Lucru individual nr.

4
Tema: Model de intervenţie psihologică pentru o persoană cu stări nevrotice.
Realizat: Țurcan Lucia, studentă anul I, ps. clinică
Profesor: V. Calancea, dr., lect. univ.

MODEL DE INVESTIGAŢIE A PERSOANELOR

CU BOLI PSIHICE
I. Informaţii generale
Numele de familie, prenumele, patronimicul: Maxian Sandu
Anul naşterii: 1995
Naţionalitatea: român
Studiile: superiore
Locul de muncă: Spitalul de Urgență
Starea civilă (familială): singur
Domiciliul: Alba Iulia
Data internării în spitalul de psihiatrie: 13.11.2023
II. Acuzele bolnavului
Subiectul este recent absolvent al Universității de Medicină. S-a adresat la clinică cu
plângeri de gânduri și acte repetate care au crescut în ultimii 2 ani și l-au alarmat.
III. Descrierea vieţii şi a bolii (expusă de bolnav)
a) Antecedentele eredocolaterale (ereditatea) şi anamneza de familie.
Subietul provine dintr-o familie în care există atecedente de tulburări psihice. Mama lui
are un istoric de tulburare obsesiv-compulsivă. De asemenea familia a suferit un divorț când
subiectul încă era copil. Divorțul părinților și schimbările asociate cu aceasta au adus un nivel
semnificativ de stres în viața lui. A trebuit să se adapteze la o nouă rutină și la schimbarea
dinamicilor familiale. Mama lui, care însăși se confruntă cu TOC, a încercat să își ajute copilul
să facă față schimbărilor, dar acesta a dezvoltat obsesii legate de teama de contaminare și a
început să petreacă ore în baie pentru a se simți în siguranță.
b) Istoria vieţii şi a dezvoltării bolnavului, vârsta părinţilor la data naşterii lui.
Mama bolnavului nu a avut întrerupere de sarcină premeditată. Sarcina a fost destul de tensionată
și cu griji, deoarece încă din acea perioadă relația între părinții subiectului era deja pe o notă
negativă, existau neînțelegeri, certuri și conflicte. Dezvoltarea bolnavului în copilărie a decurs
obișnuit, apariţia dinţilor, dezvoltarea mersului, a vorbirii, au decurs în ritmul normal de
dezvoltare. Dezvoltarea preşcolară nu a avut suferințe. Plângerile lui au început în copilărie, în
timpul anilor din școala primară când după ce s-a atins undeva, mama i-ar fi spus că mâine lui
sunt pline micromi, că nu trebuia să pună mâinile acolo. Subiectul ar fi repetat gânduri intruzive
că mâinile lui sunt murdare și contaminate și pline de germeni. Îi era greu să controleze sau să
reziste acestor gânduri și i s-a părut extrem de tulburător.
c) Bolile suportate.
Subiectul nu a prezentat vicii de-a lungul vieții până acum. În copilărie a avut o infecției
cu streptococ beta-hemolitic de tip A.
d) Caracterul bolnavului şi particularităţile personalităţii până la începutul bolii psihice.
Subiectul prezenta semne de perfecționism încă din copilărie. Avea un obicei persistent
de a aranja obiectele (creioanele, pixurile, caietele, cărțile, jucăriile) într-un anumit mod (după
culoare, mărime) sau de a le verifica în mod repetat pentru a se asigura că sunt plasate corect.
Subiectul petrecea mult timp în ritualuri de îngrijire personală, cum ar fi baia sau perierea
dinților, pentru a se asigura că este perfect curat. De asemenea manifesta o teamă intensă de a
face greșeli. Subiectul era foarte preocupat de performanța școlară și petrecea mult timp
revizuitnd și verificând temele și lucrările pentru a se asigura că sunt perfecte. Era insistent în
atingerea scopului.
e) Istoricul bolii.
Plângerile lui au început în copilărie, când după ce s-a atins undeva, ar fi repetat gânduri
intruzive că mâinile lui sunt murdare și contaminate și pline de microbi. Îi era greu să controleze
sau să reziste acestor gânduri și i s-a părut extrem de tulburător. Așadar, a fost obligat să meargă
să se spele pe mâini foarte bine cu apă și săpun timp de aproximativ 10 minute. Dar chiar și după
ce s-a spălat pe mâini foarte curat, el ar avea din nou aceleași gânduri repetate că tot mâinile lui
sunt contaminate și murdare și dacă nu se spală corect pe mâini, atunci el sau membrii familiei
lui s-ar îmbolnăvi. Deci, s-a dus din nou și s-a spălat. Acest ciclu va continua încă de 6-8
ori. Aceste gânduri și ciclul de spălare ar avea loc de aproximativ 4-5 ori pe zi, consumându-i
cea mai mare parte a timpului.
Ar fi repetat gânduri că corpul lui este plin de germeni și este contaminat. Prin urmare, se
ducea și se facea baie. Înainte de a începe să facă baie, ar descoperi că podeaua băii este necurată
și, prin urmare, trebuie să o curețe mai întâi foarte bine. Apoi își curăța găleata și cana. Și-ar
curăța chiar și săpunul pentru a se asigura că este curat! Apoi făcea baie foarte meticuloasă timp
de aproximativ 1 oră, fiind foarte atent să-și spele fiecare parte a corpului. Ar irosi multă apă și
părinții l-ar certa pentru asta. După baie, când închide robinetul, ar simți că mâinile i s-au
contaminat din nou și ar trebui să spele din nou robinetul și mâinile. Uneori, după ce ieșea din
baie după o baie maraton, simțea că picioarele lui sunt încă contaminate și nu sunt spălate
corespunzător și așa că trebuia să se întoarcă din nou și să le spele bine din nou. Obișnuia să facă
baie doar o dată pe zi. Dar acum era obligat să facă baie de 3 ori pe zi.
Când se roagă, îi veneau în minte în mod repetat imagini hulitoare cu Dumnezeu, cum ar
fi Dumnezeu gol sau făcând sex cu Dumnezeu. Aceste gânduri/imagini au fost foarte supărătoare
pentru el. Ar simți că este o persoană rea și s-ar simți foarte vinovat pentru asta. Ar încerca să
reziste foarte mult acestor gânduri/imagini. Când avea astfel de gânduri/imagini blasfeme,
încerca să se gândească cu forță sau să imagineze altceva, încerca să-și distragă atenția, dar fără
succes. De asemenea, ar avea îndoieli dacă a recitat/spus corect sau nu toate rugăciunile. Deci, el
a repetat din nou și din nou aceleași rugăciuni de multe ori pentru a se asigura că a spus toate
rugăciunile corect. De asemenea, în timp ce se roagă, are gânduri/teme repetate că ar putea
scoate obscenități/cuvinte rele.
Când interacționează foarte strâns cu rudele sale, cum ar fi luând cina împreună, ar
experimenta imagini/gânduri repetate în care face sex cu rudele apropiate. Acest lucru este foarte
supărător pentru el. S-ar simți foarte vinovat pentru asta. Ar simți că este o persoană foarte rea și
de aceea se gândește la toate aceste lucruri de neconceput. Aceste gânduri ar încerca să reziste
foarte greu, dar fără succes. Așadar, a început să evite să fie în strânsă apropiere cu rudele sale,
ca să luăm cina împreună, pentru că îi era teamă că ar putea avansa sexual către ei. De asemenea,
la facultate a început să se distanțeze de colegii săi.
Când folosește transportul în comun, cum ar fi călătoria cu autobuzul, s-ar fi îndoit în
mod repetat că emite miros neplăcut din corpul său și că le provoacă multă suferință colegilor de
călătorie. De asemenea, simte că alți co-pasageri vorbesc și își bat joc de el. Așadar, avea să
poarte spray pentru corp de buzunar și l-ar folosi între ele. De asemenea, ar fi repetat îndoieli că
fața lui este neformată, în special nasul, iar alții observă și vorbesc despre asta. De asemenea, în
timp ce se afla în autobuz, cineva i-ar călca pe picioare sau i-ar atinge din neatenție corpul, ceea
ce l-ar face, la rândul său, să aibă îndoieli repetate că partea sa a corpului a fost contaminată și
este plină de germeni și trebuie să o spele. Toate acestea au făcut că călătoria lui cu mijloacele de
transport în comun i-au făcut foarte dificilă și aproape imposibilă.
De asemenea, a avut un comportament de verificare repetat. Deci, el este obligat să
verifice de mai multe ori și din nou. După ce a închis ușa, are îndoieli repetate dacă chiar a
închis-o sau nu. Deci, el este obligat să se uite și să-l blocheze din nou în mod repetat de multe
ori. Ar aranja cărțile pe masa lui foarte simetric și foarte ordonat și îngrijit. Dacă cineva îl
deranjează, ar deveni foarte neliniştit şi va trebui să se întoarcă şi să o aranjeze din nou în felul
său. Poartă doar cămăși și pantaloni bine călcați. Dacă se întâmplă să fie vreo pată pe hainele lui,
va fi foarte supărător și apoi o va arunca. De asemenea, dacă se întâmplă vreo zgârietură sau o
petă pe mobil, el este obligat să-l arunce și să cumpere un telefon mobil nou-nouț.
În timp ce se trezește din somn, el trebuie să se trezească într-un anumit mod. De
asemenea, în timp ce merge trebuie să calce pe o crăpătură sau pe o anumită țiglă. În caz contrar,
simte că i se poate întâmpla ceva rău lui sau rudelor lui apropiate. În timpul conducerii, el este
obligat să numere numărul de vehicule care l-au depășit și trebuie să se asigure că depășește mai
multe vehicule decât acel număr. În caz contrar, simte că i se poate întâmpla ceva rău. În timp ce
stă, are îndoieli repetate dacă a stat corect sau nu. Deci, se ridica din nou și stătea corect și ferm
de mai multe ori. De asemenea, și-ar fi repetat teama că ar putea face rău altora într-un fel.
IV. Anamneza din spusele rudelor
Mama pacientului relatează că primele semne ale tulburării obsesiv-compulsive au
devenit evidente în copilărie. După orice atingere a obiectelor sau după anumite evenimente,
copilul ar dezvolta gânduri intruzive că mâinile sale sunt murdare și contaminate. Acest lucru îl
neliniștea profund, iar pentru a face față, începea un ritual de spălare meticulos, petrecând
aproximativ 10 min. spălându-și mâinile. Chiar și după această procedură, gândurile repetate
reveneau, obligându-l să repete ciclul de spălare de 6-8 ori pe zi.
Gândurile că corpul său este plin de germeni și contaminat au dus la ritualuri elaborate de
baie. Înainte de a începe, simțea nevoia să curețe meticulos podeaua băii, găleata și cana. Baia în
sine devenea o ceremonie care dura aproximativ o oră, provocând nemulțumirea părinților, care
îl certau pentru irosirea apei. După baie, sentimentul de contaminare reapărea, determinându-l să
repete procesul de spălare a mâinilor și al robinetului.
Bunica pacientului adaugă că obsesiile religioase au devenit evidente în timpul
rugăciunilor. Gânduri și imagini hulitoare cu Dumnezeu, precum Dumnezeu gol sau implicat în
acte intime, îl tulburau profund. Pacientul încerca să reziste acestor gânduri, dar fără succes,
repetând rugăciunile de mai multe ori pentru a se asigura că sunt spuse corect. În timpul
rugăciunii, apăreau temeri repetate că ar putea exprima obscenități sau cuvinte rele.
În interacțiunile strânse cu familia, gânduri repetate despre relații sexuale cu rudele
apropiate îl determinau să se distanțeze și să evite momente precum cinele de familie.
Transportul în comun devenea o experiență dificilă, cu teama că emană un miros neplăcut și că
ceilalți pasageri vorbesc sau îl jignesc. Acest lucru îl determina să poarte spray de corp și să
verifice obsesiv fața și hainele.
V. Status prezent
a) Starea somatică.
 Din cauza ritualurilor frecvente de spălare a mâinilor, pielea subiectului prezenta semne
de uscare excesivă, iritare și chiar leziuni minore. Utilizarea frecventă a săpunului și a apei a
afectat bariera naturală a pielii.
b) Examenul neurologic.
1. Nervii Cranieni:
 Nervul I (Olfactiv): Funcție olfactivă normală, identificând corect mirosuri obișnuite.
 Nervul II (Optic): Acuitate vizuală normală, câmp vizual testat și fără anomalii.
 Nervul III (Oculomotor): Mișcări oculare conjugate, reflex pupilar la lumină și
acomodare normal.
 Nervul IV (Trohlear): Mișcări oculare adecvate în jos și în interior.
 Nervul V (Trigemen): Sensibilitate facială normală, reflex cornean intact.
 Nervul VI (Abducens): Mișcări oculare laterale normale.
2. Funcţiile Motorii:
 Forța musculară generală păstrată, mișcări coordonate și simetrice.
 Nicio slăbiciune sau paralizie evidențiată.
3. Sensibilitatea:
 Senzație tactilă, termică și dureroasă normală pe toate dermatomele.
4. Reflexele:
 Reflexul Achilian: Prezent și simetric.
 Reflexele cutanate: Abdominale, cremasterice și plantare normale.
5. Reflexele Patologice:
 Absența oricăror reflexe patologice precum Babinski sau Hoffman.
6. Mersul:
 Mers normal, echilibrat și coordonat.
7. Proba Romberg:
 Subiectul poate menține echilibrul în timpul poziției stătătoare cu ochii deschiși și închisi.
8. Limbajul:
 Limbaj fluent, coerent și articulat.
 Articulație și pronunție adecvate.
9. Simptomul Argyll Robertson:
 Absența reflexului de constricție a pupilei în lumină, dar conservarea reflexului de
acomodare (adecvat pentru Simptomul Argyll Robertson).
VI. Examenul psihic
I. O să începem examenul psihic prin verificarea clarității conştiinţei şi tulburările ei.
 Deducție:
Pacientul este alert și conștient. Ea este în mod activ de ascultare la toate întrebările și
este, de asemenea, de a da răspunsurile adecvate.
II. Următorul pas este evaluarea memorie, prin intermediul unui scurt dialog dintre
pacient și specialit. Am ales să evaluăm memoria deoarece poate fi direct influențată de obsesiile
și compulsiile caracteristice pentru TOC. Prin urmare, introducerea evaluării memoriei în
contextul diagnosticului și tratamentului TOC-ului poate furniza informații importante despre
funcționarea cognitivă a pacientului și poate contribui la un management eficient al tulburării.
Memoria imediată: Repetați numerele: 5, 15, 2, 21.
S: 2, 15, 5, 21
Deducție:
Memoria imediată a pacientului este afectată.
Memoria recentă: Ce ați luat de la micul dejun?
S: Pâine, lapte, ou.
P: câte ori luați masa într-o zi?
S: de 3 ori
Deducție:
Memoria recentă nu este afectată.
Memorie de la distanță: Pe este data este ziua dvs. de naștere?
S: 23 iulie 1973
P: În ce an a-ți finisat liceul?
S: 2016
Deducție:
Memoria la distanță nu este afectată.
III. Următorul pas, ar fi să primi detalii despre obsesiile și compulsii, frecvența și
intensitatea lor, astfel vom evalua gradul de afectare a funcționării zilnice a subiectului.
Vom utiliza:
1. Scala de obsesie si compulsie Yale-Brown (Yale-Brown Obsessive-Compulsive Scale –
YBOCS);
2. Inventarul de obsesii si compulsii a lui Foa (Foa Obsessive-Compulsive Inventory).
O să evaluăm de asemenea nivelul de depresie și anxietății subiectului.
Vom utiliza:
1. Scala Hamilton de evaluare a anxietati (Hamilton Anxiety Rating Scale – HARS);
2. Scala de evaluare a depresiei (Hamilton Depression Rating Scale - HDRS);
 3. Scala spitaliceasca de anxietate si depresie (Hospital Anxiety and Depression Scale -
HADS).
VII. Rezultatele investigaţiei psihologice
În urma aplicării Scalei de obsesie și compulsie Yale-Brown (Yale-Brown Obsessive-
Compulsive Scale – YBOCS) am primi următoarele rezultate.
1. Scor total, subiectul a obținut 39, ceea ce indică simptome extrem de severe.
2. Obsesii, subiectul a obținut, 19, ceea ce indică obsesii severe.
3. Compulsii, subiectul a obținut un scor de 20, ceea ce indică compulsii extrem de severe.
4. Interferența subiectul a obținut un scor de 21, ceea ce indică interferență extrem de
severă.
Pe baza scorurilor obținute, putem concluziona că subiectul se confruntă cu o formă
gravă de Tulburare Obsesiv-Compulsivă. Simptomele sale afectează în mod semnificativ atât
sfera obsesională, cât și cea compulsivă, având un impact considerabil asupra vieții de zi cu zi.
Inventarul de obsesii și compulsii al lui Foa (Foa Obsessive-Compulsive Inventory -
FOCI) este un instrument de autoevaluare utilizat pentru a măsura severitatea simptomelor de
tulburare obsesiv-compulsivă (TOC). Sobiectul a obținut un scor total de 35 puncte, ceea ce
indică simptome extrem de severe. Spălarea (articolele 5, 11, 17) – evaluarea dificultății de a
atinge obiectele care au fost atinse înainte și spălarea excesivă din cauza sentimentului de
contaminare. Cele mai mari scoruri subiectul lea obținuta la subscalele:
 Obsesanta – evaluarea dificultăților cu gândurile, inclusiv încercarea de a le controla,
devenirea supărată de gânduri neplăcute și un sentiment de gânduri neplăcute excesive.
 Ordinea – evaluarea provocărilor legate de ordonarea obiectelor.
 Verificare – evaluarea verificării excesive a articolelor (uși, ferestre, sertare, robinete,
întrerupătoare).
Scorurile extrem de ridicate obținute la Inventarul FOCI indică o formă gravă de
Tulburare Obsesiv-Compulsivă, cu simptome care afectează semnificativ funcționarea zilnică a
subiectului.
Scala Hamilton pentru anxietate (Ham – A) = 47 (anxietate severă)
 Dispoziție anxioasă -5
 Tensiune -4
 Fobii – 3
 Insomnie – 5
 Simptome cognitive – 4
 Stare depresivă – 4
  Simptome somatice musculare – 4
 Simptome somatice senzoriale – 4
 Simptome cardio-vasculare – 3
 Simptome respiratorii – 4
 Simptome gastro-intestinale -2
 Simptome genito-urinare – 3
 Simptome vegetative – 3
 Comportamentul la interviu – 3
În urma analezei rezultatelor testului - Scala Hamilton pentru anxietate (Ham – A)
punctele acumulate ne indică o anxietate severă. Astfel, subiectul în general manifestă
îngrijorare, este iritabil. De asemenea uneori are sentimente de tensiune, se simte în general
obosit, de asemenea are incapacitatea de a se relaxa. Subiectul are situații când plânge usăor,
uneori fără motiv. Manifestă frică față de necunoascut, întâmpină dificultăți la adormire, și are
somnul întrerupt. Din simptomele cognitive manifestă dificultăți de a se concentra și manifestă
lipsă de interes. Din simptomele somatice senzoriale uneori are vedere încențoșată și are senzații
de slăbiciune. Simptomele cardio-vasculare prezente sunt palpațiile și durerile în piept.
În urma înterpretării rezultatelor testului Scala de evaluare a depresiei (Hamilton
Depression Rating Scale - HDRS), subiectul a obținut un scor de 28 puncte ceea ce indică și
existența unei depresii severe.
Scala spitalicească de anxietate și depresie (Hospital Anxiety and Depression Scale -
HADS) este un instrument utilizat pentru a evalua nivelurile de anxietate și depresie la pacienții.
HADS constă în două subscale distincte: una pentru anxietate și alta pentru depresie. Subiectul a
obținut un scor de 20 puncte, ceea ce indică un nivel ridicat de anxietate sau depresie.
Ca și concluzie în ceea ce privește Scala Hamilton pentru anxietate (Ham – A), scorul de
47 indică o anxietate severă. Subiectul prezintă o gamă largă de simptome, inclusiv dispoziție
anxioasă, tensiune, fobii, insomnie și simptome cognitive, afectându-i starea generală și
capacitatea de relaxare. Prezența unor simptome somatice, cum ar fi palpațiile și durerile în
piept, indică impactul anxietății asupra sănătății fizice. În ceea ce privește Scala de evaluare a
depresiei (HDRS), scorul de 28 indică existența unei depresii severe. Subiectul manifestă o gamă
extinsă de simptome depresive, inclusiv stare depresivă, dificultăți de concentrare, lipsă de
interes și dificultăți la adormire, afectându-i atât starea emoțională, cât și funcționarea cotidiană.
Pe Scala spitalicească de anxietate și depresie (HADS), scorul de 20 indică un nivel ridicat de
anxietate sau depresie, confirmând prezența problemelor de sănătate mentală.
 Argumentarea alegerii metodelor de diagnostic:
Evaluarea psihologică detaliată a unei persoane cu tulburare obsesiv-compulsivă este
esențială pentru înțelegerea și abordarea corectă a nevoilor individului. Am selectat și
implementat aceste metode de investigare, deoarece ne oferă informații și servesct drep o sursă
de informare despre starea subiectului.
În primul rând, descrierea vieții și bolii oferă un context important pentru înțelegerea
modului în care TOC afectează viața cotidiană a individului. Această perspectivă asupra
experienței de viață și evoluției bolii poate furniza informații semnificative cu privire la factorii
de stres, evenimentele traumatice sau alte influențe care pot contribui la dezvoltarea acestei
tulburări.
Anamneza din spusele rudelor este de asemenea crucială, deoarece aceste persoane pot oferi
o perspectivă obiectivă și completă asupra schimbărilor de comportament, gânduri obsesive și
compulsiuni ale individului. Perspectiva acestora poate completa imaginea clinică și poate
facilita identificarea unor modele comportamentale specifice.
Istoricul bolii și statusul prezent oferă informații importante cu privire la evoluția
simptomelor, momentul debutului și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi. Aceste aspecte
ajută la identificarea punctelor cheie în parcursul bolii și pot contribui la elaborarea unui plan de
interveție efficient.
Aspectele emoționale și fizice aduc în discuție consecințele pe care tulburarea le are asupra
stării de bine a individului.
Caracterul bolnavului și particularitățile personalității sunt, de asemenea, factori importanți
de luat în considerare în evaluarea unui individ cu TOC. Aceste aspecte pot influența modul în
care persoana gestionează simptomele, răspunde la tratament și se integrează în procesul
terapeutic.
Prin aplicarea unei evaluări psihologice comprehensive, care acoperă toate aceste aspecte,
avem o șansă mai mare de a obține o imagine mai clară a gravității tulburării. Această înțelegere
detaliată poate servi ca bază solidă pentru planificarea și implementarea unui tratament
personalizat și eficient.
VIII. Recomandări privind asistenţa psihologică a pacientului
Analiza modalităţilor de intervenţie în cazul persoanelor cu TOC:
Intervențiile psihologice pentru tulburarea obsesiv-compulsivă se bazează adesea pe
farmacoterapie (medicamente) în combinare cu alte terapii psihologice, printer care:
Terapia Cognitiv-Comportamentală - utilizează două tehnici bazate științific pentru a
schimba comportamentul și gândurile: prevenirea expunerii și răspunsului.
pe acceptarea gândurilor și senzațiilor neplăcute fără a le controla, împreună cu angajamentul în
comportamentele care sunt în concordanță cu valorile personale. Aceasta poate fi o modalitate
utilă de gestionare a anxietății și a obsesiilor în TOC.
Terapia de Experiență Senzorială (SET) - implică explorarea și acceptarea senzațiilor și
experiențelor neplăcute într-un mod conștient și non-judecător. Aceasta poate fi utilă în
gestionarea anxietății și obsesiilor asociate cu TOC.
Terapia de Grup – participarea la sesiuni de terapie de grup poate oferi un suport social și
un mediu în care persoanele cu TOC pot împărtăși experiențele lor și învăța strategii de
gestionare a simptomelor.
Terapie de Familie - implicarea familiei în procesul de tratament poate fi benefică, mai ales
atunci când TOC afectează relațiile interpersonale și dinamicile familiale.
Am ales să propun ca tip de intervenție terapia cognitive comportamentală, deoarece este
una dintre cele mai eficiente și recomandate forme de intervenție în cazul persoanelor cu
tulburare obsesiv-compulsivă. De asemenea alegerea acestei metode de intervenție este
justificată și de numeroase cercetări ce au demonstrat că poate produce schimbări semnificative
în simptomele obsesiv-compulsive și poate duce la îmbunătățiri semnificative ale funcționării
zilnice a persoanelor afectate de această tulburare.
Terapia cognitiv comportamentală are mai multe beneficii, ea ar putea să ajute persoana să
înțeleagă mai bine natura tulburării sale, să identifice factorii declanșatori și să dezvolte o
conștientizare mai profundă a gândurilor și comportamentelor sale la subiect. Prin intermediul
terapii subiectul poate învăța diverse strategii de gestionare a anxietății sale. De asemenea terapia
cognitive-comportamentală poate să ajute la scăderea frecvenței și intensității acestor simptome
cu care se confruntă subiectul.
Astfel, scopul interveției este de a reduce simptomele, de a îmbunătăți calitatea vieții și de a
ajuta subiectul să gestioneze mai eficient gândurile și comportamentele asociate cu această
tulburare.
Programul de intervenție ce va implica două proceduri: expunerea și prevenirea rituală.
Expunerea implică confruntarea cu obiecte sau situații care provoacă suferință și îndeamnă la
ritualizare. Prevenirea rituală înseamnă a rezista impulsului de a efectua ritualuri.
Tabelul 1.1 etapele intervenției psihologice

Etapa intervenției Descrierea acțiunilor

Evaluare și stabilirea scopului  Evaluarea psihologică descrisă mai sus.

  Scopul interveției este de a reduce simptomele, de a
îmbunătăți calitatea vieții și de a ajuta subiectul să
gestioneze mai eficient gândurile și comportamentele
asociate cu această tulburare.

 Furnizarea informațiilor educaționale despre natura

Educație despre tulburarea
TOC, inclusiv ciclul obsesie-compulsiune.
obsesiv compulșivă și
 Explicarea principiilor TCC, cu accent pe expunerea
informarea despre terapia
și prevenția rituală ca metode de gestionare a
cognitiv-comportamentală
simptomelor.

Aplicarea tehnicilor cognitive  Identificarea gândurilor disfuncționale ale

subiectului.
 Dezvoltarea abilităților de restrucurare cognitive.
Aici vom parcurge mai multe etape și anume: să alizăm
gândurile negative ideile distorsionate sau iraționale ale
subiectului. O să încercăm să înlocuim cuvinte sau fraze
extreme (cum ar fi "niciodată", "totul" sau "întotdeauna")
cu formulări mai echilibrate. O să îndrumăm subiectul să-
și privească gândurile ca și cum ați fi un observator
obiectiv etc.
Aplicarea tehnicilor  Identificarea obsesiilor specifice legate de curățenie
comportamentale și a situațiilor de expunere controlată ale subiectului.
 Implementarea expunerilor și răspunsul la prevenție:
Exemplu: Expunere la murdărie imaginară:
Încurajăm subiectul să-și imagineze un mediu murdar și să
se abțină de la spălarea mâinilor pentru o perioadă. Ca și
sarcină ar suna astfel: „Stați în apropierea unui obiect
considerat "contaminat" și abțineți-vă de la curățare”.
Exemplu: Expunere la gânduri blasfematoare:
Încurajăm subiectul să recite rugăciunile fără a verifica sau
repeta.
 Exemplu: expunere la situații publice:
Încurajăm subiectul să realizeze călătoria cu mijloacele de
transport în comun fără a utiliza spray-uri sau a face
verificări excesive.

Revizuirea progreselor și  Evaluarea generală a progreselor și a schimbărilor

întocmirea planului de înregistrate în timpul terapiei.
întreținere:  Dezvoltarea unui plan de întreținere personalizat,
inclusiv strategii pentru prevenirea recidivelor și
gestionarea stresului.

Rezultatul posibil:
Simptomele tulburării s-au îndepărtat treptat în timpul ședințelor. Rezultatele au demonstrat
eficacitatea metodei cognitiv-comportamentale.
Beneficiile clinice ale intervenției sunt multiple, iată câteva dintre ele:
1. Reducerea simptomelor:
Scăderea intensității și frecvenței obsesiilor și compulsiunilor și dezvoltarea abilităților de a
gestiona gândurile și comportamentele asociate cu TOC.
2. Îmbunătățirea calității vieții:
Cresterea nivelului de funcționalitate în activitățile zilnice și sociale.
3. Autonomie și control personal:
Dobândirea abilităților de autoregulare și gestionare a propriei sănătăți mentale.
4. Scăderea nivelului de anxietate și depresie:
Reducerea nivelului general de anxietate asociat cu obsesiile și compulsiunile.
5. Revenire la Activitățile Normale:
Revenirea la rutinele și activitățile normale fără a fi influențat negativ de compulsiuni.
Capacitatea de a călători, de a lucra și de a interacționa în mod normal fără restricții majore.
7. Creșterea auto-eficacității:
Creșterea încrederea în propriile abilități de a gestiona simptomele, dezvoltarea unei
percepții mai pozitive și mai realiste asupra capacității de a face față provocărilor.
 Concluzie:
În concluzie, putem afirma că această analiză a tulburării obsesiv-compulsive și a
strategiilor de intervenție psihologică, în special terapia cognitiv-comportamentală, relevă
complexitatea și provocările acestei tulburări, dar și potențialul de schimbare și îmbunătățire a
calității vieții pentru persoanele afectate.
Evaluarea inițială a subiectului, anamneza, istoricul bolii și stabilirea unui scop clar pentru
intervenție sunt etape esențiale. Acestea furnizează un cadru solid pentru dezvoltarea planului
terapeutic. Educația și informarea subiectului despre natura tulburării obsesiv compulsive și
principiile terapiei cognitive- comportamentale reprezintă un fundament crucial, ajutând
subiectul să înțeleagă și să gestioneze mai eficient simptomele cu care se confruntă
Tehnicile cognitive au rolul de a identifica și restrutura gândurile disfuncționale, schimbând
perspectivele și promovând un mod de gândire echilibrat. Aplicarea tehnicilor comportamentale,
precum expunerea și prevenția ritual, aduce subiectul în contact controlat cu temerile sale,
facilitând adaptarea la situații care anterior declanșau anxietate.
În final, intervenția pentru tulburarea obsesiv-compulsivă cu care se confruntă subiectul, cu
accent pe terapia cognitive-comportamentală, oferă un răspuns clar și benefic pentru cei afectați,
aducând o notă de speranță și instrumente practice pentru gestionarea acestei tulburări complexe.
Și în ultimul rând vreau să menționez că, este important să recunoaștem că progresul poate varia
de la persoană la persoană, simptomele, cauzele, metedele de intervenție pot varia.

BIBLIOGRAFIE
1. STEPHEN, B. Terapia cognitive comportamentală, Bucureti: Editura ALL, 2015, ISBN: 978-
606-587-273-8.
2. DANIEL, D. Tratat de Psihoterapii Cognitiv comportamentale, [online], disponibil:
https://www.academia.edu/20043942/Daniel_David_Tratat_de_Psihoterapii_Cognitiv_comporta
mentale [accesat 01.11.2023].
3. DSM – V https://moodle.usm.md/pluginfile.php/249455/mod_resource/content/1/DSM-V.pdf
[accesat 01.11.2023].