„Pe lumea asta există suficientă îndestulare pentru nevoile oamenilor, dar nu şi pentru lăcomia lor.

”
(Mahatma Gandhi).

DESPRE MARIMI SI MASURAREA LOR

Masurarea marimilor si controlul erorilor facute in diverse calcule reprezinta una dintre cele mai
importante legaturi intre matematica si alte discipline, intre matematica si viata reala.

O mărime chimica, fizică, economica, geometrica, este o proprietate calitativa a unui

material, obiect, proces sau sistem care poate fi cuantificată prin măsurători.

Exista proprietati care nu sunt, deocamdata, considerate marimi: gustul, mirosul,

competenta, delicventa, etc.

Exemple de marimi: temperatura, volumul, lungimea, densitatea, greutatea, costul, valoarea

productiei.
Masurarea implica doua operatii: alegerea unitatii de masura ca o cantitate constanta din
marimea de masurat si compararea marimii cu unitatea de masura (raportul intre marime si
unitatea de masura).
In urma masuratorii rezulta un numar numit valoarea numerica a marimii considerate.
Observatie: Notiunile de numaer si marime sunt disticte: Numarul este rezultatul unei
masurari, este abstract, iar marimea este o insusire a obiectului sau o manifetare
fenomenului studiat.
MARIME = VALOARE NUMERICA x UNITATE DE MASURA
Unitatea de masura a unei marimi (≡ etalonul) primeste prin conventie valoarea (1 kg, 1m,
1 leu, 1 grad Celsius etc.)
Clasificari ale marimilor:
1) Marimi variabile si marimi constant;
Marimile fizice constante sunt marimile invariabile în timpul efectuarii masurarii,
sau pe parcursul efectuarii studiului.
Marimile variabile sunt cele care-si schimba valoarea intimpul cercetarii.

2) Marimi scalare, marimi vectoriale, tensori etc.

Marimile caracterizate numai cu ajutorul unui numar si a unitatii de masura sunt
marimi scalare. (temperature, lungimea, masa, volumul, densitatea, pretul, …)
Marimile care sunt determinate prin valoare numerica (≡ modul), directie si sens
sunt marimi vectoriale (forta, viteza, acceleratia,..)
Geometric, marimile vectoriale sunt reprezentate prin vectori in plan sau in spatiu.
Pentru spatii cu mai mult de trei dimensiuni vectorii sunt sisteme ordonate de
numere reale numite n-upluri (≡ (x1, x2, …,xn)∊ ℝn =   )
de n ori
1
Page
 3) Marimi masurabile si marimi reperabile
- marimi măsurabile - mărimile pentru care este posibilă atribuirea numerelor şi pentru care
s-au elaborat atât metoda de măsurare cât si mijlocul de măsurare prin care este posibilă
această atribuire. Totalitatea numerelor reale ce pot fi atribuite unei marimi măsurabile se
constituie în scala de măsurare.
Ex: masa, temperatura la nivelul solului
- marimi reperabile (definibile sau indirect masurabile) sunt cele pentru care se poate obţine
o informaţie care să permită definirea lor. Pentru ele se defineste numai relatia de egalitate
(=), sau de inegalitate (<, >).
Ex: temperatura din centrul Pamantului, profitul unei firme la ale carei date contabile nu avem
acces;

Observatie: In analizele statistice, economice facem studii in care lucram cu marimi pe care
le consideram constnte, iar pe altele variabile.
Ex: Pentru un anumit pret constant intr-un interval de timp vanzarile produsului sunt
variabile.
Ex: Vanzarile unui produs depind de pretul podusului. In acest caz marimea variabila
“cantitatea de marfa vanduta” depinde de marima variabila “pretul marfii”
Cursul valutar leu-dolar este presupus constant in anumite studii financiare.

4) Variabile dependente si variabile independente.

Exemplu: Consumul de paracetamol depinde de stare vremii.
Productia de cereale in functie de irigatii si de ingrasaminte.
Pretul unei masini second-hand infunctie de numarul de kilometri pe care iiare
inregistrati la bord.
Nota la n examen in functie de timpul alocat studiului.
Productia de petrol depinde de productia de lalele din Olanda? (probabil ca nu)
5) Marimi direct proportionale si marimi invers proportionale
Daca avem doua marimi si in timp ce una creste de n ori si cealalta creste tot de n
ori, atunci ele se numesc direct proportionale.

Exemplu : Cantitatea de marfa vanduta si venitul obtinut in patru cazuri sunt date mai jos:

X unutati fizice X 1= 2 X2=3 X3 =4 X4 = 5

Y lei Y 1 =4 Y 2 =21 Y 3 = 28 Y 4 = 35
14 21 28 35
Observam:     7  valoarea raportului de proportionalitate =panta
2 3 4 5
2

dreptei de ecuatie y=7x. (7>0 deci functia liniara f(x)=7x este strict crescatoare).
Page

X=cantitatea de marfa =variabila independenta, y=valoarea marfii=variabila dependenta.

 Putem aprecia ca variatia valorii bunului in functie de cantitate este y=7x lei, unde
x= unitati din marfa respectiva.

Exemplu: Spatiul parcurs si timpul in miscarea rectilinie uniforma (viteza v = constanta este
factorul de proportionalitate) sunt marimi direct proportionale.
Daca v=50 km/h, atunci spatial parcurs la intimpul t este s(t)=50t, t=timpul=variabila
independebta si s = spatial= variabila dependenta de t.

Daca prima marime creste de n ori, iar cealalta scade tot de n ori, marimile sunt invers
proportionale.

Exemplu: Cantitatea de mere ceruta intr-un interval de timp dat este de 1200 kg daca pretul
este zerounitati monetare (u.m.), apoi descreste cu 10 kg pentru fiecare crestere a pretului
cu o unitate monetara.
Scrieti expresia functiei q(p), unde p=pretul de vanzare pentru un kg de mere,
q= cantitatea de mere vanduta.

p=pret unitar 0 10 20 …….. 100 110 120

(u.m.)
q=cantitate 1200 1100 1000 …….. 200 100 0
vanduta (kg)

In acest caz, cantitatea de mere vanduta este invers proportionala cu pretul unitar.
3
Page
Solutie: q(p) =1200-10p
Obsetvam ca panta dreptei este egala cu -10 < 0 si functia este strict descrescatoare.

Notiunile matematice care au intervenit pana in acest moment vor fi dezvoltate in capitolele
urmatoare (ecuatie, functie, reprezentare grafica intr-un system de axe de coordonaye etc.).

4
Page