Elemente de geometrie diferențială

Geometria diferențială a curbelor în plan

Definiție: Se numește curbă în plan o aplicație : ⊆ ℝ ⟶ ℝ astfel încât ∈ ( ) unde

⊆ ℝ este un interval real. În general, o curbă în plan se reprezintă prin ecuațiile parametrice
astfel: pentru orice ∈ se consideră ( ) = ( ), ( ) unde , ∈ ( ) sunt infinit
derivabile.

Definiție: Fie < ∈ , ( )= ( ), ( ) = ( ) și ( )=

( ), ( ) = ( )
două puncte ale unei curbei în plan de ecuații parametrice ( ) = ( ), ( ) . Atunci
lungimea arcului de curbă care unește punctul de punctul se poate calcula prin formula

( )= [ ( )] + [ ( )]

Exemplu: (Lungimea cercului de rază > 0) Fie cercul de rază > 0 dat de ecuațiile
parametrice : [0,2 ] ⟶ ℝ , ( ) = ( cos , sin ) pentru orice ∈ [0,2 ]. Atunci ( ) =
cos ⟹ ( ) = − sin și ( ) = sin ⟹ ( ) = cos . Prin urmare

[ ( )] + [ ( )] = [− sin ] + [ cos ] = + =

Deci lungimea cercului va fi

( )= [ ( )] + [ ( )] = =2

Tangenta și normala într-un punct regulat la o curbă în plan

Fie o curbă în plan de ecuații parametrice ( ) = ( ), ( ) . Atunci un punct ( )

se numește punct regulat al lui dacă și numai dacă ( ) și ( ) nu sunt simultan nule.
Definiție: a). Ecuația tangentei la curba într-un punct regulat ( ) se definește prin

( )
: − ( )= [ − ( )]
( )

b). Ecuația normalei la curba într-un punct regulat ( ) se definește prin

( )
: − ( )=− [ − ( )]
( )

Grafic: Tangenta și normala la o curbă în plan

Exemplu: Fie cercul de rază > 0 dat de ecuațiile parametrice : [0,2 ] ⟶ ℝ , ( ) =

( cos , sin ) pentru orice ∈ [0,2 ] și = . Atunci ( ) = cos ⟹ ( ) = − sin și
( ) = sin ⟹ ( ) = cos .

√ √ √
Prin urmare, = cos = , = sin = , = − sin = − și
√
= cos = .

Așadar tangenta este

√2
( ) √2 2 √2
: − ( )= [ − ( )] ⟺ − = − ⟺
( ) 2 √2 2
− 2

√2 √2
− =− + ⟺ = − + √2
2 2
și normala este

√2
( ) √2 − 2 √2
: − ( )=− [ − ( )] ⟺ − =− − ⟺
( ) 2 √2 2
2

√2 √2
− = − ⟺ =
2 2

Geometria diferențială a curbelor în spațiu

Definiție: Se numește curbă în spațiu o aplicație : ⊆ ℝ ⟶ ℝ astfel încât ∈ ( ) unde

⊆ ℝ este un interval real. În general, o curbă în spațiu se reprezintă prin ecuațiile parametrice
astfel: pentru orice ∈ se consideră ( ) = ( ( ), ( ), ( )) unde , , ∈ ( ) sunt infinit
derivabile.

Definiție: Fie < ∈ și punctele ( ) = ( ), ( ), ( ) = ( ) și ( ) =

( ), ( ), ( ) = ( ) aparținând curbei în spațiu de ecuații parametrice ( ) =
( ( ), ( ), ( )). Atunci lungimea arcului de curbă care unește punctul de punctul se poate
calcula prin formula

( )= [ ( )] + [ ( )] + [ ( )]

Triedrul lui Frènet asociat unei curbe în spațiu

Fie o curbă în spațiu de ecuații parametrice ( ) = ( ( ), ( ), ( )) și ( ) un punct

regulat al lui adică ( ), ( ) si ( ) nu sunt simultan nule.

Mai mult, se consideră următorii coeficienți asociați unei curbe în spațiu în punctul
( ):
 ( ) ( )
= = ( ) ( )
( ) ( )

( ) ( )
=− =− ( ) ( )
( ) ( )

( ) ( )
= = ( ) ( )
( ) ( )

Definiție: Triedrul lui Frènet este un reper mobil care corespunde fiecărui punct regulat al curbei
și are următoarele componente:

A) Muchiile sale sunt:

- Tangenta ( )
- Normala ( )
- Binormala ( )

B) Fețele sale sunt:

- Planul osculator ( ) generat de tangenta T și normala N
- Planul normal ( ) generat de normala N și binormala Bn
- Planul rectificator ( ) generat de tangenta T și binormala Bn

Ecuațiile triedrului lui Frènet sunt următoarele:

− ( ) − ( ) − ( )
: = =
( ) ( ) ( )

− ( ) − ( ) − ( )
: = =

− ( ) − ( ) − ( )
: = =

: ( )[ − ( )] + ( )[ − ( )] + ( )[ − ( )] = 0

: [ − ( )] + [ − ( )] + [ − ( )] = 0

: [ − ( )] + [ − ( )] + [ − ( )] = 0
Exercițiu: Scrieți ecuațiile triedrului lui Frènet în punctul ( = ) pentru elicea circulară (sau
spirala) de ecuație parametrică ( ) = (cos , sin , ) unde ∈ [0,2 ].

Soluție:

Din ecuațiile parametrice ale elicei circulare ( ) = (cos , sin , )avem:

( ) = cos ( ) = sin ( )=
′( ) = − sin ′( ) = cos ′( )=1
′′ ( ) ′′ ( ) ′′ ( )
= − cos = − sin =0

Valorile în punctul = sunt

( ) = cos = −1 ( ) = sin = 0 ( )=
′( ) = − sin = 0 ′( ) = cos = −1 ′( )=1
′′ ( ) ′′ ( ) ′′ ( )
= − cos = 1 = − sin = 0 =0

Prin urmare coeficienții , , , , , sunt:

′( ) ′( ) −1 1 1 1
= = =0 = ′( ) ′( ) = −1 1 = 2
′′ ( ) ′′ ( ) 0 0

′( ) ′( ) 0 1 0 1
=− =− =− =0
′′ ( ) ′′ ( ) = − 1 0 = 1 ′( ) ′( ) 0 1

′( ) ′( ) 0 −1 0 1
= = =1 = ′( ) ′( ) = 0 −1 = 0
′′ ( ) ′′ ( ) 1 0
Așadar ecuațiile triedrului lui Frènet pentru = sunt:

− ( ) − ( ) − ( ) +1 −
: = = ⟺ = =
( ) ( ) ( ) 0 −1 1

− ( ) − ( ) − ( ) +1 −
: = = ⟺ = =
0 1 1

− ( ) − ( ) − ( ) +1 −
: = = ⟺ = =
2 0 0

: ( )[ − ( )] + ( )[ − ( )] + ( )[ − ( )] = 0 ⟺

0 ∗ ( + 1) + (−1) ∗ +1∗( − )= 0⟺− + − =0

: [ − ( )] + [ − ( )] + [ − ( )] = 0 ⟺

0 ∗ ( + 1) + 1 ∗ +1∗( − ) =0 ⟺ + − =0

: [ − ( )] + [ − ( )] + [ − ( )] = 0 ⟺

2 ∗ ( + 1) + 0 ∗ +0∗( − )= 0⟺2 +2= 0⟺ +1=0