53 310 52 Med. 427 +21,96
300/01 54 402 +40
1 55 345 17
Med. 362 +17,08

www.digibuc.ro
 88

Grill de Banat Orau Turcesc alb

Nr. Nr.
apa vas. abateri apii vas. abateri
boabe boabe

1 280 + 46 1.7 215 13

2 221 13 18 239 + 11
15 of, 3 188 46 15 0/0 19 237 + 9
4 238 +4 20 221 7
Med. 234 +13,2 Med. 228 + 4,8
5 345 + 30 21 290 9
6 315 +0 22 254 45
30 0/0 7 e 277 38 30 0/0 23 332 + 34
8 317 +2 24 319 + 20
Med. 315 + 8,5 Med. 299 +12,9
9 390. + 54 25 393 +49,5
10 329 7 26 340 4,5
45 0/0 11 306 30 45 0/0 27 229 115,5
12 318 18 28 415 +70,5
Med. 336 +13,2 Med. 344,5 + 30
13 368 + 30 29 274 29
14 348 + 10 30 352 + 49
60 0/0 15 350 + 12 60 0/0 31 326 + 23
16 288 50 32 260 43
Med. 338 +12,2 Med. 303 +17,2

www.digibuc.ro
 89

Numarul de boabe sporeste treptat cu cresterea can

tatei de apa din medial de cultura. La grail de Banat cel
mai mare nurnar de boabe 1-au avut vasele i plantele Ia
un procent 60 0/0 apa, la graut Turcesc alb cel mai mare
num& de boabe este atins cand apa se gaseste in canti-
tatea de 45 oo Atat la grail! de Banat cat si la grail!
Turcesc alb, maximum de boabe la un spic a fosi atins
la un procent mai mic de apa decal cel la care plantele
an aratat maximum numeric de boabe. $i in aceasta pri-
vinta cele doua feluri de grane se deosibesc. La graul
de Banat maximum de boabe la un spic este atins la 45 00
de apa la grail! Turcesc alb la 30 00.
Grant de primavara Turcesc alb cere un procent mai
mic de apa si o solutie mai concentrata de cat graul de
Banat pentru a desvolta maximum de boabe la o planta
si la un spic.
Apa din mediul de cultura, data in cantitati crescande,
sporeste treptat productia de boabe, pima cand atinge un
anumit procent optim, mai ridicat pentru graul de toamna
si mai scazut pentru cel de priniavara, dela care inainte
plantele produc mai mut spice decal boabe.
Asupra greutatii spicelor la un vas apa exercita o actiune
care se poate urmarii treptat cu procentele pe cari le re-
prezinta in mediul de cultura, dupa cum sa vede din da-
tele cari urmeaza :

!lb =1
Oraul de Banat ,in vasele de Oreiu Turcesc alb
parniint in vase de zinc
greal
apa vas. spice abat. vas. spice
greu t.
greut. abat. vas. spice abat.

15°4 1-4 13,21 +0,606 17-20 9,594 +0,494 48-51 5,337 +0,283
30 5-8 15,88 +0,272 21-24 16,040 +0,188 52-55 17,671 +1,181
45 - 9-12 18,93 +0,796 25-28 15,561 +1,878 56-59 14,30 +0,515
60 . 13-16 20,09 +1,034 29-32 15,320 +1,434

www.digibuc.ro
 90

Oritul de Banat Grim Turcesc alb

greutate in vase de pamiint in vase de zinc

spice greutate spice greutate spice
apil vas.
la o la un la o la un la o la un
plantii spic vase plantli spic vase planta spic

1570 1-4 0,996 0,793 17-20 0,799 0,816 48-51 1,778 0,470
30 5-8 1,351 0,992 21-24 1,336 1,232 52-55 5,890 1,086
45 , 9-12 1,578 1,864 25-28 1,296 1,037 56-50 3,574 3,574
60 . 13-16 3,673 1,181 29-32 1,276 1,156

Greutatea spicelor creste treptat cu sporirea cantitalii de

apa. Din datele privitoare la greutatea spicelor recoltate
de la plantele dintr'un vas, se vede ca spicele ajung la
greutate maxirina, cfind apa este in cantitate de 6000, pe
alai vreme la grfiul Turcesc alb spicele ating maximum
de desvoltare in greutate când mediul de culturit conjine
30* apii. Greutatea spicelor la o planta si greutatea mij-
locie a unui spic variazik in acelas fel. Optimum de des-
voltare in greutate totals a spicelor la grfiul Turcesc alb,
coincide cu un procent mai scilzut de ap5 si cu o con-
centrajiune mai mare a skurilor nutritive decal la grAul
de Banat.
Analizate mai departe, boabele au venial din punctul de
vedere al greutillii subt acjiunea cantitSjii crescânde de
ap5, dupfi cum se vede din datele urmaloare :

www.digibuc.ro
 91

Greutatea boabelor la un vas

Grau de Banat Grail Turcesc alb

taete
apa vasele abat. + vasele grouatte abat. +

1 10,250 1- 3.03 48 2,695 - 0,736

2 8,330 + 1,11 49 3,378 0,053
15°10 3 4,570 2,65 50 3,230 - 0,201
4 5,765 1,46 51 4,420 + 0,989
Medii 7,229 + 1,00 Medii 3,431 + 0,241
5 10,810 - 2,53 52 14,485 + 1,791
6 12,715 0,63 53 11,320 - 1,394
30 7 13,340 + 0,00 54 14.880 + 2,166
8 16,500 + 3,16 55 10,170 - 2,544
Medii 13,341 + 0,77 Medii 12,714 + 0,963
9 16,575 + 2,54 56 11,600 - 1,025
10 14,483 + 0,45 57 8,790 - 3,835
45 11 12,650 1,38 58 17,485 + 4,860
12 12,420 1,61 59 GO (?)
Medit 14,032 + 0,73 Medii 12,625 + 1,185
13 17,230 + 2,53
14 14,550 0,15
60 ' 15 15,355 + 0,65
16 11,675 3,03
Medii 14,701 + 0,77

www.digibuc.ro
 92

On' lu Turcesc alb in vasele de pthuilrit

Apri Vase le Oreutate boabe Abateri

15°0 17-20 7,044 gr. + 0,477

30 21-24 11,770 + 1,175
43 25-28 10,958 + 1.518
60 29-32 11,200 (7) + 1,012

Cantitatea de boabe in greutate, recoltate la un vas,

atAt la graul de Banat cat 0 la grAul Turcesc alb este in
strânsa Idg Muria* cu procentul de apii. Oreutatea total5 a
boabelor cre§te treptat cu sporirea procentului de apa. La
grfiul de Banat ajunge la maximum and apa este la 60
la sulà. La grilul Turcesc alb maximum de boabe in greu-
tate l'au dal plantele cari au crescut cu 30 la sul5 ap5.
Comparativ cu graul de Banat grfiul Turcesc alb formeaz5
maximum de boabe la un procent mai sciiznt de ap5.
In comparatie cu desvoltarea numeric5, maximum in
greutate coincide cu maximum numeric al boabelor la
60 de apà.
La graul Turcesc alb maximum in greulate al boabelor
este atins la un procent mai mic de ap5 dealt cel la care
se desvolta cel mai mare numár de boabe.
Oreutatea mijlocie a boabelor la un spic variala in
acela§ fel supt actiunea apei, dup5 cum se vede din datele
de la pag. 93.
La graul de Banat maximum de boabe intr'un spic co-
respunde la un procent de apri de 60 Vo. La grilul Turcesc
alb, in amândouri seriile de experienle, maximum este alins
child vasele confin numai 30 0/0 ap5.

www.digibuc.ro
 93

gr. bob. greut.

Apii vasele la un sp. 1000 b. 0/0 bob. qo plevi

OrAu de Banat
15 olo 1-4 0,489 gr. 30,893 gr. 54,72 45,28
30 5-8 0,837 42,352 84,01 16,99
45 L9-12 0,863 41,761(?) 67,41 32,59
60 13-26 0,864 43,494 73.17 26,83

OrAu Turcesc alb in vase de pàmfint.

15 Vo j7-20 0,599 gr. 30,890gr. I 73,44 26,56
30 21-12 10,786 34,180 63,72 36,28
45 25-28 0,633 27,590 61,09 38,91
60 29-32 0,757 ?) 33,130 ?) 65,54 34,46
OrAu Turcesc alb in vase de zinc.
15 0 0 48-51 0.304 gr. 23,130 gr.! 64,40
30 52-55 0,780 34,230 71,82
50 56-59 0,721 29.030 ,, 95,37

Din datele experimentale asupra acliunei apei in canti-

tali crescande exercilatd asupra desvolliirii celor dou a. fe-
luri de grâne putem trage urmilloarele concluzii:
1) Desvoltarea numericö 0 In lungime a tuturor inter-
nodurilor de acelcq ordin la ambele grône este in stransd
legdturet cu procentul de ap6 din medial de cultura.
Lungtmea tuturor internodurilor de acelaf ordin la o
planter' cre0e treptat ou sporirea apei, pdna la o anumitil
limild de unde Inainte scade.
2) Lungimea mijlocie a internodurilor atinge valori
maxime la grdul Turcesc alb la un procent de apd mai
scazut (V la suto) de cal la grôul de Banat (45 la suM).
3) Greutarea total& a intornodurilor de diferite ordine

www.digibuc.ro
 94

la o planta ajunge maxima la graul Turcesc alb la an

procent rrai scdzut de apd (45 la said) de cat ía grdul de
Banat (60 la said).
4) Greutafea unui metru liniar de internod de diferite
ordine atinge maximum la grdul Turcesc alb la un procent
mai scdzut de op6 (30 la surd) de cat la grdul de Banat
(60 la said). Optimum de desvoltare in greutate a poiului
la grout Turcesc alb este condifionat de un procent scd-
zut de apa si o concentrafie mare a sdrurilor nutritive.
La grdul de Banat optimum de desvoltare in greutate a
paiului este conditional de un procent mare de apd si o
concentratie mica a sdrurilor nutritive in medial de culturd.
5) Atumdrul de spice la o plantd creste treplat c wo-
centul de apd. Maximum in desvoltarea numericd a sp:ce-
lor este atins insd la graul de priindvard Turcesc alb la
un procent mai mic de ap6 (40 la said) de cat groul de
Banat (60 la sutd).
6) Lungimea mijlocie a spicelor la o plantd creste
treptat cu sporirea procentului de apd pand cdnd atinge
maximum, pentru ambele grOne, la 45 la sut6 de
apd. Lbngimea mijlocie a unui spic variozd in ace/a?
fel, atinge insd maximum la graul Turcesc alb la un pro-
cent mai sceizut de apd (30 la said) de cat la grdul de
Banat (45 la said). Optimum de desvoltare in lungime al
spicului la grOul Turcesc alb coincide ell an procent mai
scdzut i cu o concentralie mai mare a sdrurilor nutritive
de cat la grail! de Banat.
7) Numdrul total de spiculele, densitatea spiculefelor (D)
numdrul de spiculefe fertile la o plantd si la un spier
sporesc supt actiunea apei crescdnde si ating maximum
pentru ambele grdne la 30 la said apd.
8) Desvoltarea numericd a boabelor este conditionald
de procentul de aim); la grdul Turcesc alb atingOnd valort
maxime la un procent mai mic i la o concentrafie mai
mare a .sdrurilor nutritive de cdt la grdul de Banat. La
grOul Turcesc alb cel mai mare numdr de boobe la o plantd
este desvollat la 45 la said apd, la un spic la 30 la said
apd. La grdul de Banat maximum de boabe la o plantd
este la 60 la said apd, la an spic la 40 la said apd.
La ambele grOne maximum de boabe la un spic este atins
la un procent de opt', mai mic de cat cel cerut de maxi-
mum de boabe la 0 plantd.
9) Greutatea spicelor, in total la o plantd si mijlocie
la un spic, creste treptat cu sporirea cantitdfii de apd pan&
la un anumit optimum de apd, pentru grdul Turcesc alb

www.digibuc.ro
 05

de 30 la sutd, pentru grdul de Banat de 60 la sutd. Des-

voltarea fn greutate a grdului Turcesc alb este condilio-
nata de un procent mai scdzut de apd 0 o concentratie
mei mare a sdrurilor nutritive de cdt la grdul de Banat.
1) Greutatea boabelor este conditionatd de procentul de
apd din medial de culturd. Cea mai mare greutate de
boabe la an vas, la an spic i a 1000 de boabe este atinsd
de grdul Turcesc alb la un procent mai scdzut de apd (30
la sutd) de cdt la grdul de Banat (60 la sutd)i la o con-
centrafie mai mare a sdrurilor nutritive din medial de
culturd.

www.digibuc.ro
III. ACTIUNEA APEI IN CANTITATE OPTIMA.
ASUPRA PLANTELOR .

IN DIFERITE STADII DE DESVOLTARE

Caracterul i superioritatea plantelor cultivate nu pot fi

constituite numai de rezultatul final reprezentat prin recoltä.
In legaturà cu felul cum variaz6 facto! ti vegetativi de oi dint
climateric in timpul perioadei de vegetatie, trebuie studia
si felut si masura in care se desvoltâ plantele in diferl-
tele epoci vegetative.
Ritmul de desvoltare si durala totala de vegeta(iespune
Schmidt 1) din mai mi(e pricini este astdzi de mare
importanta pentru agricultura. Cdnd s'a inceput sei se
studieze in mod serios sporirea producliei prin selecliunea
de vari..(617 noi si schi-nbarca soiurilor cultivate, si
aceastd chestiune a Jucat un rol important si s'a discutat
aprins asupra auantagiilor duratelor de vegetalie lungi
sau scurte la plantele cultivate".
Ritmul vegetativ, dual cunt spune Kiebs, este in functiune,
de conditiunile de mediu din tirnpul generatiilor anterioare
cart imprima caractere durabile plantelor. Pe liinga o re-
colta bunk din punct de privire calitativ si cantitativ, nu.
poate fi lipsit de importanta faptul dacit diferitele varietiiti

1) Dr. Otto Schmidt .0ber den Entwicklungsverlauf beim Cetreide".

Landw. Jahrbucher Nr. 211913

www.digibuc.ro
 97

de grâne de pildA au, unele o duratA de vegetajie mai

lungd altele mai scurf& unele au o desvoltare mai pu-
ternicA in primele stadii, allele in ultimele stadii, unele
fixeazA cea mai mare parte din substanjele lor constitutive-
!And la inflorire sau mai de vreme, and cea mai mare
parte din factotii vegetativi sunt putin prielnici.
Dupd caradterul regiunilor noastre agricole factorul apa
este acela care exercitä o acjiune hotaratoare asupra rit-
mului vegetativ al plantelor si dupà felul cum este re-
partizatil apa pe principalele epoci de vegetajie, trebuesc
judecate i caracterele plantelor priviloare la stadiile lor
de desvoltare.
Garola 1) in studiul asupra cerealelor se ocupd si cu
desvoltarea pe care o aratd plantele in diferite sladii.
Wilfhart, 2) Wimmer si Ramer studiazd mersul desvol-
tdrii plantelor de orz, gr5u de primdvard, mazdre, mustar
si cartofi, gAsind cà o parte din substantele minerale din
plantd emigreazd pând la maturitatea complectfi, planta su-
ferind in acest fel pierderi insemnate.
Aceiasi chesttune este studiata de catre Cserhati (Ma-
gyar-Ovar) H. A. Huston si W. I. Jones (America) la
porumb, Arthur Rindel-Hellsingfors, Remy si Stutzer la
sfecld.
Cercetdri fAcute la Geneva de cdtre Monnier, Stefa-
nowska si Chodat, conwlectate de cAtre Deleanu 3) duc
la aceleasi concluzii privitoare la difuziunea centrifugh a
sdrurilor din plantd.
Pentru a urmAri efectul produs de factorul apd asupra
plantelor in diferite stadii de desvoltare, douA grupe de
Cate opt vase, pregatite la fel ca si cele dinainte cari au
servit la studiul apei in cantitdji crescfinde, primind ace-
leasi cantitdji de ingrdsaminte la inceput, au fost ins&
miinjate unele cu grilu de Banat, altele cu grail Turcesc
alb, si menjinute in tot timpul vegetajiei la 60 0/0 apd. Din
fiecare grupd de c5te opt vase, sau recoltat plantele din

1) C. V. Garold. Céréales.
2. Prof. Willfahrt, Dr. H Kömmer, Dr. O. Wimmer Ober die Nährsto-
faufnahme der Pflanzen in vtrschiedenen Zeiten ihres Wachstums.
Landw. Versuchstationen 1906
3) N. T. Deleanu. Etude sur le role et la function des sels mine--
raux dans la vie de la plante. I, II, III, Genéve 1907 si 1908.
7

www.digibuc.ro
 98

ctite dou'a vase la diferite epoci de vegetatie, plantele re-

coltate au fost cantarite la verde si dupri ce au fost uscate
la aer au fost analizate mai departe.
Epocile la cari s'au facut recoltele plantelor au fost
urmatoarele :

1.=11
Recoltele I. II. HI. IV.

Gran de Banat 22 Mai 22 lunie 30 lunie 24 lulie

Stadtile de ve- 1 2 invii- formatie
getatie iere inflorire bob maturitate

Nr. zile de ye-

getatie 205 98 8 24

GrAu turcesc alb 25 Mai 22 lunie 30 lunie 4 August

Stadiul de vege- fine in- fine in- inflorire maturitate
tatie friiIire pliiere
Nr. zile de vege-
21 28 8 35
tape

Fotografia Nr. 8 arata starea de desvoltare pe care o

aveau plantele la prima recolt5, facia la 25 Mai, cand graul
de Banat era in timpul implierii si graul Turcesc alb la
sfarsitul infratirei.
Din analiza plantelor verzi au rezulat urmatoarele date :

www.digibuc.ro
 99

Oreutatea
Nr. Nr..
Vase le Lung.
plante fratz
Tulpini Wad lic. Total

Grim Turcesc alb

33 12 46 33 cm. 25,1 g. 18,5 g. 43,6 g.
34 12 45 33,0 24,15 14,25 38,40
Medii 12 45,5 33,0 24,625 16,375 41,00

Grim de Banat
42 12 39 60 47,55 41,00 88,55
44 12 37 68 58,50 48,75 107,25
Medii 12 38 64 53,025 44,875 97,90

Cântgrite In stare uscatii la aer s'au ggsit

urmAtoarele date :
i Total
Tulpini Wo.d8cini
Vas. or--- ot oc
greut.1 subust. oh greut. subst.
° 0/0greut. sub.
0/0

gr. usc. apii gr. usc. spa gr. usc. apt')

Grau Turcesc alb

33 2,685 - - 1,370 4,055
34 2,795 - - 1,670 4,465
medii 2,740 11,12 88,88 1,520 9,40 90,60 4,260 10,39 89,61

Grim de Banat.
42 7,290 6,170 13,460
44 I 8.970 8,381 17,351 - - I

medii 8,130 15,33 84,64 7,275 16,23 83,77 15,405 15,73 84,27

www.digibuc.ro
 100

Pada la 25 Mai, cand s'a facut prima recoil& vasele fiind

mentinute la un procent de 60 0 o apa, graul de primavara
in momentul terminarei infratirei continea in radacini 9,400/o
subst. uscata si 90,60 la suta apa iar planta in intregime
10,39 la &Ira substanta uscata si 89,61 la suta apa.
Pima in momentul terminarei infratirei, continutul in sub-
stanta uscata era mai mare in tulpini decat in radacini.
Graul de Banat la aceiasi data i subt actiunea aceluias
procent de apa in mediul de cultura, in timpul inpaerei
continea in radaciai 16,23 la sula substanta uscata si 83,77
la suta apà, in tulpini 15,33 la sad substanta uscata
84,60 la suta apa, si in planta intreaga 14,73 la suta sub-
stanta uscata si 84,27 la sula apa. In timpul inpaerii la
graul de Banat continutul in substanta uscata era mai mare
in radacini decal in tulpini. A doua recoil& s'a facut pentru
ambele grane la 22 lunie, cand graul de Banat era in
floare si graul Turcesc alb la sfarsitul inpaerii. Analizate
Ia verde am gasit urmatoarele date :

a) a)
6 e tr; .c..) Lungimea OREUTATEA
a) "cS.
-- p- in p. to ,o3
t-..
cc_ - --. -E a) )0
a)
73 a) .-cjw o ..cs' == ...
cd -E' .-...i. 7. u ,... N
7 CO 1... ''... = ,7 = , ti, Ura, cl 14
cn "Cl
6 0 6 to 7 0) eCg 1.7.).

0
- Z-Eo
"E:E 17'
6 0) " E no Cla
C4 E..
?I:5
Z Z E- ce ;i
Tn. eG

Gehl Turcese alb

35 12 32 12 0,90 8,615 41,300 29,100 57,398 3,252 131,050
36 12 33 11 0,90 8,890 48,401 31,150 65,469 5,251 150,271
med. 12 32,5 11,5 0,90 8,752 44,850 ',0,125 61,433 4,251 140,660

Gr5u de Banat
45 12 17 11 1,00 8,420 40,720 21,570 50,350 10,900 123,540
48 12 17 14 1,00 11,n65 58,070 25,500 67,700 12,525 163,795
med. 12 17 12,5 1,00 9,742 49,398 23,535 59,025 11,712 143,667

In urma analizelor plantelor in stare uscata la aer au

rezultat delete cari urmeaza :

www.digibuc.ro
 RADACINI FRUNZE PAE - SPICE TOTAL

0= .
2 'a )0 )0
.
,,, no )0 ...: .
1,',1 no

,.
nu no
,-,5
az az a7
mz
..44
> CO
IT
Q
0)
a 76
(/) Uu)
.= .
c3.
z
__!..,
B ,4
to
.,,,a)

0
...a
a uz
C/)
. -- 4
.
__E.,
-a

6
0)
,-:
00 ,a0,u.
aa 15

.1-: 6
"a
p) I.:
m
..o )0
77
(,)
-0
.a c.,
-a
(I)
,... .
0
t-:
..o T6
00 fn
U
a
ow
7
0 -O--- 1

Grâul Turcesc alb

38 15,320 19,930 5,065 0,780 33,095
33 16,100 12,901 6,034 0,850 35,865
Medd 15,700 35,00 65,00 12,415 41,21 58,79 5,548 9,03 90,97 0,815 19,17 80,83 34,490 24,52 75,48

Grilul de Banat
45 11,'.90 11,597 8,088 2,630 33,705
48 13,750 10,462 15,300 3,415 42,927
Medi! 12,570 25,44 74,56 11,029 46,86 53,14 11,694 19,82 80,18 3,022 25,82 74,18 38,316 26,67 73,33

www.digibuc.ro
 102

Subt actiunea aceluias procent de apa ca in primul stadiu,.

graul Turcesc alb la a doua recolta a avut in radacini 35
la surd subsanta uscata si 65 la surd apa, in frunze 41, 21
la suta substanta uscata si 58, 79 la surd apa, in pae 9,03
la suta substanta uscata si 90,97 la surd ap i plantele in
intregime 24,52 la surd substanta uscata si 75,48 la suld
apa. Oraul de Banat subt actiunea aceluias procent de apa,
la a doua recoltd, and plantele erau in floare, a avut in
radacini 25,44 la surd substanta uscata si 74,56 la surd apa,
in frunze 46,86 la surd substanta uscata si 53,14 la surd
apa, in pae, 19.82 la suta substanta uscata si 80,18 la suld
apa, in spic 25,82 la surd substanta uscata si 74,18 la surd
apa, si plantele intregi 26,67 la suta substanta uscata si
73,33 la surd apa.
. In mod comparativ la grant de toamna substanta uscata
reprezinta un procent mai mare de cat la graul de prima-
vara, dud* de faclacini, din pricina a in momentul recol-
tei graul de toamna, mai inaintat in vegetatie, era in floare
pe card' vreme graul de primavara era la terminarea in-
paerii. La graul Turcesc alb spicele neesite inca au fost
scoase din invelisul lor de frunze si cantarite, si in acest
fel se explica aceste date. Deosebirea intre stadiile de
desvollare in cari se gaseau cele cloud grane este ara-
tata si de datele privitoare la substanta uscata din spic si
pai, care la graul de primavara reprezinta procente mull
mai mici de cat la graul de toamna.
Din datele privitoare la radacini vedem cä substanta us-
can' in radacinile graului de primavara la sfarsitul impa-
erii reprezinta un procent mai mare de cat in radacinile
graului de toamna, care se gasea in timpul inflorirei. Acest
fapt este un semn al desvoltarii repezi si timpurii a rada-
cinilor graului de primavara, caracter asupra curuia vom
insista mai departe.
A treia recolta la arnbele game a fost facuta la 30 Iu-
nie, and graul de Banat se gasea in timpul formatiunei
bobului, iar graul Turcesc alb in timpul inflorirei.
Din analize au rezultat urmatoarele date :

www.digibuc.ro
 LUNGIMEA GREUTATEA
No. de No. de No. de Total6 a
plante la trap la spice la Medie Frunze Pae Spice
Vase le
la o pled plantelor 126d6cini Cota1 6
un vas un vas un vas la un vas gr. gr. gr. gr. gr.
m. m. m. m.

GrAul Turcesc alb

37 12 16 12,00 1,00 10,689 33,5 30,70 57,00 8,750 129,950

39 12 19 13,00 1,00 10,693 47,1 28,12 59,72 9,631 144,571

Medii 12 17, 5 12,5 1,00 10,691 40,3 i

i
29,41 58,36 9,190 137,260
1

Grilul de Banat
46 12 18 15 1,00 12,219 57,70 24,30 66,50 16,18 164,680

47 12 22 14 1,10 22,168 47,00 24,00 59,50 12,977 143,477

Medii 12 20 14,5 1,0 12,193 52,35 24,15 63,00 14,578 104,078

www.digibuc.ro
 cox
="
RADACINI FRUNZE PAE SPICE TOTAL co)

co a
-,-
w
co
cn
...:
=
(i)
.4)
go
z go
a. B t:
1(1
_a
70
go a
go
B.
17) go
7W
go
o. S 7.z. gi go
o. S' _.
cl)
,..o
go
To
ma
0.
7 ei) 7 CO CO 6:
CO W, 4 7U CO CO

> 17,6. CO

0
co

Grâul Turcesc alb

37 12,240 15,048 7,240 .1 2,560 37,088
co
39 13,927 14,753 7,497 2,600 38,777

Medii 13,083 32,46 67,54 14,900 50,66 49,34 7,368 12,62 87,38 2,580 28,07 71,93 37,932 27,64 72,36 Co
CD

-in ajapp ainllnnaJ no

Graul de Banat co

46 15,405 131058 15,887 5,070 49,420

47 14,030 13,298 14,040 3,800 45468

Medii 14,717 28,11 71,89 13,178 54,56 45,44 14,963 23,75 76,25 4,435 30,42 69,58 47.294 45,43 54,57 Co

cT

www.digibuc.ro
 105

Din datele de mai sus se vede ca substanta uscata in

diferitele organe ale plantelor sporeste cu cat plantele se
apropie de maturitatea complecta. In mod comparativ si
de aceasta data cantitatea relativa de substanta uscata
fixata de graul de primavara, din pricina starii sle desvol-
tare mai inapoiata, este mai mica decal la graul de toamria.
In radacina insa, ca si la recolta precedenta graul de pri-
mavara a fixat o cantitate relativa mai mare de substanta
uscata.
Ultima recolta din amandoua granele a fost facuta la
maturitatea complecta, pentru graul de Banat la 24 Iu lie si
peutru graul Turcesc alb la 4 August. Plante le din aceasta
recolta au .fost analizate numai in stare uscata la aer si
datele rezultate se vad in tabloul care urmeaza :

www.digibuc.ro
 LUNO1MEA OREUTATEA
, No. de No. de No. de Totalii a
Vase le plante la frail la spice la Medie RZithicini Frunze Pae Spice Totalti
un vas 'un \ as un vas la o plantii
m. m.
rlaaunnieZs.
rn. m.
gr. , gr. gr. gr. gr.

Graul Turcesc alb

38 12 12 12 1,05 11,854 7,900 13,418 8,830 16,200 46,348

40 12 13 13 1,10 12,45 9,910 12,395 9,480 17,068 48,853

Medii 12 12,5 12,5 1,075 11,949 8,905 12,906 9,155 16,634 47,600

GrAu de Banat
41 12 19 18 1,10 12,280 8.890 13,170 10,851 14,992' 47,911

43 12 39 17 1,15 12,430 10,673 14,248 13,500 21,121 59,544

Medii 12 19 17,5 1,125 12,355 9,782 13,713 12,175 18,056 53,727

www.digibuc.ro
 107

Din materialele de date de pâná ad extragem pe acelea

privitoare la greutatea uscatii a rklacinilor si organelor
aeriene cuprinse in tabloul de mai jos :

Organele aeriene Radacinile

Repolta
Oreut. gr. ' 0/0 Oreut. gr. 0

Grim de Banat
1 8430 52,78 7,275 47,22
2 25,737 67,22 12,570 32,78
3 32,576 68,89 14,717 31,11
4 43,945 81,80 9,782 18.20
Grilu Turcesc alb
1 27,140 64,32 1,520 35,68
2 18,780 55,09 15,710 44,91
3 24 849 65,50 13,087 34.50
4 39,159 8242 8,905 17,88

Datele de mai sus, cari sunt mijlocii pentru 12 plante

dintr'un vas, ne area ca radacinile grfiului de toamna au
ajuns la maximum de greutate la a treia recoltk in timpul
formajiunei bobului. 13ânii la acestii stare de vegetaiie o
parte die activitatea fiziologic5 a plantei a fost folosita
la cresterea radacinilor. La grâul de primavara radacinile
ating maximum de greutate la a doua recoil& la sfiirsitul
imp:Medi, mult mai de vreme decal la grfiul de toamn5,
urmand ca de aci inainte toatä activitatea plantei sa fie
concentratà asupra desvoltarei organelor aeriene. In plansa
Nr. 13 se vede in mod grafic mersul comparativ al des-
voltarei rildacinilof la cele doua grime. Din coloana care
cuprinde greutatea radacinilor mai vedem Ca la grâul de
primavara, dup5 a doua recoltei (impaiere), radacinile scad
in greutate in folosul organelor aeriene cu aproape 50 de
procente pAn5 la maturitatea complectà. Acela§ fenomen

www.digibuc.ro
 108

se produce la graul de toamna numai dupa a treia recolta

(formarea bobului) si intr'o masura mai mica.
Pentru o comparafie mai usoara, folosind datele privi-
toare la cele trei epoci principale de vegetatie : infratire,
inflorire si maturitate complecta, si calculand procentual
fata de cantitatile maxime gasim urmatoarele valori pentru
diferitele organe ale plantelor.
Planta RädA- Tuini
Oraul Epoci intreagii cini Tulpini Spice
spice

I Infeitlire 8,86°/o 11,61% 12,16% 6,99°/0

Turcesc alb 1 Inflorire , 100,00 ,
78,92 98,86 15,51% 63,45 ,
Maturitate 100,00 . 68,05 . 100,00 , 100,00 , 100,00 .
112 Impaere 28,67 . 53,89 31,40 18,50 ,.
Grim de Infloririre 71,17 . 100,00 , 87,77 16,84 58,63 .
Banat
Maturitate 100,00 . 77,81 100,00 100,00 . 100,00 .

Observand datele de mai sus, in mod comparativ vedem

ca graul de toamna lA prima recolta stransese o cantitate
mai mare de substanta uscata in diferitele organe ale plan-
tei. Prima recolta la graul de toamna facandu-se in acea0
zi ca la graul de primavara, plantele se gaseau intr'un
stadiu mai inaintat de desvoltare (jumatate impaere) pi
dupa ce avusese la dispozijie 205 zile folosite in mare
parte pentru vegetalie. Graul de primavara, de0 la aceasi
data fixase o cantitate mai mica de substanja uscata, a
folosit in acest scop numai 21 de zile de vegetatie. Cu
acest prilej trebue deasemenea sa amintim ca din greutati
tehnice, graul de primavara n'a putut fi semanat decat la 27
Aprilie. fapt care la pus in inferiorilate faja de cel de
toamna.
In timpul celei de a doua epoci de.vegetatie. pana la
inflorire, graul de primavara intrece in desvoliare pe cel
de toamna, fixand relativ o cantitate mai mare de substanja
uscata decal graul de toamna. Acest lucru se observa atilt
privitor la planta intreaga, cat si la diferitele ei organe.
In mod grafic cre0erea pocentuala de substanja uscata in

www.digibuc.ro
 109

cele trei epoci de vegetatie pentru planta intreaga fata de

cantitatea maxima o dau curbele din plansa.Nr. 14 pentru
graul Turcesc alb si din plansa Nr. 15 pentru graul de
Banat. La graul Turcesc alb a carui vegetatie incepe mult
mai tarziu, cele doua curbe cari reprezinta desvoltarea
organelor aeriene si radacinilor au o ascensiune aproape
verticala, mult mai pronunjata la radacini decht la organele
aeriene.
La graal de Banat (plansa Nr. 15) ascensiunea celor
doua curbe este mai pujin pronuntata i mersul lor se in-
tinde pe o epoca de vegetatie mult mai lunga. Tot din
cele doua planse se vede ca maximum de desvoltare al
radacinilor si organelor aeriene la graul Turcesc alb, sunt
atinse la epoci de timp mult mai departate una de alta,
decat la graul de Banat $i curba radacinilor la graul Tur-
cesc alb coboara mult mai jos la ultima recolta, in timpul
rnaturitatii complecte. decat la graul de Banat.
Faptul Ca radacinile la cele doua grane ale noastre, dela
un anumit stadiu de vegetatie al plantei se mai desvolta,
este in legatura in primul rand cu anumiji factori de ordin
pedologic. Radacinile, dupa cercetarile lui Bjaloblocki, To-
porkov, Kossovici, Tolski, $i altii, au nevoie de temperaturi
scazute $i de umiditate (Rotrnistrov), factori cari in condi-
jiunile noastre de clima sunt neprielnici dupa inflorire, cand
temperatura creste simjitor si incepe seceta. Acest fenomen
se confirma si prin experientele lui Garola, din cari re-
tulta Ca la grant hibrid Rimpau", originar din regiuni cu
clima diferità de a noastra, radacinile cresc in continuu 'Ana
la maturitatea complecta. In al doilea rand acelas fapt este
un caracter de ordin fiziologic. In regiunile cu secete tim-
purii, dela un anumit timp planta isi concetreaza toata acti-
vitatea asupra desvoltarii organelor aeriene. Acest caracter
vedem ca este mult mai pronuntat la graul de primavara
Turcesc alb.
Din plansa Nr. 16, care reprezinta desvoltarea plantei in-
tregi la grAul de Banat si la grant Turcesc alb, in procente
fata de greutatea maxima se vede cum grfiul de toamna,
desi la prima recolta era intr'o stare mai inaintata de des-
voltare (impaere) decal cel Turcesc alb (infratire), la recolta
facuta in timpul celui de al doilea stadiu de desvoltare
(inflorire), curba care reprezinta desvo'tarea graului de
primavara, domina curba graului de toamna, planta a strans
o cantitate relativa mai mare de substanja uscata totala.

www.digibuc.ro
 110

Pornind de la consideratiunea ca cu cat planta are o acti-

-vitate fiziologica si un travaliu radicular mai mare in pri-
mele stadii de vegetafie, atunci and factorii vegetativi de
ordin pedologic i climateric sunt mai prielnici, va fi mai
putin influentata de epocile secetoase timpurii, sà exami-
darn cele doufi grane ale noastre din acest punct de pri-
vire. Vom considera ca travaliu radicular cantitatea de
substanta uscatà, din substanta uscata fixata in cursul fie-
carei epoci vegetative, care revine la un gram de radacina
uscatá zilnic. Insemnand cu T. travaliu radicular cu Si, S2,
S', substanta uscata fixala in fiecare din cele trei epoci
vegetative, cu r1, r2, r3, greutatea radacinilor la cele trei
recolte i cu P, t', 13, timpul cat a tinut fiecare din cele
T' Si
trei epoci, avem pentru prima epoch ; r° ri
2 X ti

pentru a doua epocii :

T2
r1 tS2

2
r2
X 1-
e tc.

Facand calculele gSsim urmátoarele valori pentru tra-

valiul radicular :
111
Recolta I. H. III. IV.

Graul Turcesc alb 0,267 gr. 0423 gr. 0,029 gr. 0,026 gr.
Graul de Banat 0,020 0,082 0,082 , 0 021

In mod comparatjv vedem ca in linii generale graul d e

primavara are o energie vegetativa mull mai mare decat
graul de toamnii, mai ales in timpul primei si celei de a
doua epoci de vegetatie.
Vaal la inspicare graul de primavara are o activitate
fiziologica intensa. Mai departe, daca intervin conditiuni
neprieinice de desvoltare, planta se va resimiti mai pullin
scsi va desvolta organele aeriene i fructul cu ajutorul
substantelor deja acumulate. La graul de toamna activi-
tatea fiziologica este slabs in prima epoch de vegetatie,
creste in a doua i a treia epoca prelungindu-se pand in
timpul formarei bobului i carii a egala graul de primavara.

www.digibuc.ro
 111

Daca in timpul formfirei bobului va interveni o epoch' se-

celoasg, ca de obicei, graul de toamna va- suferi, recolta
va fi micsoratA mai mult. In mod grafic, m5rginindu-ne la
cele trei stadii principale de desvoltare, travaliul radicular
la cele douà grime descrie curbele din plansa Nr. 17.
Curba care reprezintli travaliul radicular al grAului
Turcesc alb domina in tot timpul vegetatiei, si mai ales
in primele dou5 stadii, curba pentru graul de toamn5.
D. R. Rusescu in lucrarea sa: Nesiguranja recolfelor
agricole fn Rorru4nia (1904), pentru a dovedi cà clima re-
giunilor noastre agricole s'a schimbat simtitor in ultimii
50 de ani, dupii ce citeaza irnpresiile personale ale cAtorva
scriitori din acele vremuri, urmarind intinderile pe cari
le-au ocupal in culturà grânele de primiivarà in Muntenia
si Moldova, vede in faptul c5 aceste grape, incepAnd cu
anul 1876 0115 la 1904 au ocupat suprafete tot mai mici
dovada cea ri1a1 neindoioasa pentru documentarea acestei
teze. Aceste grAne, mai exigente ce este drept privitor la
substantele hranitoare din pgniiint cleat cele de toamn5,
dupa cum aminteste i D-sa cu datele lui O. V. Garola,
ar fi dispgrut din ce in ce din culturà fiindcd n'au mai
put ut rezista conditiunilor secetoase ale climei.
Desigur cA condi(iunile climaterice s'au putut schimba
simfitor prin defrisarea masivelor p5duroase din cAmpie
si cà imp5duririle artificiale chibzuite, in aceste regiuni
vor avea un efect binefhcator asupra climei si agriculturii.
Privitor la grânele de prinlavara ins5, dac5 premizele dela
care pleaca D-sa sunt adevarate, concluziile la cari ajunge
credem c sunt gresite. OrAnele de primavarà, avand o
vegetatie mult mai scurtii decal cele de toamn5, este firesc
ob aib5 o activitate fiziologic5 mai puternic5 si s5 fie mai
pretentioase fed de mediul in care se desvoltà. Desigur
câ substantele hranitoare din pamAnt trebuiesc sa fie so-
lubilizate pentru a fi accesibile plantei, si atunci intervine
rolul factorului ap5, care la conditiuni egale de pregatire
a terenului se prezint5 in aceleasi conditiuni pentru granele
de toamna ca si pentru cele de prirnavara. Fara de actiunea
d5un5toare pe care o au secetile timpurii la noi asupra
plantelor cultivate. in terenuri rau preg5tite mai ales, re-
zerva de sustinere a vegetatiei o constituie apa inmaga-
zinat5 in timpul ernei.
Th. Remy 1) demonstreaza c5 recoltele plantelor cultivate
1) Theodor Remy. Die Wasserversorgung der Kulturgewächse als
Landwirtschafiliches Problem. Mt naishelle fur Landw. Nr. 3/1908.

www.digibuc.ro
 112

intre altele, sunt mai sigure la acele plante, la cart nevoia

cea mai mare de apa este mai apropiata de umitatea din
timpul ernei.
Grilll de prirnavara, fiind caracterizat printr'o desvoltare
mai timpurie i fixand mai de vreme decal cel de toamna
cea mai mare parte din substanta uscata, folosote mai
bine umiditatea din timpul ernei, este mai putin depinzator
de lipsa de apa din toamna $i mai putin influentat de se-
cetile timpurii.
Oraul de primavara n'a disparut din cultura din pricina
schimbarei climei. Faptul ca incepfind cu anul 1917 pada
astazi, fara ca clima sa fi suferit o revenire brusca la
stare pe care o avea cu 50 de ani inainte. ele ocupa su-
prafele tot mai mari in cultura, dovede$te cu prisosinta
acest lucru.
Restrangerea culturei granelor de primavara intre anii
1876 $i 1916 credem ca se datore$te in primul rand
schimbarei fundamentale a sistemului de cultura, $i in al
doilea rand lipsei de debuseu.
Trecerea repede pe care am facut-o dela sistemul de
cultura pastoral si pastoral mixt la sistemul cereal, in
urma aspirarei puternice pe pietele marl de consumatie
din apus a produselor noastre agricole in general $i a
graului in special. prin folosirea continua $i unilaterala,
puterea relativa de productie a pamânturilor a scazut,
granele de primavara n'au mai gasit in parnantul de sub
cultura cereala acea$ cantitate de substante solubilizate
de cari au nevoe in primele stadii de desvoltare i pe
cari le gaseau in pamanturile de sub cultura pastorala $1
pastorala rnixta dinainte. In acest fel de conditiuni, pe langa
alte considerente desigur ca cu incetul ele au cedat
locul granelor de toamna. cu o perioada de vegetatie mai
lunga i cu nevoile de hrana altfel raspandite pe princi-
palele epoci de vegetatie.
Cultura plantelor agricole se orienteaza insa intotdeauna
in mod firesc $i dupa cerintele pielei de desfacere, cereri
cari pot fi determinate de mai multe cauze.
W. Rimpau 1) in Rislers Weizenbau" spune : Condu-
catorul unei mori din Saxonia rn-a asigurat ca la Dresda
este detestata o Mina care este preferata in Magdeburg
5i invers, ftindca la Dresda Inca inainte de introducerea
drumului de fier era obiceiul sa se consume grfiu foarte
bogat in gluten, pe cata vreme Magdeburgul de mull se
alimenta cu gran sarac in gluten din imprejurimi.

www.digibuc.ro
 113

Dr. A. Richter 2) aratà ca. graul sticlos din pricina pro-

centului mare de gluten, dand o fling care se coace bine
in paine este preferat de brutari, pe Cala vreme din pri-
cing ca se macing greu este mai pulin cgutat sau ocolit
de morari si mai ales de morgritul mic cu pietre. Oranele
de primgvarg dela noi in cea mai mare parte sticloase,
dure, sunt pan pretuite de morile cu pietre si atunci
siugura lor desfacere este pe calea exportului.
Wile apusene in general, cari produc grane Iginoase,
si in special acelea cari consumg cantitati mai mari
de fainuri superioare si paste fginoase, ca de pildrt Italia
irnporta cantitati insemnate de grane sticloase si in special
grane de primavara din Orient. In aceasta privinta insa
atat din lipsa de legaturi comerciale cat si din pricina su-
perioritalii cantitative si calitative a productiunii de grau
de primavara a Rusiei, exportul portului Odesa prin care
se scurgeau pe mare granele de prirnavara din vastele li-
nuturi ale Rusiei sudrgsgritene, a fost fatal culturei grane-
lor de primavara dela noi. Negustorii Itatieni pang la
razboi aveau contracte permanente cu exportatorii acestui
produs al Rusiei.
Pe langa alte considerente, odata cu incetarea activi-
Valli portului Odesa in 1917, granele de primavara la noi
au inceput sa se faspandeasca din nou in culturg.
Concluziunile pe cari le tragem din cele argtate pang
aci sunt urmatoarele :
I. Comparativ cu grául de toamnd de Banat, grewl de
primetuará Turcesc alb este caracterizat printr'o despoltare
mai timpurie a ródticinilor, o fixare mai de ureme a cea
mai mare parte din substanta uscatel, .i o energie vege-
tatiuà mull mai mare In tot cursul desvoltárii i mai ales
In primele cloud stadii.
2. Aceste tnsuOri constituesc caractere de Xerofilie
prin cari planta poate rezista cu mai mull succes la se-
cetile timpurii obinuite In regiunile noastre agricole.

1, 2) Dr. A Richter. Die Bonitierung des Weizens seitens der Handler

und Muller im zusamenhange mit seinen chemischen und physikalis-
chen Eigenschaften. Fiihlings La4dw. Zeitung, 1896.

www.digibuc.ro
IV. ACTIUNEA APEI IN CANTITATE OPTIMA_
IN DIFERITE EPOCI DE VEGETATIE
ASUpRA PLANTEI
Experientele au fost facute in trei grupe de cate patru
vase de zinc, in cari s'a introdus pe langa 1,900 kgr. de
p ietre pe fundul vasului pentru a inlesni circulatia aerului
dile 12 kgr. din nisipul marunt de Some§ descris mai ilia-
inte. Toate vasele au primit aceleasi cantitati de azot, acid
fosforic, Ootasiu si calciu. Pentru a vedea in care stadiu
de vegetatte factorul apa are mai mare actiune asupna
sporirei recoltei, si ce influenta are apa data in cantitati
variate in diferitele stadii de desvoltare, intreaga perioada
de vegetatie a plantelor a fost inpartita in urmatoarele
trei epoci :
MMT1
Epocile I H III

Stadii semanat- impaere- inspicare-

de desvoltare impaere inspicare maturitate

Vasele 24-27 20 0/0 apa 20 °/0 apa 50 0 0 apa

28-31 20 - ,, 50 ,, 20
32-35 50 11
20 .. 20 , 31

Prima grupa de vase a fost mentinuta in limpul primei

si celei de a doua epoch* de vegetatie, !Ana la inspicare,
la 20 la suta de ap5, si numai in a treia epoca de vege-
tatie. intre inspicare si maturitatea complecta a primit
50 la sula de apa.

www.digibuc.ro
 115

A doua gruph de vase a primit optimum de aph in

limpul epocei a doua de vegetalie, $i in timpul primei si
ultimei epoci de vegetatie 20 la suth de aph.
A treia gruph de vase a primit optimum de aph in
prima epoch $i in ultimele douh epoci 20 la suth de NA.
Dupd observatiunile facute. plantele din ultima gruph de
vase au arhtat o desvoltare viguroash, care a fost hothra-
toare asupra rezultatului final arhtat prin recoltà. CIieul
Nr. 9 arath cate un vas cu plante din fiecare cele trei
grupe in momentul infrhtirei $i cli$eul Nr. 10 starea de
desvoltare a acelora$i grupe de plante la maturitatea com-
plectà. Desvolfarea plantelor in cele trei grupe de vase
se mai poate vedea $i din datele urmhtoare privitoare la
No. de frati, de spice $i greutatea recoltelor oblinute :
Oreutatea loIaIà
Epoca Nr. Nr. de Nr. de
cuoptim. Vasele de plante frati la o spice la a plantei medie
de apti la vas plantà o plena la vas la plantfi

III 24-27 12 1.10 1,08 21,835 1,819

II 28-31 12 1,04 1.04 20.941 1.746
32 35 12 1,53 1,25 37,109 3,099

Desvoltarea cea mai puternich au avut-o plantele din a

treia gruph de vase cari nu primit optimum de aph in
prima epoch de cre$tere, in al doilea rand vin plantele
din grupa intai9, can au primit optimum de aph in a treia
epoch de vegetatie, $1 in fine in al treilea rand plantele
cari au primit optimum de aph in a doua epoch, dela im-
phere pada la inspicare.
Infratirea cea mai puternic i greutatea cea mai mare
au avut-o plantele cari au primit optimum de aph la in-
ceput $i mai departe in al doilea $i al treilea rand yin
plantele cari au primit optimum la sfar$it $i in epoca mij-
locie de vegetatie.
Greutatea diferitelor organe ale plantei au variat dui:4
cum se vede din datele cari urmeazh :

www.digibuc.ro
 116

Greutatea in gr. la un vas

Epoca R6dacini Pae Frunze Spice
cu optimum Vase le gr. gr. gr. gr.
de apli

III 24-27 1.562 3,798 6.178 10,295

II/ 28-31 1,737 3,962 5,182 10,055
32-35 3.988 5.816 11.857 12,841

$i din datele privitoare la diferitele organe ale plan-

telor se vede c desvoltarea cea mai puternic5 o au plan-
tele cari au primit optimum de apa in prima epoca de
vegetalie, la cari greutatea radkinelor, a paelor, frunzelor
si spicelor este mai mare decat la celelalte dou5 grupe
de vase.
Cu toate c in grupa a treia de vase (32-35) apa a
fost in cantitate optima, de 50 la sutà, numai in timpul
primei perioade de desvoltare, pana in timpuI impàerei,
si mai departe in timpul formarei orgahelor esenjiale, spic,
floare, bob, a fost mentinuta numai la 20 la slit& totusi
plantele au dat recoltele cele mai mari. Acest fapt con-
firma concluziile trase mai inainte din experienjele cu
plantele de grau Turcesc alb si grau de Banat, recoltate
in diferite stadii de desvoltare, privitoare la travaliul ra-
dicular i energia vegetativa a graului Turcesc alb, si ne
mai dovedeste cã acest grau este adaptat si specializat
pentru regiuni in cari intervin secete timpurii, i c pentru
objinerea de recolte mari la acest grâu, rolul hotarator 'I
joaca apa care cade in primul stadiu de desvoltare, panä
in timpul impaerei.
Apa data in optimum in a doua perioada de vegetatie,
din cauza tranzitiei repezi, a avut o influenja rea asupra
desvoltarii plantelor, a provocat o seadere a recoltei totale
in substantà uscatà, o diminuare a substanjei uscate din
frunze si din spice.
Plantele prin structura lor intern5 se adapteazii condi-
jiunilor mediului in care se desvoltà si in special condi-
tiunilor de umiditate, dupà cum arata Perseke Ziilpich 1).
ii Perscke-Zillpich. Der Einfluss verschiedenen Feuchtenbodens
auf die Entwicklung der Pflantzen. Fiihlings Landw.Zeitung.1897.

www.digibuc.ro
 117

Inteun pamiint cu un procent mic de apa, plantele au o

suprafata mai mare din radacini acoperita cu trihomi in
vederea absorbtiunei apei, au o suprafata de evaporatie
mica in organele lor aeriene $i un spatiu intercelular mic
prin care se face legatura intre pamlint 5i atmosfera prin
stomate. Organismul plantei este echilibrat in vederea unei
pierderi cat mai mici de apa.
Inteun pamant cu un procent mare de apa din potriva ra-
dacinile plantelor, in vederea micsorarei absorbliunei apei,
au o suprafata mai mica acoperita cu trihomi, i pentru a
putea evapora mai repede prisosul de apa absorbila au
un spatiu intercelular mai mare, stomate mai mari, etc.
Trecerea unei plante cu organismul astfel specializat din-
tr'un mediu uscat intr'unul bogat in apa sau invers, nu poate
ramane fara influenta asupra organismului, planta sufera $i
rezultatul final este ca piere sau da o recolta mai mica.
Singurul efect pozitiv pro dus asupra plantelor de grfiu
de apa in optimum in timpul perioadei a doua, dupa cum
se vede din datele de mai sus, este asupra radacinilor si
paelor, cari au o greutate mai mare. cleat la plantele din
prima grupa, cari au primit optimum de apa in ultima
epoca de vegetatie.
Radacinile $i paele, dupa cum a rezultat si din experien-
tele aratate mai inainte, sporesc treptat cu cre$terea cantitatii
de apa 'Ana la un anumit optimum. Apa in cantitate de 50
la sulk data in timpul epocei a doua de desvoltare a plan-
telor din a doua grupa, a provocat o sporire a radacinilor si
paelor in greutate, nu a putut insa influenta in bine $i asupra
desvoltarii totale a spicelor si a" recoltei in intregime.
Analizand mai departe plantele asupra desvoltarii in'c
nodurilor am gasit urmatoarele date :

Nurnarul de internoduri la un vas.

"Epoca cu
optimum vas. I. II. III. IV. V. VI. Total
de apa

III. 25-27 13,25 13.25 13.25 13,00 13.00 0,50 66.25

28-31 12,66 12.50 12,50 12,50 12,50 0,00 66,00
1. 32-35 17.25 17,25 16,50 15.33 15.00 2,50 81,83

www.digibuc.ro
 118

La toate cele trei grupe de vase, cu optimum de apil

'in diferitele epoci de vegetatie, cel mai mare numhr este
arritat de internodul prim de unde mai departe descreste
treptat &titre internodul al saselea. Urmarind apoi pentru
fiecare dintre internoduri numarul desvoltat la fiecare
grupa de vase, se vede ca. toate internodurile ating numgrul
cel mai mare in vasele 32-35, cari au primit optimum de
apa' in prima epoch' de vegetatie. In al doilea rand yin
vasele 24-27, Cu optimum de apri in a III-a epoch de ve-
getatie, si in fine vasele 28-31, cu optimum in a doua
epocri de vegetatie au cel mai mic numär de internoduri.
Optimum de apa dat in timpul celei de a doua epoci ve-
getative, intre impaere i inflorire, n'a avut nici o actiune
asupra numarului total d e internoduri la un vas. De ad
rezuita crt numärul total de internoduri la un vas i. la o
planta este hothrat de apa din prima epoch de vegetatie.
Aceasta se confirms inch odata \si prin faptul cri vasele
cu optimum de apa in primul stadiu de vegetatie au des-
voltat in total 10 internoduri al saselea, cele cu optimum
in ultimul stadiu de vegetatie 2, si cele din grupa de vase
cu optimum de apà in a doua epoca de vegetatie nici unu.
Examinand mai departe plantele asupra lungimei inter-
nodurilor am gesit datele cari urmeaza :
"M...7.1111111111INEMIII"
50 0/0 AO In epoca

Inter. vase lung. abat. vase lung. abat, vase lung. abat.
C. m. c. ni C. m.

1. 24-27 45,4 + 2,9 28-31 39,9 + 0,4 32-35 95,5 +10,2

I I. , 89,5 + 9,0 , , 95,2 + 3,4 151,2 +10,2
III. 121,4 +13,1 . 127,5 + 5,3 , 146,2 4. 7,6
IV. . 167,4 -1-- 1,5 . 240,0 +15,6 145,6 +1o,3
V. 330,1 +23,7 364,3 +45,6 o 300,6 +82,6
Total 762,8 866,0 839,1

Din datele de mai sus se vede c internodul 1. al 2-lea

si al 3-lea au cea mai mare desvoltare in lungime la grupa
de vase 32-35, cari au primit optimum de apà in prima peri-
ipadri de vegetatie, in al doilea rand, privitor la I-ul internod. yin
plantele din vasele 24-27, cari au primit optimum de apa in a
treia epoch de vegetatie, si in fine plantele din vasele 28-31, cu
boate cä MO de vasele 24-27 au primit optimum de apfi
www.digibuc.ro
 119

mai de vreme, au avut cele mai scurte internoduri I.

Acest fapt ne dovedeste in primnl rand adaptarea plantei
la un anuumit procent de apa din mediul de culturä,
in al doilea rand ca desvoltarea in lungime a primului
al doilea si al III-a internod este hotarata de apa din prima e-
poca de vegetatie, dela semanat parka la impaere.
Internodul al doilea si al freilea au avut cea mai mare desvol-
tare in lungime tot in vasele 32-35, cu optimum de apa in prima
perioada de vegetatie, de asta data insa in al doilea rand yin
vasele cu optimum de apa intre impaere i inflorire si vasele
27-27, cu optimum de apa in a treia epoch' de vege tatie au in-
ternodul al doilea si al treilea cel mai scurt.
In acest fel rezulta ca desvoltarea in lungime a inter-
nodului al doilea si al treilea este hotarata de apa din prima
epoca de vegetatie ca si la primul internod, este insa influentat
in mod simtitor si de apa din a doua e0oca de vegetatie.
Internodurile al IV. si V., din cauza desvoltarei lor mai
tarzii, si in legatura cu alternarea perioadelor umede si
uscate, se comporta diferit de cat internodurile precedente.
Cea mai mare lungime a acestor internoduri au aratat-o
plantele din vasele 28-31, cari au primit optimum de apa in a
doua epoca de vegetalie, in al doilea rand yin plantele din va-
sele cu optimum de apa in a treia epoch de vegetatie, si in fine
plantele din vasele cu optimum de apa in prima perioada
de vegetatie au internodurilor al IV si V cele mai scurte.
Rezulia in acest fel ca desvoltarea in lungime a inter-
nodurilor al IV si V. este hotarata de apa dintre impaere
si inflorire si influentera in mod simjitor de apa din a treia
epoca de vegetatie, intre inflorire i maturitatea complecta.
In procente faja de lung;mea maxima insemnata cu 100,
cele cinci internoduri la cele trei sgrupe de vase, cu apa
variata in cursul epocilor vegetative, au reprezentat ur-
matoarele valori :
=IL ANIMIN100.1.1
50 °/0 de aprt in epoca
III
Internod
Vasele Lung. Lung Lung.
in Vo
Vasele In °A,
Vasele in Vo

I 24-27 43,35 28-31 41,71 32-35 100,00

II ,, ,, 65,14 62.96 II pp 100,00
III ,, 83,03 87,20 " 100,00
IV " ,, 69,75 100,00
" " 60,66
V 17 I7 90,61 PI II 100,00 82,11
77 ,,

www.digibuc.ro
 120

Concluzlile trase mai inainte privitor la desvoltarea in

lungime a internodurilor se vád mai limp ede din aceste
date procentuale.
Internodul I atinge maximum de desvoltare in lun-
gime sub actiunea apei data in optim in prima perioada
de vegetatie. Internodul II si III, deasemenea atinge maximum
de lungime sub actiunea apei din epoca intAia, este insa
stmtitor influentat de apa din a doua epocà. Internodurile
IV si V, ating maximum de crestere in lungime sub ac-
liunea apei din a doua epocil de vegetatie, sunt simtitor
influentate de apa din epoca a treia, in care caz au o
lungime mai mare decfit internodurile plantelor din grupa
32-35 ale caror internoduri IV si V nu mai pot fi bora-
rate de apa din prima epocii de vegetatie.
Pentru a urmari in mod compatativ desvoltarea in lun-
gime a fiecarui internod la cele trei grupe de vase cu apa
variabilà, vom socoti procentua I lungimea fiecarui internod
Nil de suma lungimei celor cinci internoduri. Datele cari
se oblin sunt urmatoare le :
50 V, de apa in epoca
III II
Internod
Lung Lung. Lung.
Vasele . Vasele Vasele in Vo
in Vo

I 24-27 5,95 28-31 4,60 32-35 11.38

II II,, ,, 12,91 ,, 77 10,99 7) 77 18,02
III ,, 15,91 71 PP 14,70 P7 P7 17,42
IV ,, ,, 21,95 77 77 27,69 77 7, 17,35
V 77 P7
43,28 PP 77 42,02 7) 27 35,83

IV , 100,00 100,00 100,00

Valorile maxime sunt ariitate prin cifre subliniate sau grase.

Cea mai mare desvoltare inlungime fart', de suma lungimei
celor cinci internoduri este pentru internodurile IIll, in
grupa de vase cu optimum de apa in prima epoca de ve-
getatie, pentru internodul IV, la plantele cu optimum de
apa in a doua epoch' de vegetatie, i pentru internodul V,
la grupa de vase cu optimum de apa in a treia epoca de
vegetatie.

www.digibuc.ro
 50 °/° DE APA IN EPOCA
..

I II II I
Intern.
°/O din Vo fara 0/0 din 0/0 fatà 0/0 din falö
Vase le
Lung lung. de Vasele Lung. lung. de Vasele Lung. lung. de
c. m. int. I-V maxim. C. m. C. m.
int. I-V maxim. int. I-V maxim.

I 24-27 3,42 5,88 61,84 28-31 3,15 4,54 56,96 32-35 5,53 10,49 100,00

II ,, 7,43 12,77 84,82 ,, 7,61 10,99 86,87 ,, 8,76 16,63 100,00

III ,, n 9,16 15,75 89,80 , ,, 10,20 14,72 100,00 , ,. 8,86 16,82 86,86

IV . . 12,87 22,12 67,03 , , 19,20 27,70 100,00 9,49 18,02 49,42

V - 25,30 43,48 86,82 ,, 29,14 42,0.1 100,00 , - 20,04 38,04 68,77

To lal ,, ,. 58,18 100,00 - ,, - 69,30 100,00 , 52,68 100,00 --

I

www.digibuc.ro
 122

Adunand lungimea mijlocie a celor cinci internoduri

dela o planta din fiecare din cele trei grupe de vase,
rezulta c lungimea cea mai mare a celor cinci interno-
duri inpreuna a fost la plantele cari au primit optimum
de apA in a doua epoca de vegetatie. Acest fapt a r 'Area
ca se contrazice cu cele afirmate mai inainte pe baza da-
telor din aceleasi experiente, $i anume ca desvoltarea
cea mai puternica i recolta cea mai mare au dat-o vasele
cari au primit optimum de apa in prima epoca de vege-
tatie, cA s'ar contrazice in parte cu datele privitoare la
lungimea internodurilor la un vas $i cA nu ar fi in con-
cordanta cu desvoltarea pe care o arata plantele in cli-
sent Nr. 10. Aceasta nepotrivire aparenta se datoreste
infratirei diferita a plantelor din cele trei grupe de vase.
Din datele privitoare la lungimea internodurilor dintr'un
vas vedem cA cea mai mare lungime a tuturor internodu-
rilor o au plantele din grupa de vase cu optimum de apa
in a doua epoca de vegetatie, din pricina desvoltarel pu-
ternice pe care au avut-o internodurile IV $i V. In al doilea
rand yin Nasele 32-35, din pricina desvoltArei puternice ca
numar si.in lungime pe care au avut-o internodurile I.-HI,
sub actiunea optimului de apa in prima epocA de vege-
tatie si in fine in al treilea rand yin vasele 24-27, cu opti-
mum de apA in a treia epocA de vegetatie. Din datele
privitoare la numArul mijlociu din fiecare cele cinci inter-
noduri la un vas am vAzut insa cA in primul rand std va-
sele 32-35, in al doilea rand vasele 24-27, si in al treilea
rand vasele 27-31, fapt care face ca din punct de privire
al sumei Inngimei mijlocii a celor cinci internoduri plantele
sa se grupeze in aceasi ordine. Ca desvoltare in lungime
insa in primul rand stau plantele din vasele 32-36, dupA
cum se vede din cliseul Nr. 10, curl sub actiunea optimului
de apA in prima epocA de vegetatie au desvoltat un num.&
mare de internoduri, optimum de apa insa incetand in
timpul imprierei, o parte din frati s'au atrofiat, au famas
cu internoduri mici, plantele din aceste vase ca surna a
lungimei mijlocii acelor cinci internoduri au famas cele
din urrnA, au putut desvolta insa inainte parte din frati,
ajungand cele mai inane. Plantele din vasele 28-31 cu
optimum de apa in a doua epoca de vegetatie, cu cel
mai mic num& de internoduri, castiga locul iniaiu atilt ca
lungime totala a internodurilor la un vas cat si in privinta
sumei lungimilor mijlocii a celor cinci internoduri, raman
insa cele din urmA ca inaltime a plantelor.

www.digibuc.ro
 123

Plante le din vasele 24-27, cu o infratire mijlocie intre

celelalte doua grupe, sunt cele din urma in privinta lun-
gimei tuturor internodurilor si au un loc mijlociu din punctul
de privire al sumei lungimii medii a celor cinci internoduri.
Legatura dintre numarul total de internoduri, suma lun-
gimei mijlocii a celor cinci internoduri si inaltimea plante-
lor se poate vedea si din cliseul Nr. 10. Plantele din grupa
de vase 32-35, cu optimum de aph in prima epoca de ye-
getalie, cu cel mai mare numar de internoduri, sunt cele
mai inalte. In al doilea rand yin plantele din vasele 24-27
si in ultimul rand cele din vasele 28-31.
Daca privitor la lungimea mijlocie urmarim desvollarea
procentuala a fiecarui internod fata de suma lungimilor
mijlocii a internodurilor IV, vedem ca desvoltarea
maxima a internodurilor IIII este in grupa de vase 32-35
sub acliunea apei din prima epoca de vegetalie. Inferno-
dul al IV, are cea mai mare desvoltare relativfi in grupa
de vase 24-27 sub influenta apei in optimum in a treia
epoch' de vegetatie. Aceasta actiune a optimului de apa
asupra desvoltarii celor cinci internoddri se poate vedea
din plansa Nr. 18.
Urmarind apoi in acelas tablou de date desvoltarea re-
lavá a fiecarui din cele cinci internoduri fala de maximum
atins in cele trei grupe de vase, vedem ch. internodurile
I si II au maximum de crestere in grupa de vase 32-35,
desvoltarea lor este hotarita de apa din primd epoch' de
vegetatie. Internodurile III, IV si V au desvoltarea maxima
in grupa de vase 28-31, cresterea lor este hotarith de apa
din a doua epoch de vegetatie.
Din plansa Nr. 19 se vede cum desvoltarea internodurilor
este hothrita de apa din I si a II epoca de vegetatie.
Internodurile I si II ating maximum de crestere subt actiunea
apei din prima epoch de vegetatie, asupra internodului I
actiunea apei din a doua epoca de vegetatie nu se resimte,
asupra celui de al doilea este simjitoare curba avand un
mers in continuu ascendent.
Internodurile III, IV si V ating maximum de crestere
subt acliunea apei din a doua epoca de vegetaiie.

Greutatea tuturor internodurilor dintr'un vas, sub acltunea

apei in diferite epoci de vegetatie, a variat dupa cum se
vede din datele cari urmeaza :

www.digibuc.ro
 124

50 00 de apil in epoca
III II I
Internod
Greut. Abateri Greul. Abateri Greut. Abateri
gr. gr. gr.

I 0,386 + 0,026 0,328 + 0,008 0,620 + 0,119

II 0,494 + 0,025 0,615 + 0,025 1,265 + 0,054
III 0,550 + 0,028 0,763 + 0,011 1,176 -I- 0,070
IV 0,736 + 0,058 1,136 + 0,049 1,330 + 0,028
V 1,371 -I- 0,023 1,441 + 0,068 1,790 + 0,316

In privinta greutatii totale a fiecarui internod dela plan-

tele dintr'un vas, apa are actiunea cea mai puternicA atunci
când este data ire prima epoch de vegetatie. Toate cele
cinci internoduri au cea mai mare greutate la grupa de
vase cari au primit optimum de apà in prima epoca de
vegetatie. Optimum de apa in a doua epoca de vegetatie
influenteazii in mod simlitor internodurile III si IV, mai
putin internodurile II si V, fäcfindu-le pe toate sa aibli o
greutate mai mare decal aceleasi internoduri la plantele
din grupa de vase cu optimum de apii in a treia euoca
de vegetatie.
Inspicarea plantelor este diferita la cele trei grupe de
vase sub actiunea repartizarei diferite a apei. Optimum de
apii in prima epoca de vegetatie provoaca formarea celui
mai mare num.& de spice.
Date le priviloare la inspicare stint urmatoarele :

50 0/0 aph in epoca

Nr. de spice
III II I

Nr. de spice la un vas 13,00 12,50 15,00

Nr. de spice la o plantil 1,08 1,00 1,25

www.digibuc.ro
 125

Din punctul de privire al numaruldi de spice, in al doilea

rand yin plantele cari au primit optimum de apa in a treia
epoch' de vegetatie i in fine in al treilea rand acelea
cart au primit optimum de apa in a doua epoca de vege-
tatie. Trecerea de fa un procent mic la unul mare de apa,
Mire impaere i inflorire, i apoi revenirea la procentul
initial mic de apa, exercita o actiune rea asupra desvol-
tarei numerice a spicelor. Numarul de spice este hotarit
de optimum de apa din epoca I de vegetatie. Lungimea
spicelor in mijlociu la un vas a fost urmatoarea :

50 ° 0 apa in epoca Vasele Lung. c.m. Abateri

III 24-27 66,4 '4- 5,6

II 28-31 63,9 + 1,5

32-35 87,6 -I- 6,5

$i asupra lungimei totale a spicelor la un vas apa din

prima epoch d vegetatie are o influenta hotaritoare.
Plantele din vasele 32-35 au cea mai mare lungime de
spire. Apa in optimum in a doua epoch de vegetatie, nu
activeaza nici desvoltarea totals in lungime a spicelor.
Plantele din vasele 28-31 din acest punct de privire ocupa
locul cel din urma, locul mijlociu fiind ocupat tot de plan-
tele din vasele 24-27 cu optimum de apa in a treia epoch
de vegetatie.
Privitor la lungimea mijlocie a unui spic in fiecare din
cele trei grupe de plante, in primul rand stau plantele
cari au primit 30 la suta de apa la inceput. Desvoltarea mijlo-
-de in lungime a spicului este hotarita de apa care cade in
prima epoch de vegetatie. De aceasta data in privinta lun-
gimei mijlocii a unui spic plantele din vasele 28-31 au
locul mijlociu :
50 la suta apa in epoca: III II
Lung. medie a unui spic 5,10 cm. 5,11 cm. 5,84 cm.
Apa in optimum in a doua epoch* de vegetatie activeaza

www.digibuc.ro
 126

in masura mica desvoltarea in lungime totala a spicelor

formate sub influenta conditiunilor de umiditate din prima
epoch' de vegetatie. Plante le din vasele 24-27 cu 50 la,
surd apa la sfarsit au spicele cele mai scuri`e. Optimum
de apa dat intre inflorire $i maturitatea complecta nu mai
poate influenta asupra desvoltarii in lungime a spicului.
Din analiza spicelor asupra numarului de spiculete an
rezultat datele urmMoare :

500/0 apa Spiculete la un vas

in epoca Vasele
Numar Abateri

III 24-27 155,75 + 1,647

II 28-31 147,00 + 3,152
1 32-35 238,00 + 16,00

Cel mai mare numar de spiculete I-au avut plantele din

vasele 32-35, numarul total de spiculete deci la un vas
si la o planta este hotarit de apa din prima perioada de
vegetatie. Optimum pe apa din a doua epoca de vegetatie,.
intre impaere i inflorire, nu a putut activa desvoltarea nu-
merica a spiculetelor. Vasele cu 50 la Kat de apa in a
doua epoca de veg8tatie au avut in mijlociu cate 147 de
spiculete fata de 238 cate au avut cele din vasele 32-35
cu 50 la suta apa in prima epoca de vegetalie. Numarul
de spiculete fiind hotarit de apa din prima epoca de ye-
getatie, in cazul de mai sus este numai o diminuare glo-
bala datorita faptului ca parte din spice sub actiunea dau-
natoare a Irecerei dela uscat la umed si apoi din noU la
uscat, s'au atrofiat au limas inchise in invelisul format
de frunze.
Plantele din vasele 24-27, cu optimum de apa in a treia
epoca de vegetatie, ca si in privinla numarului de spice,
din punctul de privire al numarului de spiculete au un
loc mijlociu.
Schimbarea procentului de apa in cele trei epoci de
vegetatie, nu putea ramane fàrà influenta asupra numarUlui
de spiculeje fertile $i sterile. Datele gasite privitor la
aceste doua categorii de spiculeje sunt urmatoarele :

www.digibuc.ro
 127
_

INII=IIIMMINOM.IMPININ

ELI
SPICULETE
50 V, apil clz
cn Sterile Fertile
in epoca .et
> La La o plant& La La o plantii
un vas Nr. vo un vas Nr. °A

III 24-27 40,75 3,39 26,14 115,00 9,58 73,86

II 28-31 31,00 2,58 21.07 116,00 9,66 78,93

I 32-35 66,34 5,52 27,85 171,66 14.30 72,15

In privinta spiculetelor sterile dacii urmarim datele mi-

nime din tabloul de mai sus, vedem c5 cel mai mic numdr
1-au avut plantele din vasele 28-31. Optimum de al:6 deci
din a doua epoca de vegetatie influenteazii in mod puternic
asupra desvoltdrii spiculetelor fertile, ajutd la formarea $i
fructificarea florii, mic$oreazd num5rul total $i cantitatea
procentuald de spiculete sterile la o plantd. Cel mai mare
num5r $i cea mai mare cantitate procentuald de spiculete
sterile sunt ar5tate de plantele din vasele 32-35, fapt care
dovedeste cd pentru desvoltarea normald a spiculetelor este
neyoie de un procent ridicat de apd intre impdere $1 in
spicare.
Din acelas punct de privire, planteie din vasele 24-27
ocupd un loc mijlociu, fapt care ne area cd si apa din
a treia epocd de vegetatie, intre inflorire si maturitatea
complectd, influentazd in parte desvoltarea normald a spi-
culetelor.
Privitor la numdrul de spiculete fertile la un vas si la o
planta, in primul rand stau plantele cu optimum de apa
in prima epoca de vegetatie, in al doilea rand cele cu
optimum in a doua epocii $i in fine in ultimul rand cele
cu optimum in a treia epocd de vegetatie. Din punctul de
privire al procentului de spiculete fertile, in ordine des-
crescandei stau in primul rand plantele din vasele 28-31,
in al doilea rand cele din vasele 24-27, iar in al treilea
rand cele din vasele 32-35. In mod absolut insei cel mai
mare numdr de spiculete fertile la a plantd s'a desvoltat
sub actiunea oplimului de apa din prima epoca de vege-
tatie.

www.digibuc.ro
 128

La un spic desvoltarea absolutai relativa, a spiculetelor

sterile si fertile, sub actiunea apei in cantitati variabile, a
avut loc dupa cum se vede din datele cari urmeaza :

Spiculete la un spic
50 0/0 ap5 VASELE
in epoca Sterile{ Fertile
Nutria'. °/o Nutria'. °/0

III 24-27 3,13 26,14 8,84 73,86

I

II 28-31 2,56 21,62 9,28 78,38

I 32-35 4,42 27,86 11,44 72,14

Actiunea apei in cdntitate optima repartizata diferit pe

cele trei epoci de vegetatie, asupra spiculetelor, se poate
urmari din datele de mai sus, privitoare la un spic, la fel
ca din datele anterioare privitoare la spicele dintr'un vas
si de la o planta.
Cand am aratat mai inainte influenta pe care o exercita
factorul vegetativ apa in cantitati crescande si constante
in tot timpul vegetatiei si in cantitate optima repartizata
diferit pe cele trei epoci de vegetatie, am vazut ea apa
are o actiune irtsemnata asupra spicului, lungimea lui
crescfind treptat cu sporirea apei 'Ana la o anumita limita
optima. Am mai vazut deasemenea ca lungimea spicului
poate fi influentata in senz pozitiv sau negativ de factorul
apa din epocile de mai tarziu, pe cata vreme numarul de
spiculete este hotarat de apa din prima epoca de vege-
tape. De aci urmeaza ca densitatea spiculetelor (D), nu-
marul de spiculete la un segment de spic de zece centi-
metri, poate fi variabila dupa valorile factorului apa in
principalele epoci de vegetatie. La plantele cu optimum
de apa dat in diferite epoci de vegetatie, densitatea spiuc-
letelor a fost urmatoarea :
50 Vo de apa in epoca
I II III
Densitatea (D) 27,49 23,00 27,16

www.digibuc.ro
 129

Cea mai mare clensitate au avut-o spicele plantelor cari

au primit optimum de aph in a treia epoch de vegetatie,
intre inflorire si maturitatea complecth, adich atunci cfind
desvoltarea in lungime a spicului nu mai putea fi influen-
lath decal prea putin sau de loc. In al doilea rand yin plan-
tele cu optimum de aph in prima epoch de vegetatie, cand
se hothrhste in primul rand numhrul de spiculete si mai
putin hmgimea spicului, si in fine densitatea cea mai mica
o au spicele plantelor cu optimum de aph in a doua epoch
de vegetatie care influenteazá puternic desvoltarea in lun-
gime a spicelor. Formaliunea bobului a fost deasemenea
influentath simtitor de felul cum a fost reparlizat optimum
de aph in cele trei epoci de vegetatie. Redhm mai jos
datele privitoare la nurnhrul de boabe oblinute :

Num& de boabe
50 0/, apii Densit. d
Vasele d.
in epoca La La D.
La un vas o *nth' un spis

III 24-27 215,75 17,98 16,59 32,49 1,18

II 28-31 206,75 17,23 16,46 32,34 1,40

I 32-35 308,00 25,67 20,58 35,16 1,33

1

In privinta numarului total de boabe la un vas, la o

planth si la un spic in primul rand stau plantele din va-
sele 32-35. Asupra numhrului de boabe in total optimum
de aph in prima epoch de vegetatie este hotiirator. In al
doilea rand yin plantele din vasele 24-27, si in fine plan-
tele cu optimum de aph in a doua epoch de vegetatie
sunt cele din urmh.
Densitatea boabelor (d) este cea mai mare la plantele
cu optimum de aph in prima epoch de vegetatie, in al
doilea rand yin plantele cu optimum de atilt in a treia
epoch de vegetatie si densitatea cea mai mica in boabe
o au plantele din vasele 28-31, cari primind optimum de
aph in a doua epoch de vegetatie au avut o crestere in
lungime a spicelor.
Cea mai mare grhuntare a spiculetelor (.l) o au plan-
9

www.digibuc.ro
 130

tele care au primit optimum de aph in a doua epoch de

vegetatie, in al doilea rand vin pl-antele cu optimum de
aph in prima epoch de vegetatie. Cele din urmä sunt plan-
tele din vasele 24-27 cu optimum de aph in a treia epoch
de vegetatie, intre inflorire $1 maturitatea complectà, care
nu poate provoca o grhuntare mare a spiculetelor. Numarul
de boabe la o planta $i la un spic este hothrat de opti-
mum de aph in prima epoch de vegetatie. Optimum de
aph din a doua epoch de vegetatie are o influenta simtith
asupra numhrului de boabe la un spiculet, mic$oreaza lush
densitatea spicului in boabe, prin activarea desvolthrii lui
in lungime, si nu poate spori in mod simlitor numhrul total
de boabe la o planth si la un spic pentru a intrece pe
celelalte plante cu optimum de aph in prima $1 ultima
epoch de vegetatie.
Grauntarea 1spiculetelor este hothrath de optimum de aph
in a doua epoch de vegetatie, intre imphere i inflorire,
at influentath in mod simtitor de apa in optimum in prima
epoch de vegetatte intre fashrire i imphere.
In greutate spicele, sub actilinea optimului de aph re-
partizat diferit pe cele trei epoci vegetative, a variat duph
cum se vede din datele cari urmeazh :

Oreutatea spicelor
50°/0 flea
Vasele
in epoca La
La un vas o planth La un spic

III 24-27 10,295 0,858 0,792

II 28-31 10,055 0,838 0,804
I 32-35 12,841 1,070 0,856

Cea mai mare greutate de spice si greutatea mijlocie a

unui spic o au plantele din vasete 32-35, greutatea totalà
de spice la o planth $i greutatea mijlocie a unui spic
este hotheath de apa in cantitate optima in prima epoch
de vegetatie.
Oreutatea boabelor a fost urmhtoarea :

www.digibuc.ro
 131

Oreutatea boabelor gr. Greutatea

500/0 apa a
Vase le
in epoca La
La un vas o Omni
La 1000 boabe
un spic gr.

III 24-27 6,760 0,564 0,520 31,332

II 28-31 7,156 0,596 0,572 34,611

32-35 8,595 0,716 0,573 27,905

Privitor la greutatea boabelor la un vas, la o plants si

la un spic, locul intai il au tot plantele din vasele 32-35.
In al doilea rand yin plantele din vasele 28-31 si in al
treilea rand plantele din vasele 24-27. Cea mai mare
greutate de boabe este hotbrata de optimum de apa din
prima epoch de vegetatie. Optimum de apa dat in a doua
epoch' de vegetatie sporeste in mod simtitor greutatea to-
tala a boabelor, facand ca plantele din aceasta grupa sa
ocupe locul al doilea. Data in optimum in a treia epoca
de vegetatie, intre inflorire i maturitatea complecta, apa
influenteaza foarte pulin greutatea total& a boabelor.
Privitor la greutatea a o mie de boabe ordinea in care
se aseaza recoltele din cele trei grupe de vase se inver-
seaza complect. Primul loc ii ocupa plantele din grupa de
vase 28-31, ultimul loc cele ain grupa 32-35 si in fine
locul m jlociu plantele din vasele 24-27.
Oreutatea unui bob este hotarata de optimum de apa
dat in a doua epoca de vegetatie intre impaere i inflo-
rire. Optimum de apa dat in epoca a treia de vegetatie
are o actiune puternica i acelas procent de apa dat in
prima epoch' de vegetatie, pana la impaere n'are nici o
influenta asupra greuthlii bobului.
Oreutatea spicelor fata de recolta intreag, greutatea
boabelor fata de recolta i greutatea unui spic au repre-
zentat urmatoarele procente la cele trei grupe de vase :

www.digibuc.ro
 132

Planta intreaggi Spicul

50°/0apà Vase le
in epoca °', tulpini cif°
+ rate spice 0/0
boabe plevi
0/0
boabe
cini

III 24-27 52,86 47,14 30,96 34,34 65,66

II 28-31 51,99 48,01 34,17 28,84 71,16

I 32-35 65,48 34,52 23,11 33,07 66,93

Oreutatea spicelor si boabelor reprezinth cel mai mare

procent fath de recolta intreagh (organe aeriene radh-
cini) la plantele din vasele 28-31. In al doilea rand via.
plantele din vasele 24-27 si in ultimul rand plantele din
vasele 32-35. Optimum de aph dat in epoca a doua de
vegetatie, sporeste in mod simlitor greutatea relativa a
spicelor i boabelor, plantele au cel mai mare procent de
spice si bpabe carà insh a avea i cea mai mare greutate
absoluth, care revine plantelor desvoltate cu 50 la suth de
aph in primul stadiu de crestere. Optimum de aph dat in
prima epoch de vegetatie, desi conditioneazh recolta de
spice si boabe la o planth, exercitä o actiune mai puter-
nich asupra desvolthrii tulpinilor si radhcinilor, facand
astfel ca greutatea spicelor i boabelor fath de recolta
intreagh sh reprezinte cel mai mic procent.
Optimum de aph dat a treia epoch de vegetatie, exer-
cith o anumith actiune asupra desvolthrii spicului, fall a
mai putea influenta desvoltarea tulpinelor i radacinelor si
plantele din aceasth gruph ocuph locul mijlociu.
In spic deasemenea I pentru acelas motiv, cel mai
mare procent de boabe 1-au avut plantele cari au primit
optimum de aph in a doua epoch de vegetatie.
Fath de organele aeriene, cari constituesc recolta in
sens agricol, spicele i boabele au reprezentat urmiitoa-
rele procente :

www.digibuc.ro
 133

Organele aeriene
50 Oh apa
Vase le
in epoca 0/0 t 0
/0 spice 0/0 boabe
+ fu rulpniznei

HI 24-27 49,22 50,78 33,34

II 28-31 47,65 52,35 37,26

I 32-35 61,34 38,66 25,88

Din datele de mai sus privitoare la organele aeriene ale

plantei se poate vedea aceiasi actiune a factorului apa dat
in cantitati optime in diferitele epoci de vegetatie, ca $i
din datele de mai inainte asupra plantei intregi.
Din aceasta ultima grupii de experiente vegetative se
vede cà efectul produs de optimum de apa asupra des-
voltarei plantei este diferit atunci cand este dat numai in
una din cele trei perioade principale de vegetalie. Urma-
rile acestei actiuni diferite se resimte atat asupra desvol-
tarii totale a plantei la recolia cat si asupra desvoltarei
diferitelor organe esentiaie.
Tot din actiunea desvoltata de optimum de apa data in
diferite epoci de vegetafie putem scoate indicafiuni pre-
lioase privitoare la lucrarile mecanice cari trebuesc date
pamantului in legatura cu ape, pentru ca graul Turcesc alb
sa se desvolte in bune conditii.
Concluziile pe cari le putem trage din actiunea opti-
mului de apa in diferite epoci de vegetatie asupra acestui
grau sunt urmatoarete :
1. Optimum de apd dat in prima epocc5 de vegetafie
(semanat-infreifire) hoteiráste recolta totalei de substanfo
uscatO la o plantO si parfiuld in diferitele organe ale
plantei. Optimum de apil dat in a doua epocO de vege-
tafie influenfeazei simfitor desvoltarea rOdeicinilor si paelor.
2. NumOrul total de internoduri la o plantei este hoteirat
de apa din prima epocei de vegetafie.
3. Optimum de ap0 din prima epoth de vegetafie hotel-
rOste desvoltarea in lungime a internodurilor I, II si al III.
Optimum de apO din a doua epocO de vegetafie hoteireiste

www.digibuc.ro
 134

desvollarea In lungime a internodurflor al IV fi al V

*I influenfeazd simfitor pe al doilea si al treilea.Optimum
de (la din ultima epoca de vegetafie influenfeazd simfitor
desvoltarea tn lungime a Internodului al IV si al V.
4. Optimum de apd din prima epocd de vegetafie hold-
rdste greutatea totald a internoduritor de diferite ordine.
Optimum de ap6 din a doua epocd influenleazd simfitor
greutatea internodurilor IIV.
5. Desvoltarea numeria a spicelor este holdrftel de
optimum de apd chn prima epocd de vegetafie.
6. Lungimea totald a spicelor la o plantd st lungimea
mijlocie a unui spic este hohlritd de cantItatea de ap6
din prima epocd de vegetatie. Optimum de apd din a
doua epocd de vegetafie activeazd desuoltarea tn lungime
a spicelor.
7. Numdrul total de spiculefe la o plantd fi la un spic
este hotdrit de optimum de apd din prima epocd de ye-
getafie. Numdrul de spiculefe ffrtile este hotdrIt de op-
timum de apd din prima epocd de vegetalie si influenfat
de optimum din a-doua epocd. In mod relativ formarea
spiculefelor fertile are loc in cele mai bune condifiuni
and apa este in optimum In a doua epocd de vegetafie
si este influenfotd simfitor in bine de optimum de ap6 din
a treia epoc6 de vegetafie.
8. Densitatea spiculefelor (D) este in funcliune de apd
din a doua epocd de vegetalie si variaz6 In sens invers
cu cantildfile in cari se gdseste.
9. Numdrul de boabe la o plantd si la un spic este
hotdrit de optimum de apa din prima epoc6 de vegetafie.
Densitatea boabelor In spic (d) este in funcfiune de apd
din a doua epocd de vegetafie si variazd fn sens invers
eft cantitatea in care se gdseste. Ordunfarea mare a spi-
culefelor (I) este hotdrild de optimum de apd din a doua
epocd de vegetafie si influenfatd simfitor de optimum de
ap6 din prima epocd.
10. Greutatea spicelor la o plant6 si mijlocie la un spic,
greutatea boabelor la o plantd si la un spic sunt holdrite
de optimum de apd din prima epocd de vegetafie si sim-
fflor influenfate de optimum de apd din a doua epocd.
11. Greutatea mare a 1000 de boabe este hotdritd de
optimum de apd din a doua epocd de vegeta/le si pu-
ternic influenfatd de optimum de apd din a treia epocd de
vegetafie.

www.digibuc.ro
 135

12. Desvoitarea relativd a spicelor i boabelor fold de

recolta tntreag& 0 a organelor aeriene 0 boabelor fajd
de greutatea spicelor este in functiune de apd din a (loud
epocd de vegeta/ie.

www.digibuc.ro
 IV. CONCLUZII GENERALE
In conditiuni egale, sub acjiunea factorului vegetativ apa
_ dat in cantitàji crescânde, si la concentrajiunile tot mai
mici ale si-irurilor nutritive cari le corespund, plantele de
grim sunt influenjate in mod puternic asupra desvoltarilor
totale si in mod diferit asupra organelor lor esenjiale.
Intre efectul produs de factorul apa in cantitäji crescande
asupra grilului de toamn5 de Banat pe deoparte si asupra
graului de primavarà Turcesc alb pe dealt5parte, se vede
o deoebire esenjtal5, mai ales in ce priveste desvoltarea
diferitelor organe principale in parte.
La acelas procent optim de ap5 ritmul vegetativ la cele
cloud feluri de grâne este deasemenea diferit. In fine, in
leg5tur5 cu ritmul vegetativ si activitatea fiziologica a
graului Turcesc alb, optimum de apà are o acjiune dife-
rita atunci and este dat in epoci de vegetajie diferite.
Privitor la toate grupele de experienje ale c5ror rezul-
tate le-am argtat 'Ana' aci se pot trage urmatoarele con-
cluzii generale :
1. Diferitele organe ale plantei de grdu la condifiuni
egale sunt In funcfiune de cantitatea de apd si concen-
trafiunea sdrurilor nutritive in mediul de culturd, atingdnd
valori maxime la procente de apd diferite intre ele si di-
ferite de procentul de apó la care planta aratá desvol-
tarea cea mai puternicd prin cantitatea totald de substanfd
uscard streinsd.
2. Planta intreagd si diferitele ei organe in parte la
grdul de primávard Turcesc atb, sub acfiunea unei canti-
tdii crescdnde de apa, cling in general valori maxime la
procente mai midi de apd si concentrafiuni mai mari de

www.digibuc.ro
 137

thruri nutritive in mediul de culturö, decal graul de toamnd

de Banat.
3. Folosind procente mai mici de apa si solufiuni nu-
tritive mai concentrate, desvoltdnd mai timpuriu .maximum
de ródácini si aviind o activitate fiziologicei puternicei in
prima epocd de vegetafie, grill!! de primeivarö Turcesc alb
rezistó mai usor la acfiunea diluneitoare a secetilor din
epocile de vegetafie de mai Mrziu.
4. Potrivit cu felul cum se inlänfueste desvoltarea lor
dealungul perioadei de vegetafie, diferitele organe ale
plantelor la grew! Turcesc alb, pentru a atinge desvoltarea
maximö cer optimum de apd in diferite epoci vegetative.
Optimum de desvoltare al planlei in Intregime inscl este
hotardt de apa din prima epocd de vegeta fie.

www.digibuc.ro
 BIBLIOGRAFIA
i) Andrieux-Vihnor;n. Les meilleurs blés, Paris 1880.
2) Blanck E. Einfluss des Kalkes auf die Wasserbewegung
in 13oden. Land. Jahrbiicher, vol. 38.
3) Börnstein R. Leitfaden der Wetterkunde. Brauncshweig,
1913.
4) Campbell M. Matenaers. Anleitung zur zweck massigsten
Bodenbeai beitung.
5) Ceris A. de. Hydraulique agricole des Egiptiens dans le
temps anciens. Journal d'agriculture pratique. 1906.
6) Chir4escu-Arva M. Doctrine si directiuni in studiul pa-
manturilor. Biblioteca Ministerului de Agricultura No. 33.
71 Chiritescu-Arya M. Climatul si formatiunea parrdnturi-
bor. Basarabia agricola, 1920.
8) Czerhati. Vergleichende Versuche zwischen Friihjahrs-
pfliigen, Grubern und Eggen.
Tahresb. der Landw. 1895.
0) Czermack W. Ein Beitrag zur Erkentniss der Verände-
yungen der sogenanten physikalischen Bodeneigenschaf-
ten durch Frost, Hitze und die Beigabe einiger Salze.
Landw. Versuch Stat. Vol. 76/1912.
10) Demo lon et Hall. Le sol en agriculture.
11) Demtschinsky N. Die Vervielfachung und Sicherstellung
. der Ernteertriige. Parey, Berlin 1909.
12) Dele2no N. T. Etude sur le role et la fonction des seN
mineraux dans la vie de la plante. 1. IL 111. Geneve 1908.
13) Difloth P. L'utilisation rationelle des plues en agricul-
ture. La vie agricole et rurale, No. 16/1922.
14) Difloth P. Le rol bienfaisant des forets en agriculture.
La vie agricole et rurale, No. 31/1922.
www.digibuc.ro
 139

15) Drop. Die Brache in der modernen Landwirtschaft, laL-

hresbericht der Landw. 1905.
16) Elefterhi G. D. Repartitiunea norrnala a precipitatiunilor
atmosferice in Romania. Buc. 1913.
17) Förster. Die Diirre und die Mittel zur Bekampfung der-
,elben auf leichten Widen. Dentsch, Landw. Presse, No_
78, 1904.
18) Fruhwirth C. R echtzei tiges Umpflugen der Stoppel. Ja-
hresbericht der Landw. 1901.
19) Fr nck. Pflagt zeitig die Stoppel tinter. Deutsche Landw.
Presse, an. 22, No. 71.
20) Glinka K. Die Typen der Bodenbildung, ihre Klasification
und geographysche Venbreitung.
21) Garola. C. V. Les Engrais. Paris 1912.
22) Gerlach si Kruger. Versuche fiber Ackcrbewasserung. Ar-
beiten der D. L. G., No. 119.
2.3) Gerlach si Kruger. Ackerbewasserungs Versuche am k.
Willielms Institut Bromberg. Iahnuch der D. L. G., Vol.
23. 1908.
24) Gerlach si Kruger. Bewasserungsversuche im lake 1917.
Mittehingen der I). L. G.. No. 19. 1918.
25) Grandeau L. L'influence des pluies persistantes sur l'a-
pauvrissement des terres. Journal d'agric. prat. 1906.
pag. 521.
26) (iroF,s E. Der Einfluss der kiinstlichen P(ingemittel auf
aas Verhältnis des Wassers im Boden. Landw. Versuch
stationen in Osterreich, No. 1, 1903.
27) (irehmann. Welche Wassermengen liefert der Schnee ?
Ilustr. Landw. Zeitung No. 15. 1907.
28) Hoffmann M. Das gesetz von Minimum. Arbeiten der
D. L. G., vol. 245, pag. 12. Berlin 1913.
29) fla/s H. Leitfaden der Geologic, Pag. 79. Leipzig 1906.
30) Hall et Demolon. Le sol en agriculture.
31) Hepites St. G. Anuarul Institutului Meteorologic al Ro-
maniei, 1902.
32) Hilgard E. W. Ober den Einfluss des Klimas auf die Bil-
dung nod Zusammensetung des Bodens. Forschungen auf
dem Gebiete der Agrik. Physik, 1898.
33) Hasselhoff E. Versuche fiber die Bezichungen zwischen
Bodcrifeuchtigkeit, Pflanzenentwiklung und Nährstoffauf-
nahme. Landw. Versuch-Stat. Vol. 89, 1917.
34) !locker. Ober die Beziehung zwischen Wetter mid Ern-
ten. Illustr. Landw. Zeitung, No. 34, 1907.
www.digibuc.ro
 140

35) Jost L. Vorlesungen fiber Pflanzen Physiologic. Jena,

1913.
36) Jormescu C. Harta agronomica a Romaniei. Buc. 1907.
37) Joliet H. La Secheresse et les reboisements. La vie a-
gric. et rurale, No. 36, 1921.
38) Kayser E. Lehrbuch der allgemeinen (leologie. Stuttgart,
1912.
39) Kostaciov P. Parnanturile din zona Cernoziomurilor Ru-
siei (ruseste).
40) Kossovici P. Die Schwarzerde.
41) Kruger E. Die Feldberegnung. Landw. Hefte, No, 37 38.
42) Beiträge zur_ Kentniss der Wasserwirtschaft
iu den Vereinigten-Staaten von Nord-Amerika. Arbeiten
der D. L. G., No. 119.
43) Kruger E. Das Wasserbedürfnis der Pflanzen. Mitteilun-
gen der D. L. G., No. 31, 1914.
44) Kruger E. Die Notwendigkeit und Möglichkeit der Ak-
kerbewasserung in Deutschland. Jahrbuch der D. L. (1.,
Vol. 21, 1906.
45) Kostaciov P. () borbe's zasuhami. (Lupta cu seceta).
Moskova, 1914.
46) Kolkunov V. K'voprosu o varbatki vahnoslivah k'zasu-
ham ras kulturnai rastenii. (Despre formarea de rase
de plante cultivate rezistente la seceta). Kiew. 1905.
47) Körnicke si Werner. Handbuch des Getreidebaues. Bonn,
1885.
48) Kassner. Die normale Verbreitung der Niederschlage und
die Diirre im Jahre 1904.
Jahresbericht für Landw. 1905.
49) Klocke. Der Finfluss der Diirre auf die letzten Ernten
mid praktische, etc. Jahrbuch der D. L. O., Vol. 20, 1005.
50 Krauss. Zur Kentniss der Wirkungen der Tief-kultur. Jah-
resberieht .der Lluidw. 1896.
51) Uebig J. v. Die organsche Cliemie in ihrer Anwendung
auf Agrikulturchernie und Physiologic.
52) Liebig J. v. Chemische Briefe.
53) Liidecke E. Die (Irösse der Bodenverdunstung bei ver-
schiedenen Tiefe des Grundwasserspiegels. Der Kultur-
technicker, 1904.
54) Leroux E. La Secheresse de 1904 et les engrais. Journal
d'Agric. pratique. 1901.
55) Lyon. Ober die Erhaltung der Bodenfeuchtigkeits mittels
des Untergrundpfliigens. Jahresbericht für Landww. 1496.

www.digibuc.ro
 . 141

56) Munteanu V. C. Le sole arable de la Roumanie. Buc.

1900.
57) Munteanu V. C. Rechèrches .sur les céréales roumaines.
Buc. 1910.
58) Munteanu A. V. C. Contributiuni la ameliorarea graului
romanesc. Cluj, 1922,
59) Murgoci G. M. Zonele uaturale de soluri din Romania.
Buc. 1911.
6(1) M4scherlich E. A. Bodenkunde für Land und Forstwirte.
Ed. 111. Berlin, 1921.
61) Mitscherlich E. A. Losung und Absorbtion rn Boden.
Landw. Jahrbficher, 1914.
62) Mitscherlich E. A. Die Beurteiltmg der physikalischen
Figenschaften des Ackebodens mit Hilfe seiner Benet-
zungswarrne. Journal fiir Landw. 1898.
63) Mitscherlich E.. A. Das Wirkungsgesetz der Wachstums-
Faktoren. Zeitschrift für Pflanzenernahrung und Diin-
gung. Vol. 1, 1922.
6-1) Mitscherlich E. A. Der Boden und die Bodenbearbeitung.
Efflilings Landw. Zeitung ,No. 11, 1909.
65) Matenaers si Campbell. Anleitung zur Zweckmassigstert
13denbe-arbeitung. P. Parey. Berlin 1912.
66) Maghileanski N. K. Materiale pentru geografia si statis-
tica Basarabiei (ruse$te). Chisinau, 1913.
67) Nachtweh A. Hautprufung von Beregnungs-Apparaten,
1914. Arbeiten der D. L. G., No. 276.
6(0 Persecke-Ziilpich. Der Einfluss verschiedenen feuchten
Boclens auf die Entwichlung der Pflanzen.
Fiihings Landw. Zeitung, 1897.
69) Pfotenhauer C. Pfeiffer si Rippel A. Ober den Einfluss
von Durstperioden auf das Wachstum der Pflanzen.
Landw. versuch stat. vol. 96, 1920.
70) Radianu P. S. Din trecutul si prezentuf agriculturei ro-
mane. Buc. 1906.
71) Rotmistrov W. G. Suscinosti zasuchi (seceta). Odesa,
1913.
72) Rotmistrov W. G. Peridvijenia vilda (miscarea apei in
Oman°. Jurnalul de agricatura. experimentaM (ru-
seste).
73) Riimker K. v. Tagesfragen aus dem moderned Ackerbau.
Parey, Berlin 1912.
74) Ramann E. Bodenkunde. Berlin, 1911.
75 Rosu V. Irigatiile in Romania. Buc. 1907. .

www.digibuc.ro
 142

76) Ruseseu D. R. Nesiguranta recoltelor in Romania. Buc.,

1904.
77) Ringelmann M. Eaux d'infiltration. Journal d'Agrieulture
pratique, 1906.
78) Remy T. Die Wasserversorgung der Kulturgewachse als
Landw. Problem. Monatslieftfitr Landw., No. 3, 1908.
79) Remy T. Der Vegetationsversuch als Hilfsmittel der
Sortenprtifung. Jahrbuch der D. L. G. Vol. 21. 1906.
80) Richter A. Die Bonietiererhung des Weizens seitens der
Handler uncl Mahler im zusammenhange mit seinen
chemischen Lind physikalischen Figenschaften. FUhlings
Landw. Zeitung, 1896.
81) Ringelmann M. Evap_oration. Journal d'Agric. pratique,
No. 40, 1904.
82) Stremme II. Die Verbreitung der klimatischen Boden-
typen.
83) SilfTtzev N. Etude des sols de la Rusie. Congrès geo-
logique international. Petersburg, 1897.
84) Strecker W. Die Bedeutung des Wasserhaushaltes fiir
die Landwirtschaft. Der Kulturtechnicker, 1904.
85) Schenk G. Untersuchungen fiber den Einfluss der koloi-
dalen Substanzen im Boden auf seiner Permeabilitat mid
Kapaictdt far Wasser. Fahlings Landw. Zeitung. No. 22,
1909.
86) Seelhorst v. Die Brache. Deutsche Landw. Presse, No.
71 73, 1905.
87) Seelhorst v. Untersuchungen fiber die Feuchtigkeits \Ter-
haltuisse eines Lehmbodens tinter verscliiedenen
Frachten. Journal* fiir Landw.. No. 2, 1902.
88) Schmidt 0. Ober den Entwiklungsverlauf beim (letreide.
Landw. Tahrbacher, No. 2, 1913.
89) Strecker W. Die Forderung des Wassarhaushaltes durch
Fruchtfolge und Bestellung. Iahrbucher der D. L. (1. vol.
25, 1910.
90) Tolstov V. Lupta contra secetei (ruseste). Petrograd.
1905.
91) T(iousaint. Betrachtungen fiber die Bedeutung der Meteo-
rologie und der Wasserfrage, urn Staatshaushalte. Fah-
lings Landw. Zeit. No. 6, 1905.
92) 1,1hlrich D. Ueber den Finfluss von Fgge und Walze auf
die Wasserbewegung in Boden. Ilustr. Landw. Zeitung,
No. 70. 1901.
93) Vilmorin-Andrieux. Les meilleurs blés. Paris, 1SS0.

www.digibuc.ro
 145

94) Vibrans C. WE: tief mus man Pfliigen um Misserten ZU

vermeiden ? Iahrbuch der D. L. G., an. 19-a.
95) Widtsoe J. A. Le Dry Farming. Paris, 1910.
96) Wohltntann. Die Moglichkeit der Ackerbewiisserung
in Deutschland. Arbeiten der D. L. G. No. 97.
.97) Wollny E. Saat und Pflege. Berlin, 1885.
98) %Any E. Unterstichungen fiber den tinfluss der Luft-
feuchtigkeit auf das Wachstum der Pflanzen. Forschun-
gen auf dem gebiete der Agrik. Physik, Vol. 20.
90) Wolny E. Ober den Einfluss der Sturktur des Bodens
auf dessen Feuchtigkeitsverhaltnisse. Forschungen. etc.,
\To). 16.
NO) Wollny E. Untersuchungen fiber die Feuchtigkeitsvert-
hältnisse der Boden Arten. Forschungen. etc. Vol. 18.
101) Wollny E. Ober den Einfluss der mechanischen Boden-
. bearbeitung auf die Fruchtharkeit des Bodens. Forschun-
gen, etc. Vol. 18.
102) Wollny E. Untersuchungen fiber den Einfluss der Physi-
halischen Eigenschaften des Bodens auf das Produktions-
vermOgen der Nutzgewlichse.. Forschungen, etc. Vol. 20.
103) Wollny E. Ober den Einfluss des Winterfrostes auf die
Feuchtigkeit des in raucher Furche liegenden Acker-
landes. Blätter für Zuckerriibenbau An. 6, No. 6.
104) Vollny E. Ober den Einfluss der Pflanzen-Decken auf die
Grundwasserstande. Forschungen, etc. Vol. 18.
105) Wellny E. Zur Frage der Tiefkultur. Iahresbericial der
Landw., 1897.
106) Wellny E. Unterstichungen fiber den Einfluss der Mecha-
nischen Bearbeitung auf die Fruchtharkeit des Bodens.
Forschungen, etc. Vol. 20.
107) Wollny E. Ober die Anvendung der Walze bei der Pflan-
zenkultur. FUhlings Landw. Zeit. an. 48, No. 2, 3.
108) Wellny E. Der Einfluss des Walzens der Kulturgewächse
auf deren Produktionsvermogen, Forschungen, etc.. an.
17. No. 94.
109) Wollny E. Der Einfluss der Brache auf die Fruchtbar-
keit des Bodens. Forschungen, etc. Vol. 12.
110) Wagner Darmst-dt. Beiträge zur Ausbildung der Dan-
gerlehre I and. fahrbiicher VI. No. 13, 1883.
111) Wilfghrt, Milner si Wimtner. Ober die Nahrstoffaufnalime
der Pflanzen in versciedenen Zeiten ihres Wachstums.
112) Zah ria Al. Ciritul romanesc. Bucuresti. 1910.

www.digibuc.ro
 LISTA ALFABETICA A AUTORILOR SI NUMARUL
PAGINILOR UNDE SUNT CITATI

Adainov P. 30 Fittbogen p. 25
Angol A. p. 40 Fortier p. 25
Atterberg p. 16 Fikster p. 29
Barakov p. 30; 40 Frank p. 33
Bjaloblocki p. 109 Fruvi, irth p. 33
Blanck E. p. 13; 14; 17 Gardner p. 24
Bliziiin p. 30 Garola C. V. p. 20; 97
Boyoucos M. p..15 Gerlach p. 35
Brigs L. p. 23 Gilbert p. 12
Campbell p, 32 Girard p. 20
Ceris A. de p. 8 Glinka p. 11; 14
Chiritescu M. p. 8 Golovkinski p. 30
Chodat p. 97 Grandeau p. 15; 29
Columella P. 8 Grohmann p. 36
Cserhati P. 33; 97 Gross E. p. 17
Czermak W. p. 17 Giintz p. 31
Davy-M. p. 25; 40 Haberlandt p. 9; 19; 27
Deherain p. 40 Haas p. 9
Deleanu p. 97 Hall p. 14
Demo Ion p. 14 Haselhoff p. 25; 27
Demischinsky p. 32 Heinrich p. 25
Dif loth p. 13; 15; 30; 31 Hellriegel p. 9; 24; 25; 27
Docuciaiev p. 11 Helmont van. p. 9
Droop p. 33 Hepites S. p. 36
Duval P. 31 Hilgard p. 7; 10; 11
Ehrenberg p. 12 Hoffmann M. p. 9; 26
Elefteriu p. 36 Huston p. 97
Eyth v. p. 34 Henkov p. 25

www.digibuc.ro
 145

Jo lyetIf. p. 29 Nachtweh D. 38
Jones p. 97 Nobbe p. 20
Jormeseu C. p. 39 Noll p. 20
Jost L. p. 19; 20 Otozki p. 30
Jouve P. 31 Pagnoul p. 24
Kassner p. 29 Palissy de P. 8
Kayser E. P. 9 Perseke p. 19
King P. 20 Pfeiffer T. p. 9; 27; 29
Ksiselbach P. 25 Plotenhaner C. P. 29
Klebs p. 71; 96 Popa-Bura 1. p. 39
Klocke P. 29 Palmer D. 13
Kohl p. 31
Radianu P. S. P. 8
Kolkunov P. 31; 32 Ramann p. 40
Kossovici p. 11; 109 Remy T. p. 9; 22; 23; 25;
Kostaciov P. 11; 30; 33 27; 97; 111
Kraus P. 33 Richter A. p. 113
Krfiger p. 18; 23; 25; .26; Ricsler E. p. 40
34 ; 35 Rimpan p. 112
Rindel A. p. 97
Kudasev p. 31 Ringelmann M. p. 8; 15; 40
Laby-P. p. 32
Rippe! A. p. 29
Lawes p. 12 Roman C. P. 10
Leroux E. D. 29 Rotniistrov p. 15; 17; 18;
Liebig J. v. p. 9; 26; 27 29; 30; 34; 97
Uebscher P. 25
Lokoti p. 30 Riinier P. 97
Rusescu D. p. II 1
Lfidecke P. 18 Riiniker K. V. P. 32
Lyon p. 33 Schantz IL S. P. 23
Maercker p. 25 Schenk p. 14
Magon p. 8 Schmidt 0. P. 71; 96
Matenaers p. 32 Schriider P. 28
Meyer A. p. 9 Seelhorst V. P. 9; 25; 27;
Mezger C. p. 18 33; 34
MitscI,erlIch E. A. p. 9; 13; Sibirtzev p. 11
14; 15; 18; 26; 27, 28, 33 Sorauer p. 24 ; 27
Moghileanskii N. K. p. 36 Sprengel K. P. 26
Moreaux p. 29 Steianovska P. 97
Monnier Ix 97 Strecker p. 12; 34
Montgomery p. 25 Stremme H. P. 40
Morozov P. 30 Struve p. 33
Munteanu V. C. p. 10 Stutzer p. 97
Mut goci G. M. p. 11 Sischin p- 31 ; 34
Mintz IL 20 Tchaplowitz P. 27

www.digibuc.ro
 146

Thaer A. p. 26 Warington R. p. 33
Thoussaint p. 12 Warming p. 31
Thnireazev p. 31 Werslluys p. 15
To lski p. 109 Widtsoe S. A. p. 7; 8; 20;
Tolstov p. 30 24; 32
Toporkov. p. 32 Willahrt p. 97
Tretiacov p. 30 Wilms P. 25
Uhlrich p. 33 Wimmer p. 97
Vallerius p. 9 Wohltmann p. 19; 25; 34
Varro p. 8 Wollny E. p. 9; 11; 12;
Vfisotzki p. 16; 30 43; 15
Vibrans p. 33 Woodward p. 24
Volkens p. 32 Wulsch p. 34
Wagner p. 9; 27; 28

www.digibuc.ro
 IMPARTIREA MATERIEI

I. LITERATURA $1 CERCETARI ASUPRA FACTORULU1 APA

Pag.
1. Rolul apei in natura 9
2. Apa in pamant 12
3. Apa in raporturile ei cu planta 18
4. Seceta 28

IL FACTORUL APA IN PRODUCTIA

NOASTRA AGRICOLA 36

III. ACTIUNEA FACTORULUI APA ASUPRA

DESVOLTAREI GRAULUI
1. Experienide 51.
2. Acliunea apei in cantitali crescancle 59
3. Acliunea apei in cantitate optima asupra plan-
telor in diferite stadii e desvoltare 96
4. Actiunea apei in cantitate optima in diferite
epoci de vegetatie asupra plantei 1.1.4

IV. CONCLUZII GENERALE 136

Bibliografia 138
Lista alfabetica a autorilor i numarul paginilor
unde sunt citali 144

www.digibuc.ro
 \

Cliseul No. 1. Grind turcesc alb cu procenle difente de apit in Output impiierei.
www.digibuc.ro
GNeu1 No. 2. Grâul turcesc alb cu 15, 30 i 50 la !..tilli de apà in timpul infrirei

www.digibuc.ro
Cliseul No. 3. Grind lurcesc alb ajuns la maluritatea complectii
cu 15, 30 si 50 la sulA de apti.

www.digibuc.ro
 ,
Cliseul No. 4. Oraul turcesc alb ajuns www.digibuc.ro
la maturitatea compleclA cu procente crescAnde de curt.
CNeut N -. 5. www.digibuc.ro
Grind negru de Cuban ajuns In maturitatea complectil cu procente crescande de apg.
 -
Cliseul No. 6.Or Atli Ulca ajuns la malurilalea complecla cu procente cresande de apii.
,
www.digibuc.ro
eNeul No. 7. Graul de Sandomir twins la maturitalea complecta
cu procente cresciinde de apa.

www.digibuc.ro
 \ -
k C,

-
-

411111111111111Noilak:Aatr-,..,K.

Cl*ul No. 8. Oraul lurcesc alb (37) §I grilul de Banal la

prima recoltii (pag. 98).

www.digibuc.ro
MARVA*?

Cliseul No. 9.Gritul lurcesc alb in limpul infratirei

www.digibuc.ro
C4eul No. 10. Oraul turcesc alb ajuns la maturitatea complecla
cu optimum de apii in diferite epoci de vegetalie.

www.digibuc.ro
 nem.
temp.aerdpa, Ill aril-11u rumti Ranp,irg1
25.5 109.
Tem tem, .
24.0 103. A
223 90. ----,-642,
21.0

193
18.0
90, 5
84. ;
7i. 1
111,11
IIIMMEIMMIll
163 71. IIVABIEMMINI
MIIIEMPAIN
,

11111"PaNi,
15.0 65, ,

115 58.

,ffitafillliraMEL
,

120 52.
EN IleraM1111111
103
9.0
7.5
4S
39.0

35
,

1111Mil
MEM
IMAM
TMMI
6.0 26, RI M
43 193 IRENE
3.0

1.5
13.0

6.5
0
IMIM
SEMI 1 MI
I
-13
1
-1.0
-43 ,
11E Y III /III xX 111

Plana No. 1. Filaret-Bucure$ti.

Mersul lunar al Temperaturei,www.digibuc.ro
precipitatiunilor atmosferice i evaporatiei.
 1316/l'ax-' 2
i65.6 21 50
Ninpuluiv1902
1564 20.25
Prec it. a tm.
emp ra. tra.
lit2 19.00

118.0 17.75

1280 1630 41 ,A41

119,6 15.25

i10:1 14.04

101.2 12..75

92.0 1130
82..8 1025

73.6 9.00
64.4 7.75
552 650
46.0 5.25

36.8 400
21.6 1 1.75

l8.4i 25
9.2. 15
0 I 0

-1.25

-2.5
-3.IS
-1.00
-5.25
I I ift ir
Plansa No. 2.
¶ ir
Climpu-Lung.
riff 11 I If 1E

Mersul lunar al temperaturei si precipitaliunilor atrnosferice

www.digibuc.ro
 ,X93. fraiouit1902
.
165,612151

1564120.25-- WNW !IMF ' NMI

ilre.IL- JO=
N
-- 4

0`
i
117.219.00 .AIN
1,1
' ', 441
138.017.75
1
1918 116.50 111 W%kl.
119.6 15.25 VA INMAN
,
110.004 00 rti
gira 1:_4111M11
101.2 11275
-
VROWAIL
AWN=
92.011.50

82.8110.25 11110, erqr-ir vor

Neesum Amu
73.6 19.00

61.17.75
1

55.216.50
/ *trim=
MINK "Am
AMY lamairmustlimm
.pz 1 'A
JAC lai
NM WINN
Ilk' IN=
46.015.25

36.814.00

2Z61315
1

ANN
ANIFAI
WAN= IMMO A:
'Mk VAA
18A 1 2.5

9.2 11.25 / Argil

0I 0

-1.25

-2.5

-3.75
s1
-4.00
1
-525
I I .7LE 717 1 IL
Plansa No. 3.
X
Craiova
EL .71 X AL )71

www.digibuc.ro
Mersul lunar al temperaturei si precipitaliunilor atmosferice.
 PlEnix. A44 S ul in a 1920
165.6 21.5

atu a
1

.156112025 nmpe
IA 1
--Preci al m.
44AL
ra.2 19.00

138.0117.1.5 .St.
.128.81165 WAYMILSIIM
II9.6 I 15.2 BEISILM111111
1

110.4 114.60 raltnalkatal

10L2 I 1275 NM= NJ MN
9Jit 1L 5
82.8 10.25
1

FM :" '7A 1111

73.6 I 9.00 FORILSIMWS'11111
64.4 ! 1.75
1
1111/11111110 Wag" If
55.2 1 6.5

ranurr-Ay-444stai
46.0 1 525

16.8
1

2Z6 1 3.15
4.00 %MAMI
Nowisie:**1
46., A "A+
%BM Mk YAM, all .

18:1 1 2.5
1 --m4141
VIX Dal 11111111111=11.7.1
ii
9.2 1.23

0 1

1
0
1/111
NMI III MI
-1.15
I

11.5 11
-3.75

I
II

I /I N Tr 17 IT fff III 11 II III

Plansa No. 4. Sulina
Mersul lunar al temperaturei si precipilatiunllor almosferlce.
www.digibuc.ro
 P/anpa 45.5.
9
1%
-71mirte7rM II
16

14

12

10

231)111311. 3-lnm. 121

ciTu7C-To-zi78-7' an 190z.)3,T' an 41900,6,10.
apa. 3eptembr. /71c1,L,m-
Plana No. 5. Variatiunea recoltelor de gran in funcliune de participatiunile almosferice

www.digibuc.ro
 PI prIsa Jr O.
211

Retail ooz
10

14

1!

In

10-1 m. rn. 139m.rn 178 -nt.rrt

-cm& I904, 7 , ,10. ana 1901, R..5, 9.' 'd/1.1,(1, 1903,1906.
ntedci ap IIC rUe a i--- >

Plansa No. 6. Variatiunea recoltelor de orz n functiune de precipitaliunile atmosferice.

www.digibuc.ro
 Plansa iY 7. ffiervi/ rProlti1Mr 0I) /7111 MIR rat' i'ii iii orn,.
5G0
not friptembr-lia I -.
.
.

111b1 -
A
.

-.. .

//
----a.
...
---_ / /- .. _
,,, -
--_(
0 --noi Jeztem Pr Ma pia r
21 -P proll iredllifiddliav
P
24
23

t,
IS

15 , , .,
/ ./ ./
12

9
6
\ .-
,33 \Er"
3

0
1901 19U 11903 ]90/3 MS 190 1911 1909 AtO
Plansa No. 7. Varialiunea anualii a recoltelor de grill comparativ cu mersul precipitatiundor atmosferice.

www.digibuc.ro
500
71n5-171V-F8 7/mil 1-7771t7Ifir dE7 Dr7 (7/77,-aft-v ru 1,111r

100 Plot' J1fiifriP ri

300

200

100

27 =_s::rdiztr_rirz2r_z_Hkh:7"/"L__ ,
24
21
--", N
\.

V,.,..
... ...--\ .i --
18
- - .......- ....- \\ / \ /
15 \\ / / / ....

\\ // ./.
...
12
9 \ /
N.
,'' ..-

O
3
0
01 902 901 904 405 906 907 fif% 909 91(
Plansa No. 8. Variatiunea recoltelor de on comparativ cu mersul precipitatiuntlor atrnosferice.

www.digibuc.ro
PlanpX29. Dysvoltarpa littprnoduritor lagraiti definite.
110 c,7aterntil. i . /-
38 ___ ., Ill --1
o
36
,.
..
rir
Y .--
34 e
e

e
32 te
..' e' .'
30
,...
,'' ..e.

28
20
'. oe'

fr.
24 I
t
I
2 ...-4, --. -- ... .._ ---(
I 20 t
t
t #
;
.0"
.... ....'
....e
......'''
0
..... "'".
...... ........ ...... ""..

18 ts
...."
1 )...... ,...'
10 i f
14 ;
;
I
/
/
12 .
i / s, i
../''."..
; /
10

I/ // ...--*".'"'
../..''

/ 7.
g I 43 . . .
c33 ; /
s
... ....
... ........ .
6 . / ,,,"--. ------
,--D 1
;/
/
'--4
Can 4

I Z,

0
f/ ././.
4.

15.7. 30 7. 45 %, o .

...TV 4
Plarivi No. 9. Mersul Desvoltiirei com parative a internodurilor grfiului de Banat la procente diferite de api.
www.digibuc.ro
 Plaroa,./r2/0 BesPitilfildInterodunlorldorciiil
44
42 .. .... .. iintur dIU
40 ..
..
...
33 7". ,..._

36
34 :
;
32
; .
30
.
It
28 ,
;
26 ; ,
I
I
24 I
f

I .
e
22
s .
/
I 20
13
i
;
r

..... .... "0' .....

*

'"..0.... ..... .....

;.... I itf ...... ....
10 I
I ..,;;,.....-
I
/
/ ....*"."
14 t
i
s

/
/ .....'...'...--e'''''''....-
. . . . -
.
---. 12 : / ......."'°-
czh.)
-4....)
I / ../"...
10 I
e
I

/
/
I
I
8 /
cw 6 I i
;
.
'-z-z-:,, 4
i
--)2'
,...
--r- 0 tI,
i I lii>.% ) 15% 300I 45% ttl
internoct I -------Internoct IY
- P1an5a No. 10.
If

II X
;

Mersul desvolta'rei comparative a internodurilor graului Turcesc alb

1.
;

www.digibuc.ro
la procente diferite de apd.
 117svoltgrPa rplativil a Intrri7odurilor It7
Plansa 111-?11 Q rjul tiP 13 not
400
,-- ----------

/
....---;"4""'--4.-
..., .-... -----:---- --.-- --------------
95
.
,0--- . ... %
,/ ..- -...,_--e,.
90
. .. -
.

/
85

/ - .

80 .
----- ,
.-'.
75 ,..e
.'
70 11
.- .,...
65 /
60
/// /
55 */
/ I'
50
/ 1
, 45 I / ,
40

r
35
7
30
L.
0 '5
i '1

L..
20
/ .
.
MtPrnod I
II
P.- 15 ,
r lll
,
-, - if
10
,
--,
5 ,
6
A 17 /7-,),;-. > 15% 111% ZIVI. 61 0/0

Plans& No. 11. Mersul desvolliirei relative a internodurilor grilului de Banal la diferite procente de apit.

www.digibuc.ro
 rrr77,1 prorpithoM Imtprroz-/urilor.
rit717517N?120 117 7t7ZII 7irrrsc- ,787.
SOO
-- ..... .' s __ o_
.
.---- _ _ -----N
95

90
85 ,
,
:
.
.---
.
..

IMIllio .____.___

.
. --
--L,

,,.
80

75
. z
I.'
0 ,

65
/
/,. /
60 /, /
1,
,.
55
,i;
50
,: 7/
45 ,:
,,,-
,

° :
c7nfrii,r/77c//
1;
35
. 1
30
it
I/II _________ hII 1) it
I- 2 5 .

_ 5 5
II
r
1: v
L 20
1:1
r
e ,,
-
la, 15 ,,,,

S-- -Tm
(1 10
,.,
tr) ,,,
4. 5 I
,

L. 0
Solo 45% 60°I,
Planvi No. 12. Mersul desvollArel relative a internodurilor grâului Turcesc alb la diferile procente de apt,.

www.digibuc.ro
 16 ,
15.7.
15 f-4.7
I
/ .\
14 r
1
\
1 \
1kns7\
13
---
I

7irt3 CITInEne 4571 t

12
,. .0 Mr C 7 57 a h I
I
i
1
t
t
11 r t
I I
1

10 r
/ 9.787
9 /
8.905
,

7
1.275 j I
/ /
6 /
_

/ .,

//
5 .., ____,____
.,
.Uf 4
./ . / ..-

3
2 / / ..-

//.-

CC
1

-0 . - -
-- --
-- ..-

Nrrnbr.D77PmbRnuar Fr ruar.Mnrti7.6pril[7M.(ii.
s

lunic .lulir.
22 33 21 4
6141.
171-3roltr,1174u,
Plansa No. 13. Mersul desvoltilrei comparative a rädiicinilor la gamete de Banat si Turcesc alb.

www.digibuc.ro
 ,
,/ ""`" \
,
iu-u-

I i

90 1 I
11,71-Qc717111c, arri7nr I
I
------11717dctrini t3.3
tO -11

I 1

I 1

I
7 1

\
\
i
\
60
I 63.15\ \\
i
51108.
I

SO I

I
I ,
,

I
1

r
/
/
9.67/

..
/ /-09 1

4.--
N,TIinr.D7r77 brt,iar. M ar fipr Lr.Mat lull r'. u lupus .
117t,c-Itri>, >
Plansa No. 14. Mersul desvollarei radacinilor i organelor aeriene la graul Turcesc Alb.
www.digibuc.ro
 P1517 y N2i5 crhu [IP Boot.

90
/
/

I
I .
fi :jda'r/f71 I
) I
1

1 66,17F
1 61 ) _
r
/

583t
/
5 I
49.l1 . 1
/
/
/
I
- I

/
.
/
/
L 30 /
r

/
14_20
185
/ /
/
10
_____ _---
,, ..-

0 .a op... .N... ------- Is. 22 313 24.

...1_ n . I . N. .

om dr IP.
17Proltms),
.

Plansn No. 15.

>. 11, re rt 1.7 N

Mersul desvolairei rdeini1or i organelor aeriene la grAul de Banal.

a . Uri . Tulin

www.digibuc.ro
 plan s'a 0(750/tuna plmtri intrrgi.
ioo
//
/

is,
/
90
crd u ia ..,
/
-- - - rilrrpgr c7/b /
/
SO

TO i.
1

60
1
:
1

1
50 I
,

40 1

30
1

/
20 i
-,-
/
L /

...,
/
10 ,
_..-- .
..
,/
ecoltelt).
Plan,a No. 16. Mersul dcsvolliirei comparative a griinelor de Banat si Turcesc alb.

www.digibuc.ro
 PianFrir. iitersul tray aliului radicul at:
2.50
Qra,z,i, Turcesc alb
225 - - de Ocurvat

ZOO

175 ,

150

// \
/ / .\
/ / ..
/ / \\
/ / \\
/
,, , , , , _., N

Stacti,
,
Plan§a No. il. Varialiunea travaliului radicular la granele de Banat si turcesc alb in
principalele epoct de vegetatie.

www.digibuc.ro
 Di ST #-E7rpa irlatirn z MI-Prnoduraor ,fh7 oir
Plan ffg is sumo 11117Q1177Pi mrdif a Intrrird.P.1
44 0
/
/
/
39.0

352 / , /
/,'
/ 1/ .
/ /
10.S
/1
-,(t; 26A //
/
/
/
2.2
.,
/ , -'
..."
.
Qh.)

1 r.o /-' ....

-.° ..'..
....qe
... ....
...
... ...
... ....
132 .... ...

..
.-,---
.. ""
../
, .0

. , . ..- ...---
. ......'

, , , .,.
.

SS
,,,,..... 5070 ,717-d in I Ppart7 dPv17i7t.
___ . " 3,1 1:. n
.
44 (""*.... .7 .7 71 RI 17 77

ItE IL
Internoctur .

Plansa No. ift. Desvoltarea relativa a internodurilor graului turcesc alb cu optimum de apa
in diferite epoci vegetative.

www.digibuc.ro
 PlansaIVE19.rrpstprp.rfitrtrodurilorin% dtddedrsvoltarra 17 7 0176177 n.
.
100 .
.
4.,...."'
58

91 ...- - -
........... MEM N
.
...........
...,.......--
,....\.

I
......--- ...-

S4
.
/
..'"
..." . .
ME -.

ESI --___,

.."
. ..
/ .., .....''
.."
00"

ppMI
\ 11 N
N.

di
Y'

\
N.
N.
N.
N.
N.
i
N
N,
\ N.
..,..

III
liffite
. IN
_ .
il
. ...
Y

O%1 til P/"Drd - 1

Plansa No. 19. Desvoltarea relativii a internodurilor griiulut turcesc alb cu optimum de tip& in diferite epoci vegetative.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro