Panouri fotovoltaice

1. Explicarea parametrilor din fișa tehnică a

panourilor fotovoltaice
În fișa tehnică a panourilor fotovoltaice avem enumerați parametrii electrici
la STC și NMOT. STC vine de la Standard Test Conditions în engleză, adică la condițiile
standard de testare. Sunt condiții care au fost stabilite pentru a putea compara între ele
panourile solare. Acestea sunt: 1000W/m2 iradianță, spectrul luminii solare AM 1.5 și
temperatura 25°C. NMOT (sau NOCT) vine de la Nominal Module Operating Temperature
în engleză, adică la temperatura nominală de operare a modulului și anume: iradianța
800W/m2, spectrul luminii solare AM1.5 și temperatura ambientală de 20°C.
Parametrul NMOT îl regăsim în fișa tehnică la caracteristicile de temperatură și este un
parametru important, deoarece el ne spune care va fi temperatura modulului solar la
condițiile respective de testare. Cu cât este mai mică această temperatură, cu atât panoul va
fi mai eficient, vom detalia acest aspect când ajungem la parametrii de temperatură.
Teoretic parametrii la NMOT sunt mai aproape de realitate în condițiile de zi cu zi.
La sfârșitul acestui capitol, pentru exemplificare, există o fișă tehnică a unui panou
Canadian Solar monocristalin.

Prezentarea parametrilor în ordinea de pe fișa tehnică.

1. Pmax reprezintă Puterea Maximă Nominală. Puterea maximă nu va fi disponibilă

decât în condiții ideale. Un panou începe să producă dimineața la o putere scăzută,
proporțional cu iradianța solară incidentă pe el și pe măsură ce soarele ajunge la
unghiul optim, către mijlocul zilei, panoul ajunge sa producă aproape de Pmax.
2. Vmp vine de la Voltage at Maximum Power din engleză, adică Voltajul la Putere
Maximă și reprezintă voltajul panoului atunci când este conectat la o sarcină și
funcționează la putere maximă.
3. Imp care vine de la Current at Maximum Power din engleză, adică Curentul la
Putere Maximă și reprezintă curentul panoului atunci când este conectat la o sarcină
și funcționează la putere maximă.
4. VOC care vine de la Open Circuit Voltage din engleză, adică tensiunea în circuit
deschis, care reprezintă tensiunea măsurată la bornele panoului fără nici un
consumator conectat la el (adică în gol). Acest parametru variază invers proporțional
cu temperatura.
5. Isc care vine de la Short Circuit Current din engleză, adică curentul de scurtcircuit
este curentul la bornele unui panou când este în scurtcircuit (tensiunea este 0).

VOC împreună cu Isc sunt cei mai importanți parametri care dictează câte panouri și
în ce configurație le legăm la invertor.
 6. Mai avem enumerate în fișă: eficiența panoului, intervalul de temperatură la care
funcționează în parametri panoul, voltajul maxim al sistemului și rezistența la foc
conform unor standarde.
7. Max Series Fuse Rating este un parametru care ne spune cât este curentul maxim
pe care îl poate suporta un panou. El dictează dacă șirul de panouri necesită
protecție la supracurent sau nu. În caz că există posibilitatea ca la un scurtcircuit să
treacă prin panou mai mult de valoarea Max Series Fuse, să zicem 20 amperi, asta
însemnând de obicei mai mult de 2 șiruri în paralel, atunci șirul (panoul) trebuie
protejat cu o siguranță sub 20A. La unele panouri acest parametru este trecut
ca IMOD_MAX_OCPR
8. Application Classification este o clasă de testare conform standardului IEC 61730-2.
Clasa A este clasa cu cea mai importantă testare.
9. Power Tolerance ne spune că puterea nominală a panoului trebuie să fie în
toleranța respectivă, în Europa toleranța trebuie să fie pozitivă.
10. Urmează un tabel cu date mecanice, tipul de celule, număr celule, configurația lor,
dimensiuni, greutate, număr diode, dimensiune cablu, tip de mufă conectare, etc.

Ajungem acum la un alt set important de caracteristici și anume caracteristicile de

temperatură ale panoului. În cazul acestor caracteristici se poate vedea o diferență între un
panou de calitate, de firmă, și unul mai puțin calitativ. Un panou mai bun are NMOT scăzut
și coeficienții mai mici, adică nu este atât de afectat de variațiile de temperatură.

11. Coeficientul de variație al puterii maxime cu temperatura (ɑPmax) – este un

factor negativ exprimat de obicei în %/℃. Cu ajutorul lui se calculează Pmax la
diferite temperaturi. Cu cât este mai mic, cu atât este mai bine, deoarece scăderea de
putere este mai mică odată cu creșterea de temperatură. De exemplu, în fișa tehnică
atașată avem un ɑPmax de -0,34%/℃, ceea ce înseamnă ca la fiecare creștere cu un
grad al temperaturii peste temperatura de la STC puterea scade cu 0,34%. Pentru o
temperatura de 50℃ avem 50℃-25℃=25℃, 25 x (-0,34%) = -8,5%. Puterea panoului
la 50℃ scade cu 8,5%. Vara pe caniculă panourile pot ajunge și la 60℃.
12. Coeficientul de variație al tensiunii în circuit deschis cu temperatura (ɑVOC) –
este un factor negativ exprimat de obicei în %/℃. Este un factor foarte important. Cu
ajutorul lui se calculează VOCmax la diferite temperaturi, și astfel putem ști câte
panouri putem înseria fără să riscăm defectarea invertorului iarna, când din cauza
temperaturilor foarte scăzute VOC crește substanțial.
13. Coeficientul de variație al curentului de scurtcircuit cu temperatura (ɑIsc)
– este un factor pozitiv exprimat de obicei în %/℃. El variază invers față de ceilalți
coeficienți, fiind pozitiv. Astfel Isc scade cu creșterea de temperatură. Fiind însă mult
mai mic decât ceilalți coeficienți, în cazul fișei atașate el având o valoare de 0,05 de
exemplu, nu influențează așa mult curentul odată cu variația temperaturii.
Legarea panourilor fotovoltaice în serie și paralel
Când spunem că panourile fotovoltaice sunt legate în serie înseamnă că avem
conectat minusul de la un panou la plusul celuilalt, astfel creând un șir. În acest caz
tensiunea (în volți) de la fiecare panou se adună, și curentul (în amperi) rămâne
neschimbat.

Panouri în serie
Dacă un panou din serie este umbrit, va fi afectată producția pentru tot șirul.
Panourile se pot lega în serie până la tensiunea maximă a sistemului din specificațiile
panoului.

Specificații panou

În plus, într-un sistem vom fi limitați de tensiunea maxima suportată de controlerul

MPPT al invertorului. Urmează un exemplu de configurare mai jos.

În cazul panourilor legate în paralel se leagă toate minusurile împreună și toate

plusurile împreună. În acest caz tensiunea rămâne neschimbată, iar curentul crește, adică
se adună amperii. Dacă un panou este umbrit, nu va afecta și restul panourilor legate în
paralel. Putem lega mai multe șiruri în paralel.
 P
anouri în paralel
Este de preferat să punem panourile în serie ca să avem tensiune mai mare și costuri
mai mici cu cablurile. Cu cât amperajul este mai mare, avem nevoie de cabluri de secțiune
mai groasă, iar pierderile de energie vor fi mai mari. De asemenea, controlerele MPPT au
eficiență mai mare către plaja superioară de tensiune.

Cum configurăm șirurile?

După cum bine știm din specificațiile invertoarelor (există un capitol separat în acest
document), fiecare controller MPPT integrat al unui invertor are un interval de tensiune în
care lucrează. Noi trebuie să ne încadrăm în acel interval cu VOC max, către partea
superioară. De asemenea mai avem un curent maxim care îl poate prelua MPPT-ul în
amperi, și puterea maximă a invertorului în kW.

Practic avem 2 limitări:

1. Tensiunea maximă, VOC max, corectată pentru temperatură scăzută, care este o
limită strictă ( hard limit).
2. Curentul de scurtcircuit al MPPT-ului, Isc. Aici există o mică controversă. MPPT-ul
își limitează curentul care îl ia din panouri, deci teoretic se poate depăși această
limită (soft limit). Există însă anumite cazuri limită când MPPT-ul își pune în scurt
intrarea de la panouri, și de aceea se specifică la MPPT-uri un curent maxim de
scurtcircuit. Se recomandă respectarea și acestei limite.

Atenție însă, nu faceți 1 singur șir cu panouri cu orientări diferite (chiar dacă vă
permite VOC), faceți șiruri câte orientări aveți, pe care le puneți în paralel. E posibil ca
diodele bypass să nu se activeze în anumite momente ale zilei, deoarece va fi semi-umbră
pe o parte din panouri, și va limita curentul pe tot șirul.

Exemplu: Avem un invertor de 5kW cu un singur MPPT cu următoarele specificații:

tensiunea maximă a MPPT-ului de 450 de volți, curentul maxim de 24 amperi. Folosesc
panouri de 375Wp cu VOC STC de 41 volți, Isc de 12 amperi și coeficient de variație cu
temperatura al tensiunii 𝛼VOC -0,27. Prima oară vedem câte putem pune maxim în serie,
calculăm VOCmax (când nu există informații despre temperatura minimă estimată a
locului de instalare sau despre coeficientul de temperatură al modulului PV valoarea
VOCmax = 1,2*VOC STC = 1,2*41 = 49,2V și din calcule reiese maxim 9 panouri (Npanouri =
UMPPT max/VOC max = 450/49,2 = 9,14 se rotunjește în jos) ca să nu depășim tensiunea
maximă de 450V nici iarna, deci 3375Wp. Putem pune și mai puține, dar să avem minim
tensiunea de pornire a MPPT-ului.
Apoi vedem câte șiruri putem lega în paralel să atingem minim puterea maximă a
invertorului, dar să ne încadrăm în Isc al MPPT-ului. Ar fi 2 șiruri, în total 6,75 kWp și Isc
24A. Desigur putem face și 2 șiruri de 7, pentru 5,25 kWp. Este chiar recomandat să
supradimensionăm (între 120%-150%) puterea instalată kWp a panourilor față de puterea
invertorului.

3.Cum afectează umbrirea parțială producția

panourilor fotovoltaice?
În continuare vom discuta despre un subiect foarte des întâlnit, și anume cum
afectează umbra producția sistemului fotovoltaic. Vom explica mai întâi la nivel de panou
fotovoltaic și apoi la nivel de sistem fotovoltaic cu mai multe șiruri.

Pentru a putea răspunde la această întrebare trebuie să înțelegem mai întâi din ce
este alcătuit un panou fotovoltaic și cum este el afectat de umbrirea parțială. Panourile
fotovoltaice sunt alcătuite din celule fotovoltaice legate în serie.

Fiecare celulă produce o tensiune de aproximativ 0,5-0,6 volți și un curent variabil

care depinde de intensitatea luminii care cade pe ea .
 Panourile fotovoltaice clasice sunt alcătuite din 60 sau 72 celule. Pentru 60 de celule în
serie tensiunea urcă la 30V.

Panou clasic 60 celule

Cele utilizate acum sunt de obicei half-cell cu 120 sau 144 de celule, practic sunt 2
panouri clasice de 60 sau 72 unite în paralel, formate din celule cu dimensiunea la
jumătate față de o celulă standard, de aici și denumirea half-cut cell.
Panou half-cut cell

Vom utiliza ca exemplu, pentru simplificare, un panou clasic de 60 celule, cu tensiune

Vmp de 30V și curent Imp de 10 amperi.

Celulele fiind în serie, dacă se umbrește total o celulă, curentul scade la 0, și tot șirul
nu mai produce deloc.
 Ca să nu ajungem în situația ca o simplă frunză să oprească de tot producția unui
panou, producătorii de panouri fotovoltaice au împărțit cele 60 de celule în 3 regiuni
conectate cu o diodă în paralel, numită diodă bypass (sau de ocolire).

Panou cu diode bypass

Diodele sunt dispozitive care permit curentului să curgă într-o singură direcție. Nu
intrăm în detalii despre cum funcționează o diodă bypass, trebuie doar să știm că ea se
activează atunci când una (sau mai multe celule) din șirul respectiv de celule este umbrită,
și oferă o cale alternativă curentului, ocolind șirul afectat.
 O sa analizăm 4 scenarii:

1. În primul scenariu umbrim complet 1 celulă dintr-un subșir de 20 celule ale unui
singur panou de 60 de celule. În mod normal panoul produce 300 wați. În momentul când
frunza blochează complet o celulă, curentul prin șir devine 0, și se activează dioda de
bypass, care permite curentului să ocolească șirul afectat. În circuit avem tot 10 amperi dar
am pierdut 10 volți din tensiune plus 0,3 volți căderea de tensiunea de la bornele diodei, în
total 10,3, și rămânem cu o tensiune de 19,7 volți. Prin urmare panoul mai produce doar
197 wați din 300.

2. În al doilea scenariu vedem cum afectează umbra un șir de panouri în serie, cazul
cel mai des întâlnit în practică. Consideram un șir de 3 panouri în serie, cu Vmp de 90 de
volți. Apoi frunza care scoate din producție un subșir. Curentul rămâne 10 amperi în șir.
Tensiunea scade la 79,7 și avem astfel 797 wați, deci pierdem cam 11% din putere. Dacă
umbra acoperă 2 subșiruri pierdem încă 10,3 volți din tensiune, deci vom avea 69,4, adică
694 wați putere. Și tot așa.
 3. În al treilea scenariu avem o umbră subțire care nu declanșează diodele bypass.
Această umbră va scădea curentul pe panou, și va afecta desigur și celelalte panouri din
serie. Dacă avem un șir lung, afectarea va fi mai mare decât în cazul unei umbre care să
ducă la activarea diodei bypass.

4. În ultimul scenariu avem o umbră care acoperă primul rând de celule din șir. Genul
acesta de umbră apare cel mai des dacă avem panouri montate la sol, și către sfârșitul zilei
șirurile încep să se umbrească unul pe celălalt. În acest caz panourile nu mai produc deloc,
deoarece toate subșirurile au câte o celulă complet umbrită și se activează toate diodele.
Umbrire parțială șiruri montate la sol

Un alt motiv foarte important pentru utilizarea diodelor bypass este scăderea riscului
apariției unor așa numite hotspoturi. Dacă o celulă este complet umbrită, aceasta devine
consumatoare de curent, și începe să se încălzească, apărând hotspoturi. Practic toată
puterea generată de celulele neumbrite se disipă în celula umbrită, ceea ce duce la
supraîncălzirea ei, apariția crăpăturilor în sticlă și distrugerea celulei.
 Celula afectată de hotspot

Efectul de hotspot

Având o diodă bypass la fiecare 10 celule, se limitează curentul care trece prin celula
umbrită, și scade efectul hotspot. Trebuie avut în vedere că activarea repetată a diodelor va
duce la scăderea duratei de viață atât a diodelor cât și a panoului.
Efectul umbririi parțiale în cazul panourilor Half Cell
Acum, aș vrea să vă prezint cum se comportă un panou half-cut cell, care în anumite
situații are un avantaj față de un panou clasic.

Primele panouri fotovoltaice Half Cell comerciale au fost introduse pe piață în 2014 de
către REC. Practic, panourile Half Cell sunt compuse din celule care au fost tăiate în
jumătate, fiecare celulă având aceeași tensiune și doar jumătate din curentul unei celule
întregi.

Panou Half Cell

Ele au câteva avantaje:

 Datorită curentului mai scăzut pierderile rezistive din celulă sunt la jumătate față de
o celulă clasică, și prin urmare au o eficiență ușor mai ridicată.
 Tot din cauza curentului scăzut per celulă, sunt mai puțin susceptibile la hotspot,
 Se comportă mai bine la umbrirea parțială, dar doar în anumite scenarii.
 În continuare vom face o comparație a panoului Half Cell cu unul clasic cu 60 celule
întregi în 4 scenarii de umbrire. Considerăm panourile orientate în mod portret (pe
verticală).

În scenariul I presupunem umbra unui coș care afectează un subșir de celule de la

panoul de 60 celule. Dioda bypass se activează, pierdem 10,3 volți, curentul rămâne 10
amperi, și din 300 wați mai producem 197 wați.

În cazul unui panou Half Cell avem 6 regiuni legate de 3 diode bypass. Când se
umbrește un subșir apar 2 variante în care va funcționa panoul, corespunzătoare la 2
puncte de putere maximă, unul local și unul global.
Panou Full Cell comparativ cu Panoul Half Cell

În cazul primului punct de putere maximă avem:

Se activează dioda din mijloc, și pierdem -0,3V prin ea și 10V de la subșirul căruia îi
facem bypass. Astfel, din 30V mai rămânem cu 19,7 volți. Acum să vedem ce curent avem.
Prin fiecare subșir putem avea maxim un curent de 5 amperi. Prin dioda activată din
mijloc trec 10 amperi, prin subșirurile funcționale câte 5 amperi, deci avem în total 10
amperi x 19,7 volți = 197 wați.

Cazul primului punct de putere maximă (local)

 În cazul celui de-al doilea punct de maxim avem:

Prin fiecare subșir poate trece un curent de maxim 5 amperi. Curentul trecând acum
prin subșirul opus celui umbrit se limitează la 5 amperi, și în subșirurile paralele
funcționale se împarte în cate 2,5 amperi per subșir. Tensiunea rămâne neschimbată 30V,
deoarece avem 3 subșiruri în serie, deci avem în total 30V x 5 amperi = 150 wați.

Cazul celui de-al doilea punct de putere maximă (global)

Dacă ne uităm la curbele de putere suprapuse ale panoului de 60 celule și cel Half Cut
Cell vedem cele 2 puncte de maxim de care am discutat, unul global și unul local. MPPT-ul
invertorului scanează de-a lungul caracteristicii curent-tensiune a șirului și va găsi punctul
global de maxim, care în acest caz este comun pentru cele 2 panouri.
Scenariul 1

În scenariul 2 vom simula o umbră mai mare care acoperă 2 subșiruri. Astfel, pentru
panoul clasic se activează 2 diode bypass și pierdem 2 treimi din putere. Panoul mai
produce doar 94 wați. Pentru panoul half cut cell însă avem cele 2 puncte de putere
maximă. Pentru primul punct de putere maximă avem o situație similară cu panoul
clasic, 10 amperi trec prin cele două diode activate, care apoi se împart în câte 5 amperi per
subșir, și avem astfel 10 amperi cu 9,4v, adică 94 wați.

Primul punct de putere maximă (local)

 În cazul punctului 2 de putere maximă avem o tensiune mai mare la un curent mai
mic. În loc să treacă prin diodele bypass, 5 amperi vor trece prin cele 2 subșiruri de sus, și
apoi se vor împărți în cate 2,5 per subșir la ultimele 2 subșiruri. Astfel vom avea 30V cu 5
amperi, adică 150 wați, jumătate din puterea panoului.

Punctul 2 de putere maximă (global)

În acest caz, punctul de putere maximă global în cazul panoului half cell este mai
mare decât punctul de putere maximă pentru panoul standard, după cum se poate vedea și
în grafic, și panoul half cell are un avantaj. MPPT-ul invertorului va alege punctul de putere
maximă global și vom avea o diferență de aproape 17% producție.
Grafic puncte de putere maximă

În scenariul 3 umbrim toată partea inferioară a panourilor. În cazul panoului de 60

celule nu vom mai avea producție deloc, deoarece se vor activa toate diodele, iar în cazul
panoului half cell vom avea 50% din producție, tensiunea rămânând la 30V și curentul 5
amperi.

În scenariul 4 vom vedea cazul unui șir de panouri. În cazul unui șir cu panouri
clasice, în care se umbresc toate celulele inferioare, vom pierde toată producția, iar în
cazul half cell vom pierde doar 50% din producție.
Șir panouri clasice

Șir panouri Half Cell

În concluzie panourile half cell au un avantaj în cazul anumitor situații de umbrire
parțială, dar trebuie să ținem seama de orientarea lor în funcție de poziția umbrei. Ideal
este să încercăm pe cât posibil să evităm situațiile de umbrire parțială, care stresează atâta
celulele din subșirul dezactivat de dioda bypass, cât și dioda în sine.

Alt aspect care trebuie scos în evidență este că nu fiecare MPPT este la fel, sunt o
multitudine de algoritmi care sunt utilizați și fiecare are avantaje și dezavantaje, iar
găsirea MPPT în cazurile de umbrire parțială pentru mai multe șiruri este și în prezent
subiect de cercetare. Ideal este să se folosească un MPPT per șir.
 4.Cum conectăm optim panourile fotovoltaice cu
specificații diferite?
În general, nu este recomandat să folosim panouri diferite, dar dacă folosim, să
utilizăm un controler MPPT adițional. Însă când nu există alternativă, fie că avem un
sistem mic și nu are rost să investim în al doilea controller MPPT, dar totuși mai este nevoie
de putere în plus, și avem niște panouri disponibile, sau avem un sistem cu un invertor mai
mare și vrem să mai suplimentăm cu panouri că ați găsit o ofertă bună la un tip de panou
diferit de ce ai deja în sistem, trebuie să știm cum le putem conecta astfel încât să obținem
maximul de producție.

Din legarea în serie și paralel a panourilor fotovoltaice știm următoarele:

1. Pentru panourile identice legate în serie se aduna tensiunea (volții) iar curentul (amperii)
este același în tot șirul.
2. Pentru panourile identice legate în paralel se adună curentul (amperii) iar tensiunea rămâne
neschimbată.

Însă ce se întâmplă dacă utilizăm panouri diferite (panouri cu specificații diferite)?

Panouri diferite
În continuare vom prezenta câteva cazuri și la final vom face câteva recomandări.

Cazul 1 conectarea în serie

Vom analiza 2 scenarii pentru legarea în serie:
 Tensiuni diferite, același curent

Serie: Tensiuni diferite același curent

De exemplu, dacă legăm în serie 3 panouri cu tensiuni diferite dar același curent, se
adună tensiunile și avem 21 volți și 3 amperi, adică 63 wați. Șirul va produce la eficiență
maximă, deoarece toate panourile au același curent, și nu vom pierde nimic din faptul că
folosim panouri diferite.
Tensiuni diferite și curenți diferiți

Serie: Tensiuni diferite și curenți diferiți

 De exemplu legăm 3 panouri cu tensiuni diferite și curenți diferiți, care au în total 69
wați. Știm că la legarea în serie a panourilor identice avem același curent și tensiunea se
adună, dar aici curentul va fi limitat de curentul celui mai slab panou, și vom avea un
curent de 1 amper cu 19 volți adică 19 wati dintr-un maxim de 69, o pierdere de peste 70%
a puterii.

Prin urmare, pentru conectarea în serie, cel mai important parametru este
curentul similar.

Cazul 2, conectarea în paralel

Vom analiza 1 scenariu pentru legarea în paralel:

Tensiuni diferite și curenți diferiți

Paralel: tensiuni diferite și curenți diferiți

De exemplu, dacă legăm 3 panouri cu tensiuni și curenți diferiți, se adună curenții dar
tensiunea va fi limitată de tensiunea cea mai mică. Astfel sistemul va produce 9A cu 3V
adică 27 wați dintr-un maxim teoretic de 69 wați.

Pe lângă această problemă, există posibilitatea ca atunci când sistemul nu este în

sarcină, panoul cu tensiunea mai mică să devină consumator, deoarece curentul curge
dinspre tensiune mare spre tensiune mică, și fără o diodă de blocare care să-l protejeze,
acesta se va încălzi și chiar distruge.

Prin urmare, pentru conectarea în paralel, cel mai important parametru este
tensiunea similară.
O modalitate de a conecta mai multe panouri diferite ar putea fi și gruparea lor în
șiruri diferite echivalente ca specificații. De exemplu, dacă avem 2 panouri mai mici, cu 18
V tensiunea la putere maximă (Vmp) și 2,78 A curentul la putere maximă (Imp), adică o
putere de 50W, și vrem să suplimentăm, am putea să luăm un panou mai mare, care să
aibă specificațiile: 36 V tensiunea la putere maximă (Vmp) și 2,78 A curentul la putere
maximă (Imp), adică o putere de 100W, și să le legăm în felul acesta:

În acest caz, cele 2 panouri mai mici devin practic echivalentul unui panou mare, și
cele 2 panouri astfel rezultate, legate în paralel, vor produce la eficiență maximă. Acest
mod de conectare se poate folosi și pentru un număr mai mare de panouri în diferite
configurații.

În concluzie, la conectarea panourilor cu specificații diferite, în scopul minimizării

pierderilor trebuie:

 Conectăm în serie doar panouri care au același curent

 Conectăm în paralel doar panouri care au aceeași tensiune
 Să creăm șiruri echivalente ca tensiune, pe care sa le legăm apoi în paralel

Sisteme fotovoltaice

1. Cum calculăm tensiunea maximă în

circuit deschis (VOC max) pentru un șir de
panouri?
Cum calculăm tensiunea maximă pentru un șir de panouri?
 Calculul lui VOC MAX
VOC MAX este tensiunea maximă la bornele circuitului deschis (fără sarcină) al unui
modul PV, șir PV sau grup PV. Este necesar să aflăm valoarea lui VOC MAX în funcție de
temperatura ambiantă, ca să putem ști câte panouri putem înseria maxim într-un șir pe
care îl conectăm la invertor/MPPT, fără a risca să îl defectăm. Se poate întâmpla să avem o
dimineață geroasă de iarnă cu temperaturi negative, combinat cu o lipsă de sarcină pe
invertor și un albedo mare (mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea
luminii radiate difuz de un corp și intensitatea luminii care cade pe acel corp), care să ducă
la creșterea peste limită a voltajului, și afectarea invertorului/MPPT-ului.

Conform SR HD 60364-7-712 el se calculează cu formula următoare:

VOC MAX = KU VOC STC

KU este factorul de corecție pentru creşterea tensiunii în circuit deschis al modulelor

PV, considerând Tmin temperatura ambiantă cea mai scăzută a locului de instalare PV
şi 𝛼VOC coeficientul de variație cu temperatura al tensiunii VOC furnizat de producătorul
modulului PV.
KU = 1 + (𝛼VOC / 100) (Tmin – 25)
în care:

 𝛼VOC este coeficientul de variație cu temperatura al tensiunii modulului VOC, exprimat în

%/°C;
 Tmin este temperatura cea mai scăzută a locului instalării PV exprimată în °C;

𝛼VOC este un factor negativ care poate fi furnizat de producătorul modulului

exprimat în mV/°C sau în %/°C. Când 𝛼VOC este exprimat în mV/°C, se transformă în %/°C
folosind formula:
𝛼VOC (%/°C) = 0,1 𝛼VOC (mV/°C) / VOC STC (V)

EXEMPLU: Exemplu de modul cu 𝛼VOC exprimat în mV/°C:

Parametrii panou: VOC STC = 38,3 V şi 𝛼VOC = – 133 mV/°C

⇒ 𝛼VOC = – 0,35 %/°C
Tmin = -15 °C ⇒ (T + -25) = -40 °C ⇒ KU = 1,14 ⇒
VOC MAX= 1,14 VOC STC
VOC MAX = 1,14 × 38,3= 43,7 V
𝛼VOC poate să aibă valori foarte diferite în funcţie de tehnologia modulelor PV.

Pentru module cu siliciu amorf, caracteristicile electrice, în cursul primelor

săptămâni de funcționare, sunt mai ridicate decât caracteristicile specificate. Acest
fenomen este indicat de producătorul modulului şi trebuie luat în considerare la
calculul VOC MAX.

Când nu sunt furnizate informaţii despre temperatura minimă estimată a locului de

instalare sau despre coeficientul de temperatură al modulului PV, valoarea VOC MAX trebuie
aleasă egală cu 1,2 VOC STC.
2. Dispozitive de protecție necesare pentru
sistemul fotovoltaic
În continuare vom discuta despre dispozitivele de protecție necesare într-un sistem
fotovoltaic. Vreau să specific că acest capitol de teorie are la bază standardul SR HD 60364-
7-712.
Vom grupa dispozitivele de protecție în 2 categorii: dispozitive de protecție pe partea
de curent continuu și dispozitive de protecție pe partea de curent alternativ.

Dispozitivele de protecție pe partea de curent continuu

Protecția la supracurent (și scurtcircuit)

Înainte de a discuta despre dispozitivele de protecție la supracurent, presupunem că

s-a făcut dimensionarea corectă a conductoarelor din sistem.

Când sunt necesare dispozitive de protecție la supracurent?

Pentru un sistem fotovoltaic trebuie montate dispozitive de protecție la supracurent
atunci când este îndeplinită următoarea condiție:

1,35 x Maximum Series Fuse (sau I mod max ocpr) < (Ns-1) x Isc max

 Maximum Series Fuse este specificat în fișa tehnică a panoului, mai este denumit uneori și I
mod max ocpr.
 Isc max este curentul maxim de scurtcircuit, și este egal cu 1,25 x Isc STC, unde Isc STC este
curentul de scurtcircuit la STC adică la condițiile standard de testare.
 Ns este numărul de șiruri în paralel.

Practic asta înseamnă că într-un sistem fotovoltaic cu unul sau 2 șiruri în paralel nu
este necesar un dispozitiv de protecție la supracurent, ci doar dacă sunt mai mult de 2
șiruri în paralel.
 Cum alegem valoarea curentului nominal In pentru dispozitivele de protecție la
supracurent?
Curentul nominal In trebuie să îndeplinească următoarea condiție:

1,1 Isc max ≤ In ≤ Maximum Series Fuse

Exemplu: avem 3 șiruri de panouri legate în paralel, Isc 10 amperi și Maximum

Series Fuse 20 amperi, putem alege valoarea siguranței fuzibile între 13,75 și 20 amperi.
Practica spune că alegerea ar fi cea mai mică valoare disponibilă, adică 14 amperi.

De asemenea dispozitivele de protecție la supracurent mai trebuie să îndeplinească

următoarele:

 tensiunea nominală de utilizare să fie mai mare decât tensiunea VOCmax a sistemului.
 capacitatea de rupere trebuie să fie cel puțin egală cu Isc max al sistemului.
 dispozitivele de protecție la supracurent trebuie să fie bidirecționale.

Iată câteva explicații referitor la faptul că pentru maxim 2 șiruri în paralel nu avem
nevoie de protecție la supracurent, în 2 scenarii care să ilustreze de ce nu avem nevoie de
așa ceva.
 Explicații:
Un panou are un curent Isc care este destul de mic încât chiar dacă îl scurtcircuităm
(legăm direct conectorii plus cu minus, tensiune 0) el nu va fi afectat. Conductoarele care
leagă celulele și mai ales diodele bypass sunt dimensionate astfel încât să reziste minim la
un curent egal cu Maximum Series Fuse, care este mult mai mare decât Isc (între 2,5 și 3
Isc conform IEC TS 62257-7-1). În plus, curentul la putere maximă Imp este foarte
apropiat de curentul Isc și nu avem ce siguranță să punem să declanșeze la Isc și nu
la Imp. De exemplu, la un panou Canadian Solar de 380w avem Isc=11,68 amperi
și Imp=11,02 amperi, iar Maximum Series Fuse=20A, deci el va rezista la maxim 20A.

Date tehnice Canadian Solar

Trebuie avut în vedere faptul că toate conductoarele de legătură să fie dimensionate

corect, astfel încât să suporte un curent permanent maxim admisibil Iz﹥Isc
max (unde Isc max este egal 1,25 x Isc). Secțiunile necesare pentru conductoare se
calculează în general pentru a avea maxim o cădere de tensiune de 3% la Vmp și Imp.

O altă confuzie des întâlnită este despre declanșarea siguranțelor. Rețineți, o

siguranță fuzibilă de 20 amperi înseamnă că ea va funcționa până la 20 amperi inclusiv, în
regim continuu, fără să se ardă. Deci ea nu va declanșa la 20 amperi. Majoritatea
producătorilor de siguranțe fuzibile pun la dispoziție în fișa tehnică curbe de declanșare.
Curba de declanșare fuzibilă
Vedem în această curbă că o siguranță de 20 amperi va declanșa undeva la 24 amperi
în 2000 secunde și la 70 amperi într-o secundă. De-abia la sute de amperi va declanșa
aproape instantaneu.

După aceste explicații minimale să trecem la cele 2 scenarii de exemplificare:

În primul scenariu avem 2 șiruri paralele. După cum vedeți în schemă presupunem
odată un scurt în interiorul unui panou, și odată pe conductoarele de legătură. În ambele
cazuri în tot circuitul avem Isc max, și doar unde apare scurtcircuitul avem 2 x Isc. Deci
chiar dacă avem siguranță montată undeva, ea nu se va declanșa niciodată deoarece
curentul maxim în orice loc în circuit va fi maxim Isc max.

Scenariu 1
 În al doilea scenariu avem 3 sau mai multe șiruri paralele. În acest caz curentul
generat de un scurtcircuit poate deveni periculos deoarece în cazul unui panou defect,
scurtcircuitat, curentul invers este destul de mare încât să distrugă panoul sau să producă
un incendiu. Prin urmare fiecare șir va avea nevoie de un dispozitiv de protecție la
supracurent. În standard se specifică că ambele polarități trebuie să fie protejate cu astfel
de dispozitive.

Scenariul 2

Acum să revenim la ce dispozitive de protecție putem folosi. Conform standardului

putem folosi fie siguranțe fuzibile gPV fie siguranțe automate de tip MCB pentru curent
continuu. Nu se vor folosi siguranțe MCB pentru curent alternativ, deoarece ele nu pot
întrerupe un arc electric de curent electric și se vor autodistruge.

De-asemenea MCB-urile utilizate nu trebuie să aibă sens, trebuie să fie bidirecționale.

De exemplu avem Schneider c60 și Schneider c60pv. Schneider c60 nu e bidirecțională și
există riscul ca la un curent invers să se distrugă. În plus, pentru a preveni formarea
arcului electric, fiecare dispozitiv fără capacitate de rupere care poate fi folosit pentru a
deschide un circuit în curent continuu trebuie securizat împotriva funcționării
neprevăzute și/sau neautorizate. Astfel de dispozitive sunt de exemplu soclurile cu
siguranțe fuzibile.
 Trebuie să mai specificăm că, deși nu avem nevoie de dispozitive de protecție la
supracurent pentru 1-2 șiruri în paralel, avem mereu nevoie de un separator care să
oprească curentul continuu către invertor. Aceasta este o cerință obligatorie în standard.
Pentru scopul unui separator se pot folosi și siguranțe automate pentru curent continuu,
care însă să fie bidirecționale, cum am specificat mai devreme. Atenție, fuzibilele nu pot fi
folosite ca și separator, deoarece nu sunt făcute să fie deconectate în sarcină. Separatorul
trebuie să poată fi acționat și în sarcină, în caz de urgență.

Separator

Trebuie să amintim de siguranța necesară pentru acumulatori. De obicei, la sistemele

hibride de la firmele consacrate de genul Fronius și Huawei, care au propria soluție de
stocare bazată pe acumulatori la tensiuni mari, acumulatorii sunt modulari și au inclusă
siguranța. La aceste sisteme acumulatorii sunt practic plug and play și nu mai necesită o
siguranță externă. Însă în sistemele modulare de genul Victron sau invertoarele hibrid pe
24 sau 48 volți de genul Growat sau MPP Solar îți poți configura propriul tău acumulator
din celule individuale.
 Loc
ație montare siguranță fuzibilă
În acest caz trebuie utilizată o siguranță care să protejeze atât la supracurent cât și la
scurtcircuit. Ea trebuie montată pe cablul pozitiv, cât mai aproape de borna pozitivă a
bateriei.
Mai mulți consumatori
Dacă sunt mai mulți consumatori conectați la baterie, fiecare trebuie protejat
individual cu o siguranță, în plus față de siguranța principală de pe baterie. Curentul
nominal al siguranței trebuie ales în funcție de consumatori sau conductor, oricare din el
este mai restrictiv.

Protecția la supratensiune

Protecția la supratensiune este efectuată cu ajutorul dispozitivelor de protecție la

supratensiune SPD (Surge Protection Device) sau descărcătoare. În general SPD-urile
trebuie să fie de tip 2.
SPD DC

Conform standardului, când invertoarele încorporează SPD pe partea de curent

continuu, cum se găsesc la unele modele Huawei, se consideră că îndeplinesc funcția de
protecție împotriva supratensiunilor numai dacă producătorul invertorului specifică
utilizarea lor ca fiind recomandată pe partea de curent continuu instalației PV. În caz
contrar protecția trebuie să fie asigurată de SPD externe.

Ca și alegere a specificațiilor unui SPD avem următoarele:

 Ucpv, adică tensiunea maximă de regim permanent, se alege în funcție de VOC max, și
trebuie să fie mai mare sau egală cu aceasta Ucpv ≥ VOC max.
 In, adică curentul nominal de descărcare, trebuie să fie minim 5kA pentru SPD tip 2.
 Imax, care corespunde valorii de vârf a curentului maxim pe care descărcătorul (SPD-ul) îl
poate gestiona cel puțin o dată fără a se defecta.
 Iscpv, adică curentul nominal de scurtcircuit, trebuie ales în funcție de curentul maxim Isc
max al sistemului.

Iată un exemplu de SPD de la ETI

Fragment instrucțiuni SPD ETI

Montarea SPD se efectuează cat mai aproape de invertor. Pentru conexiunile SPD la
borna principală de legare la pământ, conductoarele trebuie să fie dimensionate la o
secțiune transversală minimă de 6 mmp Cu pentru SPD tip II şi de 16 mmp Cu pentru SPD
tip I. Descărcătorul se montează în amonte de separator pentru că, dacă acesta este deschis,
invertorul este protejat, însă nu și modulele.

Când sunt montate SPD pe ambele părţi de curent alternativ, respectiv continuu ale
invertorului, în ansambluri de tablouri separate, se recomandă să se reducă distanța dintre
acele tablouri.

Dispozitivele de protecție pe partea de curent alternativ

Protecția la supracurent (și scurtcircuit)

În cazul protecției pentru supracurent și scurtcircuit, pe partea de curent alternativ

trebuie utilizată o siguranță cu un curent nominal care este specificat de producătorul
invertorului.
Captură din manual invertor

Dacă nu este specificat curentul nominal, acesta se alege ca fiind 1,1 x curentul
nominal al invertorului. Ca și pe partea de curent continuu, dispozitivul de protecție
trebuie să fie bidirecțional. Specificăm acest lucru deoarece unele diferențiale au sens, și se
defectează partea de protecție diferențială dacă sunt declanșate când sensul curentului
este invers.

Sensibilitatea diferențialului

Sensibilitatea diferențialului la curentul de scurgere este specificata de obicei în

manualul invertoarelor. Orice echipament electronic modern are un curent de scurgere,
care însă este de obicei foarte mic.

De asemenea, trebuie utilizate conductoare dimensionate corect pentru curentul

nominal din circuit. În manualele invertoarelor sunt de obicei recomandate secțiunile
minime necesare.
Secțiuni conductoare recomandate în manual
În
Siguranța utilizată pentru protecția la supracurent poate fi considerată și dispozitiv
de separare, care să permită scoaterea de sub tensiune a invertorului în vederea
mentenanței sau înlocuirii invertorului.

Protecția la supratensiune

Pentru protecția la supratensiune se folosesc descărcătoare la supratensiune.

Standardul recomandă că dacă invertorul este situat la mai mult de 10 m față de origine
instalației, trebuie instalat un SPD în plus lângă invertor, în afară de cel instalat la originea
instalației.
SPD AC
Ca și alegere a specificațiilor unui SPD avem următoarele:

 Uc, adică tensiunea de lucru continuă, de obicei este 255 V. Peste această tensiune
descărcătorul devine activ.
 In, adică curentul nominal de descărcare, trebuie să fie minim 5ka pentru SPD tip 2.
 Imax, care corespunde valorii de vârf a curentului maxim pe care descărcătorul (SPD-ul) îl
poate gestiona cel puțin o dată fără a se defecta. Cu cat este mai mare cu atât este mai
rezistent descărcătorul..
 tipul de rețea de distribuție, în cazul branșamentelor casnice de la noi este de obicei TNC-S

În cele ce urmează oferim un exemplu de schemă generală în care se regăsesc

dispozitivele de protecție necesare într-un sistem fotovoltaic unde am utilizat un invertor
hibrid ongrid fără injecție, dotat și cu banc de baterii. Aici invertorul este în serie, are și
intrare și ieșire pe partea de AC.
Schemă protecții invertor hibrid fără injecție
A doua schemă este pentru un invertor ongrid cu injecție. Aici invertorul are o
singura conexiune bidirecțională pe partea de AC.
Invertoare

Tipuri de invertoare fotovoltaice

Tipuri de invertoare

Noile tipuri de invertoare fotovoltaice (solare) sunt de fapt o combinație de mai multe
dispozitive distincte. Ele includ, în funcție de tipul de invertor, un regulator (controler) de
încărcare MPPT care optimizează curentul și tensiunea de la panouri și o transformă într-
o tensiune de 12 24 sau 48 volți pentru încărcarea acumulatorilor și ca sursă pentru
invertorul AC, un invertor AC care transformă curentul continuu de la controlerul MPPT
sau de la baterii în curent alternativ, un încărcător care poate încărca bateriile de la rețea
și un ATS (comutator automat) care poate comuta între diferite surse de curent.

Nu există o clasificare oficială, unanim acceptată, dar invertoarele solare pot fi

împărțite în:

1. Invertoare off-grid sunt invertoare care funcționează complet independent de rețeaua de

distribuție, ele stochează de obicei energia solară în timpul zilei într-o baterie de
acumulatori și o utilizează noaptea. Unele pot funcționa și fără baterii, pe timpul zilei
alimentând consumatori direct din solar, până la puterea maximă produsă din panouri.
Specific ca aceste scheme nu sunt complete, ci doar ca să prezint funcționalitatea diferitelor
tipuri de invertoare
Invertoare Off-Grid

2. Invertoare on-grid sunt invertoare care se sincronizează cu rețeaua de distribuție și

injectează energia produsă în rețea. Ele țin tensiunea mai ridicată decât tensiunea din rețea
ca să poată injecta. Dacă consumul locuinței depășește ce se produce, diferența vine din
rețea. Ele sunt proiectate ca în cazul în care se întrerupe curentul din rețeaua de distribuție
să se oprească din injecție din motive de siguranță, pentru a nu există riscul să existe
tensiune pe linii când se intervine pentru o reparație. Chiar dacă este soare și rețeaua pică,
ele nu vor produce și nu veți avea curent în locuință.
Invertoare On-Grid

3. Invertoare hibrid sunt invertoare care sunt legate la rețeaua de distribuție, și pot combina
rețeaua cu panourile solare și cu bateriile. Ele pot funcționa și fără baterii, pe timpul zilei
alimentând consumatori direct din solar, până la puterea maximă produsă din panouri. În
funcție de cum sunt configurate ele pot prioritiza consumul din solar, iar dacă sarcina
depășește producția din solar, se completează din baterii sau din rețea. În cazul în care se
întrerupe curentul din rețeaua de distribuție, ele pot comuta automat pe baterii, și astfel
casa este alimentată în continuare cu curent, spre deosebire de invertoarele on-grid. Unele
pot și injecta, cum sunt seria de invertoare hibrid de la Huawei și Fronius, însă în cazul lor
transferul pe baterie nu este instant când se întrerupe rețeaua, deci nu au o funcție de UPS.
Invertoare Hibrid

4. Microinvertoare, sunt niște invertoare foarte mici care sunt puse la fiecare panou și produc
direct curent alternativ (AC). Au mai multe avantaje, printre care enumerăm fiabilitatea și
faptul că pot optimiza producția pentru fiecare panou în parte (dacă se defectează un panou
nu afectează tot sistemul, iar în cazul sistemelor care sunt umbrite parțial, crește substanțial
producția, deoarece este afectat doar panoul umbrit, nu tot șirul de panouri). Dezavantajul
major este costul inițial foarte mare, iar pentru un sistem fotovoltaic care nu are probleme
de umbrire câștigul de producție este foarte mic și nu justifică diferența de preț.
Microinverter
Microinvertor vs Invertor șir

Pentru cine își dorește să fie prosumator și are și bugetul necesar, recomandăm un
invertor hibrid cu injecție, căruia îi puteți adăuga și baterii la un moment dat. Principala
problemă în general este legată de bugetul disponibil, deoarece invertoarele hibrid care
sunt aprobate pentru injecție au de obicei soluții dedicate pentru baterii de înaltă tensiune,
care au un cost pe măsură.

Pe de altă parte, la un invertor hibrid fără injecție, de genul Growatt SPF5000es, se pot
adăuga bancuri de baterii DIY pe 48 volți, la un cost mult mai mic decât soluțiile dedicate
de la Fronius și Huawei.

2.Explicarea specificațiilor din fișa tehnică a

invertoarele fotovoltaice
În continuare vom prezenta cei mai importanți parametrii tehnici din fișa tehnică
pentru 3 invertoare, unul on-grid Fronius, unul hibrid cu injecție Huawei și Growatt hibrid
fără injecție. Fiecare producător poate grupa un pic diferit parametrii tehnici în fișa
tehnică însă ei sunt aceeași pentru orice invertor, plus – minus partea hibridă (de baterii).
La finalul acestui capitol veți regăsi și fișele atașate.

Primul set de parametrii sunt cei legați de intrarea pe partea de fotovoltaic (PV),
practic parametrii tehnici ai controlerului MPPT integrat.
 1. Cel mai important parametru este Maximum input voltage adică tensiunea maximă de
intrare, este tensiunea care nu trebuie depășită sub nicio formă atunci când configurăm
șirurile de panouri, deoarece va duce sigur la defectarea invertorului. Atenție că nu este de
ajuns să adunăm VOC STC de la fiecare panou, ci trebuie făcută și o corecție de temperatură.
2. MPPT operating voltage range/Usable MPPT voltage range adică intervalul de tensiune pe
care lucrează MPPT-ul
3. Start-up voltage/ Feed in start voltage adică tensiunea minimă de la care începe să lucreze
MPPT-ul.

În general este recomandat să ai o tensiune către partea superioară a plajei MPPT-

ului. După cum se poate vedea și în acest grafic, eficiența este mai mare la tensiune mai
mare, plus că ai pierderi mai mici pe cabluri.

4. Number of MPPT trackers adică Numărul de controlere MPPT. Dacă sistemul va avea
potențiale probleme cu umbrirea parțială sau va avea șiruri cu orientări diferite, se
recomandă să folosești un invertor cu 2 MPPT-uri. Fiecare MPPT funcționează independent
de celălalt și astfel un șir umbrit nu îl va afecta și pe cel conectat pe celălalt MPPT. Legat de
acest parametru este și Number of DC connection/Max input number per MPP
tracker care ne spune câte intrări (adică conectori fizici) sunt disponibile pentru fiecare
MPPT.
5. Max. Input Current este Curentul maxim absorbit de MPPT. La invertoarele cu mai multe
MPPT-uri se dă per MPPT. Chiar dacă există mai multe șiruri în paralel care pot debita un
 curent mai mare, MPPT se va limita și va trage maxim acest curent. Practic puteți configura
șiruri cu un curent Isc mai mare de această limită fără să vă faceți griji că se va defecta
MPPT-ul, dacă vreți să maximizați producția atunci când cerul este înnorat sau dimineața.
6. Max. Short Circuit Current adică Curentul maxim de scurtcircuit pentru șirul conectat la
MPPT. Acest parametru limitează numărul de șiruri pe care le puteți lega în paralel la un
MPPT. Deși MPPT își poate limita curentul tras din panouri, există anumite situații limită,
mai ales pentru invertoarele hibrid care au conectată baterie, în care MPPT își pune în scurt
intrarea de la panouri pentru a limita rapid curentul sau pentru a proteja la inversarea
polarității, și are specificat acest curent maxim de scurtcircuit pe care îl poate suporta fără
să se defecteze.
7. Recommended Max PV power/ Max PV generator output adică Puterea maximă instalată
a sistemului de panouri. Este mai degrabă o recomandare decât o limită, spre deosebire
de VOCmax si Max. Short Circuit Current. După cum se poate vedea la Huawei de 6kW
este 9kW adică 150% supradimensionare maximă recomandată. La Fronius este tot 150% iar
la Growatt este de doar 120%.

Următorul set de parametri sunt cei de output, adică ieșirea pe partea de curent
alternativ (AC)

1. Rated output power/Max output power adică puterea de ieșire nominală și cea maximă
2. AC output current/Max output current este curentul maxim de ieșire.
3. Grid connection voltage range/Rated output voltage este intervalul nominal de tensiune
la ieșire.
4. Rated AC grid frequency/frequency range este intervalul de frecvență a tensiunii pe
ieșire.
5. Power Factor este factorul de putere.

Următorul set de parametrii sunt cei care țin de baterie pentru invertoarele hibrid:

1. Compatible Battery/Battery Type adică Tipul de baterie compatibilă: în cazul Growatt

orice baterie litiu sau plumb-acid, iar în cazul Huawei fie LG fie Huawei
2. Battery Voltage/Operating voltage range adică Tensiunea de lucru a bateriei: în cazul
Growatt orice baterie pe 48v, în cazul Huawei avem baterie cu tensiune înaltă, conexiune
este similară cu un șir de panouri fotovoltaice, cu tensiune intre 350-450 V DC.
3. Charge current/Max charge power adică Curentul maxim de încărcare în amperi în
cazul Growatt și Puterea maximă de încărcare în wati în cazul Huawei.La Growatt se dă
curentul maxim de încărcare atât din solar (MPPT) cât și din încărcătorul de rețea.

Ultimul set de parametrii sunt parametrii generali: dimensiuni, greutate, condiții de

mediu pentru funcționare, protecții integrate etc.

Practic, parametrii de interes în alegerea unui invertor on-grid sunt puterea lui,
tensiunea și curentul maxim pe intrarea de la panouri iar pentru unul hibrid se
adaugă tipul de baterie suportată, voltajul și curentul maxim de încărcare și curentul
maxim de descărcare.
Fișa tehnică Huawei
Fișa tehnică Growatt
Fișa tehnică Fronius Primo