John e Sarno Reteta Pentru Minte Si Corp v10

8/18/2019 John E. Sarno - Reteta Pentru Minte Si Corp (v1.
0)
1
http://slidepdf.com/reader/full/john-e-sarno-reteta-pentru-minte-si-corp-v10 1/219
8/18/2019 John E. Sarno - Reteta Pentru Minte Si Corp (v1.0)
John E. Sarno
Reţetă pentru minte şi corp

Cum să vindeci durerile trupului
www.virtual-project.eu
Traducere din engleză de Dana Mareş

Editura Trei (!1!"
Titlu original# The Mind$od% &rescription# 'ealing the od%)
'ealing the &ain (1***"

Dedicată cu recunoştinţă şi
afecţiune pacienţilor mei:
ei constituie sursa
a tot ceea ce ştiu
şi izvorul plăcerii mele
de a practica medicina.
+
John E. Sarno este pro,esor de medicină recuperatorie la

-e /or0 niversit% School o, Medicine. El este ini2iatorul
diagnosticului psihosomatic al sindromului tensiunii musculare)
autor al mai multor căr2i de succes 3n domeniu. &rintre pacien2ii
săi trata2i cu succes se numără mai multe 45&6uri) printre care
actri2a 7nne ancro,t.
8
Mulţumirile autorului
9e sunt 3ndatorat acestor oameni ocupa2i care au ,ost destul

de ama$ili să citească şi să critice păr2i din te:t sau te:tul 3n
3ntregime# ;rances 7nderson) Jim Campo$ello) Stanle% Coen)
7riene ;ein$latt) Marion 'art) <uth 5m$er) 5ra <ash$aum şi Eric
Sherman. 9e mai sunt recunoscător şi psihoterapeu2ilor din
acest grup care au lucrat cu mine de6a lungul anilor şi au
contri$uit imens la 3n2elegerea mea legată de psiho6dinamica
inconştientului.
Ca rezultat al ilustrei sale cariere de autor şi editor 3n
domeniul medical) sugestiile so2iei mele) Martha Ta%lor Samo)
au ,ost e:trem de valoroase.
7m ,ost deose$it de norocos să găsesc un agent literar
sensi$il) diplomat şi ,oarte e=cient 3n persoana lui 7lice Martell.
>reută2ile legate
cel mai mare de 3nlătur@ndu6le
a?utor pu$licare au ,ost minime)
pe cele darcare
c@teva ea a au
,ost de
apărut.
Editorul lucrării Healing Back Pain (Cum să vindeci durerea de
spate şi editorul ini2ial al acestei căr2i a ,ost Susan SuAes) cu
care a ,ost o plăcere să lucrezB pe parcurs) ea a decis o
schim$are de carieră şi a părăsit arner oo0s. Totuşi) norocul
mi6a sur@s 3ncă o dată atunci c@nd Susan Sandler a devenit
editorul meu. Susan are o $ună e:perien2ă 3n editare. i sunt
,oarte recunoscător pentru schim$ările stilistice şi de reordonare
pe care le6a ,ăcut şi mă g@ndesc cu ?enă cum ar = arătat o parte
din te:t ,ără editarea ei.
i) 3n =nal) la propriu şi la =gurat) o amintesc pe Mar% Fland)
secretara mea) dactilogra,ă neo$osită şi stăp@nă a$solută a
computerului. M6am minunat de $unăvoin2a cu care a ,ăcut ,a2ă
nenumăratelor schim$ări şi copii. Mul2umesc) Mar%.
G
Prefaţă
Durere) neputin2ă) dezin,ormare) ,rică H acest cvartet a chinuit

lumea occidentală vreme de decenii şi pacostea nu dă semne de
slă$iciune. Durerile de spate) g@t şi mem$re sunt 3n Ioare) iar
statisticile arată că epidemia se răsp@ndeşte. Deza$ilităile
anga?a2ilor din industria americană cauzate de durerea lom$ară
continuă să crească an de an.
Companiile ce anga?ează 3n ma?oritate de oameni care
lucrează la computere se con,runtă cu un nivel 3nalt al
deza$ilităii şi cu pro$leme privind asigurările de sănătate din
cauza unor noi a,ec2iuni dureroase cunoscute ca $oli ale
tensiunii repetitive (<S5 H repetitive stress in!ur"#. Milioane de
americani) 3n cea mai mare parte ,emei) su,eră de o maladie
dureroasă cu cauze necunoscute) numită =$romialgie. n timp ce
industriile
diagnostic medicale gigantice
şi să trateze acesteau reuşit săpacostea
a,ec2iuni) sta$ilească un să
continuă
,acă victime.
Cartea de ,a2ă vor$eşte despre acest tip de epidemie. Ea
descrie at@t e:perien2a clinică ce a identi=cat cauza a,ec2iunilor
cu dureri cronice) c@t şi metoda de tratament. Este trist ,aptul
că medicina conven2ională respinge diagnosticul pe motiv că se
$azează pe teoria con,orm căreia simptomele =zice sunt
cauzate de ,enomene emo2ionale. Totuşi) pro,anii inteligen2i au
3m$ră2işat ideea 3n număr mare) ,ără 3ndoială pentru că aceştia
nu sunt 3mpovăra2i de tendin2ele impuse de o educa2ie medicală
tradi2ională.
Ca şi cum epidemia durerilor cronice nu ar = ,ost su=cient de
puternică) mai multe tul$urări =zice au ,ost identi=cate ca =ind
ec$ivalente ale acestor a,ec2iuni dureroase) de vreme ce par a
1 <S5 include o serie de $oli pro,esionale provocate de pozi2ia
inadecvată) repetarea constantă a aceloraşi mişcări şi ,or2area
repetată a aceloraşi muşchi şi articula2ii (n. <ed.".
K
avea drept cauză aceleaşi procese psihologice. 7ceste maladii

au apărut de zeci de ani şi) luate 3mpreună cu maladiile
dureroase larg răsp@ndite) au devenit atotprezente 3n societatea
vestică. Mă re,er la multe tipuri de migrene) simptomele
gastrointestinale şi alergii) precum şi la a,ec2iuni respiratorii)
dermatologice) pro$leme genito6urinare şi ginecologice care
constituie pro$lemele vie2ii de =ecare zi.
Dacă ma?oritatea acestora sunt de natură psihogenă H ceea
ce 3nseamnă că 3şi au originea 3n minte (şi scopul meu este
acela de a demonstra că aşa este" H avem o pro$lemă de
sănătate pu$lică de propor2ii 3nspăim@ntătoare. 5mplica2iile
medicale) umanitare şi economice sunt evidente şi vor =
enumerate.
7ceastă carte vor$eşte despre emo2ii) $oală şi $unăstare)
despre legăturile dintre acestea şi despre ce poate ,ace o
persoană pentru a6şi 3m$unătă2i starea de sănătate şi pentru a
com$ate anumite pro$leme =zice. 5deile noastre se $azează pe
douăzeci şi patru de ani de tratare cu succes a unei tul$urări
=zice induse emo2ional) cunoscută su$ numele de Lsindrom al
tensiunii musculare H (%ension &"ositis '"ndrome. Deşi voi
o,eri o descriere actualizată a acestei pro$leme de sănătate) voi
pune un accent ma?or pe impactul emo2iilor asupra ,unc2iilor
corpului.
7ceastă legătură a ,ost aproape de a = acceptată de medicina
occidentală 3n prima ?umătate a secolului al douăzecilea) după
care a căzut 3n dizgra2ie totală. <espingerea teoriei psihanalitice)
creşterea interesului pentru cercetarea de la$orator şi tendin2a
doctorilor de a seunretrage
(ei se consideră din prea?ma
,el de ingineri chestiunilor
ai corpului uman"psihologice
sunt
motivele pro$a$ile ale acestei tendin2e istorice. &e măsură ce
acest secol se apropie de =nal) tot mai pu2ini practicieni)
indi,erent că sunt medici ai trupului sau ai min2ii) cred că
inconştientul) emo2iile re,ulate provoacă $oli =zice. &sihanaliştii
 Sindromul tensiunii musculare (STM" se mani,estă printr6o
contractare pentru
inconştient e:cesivă ca adurerea
muşchilor) ast,el actprovocată
involuntarsăLcomandat
distragă de
aten2ia eului conştient de la ,uria re,ulată 3n inconştient (n.
<ed.".
N
sunt singurii clinicieni care au sus2inut acest concept) dar

inIuen2a lor 3n domeniile mai vaste ale psihiatriei şi medicinei
generale este limitată. n specialită2ile medicinei somatice
nimeni nu se alătură realmente acestei idei.
n ciuda lipsei de interes a medicinei conven2ionale) s6a scris
mult despre Llegătura minte6corp. 7u ,ost realizate studii
atente care leagă ,actorii psihologici de stări patologice cum
sunt $oala arterială coronariană sau hipertensiunea. -u am
ştiin2ă dec@t de un singur cercetător din a,ara ariei psihanalizei
care a identi=cat emo2iile inconştiente ca =ind cauza unei $oli
=zice. E:istă studii despre stres) ,urie) an:ietate) singurătate)
depresie) dar acestea sunt considerate emo2ii conştiente) uşor
de o$servat.
agravează Se credepatologice
procesele că 3n multe situa2ii aceste
structurale sentimente
de?a prezente) cum
ar = hernia de disc) =$romialgia sau $olile tensiunii repetitive.
7v@nd 3n vedere valul critic la adresa lui ;reud din ultimii ani)
aş putea provoca dezapro$area dacă aş a=rma despre
conceptele mele că descind din o$serva2iile şi teoriile clinice ale
lui ;reud. Dar ştiu asta doar privind retrospectiv) pentru că nu
mi6am propus să dovedesc că ;reud are dreptate. 5deile mele 3n
dezvoltare au constituit consecin2a o$serva2iilor cliniceB nu s6au
$azat pe no2iuni preconcepute despre legătura dintre minte şi
corp. C@t priveşte pacien2ii lui ;reud) am constatat că
simptomele =zice ale pacien2ilor mei erau rezultatul direct al
unor emo2ii puternice re,ulate 3n inconştient. n plus) am avut 3n
vedere conceptele altor trei psihanalişti# ;ranz 7le:ander)
,ondatorul 5nstitutului pentru &sihanaliză din Chicago) a e,ectuat
o muncă
'einz de pionierat
Oohut 3n medicina
a conceptualizat ceeaminte6corp 3n acestcasecolB
ce este cunoscut
psihologia Sinelui şi a indicat importan2a ,uriei narcisiceB Stanle%
Cohen a sugerat ideea esen2ială con,orm căreia tul$urarea
minte6corp pe care am studiat6o (STM" este un act de apărare) o
strategie de evitare pentru a distrage aten2ia de la sentimente
de ,rică re,ulate.
7ceastă carte a$ordează tul$urările =zice cauzate de
sentimente re,ulate) inconştiente. &entru că aceste tul$urări
sunt ,oarte speci=ce) ele pot = diagnosticate cu acurate2e şi
tratate cu succes.
P
Sindromul tensiunii musculare este 3n prezent cea mai

,recventă $oală indusă emo2ional din Statele nite şi pro$a$il
din lumea occidentală. De la pu$licarea lucrării Healing Back
Pain (Cum să vindeci durerea de spate au apărut şi alte ,orme
de durere) semni=cative din punctul de vedere al sănătă2ii
pu$lice. i acestea sunt tot mani,estări ale STM.
Cartea este structurată 3n trei păr2i. &rima parte este o
discu2ie despre psihologia care induce aceste maladii =zice şi
include un capitol care ar putea = considerat o punte) pentru că
descrie psihoneuro=ziologia proceselor psihogene# cu alte
cuvinte) ,elul 3n care emo2iile stimulează creierul pentru a
produce simptome somatice. După traversarea acestui pod
(care
ocupănudeevariatele
chiar at@t$oli
de=zice
ciudat) precum
induse pare")
pe cale partea a doua se
emo2ională)
3ncep@nd cu STM) tul$urarea care m6a introdus 3n lumea
medicinei psihosomatice şi incluz@nd a,ec2iuni cum ar =
pertur$ări ale tractului gastrointestinal) migrene) alergii şi
a,ec2iuni ale pielii.
&artea a treia discută despre tratamentele acestor a,ec2iuni.
&entru cei care sunt interesa2i) o ane:ă acoperă aspectele mai
academice ale proceselor minte6corp (psihosomatice".
n cuv@nt de avertizare către cititor# ceea ce urmează este o
descriere a e:perien2ei mele clinice şi a teoriilor ivite din munca
mea. -imeni nu ar tre$ui să presupună că simptomele sale au
cauze psihice 3nainte ca un medic să e:cludă posi$ilitatea
e:isten2ei unei $oli somatice.
*
Introducere o per!pectivă i!torică
9a ,el ca un cancer care se dezvoltă săl$atic) pro$lema

simptomelor dureroase de orice ,el a devenit) 3n perioada care a
trecut de c@nd am a$solvit medicina) o epidemie ma?oră 3n cele
mai multe dintre 2ările industrializate din 4est. Diagnoza şi
tratarea acestor $oli 3n Statele nite constituie 3n momentul de
,a2ă o industrie imensă. -umai pro$lema durerii lom$are costă
na2iunea mai mult de şaptezeci de miliarde de dolari pe an) iar
dacă adăugăm toate epidemiile moderne ale altor a,ec2iuni
dureroase) cum ar = sindromul canalului carpian) ci,rele sunt
pro$a$il de două ori mai mari. Sunt persoane care nu cred că
aceste pro$leme medicale tre$uie descrise 3n termeni de
epidemie) pro$a$il pentru că ele nu amenin2ă via2a 3n mod
o$işnuit şi nici pu$licul nu este complet conştient de ravagiile
=nanciare)
;aptul că nusociale şi emo2ionale
amenin2ă via2a estepe care lelucru
singurul provoacă acestea.
pozitiv care
poate = spus despre aceste a,ec2iuni) pentru că ele pot cauza
diza$ilită2i =zice şi emo2ionale mai grave dec@t multe alte
tul$urări considerate ca =ind amenin2ătoare. F persoană cu
paralizie la am$ele picioare dacă e $ine tratată poate duce o
via2ă normală 3n esen2ă) 3n timp ce o altă persoană care su,eră
de o durere cronică severă poate = aproape total neputincioasă)
incapa$ilă să muncească şi 3n stare să des,ăşoare ,oarte pu2ină
activitate =zică.
ntre$ările imediate şi inevita$ile sunt# De ce şi cum s6a
3nt@mplat acest lucruQ După milioane de ani de evolu2ie) am
devenit $rusc incapa$ili să ,unc2ionăm normalQ E:istă
inadverten2e arhitecturale 3n corpurile noastre care au devenit
vizi$ile 3n ultimii patruzeci de aniQ Dacă aceste a,ec2iuni
dureroase nu sunt
pot = e:plicate cauzate
aceste de anomalii structurale) cum alt,el
epidemiiQ
1!
Munca mea de 3nceput 3n domeniul diagnozei şi tratării

sindroamelor dureroase la spate) g@t şi umeri a ,ost) ,ără
3ndoială) una neplăcută şi ,rustrantă. Diagnosticele
conven2ionale şi metodele de tratament conservatoare
(nechirurgicale" au avut rezultate dezamăgitoare şi
inconsistente. Chiar şi 3n timp ce le e:plicam pacien2ilor
ra2ionamentele aIate la $aza diagnosticării şi a tratamentului)
nu mă sim2eam 3n largul meu) pentru că e:plica2iile păreau
lipsite de logică din punct de vedere =ziologic şi anatomic. ncă
din 1*!8 doctorii descriau o a,ec2iune dureroasă a muşchilor H 3n
mod divers numită =$romialgie) mio,ascită) =$rozită)
=$romiozită H dar nimeni nu reuşise să identi=ce patologia
e:actă sau cauza
să a$ordez acestei
pacien2ii ca şi a,ec2iuni.
cum nu senştia
celenimic
din urmă amcauza
despre 3nceput
durerii lom$are. 7m realizat cur@nd că 2esutul principal implicat
era muşchiul. Ceva se 3nt@mpla cu muşchii g@tului) ai umerilor)
ai spatelui şi ai ,eselor.
&entru că sunt identi=cate cu uşurin2ă cu a?utorul razelor R)
cei mai mul2i practicieni atri$uiau durerea unei varietă2i de
de,ormări structurale ale coloanei) cum ar = modi=cările
normale ce intervin odată cu 3naintarea 3n v@rstă) anomaliile
congenitale sau neregularită2ile de aliniament. 7l2ii credeau că
muşchii sunt dureroşi pentru că sunt sla$i) lu:a2i sau 3ncorda2i.
Mai mult) durerea de spate) g@t sau umăr era adesea
acompaniată de durere şi de alte simptome neurologice
resim2ite 3n $ra2 sau 3n picior. 7st,el) dacă o anomalie structurală
era găsită 3n apropierea unui nerv spinal a cărui destina2ie era
un $ra2 sau picior)
simptomele acelei clinicianul avea
anomalii ,ără tendin2a
a mai avea să atri$uie
gri?a rigurozită2ii
unui diagnostic ştiin2i=c. Totuşi) istoricul medical atent şi
e:aminarea =zică au revelat adesea că presupusul vinovat era
inocent) că osul sau de,ormarea discului nu o,ereau e:plica2ii
pentru cele constatate. Cu toate acestea) durerea era pusă tot
pe seama coloanei verte$rale.
F alian2ă impro$a$ilă a apărut 3ntre discipline disparate.
Specialiştii 3n chiropra:ie (Ltragerea oaselor") critica2i mul2i ani
cu severitate de medici ca =ind neştiin2i=ci) au a?uns 3ncetul cu
3ncetul să =e accepta2i 3n totalitate 3n ,ră2ia celor care sta$ilesc
11
Dar ce se 3nt@mplă cu semnalele şi simptomele neurologice

din picioare şi $ra2eQ n timp am crezut că acestea tre$uie să
=e cauzate de compresia structurală din coloană sau de acea
LinIama2ie misterioasă at@t de des citată de al2i practicieni.
Totuşi) pentru că numărul inconsecven2elor creştea) am ,ost
,or2at să accept concluzia că procesul ce cauza durerea
musculară era responsa$il şi pentru simptomele de la nivelul
nervilor. Dar care era acest procesQ
7tunci c@nd medicii analizează istoricul medical al pacien2ilor)
ei adresează 3ntre$ări de rutină despre a,ec2iunile şi simptomele
trecute sau curente. 7m aIat că PP la sută dintre pacien2ii mei
aveau un istoric legat de $oli gastrointestinale cum ar = arsurile)
simptomele preulceroase)
sindromul intestinului hernia
irita$il hiatală)
şi alte reac2iicolita)
indusecolonul spastic)
de tensiune
cum ar = durerea de cap provocată de tensiune) migrena)
eczemele şi urinarea ,recventă. Deşi nu to2i practicienii sunt de
acord că aceste a,ec2iuni se aIă 3n legătură cu ,enomene
psihologice sau emo2ionale) e:perien2a mea clinică de medic de
,amilie şi propriul meu istoric medical m6au ,ăcut să mă simt
destul de con,orta$il cu această concluzie. De e:emplu) timp de
mai mul2i ani avusesem migrene regulate) completate de acele
L,ulgere de lumină care preced puseurile de durere de cap.
Cineva mi6a sugerat că ,uria re,ulată ar putea sta la $aza
acestora. Data următoare c@nd am avut L,ulgerele H
prevestitoare ale unei dureri de cap H m6am aşezat să mă
g@ndesc ce ,urie aş = putut re,ula. -u am reuşit să găsesc un
răspuns) dar pentru prima oară *n viaţa mea nu am avut o
durere de cap.
era cauzată de 7,enomene
,ost o dovadă puternică a ,aptului că migrena
emo2ionale.
7st,el că a ,ost logic să emit ipoteza că aceste dureri ale
musculaturii spatelui s6ar putea 3ncadra 3n acelaşi grup al
a,ec2iunilor =zice induse emo2ional. C@nd am 3nceput să testez
ideea) spun@ndu6le pacien2ilor că eram de părere că durerea lor
este rezultatul Ltensiunii) am ,ost uimit să o$serv că starea
celor care au acceptat diagnosticul s6a 3m$unătă2it. Starea celor
care au respins diagnosticul nu s6a schim$at.
n acele zile de la 3nceputul carierei mele to2i pacien2ii mei
$ene=ciaseră de terapie =zică administrată de terapeu2iB i6am
1+
in,ormat pe scurt pe pacien2i că terapia are rolul de a ,urniza o

calmare temporară a simptomelor) 3nsă 3nsănătoşirea reală
depinde de recunoaşterea naturii procesului. Cei ale căror
a,ec2iuni se 3m$unătă2iseră au ,ost de acord cu diagnosticul.
7cest ,apt a ,ost similar e:perien2ei mele cu migrena#
acceptarea unui rol emo2ional 3n geneza simptomelor a
3ndepărtat cumva acele simptome. 7veau să treacă mul2i ani
p@nă să 3n2eleg motivul acestui ,enomen ,ascinant şi misterios.
9a momentul respectiv) a le spune pacien2ilor că eu credeam
că durerea lor este cauzată de o Ltensiune era un lucru di=cil.
Frice medic ar = luat 3n r@s această ideeB omul de r@nd s6ar =
sim2it insultat dacă ai = sugerat că vreun simptom =zic venea de
,apt
cauzaLdin cap. 7ceasta
conota2iei era o ,rază
sale peiorative) pepacientul
deşi care o evitam asiduu din
o introducea
adesea. neori eram capa$il să e:plic legătura dintre tensiune
şi durere 3n mod satis,ăcător) dar eram destul de neputincios din
cauza propriei mele 3n2elegeri limitate a psihodinamicii
implicate. n schim$) vor$eam despre anumite caracteristici de
personalitate care păreau a = comune persoanelor care su,ereau
de STM şi despre ,elul 3n care aceste caracteristici ar putea
conduce la tensiune şi an:ietate. 7m sugerat că simptomele
reprezentau o e:presie mai degra$ă =zică dec@t emo2ională a
an:ietă2ii şi că persoanele care erau muncitoare) conştiincioase)
responsa$ile) compulsive şi per,ec2ioniste erau predispuse la
STM. -u puteam să ,urnizez o de=ni2ie clinică a cuv@ntului
tensiune dar era un cuv@nt cu care oamenii se puteau
identi=ca. Termenii psi$ologic şi emoţional erau cuvinte
nepotrivite care implicau
evitam cuv@ntul ideeapentru
psi$osomatic că eracă
ceva ciudat
pentru cu pacientulB
mul2i dintre
oameni el 3nsemna că durerea era ,alsă sau imaginară. Cu toate
acestea) am continuat să ,ac ast,el de diagnoze şi rata
succesului 3n ce priveşte tratamentul meu a 3nceput să crească
3n mod su$stan2ial. Simt acum că am 3n2eles natura acestei
a,ec2iuni şi că aş putea prezice cu ceva acurate2e cine s6ar ,ace
$ine şi cine nu.
9a e:aminarea medicală) aproape la =ecare pacient a ,ost
semnalată sensi$ilitatea la palparea (apăsarea" anumitor
muşchi) indi,erent de locul din zona g@tului sau a spatelui 3n
18
care sim2eau durere. De e:emplu) cineva ar putea sim2i durere

numai 3n partea in,erioară dreaptă a spatelui) dar cu ocazia
e:aminării să simtă durere c@nd presez partea superioară a
am$ilor umeri (muşchii trapezoidali superiori") şalele (muşchii
paraspinali lom$ari" şi partea e:terioară a am$elor ,ese (muşchii
gluteali". 7ceste constatări ,recvente sugerau cu tărie ,aptul că
sindromul 3şi avea originea mai degra$ă 3n sistemul nervos
central (creier") dec@t 3ntr6o anomalie structurală locală.
&e la mi?locul anilor 1*N! a?unsesem la concluzia că
ma?oritatea sindroamelor dureroase ale g@tului) umărului şi
spatelui) 3mpreună cu durerea asociată semnalată adesea 3n
picioare şi $ra2e erau rezultatul unui proces cauzat la nivel
psihic) ceea
tul$urare ce conduceaclasică.
psihosomatică la concluzia că este
7ceasta vor$a că
3nseamnă despre o
,actori
emo2ionali declanşează o reac2ie 3n anumite 2esuturi din corp)
care are ca rezultat durerea şi alte simptome neurologice.
Care era natura acestei reac2iiQ Tratamentul terapeutic
somatic consta 3n aplicarea unei călduri puternice (,urnizată prin
ultrasunete") masa? puternic şi e:ersarea activă a muşchilor
implica2i. Cei mai mul2i dintre pacien2i au o$servat o uşurare cel
pu2in temporară. De vreme ce ştiam că aceste modalită2i de
tratament sporeau circula2ia locală a s@ngelui) era logic să trag
concluzia că şi cauza simptomelor era o reducere a Iu:ului de
s@nge 3n 2esuturile implicate. Circula2ia s@ngelui se aIă su$
controlul unui su$sistem al sistemului nervos central cunoscut
ca sistemul nervos autonom. Multe dintre alte a,ec2iuni
psihosomatice (ulcerul peptic) colita) migrena şi durerea de cap
provocată de tensiune"
nervos autonom. -imic sunt) de asemenea)
mai simplu# mediate
ceva 3n creier de sistemul
decide să
ini2ieze acest procesB centrii autonomi suntt activa2i şi 3ntr6un
interval de c@teva milisecunde circula2ia 3nspre zonele implicate
este redusă. 7sta 3nseamnă că aceste 2esuturi sunt acum lipsite
de aportul lor normal de o:igen) ,apt care constituie aproape
sigur motivul simptomelor. Toate acestea au corelat cu
constatările din 1*NG a doi cercetători germani) potrivit cărora
se putea dovedi o uşoară lipsă de o:igen 3n nucleele celulelor
musculare ale pacien2ilor cu dureri de spate) precum şi cu studii
1G
pu$licate 3n literatura de specialitate de o echipă de reumatologi

suedezi 3n anii 1*P!.
ntruc@t era ,urnizată o e:plica2ie logică pentru simptome) am
plecat de la premisa că lipsa de o:igen cauzează durerea. Mai
mult) chiar dacă s6ar = dovedit că această cauză a durerii era o
urmare a altor procese induse de creier) era evident că
tratamentul tre$uia direc2ionat către creier şi nu către 2esuturile
locale.
9e6am spus pacien2ilor mei că nu era nimic 3n neregulă cu
spatele lor. 9e6am e:plicat că aveau o a,ec2iune ino,ensivă care
tre$uie tratată cu a?utorul min2ii) nu a corpului. Conştientizarea)
3n2elegerea) cunoştin2ele şi in,orma2ia erau medicamentele
magice care
altceva nu araveau să ,ace.
putea6o vindece această tul$urare H şi nimic
n 1*N* am instituit practica aducerii 3mpreună a pacien2ilor şi
prezentării 3n ,a2a acestora a detaliilor =zice şi psihologice a
STM. 9ogica era clară# dacă in,orma2ia era tratamentul) tre$uia
să ,ac o trea$ă mai $ună ,urniz@nd6o. 7ceste cursuri reprezintă
acum temelia programului terapeutic şi par a = tot ceea ce este
necesar pentru P!6*! la sută dintre cei care se ameliorează
p@nă la recuperarea totală.
4iziunea mea asupra acestei pro$leme la 3nceputul anilor
1*P! este ilustrată cel mai $ine de o scrisoare pe care am scris6
o editorului <ussell a0er de la +e, -ork %imes al cărui editorial
din data de 1K august 1*P1 era intitulat Lnde au dispărut toate
ulcereleQ. &entru că $ănuiam că prezenta interes pentru el) pe
+ septem$rie 1*P1 i6am trimis următoarea scrisoare#
Stimate domnule a0er#
&entru că sunte2i un $ăr$at $ine in,ormat) m6am g@ndit că a2i
= interesat să aIa2i adevăratul motiv al declinului 3n inciden2a
ulcerelor) despre care a2i scris cu ceva timp 3n urmă. lcerele
gastrice şi duodenale sunt mem$re ale unei ,amilii de a,ec2iuni
=zice) care) după cum a2i a=rmat 3n mod corect) reIectă
prezen2a unei mari acumulări de tensiune. 7l2i mem$ri ai acestei
,amilii de rău,ăcători sunt colitele) colonul spastic) durerea de
cap provocată de tensiune) di,eritele alergii de grădină) pentru a
1K
a 3nceput să realizeze că era o păcăleală) că 3nsemna) 3n

realitate) tensiune şi că aceasta nu este accepta$ilă din
perspectivă socială.
4echea durere de spate a ,ost 3ntotdeauna ceea ce este
acum) un echivalent pentru tensiune) 3nsă nimeni nu i6a acordat
prea multă aten2ie p@nă la apari2ia medicinei moderne. 5ată
ceva potrivit) şi6a spus creierul. Toată lumea crede că durerile de
spate au ultimul cuv@nt 3ntr6o a,ec2iune L=zică şi ast,el vor
putea = un su$stitut per,ect pentru tensiune. lcerul şi6a pierdut
valoarea 3n ,avoarea durerii de spate) noul portdrapel) dar
ascuns cu gri?ă al armatei tensiunii. i ast,el se ,ace că) practic)
=ecare persoană cu care stai de vor$ă are să62i spună o poveste
legată de durerea
sindroame de spate.
dureroase 5nciden2a
ce implică tuturor
spatele tipurilor
lui Homo de
sapiens
occidental a crescut dramatic 3n ultimii douăzeci de ani) 3n timp
ce discreditatul ulcer cade 3n o$scuritate.
-u este aceasta o poveste ,ascinantăQ
C@teva zile mai t@rziu am primit următoarea notă) retipărită
cu permisiunea ama$ilă a domnului a0er#
Stimate domnule Sarno#
Este o poveste ,ascinantă 3ntr6adevăr şi aruncă o nouă lumină
asupra propriei mele Ldureri de spate. 7cest $eteşug mă
do$oară după patru sau cinci ore petrecute la maşina de scris)
răstimp 3n care interpretez) cum s6ar zice) pentru audien2ă. Este
adesea
prost. deose$it de rea c@nd sunt conştient că scrisul merge
Săptăm@na trecută am avut ocazia să6l a?ut pe =ul meu să se
mute şi l6am avertizat că pro$a$il voi = nevoit să renun2 după
c@teva ore din cauza spatelui meu. Mutarea) de ,apt) a ,ost mai
degra$ă plăcută) cel pu2in 3n sensul că a ,ost o muncă ,ără gri?ă
H aducere) purtare şi ridicare) ac2iuni 3ndeplinite 3ntr6o atmos,eră
rustică plăcută) cu mintea total rela:ată. După o zi de muncă de
zece ore) mi6am adus aminte de spatele meu) pentru prima oară
de diminea2ă şi doar ca să remarc ,aptul că acesta nu mă
deran?ase toată ziua.
1P
7l dumneavoastră) <ussell a0er

n 1*P1 credeam că mani,estările =zice erau un su$stitut
pentru an:ietate. Mai t@rziu) o schim$are 3n concept m6a dus la
o 3n2elegere mult mai $ună a pro$lemei şi) ca urmare) la o mai
mare e=cien2ă 3n tratarea acesteia. Schim$area su$tilă) dar
importantă a ,ost aceea că ,enomenele emo2ionale inconştiente
necesitau nişte simptome =zice.
i) $ine6n2eles) ulcerele nu au căzut 3n o$scuritateB ele sunt
acum atri$uite prezen2ei unei $acterii 3n stomac. După părerea
mea) ele răm@n induse de stres 3n continuare şi $acteria ,ace
doar partesă
o$işnuiau din=eproces. -u apar
şi nu mai mai sunt
at@t at@t de ca
de des ,recvente cum
a,ec2iunile
dureroase.
n 1*P am condus primul sonda? de urmărire a evolu2iei
pacien2ilor mei. F sută şaptezeci şi şapte de pacien2i dintre cei
care ,useseră trata2i 3ntre 1*NP şi 1*P1 ale căror =şe ,useseră
selectate la 3nt@mplare au ,ost intervieva2i cu privire la nivelul
lor de durere şi la capacitatea ,unc2ională. aptezeci şi şase la
sută duseseră o via2ă normală şi nu mai aveau dureri) 3n esen2ă.
&aisprezece pacien2i erau 3n situa2ii oarecum 3m$unătă2ite) iar
douăzeci şi opt (1K la sută" erau considera2i eşecuri ale
tratamentului.
Două lucruri importante despre acest grup de pacien2i ar
tre$ui o$servate# 3nainte să6i consult eu) ma?oritatea aveau lungi
istorice legate de durerea de spate şi urmaseră tratamente
multiple) inclusiv
ai$ă simptome chirurgicale
severeB unii dintre
de asemenea) nuei) dar continuaseră
consultasem să
niciunul
dintre ei 3nainte să ,acă o programare. ncep@nd din 1*PN am
intervievat pacien2i care solicitau o programare pentru a sta$ili
dacă sunt potrivi2i pentru programul nostru. Cele mai multe
persoane cu aceste sindroame dureroase resping ideea unui
proces indus emo2ional şi ast,el nu ar putea $ene=cia 3n niciun
,el de pe urma respectării programului nostru terapeutic) de
vreme ce acceptarea diagnosticului este esen2ială pentru un
rezultat de succes. n prezent accept apro:imativ G! la sută
dintre pacien2ii care vor să se programeze. 7tunci c@nd sunt
1*
criticat pentru această selectivitate) le amintesc celor care mă

critică ,aptul că) la ,el ca un chirurg care nu va opera 3n condi2ii
de risc chirurgical mare) 3mi e:ercit privilegiul de a lucra numai
cu pacien2ii care au o şansă rezona$ilă de succes. 7ceastă
selectivitate nu este numai 3n avanta?ul meuB ea scuteşte
poten2ialul pacient de cheltuieli care nu sunt necesare şi de
agravarea situa2iei.
n ciuda acestei lipse de selectivitate anterioare anului 1*PN)
un al doilea sonda? de urmărire e,ectuat 3n 1*PN a revelat o
creştere 3n e=cien2ă a acestui program 3ncep@nd cu 1*P. De
data acesta am complicat cercetarea şi am limitat popula2ia
investigată la persoane cu diagnosticul de hernie de disc 3nso2it
de rezultatelepentru
responsa$ilă tomogra=ei computerizate.
cele mai 7ceastă
multe interven2ii anomalie3neste
chirurgicale
zona spatelui) totuşi e:perien2a noastră ne arată că este ,oarte
rar responsa$ilă pentru durere. F sută nouă dintre aceşti
pacien2i selecta2i la 3nt@mplare au ,ost intervieva2i. După un
interval de 16+ ani de la tratament) nouăzeci şi şase (PP la sută"
nu mai aveau dureri şi duceau o via2ă normală) unsprezece
oameni erau cumva mai $ine şi numai doi rămăseseră
neschim$a2i H o 3m$unătă2ire considera$ilă ,a2ă de sonda?ul din
1*P.
Ce determinase această 3m$unătă2ire semni=cativă a
rezultatelor noastreQ Devenisem mai e=cient 3n a e:plica natura
STM şi aveam) ca urmare) mai mult succes 3n stimularea
3ncrederii 3n diagnosticB mai mult) 3n 1*PG am 3ncetat să mai
prescriu terapie =zică. Deşi to2i terapeu2ii erau conştien2i de
natura procesului
ideea con,orm pe care
căreia 3l tratau
,actori şi rea=rmau
psihologici cu 3ncredere
şi nu =zici erau
responsa$ili pentru durere) a devenit evident ,aptul că unii
pacien2i se concentrau pe tratamentele =zice) apro$au din v@r,ul
$uzelor ideile pe care le 3mpărtăşeam şi aveau mai degra$ă un
tratament place$o (tratament place/o H tratament $azat pe
3ncredere oar$ă şi de o$icei cu e,ecte temporare". De ,apt)
solicit@nd tratament =zic de două sau trei ori pe săptăm@nă)
diri?am aten2ia pacien2ilor asupra corpurilor lor) 3n vreme ce
succesul tratamentului depindea pe schim$area aten2iei dinspre
=zic spre emo2ional. ene=ciul posi$il al terapiei =zice era cu
!
mult depăşit de poten2ialul său negativ. Cred că decizia de a

renun2a la cura somatică a ?ucat un rol important 3n statisticile
3m$unătă2ite.
Deşi un al treilea sonda? de urmărire nu a ,ost e,ectuat) cred
că rezultatele noastre sunt acum chiar mai $une dec@t erau 3n
1*PN. Eu atri$ui asta procesului de selectivitate precum şi unui
salt ma?or 3n 3n2elegerea mea legată de psihologia STM.
n timp ce cola$oram la o lucrare medicală cu un coleg
psihanalist) Stanle% Cohen) acesta a sugerat că simptomele
=zice nu erau neapărat o e:presie =zică a an:ietă2ii) ci un
rezultat a ceea ce psihanaliştii numeau un mecanism de
apărare) un termen pe care l6am găsit 3ntr6un ,el 3nşelător 3n
privin2a
(3n acestadevăratelor
caz simptome e,ecte.
=zice"Scopul unui de
este acela mecanism de aten2ia
a distrage apărare
oamenilor către corp) ast,el 3nc@t ei să poată evita
conştientizarea sau con,runtarea cu anumite sentimente
inconştiente (re,ulate". 7ceastă nouă 3n2elegere a rolului re,ulării
a ,ost o piatră de hotar ma?oră 3n călătoria pentru care mă
3m$arcasem cam cu cincisprezece ani 3n urmă. -u numai că
această idee se potrivea per,ect cu diagnosticul) dar pentru
prima oară aveam o e:plica2ie a ,aptului că oamenii evoluează
spre mai $ine c@nd aIă despre aceasta şi acceptă ceea ce se
petrece. 7cum era clar de ce cineva din &eoria) 5llinois) ar =
putut citi oricare dintre cele două căr2i ale mele despre STM şi s6
ar = putut 3nsănătoşi complet ,ără să = vor$it măcar cu mine sau
,ără să6l = e:aminat. Misterul era rezolvat. Fdată acceptată de
către pacient) e:plica2ia pentru ceea ce se petrecea distrugea
strategia creierului.
proces indus Deşinuştiusem
de creier) am ştiutdintotdeauna că,ăcea
de ce creierul STM era un
asta.
7cum era clar că simptomele erau destinate distragerii aten2iei
persoanei de la emo2iile ascunse şi că denun2@nd opera2ia
ascunsă şi pun@ndu6i ast,el capăt) durerea avea să dispară) aşa
cum s6a şi 3nt@mplat.
Deşi aceste idei re,eritoare la legătura minte6corp reprezintă
punctul culminant al unei e:perien2e clinice care a durat
douăzeci şi patru de ani) ele reprezintă) de ,apt) punctul de
plecare pentru con2inutul acestei căr2i. Deşi s6au dezvoltat din
e:perien2a mea 3n diagnoza şi tratamentul durerii) cred că au
1
relevan2ă pentru multe pro$leme medicale. ntr6adevăr) cred că

toată lumea are simptome psihosomatice. &u2ini oameni) dacă
chiar e:istă) trec prin via2ă ,ără să ai$ă una sau mai multe ast,el
de mani,estări) pentru că ele reIectă punctul actual 3n care a
a?uns evolu2ia psihicului uman. Cel mai important) aceste
mani,estări demonstrează că nu e:istă separare 3ntre minte şi
corpB că cele două sunt 3mpletite indisolu$il. -u se poate studia
patologia $olii umane ,ără a lua 3n calcul rolul psihicului.
E:perien2a mea cu sindroamele dureroase comune a
demonstrat c@t de greşită a ,ost negli?area componentei
emo2ionale a $olilor umane) 3n unele cazuri) emo2iile vor ?uca un
rol participativB 3n altele) ele sunt primare. 7 negli?a această
dimensiune
a ignora rolula microorganismelor
patologiei $olilor este o omisiune
3n $olile la ,el de mare ca
umane.
Ce emo2ii ar putea = at@t de teri$ile 3nc@t să determine
creierul să supună pe cineva la o durere =zică severă şi să6i
provoace simptome neurologice 3n,ricoşătoareQ <ăspunsul la
această 3ntre$are se aIă nu numai la $aza 3n2elegerii acestor
sindroame dureroase) dar şi a 3ntregii game de a,ec2iuni
psihosomatice.
ConIictele $@ntuie ne3ncetat prin inconştient) născute din
elemente variate care reprezintă mozaicul psihicului uman.
7ceste conIicte rezultă 3n dezvoltarea emo2iilor care nu pot =
tolerate şi) ast,el) tre$uie re,ulate. Deoarece aceste sentimente
nedorite par a se lupta pentru recunoaştere) mintea tre$uie să
,acă ceva pentru a preveni urcarea lor 3n conştient. De aici)
simptomul psihosomatic. 7ceastă carte e:plorează natura şi
con2inutul acestor sentimente
alege să mascheze nedorite prin
tumultul emo2ional şi e:plică
durerede=zică.
ce mintea

P"R#E" $%#&I
P!iholo'ia şi ()iolo'ia tul*urărilor minte-corp
+
P!iholo'ia tul*urărilor minte-corp pove!tea a două minţi
De vreme ce STM şi echivalen2ii acestei tul$urări sunt ini2ia2i

de ,enomene psihologice) o e:plica2ie a psihologiei a,ec2iunilor
psihosomatice este locul logic de unde ar tre$ui să 3ncepem.
7ceste a,ec2iuni nu sunt nici $oli) nici maladii) ci mai degra$ă
stări simptomatice induse de creier pentru a servi unui scop
psihologic. Cred că ve2i putea să vă recunoaşte2i 3n unele dintre
scenariile următoare.
Eşti o ,emeie singură de douăzeci sau treizeci de ani. 7i putea
să ai sau nu studii superioare) dar 3ncerci să urmezi o carieră 3n
domeniul ales. 5storicul ,amilial ar putea = $un) aşa6şi6aşa sau
deose$it de prost) dar te po2i g@ndi la amintiri din copilărie care
sunt neplăcutenu
homose:uală) sau dureroase.
este 4ia2a
prea $ună sentimentală)
şi eşti preocupatăhetero
de sau
chestiunea căsătoriei sau a sta$ilirii unei rela2ii de durată. Te
3ntre$i dacă 32i doreşti sau nu o ,amilie. ntr6o varietate de
moduri) un părinte sau părin2ii (sau o sorăun ,rate" poate = o
gri?ă pentru tine.
Te aIi su$ presiunea acestor realită2i ale vie2ii. &entru a
3nrăută2i lucrurile) eşti m@nată de o nevoie puternică de a ,ace
ca totul să iasă per,ect şisau de o constr@ngere puternică de a
= o persoană L$ună) cineva pe care toată lumea o place)
cineva pe care te po2i $aza c@nd dai de necaz.
&oate că eşti de aceeaşi v@rstă cu această ,emeie) dar eşti
căsătorită. Maria?ul tău ar putea varia de la destul de $un la
groaznic) dar 3n orice caz a = căsătorită a adăugat un număr
mare de presiuni pe care nu le6ai avut anterior. 2i este di=cil să
găseşti
te timpul
men2ine necesar
3n ,ormă pentru o
a devenit a provocare.
avansa 3n domeniul tău. Chiar
Dacă maria?ul este a
cu pro$leme) stresul este mai mare. ncerci să 3l salveziQ 7i ales
8
partenerul nepotrivitQ 4ei găsi vreodată perechea potrivităQ

Timpul trece şi ar putea să =e prea t@rziu pentru a avea copii.
7cum să complicăm şi mai mult lucrurile. 7i unul sau mai
mul2i copii. Dacă eşti o ,emeie care lucrează) presiunile sunt
teri$ile. Dacă eşti o mamă casnică) atunci copiii 32i schim$ă via2a
3n mod drastic) 3n special dacă eşti o mamă gri?ulie)
conştiincioasă. 7r = $ine să nu mai lucreziQ Cum este mai $ine
pentru copiiQ Cum este mai $ine pentru tineQ n mod parado:al)
copiii stresează de o$icei un maria?. 7cum e:istă mult mai pu2in
timp pentru romantism) distrac2ie şi ?ocuri) pentru via2a lipsită
de gri?i a cuplului de tineri căsători2i. &entru părin2ii copilului
mic) un somn $un de o noapte poate = ceva rar. n =ecare an) a
= părinte creează
li$ertatea. noi responsa$ilită2i)
Este vala$il 3i 3ngrădeşte
pentru am$ii părin2i) desigur)şidacă
mai mult
nu
cumva tatăl este un misogin de modă veche al cărui credo este
acela că Lmama este cea care are gri?ă de copii) iar eu aduc
$ani 3n casă.
7i putea apar2ine unei tradi2ii culturale 3n care ,amiliile mari
sunt regula) iar a avea cinci) şase) şapte sau opt copii este ceva
o$işnuit. 5deea 32i sur@de) nu te6ai sim2it niciodată 3mpovărată)
dar din motive ciudate ai 3nceput să ai dureri de spate. (Din
3nt@mplare) eşti o persoană meticuloasă şi care 3şi ,ace ,oarte
multe gri?i."
De ce se re,eră aceste scenarii numai la aspectele negative
ale vie2iiQ <ealitatea psihologică este aceea că 3n timp ce cu to2ii
tindem să scoatem 3n mod conştient tot ce este mai $un din
ceea ce avem) presiunile vie2ii produc reac2ii interne 3n
inconştient) despre
inconştien2i 3n ce le care nu ştim
priveşte chiara$solut nimic.
şi atunci c@nd<ăm@nem
ele devin destul
de pertur$atoare pentru a provoca simptome =zice. Domeniul
emo2iilor con2ine două min2i# mintea conştientă) ,amiliară şi
mintea inconştientă) un 2inut al lui nimănui care are) de ,apt) o
inIuen2ă mult mai pro,undă asupra vie2ilor noastre) asupra a
ceea ce ,acem sau nu) dec@t corespondentul său conştient. Deşi
cei mai mul2i oameni cred că luarea deciziilor 2ine de domeniul
min2ii conştiente) acesta este 3n realitate un proces determinat
de tot ceea ce s6a 3nvă2at şi sim2it 3n trecut) inclusiv de
in,orma2ii care se aIă 3n inconştient.
G
Să dăm ceasul 3nainte cu c@teva decenii# te 3ndrep2i acum

spre cincizeci sau şaizeci de ani. Copiii au crescut şi au plecatB ai
putea trece printr6o pierdere a scopului şi a importan2ei. Dacă
maria?ul tău nu a ,ost $un) s6ar putea deteriora mai mult)
,ăc@ndu6te să te sim2i ca prinsă 3ntr6o capcană) dorind să pleci)
dar ne3ndrăznind dintr6o varietate de motive) adesea
economice. ncepi să te 3ntre$i dacă ai trăit o via2ă plină. i)
oric@t de ciudat ar părea) puternicele sentimente negative
legate de mama sau de tatăl tău nu au dispărutB 3n schim$) ele
continuă să =e re,ulate şi ar putea naşte simptome.
Este posi$il să nu = avut niciodată un copil şi ai putea) la un
nivel emo2ional ad@nc) să te sim2i ne3mplinită) 3ntr6o asemenea
măsură)
&ărin2ii3nc@t
mai să dezvol2i
3n v@rstă arsimptome.
putea să necesite mai multă aten2ie)
st@rnind 3n mod inevita$il cantită2i uriaşe de ,urie interioară) de
care nu vei = deloc conştientă. n ciuda iu$irii reale pentru
mama sau tatăl tău) ,uria inconştientă va veni 3n mod spontan.
C@nd ea atinge un nivel critic) simptomele vor apărea.
&ensionarea este 3n general Lpericuloasă pentru sănătatea
ta) indi,erent dacă eşti $ăr$at sau ,emeie. &ierderea statutului)
schim$area stilului de via2ă produc 3n mod aproape invaria$il
reac2ii interne pertur$atoare care ar putea cauza simptome
emo2ionale sau =zice.
nele dintre cele mai puternice sentimente răsar la so2ia care
nu merge la serviciu sau la cel pensionat. 7cum tre$uie să
interac2ionezi cu partenerul de via2ă de6a lungul tuturor orelor 3n
care nu doarmeB ai putea să te găseşti 3n situa2ia de a găti trei
mese
din noupeunzi.adolescent
F ,emeie remarca
3n casă. ,aptul că este ca atunci c@nd ai
Dacă so2ul tău se 3m$olnăveşte) multiplică ,uria interioară cu
zece. -u contează c@t de mult 3l iu$eştiB inconştientul nu este
logic şi 3n mod sigur nu este gri?uliu. Dacă maria?ul a ,ost cu
pro$leme 3nainte ca el să se 3m$olnăvească) ar putea = mai rău
după aceea) sporind ,uria ta interioară.
Eşti un t@năr necăsătorit) care a terminat şcoala şi căruia 3i
este ,oarte di=cil să6şi găsească o slu?$ă potrivită. Sau ai o
slu?$ă $ună) care este 3nsă o adevărată oală su$ presiune.
9ucrezi peste program) ,aci trea$ă $ună) dar nu se 3ntrevede
K
nicio promovare. &oate că nu ,aci destul ca să trăieşti pe cont

propriu) deci tre$uie să stai cu părin2ii şi asta este o adevărată
durere din cauza rela2iilor pro$lematice cu tatăl tău (sau mama)
sora sau ,ratele".
;emeile pot = o pro$lemă sau) cel pu2in) să găseşti pe cineva
cu care să te sim2i 3n largul tău. Din c@nd 3n c@nd) te 3nt@lneşti
cu ,emei care nu sunt deloc potrivite pentru tine) totuşi nevoia
puternică de a = plăcut şi acceptat te 3mpinge să te mul2umeşti
şi cu mai pu2in. &entru că te sim2i necorespunzător) accep2i
?o$uri de nivel scăzut) su$ posi$ilită2ile tale. ndeva ,oarte
pro,und 3n tine sim2i că nu valorezi prea mult. 7cest lucru 32i
provoacă ,uria.
ai Sau eşti şi
un iu$it homose:ual.
32i doreşti să&artenerul tău este
po2i să găseşti '542ipozitiv.
imul. ascunziSau nu
orientarea se:ualăB nici şe,ul tău) nici părin2ii nu ştiuB poate că
nici tu 3nsu2i nu eşti sigur.
Sau ai cam treizeci şi cinci de ani) căsătorit) cu doi copii mici)
ai o a,acere mică sau lucrezi pentru o corpora2ie. 2i merge
,oarte $ine) dar ai ,ost 3ntotdeauna o persoană plină de gri?i)
chiar şi c@nd erai copil. Eşti e:trem de sensi$il) uşor de rănit) te
aştep2i să =i lovit sau rănitB ai 3ntotdeauna o părere proastă
despre tineB sim2i că tre$uie ca toată lumea să te placă şi ,aci
e,orturi considera$ile atunci c@nd cineva cere a?utor) apoi te
3ntre$i dacă ai ,ăcut destul) dacă ai ,ost destul de L$un. Te sim2i
3ntotdeauna ca şi cum ar tre$ui să62i demonstrezi ceva 2ie 3nsu2i.
tii că eşti an:iosB ai avut atacuri de panică. n mod straniu)
,oarte pu2ini oameni ştiu asta despre tine pentru că ară2i şi
ac2ionezi ,oarte puternic. Eşti chiar impunător din punct de
vedere =zic.
7i ,ost 3ntotdeauna ,oarte activ 3n plan =zic# tenis) alergare)
$aschet) volei) schi. Eşti căsătorit de c@2iva ani) nu ai copii)
lucrezi pentru o =rmă de pu$licitate sau avocatură. e,ul tău
este un tip milităros şi te 2ine 3n tensiune constantă. So2ia ta
doreşte să 3nceapă să ,ace2i un copil) dar tu nu eşti sigur că este
momentul potrivit. Cu un an 3n urmă ai dezvoltat o mică durere
de spateB un test <M- a identi=cat o hernie de disc. 7cum 32i
este teamă să mai practici vreunul dintre sporturile care 32i
plăceau şi devii ,oarte depresiv.
N
&oate că te apropii de cincizeci de ani. 7i avut ,oarte mult

succes) eşti asigurat din punct de vedere =nanciar) dar te
găseşti constant anga?at 3n proiecte noi) provocări noi. &ari a =
incapa$il să te rela:ezi şi să te $ucuri de realizările tale. ncepi
să ai simptome =zice.
7i ,ost ?ucător de gol, toată via2a şi iu$eşti acest ?oc. So2ia ta
a decis că ar = ,rumos dacă a2i putea să practica2i un sport
3mpreună. &entru că pe ea nu o interesează gol,ul) a propus să
?uca2i tenis. 7i 3ncercat să 3nve2i ?ocul pentru a6i ,ace plăcere)
dar nu eşti prea $un şi nici nu62i place de ,apt. După mul2i ani)
spatele a 3nceput din nou să te doară.
Sau ai lucrat la aceeaşi ,a$rică douăzeci de ani. Eşti $un 3n
meseria
permite săta)iei
dardecizii.
ai un superior nou
n plus) 32i care
cere 3n te
modsupără şi nusă32i,aci
constant
lucruri care ar tre$ui trasate celor mai tineri) care au mai pu2ină
e:perien2ă. -u te sim2i prea $ine =zic 3n ultimele zile.
Ca o coinciden2ă) t@nărul acela din departamentul tău care
lucrează aici de vreun an pare să ai$ă mari necazuri cu g@tul şi
$ra2eleB a lipsit destul de mult 3n ultimele luni din cauză că a ,ost
$olnav. 4or$ind cu el) 32i ,ormezi impresia că urăşte această
slu?$ă) dar răm@ne pentru că este $ine plătită. Este căsătorit şi
are trei copii.
7i şaptezeci de ani. Cu un an 3n urmă) ,amilia ta a v@ndut)
3mpotriva voin2ei tale) a,acerea căreia i6ai dedicat via2a. Ei erau
creierele =nanciare) dar tu erai geniul tehnic care a creat
a,acerea. 7i o durere teri$ilă de şold de şase luni) căreia doctorii
nu par să6i găsească o cauză. n ultimul timp s6a 3nrăută2it 3n aşa
,el
din3nc@t)
cauzadacă mergi
durerii preape ?os c@teva străzi) tre$uie să te opreşti
puternice.
7ceste scurte schi2e de persona?e nu epuizează via2a =ecărui
cititor. Ele au rolul de a su$linia unul dintre primele mesa?e ale
acestei căr2i# suntem cu to2ii su$ un ,el sau altul de presiune.
7vem cu to2ii reac2ii interne la aceste presiuni şi cu to2ii vom
avea simptome =zice ca răspuns la aceste sentimente
interioare. 5ndi,erent 3n ce ,el reac2ionăm conştient la presiunile
vie2ii) o altă lume a reac2iilor e:istă 3n inconştient. &entru că nu
suntem conştien2i de acele emo2ii inconştiente şi nu putem) ca
urmare) să le controlăm) şi pentru că sunt at@t de
P
amenin2ătoare şi 3n,ricoşătoare) creierul va induce 3n mod

automat simptome =zice pentru a preveni mani,estarea lor
deschisă şi conştientizarea sentimentelor periculoase. n acest
,el apar simptomele minte6corp H şi sunt omniprezente 3n
societatea vestică. Ele nu reprezintă un semn al $olii mentale
sau emo2ionale. 7 le privi ca anomalii sau a$era2ii conduce la
greşeli grosolane de management medical.
"rhitectura minţii emoţionale ,a p!ihicului emoţional
Sigmund
re,ulare ;reud a 3n
a emo2iilor dezvoltat conceptele
inconştient. Eu creddecăinconştient
tul$urările şi
somatice psihogene (adică tul$urările induse de emo2ii" se
dezvoltă din cauza re,ulării sentimentelor 3n,ricoşătoare sau
nedorite. 7st,el) teoriile mele 3şi au rădăcinile 3n conceptele
psihanalitice ,undamentale. -u am o ,ormare psihanalitică şi nu
am avut idei preconcepute privind natura psihologică a acestor
tul$urări atunci c@nd am 3nceput să studiez pro$lema. Totuşi)
devenise ,oarte cur@nd vizi$il ,aptul că aceste comple:e de
simptome aIate 3n studiu erau rezultatul unui proces care
de$uta 3n ceea ce psihologii numesc inconştient) acea parte a
domeniului emo2ional despre care nu ştim a$solut nimic) şi că
simptomele =zice erau o reac2ie la sentimente inconştiente.
7st,el) cu tot ce ne o,eră domeniile psihologiei şi psihiatriei) ,ără
;reud poate că 3ncă am căuta o e:plica2ie. Dacă nu ar = introdus
el ideea de re,ulare
simptomele Lnervilor 3n inconştient)
şi nu am avea ar nicio
tre$uiidee
să atri$uim
despre cum să
procedăm din punct de vedere terapeutic.
;reud a conceput trei componente ale g@ndirii emo2ionale pe
care traducătorii săi le6au numit Supraeu) Eu şi Se. &sihanaliştii
de orientare tranzac2ională se re,eră la aceste componente
numindu6le Părinte 0dult şi Copil. &entru scopul e:plicării
teoriilor mele pre,er ultima clasi=care.
Părintele este acea parte a min2ii care ne spune ce este şi ce
nu este corect) cum tre$uie să ne comportăm şi să ac2ionăm din
punct de vedere moral şi etic. 7cest &ărinte se aIă at@t 3n
*
g@ndirea conştientă) c@t şi 3n cea inconştientă şi ?oacă un rol

crucial 3n tul$urările =zice psihogene. Este sinonim cu conştiin2a
moralăB &ărintele ne ,ace per,ec2ionişti şi ceea ce am numit eu
Lo$seda2i de $ine (1goodists2. n Lcel mai $un simte nevoia
să mul2umească) să =e o persoană $ună) să =e ama$il. n Lcel
mai $un evită con,runtarea) este cel care aduce pacea) tot
timpul 3n alertă pentru a a?uta pe cineva) chiar dacă asta ar
3nsemna sacri=ciu de sine. LCel mai $un are o mare nevoie să
se ,acă plăcut) nevoie care ,ace cuplu cu ,rica de a = displăcut.
&er,ec2ionistul este un tip ,oarte muncitor) conştiincios)
responsa$il) orientat spre realizări şi succes) un tip care6şi ,ace
gri?i. ltraper,ec2ionistul nu este mul2umit dacă are succes 3n
domeniul
0dultul lui şi caută 3n mod
,unc2ionează) o$sesiv noiat@t
de asemenea) provocări.
3n conştient) c@t şi 3n
inconştient. Este mediatorul) e:ecutorul) căpitanul vasului. <olul
său este acela de a62i asigura ,unc2ionarea optimă şi de a te
prote?a de pericolele e:terne) precum şi de cele interne. 7dultul
inconştient poate reac2iona automat la anumite situa2iiB ast,el)
deciziile sale nu sunt 3ntotdeauna logice sau ra2ionale) 3n acord
cu ra2ionamentul conştient. 7ceastă tendin2ă spre na2ionalitate
3n ,unc2ia mentală inconştientă este crucială pentru 3n2elegerea
tul$urărilor minte6corp. Domeniul emo2iilor este compus din
două min2iB adesea ne con,runtăm cu domina2ia inconştientului
asupra conştientului. STM şi echivalen2ii săi sunt e:emple ale
acestei dominări.
n cele din urmă) e:istă Copilul partea min2ii pe care nu o
recunoaştem) dar care ?oacă un rol critic 3n vie2ile noastre de
=ecare zi. Este 7semenea
mod constant. cu totul inconştient)
unui copildesigur) alt,elorientat
real) el este am = ?ena2i
spre 3n
plăcere) preocupat doar de sine) dependent) iresponsa$il)
,ermecător) adesea ilogic şi ira2ional) 3nsă contrar unui copil real)
permanent ,urios. Este) de asemenea) puternic) deşi se vede pe
sine ca =ind sla$ şi in,erior H Lla urma urmei) sunt doar un
copil. Se aIă 3ntr6un conIict permanent cu &ărintele H o luptă
de importan2ă ma?oră pentru procesul psihosomatic.
Conceptele avansate de 'einz Oohut) un psihanalist
proeminent al secolului al douăzecilea) sunt esen2iale pentru
3n2elegerea şirului de evenimente care duce la simptomele
+!
=zice. n loc să vor$ească despre Copil) Oohut a postulat

e:isten2a unui Sine 3n =ecare dintre noi care se dezvoltă mai
sla$ sau mai $ine 3n primele luni de via2ă. El credea că
preocuparea e:clusivă pentru sine) cunoscută tehnic ca
narcisism este normală şi sănătoasă dacă se dezvoltă adecvat)
de vreme ce narcisismul caracterizează un Sine mai mult sau
mai pu2in unitar. El a teoretizat o linie de dezvoltare a
narcisismului) de la etapa primitivă la cea de maturizare
completă. &otrivit lui Oohut) narcisismul nu este niciodată
a$andonat) este poten2ial sănătos şi 3ntr6un mediu $un se
dezvoltă 3n ,orme mature de stimă de sine.
Totuşi) re,erirea lui Oohut la ceea ce el a numit ,urie narcisică
este cea cu
oamenii care m6a interesat
tul$urări 3n mod special.
de personalitate ies dinElcopilărie
a postulat
cu că
o ,urie
acumulată) permanentă) pe care el a numit6o ,urie narcisică. 7
sugerat că trauma emo2ională trăită de6a lungul anilor de
dezvoltare din pruncie şi copilărie este responsa$ilă pentru
această ,urie. M6am 3ntre$at dacă ar putea să e:iste ceva din
această ,urie 3n noi to2i) dar) 3n special) dacă e:istă vreun ,el de
presiune asupra acestui Sine narcisic inerent ce se aIă 3n =ecare
dintre noi şi care produce ,uria6m@nia care pare să =e
responsa$ilă pentru tul$urările minte6corp. 7ceastă idee este
dezvoltată mai pe larg 3n sec2iunea care urmează.
7v@nd aceste in,orma2ii de ,ond) putem e:amina acum cu
precizie ce se 3nt@mplă 3n inconştient şi ce conduce la
simptomele =zice.
Pre!iune şi furie n inconştient
Cred că ,uria din inconştient are trei surse poten2iale#

1. 7ceea care ar = putut = generată 3n pruncie şi copilărie şi
niciodată disipată.
. 7ceea care rezultă din presiunea autoimpusă) cum se
3nt@mplă la persoanele impulsive) per,ec2ioniste sau
Lo$sedate de $ine.
+1
+. 7ceea care este o reac2ie la presiunile reale ale vie2ii de

=ecare zi.
>ăsesc că analogia cu un cont $ancar este de a?utor pentru a
descrie asta pacien2ilor. Depozitele de ,urie se clădesc nu numai
3n perioada copilăriei) ci pe tot parcursul vie2ii unei persoane.
&entru că nu e:istă retrageri din acest cont) ,uria se
acumulează. 7st,el m@nia devine ,urieB c@nd ea atinge un nivel
critic şi amenin2ă să erupă 3n conştient) creierul creează o
durere sau un alt simptom =zic ca ,actor de distragere a
aten2iei) pentru a preveni o e:plozie emo2ională violentă.
rmătoarea poveste este o demonstra2ie dramatică şi
grăitoare
cu STM auaistorii
acestui proces.
at@t -umai
de severe o mică parte cum
şi supărătoare dintre pacien2ii
este
aceasta. Totuşi) utilizez e:perien2a acestei paciente pentru că
,ace ca rela2ia 3ntre durere şi sentimente re,ulate să =e limpede
precum cristalul.
/ !cri!oare de la 0elen
F tratasem cu succes pe 'elen pentru dureri lom$are cu mai

multe luni 3nainte de evenimentul descris 3n scrisoarea ei. C@nd
'elen avea patruzeci şi şapte de ani) şi6a amintit că ,usese
a$uzată se:ual de tatăl său 3n perioada copilăriei şi
adolescen2ei. 7 decis să se alăture unui grup de spri?in pentru
,emei
3nt@lniri adulte
3ncepu supravie2uitoare
să o doară spatele) ale incestului.
3nsă cum n ziua primei
trecuse prin
programul meu) ea s6a liniştit pe sine cu g@ndul că ştia motivul
psihologic al durerii şi nu 3şi ,ăcu gri?i. &ropriile ei cuvinte descriu
cel mai $ine ce s6a 3nt@mplat mai departe#
LM6am dus la 3nt@lnire) le6am 3nt@lnit pe celelalte şase ,emei)
3ncerc@nd să păstrez 3ntr6un ,el controlul şi să nu dau ,r@u
complet emo2iilor şi ne,ericirii 3n ,a2a unor oameni pe care a$ia 3i
cunoscusem. 4oiam să văd dacă acest tip de grup era 3ntr6
adevăr potrivit pentru mine. n ciuda ,aptului că 3ncercam să
păstrez ceva distan2ă) m6am trezit ,oarte copleşită de cantitatea
+
=zice echivalente. &ovestea ei demonstrează aceste puncte

critice#
1. Sentimentele generate 3n pruncie şi copilărie răm@n
permanent 3n inconştient şi pot = responsa$ile pentru
simptomele psihologice şi =zice de6a lungul vie2ii.
. Emo2iile puternice) dureroase) ?enante şi amenin2ătoare)
cum ar = m@nia) durerea şi ruşinea) sunt re,ulate 3n
inconştient.
+. Emo2iile re,ulate se luptă constant să vină 3n conştient H
adică) să scape din inconştient şi să devină ,ă2işe şi mani,este
3n mod conştient.
8. Scopulcasimptomelor)
preveni sentimentele=zice sau să
re,ulate emo2ionale) este acela
=e conştientizate) de a
lucru
realizat prin distragerea aten2iei dinspre zona emo2iilor 3nspre
cea a =zicului. Este o strategie de evitare.
&ovestea lui 'elen ilustrează toate cele patru puncte) 3n mai
pu2in de două zile durerea ei a crescut ca severitate 3n ciuda
3n2elegerii sursei. Datorită acestei 3n2elegeri a STM) ea era
conştientă că realiz@nd ceea ce a ,ost re,ulat) ea va 3ndepărta 3n
mod o$işnuit durerea. n acest caz) nu s6a 3nt@mplat aşa) pentru
că sentimentele puternice) dureroase) amenin2ătoare s6au
apropiat tot mai mult de iz$ucnirea 3n conştient. ;ăc@nd asta)
durerea a crescut 3ntr6o 3ncercare disperată de a preveni
mani,estarea lor. Sentimentele nu au mai ,ost o e:presie negată
şi c)nd au e3plodat *n conştient durerea a dispărut. Ea nu a mai
avut un scopB misiunea
n principiu) strategia ei a eşuat.nu eşuează 3n =ecare cazB ea
creierului
reuşeşte să păstreze sentimentele re,ulate) iar durerea persistă.
Totuşi) psihoterapeu2ii care lucrează cu mine relatează că reac2ii
ca aceea a lui 'elen) deşi nu at@t de dramatice) apar 3n mod
ocazional pe parcursul unei terapii e=ciente. C@t despre 'elen)
durerea a dispărut imediat ca urmare a e:perien2ei emo2ionale.
S6ar economisi ,oarte mult timp şi necaz dacă to2i pacien2ii
mei ar avea o ast,el de iz$ucnire emo2ională. &entru că nu au şi
eu nu ştiu cum să o induc) tre$uie să urmăm o procedură mai
la$orioasă pentru a alunga durerea. &acientul o$işnuit care
+8
su,eră de STM nu adăposteşte acelaşi grad de ,urie şi) ast,el) nu

e:plodează cum a ,ăcut6o 'elen.
1uria inconştientă şi !entimentele in!uporta*ile

vinovaţii a!cunşi
n realitate) avem trei min2i# conştientul) inconştientul şi

su$conştientul. 7ceastă carte se ocupă 3n primul r@nd de
primele două. 7 treia) su$conştientul) este domeniul percep2iilor)
cogni2iei) al producerii lim$a?ului şi al comprehensiunii) ra2iunii şi
deciziilor) al a$ilită2ilor
creativită2ii. Este o zonă=zice şi instrumentale
,ascinantă) şi izvorul aici
dar este relevantă
numai 3n măsura 3n care 3nvă2area are loc 3n su$conştient) iar
3nvă2area este ,undamentul procesului terapeutic.
n2elegerea procesului minte6corp necesită ceva cunoştin2e
legate de g@ndirea inconştientă. 7m pregătit terenul p@nă la un
punct prin descrierea &ărintelui) 7dultului şi Copilului care se
găsesc 3n inconştient. rmătorul ta$el ar putea = de ,olos#
4)ndirea conştientă 4)ndirea inconştientă
E:ternă 5nternă
9ogică 5raţională
<ezona$ilă 6moţională
Controlată 'ăl/atică
Matură
&reocupată de ceilal2i Copilăroasă
5mplicată de sine narcisică
9uptă pentru per,ec2iune 'imte că e constr)nsă 7
9uptă să =e $ună furie
4inovată 'imte că e constr)nsă 7
Cura?oasă furie
5ndependentă 3ncrezătoare 8ără gri!i *nfricoşată
3n sine Dependentă
Civilizată 'tima de sine scăzută
Morală
Bar/ară
+G
0morală
5nconştientul nu este negativ 3n 3ntregime) cum ar putea

sugera ta$elul. 7tragem pur şi simplu aten2ia asupra acelor
calită2i ale inconştientului care conduc la simptome =zice.
>@ndirea conştientă
personalitate ,ace ,a2ă
şi presiunilor ,oarte
vie2ii $ine presiunilor
cotidiene. impuselade
<eac2iile interne
aceste presiuni sunt cele care conduc la o ,urie acumulată) iar
amenin2area că ,uria va erupe 3n conştient conduce la o $oală
=zică ce are ca rol distragerea aten2iei. ;uria din inconştient este
percepută ca periculoasă şi amenin2ătoare de către inconştient)
de aici reac2ia dramatică e:agerată su$ ,orma durerii şi a altor
simptome =zice.
&entru a evita orice con,uzie) este esen2ial să clari=căm
di,eren2a importantă dintre m@nia sau ,uria pe care o sim2im 3n
mod conştient şi emo2ia reprimată la care ne re,erim aici.
Cercetările medicale contemporane legate de rela2ia dintre
emo2ii şi durere) 3n special durerea cronică) se concentrează
e:clusiv pe ceea ce putem numi emoţii percepute. 7cestea
includ sentimente cum ar = ,uria) an:ietatea) ,rica şi depresia.
&ersoana
conştientăcare su,eră
de eleB ele din
nu cauza acestor3nsentimente
sunt re,ulate inconştient.este
+K
Din e:perien2a mea) acestea se pot agrava) dar ele nu

cauzează durere. STM ne 3nva2ă că numai emo2iile pe care
mintea le percepe ca periculoase) şi deci le reprimă) induc
reac2ii =zice.
Reprimarea furiei conştiente
F carte ,oarte importantă) %$e 9age it$in (8uria din

interior a ,ost pu$licată 3n 1*P8 de către remarca$ilul
psihanalist şi autor illard >a%lin. 9ucrarea este o relatare
ştiin2i=că şi pro,undă
şi m@niei 3n a cauzelor
era modernă. şi e,ectelor
Doctorul universale
>a%lin clari=că alecă,uriei
,aptul
reprimarea ,uriei este un ,apt al vie2ii de =ecare zi şi) ast,el) o
pro$lemă psihosocială de mare amploare.
;uria 3nă$uşită sau reprimată 3n mod conştient contri$uie la
umplerea rezervorului de ,urie din inconştient. 9ucrarea mea se
ocupă de a,ec2iunile dureroase care sunt rezultatul direct al
m@niei6,uriei re,ulate (inconştient" şi reprimate (conştient". Deşi
,uria care este cunoscută unei persoane ?oacă un rol 3n geneza
STM atunci c@nd este reprimată) ea nu este nici de departe la ,el
de importantă ca ,uria generată 3n inconştient ca rezultat al#
1. conIictului internB
. stresurilor şi constr@ngerilor vie2ii zilniceB
+. rămăşi2elor de ,urie din pruncie şi copilărie.
Mai mult) persoanele tratate pentru STM se ,ac $ine 3n mod
constantB nu secronică
pentru durere poate 3n
spune acelaşi lucru
comunitatea despre
medicală 3n cei trata2i
general.
1urie 2 nu m3nie
5ntensitatea
determină m@niei)
apari2ia dusă p@nă=zice
simptomelor 3n punctul 3n care devine ,urie)
ca diversiune.
7menin2area ca ,uria să e:plodeze 3n conştient tre$uie să ai$ă
+N
magnitudinea su=cientă pentru a garanta producerea STM sau a

unuia dintre echivalen2ii săi.
4e unde ştiţi că furia e!te vinovatul5
De6a lungul e:perien2ei mele legate de a,ec2iunile minte6corp)

pacien2ii au ,ost sursa mea de in,orma2ie. 7m 3nvă2at
o$serv@nd. Mai departe) psihologii noştri au găsit 3n mod repetat
dovezi ale triste2ii şi ,uriei reprimate şi ale ,ricii inconştiente de
aceste sentimente. 'elen este un prim e:emplu.
E:istă şi
similare# alte cazuri
$ăr$atul 3n care
a cărui ,unc2ionează
,amilie mecanisme
a v@ndut) 3n psihice
ciuda 3mpotrivirii
sale) o a,acere care era m@ndria şi $ucuria luiB $ăr$atul care s6a
sim2it o$ligat să participe la o activitate dezagrea$ilă pentru a6i
,ace plăcere so2iei saleB zecile de $ăr$a2i şi ,emei care 3şi
3ngri?esc părin2ii v@rstnici) ,ără a o$iecta conştient) dar clocotind
interiorB tinerii $ăr$a2i sau tinerele ,emei care) la ,el ca 'elen) au
,ost a$uza2i se:ual c@nd erau copiiB ,emeia cu şase copii căreia 3i
place să =e mamă) dar nu este conştientă de ,uria interioară
pentru tot ce atrage după sine această calitateB mama care are
invaria$il un atac de panică după vacan2e din cauza cantită2ii
enorme de muncă pe care a tre$uit să o ,acă pentru ,amilie şi
de la care to2i aşteptau at@t de multB $ăr$atul de cincizeci şi
cinci de ani care este m@nios pe mama sa ori pe tatăl său 3ncă
din copilărie.
ntr6o măsură
re,ulată şi a ,acesau
astaalta)
estecred că noi
normal to2i adăpostim
pentru timpurile şio cultura
,urie
noastră. -e aIăm cu to2ii su$ un tip sau altul de presiune. Deşi
este $ine să =i conştient de această ,urie inconştientă) este la
,el de important să ne concentrăm aten2ia asupra surselor ,uriei.
nainte să ,acem asta) un cuv@nt despre evitare.
Evitarea !imptomul ca factor de di!tra'ere a atenţiei
+P
După cum am notat 3n introducere) Stanle% Coen) psihanalist

şi cercetător la niversitatea de Medicină Colum$ia (-e /or0")
sugera că scopul durerii este acela de a distrage aten2ia de la
emo2ii 3n,ricoşătoare) amenin2ătoare) şi de a preveni e:primarea
acestora. 5deea sa ,ost crucială pentru 3n2elegerea ,elului 3n care
emo2iile rela2ionează cu simptomele =zice şi) după cum vom
vedea 3n capitolul despre tratament) pentru a 3n2elege de ce
cunoaşterea poate 3nlătura simptomele.
Simptomele nu sunt su$stitute =zice pentru emo2ii nocive)
cum ar = an:ietatea. Ele nu 3nseamnă nici auto6pedepsirea
pentru g@nduri negre sau vină. Ele sunt ?ucători 3ntr6o strategie
proiectată să ne men2ină aten2ia concentrată asupra corpului)
ast,el 3nc@t
conştient săsă
sau prevenim evadarea sentimentelor
evităm con,runtarea cu emo2iile periculoase 3n
insuporta$ile.
E:perien2a lui 'elen reprezintă o com$ina2ie a am$elor
scopuri. Ea era ,urioasă şi ruşinată din cauza degradării produse
de a$uzul se:ual. 7 nutrit sentimente de oroare) singurătate)
durere şi ,rică) dintre care niciunuia nu i6a ,ost permis să
pătrundă 3n conştient. Totuşi) stimulate de grupul de spri?in)
aceste sentimente au 3nceput să6şi ,acă loc inelucta$il 3n
conştiin2ăB pe măsură ce ,ăceau asta) durerea menită să
distragă aten2ia a crescut 3n intensitate 3ntr6o 3ncercare
disperată de a preveni erup2ia.
&entru că inconştientul este adesea ilogic şi ira2ional) el poate
reac2iona 3n mod automat 3n ,a2a emo2iilor pertur$atoare. Cei
mai mul2i oameni) dacă li s6ar o,eri posi$ilitatea de a alege 3ntre
a cădea la o 3n2elegere cu sentimentele di=cile sau a trăi intens
durerea
Dar ,elul=zică)
3n careareste
alege să ,acă ,a2ă
organizat sentimentelor.
de ,apt Este logic.
sistemul emo2ional uman
dictează ,elul 3n care va reac2ionaB la nivel inconştient este
adesea ilogic. n cazul 3n care creierul continuă să evolueze)
inconştientul ar putea = 3ntr6o zi mai ra2ional. Momentan el este
puternic inIuen2at de reac2ii ilogice copilăreşti.
&entru a 3n2elege ,enomenul de evitare 3n STM tre$uie să nu
uităm c@t de radical di,eră mintea inconştientă de perechea ei
conştientă. 5nconştientul este teri=at de ,urie şi reac2ionează
pentru a o evita) men2in@nd6o re,ulată şi ,olosind simptome
=zice pentru a a?uta această re,ulare. nul dintre $iogra=i lui
+*
;reud) &eter >a%) a asemănat inconştientul cu o 3nchisoare de

ma:imă securitate unde to2i criminalii dispera2i) indezira$ilii şi
neaccepta2ii sunt 3ncarcera2i 3n condi2ii de ma:imă securitate.
Cu alte cuvinte) sunt respinşi) Lre,ula2i de societate.
Dacă aceste sentimente sunt de?a re,ulate) ai putea 3ntre$a
de ce este nevoie de distragerea aten2iei. 7nalogia cu
3nchisoarea este e:trem potrivităB sentimentele re,ulate) 3n
disperare) vor 3ncerca să scape. n ciuda ,or2ei de represiune)
emo2ii puternice cum ar = ,uria se vor lupta să se ridice *n
conştient. Eu numesc asta Lcursa spre conştiin2ă. ;iloso,ul şi
psihanalistul de la /ale) Jonathan 9ear) o numeşte Ldor de
e:primare şi dorin2ă de Luni=care conştientă a g@ndului cu
emo2ia.
n Dincolo de principiul plăcerii ;reud scria# LU 3n po=da
presiunii care se e:ercită asupra sa) el VinconştientulW nu caută
dec@t să pătrundă 3n conştiin2ă sau să se descarce printr6o ,aptă
reală.+
E:perien2a terapeutică o,eră mai departe o con=rmare ideilor
noastre. C@nd pacien2ii devin conştien2i de prezen2a ,uriei sau a
sentimentelor insuporta$ile) acestea vor 3nceta lupta lor pentru
a deveni conştiente. nlăturarea acelei amenin2ări elimină
nevoia distragerii =zice şi durerea 3ncetează. ;uria pare a =
?ucătorul principal 3n sindromul STM. Totuşi) toate sentimentele
e:trem de neplăcute sau de insuporta$ile vor = re,ulate şi) de
vreme ce toate 3ncearcă să vină 3n conştiin2ă) pot declanşa
simptome =zice. 7sta include conIicte interne de orice ,el)
dintre care multe necesită e:pertiza unui psihoterapeut pentru a
=
derezolvate.
se:ualitate) -evoile
pro$lemele puternice de dependen2ă)
de identitate) conIictele
sentimentele de legate
nea?utorare) umilin2ă şi ruşine nu intră de o$icei 3n aten2ia mea
3n timpul interac2iunilor cu un pacient. Dacă aceste conIicte se
aIă la $aza simptomelor continue) psihoterapia este de o$icei
necesară pentru a inversa procesul.
&rincipiul con,orm căruia simptomele =zice servesc la
distragerea aten2iei de la ,enomenele inconştiente a ,ost şi este
+ S. ;reud) LDincolo de principiul plăcerii (1*!") trad. De >.
&urdea şi 4asile Dem. Xam=rescu) 3n Fpere) voi. 555 (ucureşti#
Editura Trei) !!!"# 1NG.
8!
,oarte important 3n vederea 3n2elegerii naturii procesului minte6

corp şi) ast,el) pentru dezvoltarea unui program terapeutic.
7ceastă idee de $ază a ,ost validată de mul2i ani de tratament
soldat cu succes.
Sur!ele furiei
7cesta ar putea = cel mai important su$iect 3n 3ntregul proces

minte6corp. Deşi conştientizarea e:isten2ei ,uriei 3n inconştient
este esen2ială) a te centra numai asupra acesteia nu este
su=cient.
a 3n2elegeTre$uie să procesul.
pe deplin căutăm să cunoaştem motivele ,uriei pentru
#rauma n copilărie6 n primii doi ani şi după aceea
E:perien2ele acumulate 3n copilăria ,ragedă şi mai t@rziu aduc

cele mai timpurii contri$u2ii la ,ondul ,uriei. &ovestea lui 'elen
o,eră un e:emplu dureros de grăitor a ceea ce este ,ără 3ndoială
cel mai serios tip de traumă emo2ională din copilărie# a$uzul
se:ual. 7$uzul =zic şi emo2ional poate = aproape la ,el de nociv
pentru dezvoltarea psihologică a copilului.
7$uzul emo2ional poate apărea su$ 3n,ă2işarea Leduca2iei.
<eguli stricte de comportament) cum ar = LCopiii n6au voie să
spună nici p@s sau Lăie2eii şi ,eti2ele drăgu2e nu ,ac istericale
şi idei impune
poate rigide 3nasta"
ce priveşte $inele şi,amiliare.
sunt e:emple răul (educa2ia religioasă
Mai mult) copiii
părin2ilor cu pro$leme psihologice semni=cative) cum ar =
alcoolismul) dependen2a de droguri) depresia) an:ietatea sau
psihoza) au de su,erit adesea traume de durată.
Dacă o mamă este necorespunzătoare din punct de vedere
psihologic) va = tul$urat procesul delicat al legăturii mamă6copil
şi al sta$ilirii independen2ei emo2ionale din primele luni de via2ă.
Dacă mama a ,ost ,oarte dependentă de propria mamă) ar
putea mani,esta nevoia de a lega copilul de ea pentru că asta 3i
3ntăreşte sentimentul de securitate. Ea ar putea ,olosi iu$irea
81
-u se poate dovedi că nutrim cu to2ii sentimente interioare de

in,erioritate) 3nsă teoreticienii psihanalişti moderni) cum este
Oohut) au sugerat că dezvoltarea de=citară a Sinelui interior
devreme 3n via2ă ne lasă să trăim cu sentimente in,antile
inconştiente 3ntr6o lume adultă.
Perfecţionismul
5mpulsul de a = per,ect tre$uie să provină cu siguran2ă dintr6o
nevoie ad@ncă de a ne demonstra nouă 3nşine şi lumii 3ntregi că
valorăm 3ntr6adevăr ceva. <ealmente =ecare pacient ce acuza
sindroame de durere şi pe care l6am consultat 3n decursul
e:perien2ei mele era per,ec2ionist 3ntr6o măsură mai mică sau
mai
cummare. &acien2ii
,ac mare carevine
caz c@nd neagă astadecontinuă
vor$a ordine) apoi să descrie
cură2enie şi alte
aspecte ale vie2ii lor. Dacă nu recunosc că sunt per,ec2ionişti) ei
admit ,aptul că sunt ,oarte responsa$ili) conştiincioşi) preocupa2i
şi au tendin2a de a se 3ngri?ora. Sunt de o$icei am$i2ioşi) ,oarte
muncitori şi autocriticiB ei 3şi sta$ilesc standarde 3nalte de
per,orman2ă şi comportament. n sim2 interior al in,eriorită2ii
alimentează per,ec2ionismul. <angul sau realizările unei
persoane 3n via2ă sunt adesea 3nşelătoare. Sentimentele de
in,erioritate sunt pro,und inconştiente şi) 3n mod parado:al) ne
,ac adesea să ne $ucurăm de succes.
De ce ne conduce impulsul de a = per,ect la ,urieQ &resiunea
supraimpusă de mintea6&ărinte asupra copilului rezidual
provoacă ,urie. en Sorotz0in) un psiholog practician) sugerează
că per,ec2ioniştii 3şi sta$ilesc 3n mod inconştient standarde
pentru ei 3nşişi
inevita$il peridica
de a se care le
la este imposi$il
nivelul să are
acestora le atingăB eşecul lor
ca rezultat
ruşinea şi ,uria inconştientă.
;/sesia de a  /un
&er,ec2ionismul este caracteristica de personalitate
predominantă a multora dintre pacien2ii mei. &entru al2ii) totuşi)
o compulsie 3nrudită H nevoia de a = $un H este primară. 7ceşti
oameni vor tot timpul să =e de a?utor) adesea p@nă la
sacri=carea propriilor nevoi. Ei au o dorin2ă de a se 3n2elege cu
al2ii şi de a = agrea$ili) vor ca toată lumea să6i placă. 5nIuen2ele
8+
culturale sau religioase pot intensi=ca această tendin2ă.

Societatea 32i cere să =i un =u sau o =ică $ună) un so2 sau o
so2ie $ună) un $un părinte) un coleg de muncă de năde?de.
7cest impuls puternic) la ,el ca per,ec2ionismul) pare a proveni
din sentimente ad@nci de in,erioritate.
Ce este greşit 3n a te strădui să =i per,ect şi $unQ -u are de
c@ştigat toată lumea din astaQ Dintr6o perspectivă socială şi
interpersonală) străduin2a aceasta este minunată) dar ea dă
naştere) 3n acelaşi timp) unei ,urii interne de propor2ii. Deşi am
putea dori 3n mod conştient să =m $uni şi să ,acem $ine) inele
narcisic nu are un ast,el de imperativ. ntr6adevăr) acesta
reac2ionează cu ,urie la ceea ce i se impune. 7daugă aici ,uria
inconştientă că nuşi)
e,orturile noastre suntem
cel maiperău
de6a6ntregul aprecia2i
dintre toate) ,uria lapentru
adresa
noastră 3nşine pentru că nu ne ridicăm la propriile noastre
aşteptări. -u uita) inconştientul este adesea ira2ional. F mamă
t@nără cu un nou6născut) pe care 3l iu$eşte ,oarte mult) este
,oarte 3ngri?orată că nu le poate ,ace pe toate $ine şi răm@ne
trează ?umătate din noapte. &reocupată 3n totalitate de a =
mamă) ea nu este conştientă de ,aptul că este ,urioasă 3n mod
inconştient pe copil. Multora dintre pacien2ii mei li s6a părut
di=cil să accepte ideea că părin2ii ar putea să =e 3n mod
inconştient ,urioşi pe copiii lor.
;stilitatea şi agresiunea
S6a scris mult despre pericolul poten2ial pe care 3l constituie
ostilitatea şi agresiunea pentru sănătatea noastră. Se spune că
ostilitatea este ceade
de comportament mai
tipimportantă dintre aşa6numitele
7 care au legătură trăsături
cu ateroscleroza
coronariană. Din nou) accentul cade pe emo2iile percepute.
Teoria STM ar identi=ca ostilitatea şi agresiunea ca mani,estări
deschise a ceva mult mai periculos H ,urie re,ulată şi m@nie
reprimată. Simptomele =zice) an:ietatea) depresia sau
ostilitatea sunt) 3n ,apt) echivalente 3ntre ele. Toate reIectă
procese care se des,ăşoară 3n inconştient.
<ina
88
F pacientă 3mi descria recent compulsia pe care o resimte de

a6i mul2umi pe ceilal2i şi de a = o persoană $ună. L-u numai
at@t) adăugă ea) dar mă simt at@t de vinovată că nu sunt destul
de $ună sau destul de ama$ilă sau că nu ,ac destul pentru
oamenii din via2a mea.
4ina este o altă reac2ie generată de &ărintele psihic) o altă
presiune autoimpusă care contri$uie la cantitatea critică de
,urie. -e putem sim2i vinova2i pentru multe) inclusiv pentru
greşeli şi inadecvări din trecut. &entru că inele nu poate tolera
niciun ,el de discon,ort şi vina este 3ncă un atac la sentimentul
propriei valori) totul contri$uie la ,urie. 7utocritica este aparent
la ,el de generatoare de ,urie cum este critica din partea altora.
Dependenţa
na dintre rămăşi2ele copilăriei este dorin2a de a = 3ngri?it.
&entru că nu vedem această dorin2ă ca potrivită pentru
comportamentul adult) ea este reprimată pro,undB suntem
dependen2i 3n mod inconştient. 7cest lucru poate duce la o ,urie
inconştientă) pentru că nevoile de dependen2ă nu sunt niciodată
satis,ăcute şi) 3n mod parado:al) am putea să =m ,urioşi) ,ără să
conştientizăm) pe persoana sau pe persoanele de care suntem
dependente. Dependen2a inconştientă poate conduce la alte
complica2ii care generează ,urie) cum ar = alegerea nepotrivită a
unui partener (cineva care ne va Lmămoşi" sau alegerea unei
pro,esii sau munci care va = sigură sau ,ără responsa$ilită2i) dar
nici provocatoare) nici capa$ilă să ne 3mplinească. 7lte reac2ii la
sentimentele de dependen2ă pro,und instalate sunt
independen2a ostilă şi chiar
n2elegerea impactului agresiunea.
stimei de sine scăzute) a
per,ec2ionismului) a o$sesiei de a ,ace $ine) a vinei şi
dependen2ei spri?ină ideea că ,uria este emo2ia care contri$uie
cel mai mult la dezvoltarea simptomelor minte6corp 3n tul$urări
cum ar = STM. Sentimentele de in,erioritate şi dependen2ă
conduc la tendin2e per,ec2ioniste) la dorin2a de a6i mul2umi pe
ceilal2i şi) 3n consecin2ă) la sentimente de culpă. inele) la ,el ca
un copil) reac2ionează la presiune. n proces circular
,unc2ionează aici# inele stimulează anumite trăsături de
personalitate care) la r@ndul lor) 3n,urie inele.
8G
7umea din jurul no!tru
&resiunea provoacă ,urie Sinelui) indi,erent că este o presiune

din interior adusă de cele dictate de &ărinte sau vine de la
realită2ile vie2ilor noastre zilnice. 7 = conştiincios şi 3ngri?orat
3nrăută2eşte lucrurile) agrav@nd presiunea de a = un lucrător
competent) un so2 sau o so2ie $ună) un copil iu$itor pentru un
părinte mai 3n v@rstă) dependent.
Chiar şi evenimentele ,ericite cum ar = găsirea unei slu?$e
$une) căsătoria sau naşterea unui copil pot avea ca rezultat
tur$ulen2e interioare) presiune şi m@nie. Multe mame tinere care
au 3nceput
3ntr6un să ai$ă
conIict dureri
legat de spate 3n lor
de inadecvarea perioada sarcinii
ca mame se aIau
sau erau
nesigure 3n ce priveşte hotăr@rea de a6şi 3ntrerupe cariera
pentru a avea un copil.
9a celălalt capăt al spectrului emo2ional) inele interior)
sim2indu6se a$andonat) ar putea reac2iona cu ,urie la adresa
cuiva drag care moare sau a unui copil care părăseşte căminul
părintesc.
Cu mul2i ani 3n urmă) psihiatrii ne%or0ezi Thomas 'olmes şi
<ichard <ahe au studiat rolul cauzativ al evenimentelor de via2ă
stresante L3n istoria naturală a multor $oli. Ei au prezentat o
listă a acestor evenimente) dintre care unele erau negative) dar
multe erau identi=cate ca dezira$ile social şi L3n armonie cu
valorile americane de realizare) succes) materialism) spirit
practic) e=cien2ă) orientare spre viitor) con,ormism şi 3ncredere
3n sine. 9istaproduc
evenimente este reprodusă aici.
L$oala prin -oi postulăm
mecanismul că interne.
,uriei aceste
Evenimentele sunt enumerate 3n ordinea descrescătoare 3n ce
priveşte intensitatea stresului produs#
Moartea so2uluiso2iei
Divor2ul
Separarea maritală
E:ecutarea unei pedepse cu 3nchisoarea
Moartea unui mem$ru apropiat al ,amiliei
<ănirea sau $oala personală
8K
Căsătoria
Concedierea de la slu?$ă
<econcilierea maritală
&ensionarea
Schim$area stării de sănătate a unui mem$ru al ,amiliei
Sarcina
Di=cultă2i legate de se:
C@ştigarea unui nou mem$ru al ,amiliei
<eadaptarea 3n a,aceri
Schim$are 3n starea =nanciară
Moartea unui prieten apropiat
Schim$area spre un alt domeniu de muncă
Schim$are
partenerul 3n numărul discu2iilor 3n contradictoriu cu
de via2ă
5potecă de peste 1! !!! de dolari (3n anii 1*K!"
&rescrierea ipotecii sau 3mprumutului
Schim$area responsa$ilită2ilor la slu?$ă
;iul sau =ica părăsesc căminul părintesc
-ecazuri cu rude prin alian2ă
<ealizări personale remarca$ile
So2ia 3ncepe sau 3ncetează munca
3nceputul sau terminarea şcolii
Schim$ări 3n condi2iile de via2ă
<evizuirea o$iceiurilor personale
-ecazuri cu şe,ul
Schim$ări 3n programul de lucru sau condi2ii
Schim$area domiciliului
Schim$area modului
şcolii de recreere
Schim$are 3n activită2ile $isericeşti
Schim$are 3n activită2ile sociale
5potecă sau 3mprumut mai mic de 1! !!! de dolari
Schim$are 3n o$iceiurile legate de somn
Schim$are a numărului mem$rilor ,amiliei care se 3nt@lnesc
Schim$are 3n o$iceiurile legate de alimenta2ie
4acan2a
Crăciunul
3ncălcări minore ale legii
8N
7t@t stresul pozitiv) c@t şi cel negativ generează ,urie

inconştientă) indi,erent dacă o persoană este supărată 3n mod
conştient. M@nia acumulată devine ,urie) iar ,uria 3n,ricoşătoare)
inconştientă duce la dezvoltarea simptomelor =zice.
8a!e nevoi e!enţiale
&entru a ne satis,ace nevoile elementare ne supunem pe noi

3nşine unei presiuni care 3n,urie inele. Sau devenim ,rustra2i şi
supăra2i pentru că unele nevoi nu sunt satis,ăcute adecvat.
7ceste nevoi esen2iale sunt#
1. -evoia de a = per,ect (de a e:cela) realiza) reuşiB aşteptări
şi standarde 3nalteB autocritic şi ,oarte sensi$il la critică".
. -evoia de a = plăcut de ceilal2i (de a = apro$at) iu$it)
admirat) respectatB compulsie de a mul2umi pe al2ii) de a =
Lun $ăiat $un sau de a = mama sau tatăl tuturor".
+. -evoia de a = 3ngri?it (o dorin2ă care nu dispare niciodată
din inconştient) indi,erent c@t de v@rstnici sau independen2i
suntem".
8. -evoia de a = consolat (căutăm recompense prin
intermediul m@ncării) $ăuturii) ,umatului) se:ului)
distrac2iei) ?ocului".
G. -evoia de a = invinci$il din punct de vedere =zic (puternic)
nerestric2ionat) se:%".
K. -evoia de a = nemuritor (suntem 3n,uria2i 3n mod
inconştient de inevita$ilul mor2ii".
7ceastă ultimă categorie este c@teodată una dintre cele mai
su$tile. Totuşi) ea este adesea responsa$ilă pentru 3nceputul
durerilor la $ăr$a2i şi la ,emei aIa2i la v@rsta de cincizeci)
şaizeci) şaptezeci de ani. m$ătr@nirea provoacă ,urie) ceva la
care nu mă g@ndisem p@nă să o simt. nii dintre pacien2ii mei
erau conştien2i de asta) dar cei mai mul2i nu realizau
intensitatea sentimentelor lor interioare legate de acest su$iect.
Raportul furie9calmare
8P
Cred că un ,el de raport ,uriecalmare ar putea ?uca un rol 3n

determinarea momentului apari2iei simptomelor =zice. &acien2ii
3ntrea$ă ,recvent# LDe ce a 3nceput durerea acumQ 9e răspund
invaria$il# L&entru că ,uria ta a atins un nivel criticB pentru că ea
amenin2ă acum să erupă 3n conştiin2ă.
Să presupunem totuşi că e:istă un alt element 3n ecua2ieB că
nu cantitatea de ,urie este cea care ini2iază pur şi simplu
simptomele) ci prezen2a sau a$sen2a ,actorilor de calmare care
să o contra$alanseze. n mod teoretic) aceste elemente plăcute
3n via2a unei persoane ar modi=ca amenin2area impusă de ,urie
şi ar ,ace ca simptomele să nu mai =e necesare. nii ar putea
trage
acest concluzii
proces are a$surde din
loc şi că această
apari2ia idee) 3nsă eu
simptomelor chiar cred
reIectă prea că
multă ,urie şi insu=ciente elemente calmante care să le
contra$alanseze.
:onceptul de echivalenţă
STM ,ace parte dintr6un grup de tul$urări =zice care se pot

su$stitui 3ntre ele. Toate acestea servesc aceluiaşi scop
psihosomatic şi sunt) ast,el) echivalente una cu cealaltă. ntr6
adevăr) orice tul$urare =zică ce atrage aten2ia unei persoane H
de e:emplu) o ,ractură sau o in,ec2ie respiratorie severă H poate
3nlocui temporar procesul minte6corp. Sindromul de durere
dispare 3n mod ,recvent odată cu apari2ia unor condi2ii noi)
pentru a reveni după dispari2ia acestora.
Cudintre
sută ocaziapacien2ii
unui sonda? e,ectuat
a,ecta2i 3n 1*NG)
de STM aveaus6a constatat că
antecedente dePP la
p@nă
la cinci tul$urări minte6corp) inclusiv o varietate de simptome
stomacale) cum ar = arsurile) indigestia acidă) gastrita şi hernia
hiatalăB pro$leme la nivelul tractului gastrointestinal) cum ar =
colonul irita$il) sindromul intestinului irita$il şi constipa2ia
cronicăB stări alergice o$işnuite) cum ar = ,e$ra ,@nului sau
astmulB di,erite a,ec2iuni ale pielii) ca eczema) acneea) urticaria
şi psoriazisulB tensiunea sau migrenaB in,ec2ii urinare sau
respiratorii ,recvente şi ame2eala sau L2iuitul 3n urechi
(neasociate cu $oli neurologice sau ale urechii". -u toată lumea
8*
lung legat de depresie) pentru care era tratat cu medicamente şi

psihoterapie. 9a 3nceputul anului 1**8 a ,ost supus unui
tratament cu un antidepresiv care a ,ost ,oarte e=cient şi p@nă
3n toamnă era 3ntr6o dispozi2ie e:celentă. n acel moment el a
3nceput să dezvolte $rusc mani,estări severe de STM) inclusiv
slă$irea ma?oră a muşchiului la una dintre glezne. 7m
interpretat această situa2ie ca pe un caz de su$stituire a
simptomului. Medica2ia a modi=cat chimia creierului şi a atenuat
depresia) dar nu a ,ăcut nimic pentru a schim$a conIictele
intrapsihice responsa$ile pentru depresie. 7st,el) un alt ,actor de
distragere a aten2iei a tre$uit găsit şi mintea a recurs la unul pe
care 3l ,olosise de multe ori 3nainte# durerea de spate şi picior.
7tacurile de panică
şi ele reac2ii (mani,estări
de m@nie =zice
re,ulată sau de an:ietate
reprimată. acută" sunt
mi amintesc de
un pacient care mi6a spus că ,usese pe punctul de a ataca
ver$al o ,emeie 3n legătură cu ceva) decisese că asta nu ar =
decent din partea lui) ca $ăr$at) aşa că reprimase m@nia şi
su,erise imediat un atac de panică. 7lte studii vin 3n spri?inul
acestei echivalen2e. nii denumesc prin durere cronică (STM
poate deveni cronic" şi emo2iile patologice) cum ar = an:ietatea
şi depresia. 7l2ii au descris durerea cronică ca =ind un
echivalent din punct de vedere psihologic al depresiei.
1actorul de frică
;rica este un alt echivalent important al durerii care poate =

mai e=cient dec@t durerea 3n ce priveşte realizarea scopului
min2ii)
durere)acela de a distrage
de activitate =zică)aten2ia de sau
de rănire la ,uria
de ore,ulată.
anomalie 8rica
a de
coloanei este su=cientă pentru a perpetua STM) chiar şi 3n
a$sen2a durerii. Mintea este interesată numai de men2inerea
aten2iei noastre asupra corpuluiB ,rica de oricare dintre aceste
,enomene va realiza asta) la ,el ca şi realitatea durerii 3nsăşi.
5ată de ce programul nostru terapeutic necesită nu numai
3ncetarea durerii) ci şi eliminarea ,ricii.
#ul*urarea o*!e!iv-compul!ivă ca echivalent
G1
nul dintre pacien2ii mei) o persoană inteligentă şi perspicace)

este 3n ,oarte mare măsură responsa$il pentru ideea pe care o
voi prezenta acum. El mani,esta un caz clasic de STM) dar nu a
men2ionat că su,erise şi de o tul$urare o$sesiv6compulsivă
(TFC". TFC se caracterizează prin 3ndeplinirea continuă a unor
acte rituale sau prin prezen2a 3n g@ndire a unor idei o$sesive.
Este supărător şi intruziv din punct de vedere ,unc2ional. n
e:emplu clasic este compulsia spălării m@inilor 3n care pacien2ii
se spală pe m@ini de sute de ori pe zi pentru că sunt o$seda2i de
,rica micro$ilor. 5mpulsul de a g@ndi sau ,ace aceste lucruri este
irezisti$il.
7cest pacient a decis că psihologia aIată 3n spatele STM şi a
TFC era aceeaşi
terapeutice şi a3nprocedat
,olosite la aplicarea
primul caz şi pentru principiilor
cel din urmă caz H cu
rezultate e:celente. n ,apt) tul$urarea sa o$sesiv6compulsivă a
dispărut 3nainte să6i dispară durerea de spate. TFC este un
echivalent al an:ietă2ii) care este un echivalent al STM. 7st,el)
decizia de a include TFC ca echivalent al STM este logică.
Capacitatea sa de a a$sor$i aten2ia pacientului merge 3n paralel
cu aceea a durerii care 3nso2eşte STM. Destul de ,recvent)
pacien2i cu STM sunt o$seda2i de simptomele lor de durere)
ceea ce indică intensitatea nevoii inconştiente de distragere a
aten2iei.
Multe dintre teoriile pe care le6am sugerat 3n acest capitol
sunt controversate şi vor = disputate de persoane care apar2in
diverselor discipline pro,esionale. Ele constituie rezultatul
e:perien2ei mele clinice şi) de vreme ce nu am pregătire
psihanalitică) psihologică
3ndoială de aceşti sau psihiatrică)
pro,esionişti. arreamintit
Dar tre$uie putea = puse
,aptullacă
domeniul medicinei psihosomatice a ,ost studiat) 3n ultima parte
a acestui secol) mult mai pu2in dec@t 3n timpul lui ;reud şi al
discipolilor săi. El a ,ost aproape total negli?at de specialită2ile
medicale =zice şi psihiatrice. &sihologii care nu sunt medici nu
sunt pregăti2i să evalueze a,ec2iuni =zice şi nu pot) ca urmare)
să contri$uie la studiul mani,estărilor =zice ale acestor a,ec2iuni.
&sihanaliştii medici au constituit unicul grup care a păstrat un
interes pentru domeniu şi continuă să scrie pe această temă)
dar aria lor de cuprindere este limitată) de vreme ce ei văd
G
numai cele mai severe e:emple ale tul$urărilor minte6corp) cum

este colita ulceroasă.
Teoriile mele psihologice se re,eră numai la simptomele =zice
care sunt induse pe cale emo2ională. -u sunt un psihoterapeut
care tratează simptomele emo2ionale ale tul$urărilor
psihologice. Sunt un doctor al trupului care a identi=cat cauzele
psihologice ale unei a,ec2iuni =zice. Ca urmare) ceea ce propun
tre$uie evaluat 3ntr6un conte:t di,erit de cel al medicilor
orienta2i strict spre pro$lemele somatice) pe de o parte) sau de
cel al psihologilor şi psihiatrilor) pe de altă parte. 7vem nevoie
de o punte conceptuală. Să vedem dacă o putem construi.
G+
<
Mecanica proce!elor minte-corp
:onceptul de minte-corp
7ceastă sec2iune are menirea de a constitui o punte at@t din

perspectivă organiza2ională) c@t şi conceptuală care să lege
activitatea emo2ională din creier de simptomele =zice din corp.
Cartea a 3nceput cu o descriere a stării emo2ionale despre care
se crede că este responsa$ilă pentru multe tul$urări =zice şi va
continua) urm@nd această punte) cu o descriere a acestor
tul$urări.
S6a scris mult pentru pu$licul larg despre legătura Lminte6
corp 3n ultimii douăzeci de ani. 7utori cum ar = 'er$ert enson)
Deepa0 Chopra)
9eshan) -orman
Steven 9oc0e Cousins)Colligan)
şi Douglas Dennis JaAe)
Jo%ce9arence
Medougall)
Morton <eiser) Ernest <ossi) ernie Siegel) >raeme Ta%lor şi
7ndre eil) venind dintr6o varietate de medii şi discipline)
3mpărtăşesc cu to2ii convingerea că mintea are capacitatea de a
com$ate $oala şi de a 3m$unătă2i starea de sănătate. -u e:istă
nicio 3ndoială că acest lucru este corect. Ceea ce tre$uie ,ăcut)
totuşi) este să demonstrăm 3n mod ştiin2i=c cum poate mintea
cauza sau vindeca $olile =zice. 7ceastă carte prezintă un
e:emplu speci=c al acestor capacită2i ale min2ii) descriind ,elul
3n care creierul creează simptomele =zice ale sindromului
tensiunii musculare (STM" şi ale echivalentelor sale şi cum le
poate atenua.
Statutul medicinei p!iho!omatice
G8
&e parcursul acestei căr2i utilizez cuvintele psi$osomatic şi

corp=minte interşan?a$il. Ele sunt sinonime şi se re,eră la
interac2iunea dintre creier şi corp prin care procesele
psihologice sau mentale induc schim$ări =zice at@t patologice)
c@t şi $ene=ce. Cuv@ntul psihosomatic este 3n general greşit
3n2eles pentru a descrie o tul$urare imaginară su,erită de
oameni care sunt anormali din punct de vedere mental sau o
e:agerare a unor simptome care sunt $azate structural
(Lreale". &entru a 3ndrepta lucrurile) să spunem că simptomele
psihosomatice sunt reale) ele apar la oameni normali şi sunt
universale 3n societatea occidentală.
Cea mai mare parte a literaturii de specialitate dedicate
acestui su$iect
minte6corp ,ace re,erire
(cu cratimă". la minte
Candace şi corp
&ert) care asau la legătura
e,ectuat cercetări
de $ază la 5nstitutul -a2ional de Sănătate) cercetări ce arată
legătura cuprinzătoare şi intimă dintre creier şi corp) a ,ost
prima care a sugerat să unim cuvintele minte şi corp. n vederea
e:perien2ei mele cu STM) am adoptat această utilizare.
n introducerea la cartea sa &edicina psi$osomatică pu$licată
3n 1*G!) ;ranz 7le:ander scria# L5ată că) din nou) pacientul) ca
=in2ă umană ,ără gri?i) temeri) speran2e şi deznăde?di)
considerat ca un tot indivizi$il şi nu doar ca purtător de organe H
al unui =cat sau stomac $olnav H) este pe cale de a deveni
o$iectul legitim al interesului medical.8
n mod ironic) mişcarea care a purtat amprenta lui 7le:ander
aproape că a murit odată cu el. &rocesul istoric asupra căruia a
comentat el) domina2ia medicinei tehnologice) orientată spre
$oală) antipsihologică
,oarte pu2ine persoaneacontinuă
continuatmunca
şi s6a intensi=cat
importantă ast,el 3nc@t
pe care el a
3nceput6o. Medicina conven2ională) inclusiv psihiatria) nu
acceptă teoria prezentată 3n capitolul anterior. Ea nu crede că
emo2iile pot ini2ia simptome =zice. 9ista o=cială a diagnosticelor
psihiatrice a 7socia2iei 7mericane de &sihiatrie) respectiv
Diagnostic and 'tatistical &anual of &ental Disorders (Manualul
8 ;ranz 7le:ander) Medicina psihosomatică (ucureşti) Editura Trei)!!P")

p. 1.
GG
de diagnostic şi statistică a tul$urărilor mentale" nu utilizează

cuv@ntul psi$osomatic.
7le:ander credea că ,enomenele emo2ionale pot cauza ast,el
de tul$urări =zice cum ar = ulcerele stomacale şi STM. El a
studiat) de asemenea) e,ectul ,enomenelor emo2ionale asupra
tractului gastrointestinal şi asupra sistemelor respirator)
cardiovascular) endocrin) osos şi muscular. El a mai crezut şi că
anumite stări emo2ionale sunt responsa$ile pentru anumite
tul$urări =zice.
Din contră) teoria STM a=rmă că procesul psihologic intern
descris 3n Capitolul 1 este responsa$il pentru toate maladiile
=zice psihogene) dar cu mari varia2ii 3n detalii şi severitate at@t
3n Medicina
ce priveşte stările =ziologice)
conven2ională c@t şi cele unor
se 3mpotriveşte psihologice.
concepte ca
acestea chiar şi atunci c@nd i se prezintă dovezi convingătoare
că ele sunt valide. 7cest ,apt reIectă o a$ordare =loso=că ad@nc
3nrădăcinată) con,orm căreia nu e:istă o interac2iune Lminte6
corp) pe de o parte) şi convingerea că ştiin2a de la$orator este
singura ştiin2ă vala$ilă) pe de altă parte. ;enomenele
psihosomatice nu pot = studiate 3n epru$etă sau utiliz@nd
animale de la$orator. Emo2iile inconştiente nu sunt revelate prin
administrarea de teste sau pro=luri de personalitate.
E:perien2a medicală descrisă 3n această carte este un
e:emplu pentru un alt tip de metodă ştiin2i=că) 3n care
diagnosticul şi ipotezele terapeutice sunt testate pe mul2i
pacien2i de6a lungul multor ani. ;aptul că multe persoane s6au
Lvindecat prin studierea căr2ilor mele constituie o mărturie 3n
sine a acurate2ei
apro:imativ zece diagnosticului
mii de pacien2ide
cuSTM.
STM 7m
din consultat
1*N+ 3ncoace) cei
mai mul2i dintre ei eli$er@ndu6se de durere şi redevenind 3n
totalitate activi din punct de vedere =zic. i aceasta este ştiin2ă.
Douăzeci şi cinci de ani de e:perien2ă cu STM 3n care a e:istat
un succes terapeutic constant şi impresionant numeric este mai
mult dec@t un test de validitate rezona$il H este dovada
acurate2ei diagnosticului.
Stephen Ja% >ould) care predă $iologie) geologie şi istoria
ştiin2ei la niversitatea 'arvard) a scris un eseu e:celent 3n
GK
apărarea Lştiin2ei sla$e) 3n numărul din iunie 1*PK al +atural

Histor":
n stereotip ne,ericit) dar din păcate comun) despre ştiin2ă

divide pro,esia 3n două domenii cu statut di,erit. 7vem) pe de o
parte) ştiin2ele =zice sau Ltari care operează cu precizia
numerică) predic2ia şi e:perimentarea. &e de altă parte) ştiin2ele
Lsla$e care tratează o$iectele comple:e ale istoriei 3n toată
$ogă2ia lor tre$uie să schim$e aceste virtu2i pe Lsimple
descrieri lipsite de numere ,erme 3ntr6o lume con,uză unde) 3n
cel mai $un caz) putem spera să e:plicăm ce nu putem prezice.
5storia vie2ii 3ntrupează toată dezordinea acestui stil de ştiin2ă
secundar şi su$evaluat.
Studiul emo2iilor umane şi al consecin2elor lor intră) de
asemenea) 3n această categorie Ldezordonată. -u 3mpărtăşeşte
nici măcar ordinea relativă a ştiin2ei istorice) de care se ocupă
>ould) pentru că ea nu posedă 3ncă instrumentele necesare
pentru a 3n2elege $azele emo2iilor.
Cercetările psihiatrice contemporane identi=că evenimentele
chimice din creier asociate cu anumite stări patologice) cum ar =
depresia şi apoi se presupune că dacă simptomul poate =
atenuat cu medicamente) tul$urarea este vindecată. Teoria STM
sus2ine că depresia şi modi=cările chimice din creier asociate cu
depresia sunt secundare 3n raport cu sentimentele 3n,ricoşătoare
din inconştient.
Famenii care studiază emo2iile şi medicina psihosomatică
tre$uie să depăşească
din incapacitatea lor decomple:ul de in,erioritate
a ,olosi instrumentele care provine
Lştiin2ei tari. Mă
re,er la un alt eseu al lui >ould#
7ceastă umilin2ă care nu este necesară urmează o tradi2ie
ne,ericită a dispre2ului de sine printre oamenii de ştiin2ă care se
ocupă de evenimentele comple:e) irepeta$ile şi imprevizi$ile ale
istoriei Vsau) la ,el de $ine) de Ltăr@mul comple:) prea pu2in
3n2eles al emo2iilor umaneW. Suntem instrui2i să credem că
modelele Lştiin2ei tari) ale cuanti=cării) e:perimentării şi
replicării) sunt inerent superioare şi ,ac legea) ast,el 3nc@t orice
GN
alt set de tehnici poate doar păli prin compara2ie. Dar ştiin2a
istorică procedează prin reconstruirea unui set de evenimente
contingente) e:plic@nd 3n retrospectivă ce nu ar = putut =
prevăzut dinainte. Dacă dovezile sunt su=ciente) e:plica2ia
poate = la ,el de riguroasă şi credi$ilă ca orice lucru ,ăcut 3n
domeniul ştiin2ei e:perimentale. n orice caz) acesta este modul
3n care ,unc2ionează lumeaB nu este nevoie de scuze.
E:istă o paralelă 3ntre ştiin2a istorică a lui >ould şi ştiin2a
tul$urărilor minte6corp. -iciuna dintre acestea nu poate ,olosi
la$oratorul) 3nsă am$ele pot = studiate 3n mod riguros. Cu STM
şi echivalen2ii săi) o$serva2iile atente şi e:perien2a terapeutică
reproducti$ilă
metodele concrete sunt de
3n aceeaşi măsură ştiin2i=ce cum sunt
cuanti=care.
Dacă cineva poate alunga un simptom prin 3nvă2are)
simptomul tre$uie să = avut originea 3n creier. Din moment ce
cercetările sus2in că toate reac2iile creierului) inclusiv cele care
implică emo2iile) pot = identi=cate chimic) poate că prin 3nvă2are
am reuşit să modi=căm chimia creierului.
9iteratura medicală documentează chiar o ast,el de
o$serva2ie) una care a ,ost con=rmată cu o metodă apar2in@nd
Lştiin2ei tari. ntr6un studiu realizat de JeAre% Schartz şi colegii
săi de la departamentul de medicină al niversită2ii Cali,ornia
din 9os 7ngeles) pacien2i cu tul$urări o$sesiv6compulsive au
arătat 3m$unătă2iri considera$ile prin terapia cognitiv6
comportamentală. m$unătă2irea lor simptomatică a ,ost
urmată) 3n paralel) de o schim$are 3nspre normal a activită2ii
meta$olice a creierului)
&ET (tomogra=e cu emisie,apt
deatestat prin aşa6numita scanare
pozitroni".
&siho,armacologia) ramura medicinei care utilizează
medicamente 3n tratarea tul$urărilor psihologice) se ,ace
vinovată de o g@ndire ,oarte neştiin2i=că atunci c@nd declară că
poate vindeca o tul$urare emo2ională prin modi=carea chimiei
creierului asociate acelei tul$urări. nsă asta e la ,el de adevărat
cu a spune că ceea ce cauzează pneumonia este ,e$ra.
5denti=carea chimiei unei stări clinice nu 3nseamnă sta$ilirea
cauzei sale. 7m putea să avem 3n ,a2ă mai degra$ă un rezultat
dec@t o cauză. Dacă aceasta este situa2ia) tratarea depresiei cu
GP
n această
procesele reprezentare)
legate sistemul
de creier care lim$ic emo2iiB
generează cuprinde toate
celulele
creierului care alcătuiesc sistemul lim$ic sunt printre cele mai
importante 3n această categorie. De la aceste structuri cere$rale
provin stările emo2ionale inconştiente descrise 3n Capitolul 1 şi
care necesită simptome =zice. LCutia neagră se re,eră la acea
parte 3ncă neidenti=cată a creierului şi la procesul care are loc
acolo) care stimulează activitatea 3n centrii nervoşi (creier" care
vor produce una dintre variatele reac2ii anormale 3n sistemul
motor) sistemul senzorial sau sim2urile speci=ce cum ar =
vederea şi auzul. 7ceste simptome sunt percepute ca rezultat
strict al activită2ii creieruluiB nu e:istă o reac2ie identi=ca$ilă 3n
corp care să o,ere o e:plica2ie pentru ele. Ele erau comune 3n
timpul lui ;reud) dar sunt 3nt@lnite mult mai rar acum) pro$a$il
pentru că ele nu mai sunt la modă.
Edarda Shorter)
Toronto) clari=catistoric
destulaldemedicinei la niversitatea
$ine) 3n cartea din
sa) 8ront Paral"sis
to 8atigue (De la paralizie la o/oseală cronică ideea că
K1
alegerea simptomelor minte6corp se $azează pe ce este 3n vogă

la momentul respectiv şi ce a ,ost legitimat de către doctori ca
=ind Lsomatic.
Inten!i(carea p!iho'enă a !imptomelor
;rica sau an:ietatea poate 3nrăută2i orice simptom. 7cesta

este singurul proces psihogen care este general acceptat 3n
medicină. Este numit de o$icei Lconsecin2ă psihologică.
Din ne,ericire) această idee este ,olosită) de asemenea)
pentru a e:plica
a$ordare cu careunele tul$urări
nu sunt cunoscute
deloc de ca dureri
acord. 4om cronice)
discuta asta 3n
&artea a 556a a prezentei căr2i.
Reducerea p!iho'enă a !imptomelor !au a*olirea lor
7ceasta se re,eră la o reducere sau chiar la o a$olire a unui

simptom cum ar = durerea. &rocesul se 3nt@lneşte rar 3n via2a
normală) unde durerea sau alte simptome sunt acompaniate de
o$icei de su,erin2ă emo2ională 3ntr6o măsură mai mică sau mai
mare. &rin compara2ie) unul dintre primii cercetători ai durerii)
'enr% eecher) o$serva 3n timpul celui de6al Doilea <ăz$oi
Mondial că solda2ii răni2i grav cereau adesea pu2ină mor=nă sau
deloc pentru controlul durerii. Solda2ii erau at@t de $ucuroşi că
erau vii) cu toate că erau grav răni2i) at@t de uşura2i că nu vor
mai = nevoi2i să ,acă ,a2ă din nou ororilor c@mpului de $ătălie şi
că acum vor = 3ngri?i2i) 3nc@t nu mai sim2eau durerea dec@t 3n
mică măsură sau deloc. 5ată un ,apt remarca$il şi 3ncă o
demonstra2ie privind puterea min2ii. <ăni de o gravitate similară
su,erite 3n via2a civilă ar = acompaniate de o mare an:ietate şi
de nevoia de mari doze de mor=nă.
K
Tul$urările gastro6intestinale
Tul$urări ale sistemului circulator
7,ec2iuni ale pielii
Tul$urări ale sistemului imunitar
Tul$urări genito6urinare
7,ec2iuni $enigne ale mecanismului cardiac
7,ec2iuni diverse
#ul*urări n care emoţiile pot juca un rol
oli autoimunitare
Cancer
Tul$urări cardiovasculare
%euro()iolo'ia tul*urărilor p!iho'ene
5ată premisa de $ază# Stările emo2ionale sunt capa$ile să

inducă simptome =zice) cu sau ,ără modi=cări =ziologice ale
2esuturilor speci=ce din corp.
Cei mai mul2i dintre practicienii actuali ai medicinei) inclusiv
mul2i psihiatri) nu cred că se 3nt@mplă acest lucru. De ,apt)
cercetările medicale se aIă adesea 3n mare di=cultate 3n a
in=rma cauzalitatea psihogenă. n e:emplu $un este recenta
descoperire a ,aptului că unii oameni care su,eră de ulcer peptic
la stomac adăpostesc o $acterie) Helico/acter p"lori. Doctorii au
a?uns la concluzia că această $acterie este mai degra$ă cauza
ulcerelor dec@t stresul.
7devărul este că prezen2a $acteriei nu schim$ă ,aptul că
,actorii emo2ionali pregătesc terenul pentru ulcer. 7m avut mul2i
pacien2i care au trecut de la o durere musculo6scheletală la
simptome preulcer
=ind adesea şi ulcer şi viceversa) declanşatorii emo2ionali
$ine de=ni2i.
:um induc emoţiile !imptomele ()ice5
K8
&entru că ştiin2a medicală nu a desci,rat 3ncă misterul ,elului

3n care creierul ,ace ce ,ace) nu cunoaştem răspunsul la această
3ntre$are. Cineva ar putea adresa 3ntre$ări analoge care
s=dează) de asemenea) e:plica2ia# Cum g@ndeşte creierul) cum
produce şi cum 3n2elege el lim$a?ul) cum creeazăQ Cu alte
cuvinte) la cel mai ,undamental nivel noi nu 3n2elegem 3ncă
,unc2ia creierului. 7st,el că ştiin2a medicală nu poate respinge
ideea că 3n plus ,a2ă de vor$ire) cogni2ie şi creativitate) creierul
mai poate cauza şi simptome =zice.
%euro()iolo'ia tul*urărilor p!iho'ene re'ionale ,de
conver!ie6 i!terice
n studiul tul$urărilor =zice psihogene) pacien2ii sunt 3n

la$orator. ;igura 1 reprezentată cu c@teva pagini 3nainte indică
,aptul că procesul este ini2iat de o stare emo2ională
inconştientă. LCutia neagră stimulează apoi zonele din creier
care controlează mişcarea voluntară şisau percep2ia senza2iilor
ce vin dinspre corp sau dinspre sim2urile speciale) cum ar =
vederea) auzul) gustul şi mirosul. &unctul crucial este acela că
simptomele
ale corpului. nu
Elesunt
suntrezultatul
perceputerănirii sau 3m$olnăvirii
ca slă$iciuni) durere) unor păr2i
amor2eală
sau or$ire numai pentru că celulele corespunzătoare ale
creierului au ,ost puternic solicitate. 7ceasta este cunoscută ca
reac2ie de conversie. n set de celule ale creierului este stimulat
să activeze de către alte celule ale creieruluiB 3n acest caz)
celulele stimulatoare sunt cele care au de6a ,ace cu emo2iile
inconştiente puternice.
;reud a ,ost primul care a descris simptomele de conversie)
deşi el nu a speculat asupra proceselor creierului care le6ar
putea cauza. <ecunoaşterea de către acesta a capacită2ii
procesului emo2ional de a induce simptome =zice răm@ne una
dintre cele mai importante o$serva2ii ştiin2i=ce ale erei
moderne.
'imptomele psi$ogene regionale nu produc modicări
ziologice *n corp. >ntregul proces are loc *n partea creierului
numită encefal.
KG
%euro()iolo'ia tul*urărilor minte-corp ,p!iho!omatice

;igura  arată că procesul preliminar 3n evolu2ia unei tul$urări
minte6corp este acelaşi cu cel al unei maladii psihogene
regionale. Deşi unii cercetători au speculat ,aptul că unele stări
psihologice
e:perien2a measpeci=ce
nu a induc
pro$atmani,estări
acest lucru.=zice speci=ce)
&acien2ii mei au arătat
că psihologia aIată la $aza tul$urărilor de conversie este
aceeaşi şi 3n cazul tul$urărilor minte6corp. Este ca şi cum
creierul a decis că simptomele de conversie nu mai erau
convingătoare ca $oală şi a 3nceput să producă procese 3n care
e:istau modi=cări =ziologice evidente. 7cest lucru s6a realizat
prin implicarea sistemelor autonom şi imunitar 3n producerea
simptomelor. &artea din creier cunoscută ca hipotalamus este o
sta2ie de traseu esen2ială pentru proces. <ezultatul este STM şi
to2i echivalen2ii pe care i6am enumerat. 7cele simptome
rezultate din dis,unc2ia sistemului imunitar reIectă =e prea
multă) =e prea pu2ină reac2ie ,a2ă de invadatorii străini) cum ar
= polenul sau $acteriile. n răspuns imunitar prea puternic duce
la reac2ii alergice) unul prea sla$ poate naşte $oli cum ar =
răcelile ,recvente) in,ec2iile de tract urinar sau cu candida.
Mitul !omati)ării
n &anualul de diagnostic şi statistică a tul/urărilor mentale

edi2ia a 546a
sec2iunea (D'&=5<")latermenul
re,eritoare psi$osomatic
simptomele =zice cu nu apare 3n
KK
origine psihologică. 7cest lucru de 3nt@mplă pentru că cei mai

mul2i dintre psihiatri nu cred că emo2iile stimulează procesele
=ziologice. Ei pre,eră termenii de somatizare şi tul/urare
somatoformă.
&rincipiile medicale sunt sta$ilite ast,el pe $aza apro$ării
ma?orită2ii şi nu a dovezilor ştiin2i=ce. Ma?oritatea psihiatrilor
resping ideea că procesele inconştiente conduc la apari2ia
simptomelor
e:act ceea ce=zice) de aici şi munca
a demonstrat de=ni2ia din D'&=5<
mea. D'&=5<Bde=neşte
3nsă asta este
somatizarea ca pe Lo tendin2ă de a e:perimenta şi comunica
distresul şi simptomele somatice nee3plicate de cercetările
patologice2 Vsu$linierea noastrăW. &acien2ii mei ar = contraria2i
de sugestia că nu e:istă o $ază reală pentru durerea lor. Ei au
simptome =zice recile produse de o modi=care patologic6
=ziologică reală a muşchilor) nervilor şi tendoanelor şi ei ştiu că
procesul este indus psihologic pentru că durerea dispare c@nd
se con,runtă cu motivele emo2ionale aIate la $aza acesteia.
KN
Teoria lipsirii uşoare de o:igen ca $ază a simptomelor a ,ost

$azată pe o$serva2ii mai vechi con,orm cărora pacien2ii
$ene=ciau de o eli$erare de durere temporară 3n urma terapiei
=zice const@nd 3n unde sonore de ,recven2ă 3naltă) masa? şi
e:erci2ii active. De vreme ce toate aceste tratamente au
tendin2a de a spori alimentarea locală cu s@nge) rezultă că
nivelurile reduse de o:igen sunt vinovate pentru STM.
7u e:istat c@teva con=rmări de la$orator 3n spri?inul acestor
ipoteze. Cu mai mult de douăzeci de ani 3n urmă cei care lucrau
3n cercetare au descoperit mărturii microscopice ale lipsirii
uşoare de o:igen 3n celulele musculare ale persoanelor care
su,ereau de dureri de
grup de cercetători spate.aCu
suedezi apro:imativ
raportat dovezizece ani 3n urmă un
ale nivelurilor
reduse de o:igen 3n muşchii persoanelor su,erinde de
=$romialgie (=$romialgia este o ,ormă de STM". ntr6o a doua
lucrare) ei au raportat că $locarea nervilor simpatici (parte a
sistemului autonom" din zona muşchilor dureroşi la pacien2ii cu
=$romialgie ar provoca dispari2ia durerii. loca?ul nervului
permitea ca alimentarea cu s@nge a acelor muşchi să revină la
normal.
Cel mai recent studiu pu$licat de acest grup a descoperit că
muşchii dureroşi din partea superioară a umărului (muşchiul
K*
trapez" au o:igen mai pu2in dec@t normal c@nd sunt e:ersa2i.

Descrierea stării clinice a pacien2ilor studia2i sugerează că
aceştia su,ereau de STM.
&entru că at@t de mul2i dintre echivalen2ii STM sunt media2i
prin sistemul autonom) este logic că şi STM va depinde de
acelaşi sistem. 7ceastă concluzie e 3ntărită de ,aptul că
presiunea mare a s@ngelui vine şi ea prin activitatea nervoasă
autonomă) 3ncă o dovadă că) 3n multe cazuri) presiunea arterială
mare este rezultatul emo2iilor re,ulate.
Dacă cercetările ar demonstra o altă patologie autonomă a
a,ec2iunilor dureroase) nu aş = tul$urat. Ceea ce este important
nu este metoda pe care o utilizează creierul pentru a produce
simptome)
simptomele.ci M6am
este ,aptul că tocmai
concentrat creierul
asupra estelipsei
ipotezei cel care induce
de o:igen
pentru că ea este cea mai logică dintre cele accesi$ile şi e:istă
dovezi de la$orator 3n spri?inul ei.
De vreme ce modi=carea uşoară 3n alimentarea cu o:igen
poate implica muşchi) nervi sau tendoane) un număr mare de
simptome se supun acestui diagnostic.
=niver!alitatea tul*urărilor minte-corp

Ca o ironie crudă) cauza celor mai comune tul$urări nu este
recunoscută sau este respinsă de către ,urnizorii de servicii
medicale. Cele mai multe dintre $olile care ne necă?esc sunt de
natură minte6corp. 5ată statistici legate de vizitele la medic
compilate de Centrul -a2ional pentru Statistică 3n Sănătate din
S7 pentru anul 1**#
Dureri de g@t 1N milioane
Dureri de spate 18 milioane
Dureri de stomac 1 milioane
Dureri de cap 1! milioane
n e:perien2a mea) durerile de spate) stomac şi cap sunt
aproape 3ntotdeauna
superioare indusema?or
sunt inIuen2ate psihologic. 5n,ec2iile
de ,actori respiratorii
emo2ionali) care =e
N!
&otrivit dr. &ert) Luimitorul model al distri$u2iei

neuropeptidelor 3n zonele creierului care ne reglează stările
a,ective) precum şi rolul lor 3n comunicarea păr2ilor din 3ntregul
organism ,ac din neuropeptide candida2ii eviden2i la medierea
$iochimică a emo2iei.
-europeptidele au ,ost găsite 3n multe regiuni) cum ar = splina
şi măduva spinării. Monocitele) celule ale sistemului imunitar al
corpului) poartă receptori ai neuropeptidelor şi călătoresc prin
tot corpul.
Studiul neuropeptidelor şi al receptorilor lor sugerează o re2ea
3n care in,orma2ia de orice ,el) inclusiv in,orma2ia emo2ională)
este pusă 3n circula2ie prin tot corpul) permi2@nd organelor şi
sistemelor
corp este pesăcale
se inIuen2eze
să dispară)reciproc.
de vremeDistinc2ia dintre
ce ,unc2iile creier
despre şi
care
se credea că 3şi au originile e:clusiv 3n creier sunt găsite acum 3n
altă parte şi viceversa. 5nsulina) despre care se ştia că este
produsă numai 3n pancreas) este produsă şi depozitată) după
cum se ştie acum) inclusiv 3n creier) unde e:istă o concentra2ie
mare de receptori ai insulinei plasa2i 3n sistemul lim$ic.
E:istă cercetări e:celente şi 3n mod sigur vor = şi mai multe.
Totuşi) avem 3ncă acea Lcutie neagră) acel domeniu misterios
care pune at@t de multe 3ntre$ări. Cum ,ace creierul tot ceea ce
,aceQ Care este procesul care ne permite să comunicăm unii cu
ceilal2iQ Cum g@ndimQ Cum sunt ela$orate emo2iileQ Cum decide
creierul să producă o reac2ie psihosomatică şi cum alege
localizarea acesteiaQ
7cestor 3ntre$ări pro$a$il că nu le poate răspunde ştiin2a de
la$orator.
3nseamnă Ele ar putea
un nou mod necesita o nouă
de g@ndire şi de epistemologie) ceea ce
studiu al acestor
chestiuni. ntre timp tre$uie să ne descurcăm aşa cum putem)
să ne ,acem o$serva2iile) să le testăm şi să le ,olosim) chiar
dacă nu putem e:plica e:act ,elul 3n care ,unc2ionează.
en?amin ;ran0lin spunea odată# Lnici nu este ,oarte important
să cunoaştem Modul 3n care -atura 3şi e:ecută 9egile eiB este
su=cient să cunoaştem chiar 9egile.
7v@nd 3n vedere munca dr. &ert) dacă privim =gurile 1 şi )
putem o$serva cu uşurin2ă cum o emo2ie ar putea stimula o
tul$urare =zică prin intermediul =e al sistemului nervos
N
autonom) =e prin modi=carea ,unc2iei imunitare. -u este ceva

ipotetic. Se 3nt@mplă. Este doar di=cil de e:plicat la un nivel
,undamental) la nivelul Lcutiei negre.
4ă propun să continuăm acum cu privire asupra acestor
tul$urări psihosomatice des 3nt@lnite.
N+
P"R#E" " 4/="
Manife!tările ()ice ale tul*urărilor minte-corp
N8
inclusiv 3n ,esierii superiori) ocazional şi 3n alte păr2i dec@t

şoldurile. 5mplicarea muşchilor lom$ari poate 3nclina trunchiul
3ntr6o parte.
Durerea lom$ară poate să =e chinuitoare) suger@nd ,aptul că
muşchii su,eră un spasm) o contrac2ie intensă a muşchilor care
nu va ceda. Cei mai mul2i oameni au trecut prin aşa ceva cu
ocazia c@rceilor la picior) de o$icei 3n muşchiul gam$ei. C@rceii
la picioare pot = 3nlătura2i prin 3ntinderea muşchiului implicat.
Din ne,ericire) STM nu poate = oprit prin 3ntindere) motiv pentru
care oamenii care au su,erit de dureri lom$are se tem ,oarte
mult de o revenire. Spasmele pot persista ore 3ntregi sau pot
reveni pentru zile 3ntregi şi pot = rezolvate cu antinevralgice
puternice.
3nt@mplă 3nDurerea
muşchi.de spate
C@nd şi ,eseaeste
spasmul ,ostrezultatul
3ntrerupt)apo2i
ceva ce se
continua
să ai o durere surdă) ca o arsură sau o presiune. <igiditatea
persistentă ,ace parte din acelaşi sindrom şi poate dura
săptăm@ni sau luni.
Muşchii lom$ari paraspinali şi cei ,esieri sunt implica2i de
o$icei 3n durerea musculară a spatelui şi a ,eselor. Mai rar) şi
muşchii care ,ormează puntea pelvisului) 3n aria cunoscută ca
perineu (3ntre organele genitale) 3n ,a2ă) şi deschiderea anală) 3n
spate") sunt a,ecta2i de STM. 7cest lucru este de o$icei
3n,ricoşător pentru pacient şi greu de e:plicat pentru doctor) dar
nu este cazul să ne ,acem gri?i) de vreme ce este o mani,estare
clasică a STM.
Durerea de picior) de o$icei doar la un mem$ru 3nsă ocazional
3n am$ele picioare) poate 3ncepe 3n ,esă şi radia 3n ?osul laturii
e:terne
co$or3 pea spatele
coapseicoapsei
şi piciorului către
şi apoi la$a
radia piciorului
3mpre?ur saugenunchi
către poate
şi ti$ie şi către v@r,ul piciorului. n unele cazuri durerea radiază
către zona inghinală şi 3n partea superioară a coapsei şi ,oarte
rar către scrot sau vulvă. E:istă multe şi variate ,eluri de radiere
a durerii# c@teodată coapsa sau piciorul 3ntreg este cru2at) iar
durerea apare numai 3n talpă sau 3n v@r,ul piciorului.
7ceastă largă varia$ilitate a localizării durerii este
caracteristică pentru STM şi este de departe mai $ine e:plicată
prin STM dec@t printr6un diagnostic structural) 3n plus) la durerea
din picior) senza2iile de amor2eală sau ,urnicături sunt ,oarte
NK
=$re motorii) c@t şi senzitive) aduc@nd mesa?e către şi de la

creier.
Este important să cunoaştem rela2ia anatomică dintre
discurile interverte$rale ale coloanei verte$rale şi nervii spinali
care se găsesc 3n apropierea acestora. Discurile sunt interpuse
3ntre verte$rele coloanei pentru a ac2iona ca nişte a$sor$an2i ai
şocurilor şi pentru a ,acilita răsucirea. 7st,el) se poate identi=ca
aşezarea unui disc cu a?utorul celor două corpuri verte$rale 3ntre
care se interpune# 3ntre discul lom$ar 8 şi discul lom$ar G (986
9G" de e:emplu. (Dintre verte$re) şapte sunt cervicale)
douăsprezece sunt toracice şi cinci) lom$are."
9a orice nivel al coloanei verte$rale) nervii se desprind din
măduva spinării)interverte$rale.
dintre discurile unul pe =ecare-ervii
parte)spinali
trec@nd pe l@ngă
lom$ari imul
G trec pe
l@ngă discul 9869G. -ervii spinali 1 sacrali trec de discul localizat
3ntre al cincilea şi ultimul corp verte$ral şi sacrum) discul 9G6S1.
7ceastă pro:imitate anatomică este sursa multor necazuriB
dacă pacientul are o hernie a discului 9869G şi mani,estă durere
3n picior) durerea va = 3n mod invaria$il pusă pe seama herniei)
deşi din e:perien2a mea aceasta este ,oarte rar responsa$ilă.
7cest diagnostic se aIă la $aza unui număr ,oarte mare de
interven2ii chirurgicale la nivelul coloanei.
Dacă muşchii lom$ari sunt 2inta STM) nervii care ar putea =
implica2i sunt nervii spinali lom$ari.
De e:emplu) să spunem că nervul spinal lom$ar care
deserveşte vintrele) 91) este implicat 3n procesul STMB este lipsit
uşor de o:igen. -u con2ine =$re motorii a,ectate de STM) dar
=$rele senzitive
vintrelor. 3i spunsenzitive
C@nd =$rele creierului ce se
sunt 3nt@mplă
lipsite 3n zona
de o:igen) o
varietate de simptome pot urma) inclusiv durere de toate
tipurile) senza2ii de arsură sau presiune) amor2eală sau
,urnicături. Fricare dintre aceste simptome prezente 3n vintre şi)
ocazional) 3n scrot sau vulvă arată că este implicat nervul spinal
95 de pe partea dureroasă.
-ervii spinali 9) 9+ sau 98 poartă =$re motorii importante
către muşchii din partea anterioară a coapsei (cvadriceps". Dacă
unul sau mai mul2i dintre aceşti nervi spinali sunt implica2i 3n
procesul psihosomatic) reIe:ul tendonului la genunchi
NP
(mişcarea reIe:ă a genunchiului" poate = sla$ sau a$sent.

Muşchii cvadriceps ar putea = slă$i2i) de asemenea. 98 şi 9G
activează muşchii ce ridică la$a piciorului şi degetele de la
picioare) care a?ută la evitarea 3mpiedicării 3n timpul mersului.
Slă$irea acestor muşchi are ca rezultat căderea la$ei picioruluiB
căderea par2ială sau completă a la$ei piciorului este ,oarte
comună 3n STM.
-ervii spinali lom$ari de la  p@nă la G ,urnizează activitatea
senzorială a păr2ii anterioare şi a celor laterale ale piciorului.
Durerea 3n partea anterioară şi laterală a coapsei este numită
adesea meralgie parestezică) un termen descriptiv) deşi nimeni
nu 3i cunoaşte cauza. Durerea este 3n mod destul de clar o
mani,estare
Dacă cinevaa STM.
are hernie de disc la cel mai ?os nivel H discul 9G6
S1) care ar putea a,ecta 5) primul nerv spinal sacral H şi are
dureri sau alte anomalii senzoriale ce implică partea din ,a2ă a
piciorului) se poate presupune că patologia discului nu este
responsa$ilă pentru durere pentru că 5 serveşte partea din
spate a piciorului. 5nvers) persoanele cu hernie de disc la 98Y9G
H ce a,ectează al cincilea nerv spinal lom$ar) 9G H au adesea
dureri 3n spatele piciorului) dovedind 3ncă o dată că patologia
discului nu este responsa$ilă pentru durere) de vreme ce
spatele piciorului este controlat de nervii spinali S1 şi S şi nu
de ?@. STM implică adesea nervii spinali şi este cauza durerii 3n
aceste cazuri.
7ceste contradic2ii de diagnostic au ,ost primele care mi6au
sugerat că hernia de disc ar putea să nu =e cauza durerii. n
mod
lucruocazional loca2ia
ar putea să herniei
=e mai mult şi simptomele
dec@t se vor pentru
o coinciden2ă) potrivi. că
7cest
am
a?uns să cred că iste2ul creier este la curent cu e:isten2a herniei
şi alege 3n mod Lpremeditat să localizeze simptomele 3n zona
corespunzătoare.
Sciatica
n alt de
durerea nerv peri,eric
picior de tipnotoriu este
STM H cel implicat
sciatic. 3n mod sciatică
Termenul ,recventle3n
este ,amiliar tuturorB deşi doctorii şi pacien2ii 3l utilizează ca
N*
diagnostic) el se re,eră numai la durerea din picior. &acien2ilor li

se spune 3n mod curent că discul herniat presează nervul sciatic)
produc@nd durere. 7ceasta este o imposi$ilitate anatomică.
Ceea ce doreşte să spună medicul este că materialul discului
herniat presează asupra unuia dintre nervii spinali care trimite o
rami=ca2ie nervului sciatic. Cinci nervi spinali se leagă prin
rami=ca2ii cu nervul sciatic H 9+) 98) 9G) S1 şi S. 9ogica
neuro=ziologică sugerează că) deşi continua compresie a unui
nerv ar putea = dureroasă pentru pu2ină vreme) ea ar avea 3n
scurt timp ca rezultat anularea oricărei senza2ii) pentru că
nervul nu ar putea continua să ,unc2ioneze 3n ,a2a compresiei
persistente. n practică) am descoperit că nervii spinali lom$ari
din zona şalelor
implica2i şisau
3n procesul 3nsuşi
STM şi cănervul sciatic
lipsirea sunt ,recvent
de o:igen şi nu compresia
nervului este cea care cauzează simptomele. 7cesta este
motivul pentru care persoanele cu Lsciatică au dureri 3n păr2i
at@t de di,erite ale piciorului) cu simptome at@t de di,erite) cu
regiuni dureroase schim$@ndu6se dintr6o parte 3n alta. F
anomalie structurală) cum ar = un disc herniat) nu ar putea
produce un ast,el de ta$lou clinic. Mul2i pacien2i cu sciatică nu
au nicio anomalie structurală demonstra$ilă prin raze R sau
o$serva2ii imagistice.
Cum pot = sigur că STM şi nu discul sau altă anomalie
structurală cauzează durereaQ De6a lungul multor ani am văzut
mii de pacien2i cu anomalii structurale de disc sau de alt tip
cărora li s6a spus că aceste schim$ări erau responsa$ile pentru
durere. 5storicele lor medicale şi e:aminarea =zică sugera
diagnosticul de 3ndată)
3m$unătă2it de STMB auadesea
,ost trata2i
după3nsăptăm@ni
consecin2ă şi starea
sau luni delor s6a
durere distrugătoare.
:ondiţionarea pavloviană
na dintre cele mai importante trăsături clinice ale STM este
tendin2a celor care su,eră din cauza lui de a dezvolta un tipar
speci=c al durerii) inclusiv la ce oră din zi şi din noapte vor avea
P!
o pozi2ie con,orta$ilăB să iei pastile toată noaptea este ceva

o$işnuit.
Dormi $ine noaptea) dar durerea din timpul zilei este teri$ilă.
n =ecare noapte te trezeşti e:act la ora trei cu o durere
intensăB po2i să62i =:ezi ceasul după eaB nu greşeşte niciodată.
7i o camionetă personală şi po2i să o 3ncarci şi să o descarci
toată ziua ,ără nicio durereB totuşi 3nduri o durere intensă c@nd
te apleci deasupra chiuvetei să te $ăr$iereşti.
7 sta 3ntr6un singur loc aduce invaria$il durereaB este groaznic
să aştep2i la coadă la supermar0et.
De 3ndată ce intri pe terenul de tenis) 3nainte măcar să loveşti
mingea) durerea 3ncepe.
!. &ractici sur=ngul)
-ici nu ieşi darcasă)
$ine din nu po2i să te aşezi
că durerea pe undar
3ncepe) ,otoliu.
po2i să ?oci
toată ziua gol, ,ără nicio durere.
. Eşti 3n regulă pe un cal) dar ai dureri c@nd urci scările.
. &o2i să urci un traseu montan timp de două ore ,ără durere)
dar mersul pe as,alt 2i se pare ,oarte dureros.
5ată un ,ragment dintr6o scrisoare care descrie ,oarte $ine
procesul de programare#
n două luni după completarea programului dumneavoastră)
simptomele mele dispăruseră aproape complet. nsă mult mai
importantă era dispari2ia ,ricii mele constante de a nu mă răni.
&ro$a$il că punctul 3n care am ştiut că tocmai ,usesem
Lvindecată a ,ost c@nd am găsit cura?ul să mă urc pe $icicleta
medicinală
dormitoruluipe carensetrecut)
meu. adunase pra,ul de
de =ecare anic@nd
dată 3n col2ul
3ncercam să o
,olosesc) chiar şi pentru un minut) spatele meu avea să mă
supere zile 3ntregi sau săptăm@ni după aceea. -iciun
chiropractician sau ortoped nu mi6a dat vreodată o e:plica2ie
pentru asta) pentru că puteam să merg cu o $icicletă cu zece
viteze (c@nd spatele nu mă deran?a aşa de mult" ,ără nicio
pro$lemă) chiar dacă eram aplecată 3n ,a2ă) 3n pozi2ia ,amiliară
pe care m6au avertizat să o evit. Dumneavoastră m6a2i 3nvă2at
că aversiunea mea ,a2ă de $icicleta medicinală era un răspuns
P
trunchiului 3ntr6o parte sau cealaltă este o$işnuită c@nd muşchii

paraspinali lom$ari au ,ost e:trem de solicita2i. 7 cere
pacientului să se aplece din talie este revelator 3ntotdeauna#
mul2i pacien2i sunt re,ractari la această mişcare pentru că le
este teamă că durerea ar putea apărea sau pentru că li s6a spus
că aplecarea dăunează spatelui. C@t despre cei care doresc să
se aplece) ma?oritatea vor declara că nu mai sunt at@t de
Ie:i$ili ca altădată. Deşi unii se apleacă normal) ,ără ,rică sau
durere) cei mai mul2i se vor pl@nge de durere de spate sau de
picior la aplecare.
Testarea ,unc2ională a ,ermită2ii muşchilor gleznei şi ai
genunchiului se ,ace atunci c@nd pacientul se aIă 3n pozi2ia
ridicat.
testate <eIe:ele
3n pozi2ia tendonului dedau
şez@nd şi ele la genunchi
in,orma2iişidespre
gleznă slă$iciunea
sunt
motorie din picior.
&rotocolul consulta2iei mai cere ca circula2ia 3n picioare să =e
testată prin găsirea pulsului la picior şi gleznă. Se caută zonele
dureroase prin palparea tendoanelor din ?urul genunchilor şi de6
a lungul $andeletei ilioti$iale) tendonul lung care traversează
3ntreaga lungime a coapsei laterale şi trece prin spatele
proeminen2ei osoase de la şold cunoscută ca trohanter. Durerea
3n acest tendon se 3nt@lneşte la apro:imativ P! la sută dintre
pacien2ii cu STM) indi,erent de localizarea ini2ială a durerii (g@t)
umeri) partea superioară) de mi?loc sau in,erioară a spatelui".
7şa6numitul test al ridicării drepte a piciorului se ,ace numai
pentru a vedea ce poate ,ace pacientul şi dacă aceasta 3i
provoacă durerea. Eu consider că nu are valoare din punct de
vedere al diagnozei.
n pozi2ia cu ,a2a 3n ?os) spatele este palpat 3n 3ntregime
pentru ceea ce se numeşte Lpuncte sensi$ile. S6a descoperit că
** la sută dintre pacien2ii cu STM reclamă durere de di,erite
intensită2i la palparea am$elor păr2i ($ilaterale" ale ,eselor
superioare laterale) 3n pro,unzimea muşchilor paraspinali
lom$ari şi 3n muşchii trapezoidali superiori (partea superioară a
umerilor". ncă o dată) asta se 3nt@mplă indi,erent de localizarea
ma?oră a durerii. Ceea ce sugerează cu putere că procesul
responsa$il pentru durere are originea 3n sistemul nervos
central) 3n creier.
P8
durerii 3n partea lom$ară la persoane cu şi ,ără osteoartrită la

coloană.
n grup de medici de la niversitatea din Copenhaga a
comparat testele cu raze R e,ectuate la +P de pacien2i cu
durere 3n partea in,erioară a spatelui cu cele ale altor KK de
pacien2i care nu su,eriseră de ast,el de dureri. 7ceştia au
constatat că nu e:istau di,eren2e 3n urma testelor cu raze R ale
celor două grupuri cu privire la degenerarea discurilor şi
prezen2a spondilozei (ciocuri osoase". Ei au o$servat că
inciden2a acestor schim$ări creşte odată cu v@rsta) aşa cum e
de aşteptat) şi că e vor$a despre anomalii normale.
'tenoza
na dintrespinală
cele mai importante modi=cări legate de v@rstă
este stenoza spinală) a,ec2iune tratată ,recvent pe cale
chirurgicală. &e măsură ce 3naintăm 3n v@rstă) canalul spinal
lom$ar) spa2iul care adăposteşte măduva spinării sau a nervilor
spinali) se 3ngustează progresiv din cauza acumulării ciocurilor
osoase. Dacă această a,ec2iune se 3nt@lneşte la pacientul cu
STM şi este 3nso2ită de o durere intensă) se recomandă
interven2ia chirurgicală) realizată mai ales c@nd pacientul a?unge
3ntr6o stare disperată. Din numărul mare de pacien2i cu acest
diagnostic pe care i6am consultat) 3mi amintesc numai unul care
avea nevoie de interven2ie chirurgicală. Mai convingător este
,aptul că atunci c@nd aceşti pacien2i sunt trata2i pentru STM) ei
nu vor mai avea dureri) 3n ciuda prezen2ei 3n continuare a
stenozei.
mai'.9. <osomoA)
multe neurochirurg)
cazuri de a ,ăcut
stenoză spinală potcunoscut
= tratate,aptul că cele
nechirugical.
7ceastă constatare merită o aten2ie specială) av@nd 3n vedere
că el a tratat pacien2i prin metode chirurgicale vreme de mul2i
ani.
Cu ocazia primului sonda? de urmărire condus cu pacien2ii
noştri) cea mai ridicată inciden2ă a durerii de spate s6a 3nscris
3ntre v@rstele de treizeci şi şaizeci de ani. După v@rsta de şaizeci
de ani) aceasta a scăzut considera$il. Dacă modi=cările datorate
3naintării 3n v@rstă ar = responsa$ile pentru durerea de spate)
ne6am aştepta la o creştere a inciden2ei odată cu v@rsta. n
PK
schim$) persoanele aIate 3n perioada de mi?loc a vie2ii) anii

caracteriza2i de cel mai 3nalt grad de stres şi de 3ncordare)
aveau aceste sindroame dureroase cel mai ,recvent) ,apt ce
sugerează cu tărie că STM şi nu modi=cările structurale ale
coloanei sunt cauza durerii.
Patologia discului interverte/ral
n mod statistic) este una dintre cele mai comune modi=cări
cauzate de 3m$ătr@nire şi de departe cea mai pro$lematică
implică discurile interverte$rale. 7cestea sunt proiectate pentru
a = a$sor$ante ale şocurilor interverte$rale) dar 3ncep să se
uzeze ,oarte devreme. Discul dintre ultima verte$ră lom$ară)
9G) şi sacrum
de v@rsta este degenerat
de douăzeci de ani. la ma?oritatea3nseamnă
Degenerarea persoanelor
că 3nainte
discul
poate pierde din su$stan2ă şi poate deveni mai 3ngust) aduc@nd
cele două corpuri verte$rale mai aproape. De asemenea)
con2inutul poate scăpa prin 2esutul 3ncon?urător uzat) numit
inelul =$ros) duc@nd la H 3n ordinea gravită2ii H o proeminen2ă) o
alunecare 3n a,ară (protruzie" sau o e:pulzare par2ială (e:truzie"
a con2inutului discului (nucleul pulpos". &rotruzia şi e:truzia
discului sunt cunoscute 3n mod o$işnuit ca Lhernie de disc.
Din e:perien2a mea) am constatat că nici cele mai mari
e:truzii nu sunt de o$icei responsa$ile pentru durerea continuă)
deşi ele ar putea cauza ceva durere c@nd survin pentru prima
oară.
&entru mult timp am ,ost nedumerit de ,aptul că localizarea
durerii la cineva cu hernie de disc lom$ară corela c@teodată) cu
acurate2e) cu localizarea
hernie 3n vecinătatea herniei.
primului Despinal
nerv e:emplu) dacă
sacral (5")e:ista o ar
durerea
= putut = găsită 3n partea piciorului stră$ătură de acel nerv. Era
uşor de văzut de ce unii ar = pus durerea pacientului pe seama
herniei. Totuşi) persisten2a simptomelor vreme de săptăm@ni şi
luni şi prezen2a semnelor şi simptomelor STM au clari=cat ,aptul
că) deşi patologia discului ar = putut provoca o oarecare durere
ini2ial) ea nu era responsa/ilă pentru durerea continuă.
De ce ar alege creierul să sugereze că discul este vinovatulQ
<ăspunsul tre$uie găsit 3ntr6un studiu al strategiei pe care o
,oloseşte creierul c@nd creează STM. El va ini2ia adesea
PN
simptome 3n timp ce persoana este anga?ată 3ntr6o activitate

=zică) cu c@t mai viguroasă) cu at@t mai $ine) pentru a spri?ini
ideea că activitatea cauzează durerea. n realitate) incidentul
=zic este mai degra$ă cel care declanşează şi nu cel ce
cauzează durerea. 7cesta este un concept e:trem de important)
pentru că eşecul 3n a6l recunoaşte a 2inut milioane de oameni 3n
ro$ia durerii şi a ,ricii de activitate =zică.
'ernia de disc) ca accident =zic) este un trăgaci care
declanşează STM şi este unul ,oarte priceput 3n a ,ace asta.
Creierul este conştient de prezen2a anomaliei discului şi ast,el
alege să localizeze simptomele 3n locul potrivit. 7desea) el
2inteşte totuşi prea departe şi a,ectează) de e:emplu) prea mult
din picior
cazuri) sau mută
durerea estedurerea dintr6o
localizată partegreşită
3n partea 3n cealaltă.
de la n unele
$un
3nceput.
Dacă această idee pare ciudată) dia$olică sau ,antezistă)
aminti2i6vă scopul sindromului dureros. Este o reac2ie ilogică a
min2ii inconştiente ca răspuns la ceva ce este considerat mult
mai periculos dec@t durerea.
Ce spune literatura medicală despre discurile herniate
lom$areQ rmează o mică mostră.
-eurochirurgul '.9. <osomoA a descoperit că herniile de disc
lom$are sunt responsa$ile pentru durerea 3n partea in,erioară a
spatelui şi 3n picior 3n mai pu2in de + la sută din cazuri şi 3şi
tratează pacien2ii prin metode conservatoare H adică)
nechirurgical.
7l, -achemson) un cercetător recunoscut pe plan mondial al
durerii
cunoaştelom$are) a a=rmatşicăcă3npacien2ii
cauza acesteia ma?oritatea cazurilor
ar tre$ui nu se
trata2i
neinvaziv 3n *P la sută dintre cazuri.
n grup de cercetare a ,ăcut cunoscut ,aptul că a identi=cat
discuri herniate lom$are la 1!P pacien2i care nu au acuzat dureri
de spate. Ei i6au 2inut su$ o$serva2ie pe aceştia şi au descoperit
că) 3n decurs de trei ani) K8 la sută dintre pacien2i dezvoltaseră
simptome ale nervilor. Cercetătorii au concluzionat că
simptomele erau cauzate de hernia originară.
Mă 3ndoiesc ,oarte mult de acest lucru şi sugerez că aceşti
pacien2i dezvoltaseră STM. 5deea simptomatologiei 3nt@rziate
PP
este contrazisă de un studiu e,ectuat de un grup de doctori de

la universită2ile din <oma şi 9Z7[uila) care au raportat că K+ la
sută dintr6un grup de pacien2i cu discuri lom$are herniate
testate cu <M-) trata2i nechirurgical) au indicat o ameliorare a
herniei cu ocazia repetării testelor <M- după şase p@nă la
cincisprezece luni.
n grup de la niversitatea >eorge ashington a pu$licat un
studiu interesant 3n revista 'pine 3n 1*P8. Scanările lom$are
e,ectuate prin tomogra=e computerizată (CT" la pacien2i ,ără
durere 3n partea in,erioară a spatelui au ,ost revăzute de
neuroradiologi care nu cunoşteau istoricul clinic al pacien2ilor.
7ceştia au descoperit anomalii de disc) stenoză şi alte modi=cări
legate deşi3m$ătr@nire
cincizeci la +G)8 la
două de persoane sută
şi la G!din 3ntregul
la sută grup dede peste
din grupul
patruzeci de ani. 7cestea sunt anomalii normale şi 3n cele mai
multe cazuri ele nu cauzează nicio durere.
<ichard De%o) John 9oeser şi Stanle% igos de la niversitatea
din ashington au raportat că numai G p@nă la 1! la sută dintre
pacien2ii cu discuri lom$are herniate au avut nevoie de
interven2ii chirurgicale) dar s6a considerat că acestea ar =
necesare dacă hernia este dovedită de investiga2ii TE sau <M-)
este 3nso2ită de o durere tipică şi de o slă$iciune neurologică şi
nu răspunde la şase săptăm@ni de tratament conservator.
7m descoperit că aceste criterii pentru chirurgie nu sunt
demne de 3ncredere) pentru că STM poate produce durere
Ltipică şi modi=cări neurologice şi va persista vreme de
săptăm@ni sau luni dacă nu este diagnosticată şi tratată 3n mod
adecvat.
n studiu mai recent) unul care a primit ,oarte multă aten2ie
3n presă) a ,ost prezentat 3n +erv 6ngland Aournal of &edicine de
către Maureen Jensen şi colegii ei. Teste <M- lom$are au ,ost
e,ectuate 3n cazul a nouăzeci şi opt de pacien2i care nu
avuseseră antecedente de durere 3n partea in,erioară a spatelui
sau la picior. Treizeci şi şase la sută aveau discuri normale la
toate nivelurile) G la sută aveau un disc proeminent la unul sau
mai multe niveluri) N la sută aveau o protruzie la un disc şi 1 la
sută aveau o e:truzie a discului. Concluzia lor# LDescoperirea
P*
prin testele <M- a proeminen2elor sau a protruziilor la oameni

cu dureri lom$are ar putea = adesea doar o coinciden2ă.
n 1*PN am e,ectuat un sonda? de o$servare a 1!* pacien2i cu
durere de spate atri$uită unui disc herniat. 'ernia a ,ost 3nso2ită
3n =ecare caz de un test TE. 7ceşti pacien2i au ,ost trata2i din
1*P8 p@nă 3n 1*PK) 3nainte de apari2ia <M-. Totuşi) hernia putea
= sta$ilită cu acurate2e cu a?utorul scanării TE. ;iecare pacient a
,ost diagnosticat cu STM pe $aza antecedentelor şi a e:aminării
=zice) suger@nd ,aptul că hernia nu era cauza durerii. Ei au
participat cu to2ii la programul educa2ional şi c@nd au ,ost
intervieva2i) la un interval de unu p@nă la trei ani după
tratament) *K (PP la sută" erau =e complet) =e su=cient de
eli$era2i
restric2ii de durere
=zice ca,rică.
şi ,ără să poată duce o via2ă
nsprezece (1! lanormală ,ără o
sută" aveau
stare 3m$unătă2ită) dar restric2ionată 3ncă sau 3nso2ită de ,rică
3ntr6o oarecare măsură. Două persoane ( la sută" nu au reuşit
să6şi 3m$unătă2ească starea medicală.
&e parcursul anilor 3n care aceşti pacien2i au ,ost trata2i) nu
am ,ăcut niciun e,ort pentru a determina dacă pacien2ii erau
receptivi la ideea că durerea lor era indusă emo2ional) deci n6am
testat dacă unii pacien2i pur şi simplu nu puteau accepta 3ntreg
diagnosticul. &acien2ii care nu pot accepta 3n 3ntregime cauza
psihologică nu se ,ac $ine. n prezent) selectez pacien2ii 3nainte
de a6i admite 3n programul nostru.
Cercetarea medicală caută 3n mod adecvat dovezi pentru
teoriile legate de diagnostic şi noi metode de tratament. Cea
mai $ună dovadă privind acurate2ea diagnosticului STM este
aceea că pe
pacien2ii amcare
a?uns 3n punctul
i6am 3n care după
tratat (adesea pesteani
*! de
la sută dintre
durere
recurentă) distrugătoare" devin de=nitiv uşura2i de orice durere.
-u pot să6mi imaginez o dovadă mai convingătoare că STM este
diagnosticul corect. ;actorul critic) pentru STM şi pentru orice
altă epidemie) este diagnosticul. 7t@ta timp c@t comunitatea
medicală continuă să respingă diagnosticul de STM) epidemia va
continua.
5ată şi alte diagnostice structurale ce tre$uie men2ionate) de
vreme ce adesea sunt invocate pentru a e:plica durerea de
spate.
*!
'colioza
7ceasta este o $ine6cunoscută anomalie a coloanei 3n care
e:istă o cur$ură de la un capăt la celălalt) ce implică de o$icei
cea mai mare parte a coloanei. Cauza acestei anomalii nu a ,ost
determinată niciodată. ncepe de o$icei 3n cea de6a doua decadă
a vie2ii şi este 3n mod invaria$il lipsită de dureri la adolescen2i)
deşi cur$a poate = destul de severă pentru a cere o interven2ie
chirurgicală) 3n special dacă ea continuă să se 3nrăută2ească.
>ăsesc că este un motiv de mirare ,aptul că scolioza la adul2i
este presupusă a = dureroasă. &entru că doctorii nu au o
e:plica2ie alternativă pentru durere) logica 3şi ia z$orul. Tot mai
des durereasau
structurale provocată de STM
unui proces =ziceste
sauatri$uită
mecanic unei
pentruanomalii
că pro,esia
medicală nu este conştientă de e:isten2a STM.
mi amintesc de o ,emeie care su,erise două proceduri
chirurgicale pentru durerea de spate presupusă a = cauzată de
scolioză şi se aIa 3n spital pentru cea de a treia. nainte de
opera2ie) ea a ,ost descoperită de un psiholog din echipă care
ştia despre STM şi a sugerat chirurgului că ar putea e:ista nişte
$aze psihologice ale durerii 3n acest caz. n loc să suporte
interven2ia respectivă) ,emeia a intrat 3n programul nostru. n
c@teva săptăm@ni scăpase de durere pentru totdeauna.
'pondilolisteza
7ceasta este o anomalie cu un aspect dramatic 3n care o
verte$ră lom$ară iese din alinierea cu verte$ra su$iacentă)
alunec@nd de Cauza
uşor la sever. o$icei a,ec2iunii
3n partea anterioară. Cazul variază
este misterioasă) 3nsă dinde la
e:perien2a mea ea este lipsită de durere. 7m ,otogra=i cu raze R
ale unei tinere care nu ştia că dezvoltase această anomalie
pentru că nu avea nicio durere. <azele R ,useseră e,ectuate
dintr6un alt motiv) iar spondilolisteza a ,ost descoperită din
3nt@mplare. 7sta nu mă surprinde) pentru că am mai văzut
persoane cu spondilolisteză care nu aveau STM.
'indromul piriform
*1
n pro,unzimea ,esei se aIă un muşchi) cel piri,orm) care se

aIă 3n imediata pro:imitate a nervului sciatic atunci c@nd acesta
trece prin marea sco$itură ischiatică 3n drumul lui spre interiorul
piciorului. -u ştiu unde sau c@nd a ,ost propus pentru prima
oară diagnosticul) dar s6a teoretizat că durerea din ,esă era
rezultatul compresiei nervului sciatic de către muşchiul piri,orm.
-u s6a e:plicat 3n mod ştiin2i=c de ce se 3nt@mplă asta sau 3n ce
circumstan2e. n opinia mea) diagnosticul este lipsit de
su$stan2ă şi a ,ost propus numai 3n a$sen2a unei e:plica2ii mai
$une pentru durerea ,esieră. n mod clar) STM o,eră cea mai
$ună e:plica2ie pentru o ast,el de durere. Diagnosticul de
sindrom piri,orm este un capriciu care pare să dispară treptat.
;steoartrita şoldului
F altă componentă importantă pe lista anomaliilor structurale
acuzate pe nedrept de cauzarea durerii de spate este şoldul
artritic. Modi=cările degenerative 3n articula2ia şoldului sunt
destul de o$işnuite şi la ,el este şi durerea legată de STM 3n
regiunea ,eselor. rm@nd tiparul o$işnuit) durerea este adesea
pusă pe seama articula2iei şoldului şi se e,ectuează o interven2ie
chirurgicală de 3nlocuire a şoldului chiar şi atunci c@nd
degenerarea este relativ uşoară. 7m intervenit 3n unele cazuri
3nainte de aplicarea metodei chirurgicale şi am tratat durerea pe
cale nonchirurgicală. Mai mult) am văzut alte cazuri 3n care s6a
intervenit chirurgical) după care durerea a continuat să e:iste.
"nomalii con'enitale
Se spune că e:istă trei mal,orma2ii spinale congenitale care
cauzează durerea de spate# spina $i=da ocultă) spondiloza şi
verte$ra tranzi2ională. n primele două cazuri o $ucată de os
lipseşte din coloană) iar 3n cel de6al treilea) e:istă un os 3n plus.
Cercetătorii 7le:ander Magora şi 7rmin Schartz au descoperit
că aceste anomalii erau la ,el de comune la persoanele care nu
acuză dureri
acestea de spatedureri
nu cauzează şi la cele cu dureri. Din e:perien2a mea)
de spate.
*
"lte dia'no!tice
8i/romialgia
oala numită 3n mod curent =$romialgie (;MS Y /rom"algic
s"ndrome este o mani,estare clasică a STM. Termenul este unul
dintre multele
cunoscută denumiri
din 1*!8) c@nddate uneipentru
a ,ost tul$urări dureroase
prima care este
oară descrisă de
Sir illiam >oers. 5ată o listă par2ială a termenilor cu care au
,ost descrise această tul$urare şi altele asemănătoare de6a
lungul anilor# =$rozită) =$romiozită) mio=$rozită) durere
mio,ascială) reumatism muscular) mialgie cu tensiune
musculară) miozită reumatică) miogeloză.
5ată 3n continuare criteriile de diagnosticare pentru
=$romialgie sta$ilite de Colegiul 7merican de <eumatologie#
7ntecedente de durere e:tinsă. De=ni2ia o=cială enumera
apoi păr2i speci=ce ale corpului) acoperind aproape 3ntregul
trunchi) ,a2a şi spatele şi păr2i ale $ra2elor şi picioarelor.
Durere 3n unsprezece din optsprezece puncte sensi$ile la
presiunea degetului. Xonele sunt 3n am$ele păr2i ($ilateral" ale
următoarelor
Fcciputnouă regiuni#
(la $aza craniului"
<egiunea cervicală in,erioară (cea,a"
Muşchiul trapez (partea superioară a umărului"
Muşchiul supraspinos (3n partea superioară a spatelui)
l@ngă omoplat"
7 doua coastă (l@ngă mi?locul pieptului 3n ,a2ă"
Epicondil lateral (regiunea cotului"
<egiunea gluteală (partea superioară) e:terioară a ,esei"
Trohanterul mare (3n spatele osului proeminent al
şoldului"
>enunchi (partea interioară"
-u este o coinciden2ă că am găsit) $ilateral) puncte sensi$ile
la presarea cu degetele 3n trei din cele nouă regiuni la *P la sută
din to2ilor.
durerii pacien2ii diagnostica2i
De e:emplu) cu STM)
pacientul indi,erent
se poate pl@ngededelocalizarea
durere de
g@t şi umăr) pe de o parte) dar va resim2i durere şi la presiunea
*+
asupra regiunilor gluteală şi ale şoldului) precum şi 3n partea

superioară a umărului. Deşi nu sunt la ,el de ,recvente ca
acestea trei) mul2i dintre pacien2ii mei au) de asemenea) dureri
la presiunea e:ercitată asupra cotului) genunchiului) la $aza
craniului şi 3n cea,ă.
Structurile dureroase 3n patru din cele nouă regiuni H $aza
craniului) zona şoldului) cotul şi genunchiul H sunt tendoaneB
implicarea tendoanelor este o primă caracteristică a STM.
Eu sus2in de mul2i ani că =$romialgia este o ,ormă severă de
STM. Similaritatea constatărilor mele cu criteriile Colegiului
7merican de <eumatologie 3ntăreşte concluzia acestui
diagnostic.
&acien2ii cuEi=$romialgie
psihologice. sunt adeseaprezintă dedepresivi)
an:ioşi şi o$icei şi simptome
au pro$leme cu
somnul şi su,eră din cauza lipsei de energie.
De vreme ce =$romialgia este parte a STM) am consultat şi
tratat cu succes mul2i pacien2i care primiseră acel diagnostic
3nainte să vină la mine. Cele mai multe dintre cazurile mele nu
au 3ndeplinit criteriile legate de diagnostic sta$ilite de Colegiul
7merican de <eumatologie) dar li s6a spus totuşi că au
=$romialgie.
<aportul inciden2ei =$romialgiei la ,emei şi $ăr$a2i 3n Statele
nite este de zece la unu. E:istă milioane de americance care
se chinuiesc cu acest diagnostic) pentru că medicii lor le6au spus
că nu se cunoaşte cauza =$romialgiei şi că tre$uie să 3nve2e să
trăiască cu durerea. F ast,el de pacientă a ales recent suicidul
asistat.
Clinicienii
cred au 3ntre$at#
că ea e:istă numai caEste =$romialgia
parte a STM şi)oast,el)
entitate aparteQ
este Eu
un proces
psihosomatic. 7cest lucru e:plică) desigur) de ce a rămas un
diagnostic enigmatic pentru doctori.
4ă propun să aruncăm o privire şi asupra celorlalte tul$urări
din grup.
'indromul miofascial dureros şi sindromul articulaţiei
temporo=mandi/ulare
;i$romialgia) sindromul mio,acial dureros (SMD" şi sindromul
articula2iei temporo6mandi$ulare (S7T" sunt discutate adesea
*8
Distroa simpatică ree3ă

7ceastă maladie este caracterizată prin durere) inIama2ii)
piele 3ntinsă şi lucitoare şi anomalii osoase care pot =
identi=cate cu a?utorul razelor R. Ea poate implica unul sau mai
multe mem$re şi tinde să =e e:trem de distrugătoare. Se
consideră că simptomele şi pro$lemele identi=cate 3n
consulta2ie sunt cauzate de descărcarea e:cesivă a nervilor
simpatici ce are ca rezultat reducerea Iu:ului sangvin şi lipsirea
de o:igen 3n acea regiune a corpului. Este similar cu ceea ce se
3nt@mplă 3n cazul STM) dar este mai sever şi implică muşchi)
nervi) tendoane) piele şi os.
rmătorul studiu de caz este ilustrativ.
F ,emeie
am$ii umeride douăzeci
şi la am$eleşi$ra2e
opt de ani a 3nceput
3n timpul celei desăa ai$ă
şaseadureri la
luni de
sarcină. &@nă 3n momentul naşterii copilului) durerea devenise
mult mai puternică) iar ea era 3n mod sever a,ectată.
Diagnosticul ,unc2ional a ,ost cel de distro=e simpatică reIe:ă)
pentru care a primit tratamentul standard cuprinz@nd terapie
=zică şi steroizi) ,ără nicio 3m$unătă2ire. &e durata primului an
care a urmat diagnosticului ea a ,ost 3ntr6o psihoterapie de
scurtă durată de două ori) ,ără ,olos. 7 apelat la un centru de
tratare a durerii cu numai şase luni 3nainte de consulta2ia cu
mine) ,ără a avea un $ene=ciu vizi$il.
C@nd am consultat6o prima oară) se pl@ngea de dureri severe
3n umeri) $ra2e şi partea superioară a spatelui. Se pl@ngea) de
asemenea) de slă$iciune severă 3n umeri şi 3n $ra2e) precum şi
de slă$iciune) durere şi rigiditate 3n partea in,erioară a spatelui)
3n ,eseactivită2ile
dintre şi genunchi. &utea
=zice să suporte
pentru numai chiar şi cea
treizeci mai uşoară
de minute) după
care tre$uia să se odihnească timp de treizeci p@nă la patruzeci
şi cinci de minute. n mod clar) nu era capa$ilă să ,unc2ioneze ca
mamă şi casnică. n adolescen2ă) avusese o a,ec2iune a
intestinului su$2ire) astm şi ,e$ra ,@nului.
E:amenul neurologic n6a scos la iveală nimic anormal. 7ria de
mişcare 3i era limitată la am$ii umeriB apărea durere la apăsarea
cu degetele 3n partea superioară a am$ilor umeri) 3n latura
e:terioară a am$elor ,ese şi pe păr2ile am$elor coapse
(/oudeletele ilioti/iale.
*K
7ntecedentele şi e:aminarea =zică sugerau două diagnostice#

STM şi durere regională psihogenă (vezi la Capitolul ".
Ea a participat la programul nostru educa2ional şi a 3nceput
imediat psihoterapia de grup şi individuală. 7 3n2eles repede
conceptele legate de diagnostic) dar progresul 3n psihoterapie a
,ost lent. Totuşi) după opt luni de la 3nceperea lucrului cu echipa
noastră) a 3nceput să6şi 3ngri?ească copilul) chiar dacă 3ntr6o
măsură limitată. După douăsprezece luni 3n program a ,ost
capa$ilă să stea 3n picioare p@nă la cinci ore şi după şaisprezece
luni devenise ,unc2ională pentru ?umătate de zi. Starea ei a
continuat să se 3m$unătă2ească 3ncet) dar sigur) devenind 3n
=nal o mamă şi o casnică cu normă 3ntreagă. Mai mult) a
re3nceput
psihologicăsăşipractice tenisul şiaschiul
=zică completă) şi) după osărecuperare
,ost pregătită ai$ă cel de6al
doilea copil.
7cest deznodăm@nt nu ar = ,ost posi$il ,ără un diagnostic
corect şi o psihoterapie e=cientă) am$ele av@nd o importan2ă
crucială. Simptomele ei erau 3n mod clar psihogene. ;actorii
emo2ionali puternici pot induce descărcări patologice ale
nervilor simpatici.
'indromul post=polio
n ultimii ani) un sindrom numit post6polio a primit ,oarte
multă aten2ie. Se re,eră la oamenii care au rămas cu o
slă$iciune 3n picior 3n urma 3m$olnăvirii cu poliomielită 3n
copilărie) şi care su,eră de o creştere a slă$iciunii musculare pe
măsură ce 3naintează 3n v@rstă) 3mpreună cu durere 3n ,ese şi
picioare. Slă$iciunea
vedere medical cu anisporită
3n urmăa ,ost
ca undocumentată din punct
,enomen ,recvent la de
oamenii care au avut poliomielită. Durerea este un ,enomen
nou) de unde şi crearea unui nou sindrom. 9a pacien2ii pe care i6
am consultat şi care aveau această pro$lemă) durerea este
cauzată de STM) ,ără 3ndoială produsă de ,rică şi ,rustrare)
asociate cu o slă$iciune musculară tot mai vădită. Durerea nu
,ace parte din poliomielită.
5ată un alt e:emplu de eşec 3n a recunoaşte prezen2a STM şi
de inventare a unei noi entită2i clinice. Cu treizeci de ani 3n urmă
am lucrat cu mul2i pacien2i post6polio care se con,runtau cu
*N
situa2ia neplăcută a creşterii slă$iciunii. STM nu era 3n vogă 3n

momentul acela aşa cum este acum şi ei nu aveau dureri
3nso2itoare H aşa că nu e:ista un sindrom post6polio. 7m 3ncercat
să6i a?ut să se adapteze la pierderea ,or2ei) uneori cu dispozitive
de asisten2ă) 3nsă 3ntotdeauna cu ,oarte mult spri?in şi consiliere.
&ialgie cu stări tensionate
7cest diagnostic a ,ost ini2iat la Clinica Ma%o de aproape
cincizeci de ani. El se re,eră la durerea musculară (mialgie". De
vreme ce cuv@ntul tensiune este utilizat aici pentru a ,ace
re,erire la tensiunea psihologică mai degra$ă dec@t musculară)
acesta ar părea să =e un diagnostic lămuritor. Totuşi) următorul
,ragment dintr6o
către JeAre% lucrarespune
Thompson pu$licată
mai 3n &a"o(su$linierile
multe Clinic Proceedings
3mi de
apar2in"#
LCuv@ntul tensiune sugerează că tensiunea psihologică sau
stresul ar putea ?uca un rol important. C@nd diagnosticul este
prezentat 3n acest ,el) pacien2ii sunt mai dispuşi să accepte
posi$ilitatea inIuen2elor psihologice asupra a,ec2iunilor
dureroase musculare şi este mai pro$a$il că vor ,ace paşii
necesari pentru a le analiza. n acelaşi timp) medicul recunoaşte
că tul/urarea psi$ologică nu este cauza primară.2
Declara2ia poate suna contradictoriu) dar nu este. Doctorul
spune că ,actorii psihologici agravează durerea) nu o cauzează)
ceea ce ne conduce chiar 3n centrul epidemiei de a,ec2iuni
dureroase care a acoperit Statele nite 3n prezent. n cazul
=$romialgiei) a mialgiei cu stări tensionate şi a altor entită2i de
diagnostice similare)
,actorii psihologici medicina
?oacă un Lrolcontemporană
ma?or) dar nupoate
poateadmite că
accepta
ideea că aceştia constituie cauza primară. n esen2ă) sunt lăsate
,ără un diagnostic) de vreme ce psihologia) 3n opinia lor) nu ,ace
dec@t să agraveze pro$lema.
n alt punct interesant# autorul a=rmă că atunci Lc@nd
diagnosticul este prezentat 3n acest ,el) pacien2ii sunt mai
dispuşi să accepte posi$ilitatea inIuen2elor psihologice asupra
a,ec2iunilor dureroase musculare şi este mai pro$a$il că vor ,ace
paşii necesari pentru a le analiza.
*P
&aşii necesari pentru analiza ,actorilor psihologici ar elimina

doar acea por2ie de durere care a ,ost 3nrăută2ită de ,actorii
psihologici. Durerea care se aIă la $ază ar continua) de vreme
ce pacien2ii nu vindecă 3n primul r@nd cauza primară.
Tre$uie să mărturisesc că 3ncerc o triste2e pro,undă 3n ,a2a
acestei con,uzii şi incapacită2i totale a medicinei de a trata
pro$lemele de durere. Medicii sunt cu totul lega2i de ideea că
Ltul$urarea psihologică nu este cauza primară. ntr6adevăr) nu
este o tul$urare psihologicăB este starea noastră normală.
Suntem cu to2ii programa2i să reac2ionăm la tensiunile interioare
cu simptome =zice. Eşecul de a recunoaşte acest ,apt naşte
epidemii.
#ratamentul convenţional al durerii lom*are şi a

piciorului
Tratamentul variază 3ntr6o oarecare măsură 3n ,unc2ie de

diagnosticul structural. De e:emplu) dacă diagnosticul de hernie
de disc se ,ace pe $aza rezultatelor tomogra=ei computerizate
(TE" sau a <M- şi dacă durerea pacientului este severă)
interven2ia chirurgicală este adesea recomandată) chiar dacă nu
e:istă alterări neurologice 3n picior. Dacă modi=cările
neurologice sunt prezente) interven2ia chirurgicală va =
recomandată aproape cu siguran2ă. 7celaşi lucru este adevărat
atunci c@nd durerea este atri$uită celorlalte diagnostice
structurale
n $ăr$atpemi6a carescris# tocmai le6am descris.
LCăderea piciorului a dispărut) aşa cum
mi6a2i spus că se va 3nt@mpla) 3n ciuda ,aptului că ,usesem
s,ătuit să accept interven2ia chirurgicală de către doi chirurgi
eminen2i. 7ltul a scris# LMi s6a spus că nu pot să ,ug de ea
Vdurerea de spate şi piciorW) că tre$uie să suport interven2ia
chirurgicală. Ei $ine) nu am ,ugitB am asistat) 3n schim$) la două
dintre cursurile dumneavoastră şi de atunci am scăpat de
durere Vscrisoarea e veche de şapte aniW.
Dacă chirurgia nu va = recomandată pacien2ilor cu durere
acută) re2eta va = odihna la pat şi) aproape inevita$il)
**
medicamentele antiinIamatorii) cu sau ,ără steroizi

(medicamente de tipul cortizonului". Cel din urmă poate =
administrat ca o in?ec2ie epidurală (la $aza coloanei". Dacă după
două sau trei săptăm@ni de stat la pat durerea persistă) se
prescrie de o$icei =zioterapie) care se poate derula vreme de
multe săptăm@ni sau luni.
Care este starea acestor pacien2i trei sau patru luni mai
t@rziuQ Durerea continuăB sunt 3ngri?ora2i) supăra2i) 3n,ricoşa2i)
incapa$ili să se anga?eze 3n activită2ile lor =zice o$işnuite şi pe
punctul de a cădea 3n depresie. Ei consultă adesea di,eri2i
medici conven2ionali cum ar = ortopezi) neurologi) =zioterapeu2i)
reumatologi sau specialişti 3n medicină sportivă) dar ,ără niciun
rezultat.
n acest moment) ei 3ncep să 3ncerce ceea ce medicina
tradi2ională numeşte medicină Lneconven2ională şi ce al2ii au
identi=cat ca =ind medicină Lholistică sau Lalternativă. 7sta
3nseamnă consultarea unui chiropractician) osteolog)
acupuncturist) maseur) nutri2ionist) naturist) specialist 3n
e:erci2ii şi aşa mai departe. 7ceştia pot = de a?utor) 3nsă o parte
din durere persistă) iar avertismentul de a avea gri?ă 3n timpul
unor activită2i cum sunt alergarea) sporturile sau ridicarea
greută2ilor 3nseamnă că pacien2ii răm@n ne,erici2i) 3ngri?ora2i şi
par2ial handicapa2i.
-egli?@nd diagnosticul conven2ional) persoanele cu durere
cronică 3n partea lom$ară şi a piciorului sunt de o$icei
temătoare şi a,ectate de diverse handicapuri. ;iindu6le ,rică de
durere) ele evită multe activită2i =zice pentru a nu se răni. 7u
gri?ă
pernelaspeciale
=ecare mişcare) ,olosesc
c@nd se aşază sauadesea corsete
stau 3ntinse 3n lom$are şi
pat. 9e este
,rică să se aplece) să ridice ceva) să6şi 3ncrucişeze picioarele) să
se 3ntindă pe $urtă) să 3noate craul sau $ras) pentru că au ,ost
3nvă2ate că arcuirea spatelui provoacă durere. 9i se spune că un
picior scurt şi la$a piciorului plată cauzează durere de spate) la
,el ca şi musculatura a$dominală sla$ă. 9i se spune că muşchii
puternici la stomac te prote?ează de durere şi că alergarea nu
este $ună pentru spate. (Dacă ar = adevărat) cum ar = putut
Homo sapiens să supravie2uiască mii de ani) trăind 3n
săl$ăticieQ" Ei cred că o saltea tare este cea mai $ună pentru
1!!
dormit. 4ie2ile lor sunt dominate de a,ec2iunea coloaneiB durerea

este adesea ultimul lucru pe care6l au 3n minte 3nainte adoarmă
noaptea şi primul la care se g@ndesc c@nd se trezesc diminea2a.
Se 3neacă 3ntr6o mare a dezin,ormării.
Este iz$itor c@t de des pacien2ii se pl@ng că au 3ncercat toate
tratamentele posi$ile şi au cheltuit o mul2ime de $ani 3n acest
proces. Mul2i 3mi spun cu sinceritate că au venit la mine pentru
că nimic altceva nu a ,unc2ionat. F$işnuiesc să consult cele mai
persistente cazuri) oameni care au avut episoade recurente
vreme de zece) douăzeci şi treizeci de ani. Se poate ca o dată pe
lună să consult un pacient care nu a vizitat un alt doctorB totuşi)
cei mai mul2i pacien2i su,eră invaria$il de episoade de durere
recurentă
tratamentelede mul2i anile6au
pe care şi au3ncercat.
,ost dezamăgi2i de toate
Medicina a 3nceput să recunoască 3ncetul cu 3ncetul că ,actorii
psihosociali ?oacă un rol 3n epidemia de durere de spate care
loveşte 3n prezent lumea industrializată. n studiu pu$licat 3n
?urnalul 'pine 3n 1**1 de Stanle% igos 3mpreună cu un grup
mare de cola$oratori de la niversitatea din ashington a
identi=cat ,actorii psihologici ca =ind mult mai importan2i dec@t
cei =zici 3n a prezice cine se va pl@nge de o vătămare a spatelui
speci=că societă2ii industriale.
n ;inlanda) un grup mare de investigatori a descoperit că
pacien2ii cu dureri de spate care au ,ost s,ătui2i să6şi continue
activită2ile o$işnuite) ,ără odihnă la pat pentru două zile sau
Le:erci2ii de mo$ilizare a spatelui) au avut din punct de vedere
statistic un rezultat mai $un 3n ce priveşte durata durerii)
intensitatea
muncă. acesteia) capacitatea de aplecare a spatelui şi de
Medicina tradi2ională 3ncă nu este conştientă de natura
procesului minte6corp care ini2iază durerea de spate) 3nsă poate
că aceste studii) la limita psihologiei) vor determina o atitudine
mai deschisă.
1!1
Manife!tări n partea !uperioară a !patelui6 la '3t6 umeri

şi *raţe
ndeva 3ntre K! şi KG la sută dintre persoanele care su,eră de

STM au simptome 3n partea in,erioară a spatelui şisau la
picioare. Cea mai mare parte dintre aceştia mărturisesc că
su,eră 3n prezent sau au su,erit 3n trecut de simptome mai mult
sau mai pu2in grave la g@t sau la umeri. 7cest lucru nu este
surprinzător) de vreme ce g@tul şi umerii ocupă locul al doilea 3n
topul celor mai ,recvente localizări ale STMB este centrul ma?or
al durerii la !6G la sută din popula2ia cu STM. STM poate
implica diverse localizări pe tot spateleB el tinde să6şi modi=ce
localizarea chiar şi 3n timpul aceluiaşi episod. Totuşi) creierul
tre$uie)dureros)
episod se pare)deci
să creeze o singură
dacă nu localizare
este 3n partea importantă
lom$ară) la un
ar putea =
la g@t sau la umăr.
Cel mai implicat 3n această zonă este muşchiul trapez
superior) care se 3ntinde de la cea,ă 3n ?os spre umeri. ntregul
trapez superior poate = dureros sau numai o parte a acestuia.
C@t despre durerea din partea lom$ară) oamenii spun adesea că
au des,ăşurat o activitate solicitantă chiar 3nainte de
declanşarea durerii. n multe cazuri ea vine 3ncet sau este acolo
c@nd te trezeşti de diminea2ă. Durerea la nivelul trapezului
poate să =e la ,el de distrugătoare cum este cea lom$ară) 3n
special dacă e:istă simptome 3n $ra2 şi m@nă. C@nd durerea
este relativ uşoară) pacien2ii povestesc că muşchii sunt
tensiona2i. Famenii au tendin2a să asocieze senza2iile din zona
g@tului cu tensiunea nervoasă. Ei nu prea ,ac asta c@nd vine
vor$a de durerea
7l2i muşchi din partea lom$ară.
din apropierea omopla2ilor pot = implica2i) 3nsă
mult mai rar dec@t muşchiul trapez superior.
1!
"fectarea nervului cervical
9a ,el cum se 3nt@mplă 3n cazul durerii lom$are) durerea de

g@t şi umeri poate radia 3n $ra2 şi m@nă) 3mpreună cu senza2ii de
amor2eală) ,urnicături şi slă$iciune. <eIe:ele tendoanelor pot =
reduse sau a$sente şi se poate instala o slă$iciune evidentă a
muşchilor. Structurile nervoase responsa$ile pentru aceste
simptome sunt nervii spinali cervicali şisau ple:ul $rahial la
care a?ung nervii spinali cervicali CG) CK) CN şi CP şi nervul
spinal toracic T5. &le:ul $rahial se divide 3n to2i nervii peri,erici
care servesc $ra2ul şi m@na) cum ar = cei radial) median şi ulnar.
7ceastă
ad@nc 3nimportantă
zona de su$grupare de trapez
muşchiul nervi (ple:us"
superior.este localizată
Ea nu poate =
atinsă prin presarea asupra muşchiului trapez superior) dar este
implicată ,recvent c@nd STM a,ectează acest muşchi) ceea ce
3nseamnă că păr2i din ple: vor = sla$ o:igenate. Este
caracteristic pentru STM ca atunci c@nd o structură nervoasă
mare cum ar = nervul sciatic sau ple:ul $rahial este implicată)
numai păr2i din aceasta să =e a,ectate. 7cesta este motivul
pentru care sciatica nu reprezintă un singur simptom. Di,eritele
păr2i ale piciorului H anterioare) posterioare) laterale H pot =
a,ectate. Durerea 3şi poate schim$a localizarea) a,ect@nd
coapsa) dar nu şi piciorulB poate implica numai partea de sus
sau doar cea de ?os a piciorului. 7celaşi lucru este adevărat şi
pentru ple:ul $rahial) ast,el 3nc@t c@teodată e:istă durere numai
3n ?urul umărului şi 3n partea superioară a $ra2ului sau 3n păr2i
di,erite aleimagina$ile.
variantele $ra2ului şi m@inii.
7cest 7m văzut
lucru nu ar3n=ca$inetul meu
putut avea loctoate
3n
situa2ia 3n care cauza durerii ar = o tul$urare structurală.
n rare ocazii am 3nt@lnit o slă$ire a muşchiului care men2ine
scapula (omoplatul" şi care ar provoca o deplasare 3n a,ară a
omoplatului. 7cest muşchi este controlat de nervul toracic lung)
care primeşte rami=ca2ii de la nervii spinali cervicali CG şi CK.
STM poate a,ecta =e nervii spinali) =e nervul toracic lung.
S#M şi nervii cranieni

1!+
Două a,ec2iuni misterioase au dat $ătaie de cap

diagnosticienilor timp de mul2i ani. 7cestea sunt cunoscute ca
paralizia ell (,acială peri,erică" şi nevralgia de trigemen şi
implică doi dintre cei douăsprezece aşa6numi2i nervi cranieni.
7ceştia apar 3n trunchiul cere$ral) sec2iunea sistemului nervos
central aIată su$ creier şi deasupra măduvei spinării şi
deservesc capul şi organele specializate ale acestuia) ochii)
urechile) gura şi g@tul. Ei transmit instruc2iuni legate de mişcare
de la creier) purt@nd 3napoi in,orma2ii senzoriale şi ,urniz@nd
organelor speciale o legătură cu creierul.
Cel de6al cincilea nerv cranian (trigemen" este un nerv pur
senzitiv) ce transmite senza2iile dinspre ,a2ă şi din2i. Este
recunoscut de mul2i ani
şi de din2iB a,ec2iunea ca =ind
este sursa
numită durerii chinuitoare
Lnevralgie de trigemendesau
,a2ă
tic dureros. -imeni nu a putut să o e:plice vreodată.
Cu c@2iva ani 3n urmă am su,erit un episod de durere a
nervului dental care nu putea = e:plicat. După ce 3ndurasem
vreme de c@teva luni) m6am uitat 3ntr6o zi la nişte desene
anatomice ale sistemului nervos cu nişte pacien2i) c@nd am dat
peste o descriere deose$it de vie a inerva2iei spre din2i)
rami=cate din cel de6al cincilea nerv) şi m6am 3ntre$at imediat
dacă durerea dentală n6ar putea = un STM al nervului trigemen.
7m a?uns la concluzia că asta era H iar durerea a dispărut 3n mai
pu2in de patruzeci şi opt de ore. 7cesta este un e:emplu privind
puterea terapeutică a conştientizării) aşa cum va = ea descrisă
3n &artea a 5556a a acestei căr2i.
&entru că sunt cunoscut ca specialist 3n pro$leme legate de
spate)
Totuşi) nu sunt solicitat
3mpre?urările au 3n general
adus deun
recent persoane
ast,el decucaz
dureri ,aciale.
3n aten2ia
mea. Din ,ericire pentru pacient) povestea lui era e:trem de
sugestivă. Se aIa 3n mi?locul unui proces de divor2 care luase o
3ntorsătură ur@tă. 7cest lucru era deose$it de supărător pentru
el) care ura şi evita asiduu conIictul. n timpul procesului a
3nceput durerea ,acială.
Mai devreme 3n această sec2iune am discutat cum oamenii cu
STM se Lprogramează şi pot avea simptome 3n momente
ciudate. 7cest $ăr$at avea dureri ,aciale c@nd se 3ntindea 3n
1!8
anumite pozi2ii sau era anga?at 3n activită2i care nu ar = putut să

ai$ă nimic de6a ,ace cu ,unc2ia celui de6al cincilea nerv.
-orocul a ,ost că s6a arătat deschis la sugestia că
evenimentele ,oarte neplăcute 3l 3n,uriaseră 3n interior şi erau
sursa durerii sale. Durerea a dispărut cu promptitudine.
F enumerare ce con2ine două cazuri nu este impresionantă şi
nici nu constituie o dovadă concludentă 3n ceea ce priveşte
cauza psihogenă a acestor tul$urări) 3ntr6o zi poate vom avea
instrumentul de cercetare pentru a demonstra că lipsirea locală
de o:igen 3n nervii al cincilea şi al şaptelea se aIă pro$a$il la
$aza acestor a,ec2iuni misterioase.
Cel de6al şaptelea nerv cranian) 3n contrast cu al cincilea) este
un nervDis,unc2ia
parte". pur motoracestui
ce serveşte muşchii ,e2ei
nerv provoacă (unul pespeci=că
3n,ă2işarea =ecare
celor ce su,eră de paralizia ell) cu pierderea ridurilor de pe
,runte) incapacitatea de a 3nchide pleoapa şi căderea ,e2ei şi a
$uzelor pe partea a,ectată a ,e2ei.
-u am văzut niciodată un pacient cu paralizia ell) dar cartea
monumentală a lui >raeme Ta%lor despre medicina
psihosomatică con2ine o ,rumoasă poveste a unui caz. nul
dintre pacien2ii doctorului Ta%lor a dezvoltat paralizia ell c@nd
dr. Ta%lor a 3ntrerupt psihoterapia. Cred că pacientul era 3n,uriat
3n mod inconştient pentru că ,usese a$andonat şi) asemenea
unei persoane cu STM) a dezvoltat o a,ec2iune =zică pentru a
preveni ca ,uria să devină conştientă. &aralizia ell este ,oarte
pro$a$il rezultatul priva2iunii de o:igen a celui de6al şaptelea
nerv cranian. (7cest caz este discutat mai departe 3n ane:ă."
4ia'no!tice convenţionale
/!teoartrita şi @nervul ciupitA

C@nd durerea apare strict 3n muşchii g@tului şi umărului) ea
poate = atri$uită unei tensiuni. Dacă apar simptome la $ra2 sau
m@nă) radiogra=a) scanarea CT sau <M- indică 3n mod invaria$il
o anomalie structurală. Ciocurile osoase (osteo=tele" sunt ceva
1!G
mişcările repetitive de la serviciu sunt ,olosite de creier ca scuze

pentru a declanşa STM. 7ceste incidente sunt ,actori care
declanşează sindromul) şi nu cauze şi tre$uie identi=care ca
atare. Frganismul nostru dispune de mecanisme de vindecare
incredi$ile care au evoluat pe parcursul a milioane de ani.
5ndi,erent c@t sunt de grave) rănile se vindecă. Durerea continuă
este 3ntotdeauna un semnal că a 3nceput STM. >@ndi2i6vă că o
,ractură a celui mai mare os din corp) ,emurul (osul coapsei") are
nevoie de şase săptăm@ni pentru a se vindeca) iar locul vătămat
va = mai puternic dec@t a ,ost 3nainte de ,ractură.
F con=rmare importantă a ideii că traumatismele cervicale
,ac parte din STM am găsit 3n sec2iunea rezervată ştiin2ei
medicale din +e,
1**K) intitulat -orksingură
L3ntr6o %imes2ară)
3ntr6un articol pu$licat
traumatismul pe Ncronic
cervical mai
nu este compensat (şi nici cunoscut".
Cit@nd un articol din ?urnalul medical $ritanic ?ancet
reporterul nota că 3n 9ituania nu se auzise de traumatismul
cervical) 3n timp ce 3n -orvegia acesta căpătase propor2ii
epidemice. Dr. 'arald Schrader) un neurolog de la spitalul
universitar din Trondheim şi coordonatorul grupului de
cercetare) a ,ost citat declar@nd că e:ista Lo e:plozie de
traumatisme cervicale cronice 3n -orvegia) căci s6au 3nregistrat
L3ntr6o 2ară cu 8) milioane de locuitori N! !!! de cazuri de
persoane care simt că au diza$ilită2i cronice din cauza
traumatismului cervical. 9a un moment dat) el a spus# LEste o
isterie 3n masă. Dr. Schrader şi echipa lui s6au deplasat 3n
9ituania şi s6au documentat pentru a aIa de ce traumatismul
cervical este
7ceasta necunoscut
este 3n acea
o con=rmare 2ară. psihogene a
a naturii
traumatismului cervical. De vreme ce doctorii norvegieni nu ştiu
nimic despre e:isten2a STM) ei concluzionează că pacien2ii sunt
motiva2i de dorin2a de a = compensa2i pentru vătămare) deşi ar
putea să nu =e vor$a despre niciun ,el de rănire. 7cest lucru
este cunoscut ca un $ene=ciu secundar. Ceea ce ,ace ca situa2ia
să =e con,uză este ,aptul că aceşti pacien2i au dureri realeB ei nu
se pre,ac că 3i doare pentru a o$2ine $ani. Ceea ce su,eră ei se
cheamă STM. nsă nici ei) nici doctorii lor nu cunosc adevărata
natură a procesului) deci doctorii cred că pacien2ii mint sau
1!N
e:agerează) iar pacien2ii sunt indigna2i de această sugestie.

7rticolul din %imes spunea că atunci c@nd au ,ost pu$licate
rezultatele studiului 3n -orvegia) liderul organiza2iei pacien2ilor
cu traumatisme cervicale a amenin2at că6l va ac2iona 3n ?usti2ie
pe doctorul care a condus studiul. Ceea ce nu este de mirare.
7cest raport ilustrează) de asemenea) puterea de Lcontagiune
socială 3n cazul tul$urărilor psihosomatice. Famenii vor alege
3n mod inconştient simptome care sunt la modă şi care sunt
considerate tul$urări =zice legitime de către doctorii lor) motiv
pentru care sindroamele de durere de g@t şi spate au propor2ii
epidemice 3n prezent) 3n cea mai mare parte a lumii occidentale.
7ceasta este o pro$lemă de sănătate pu$lică 3n,ricoşătoare)
pentru că nici
&@nă c@nd medicii)
medicina nici pacien2iinu
conven2ională nuva
cunosc
lua 3nnatura tul$urării.
considerare
ideea că emo2iile induc simptome =zice) această pro$lemă va
persista.
0ernia de di!c cervicală
9a ,el ca 3n a,ec2iunile lom$are) unul dintre cele mai comune
diagnostice legate demai
ciuda unei apropieri zona cervicală
mari este
a discului herniade
herniat demăduva
disc. n
spinării din g@t) apar tot mai multe dovezi că ast,el de hernia2ii
ar putea să nu =e periculoase şi pot = tratate de o manieră
conservatoare (nonchirurgicală".
7ceasta este o veste $ună) pentru că munca mea indică
,aptul că) la ,el ca 3n pro$lemele lom$are) hernia nu este
responsa$ilă pentru durerea sau simptomele neurologice din
$ra2e) ci STM este vinovatul.
ncă de acum patruzeci de ani căutau dovezi că anomaliile
structurale 3n regiunea coloanei cervicale cauzează rar
simptome. Donald Mc<ae) de la 5nstitutul -eurologic din
Montreal) a pu$licat o lucrare 3n 1*GK 3n care spunea că orice
persoană care are v@rsta de peste treizeci de ani poate avea
hernie de disc 3n zona g@tului ,ără să ai$ă simptome.
-ouăsprezece
Centrul Medical alani mai t@rziu)din
niversită2ii 7llan
-e;o: şi colegii
/or0 săi decălaau
au anun2at
găsit anomalii de mari dimensiuni (cum ar = tumorile" 3n coloana
1!P
cervicală) care nu produc niciun ,el de simptom. Ca rezultat al

acestor descoperiri) ei au avertizat 3n legătură cu atri$uirea
durerii ciocurilor osoase sau discurilor herniate.
Mai recent) Joel Saal şi c@2iva colegi au vor$it despre succesul
tratamentului nonchirurgical aplicat unui număr de douăzeci şi
patru de pacien2i cu discuri herniate cervicale şi cu dureri 3n
$ra2. -iciunul dintre pacien2i n6a su,erit vreo 3nrăută2ire a
simptomelor neurologice din $ra2 şi ma?oritatea şi6au reluat
activită2ile =zice normale. n studiu similar a ,ost pu$licat de
Oeith ush şi colegii săi la 9ondra 3n 1**K.
mi este cunoscută Lnevinovă2ia discului interverte$ral de ani
de zile) dar nu am putut să6mi ,ac cunoscute descoperirile dec@t
3n
PPcăr2ile
la sutămele. n grup
dintr6un studiudecepacien2i
descriacu
vindecarea
STM care unui
aveauprocent
herniede
de
disc lom$ară a ,ost respins de şapte reviste medicale.
Sindromul de apertură toracică
nul dintre diagnosticele sta$ilite 3n mod ocazional c@nd
cineva are dureri 3n umăr şi $ra2 este sindromul de apertură
toracică.
cunoscut Spa2iul traversat
ca apertură de vena
toracică. care
7cest merge
spa2iu 3n $ra2
poate este de
= 3ngustat
o coastă 3n plus) dar acest lucru este ,oarte rar. n a$sen2a unei
coaste 3n plus) doctorii emit ipoteza că muşchii din umăr
comprimă vasul de s@nge şi cauzează durerea din $ra2. -u
e:istă nicio dovadă că acest lucru se 3nt@mplă. 7 nu se con,unda
această e:plica2ie cu ceea ce se 3nt@mplă 3n cazul STM) c@nd
Iu:ul sangvin este redus 3n miile de vase micu2e (arteriole" care
irigă muşchii şi nervii) ceea ce are ca rezultat privarea uşoară de
o:igen. C@nd asta se 3nt@mplă 3n umăr) apare o durere
musculară locală şi simptome neurologice 3n $ra2 şi m@nă din
cauza a,ectării nervilor care merg spre aceste păr2i. Este ceva
,oarte di,erit de ceea ce se numeşte sindromul de apertură
toracică.
Bolile ten!iunii repetitive ,RSI

9a ,el ca 3n cazul pro$lemelor ivite 3n zona lom$ară)
diagnosticarea greşită şi tratamentul eronat au ,ăcut ca $olile
1!*
tensiunii repetitive (<S5" să ia propor2ii epidemice. n 1**+ s6a

estimat că <S5 (repetitive stress in!ur" costa 7merica
corporativă douăzeci de miliarde de dolari pe an şi era
responsa$ilă pentru GK la sută din $olile pro,esionale. Sindromul
canalului carpian) unul dintre componentele proeminente ale
<S5) era responsa$il pentru o creştere cu 8KN de procente a
diza$ilită2ilor 3n Statele nite 3ntre 1*P* şi 1**8. 7naliştii din
domeniu sunt conştien2i că pro$lema a continuat să se
accentueze şi după 1**8.
După cum implică termenul) simptomele sunt atri$uite
sarcinilor repetitive) cum ar = lucrul la tastatura unui computer.
n multe cazuri) a,ectarea muşchiului) nervului şi tendonului sunt
com$inate cu simptomele
adesea $ilateral. 3n regiunile
&acien2ii se pl@ng de g@t) umeri)
durere) $ra2e şi m@ini)
amor2eală)
,urnicături şi slă$iciune) provocate invaria$il sau agravate de
sarcinile de lucru. n multe cazuri sindromul canalului carpian
este diagnosticul primar. Durerea) amor2eala şi ,urnicăturile
implică m@na şi sunt puse pe seama compresiei nervului median
de către ligamentul 3ncheieturii m@inii. Totuşi) un e:pert 3n
pro$lemă a sugerat că mani,estările a,ec2iunilor sunt e:plicate
mai $ine de un ,el de anomalie vasculară minoră tipică pentru
STM.
5ată c@teva istorice clinice ale unor persoane a,ectate de <S5#
LDurere intensă 3n am$ele $ra2e) uneori mai uşoară) dar care
nu dispare niciodată) deci nu pot să6mi 3ndeplinesc slu?$a de zi
cu zi. 7 3nceput
3nceput acumm@inile)
să cuprindă doi ani $ra2ele)
la am$ele coateşi şig@tul.
umerii treptat
miaeste
di=cil să mă 3m$rac singură şi să mă 3ngri?esc. 7m insomnie. 7m
nevoie de ,oarte multe perne pentru a6mi aşeza comod $ra2ul.
<ela2ia se:uală este ,oarte dureroasă) aşa că nu mai am prea
mult interes pentru asta. Tre$urile casnice) gătitul) cură2enia)
cumpărăturile) spălatul ru,elor sunt aproape imposi$il de
realizat) 3mi este greu să =u mamă pentru $ăie2elul meu.
7ceastă pro$lemă invadează =ecare aspect al vie2ii mele.
<ealmente) =ecare lucru pe care 3l ,ac cu $ra2ele sau m@inile
doare. -u6mi vine să cred că mi se 3nt@mplă aşa ceva]
11!
^ L7m ,ost la zece doctoriB cei mai mul2i mi6au pus

diagnosticul de sindrom al canalului carpian. 7m ,ost tratat cu
=zioterapie timp de un an) in?ec2ii cu cortizon care par să
3nrăută2ească lucrurile) iar acum vor$im despre o interven2ie
chirurgicală.
^ L3n c@teva zile starea mea a devenit at@t de rea) 3nc@t nu
puteam să6mi ridic $ra2ul drept. 7m crezut că n6am să mai
dactilogra=ez vreodată. n,ricoşător era ,aptul că nimeni nu
părea să6şi revină din asta. Sunt 3ntr6un ,el mai $ine acum)
mul2umită unui ,oarte $un =zioterapeut) dar nu sunt vindecată.
Tre$uie să =u ,oarte atentă c@t de mult dactilogra=ez. &etrec
,oarte mult timp cu $ra2ele 3n ghea2ă.
mi^ amintesc
LCred că această
că aveam pro$lemă
senza2ii s6a insinuat de3n,oarte
de amor2eală mul2i
degete ani.
noaptea
şi o senza2ie stranie de slă$iciune 3n $ra2e. Sunt mai $ine acum)
dar 3ncă tre$uie să =u ,oarte atent să nu ,or2ez lucrurile.
;ără cunoştin2ele legate de STM ar = imposi$il să e:plicăm
simptomele. n pacient spunea# L-eurologul meu crede că este
o pro$lemă reumatologică) iar reumatologul crede că este
neurologică.
-e6am putea 3ntre$a pe $ună dreptate# Dar genera2iile de
,emei (şi unii $ăr$a2i" care au dactilogra=at la maşina de scris
timp de at@2ia ani şi nu au dezvoltat niciodată <S5Q 9a ,el) ne
putem g@ndi la milioanele de $ăr$a2i şi ,emei care au ,ăcut e,ort
=zic solicitant vreme de mul2i ani ,ără a avea pro$leme severe
cu spatele sau g@tul. Famenii vor dezvolta acele mani,estări
minte6corp carear
presiunile vie2ii sunt la modă.
= putut Cu cincizeci
produce simptome de la
ani 3n urmă)
stomac sau
dureri de cap. 7stăzi vor$im cel mai mult de dureri de spate) de
<S5 sau de o$oseală cronică.
Este total lipsit de logică să ne g@ndim că după milioane de
ani de evolu2ie) 3n timpul căreia am devenit specia dominantă
pe această planetă) corpurile noastre au devenit incompetente
din punct de vedere structural sau că am devenit at@t de ,ragili
3nc@t tre$uie să avem gri?ă cum ne mişcăm) cum ne ,olosim
corpurile sau ne anga?ăm 3n activită2i repetitive. Este un
111
nonsens pur. -u suntem ,ăcu2i din h@rtie creponatăB suntem duri

şi rezisten2i) adapta$ili şi ne vindecăm repede.
n alt grup de oameni care au su,erit simptome <S5 vreme de
mul2i ani) mult 3nainte ca acesta să =e identi=cat ca sindrom)
sunt muzicienii. C@t de simplu este să dăm vina pe activită2ile
repetitive) complicate) adesea e:trem de o$ositoare ale unui
pianist sau violonist pentru durerile de g@t) umăr) $ra2 şi m@nă
c@nd cineva su,eră de ,apt de STM.
mi amintesc ,oarte clar de un t@năr violoncelist care a venit
să mă vadă prima oară pentru durerea lom$ară. C@nd am reuşit
să eliminăm pro$lema aceea) a 3nceput să ai$ă dureri 3n di,erite
păr2i ale $ra2elor) m@inilor şi umerilor) 3n aşa măsură) 3nc@t
cariera
receptivsalaconcertistică
ideea de STM)era 3n revenit
şi6a pericol. complet
Din ,ericire)
şi nuera ,oarte
a mai avut
dureri p@nă 3n 1*PP.
C@t despre durerile lom$are) o armată de doctori şi terapeu2i
con=rmă ,aptul că simptomele de <S5 sunt cauzate e:clusiv de
,actori =zici şi sugerează multe solu2ii $azate pe evitarea
presupuselor mişcări sau pozi2ii dăunătoare. Mă 3ntre$ dacă
violoncelistul ar = venit la mine 3n cazul 3n care simptomele sale
ar = apărut ini2ial 3n $ra2e şi m@ini 3n loc de spate. 7v@nd o
e:perien2ă de succes 3n tratarea a,ec2iunii sale lom$are) el a
3n2eles strategia creierului de a relocaliza durerea 3n $ra2e şi
m@ini.
#ratamentul convenţional
Tratamentul pentru sindroamele localizate 3n partea

superioară a spatelui) la g@t şi 3n $ra2 este) 3n mare) acelaşi cu
cel pentru zona lom$ară# $azat pe medica2ie antiinIamatorie)
cu sau ,ără steroizi) pe =zioterapie) masa? şi alte tratamente
=zice. Mul2i oameni $ene=ciază de manipulări osteo6articulare
(chiropra:ie") =ind in,orma2i 3n preala$il că su,eră de o
Lsu$lu:a2ie) o dislocare minoră. Din e:perien2a mea nu este
posi$ilă o dislocare a elementelor coloanei dec@t cu e:cep2ia
unei traume violente cum ar = un accident de maşină. Frice
11
ameliorare după asemenea tratamente este doar un ,enomen

place$o. >ulerele cervicale sunt prescrise adesea) precum şi
dispozitivele pentru trac2iunea cervicală. &rimele au rolul de a
imo$iliza g@tul) iar cele din urmă izolează verte$rele cervicale.
5nterven2ia chirurgicală este e,ectuată 3n mod o$işnuit dacă
e:istă modi=cări neurologice 3n $ra2 sau la m@nă 3nso2ite de o
hernie de disc.
7tunci c@nd STM este cauza simptomelor) nu e:istă vreun
temei pentru niciun ast,el de tratament) de vreme ce acestea
sunt recomandate 3n $aza unei anomalii structurale sau a unei
inIama2ii care nu a ,ost identi=cată niciodată. Eliminarea
completă şi permanentă a durerii depinde de diagnosticarea cu
acurate2e.
11+
Manife!tări la nivelul tendoanelor
#endinita la 'enunchi
Deşi 3n ,apt orice tendon din corp poate = o 2intă pentru STM)
unele sunt mai ,recvent a,ectate dec@t altele.
>enunchiul
Durerea poateeste unul dintre
= oriunde celeanterioară
3n partea mai comunesaulocalizări.
posterioară a
genunchiuluiB o mul2ime de tendoane se ataşează 3n ?urul
acestei articula2ii. Cel mai mare este tendonul patelar) care
adăposteşte patela (rotula"B acesta este tendonul muşchiului
cvadriceps) muşchiul ce sus2ine greutatea şi prote?ează
genunchiul pentru a nu ceda 3n timpul mersului sau alergării.
Durerea se aIă de o$icei numai 3ntr6o parte a tendonului) =e
deasupra) =e dedesu$tul rotulei. Tot 3n acea regiune găsim şi
tendoanele muşchilor posteriori ai coapsei şi ale muşchilor de
su$ genunchi. 9igamentele din ?urul articula2iei sunt structuri
importante care a?ută la spri?inirea acesteia şi pot = o 2intă
pentru durere. Toate acestea sunt sta$ilite cu uşurin2ă la
e:aminarea =zicăB tendonul implicat doare c@nd apeşi pe el.
&ro$lema nu implică articula2ia genunchiului) ci tendoanele
ataşate
adesea pusă oaselor pe dinseama ?urulunei acesteia.
a,ec2iuni Durerea de genunchi
cunoscute este de
su$ numele
condromalacie (L3nmuierea cartila?elor articulare". Este o
degradare pe ,a2a interioară a rotulei) diagnosticată cu a?utorul
radiogra=ei şi) din e:perien2a mea) e lipsită de durere) 3ncă o
dată avem o situa2ie 3n care o anomalie vizi$ilă cu razele R este
3nvinovă2ită pentru durere pentru că doctorul nu a auzit de
e:isten2a STM. Durerea mai poate = atri$uită unei rotule
insta$ile sau unei a,ec2iuni despre care de?a am vor$it) artrita.
Fcazional) o mică ruptură de menise (cartila?" este considerată
cauza durerii. <upturile de menise se pot o$serva prin
118
imagistică medicală şi sunt ,oarte adesea lipsite de durere) dar

vor = considerate responsa$ile pentru durerea cauzată 3n
realitate de tendinita STM. i nu ne miră că aceşti pacien2i
$ene=ciază de interven2ii chirurgicale artroscopice. 7m
consultat recent un ast,el de pacient. După procedura
artroscopică) el a continuat să ai$ă dureri) iar chirurgul a
e,ectuat o a doua interven2ie pe motiv că o cută a 2esutului
provoca durerea. nsă durerea a continuat. Deşi acest pacient a
venit să mă vadă pentru pro$leme cu spatele) l6am in,ormat 3n
legătură cu adevărata natură a durerii de genunchi şi a ,ost
capa$il să rezolve am$ele a,ec2iuni simultan.
Deşi mai pu2in ,recvent) umIarea genunchiului poate 3nso2i
tendinita. C@nd
acest lucru) amsim2it
m6am devenit
un conştient pentru
pic nesigur c@nd prima oară de
i6am spus
pacientului că şi aceasta ,ace parte din STM. n lumina
succesului constant al tratamentului) am mai multă 3ncredere 3n
a pune acest diagnostic.
#endinita la umăr
mărul este
= complicat) o localizare
3ntruc@t durerea,recventă a STM.
3n această zonăDiagnosticul poate
poate = cauzată
de implicarea ple:ului $rahial) descris 3n Capitolul 8. El este
adesea parte a <S5.
5storia diagnosticului durerii 3n această regiune (unde $ra2ul
3nt@lneşte umărul" Leste interesantă. nainte de apari2ia
imagisticii prin rezonan2ă magnetică (<M-") procedura care
permite diagnosticarea precisă a ruperii coa,ei rotatorilor) cele
mai ,recvente diagnostice erau $ursita şi depozitele de calciu.
Cel de6al doilea diagnostic conduce adesea la 3ndepărtarea prin
interven2ie chirurgicală. n prezent) diagnosticul cel mai des este
cel de rupere a coa,ei rotatorilor.
-u m6am g@ndit niciodată să invoc această a,ec2iune ca o
cauză a durerii p@nă c@nd nu am avut următoarea e:perien2ă cu
o pacientă. Era o ,emeie 3n ?ur de cincizeci de ani care ,usese
tratată cusă6mi
tele,onat succes pentru
spună că durere de spate
dezvoltase cu ani
o durere 3n urmă.
3ntr6unul dinMi6a
umeri
şi consultase cei mai $uni ortopezi din oraş. &entru că un <M-
11G
merge2i c@t pute2i de repede pentru cel pu2in treizeci de

minute." &ersoanele cu durere ti$ială anterioară simt durere la
presarea acestui muşchi. Tendonul muşchiului ti$ial anterior
este ataşat osului ti$ial pe toată lungimea sa. Durerile ti$iale
anterioare sunt tendinite STM. Durerea din cauza activită2ii
musculare va trece 3ntr6o zi sau două. C@nd durerea persistă şi
se intensi=că) 3nseamnă că de vină este un STM suplimentar.
$ntinderea mu!culară
n incident ,recvent chiar şi printre atle2ii cu o condi2ie =zică
e:celentă este durerea $ruscă 3n coapsa posterioară 3n timpul
anga?ării active 3ntr6un sport. Din cauza declanşării acute) se
presupune că vătămarea muşchiului este vinovatul.
n urma o$servării unui număr de 3ntinderi musculare apărute
cu ocazia unor meciuri de ,ot$al pro,esionist şi av@nd 3n vedere
circumstan2ele 3n care au apărut acestea şi recuperarea relativ
rapidă a sportivilor) 3nclin cu putere spre ideea că ?ucătorii
su,eră atacuri acute de tendinită STM. mi amintesc 3n special de
un ?ucător de ,ot$al care a su,erit o 3ntindere 3ntr6un meci. 5 s6a
spus că va
următor = tratat intensiv
şi 3ntr6adevăr 3n vederea
el a ,ost pregătirii
capa$il să pentru meciul
?oace săptăm@na care
a urmat. 7 ?ucat cea mai mare parte a acelui meci) 3nsă mai
t@rziu 3n cel de6al treilea s,ert a tre$uit să iasă din nou din cauza
unei 3ntinderi musculare H de data aceasta 3n celălalt picior.
C@nd a ,ost 3ntre$at de reporteri ce crede că s6a 3nt@mplat) el a
spus că a ,olosit 3n e:ces piciorul respectiv pentru că 3l
accidentase pe celălalt cu o săptăm@nă 3nainte. 7ceasta este o
idee ridicolăB nu a ,ost nicio schim$are 3n alergarea lui) nicio
urmă de şchiopătare. 96am o$servat cu gri?ă şi nu am văzut
niciun motiv de accidentare c@nd a dezvoltat noua durere H pur
şi simplu) s6a oprit din ,ugă. 7cesta era un $ăr$at ,oarte
tensionat) pe care toată lumea conta. &resiunea asupra lui
tre$uie să = ,ost enormă. -u e de mirare că a ,ost 3nclinat spre
episoade ,recvente de STM.
4urerea coccidiană ,cocci'odinia
11P
n număr de tendinite mai pu2in comune sunt) de asemenea)

parte a STM. n durerea coccidiană) tendoanele implicate sunt
ale muşchilor care se ataşează de diversele oase pelviene) de
osul sacru şi de coccis. Fsul sacru şi coccisul sunt văzute adesea
ca e:tensii ale coloanei lom$are. Coccisul (noada" este tot ce a
rămas din coadă la om şi la alte mami,ere evoluate) cum ar =
cimpanzeii. Durerea este sim2ită 3n =sura dintre muşchii gluteali
şi este cel mai pro$a$il cauzată de a,ectarea cu STM a
tendoanelor muşchilor ataşa2i la osul sacru) mai degra$ă dec@t
la coccis. Se comportă la ,el ca simptomele din partea lom$ară#
durerea poate apărea 3n circumstan2e ciudate) deşi) aşa cum ne6
am aştepta) pozi2ia şez@nd o provoacă invaria$il.
Mai pu2in
ataşează o$işnuit)
la oasele şi tendoanele
pelviene) cum armuşchilor coapsei
= tendoanele care şise
şoldului
muşchii aductori) sunt) de asemenea) a,ectate. n cele mai
multe cazuri) tendoanele sunt dureroase la apăsarea cu degetul.
7m avut pacien2i la care era a,ectat ligamentului inghinal. Frice
tendon sau ligament poate = o 2intă pentru STM.
Cu acestea 3nchei descrierea mani,estărilor STM ale
muşchilor) nervilor şi tendoanelor. 4ă propun să discutăm acum
despre una dintre cele mai supărătoare consecin2e ale acestor
a,ec2iuni dureroase) durerea cronică) şi despre una dintre cele
mai $izare) $oala 9%me.
11*
azat pe aceste o$serva2ii) programul s6a dezvoltat după cum

urmează#
1. Testare psihologică la admitere.
. Evaluarea de către =ecare mem$ru al echipei pentru a
determina care ar = contri$u2ia acestuia la procesul de
recuperare.
+. -icio discu2ie legată de durere sau $ene=ciul adus de
durere.
8. Stimularea activită2ilor =zice) voca2ionale şi sociale.
G. 5denti=carea şi tratarea pro$lemelor psihologice şi sociale.
K. Crearea unui Lcoc0tail de medicamente luate anterior de
pacient şi reducerea graduală a constituen2ilor) ,ără ştirea

pacientului.
7m participat cu to2ii la program cu mare entuziasm. Era
per,ect pentru medicina recuperatorie pentru că lucram 3n mod
curent ca o echipă ce trata diverse a,ec2iuni handicapante. -u
după mult timp am 3nceput să suspectăm că $aza psihologică
postulată pentru a,ec2iune era viciată. Evaluările noastre
psihologice sugerau că e:istau) 3ntr6adevăr) ,actori psihologici
puternici care lucrau pentru a perpetua durerea) 3nsă aceştia nu
aduceau acel $ene=ciu secundar. n e:emplu $un era o ,emeie
care su,erise 3n copilărie un a$uz se:ual şi emo2ional at@t de
sever) 3nc@t ne minunam că supravie2uise. Era aproape total
imo$ilizată de durere) at@t de mare era ,uria pe care o purta 3n
inconştient.
deTreptat) am 3nceput
unde venea ea şi desăcediscutăm
ar tre$uicu
săpacien2ii despre
dispară de durere)
3ndată ce
otrava psihologică ar = ,ost dezvăluită. 7m descoperit că nu era
nevoie să reducem pe ascuns medicamenteleB pacien2ii 3ncetau
să le mai ia 3n mod spontan. i) $ine6n2eles) e:plica2ia =ziologică
pentru durere a ieşit la iveală. Durerea cronică era cauzată de
STM 3ntr6una dintre cele mai severe ,orme ale sale. -u era
nevoie să de=nim o entitate separată) numită Ldurere cronică.
7sta a ,ost acum douăzeci de ani şi timpul nu a ,ăcut dec@t să
ne 3ntărească concluziile.
11
Care este astăzi statutul diagnosticului şi tratamentului durerii

croniceQ E:istă centre de tratament pentru durere 3n toată 2ara)
care) $azate pe ideea $ene=ciului secundar) des,ăşoară
programe pentru durerea cronică. 7ceste programe au
apro$area doctorilor şi asocia2iilor psihiatrice şi psihologice
o=ciale. Manualul de diagnostic şi statistică a tul$urărilor
mentale speci=că a,ec2iunea dureroasă ca =ind una dintr6un
număr de tul$urări somato,orme) dar nu identi=că ,actorii
inconştien2i ca =ind cauza durerii. Cuv@ntul somatoform
identi=că maladia ca =ind =zică.
nii practicieni totuşi o,eră emo2iilor mai mult credit. ntr6un
articol din +e, -ork %imes datat 1 decem$rie 1** şi intitulat
LCauzele clare3ncă)
nu se cunosc ale durerii cronice
Elisa$eth care do$oară
<osenthal cita un multe persoane
$inecunoscut
specialist 3n pro$lemele de durere) dr. John 9oeser de la
niversitatea din ashington# LToate dovezile sugerează ,aptul
că pentru cele mai multe persoane durerea cronică este o
a,ec2iune legată de stres) e:act ca ulcerele. Di,eren2a 3n ce
priveşte această a,ec2iune dureroasă este aceea că nu ştim 3n
ce loc anume tre$uie să căutăm $u$a.
n acelaşi articol un alt e:pert era citat# L&oate că nu este cu
adevărat o durere) ci o meta,oră pentru an:ietate sau depresie
sau su,erin2ă spirituală. ;olosim cuv@ntul _durere` pentru
su,erin2a =zică şi emo2ională şi c@teodată oamenii nu ,ac ,oarte
$ine distinc2ia dintre ele.
5ată o dovadă clară că oamenii aten2i din domeniul medical
recunosc $azele psihologice ale durerii cronice. Totuşi) acesta
este numai
procesul 3nceputul.
3n care Medicina
emo2iile maiinconştiente
puternice tre$uie să recunoască şi
induc reac2iile
=zice. ;ără această cunoaştere medicina răm@ne con,uză 3n
ceea ce priveşte diagnosticul) iar epidemia continuă.
Boala 7me
Deşi di,eră 3n mod considera$il de cele de?a discutate) o altă

pro$lemă medicală 3şi ?usti=că men2ionarea. n acest caz avem
1
Echivalenţii S#M
<eac2iile =zice la stările emo2ionale constituie materialul vie2ii

de =ecare zi. Eşti la un pas de un accident pe autostradă şi
inima 3ncepe să 32i $ată. Te ridici să te adresezi unei audien2e şi
gura 2i se usucăB stomacul 2i6e 3ntors pe dos. Transpira2ia curge
li$er 3ntr6o situa2ie 3ncordată. <e,ulezi o ,urie $ruscă şi toate
aceste reac2ii se 3nt@mplă imediat.
Corpul se aIă 3ntr6o legătură intimă cu mintea şi 3n special cu
emo2iile. Cum ar putea = alt,elQ
Tul$urările pe care am să le descriu acum sunt pu2in mai
complicate dec@t cele pe care le6am men2ionat p@nă 3n acest
moment şi toate par să servească aceluiaşi scop ca STM. 7dică
sunt proiectate să =e ,actori de distragere a aten2iei de la ,uria
inconştientă.
Multe a,ec2iuni =zice sunt echivalente ale STM. 9a ,el ca
a,ec2iunile dureroase) ma?oritatea acestora sunt 3n esen2ă
ino,ensive. Ele se 3mpart 3n şapte categorii) tul$urări ale#
1. sistemului gastrointestinalB
. sistemului circulatorB
+. pieliiB
8. sistemului imunitarB
G. sistemului genito6urinarB
K. ritmului cardiacB
N. şi ale altora.
n cazul tuturor acestor tul$urări) este esen2ial să62i consul2i
medicul de ,amilie şi să elimini din discu2ie $olile grave.
18
#ul*urările 'a!trointe!tinale
4reme de mul2i ani tul$urările gastrointestinale (>5" au ,ost

cele mai comune dintre a,ec2iunile =zice induse pe cale
emo2ională.
#ul*urările 'a!trointe!tinale !uperioare
Eso,agul aIat 3n partea superioară a tu$ului digestiv poate =
locul spasmului perceput ca o durere 3n piept) e:act su$ stern.
Se simte ca şi cum capătul in,erior al eso,agului ar = stors. ntr6o
tul$urare mai serioasă) apare o constric2ie la ?onc2iunea
eso,agiană cu stomacul) care necesită uneori de$locarea pe cale
chirurgicală. M@ncarea nu trece 3n stomac şi este regurgitată.
7ceastă a,ec2iune nu este ,recventă.
Simptomele legate de stomac totuşi sunt comune. na dintre
cele mai predominante) arsurile) sunt cauzate de hiperaciditate
şi pot = uşurate cu preparate antiacide. <umegarea)
regurgitarea unor cantită2i mici de m@ncare după o masă) este
destul
atri$uitde comună.nele
gastritei. Discon,ortul stomacal
dintre aceste uşor este
simptome adesea
au ,ost asociate
cu ceea ce este cunoscut su$ denumirea de hernie hiatală. C@nd
e:istă arsuri stomacale şi un discon,ort a$dominal superior la
3ntinderea pe spate se spune că acestea sunt rezultatul hernierii
unei păr2i mici din partea superioară a stomacului 3n cavitatea
toracică atunci c@nd stăm 3ntinşi la orizontală. &oate =
identi=cată prin radiogra=e. Tratamentul conven2ional constă 3n
administrarea de antiacide şi ridicarea capului patului.
Eu cred că toate simptomele >5 superioare pot = echivalente
ale STM) deci induse psihologic. &entru că hernia hiatală este o
anomalie structurală) se poate 3n2elege reticen2a 3n a o pune pe
seama ,actorilor emo2ionali. Totuşi) nimeni nu a e:plicat
niciodată procesul care produce o hernie hiatală. 7socierea ei cu
arsurile şi reIu:ul eso,agian sugerează că şi ea este un
echivalent al STM.
Deşi nu at@t de comune cum erau 3nainte) ulcerele peptice ale
stomacului sau duodenului constituie 3ncă o pro$lemă medicală.
1G
Descoperirea ,aptului că persoanele care au ulcer poartă adesea

(dar nu 3ntotdeauna" o $acterie 3n stomac) Helico/acter p"lori a
trezit un mare interes. acteria este privită 3n prezent ca =ind
cauza ulcerelor stomacale şi duodenale. Dar atunci cum se
poate e:plica ulcerul atunci c@nd $acteria nu este găsită 3n
stomacul cuiva care are totuşi această $oalăQ +e, -ork %imes a
relatat de cur@nd că oamenii de ştiin2ă sugerează că $acteria
Helico/acter p"lori este un locuitor $enign al tu$ului intestinal al
=in2elor umane şi al predecesorilor noştri 3n evolu2ia de milioane
de ani. De ce ar deveni deodată patologică această $acterie
ino,ensivăQ După părerea mea) nu este. &rezen2a ei 3n stomacul
unor oameni care au ulcer nu 3nseamnă că aceasta este cauza
acelor ulcere.
misterios prin 7r putea
care =) pur şiun
se dezvoltă simplu)
ulcer. o&entru
parte mine
a procesului 3ncă
este ,oarte
clar că ,actorii emo2ionali ini2iază acest proces.
Disponi$ilitatea medicinei contemporane de a accepta
e:plica2ia după care această $acterie este cauza ulcerelor este
un alt e:emplu al L=loso=ei sale greşite con,orm căreia emo2iile
nu cauzează tul$urări =zice.
7,ec2iunile grave) cum ar = cancerul) ar tre$ui 3ntotdeauna
e:cluse 3nainte de a a?unge la concluzia că simptomele
stomacale sunt induse de stres. 7cest lucru este adevărat 3n ce
priveşte orice a,ec2iune dureroasă. Din ,ericire) ulcerele
stomacale $enigne sunt de departe mult mai comune dec@t cele
maligne.
rmătorul incident este o ilustrare e:celentă a ,aptului că
tul$urările stomacale sunt de natură emo2ională. n domn 3n ?ur
de
un patruzeci de anicăruia
curs pe durata şi6a 3nso2it so2ia)despre
am vor$it care era pacienta mea) la
nenumăratele
echivalente ale STM. C@teva săptăm@ni mai t@rziu am primit o
scrisoare de la acest $ăr$at 3n care 3mi spunea că simptomele
de stomac de care su,erise 3n =ecare zi a vie2ii 3n ultimii
douăzeci şi cinci de ani dispăruseră. El a 3n2eles şi a acceptat
principiul cauzalită2ii psihologice ca aplic@ndu6se simptomelor
sale H şi starea lui s6a 3m$unătă2it.
F altă sursă a durerii de stomac este spasmul pilorului)
2esutul muscular al ori=ciului stomacal care ac2ionează ca un
s=ncter) prevenind sau permi2@nd trecerea alimentelor din
1K
stomac 3n intestinul su$2ire. 7cesta este) de asemenea) un

echivalent al STM.
Diareea sau mişcările intestinale neregulate au ,ost asociate
de multă vreme cu starea de La = emo2ionat sau de a avea
Lnervi la stomac. -eregularită2ile intestinale) durerea
a$dominală) crampele sau acumularea e:cesivă de gaze dau
naştere diagnosticelor de colon spastic) colită şi sindrom al
intestinului irita$il. Toate acestea) precum şi constipa2ia) au
origini psihologice 3ntr6o ,oarte mare măsură.
Ca şi STM) $olile gastrointestinale sunt provocate de sistemul
nervos autonom. Multe simptome constituie rezultatul alterării
motilită2ii normale a păr2ii in,erioare din tu$ul digestiv)
produc@nd
crescută şi mişcări intestinale
constipa2ie) neregulate)
c@nd este scăzută.c@nd motilitatea
&otilitatea este
se re,eră
la activitatea peristaltică (contrac2iile musculare" din intestine
prin care sunt transportate su$stan2ele solide. Dacă aceste
contrac2ii 3ncetează complet sau dacă intestinul e cuprins de
spasme) apar simptomele dureroase.
Toate aceste schim$ări sunt rezultatul procesului psihologic
descris 3n Capitolul 1.
#ul*urări ale !i!temului circulator
4urerea de cap provocată de ten!iune6 mi'rena şi

fenomenul Ranaud
Durerea de cap provocată de tensiune şi migrena sunt ,oarte
comune şi uneori con,undate) de vreme ce durerea de cap
severă) strict somatică) 3nso2ită adesea de ame2eală şi vomă)
este caracteristică migrenei) dar uneori apare şi alături de
durerea de cap psihogenă (provocată de tensiune". Deşi $olile
pot părea similare) pacien2ii cu migrenă trăiesc adesea
e:perien2a unui ,enomen vizual chiar 3nainte de 3nceputurile
durerii de cap. -umită tehnic Lscotom sc@nteietor) aceasta
constă 3ntr6un zigzag strălucitor ce apare 3n c@mpul vizual
peri,eric şi durează apro:imativ cincisprezece minute.
1N
Durerea de cap psihogenă (provocată de tensiune" este

clasată ca o tul$urare circulatorie) de vreme ce se crede că
durerea de cap este cauzată de o ischemie locală 3n muşchii
scalpului) e:act la ,el cum STM provine din ischemia locală 3n
muşchii posturali) 3n nervi sau tendoane.
&e de altă parte) se consideră că migrena este cauzată de
constric2ia $ruscă a unui singur vas de s@nge cranian. 7cest
lucru sună amenin2ător) dar duce rar la ceva mai grav dec@t o
durere de cap.
E:perien2a mea proprie legată de migrenă cu mul2i ani 3n
urmă a ,ăcut ca rela2ia ei cu ,actorii psihologici să6mi =e ,oarte
clară. Ca t@năr doctor de ,amilie) cu stresurile şi presiunile
o$işnuite
migrene de legate
vreo de muncă
şase şi propria6mi
ani. n coleg mi6a ,amilie) su,eream
spus despre de
o lucrare
medicală pe care a citit6o şi care sugera că migrena ar =
rezultatul m@niei re,ulate. &entru că mă apropiam de concluzia
că ,actorii psihologici erau ,oarte o$işnui2i 3n pro$lemele
medicale zilnice) am ,ost receptiv la această idee. Data
următoare c@nd L,ulgerele premonitorii au 3nceput) m6am
g@ndit ce m@nie aş putea re,ula. Mi6e clar acum) mul2i ani mai
t@rziu) ce anume re,ulam) dar la momentul acela nu aveam nicio
idee. Totuşi) spre uimirea mea) durerea de cap nu a revenit. -ici
nu am mai avut o altă migrenă) deşi am continuat să am
L,ulgerele dansatoare p@nă 3n ziua de astăzi. L;ulgerele 3mi
spun că 3mi re,ulez m@nia şi c@teodată tre$uie să mă g@ndesc
,oarte mult pentru a6mi da seama care este motivul acestei
m@nii. 7desea este evident.
F lec2ie ,oarte
e:perien2ă) importantă
una care tre$uie
se aplică STM şi3nvă2ată din această săi#
tuturor echivalen2ilor
3n multe cazuri simpla recunoaştere că un simptom poate avea
o origine emo2ională este su=cientă pentru a6l opri. -u ştiam de
ce sunt ,urios inconştient) dar eram dispus să accept că ceva
psihologic era responsa$il pentru durerea mea de cap. 7cest
lucru a ,ost su=cient pentru a preveni permanent migrena.
7m 3nt@lnit acelaşi lucru c@nd am 3nceput să aplic diagnosticul
de STM) deşi nu am ,ăcut 3n momentul respectiv legătura cu
e:perien2a mea legată de migrenă. 9e spuneam pacien2ilor că
durerile lor de spate erau induse de stres şi tensiune) iar dacă ei
1P
erau deschişi la această idee) se ,ăceau $ine. 4reme de mul2i

ani) deşi mi6am dat seama că această a$ordare ,unc2iona) nu
am 3n2eles de ce. E:plica2ia se aIă 3n prima şi a treia parte ale
acestei căr2i. nsă semni=ca2ia o$serva2iei mele nu ar tre$ui
pierdută din vedere# un simptom =zic este eliminat prin procesul
g@ndirii. -u este un ,enomen magic. &rin distragerea aten2iei
cuiva dinspre zona =zicului către cea a psihologicului) un
simptom =zic este 3ndepărtat. Eu am ,ăcut6o personal cu
migrena) alergiile la polen) simptomele gastrointestinale şi
reac2iile pielii. &acien2ii mei relatează 3n mod ,recvent
e:perien2e similare) după cum ,ac şi partenerii lor.
ltima dintre tul$urările circulatorii) ,enomenul <a%naud) se
re,eră la tendin2a
reac2iona e:cesiv e:tremită2ilor de lapale
la rece şi a deveni m@ini şi chiar
sau picioare de a
vine2ii.
7ceasta este o reac2ie e:agerată indusă psihologic la răspunsul
normal al sistemului autonom la rece prin restric2ionarea
circula2iei s@ngelui către e:tremită2i pentru a conserva căldura.
5ată 3ncă un e:emplu de hiperactivitate a sistemului nervos
autonom ca reac2ie la stimulii emo2ionali.
"fecţiunile pielii
ănuiesc că multe a,ec2iuni ale pielii H 3n mod o$işnuit

acneea) eczema) urticaria şi psoriazisul H sunt induse pe cale
emo2ională) o idee pe care cei mai mul2i dermatologi ar
respinge6o.
Totuşi e:perimentele e,ectuate 3n la$oratoarele de cercetare
dermatologice ar tinde să spri?ine această a=rma2ie. Cercetătorii
din departamentul de dermatologie al niversită2ii de Medicină
din &enns%lvania au găsit dovezile unei poten2iale legături 3ntre
,actorii lega2i de creier şi o reac2ie inIamatorie celulară 3nt@lnită
3n mod o$işnuit 3ntr6o varietate de a,ec2iuni ale pielii. &otrivit
unui raport pu$licat de către mem$ri ai departamentului) Lo
ast,el de legătură ar putea = o e:plica2ie clinică pentru
e:acer$area o$servată 3n mod o$işnuit a multor dermatoze)
cum ar = psoriazisul şi diverse alergii) cauzate de stresul
1*
emo2ional. Deşi dovada directă a legăturii dintre stările

emo2ionale şi tul$urările dermatologice speci=ce nu a ,ost
găsită) ast,el de studii o,eră mărturii convingătoare că
descoperirea va = ,ăcută.
E:perien2a mea clinică arată că stresul emo2ional 3n aceste
tul$urări =zice nu este 3n mod necesar un rezultat al cauzelor
e:terne. Este un proces intern ce are ca rezultat sentimente
puternice pe care inconştientul le consideră periculoase şi
amenin2ătoare şi care) ca urmare) tre$uie re,ulate. După cum
am arătat 3n &artea 5 a acestei căr2i) simptomele =zice ?oacă un
rol 3n procesul re,ulării.
Studiul dermatologic tocmai amintit este e:trem de important
pentru că că
proclamă 3ncepe să construiască
mintea şi corpul suntoentită2i
punte peste prăpastia
separate care
care nu au
nimic de6a ,ace una cu cealaltă.
#ul*urări ale !i!temului imunitar
Famenii de ştiin2ă din domeniul medicinei se apropie treptat

de concluzia că e:istă legături importante 3ntre procesele
emo2ionale şi o varietate de sisteme =zice) cum ar = re2eaua
endocrină şi sistemul imunitar. F parte din cea mai interesantă
muncă este ,ăcută de cei interesa2i de sistemul imunitar. n
articol din +e, 6ngland Aournal of &edicine a descoperit că
LinIuen2ele sistemului nervos central asupra sistemului imunitar
sunt $ine documentate
emo2ionale şi o,erăcursul
ar putea inIuen2a un mecanism
unei $oli prin care stările
implic@nd ,unc2ia
imunită2ii. Dacă ,actorii emo2ionali pot inIuen2a cursul $olii
autoimune) al cancerului şi al in,ec2iilor la om este un su$iect de
cercetare intensă care nu a ,ost rezolvat 3n mod satis,ăcător
p@nă 3n acest moment.
7m să discut despre tul$urările autoimune şi despre cancer
mai t@rziu. &entru moment) vă propun să privim la un grup de
$oli $enigne care sunt e:emple pentru ,elul 3n care emo2iile
a,ectează ,unc2iile imunitare.
1+!
"ler'iile
n reac2iile alergice la polen) pra, şi mucegai) sistemul
imunitar reac2ionează e:agerat la o su$stan2a străină)
produc@nd $inecunoscutele simptome de usturime a ochilor)
strănut) nas 3n,undat
cauză similară) deşi seşi poate
plin de3nt@mpla
secre2ii.ca
7stmul poate
emo2iile aveaun
să ai$ă o
e,ect direct asupra mecanismului respirator) prin constric2ia
$ronhiolelor) provoc@nd acea respira2ie şuierătoare şi di=cultă2i
de respira2ie.
<eac2iile alergice la copiii mici se produc ca rezultat al unui
proces di,erit a cărui cauză este necunoscută.
n alt e:emplu de hipersensi$ilitate este urticaria) 3nso2ită de
angioedem. Cel mai adesea ea constă 3n $u$i2e 3nso2ite de
m@ncărime) dar poate = mai e:tinsă) 3nso2ită de umIarea unor
largi segmente de piele şi a 2esuturilor aIate su$ acestea.
C@teodată urticaria ,ace parte dintr6o reac2ie e:plozivă
ana=lactică) ce induce pro$leme de respira2ie şi colaps vascular.
Doar urticaria sau ana=la:ia sunt considerate a = reac2ii la
m@ncarea ingerată sau la su$stan2e in?ectate de om sau insectă.
Manualele de medicină
dar nu precizează ne spun
ce anume că aceste
ini2iază reac2ii sunt alergice)
procesul.
Famenii pot avea reac2ii adverse la su$stan2e străine
in?ectate 3n corp. n număr din octom$rie 1*N8 al revistei
&edical orld +e,s ,ăcea cunoscut ,aptul că un radiolog
a?unsese la concluzia că reac2iile alergice (grea2a) voma)
urticaria şi uneori reac2ia ana=lactică ce amenin2ă via2a" la
in?ectarea su$stan2ei de contrast pentru radiogra=a sistemului
renal nu erau deloc alergice) dar erau emo2ionale) cauzate de o
,rică Lomniprezentă şi ira2ională. Dr. 9alli a descoperit că atunci
c@nd 3nlătura ,rica pacien2ilor săi cu Lcalm) a$ordare sigură pe
sine) sporită de o manieră le?eră şi o conversa2ie uşoară) era
capa$il să e,ectueze ,ără nicio di=cultate e:aminări urogra=ce
repetate) chiar şi la pacien2ii cu un istoric cuprinz@nd reac2ii
grave. Dr. 9alli şi6a pu$licat e:perimentele 3ntr6o lucrare
pu$licată 3n ?urnalul
E:perien2a 9adiolog".
mea personală cu urticaria este instructivă. După
ce m6am 3nrolat 3n armată 3n 1*8+) m6am o,erit voluntar la
1+1
Dacă cineva mi6ar = dat un chestionar pentru personalitate

c@nd aveam urticaria) nu ar = aIat nimic. Eram un t@năr ce6şi
dorea din tot suIetul să lupte cu inamiculB 3mi plăcea cu
adevărat z$orul şi nu eram nici an:ios) nici depresiv. &e de altă
parte) un psihiatru sau un psiholog de orientare psihanalitică ce6
ar = suspectat o sursă emo2ională a urticariei ar = descoperit
cur@nd ce se petrecea 3n mintea mea. Totuşi) nu toată lumea are
nevoie de un psihoterapeut pentru a aIa ce se 3nt@mplă c@nd
apare STM sau unul dintre echivalen2ii acestuia H cea mai mare
parte a oamenilor au nevoie de simpla cunoaştere. Toată lumea
generează sentimente inconştienteB uneori acestea sunt
su=cient de supărătoare pentru a stimula simptome =zice.
Infecţiile
Cel de6al doilea grup de reac2ii ale sistemului imunitar induse
pe care emo2ională reIectă o reac2ie inadecvată sau
idiosincratică la agen2ii in,ec2ioşi. <ăcelile ,recvente sau
in,ec2iile tractului urinar) herpesul recurent) in,ec2iile provocate
de candida) prostata) acneea H toate sunt e:emple de reac2ie
imunitară
5n,ec2iileimun
suntinadecvată la un
pro$a$il chiar invadator.
mai comune dec@t reac2iile
alergice) dar sunt recunoscute rar ca psihogene pentru că ne6
am o$işnuit să ne g@ndim la o maladie numai din perspectiva
agentului in,ec2ios care o produce. <ăcelile) cum ar = gripa) sunt
cauzate de viruşi) şi la ,el se 3nt@mplă şi cu Lgazdele diverselor
altor $oli. F durere de g@t este provocată de un virus) cu sau
,ără o $acterie cum este streptococulB meningita este cauzată
de o varietate de microorganisme) pneumonia de ,actori
similari. 9uăm măsuri pentru a evita contactul cu germeniiB ne
vaccinăm pentru a ne prote?a de ei şi căutăm anti$iotice pentru
a6i omor3. Toate acestea par idei solide din punct de vedere
medical.
Cu toate e,orturile noastre de a evita 3m$olnăvirea) totuşi)
nimic nu se ,ace pentru 3m$unătă2irea ,unc2iei sistemului
imunitar) sistemul care
sau ,ără anti$iotice) saudepăşeşte
o previne in,ec2ia
3n primul3nr@nd.
cele din urmă)
7cesta cu
este
Ministerul 7părării pentru corpul tău. 7rmele sale includ agen2i
1++
chimici) tehnici şmechere de paralizare a agentului in,ec2ios şi

celule care distrug invadatorul sau 3l 3nghit. Sistemul imunitar
este destul de uimitor) dar să nu uităm că i6au tre$uit cam NG!
de milioane de ani să se ,ormeze) deci presupun că nu ar tre$ui
să =m surprinşi de e=cacitatea lui.
E:perien2a mea clinică indică ,aptul că emo2iile pot
intensi=ca) modi=ca sau reduce e=cien2a sistemului imunitar.
tiin2a acestor procese mai tre$uie 3ncă e:plicatăB ele aşteaptă
să =e studiate.
Sindromul Ep!tein-Barr
Sindromul Epstein6arr este o tul$urare incorect de=nită)
caracterizată de o$oseală şi de o varietate de neplăceri şi
dureri. Denumirea lui derivă din ,aptul că la unii oameni cu
aceste simptome a ,ost găsită o cantitate mai mare dintr6un
anticorp al virusului Epstein6arr. (4irusul Epstein6arr este cel
care cauzează mononucleoza in,ec2ioasă) deci este posi$il ca
noi to2i să avem 3n s@nge anticorpi 3mpotriva acestui virus."
Mul2i dintre pacien2ii mei cu STM m6au in,ormat că au cantită2i
mari din acest anticorp şi li s6a spus că su,eră de sindromul
Epstein6arr.
Tot mai multe dovezi sugerează că rata de anticorpi Epstein6
arr este inIuen2ată de procese psihologice. F lucrare pu$licată
3n Aournal of Consulting and Clinical Ps"c$olog" 3n 1**8 anun2a o
scădere a cantităţii de anticorpi pentru virusul 6pstein=Barr la
persoanele cărora li s6a o,erit oportunitatea de a scrie sau a
vor$i despre sentimente re,ulate p@nă 3n acel moment. ntr6un
alt studiu) oamenii care au scris despre sentimentele lor legate
de un eveniment stresant au produs un număr crescut de
lim,ocite) una dintre categoriile de celule imunitare care com$at
in,ec2ia. 7ceste studii indică 3n mod clar rolul emo2iilor 3n
modi=carea ,unc2iei sistemului imunitar.
7ceastă constatare este de mare importan2ă 3n ce priveşte
sănătatea pu$lică. <evendicările privind incapacitatea de muncă
$azate pe sindromul
3ntre 1*P* Epstein6arr
şi 1**8. Sindromul pareausăcrescut cu +! de de
=e o com$ina2ie procente
dis,unc2ii ale sistemului imunitar (care creşte procentele de
1+8
anticorpi" şi simptome STM) am$ele put@nd = atri$uite

procesului emo2ional descris 3n &artea 5 a acestei căr2i.
#ul*urările 'enito-urinare
&ro$a$il că cea mai comună tul$urare genito6urinară este

urinarea ,recventă 3n cursul nop2ii. Con,orm medicinei
conven2ionale) nicturia poate = un simptom semni=cativ pentru
dia$et) $oli cardiace) tul$urări renale sau alte $oli mai rare) deci
ar tre$ui tratată cu seriozitate şi studiată de medicul de ,amilie.
n cele
po2i să mai multecăcazuri)
presupui nu se este
simptomul va găsi nimic.
indus n această
psihologic) situa2ie
3n special
dacă ai un istoric cuprinz@nd alte procese psihogene) cum ar =
STM sau tul$urările >5.
5n,ectările ,recvente ale tractului urinar in,erior au ,ost
men2ionate 3n sec2iunea re,eritoare la sistemul imunitar. Ele ar
tre$ui tratate cu anti$iotice dacă este necesar) 3nsă o $ună
gestionare a $olii include şi aten2ia pentru ,actorii psihologici) de
vreme ce ei sunt responsa$ili 3n esen2ă pentru in,ec2ie)
reduc@nd e=cien2a sistemului imunitar şi permi2@nd agentului
in,ec2ios să devină stăp@n.
&rostata este 3n mod ,recvent cauzată de ,actorii de stres.
7ceasta include simptome ca discon,ortul) durerea uşoară şi
senza2ia de arsură la urinare. 7desea nu e:istă nicio dovadă
pentru vreo in,ec2ie. rologii mai ştiu că pierderea li$idoului şi
variatele ,orme
psihologici. de impoten2ă
Ca urmare) pot = rezultatul
nu ar tre$ui ,actorilor
să ne surprindă că studiile
eşuează adesea 3n a dezvălui un motiv =zic pentru impoten2ă.
#ul*urările ritmului cardiac
Echivalen2ii STM din această categorie au de6a ,ace cu

dis,unc2iile legate de ,recven2a şi ritmul cardiac.
1+G
Tahicardia auriculară este caracterizată de o intensi=care a

$ătăilor inimii care 3ncepe $rusc şi) din e:perien2a mea) este
precipitată de o situa2ie emo2ională. 5nterven2ia medicală este
necesară pentru a aduce ,recven2a cardiacă 3napoi la normal
dacă acest lucru nu se 3nt@mplă de la sine.
ătăile ectopice (palpita2iile care L$u,nesc 3n piept" sunt
,oarte comune şi par a = rezultatul unor emo2ii inconştiente mai
su$tile) ?udec@nd prin prisma e:perien2ei mele legate de
această tul$urare. Ele ar tre$ui 3ntotdeauna să =e evaluate
pentru a e:clude posi$ilitatea e:isten2ei unei $oli cardiace
propriu6zise. Deşi mai comune pentru cei 3n repaus) ele pot
apărea şi 3n timpul des,ăşurării unei activită2i =zice energice.
ătăile
atri$uiteectopice la cineva
3n mod eronat cu prolapsEle
prolapsului. deau
valvă mitrală numai
o legătură sunt 3n
ceea ce priveşte ,aptul că am$ele sunt consecin2e ale ,actorilor
de stres. 4om vor$i mai mult despre prolapsul de valvă mitrală
3n sec2iunea corespunzătoare din această carte.
"lte tul*urări
0ipo'licemia
'ipoglicemia (cantitatea scăzută de zahăr 3n s@nge" este o
altă a,ec2iune a cărei origine psihogenă e greu de dovedit. &ot
doar să avansez ideea) $azată pe dovezi empirice) că
hipoglicemia este
mie din timp 3n indusă
timp) pe nu
dar ea calepersistă
emo2ională. Mi sepentru
niciodată) 3nt@mplă
că şi
sunt conştient de cauzele ei. Ca toate simptomele psihogene)
hipoglicemia este ,oarte sensi$ilă la sugestia place$oB ast,el)
deşi nu vindecă hipoglicemia) modi=carea dietei provoacă
adesea ameliorarea ei.
"meţeala
Deşi ame2eala este 3n mod ,recvent atri$uită unei in,ec2ii 3n
canalele semicirculare ale urechii interne) din e:perien2a mea
1+K
cele mai multe cazuri de ame2eală) inclusiv la persoanele cu

verti? propriu6zis) sunt induse de stres. ;ireşte) ame2eala ar
tre$ui studiată de specialişti) dar c@nd nu se găseşte o altă
cauză (cum se 3nt@mplă de o$icei") adevărata cauză este
evidentă. Din păcate) eşecul 3n a recunoaşte natura psihogenă a
pro$lemei duce la tratamente care a?ută mai degra$ă la
perpetuarea dec@t la diminuarea simptomelor. Tratamentele pot
= $enigne) dar spri?ină ideea că un agent in,ec2ios este
responsa$il) permi2@nd ast,el min2ii să continue distragerea
aten2iei. 7m avut pacien2i ale căror ame2eli au dispărut imediat
atunci c@nd au aIat că acestea sunt induse pe cale psihologică.
#initu!
7cesta este un simptom ,oarte neplăcut) numit 3n mod
o$işnuit L2iuitul urechilor. &oate = un semn al unei $oli
neurologice sau a urechii şi ar tre$ui 3ntotdeauna investigat cu
aten2ie de către specialişti. Dacă nu este găsită o altă cauză) se
poate presupune cu siguran2ă că este vor$a de un echivalent
STM. Mul2i pacien2i cu STM au povestit că au avut simptomul la
un
c@ndmoment datdurerea
a 3nceput 3n trecutde
şi spate.
au o$servat că acesta
Este di=cil a dispărut
să evi2i concluzia că
el serveşte acelaşi scop psihologic ca şi STM.
Sindromul o*o!elii cronice
7ceastă tul$urare continuă să inducă 3n eroare o comunitate
medicală care nu poate nici să o de=nească) nici să 3i identi=ce
cauza.
cronicăF$oseala) neplăcerile
şi eşecul 3n şi durerile
a găsi semnele nespeci=ce)=zice
patognomonice in,ec2ia
ale
$olii lasă medicina ,rustrată şi neputincioasă. Di=cultatea de
concentrare) pertur$ările de dispozi2ie şi depresia au ,ost
o$servate la mul2i pacien2i cu sindromul de o$oseală cronică
(SFC" dar) după cum se pl@ng specialiştii) niciun diagnostic din
&anualul de diagnostic şi statistică al tul/urărilor mentale nu se
tul$urare
re,eră la ceimentală.
a,ecta2i de SFC) ceea ce implică ,aptul că nu este o
7m$ele comunită2i) cea nonpsihiatrică şi cea psihiatrică)
resping conceptul de psihogenezăB după cum am spus mai
1+N
devreme) cuv@ntul psi$osomatic nu apare 3n DSM654. Cu

e:cep2ia simptomelor de conversie) acum rare) medicina nu
crede că ,enomenele inconştiente cauzează simptome =zice.
&racticienii sunt condamna2i) prin urmare) să răm@nă ignoran2i
3n ce priveşte cauza unor ast,el de maladii) cum ar = SFC şi
sindromul Epstein6arr. Cercetările legate de SFC) =$romialgie şi
durere mio,ascială identi=că similarită2i ale acestor tul$urări pe
$ună dreptate H cauza lor este aceeaşi.
F analiză cuprinzătoare a tuturor aspectelor SFC a ,ost
pu$licată 3n octom$rie 1**K su$ ,orma unui raport al unui grup
de lucru ,ormat din specialişti de la trei universită2i de prestigiu
H medici) psihiatri şi specialişti de medicină generală. az@ndu6
se pe cercetările
clinică) pu$licate)
ei au e:plorat precum
de=ni2ia SFC) şi pe propria
cauzele e:perien2ă
posi$ile) testele
diagnostice destinate pacien2ilor cu acest sindrom şi
tratamentul.
>rupul nu a reuşit să identi=ce vreo $oală (de e:. 5n,ec2ie)
cancer etc." care să cauzeze acest sindrom) dar au descoperit că
mai mult de ?umătate dintre persoanele cu SFC au avut una sau
mai multe dintre următoarele simptome# depresie) tul$urări de
somn) concentrare sla$ă) agita2ie) sentimente ale lipsei de
valoare) vină) idei suicidare şi modi=cări de apetit sau greutate.
7l2i G la sută au avut de su,erit din cauza an:ietă2ii şi a ceea ce
comisia de investigare numeşte Ltul$urări de somatizare)
simptome =zice care sunt asociate cu depresia şi an:ietatea.
<aportul a su$liniat ,aptul că practicienii tre$uie să accepte
simptomele ca reale (opuse celor imaginare sau hipocondriace".
Cele mai promi2ătoare
activitatea a$ordări
=zică şi ,recven2a terapeutice
terapiei au sporit treptat
comportamental6cognitive)
o ,ormă de psihoterapie care 3şi propune să Lintensi=ce
activitatea) să reducă comportamentul de evitare) să
3m$unătă2ească 3ncrederea şi sentimentul de control asupra
$olii) să reevalueze 3n2elegerea $olii) să com$ată depresia şi
an:ietatea şi să identi=ce tiparele de g@ndire şi atri$uire care
pot contri$ui la această incapacitate.
Deşi nu su=cient de precis) acest raport este un document
important. El trimite la planul psihologic ca ,actor dominant 3n
SFC) at@t 3n ce priveşte cauza) c@t şi tratamentul ei. &racticienii
1+P
descoperit că zece din optsprezece pacien2i cu DS au ,ost =e

an:ioşi) =e depresivi şi cinci din zece au avut am$ele tul$urări.
n plus) pacien2ii cu DS s6au pl@ns de simptome =zice mai mult
dec@t coresponden2ii lor dintr6un grup de control) potrivi2i ca
v@rstă) se: şi de:teritate manuală (dreptaci sau st@ngaci".
Din punctul meu de vedere) studiul nu a dezvăluit motivul
psihologic al DS la niciunul dintre pacien2i pentru că nu a scos la
iveală ceea ce era re,ulat 3n inconştient. 7n:ietatea sau depresia
identi=cată la cei zece era 3n mod evident o reIectare a unei
pro$leme esen2iale 3n inconştient care cauza acele stări
a,ective.
&sihologii şi psihiatrii de orientare psihanalitică sunt critica2i
pentru că tul$urările
legate de nu produc date o$iective pentru
psihosomatice. a6şi spri?ini
Din păcate) cea maiconcluziile
mare
parte a măsurilor psihometrice sunt inutile pentru că ceea ce
măsoară ele nu este relevant pentru pro$lema 3n discu2ie.
7ducerea la lumină a sentimentelor puternice) 3n,ricoşătoare
poate = ,ăcută numai de un terapeut a$il. -u6mi pot imagina un
test psihometric care ar putea să ,acă acelaşi lucru) deşi sunt
sigur că ar = un avanta? pentru umanitate dacă cineva ar putea
să6l alcătuiască.
n completarea celor discutate aici) un mare număr de
tul$urări =zice cauzate psihologic sunt mai pu2in ,recvente) dar
la ,el de nocive. 7,ec2iunile o,talmologice nediagnosticate)
sindromul gurii uscate şi laringita idiopatică) de e:emplu) sunt
psihogene. Cred că niciun organ sau sistem din corp nu este
imun la ,actorul psihogen.
Este
dacă important
emo2iile suntsăimplicate
evităm concluzia pripită
3n etiologie) con,orm
3nseamnă că căreia)
pacien2ii
3şi provoacă singuri $oala. Este la ,el de ilogic ca atunci c@nd te6
ai sim2i vinovat pentru că ai Llăsat $acteria să intre 3n corp.
Famenii cu $oli psihogene nu 3şi provoacă 3n mod deli$erat
$oala şi nici nu pretind ,ără temei că nu se simt $ine. Ceea ce
vedem este inIuen2a reciprocă a unor procese complicate) at@t
=ziologice) c@t şi psihologice) care se aIă 3n a,ara conştiin2ei
vigile şi a controlului nostru. Mul2i ,actori genetici şi de mediu
contri$uie la produsul =nit numit personalitate. Dezvoltarea
acesteia este un proces e:trem de complicat pe care noi a$ia
18!
#ul*urări a'ravate de emoţii
Deşi e:istă o rela2ie clară şi directă 3ntre emo2ii şi STM şi

echivalen2ii săi) nu avem 3ncă dovezi clare) ci doar semne că
procesele inconştiente participă la geneza tul$urărilor pe care
suntem pe cale să le discutăm. &entru că sunt mai grave şi
adesea amenin2ă via2a) posi$ilitatea ca emo2iile să ?oace un rol
etiologic important necesită un studiu intens.
Cred că o mare parte din cercetarea care s6a ,ăcut p@nă acum 3n
aceste condi2ii este viciată pentru că ea nu ia 3n considerare
posi$ilitatea ca emo2iile să contri$uie la declanşarea acestor $oli
şi) ca urmare) nu include acest ,actor 3n designul de cercetare.
Cercetările recente au lăsat pu2ine 3ndoieli privitoare la legătura
intimă
care sedintre
credeacreier şi o că
anterior varietate de sisteme
,unc2ionează ale corpului
autonom. Totuşi) despre
cercetătorii acordă aten2ie ,actorilor emo2ionali numai 3n
conte:tul inIuen2ei lor asupra cursului $olii autoimune) al
cancerului sau al in,ec2iilor H şi nu asupra cauzei lor.
Bolile autoimune
n compara2ie cu STM şi echivalen2ii săi) $olile autoimune sunt

caracterizate de modi=carea patologică a 2esutului care este
mai mult sau mai pu2in permanentă. 7cest lucru este deose$it
de malign pentru că procesele de distrugere a 2esutului sunt
generate 3n propriul corp al pacientului) de aici componenta
Lauto dinLrăuvoitoare
dis,unc2ii diagnostic. olile autoimuneimunitar.
ale sistemului par a = e:emple de
18
>rupul de $oli include artrita reumatoidă) scleroza multiplă)

dia$etul) $oala lui >raves) periartrita nodoasă) lupus eritematos)
miastenia gravis ($oala Linvizi$ilă) anemia hemolitică) purpura
trom$ocitopenică) anemia pernicioasă) $oala lui 7ddison
idiopată) glomerulone,rita) sindromul lui S?ogren) sindromul
>uillain6arre) unele cazuri de in,ertilitate şi multe alte tul$urări.
Descrierea acestor $oli se 3nscrie dincolo de aria de acoperire a
acestei căr2i.
Cercetări numeroase demonstrează varietatea căilor prin care
creierul poate modula sistemul imunitar. De e:emplu) multiplii
hormoni secreta2i de glanda pituitară) care are e,ecte directe şi
indirecte asupra sistemului imunitar se aIă su$ controlul
hipotalamusului) care la r@ndul
superioare ale creierului lui poate = inIuen2at
(suprahipotalamice") de au
cele care niveluri
de6a
,ace cu g@ndirea şi emo2iile.
n cartea sa 0natom" of an 5llness (0natomia unei /oli
-orman Cousins a descris e:perien2a sa cu artrita reumatoidă) o
tul$urare autoimună clasică. Starea lui se 3nrăută2ea progresiv
c@nd a decis să se trateze cu propriile6i mi?loace) ca să spun aşa.
i6a amintit de lucrarea lui alter . Cannon despre
3n2elepciunea corpului şi 3n special de o$serva2iile lui 'ans
Sel%e) con,orm cărora ,actori emo2ionali) cum ar = ,rustrarea sau
,uria re,ulată) ar putea conduce la o Ldosire a glandei
suprarenale) care) după cum ştim din cercetările moderne)
poate a,ecta considera$il ,unc2ia imunitară. Cousins s6a vindecat
singur prin aplicarea a ceea ce el a numit Lemo2ii pozitive) care
contracarau e,ectul Lemo2iilor negative. De asemenea) el a pus
vindecarea şi pe seama
admis că aceasta unorsă
ar = putut doze mari de vitamina
=e rezultatul e,ectuluiC)place$o.
dar a
Cartea lui Cousins şi un articol pe care el l6a scris pentru +e,
6ngland Aournal of &edicine au ,ăcut la momentul acela o
impresie puternică at@t asupra pu$licului larg) c@t şi asupra
medicilor. Tendin2a de căutare a metodelor alternative de
tratament 3ncepuse de?a. 5storic vor$ind) mul2i doctori
cunoşteau puterea min2ii. Cousins pro$a$il că i6a convins doar
pe cei de?a Lconverti2i) pentru că cea mai mare parte a
medicinei a urmat 3n continuare a$ordarea mecanicistă de
diagnoză şi tratament pe care el o condamna at@t de elocvent.
18+
Medicina conven2ională nu a realizat p@nă 3n prezent că

mişcarea spre medicina alternativă 3n Statele nite reIectă
eşecul ei de a ,ace ,a2ă 3n mod e=cient diverselor $oli)
a,ec2iunile dureroase reprezent@nd cel mai $un e:emplu.
n vag semn de speran2ă ar putea = considerat un articol
apărut 3n Aournal of t$e 0merican &edical 0ssociation 3n aprilie
1***) re,eritor la $ene=ciul =zic al relatării scrise a e:perien2elor
stresante pentru pacien2ii cu artrită reumatoidă şi astm. 7cest
studiu este similar celui discutat 3n sec2iunea dedicată
sindromului Epstein6arr) şi care arăta că povestirea scrisă a
situa2iilor pertur$atoare din punct de vedere emo2ional a produs
o scădere a cantită2ii de anticorpi Epstein6arr. &otrivit
clasi=cării noastre) astmul
artrita reumatoidă) este
care este un echivalent
o tul$urare al STM)Fricum)
autoimună. dar nu şi
studiul din 1*** este o dovadă că ,actorii emo2ionali ?oacă un rol
3n etiologia tul$urărilor autoimune. ;aptul că studiul era
dez$ătut şi 3ntr6un editorial intitulat LEmo2ional E:pression and
Disease Futcome (LE,ectele e:primării emo2iilor asupra $olii"
este o $ază pentru optimismul rezervat că medicina americană
3ncepe să devină conştientă de rela2ia dintre emo2ii şi $olile
=zice.
#ul*urările cardiova!culare
0iperten!iunea
Deşi am avut c@2iva pacien2i care au avut o tensiune arterială
ridicată după ce le6a dispărut durerea) aceasta nu a ,ost inclusă
ca un echivalent al STM pentru un număr de motive.
&rimul motiv ar = acela că este o a,ec2iune lipsită de
simptome. Famenii nu ştiu că au hipertensiune) cu e:cep2ia
unor 3mpre?urări rare) p@nă 3n momentul 3n care le este
măsurată tensiunea. Deci niciun ,actor de distragere a aten2iei)
nicio strategie de evitare nu ,unc2ionează.
7l doilea motiv are legătură cu ,aptul că hipertensiunea poate
contri$ui la pro$leme medicale grave cum ar = ateroscleroza
188
(3ntărirea arterelor" şi dilatarea inimii) ceea ce o situează 3ntr6o

categorie di,erită de STM şi echivalen2ii săi.
n =ne) unele cazuri de hipertensiune sunt considerate de
e:per2i ca =ind genetice) ceea ce nu este adevărat despre STM
sau vreunul dintre echivalen2ii săi) iar multe altele sunt cauzate
de tul$urări speci=ce) cum ar = $olile de rinichi sau o tumoare
dezvoltată pe glandele suprarenale cunoscută ca
,eocromocitom.
Chiar dacă nu este un echivalent STM) e:istă dovezi că un
anumit gen de hipertensiune este o tul$urare psihogenă. 9a
Centrul Cardiovascular de la niversitatea de Medicină LCornell
din -e /or0) specialistul 3n medicină internă Samuel J. Mann) a
a?uns la concluzia
şi discutat că emo2iile
?oacă rolul primar re,ulate şi nu Lstresul
3n dezvoltarea multor conştientizat
cazuri de
hipertensiune. <ezultatele sale sunt e:trem de interesanteB ele
reprezintă un progres 3n domeniul medicinei L=zice. n cele din
urmă) medici ca dr. Mann şi ca mine tre$uie să recunoască
natura psihogenă a tul$urărilor =zice) pentru că simptomele
=zice reprezintă domeniul nostru şi nu al psihiatrului. Famenii
consulta2i de psihiatri reprezintă numai o mică propor2ie a
popula2iei cu a,ec2iuni psihosomatice H şi se pare că mai toată
lumea su,eră de aşa ceva.
n alt grup de cercetători conduşi de dr. &eter Schnall de la
acelaşi centru a demonstrat 3n mod decisiv că hipertensiunea
este legată de Lstresul ocupa2ional) dar şi de sentimentul
pierderii controlului) un alt ,actor speci=c important. -u este
di=cil să62i imaginezi că această lipsă a controlului tradusă 3n
,urie inconştientă)
evidente) care 3n
este re,ulată numod
poate = e:primată din motive
automat.
'ipertensiunea este o a,ec2iune care pare să =e mai gravă
dec@t STM şi echivalen2ii săi) dar nu la ,el de gravă ca alte
a,ec2iuni cardiovasculare) $oli autoimune sau cancer. Din punct
de vedere psihologic) cineva ar putea emite ipoteza că nevoia
de patologie =zică este mai mare la hipertensivi dec@t la
pacien2ii cu STM) dar nu la ,el de mare ca a celor care dezvoltă
$oli şi mai grave. 4oi a=rma din nou că acest lucru ar putea = 3n
legătură cu magnitudinea ,uriei şi cu pro,unzimea re,ulării. Cu
c@t ,uria este mai ad@nc re,ulată) cu at@t este mai mare
18G
poten2ialul pentru o $oală gravă. 5deea este) desigur) destul de

speculativă.
"rterio!clero)a6 atero!clero)a6 @ntărirea arterelorA
de7cestea
grăsimetoate sunt
(plăci" pe denumiri
supra,a2apentru depunerea
interioară ,orma2iunilor
a arterelor) proces
care duce la 3ngustarea acestora şi la apari2ia unor posi$ile
$loca?e. 9a nivelul creierului) rezultatul poate = un atac cere$ralB
la nivelul inimii) acestea pot declanşa o varietate de reac2ii)
inclusiv un in,arct miocardic. 7rterele din tot corpul pot =
a,ectate) rezult@nd diverse pro$leme) cum ar = tul$urări
circulatorii 3n picioare) $oli de rinichi sau chiar or$ire.
Dacă arterioscleroza apare sau c@t de repede se dezvoltă)
aceasta depinde de c@2iva ,actori ce includ ereditatea)
predispozi2ia) dieta) prezen2a dia$etului) cantitatea de e,ort şi
emo2iile.
Doctorii Me%er ;riedman şi <a% <osenman) 3n cartea lor %"pe
0 Be$avior and -our Heart (Comportamentul de tip 0 şi inima
ta au sugerat că ,actorii psihologici ar putea ?uca un rol 3n
dezvoltarea arteriosclerozei
e o modă culturală coronariene)
să clasi=ci unii oameni3ncaprezent aproape
apar2in@nd că
tipului
7 de personalitate. Cartea sugerează că a = am$i2ios)
dependent de muncă) agresiv) competitiv) ostil H atri$utele
personalită2ii de tip 7 H predispune intr6un ,el la arterioscleroza
coronariană. Cercetări ulterioare sugerează că ostilitatea este
cea mai importantă dintre aceste caracteristici de personalitate.
De vreme ce ostilitatea poate  mani,estarea 3n e:terior a ,uriei
interne) este rezona$il să considerăm că ,uria este ,actorul
cauzal cel mai important. Trăsăturile personalită2ii de tip 7 sunt
similare celor care conduc la STM şi la echivalen2ii săi.
n studiu pu$licat 3n 1**! a demonstrat) o dată 3n plus)
importan2a ,actorilor emo2ionali 3n dezvoltarea arteriosclerozei
coronariene. Dean Frnish şi colegii săi de la niversitatea de
Medicină din Cali,ornia au demonstrat că plăcile arteriosclerotice
din
de6aarterele coronariene
lungul unei perioadearde
putea 3ntr6adevăr
c@teva luni) dacăsăpacien2ii
=e diminuate
aderă la
un program const@nd 3ntr6o dietă specială) 3n activită2i de
18K
stăp@nire a stresului) cum ar = medita2ia) rela:area) tehnicile de

vizualizare şi de respira2ie) 3n e:erci2ii aero$ice moderate şi
discu2ii 3n grupuri de terapie supor2i vă. &acien2ii din grupul de
control au demonstrat o agravare treptată a arteriosclerozei) 3n
timp ce pacien2ii supuşi studiului au avut mai pu2ine episoade
de angină pectorală (durere" şi o 3ntărire redusă a arterelor
coronariene. &ărerea mea este că aten2ia ,a2ă de ,actorii
psihologici a ,ost motivul primar pentru reducerea
arteriosclerozei coronariene.
Dacă ,actorii emo2ionali constituie o cauză principală a
arteriosclerozei coronariene) este logic să concluzionăm că
aceştia ?oacă un rol şi 3n ateroscleroza din orice altă regiune a
corpului.
Prolap!ul de valvă mitrală ,PHM
7ceasta este o anomalie structurală misterioasă şi
interesantă) prezentă 3ntr6una din valvele inimii. Ea pare a =
ino,ensivă) de vreme ce nu 3mpiedică ,unc2ia cardiacă normală.
4ariind ca gravitate de la an la an) la unele persoane ea dispare
3n Cercetările
3ntregime. au descoperit că a,ec2iunea pare a = rezultatul
activită2ii sistemului nervos autonom) la ,el ca 3n cazul STM şi al
multora dintre echivalen2ii săi. n editorial nesemnat apărut 3n
numărul din + octom$rie 1*PN al pu$lica2iei ?ancer a rezumat
literatura medicală ce leagă sistemul nervos simpatic de &4M şi
a o$servat că o dis,unc2ie autonomă similară se 3nt@lneşte la
persoanele cu an:ietate. Cred că modi=cările chimice asociate
at@t cu an:ietatea) c@t şi cu &4M sunt rezultatul ,enomenelor
emo2ionale inconştiente) că ,uria re,ulată ar putea = numitorul
comun al acestor a,ec2iuni medicale aparent di,erite. ncă o
dată) psihologia diri?ează chimia şi nu viceversa.
n alt studiu remarcă inciden2a mare a &4M la pacien2ii cu
=$romialgie) care este parte a STM.
Din e:perien2a mea pot spune că &4M nu este cauza
neregularită2ilor
general. 7m$ele de ritm
sunt cardiac) dupăşi)cum
psihosomatice s6a sus2inut
ca urmare) 3n
pot coe:ista.
Famenii care au &4M pot să meargă perioade lungi ,ără să ai$ă
18N
un puls neregulat) chiar dacă prolapsul de valvă mitrală 3i

a,ectează 3n continuare.
:ancerul
Multe studii şi o$serva2ii de6a lungul anilor au men2ionat rolul

posi$il al emo2iilor 3n etiologia şi cursul cancerului. Celor
interesa2i de acest su$iect le recomand să citească lucrările lui
9arence 9eshan) Oenneth &elletier) Cari Simonton) Steven
9oc0e şi 9%dia Temosho0. Cartea doctorului 9oc0e) %$e Healer
it$in (<indecătorul
Colligan) dinăuntru
o,eră o e:celentă scrisă
sinteză 3mpreună
a muncii cu Douglas
care s6a des,ăşurat
3n acest domeniu de6a lungul anilor.
E:istă ample mărturii că ,actorii psihologici ?oacă un anumit
rol 3n geneza şi cursul ulterior al cancerului) de 3ndată ce a
de$utat. Care este rolul lor e:act răm@ne să =e lămurit.
Toate =in2ele umane dau naştere pro$a$il din c@nd 3n c@nd
unor tumori) dar sistemul imunitar le recunoaşte ca entită2i
indezira$ile şi le distruge cu promptitudine. 7u emo2iile vreun rol
3n acest stadiu timpuriu al apari2iei cancerului) c@nd noile
e:crescen2e reprezintă numai c@teva celule maligneQ 7ceasta
este o 3ntre$are care ar tre$ui luată 3n serios de cercetările
legate de cancer.
Dacă sistemul imunitar eşuează 3n această primă misiune)
celulele cancerigene continuă să se reproducă şi tumora creşte.
Emo2iile
re,eritor ?oacă la cancer oareşiun minterol 3ndin acestcartea stadiu secundarQ
lor %$e Healer n capitolul
it$in
9oc0e şi Colligan au descris cercetările 9%diei Temosho0 asupra
pacien2ilor cu melanom malign. 7ceasta) 3mpreună cu colegii ei)
a descoperit că ma?oritatea acestor pacien2i sim2eau o nevoie
puternică de a = ama$ili. Ei nu6şi e:primau niciodată ,uria) ,rica
sau triste2ea şi aveau tendin2a de a6şi ,ace gri?i mai mult pentru
cei dragi dec@t pentru ei 3nşişi. Sentimentele rele nu erau
permise. Ce interesant) m6am g@ndit) că mul2i pacien2i cu STM
au aceleaşi trăsături de personalitate] De ce au căpătat ei STM
3n loc de melanom malignQ
18P
acesta este numitorul comun care conduce la o varietate de

reac2ii psihosomatice) unele $enigne) altele maligne. n mod
evident) dacă este să utilizezi psihoterapia 3ntr6un e,ort de a
inversa un proces psihosomatic) munca tre$uie ,ăcută asupra
surselor ,uriei) nu asupra ,uriei 3nseşi.
E:perien2a mea cu STM mi6a o,erit o oportunitate unică de a
teoretiza asupra su$iectului. M6am ocupat cu succes de o
tul$urare care 3n cele mai multe cazuri este 3n mod clar
rezultatul ,uriei re,ulate şi am ,ăcut asta 3nvă2@nd pacien2ii să
recunoască acest ,apt şi) dacă este nevoie) să lucreze cu un
psihoterapeut. După cum se va vedea 3n &artea a 5556a a acestei
căr2i) 3ntre PG şi *! la sută dintre pacien2i au succes ,ără
psihoterapie.
persoanelor cuDacă
$oli programul
autoimune)meu ar putea = aplicat
cardiovasculare sau nu
sau canceroase
este o 3ntre$are la care vor răspunde cercetările viitoare.
&rincipiul meu se poate aplica) 3nsă $ănuiesc că procesul
terapeutic ar = mult mai anevoios cu aceste $oli mult mai grave
dec@t cu STM.
7sta mă duce cu g@ndul la una dintre cele mai recente
vindecări miraculoase de cancer relatate 3n <ogue. 7lice Epstein
a ,ost diagnosticată cu o ,ormă malignă de cancer la rinichi şi i
s6a spus că nu mai are mult de trăit. Ea a respins acea prognoză)
a 3nceput să6şi privească atent via2a şi a 3nceput psihoterapia. 7
supravie2uit şi şi6a 3mpărtăşit e:perien2a 3ntr6o carte.
-orman Cousins şi al2ii discută despre acest tip de proces de
mai mul2i ani.
E:istă multe 3ntre$ări care 3şi aşteaptă răspunsul) mistere
care 3şi cautăce
De e:emplu) rezolvarea
determinăpecreierul
tăr@mulsămedicinei psihosomatice.
aleagă cancerul) $oala
cardiovasculară sau autoimună c@nd ,uria este mai pro,und
ascunsăQ Se va dovedi mai uşor să identi=căm procesele
pato=ziologice implicate 3n =ecare caz dec@t să aIăm de ce a
,ost ales cancerul) de ce artrita reumatoidă) de ce
arterioscleroza coronariană.
Homo sapiens reprezintă ultima treaptă a evolu2iei) cel pu2in
3n acest sistem solar. >loria 3ncoronată a speciei noastre este
mintea) aIată ,ără 3ndoială 3ncă 3n stare de evolu2ie) dar a?unsă
de?a 3ntr6un stadiu destul de remarca$il. &uterea vor$irii şi a
1G!
g@ndului creator) ca să amintim doar două dintre capacită2ile

sale) sunt at@t de speciale şi de complicate) 3nc@t nu avem 3ncă
nicio no2iune despre ,elul 3n care se realizează ele.
Studiul emo2iilor se aIă) de asemenea) 3n ,aşă) aşa 3nc@t mul2i
cercetători 3n ştiin2ele medicale nu sunt conştien2i 3ncă de
impactul emo2iilor asupra ,unc2iilor corpului. Scopul acestei căr2i
este să atragem aten2ia asupra acestei legături.
1G1
P"R#E" " #REI"
#ratamentul tul*urărilor minte-corp
1G
Pro'ramul terapeutic puterea cunoaşterii
De vreme ce citeşti această carte) pro$a$il că de săptăm@ni)

luni sau ani su,eri de o a,ec2iune dureroasă. -ici durata nu este
importantă pentru diagnosticul de STM) şi nici ,aptul că e posi$il
să = avut mai multe episoade de durere care au de$utat cu un
accident sau cu o rănire.
Consideră că aceasta este prima consulta2ie pe care o ai cu
mine. Durerea ta ar putea = localizată 3n zona lom$ară) 3nso2ită
de amor2eală) ,urnicături sau slă$iciune 3n orice parte a unuia
sau a am$elor picioare. 7r putea = 3n mi?locul sau 3n zona
superioară a spatelui. 7r putea = la g@t şi umăr) cu durere)
amor2eală) ,urnicături sau slă$iciune 3n am$ele $ra2e şi m@ini. 7r
putea
la = 3n la
degete) regiunea
şold) laarticula2iei
genunchi) 3numărului)
gleznă) la cot) la
partea de3ncheietură)
sus sau de
?os a piciorului) pe una sau pe am$ele păr2i.
Toate acestea sunt mani,estări comune ale STM.
Durerea se poate 3nrăută2i 3n timpul zilei sau al nop2ii. 7r
putea = acută c@nd te trezeşti şi 3ncerci să te dai ?os din pat)
atenu@ndu6se treptat pe măsură ce trece ziuaB sau ai putea să =i
3n ,orma cea mai $ună c@nd te trezeşti diminea2a şi să supor2i
durerea cresc@ndă pe parcursul zilei. 7r putea = agravată sau
atenuată c@nd stai ?os) 3n picioare sau mergi. Te6ai putea teme
să te apleci sau să ridici greută2iB dacă nu po2i să ,aci aceste
lucruri) nu vei = capa$il să ,aci ,a2ă slu?$ei) să alergi sau să
practici un sport sau să ,aci e:erci2ii =zice. i6ar putea = ,rică de
e,ortul =zic) indi,erent c@t de uşoară este sarcina sau mişcarea.
Sau este posi$il să = continuat să =i activ din punct de vedere
=zic) inclusiv
putea să sim2isădurerea
practici3nsporturi
momente energice) 3n ilogice
ciudate) ciuda durerii. 7i
şi nu atunci
c@nd s6ar părea că ar tre$ui.
1G+
7cestea sunt toate scenarii comune pentru oameni cu STM şi

sunt e:emple clasice despre cum a?ung să =e programa2i să
simtă durere 3n anumite momente şi 3n asociere cu diverse
activită2i sau pozi2ii.
Cea mai mare parte a timpului te aIi su$ impresia că ceva nu
este 3n regulă cu spatele tău sau cu g@tul sau umerii) că ai o
mal,orma2ie sau o degenerare a unor păr2i din coloană) o
deplasare sau o hernie de disc) o =$romialgie) o ruptură sau o
3ntindere de muşchi) o tendinită pe undeva. 7ceste diagnostice
sunt de o$icei con=rmate de radiogra=i) de scanarea TE sau de
<M- şi este ,oarte pro$a$il ca durerea ta să se 3nrăută2ească
considera$il c@nd aIi ce arată aceste teste.
4ia2a ta poate
dureroasăB = literalmente
te chinuieşti dominată
3n =ecare moment. de7ia,ec2iunea
,ost la mul2i
doctori şi ai 3ncercat multe tratamente dar) deşi te sim2i $ine un
timp) a,ec2iunea recidivează invaria$il.
;amilia ta şi prietenii sunt alături de tine şi te avertizează
constant să ai gri?ă.
7m aIat toate aceste lucruri de la tine pe parcursul relatării
istoricului tău. Consultul n6a dezvăluit 3n sine vreo anomalie
neurologică sau o gamă de anomalii relativ minore cum ar =
pierderea reIe:ului la un tendon) unele slă$iciuni uşoare sau
schim$area 3n perceperea unui stimul dureros ca o 3n2epătură de
ac. nii dintre voi a2i avut capacitatea de a vă deplasa sau de a
vă schim$a pozi2ia pe patul de consulta2ie sau de a vă apleca)
iar al2ii a2i ,ost remarca$il de agili. nsă) practic cu to2ii a2i sim2it
durerea c@nd am apăsat anumi2i muşchi din ,esa laterală) de pe
şale
sim2itşidurere
de pe umeri.
c@nd amn plus)
apăsatapro:imativ P! lalungi
pe tendoanele sută din
dintre voi a2i
partea
laterală a am$elor coapse.
Din cauza constatărilor =zice şi a istoricului) am conchis că ai
avut STM şi am continuat prin a62i spune ce 3nseamnă asta. 7m
spus că anomaliile structurale identi=cate anterior nu au ,ost
cauza durerii tale şi că 32i voi arăta dovezi pe loc şi apoi pe
parcursul cursurilor mele pentru a spri?ini acea concluzie.
Durerea) rigiditatea) arsura) presiunea) amor2eala) ,urnicăturile
şi slă$iciunea erau provocate de o lipsă uşoară de o:igen din
muşchii) nervii sau tendoanele 3n cauză. n sine) asta era ceva
1G8
ino,ensiv. Deşi ar putea produce o durere mult mai acută dec@t

orice altceva ştiu eu 3n medicina clinică) n6ai răm@ne cu sechele
c@nd simptomele ar dispărea.
7m continuat apoi să e:plic de ce creierul a considerat
potrivit să reducă Iu:ul sanguin spre aceste zone) cauz@nd
aceste simptome 3ngri?orătoareB cum ,uria şi alte sentimente
puternice din inconştient amenin2au să iasă la supra,a2ă 3n
conştient şi durerea a tre$uit să =e creată ca un ,actor de
distragere a aten2iei pentru a preveni acest lucru. n cele mai
multe cazuri ai ,ost conştient de ,actorii psihologici importan2i)
cum ar = stresul) per,ec2ionismul şi Lo$sesia pentru $ine sau o
traumă din copilărie) care erau responsa$ile pentru durere. 7i
,ost asiguratprocesului.
3n2elegerea că rezolvarea
7m (vindecarea"
spus că toateva veni odată
acestea vor =cu
ela$orate şi clari=cate pe parcursul a două cursuri) pentru că nu
este su=cient timp pentru a prezenta 3ntreaga poveste pe durata
unei consulta2ii la ca$inet. 4om = petrecut patruzeci şi cinci de
minute 3mpreună.
7cest rezumat al consulta2iei ini2iale sugerează care va =
programul terapeutic. Tre$uie cumva să zădărnicim strategia
creierului. &entru a realiza acest lucru) 3ncura?ez pacien2ii#
să respingă diagnosticul structural) motivul L=zic al durerii
(STM este un tip di,erit de proces =zic"B
să recunoască $azele psihologice ale dureriiB
să accepte e:plica2ia psihologică şi toate rami=ca2iile sale
ca normale pentru oamenii sănătoşi 3n societatea noastră.
Re!pin'erea dia'no!ticului !tructural
Durerea nu se va opri dacă nu eşti capa$il să spui# L7m un

spate normalB ştiu acum că durerea este provocată de o
a,ec2iune ino,ensivă 3n esen2ă) ini2iată de creier pentru a servi
unui scop psihologic şi că mal,orma2iile care au ,ost găsite la
1GG
radiogra=e) scanarea TE sau <M- sunt modi=cări normale

asociate cu activitatea şi 3naintarea 3n v@rstă.
7ceastă conştientizare ini2ială este esen2ială pentru a
zădărnici strategia creierului) care este aceea de a62i 3ndrepta
aten2ia numai asupra corpului şi de a te 2ine 3n neştiin2ă 3n ce
priveşte sentimentele amenin2ătoare din inconştient. După cum
am e:plicat 3n &artea 5 a acestei căr2i) min2ii 3i este teamă că
,uria inconştientă va erupe 3n conştient.
De ce ar tre$ui să laşi la o parte semni=ca2ia mal,orma2iilorQ
n cele mai multe cazuri anomalia nu e:plică 3n mod adecvat
durereaB ea apare adesea 3n locul nepotrivit sau la momentul
nepotrivit) cum ar = c@nd te odihneşti con,orta$il 3n pat. mi
amintesc de unnumai
a sim2it durere $ăr$atc@nd
care s6a
şi6aaplecat
3ncărcatdeasupra
camioneta toată ziua
chiuvetei şi
să se
$ăr$ierească diminea2a. &oate că cel mai convingător este că
am văzut mii de oameni cu o mare varietate de modi=cări
structurale la coloană (sau care au avut un diagnostic de
=$romialgie") recuper@ndu6se complet zile sau săptăm@ni după
ce au aIat de STM. E:perien2a este un pro,esor minunat) cu
toate că lec2ia pe care 2i6o dă este dură.
Principiul !imultaneităţii
Simptomele STM 3ncep adesea 3n asociere cu o anomalie

structurală cunoscută H de e:emplu) durerea de spate sau picior
la cineva
disc apro:imativ ale cărui3nteste regiunea CT sau <M- care
corectă demonstrează o hernie den
e:plică simptomele.
aceste cazuri viteza cu care persoana scapă de durere ne spune
că hernia de disc nu a ,ost responsa$ilă pentru durere.
&rezen2a unei anomalii de disc este un o$stacol pentru mul2i
pacien2i care nu sunt conştien2i că aceasta este o demonstra2ie
a iste2imii şi ingeniozită2ii min2ii atunci c@nd doreşte ea să
creeze un ,actor =zic de distragere a aten2iei. Mintea este
conştientă de tot ce se petrece 3n corp) inclusiv de localizarea
discului herniat) de rupturile de menise la nivelul articula2iei
genunchiului şi de ruptura inelului rotatorilor de la umăr. &oate
1GK
suna ,antezist) 3nsă e:perien2a clari=că ,aptul că creierul va

ini2ia durerea STM acolo unde e:istă o anomalie structurală
pentru a te impresiona 3n plus şi pentru a62i 3ndrepta aten2ia mai
,erm asupra corpului tău) 3n timp ce el va induce durerea 3n locul
unei vătămări mai vechi.
Tendin2a de a atri$ui durerea unei anomalii structurale este
irezisti$ilă şi chiar 3ndreptă2ită 3n unele cazuri) dar) evident) nu
3n ma?oritatea situa2iilorB STM este de o$icei adevărata cauză a
durerii. n doctor care este ,amiliar cu STM poate ,ace această
distinc2ie.
Din ,ericire) noi studii a?ută la convingerea pacien2ilor că
anomaliile structurale sunt destul de comune şi arareori
dureroase. nul of
6ngland Aournal dintre cele mai
&edicine impresionante
3n iulie de 3n +e,
a apărut
1**8. n grup
cercetători de la 'oag Memorial 'ospital din -eport each)
Cali,ornia) şi Cleveland Clinic au anun2at că au descoperit
deplasări de disc lom$ar şi protruzii la testele <M- la şaizeci şi
patru din nouăzeci şi opt de $ăr$a2i şi ,emei care nu avuseseră
niciodată durere de spate. 7cesta este numai unul dintre cele
mai recente din numeroasele studii de6a lungul anilor care
atestă că anomaliile structurale nu cauzează durerea de spate.
n ciuda acestui ,apt) aproape to2i medicii şi al2i practicieni
continuă să atri$uie durerea anomaliilor structurale
(mal,orma2iilor".
Recunoaşterea *a)elor p!iholo'ice ale durerii
Creierul 3ncearcă cu disperare să ne distragă aten2ia de la

,uria din inconştient. 7ceasta este o reac2ie automată a min2ii)
ea nu este $azată pe logică sau ra2iune. 7şa că tre$uie să ne
servim de ra2iunea pentru a 3n2elege acest proces. 5deea de
$ază este că putem inIuen2a inconştientul) reac2iile automate)
prin aplicarea proceselor de g@ndire conştientă. 5poteza mea nu
mai este o simplă teorie) pentru că am văzut6o ,unc2ion@nd
pentru mii de pacien2i.
1GN
Multiplele motive pentru ,uria reprimată au ,ost discutate 3n

&artea 3nt@i a acestei căr2i. 7i putea dori să le revezi acum.
Tre$uie să te g@ndeşti la ,urie mai degra$ă dec@t la Lunde şi
Lc@t de rău te doare.
Tăr@mul inconştientului nu este logic sau ra2ional cum este
mintea conştientă. El reac2ionează 3n mod automat şi c@teodată
3n moduri ,oarte ciudate. Dezvoltarea STM este un $un e:emplu.
Te 3ntre$i# LCare este sensul producerii durerii pentru a
distrage aten2ia cuiva de la ,uria re,ulatăQ 7ş pre,era să mă
con,runt cu ,uria dec@t să am durerea.
E o 3ntre$are $ună. nsă modul 3n care este organizat 3n
prezent sistemul emo2ional uman) din punctul de vedere al
evolu2iei)
mod care determină ,elul 3n care
nu este 3ntotdeauna va reac2iona
tocmai ra2ional.acesta) 3ntr6un
De vreme ce
creierul evoluează) la un moment dat) peste secole sau milenii)
este ,oarte pro$a$il că inconştientul va = mai ra2ional. Dar
pentru moment tre$uie să realizăm c@t de di,erită este mintea
inconştientă de cea conştientă) pentru a 3n2elege modul 3n care
apar STM şi echivalen2ii săi. Mintea inconştientă este aparent
3ngrozită de ,urie şi reac2ionează ca atare.
"cceptarea factorului p!iholo'ic
Tre$uie să ne spunem# LEste 3n regulă să =m aşa cum suntem#

ilogici) ,urioşi inconştien2i) ca un copil cu toane. ;ace parte din a
= uman şi estetrei
7m enun2at universal.
principii de tratament# respingerea
elementului somatic) recunoaştea şi acceptarea psihologicului.
Din punct de vedere practic) cum putem să lucrăm zilnic pentru
a o$2ine aceste rezultateQ 5ată 3n continuare c@teva strategii.
3ndeşte p!iholo'ic
9e spun pacien2ilor mei că de =ecare dată c@nd resimt

durerea tre$uie să se g@ndească 3n mod conştient la ,uria
reprimată şi la motivele care o provoacă. 7cest lucru este 3n
1GP
meaQ 3n mod parado:al) nu) pentru că tocmai neputin2a de a

conştientiza impactul lor asupra min2ii interioare conduce la
asemenea a,ec2iuni) cum ar = STM) arsurile) migrenele)
an:ietatea şi depresia. &rin identi=carea şi con,runtarea
conştientă cu sursele de presiune) reduci e,ectul negativ
poten2ial al inconştientului.
ReKecţii )ilnice !au meditaţii
7ceastă parte a tratamentului este esen2ială pentru oamenii
,oarte ocupa2i care nu găsesc niciun moment 3n care să se
g@ndească la altceva 3n a,ară de munca lor 3n timpul zilei.
Tratamentul pentru STM şi echivalen2ii săi constă 3n a te g@ndi la
un mod de a ieşi din situa2ie. 7cest lucru se ,ace cel mai $ine 3n
linişte şi solitudine) deci tre$uie să găseşti un moment 3n =ecare
zi c@nd să stai şi să te g@ndeşti la ce tre$uie să ,aci ca să te
3nsănătoşeşti.
Efortul ()ic şi factorul de teamă
tim că scopul simptomelor =zice) cum sunt STM şi

echivalen2ii săi) este acela de a men2ine aten2ia concentrată
asupra corpului. -6ai c@ştigat 3nsă $ătălia dacă durerea dispare)
dar 32i este 3ncă ,rică de e,ortul =zic) de durerea recurentă) de
accidentare şi de degenerarea progresivă a elementelor
coloanei. Durerea
temeri. Deci se va
pacien2ii 3ntoarce
sunt s,ătui2idacă
să 3şinureia
depăşeşti aceste
activitatea =zică
normală) ,ără restric2ii) de 3ndată ce durerea a dispărut complet
sau aproape de tot şi c@nd 3ncep să ai$ă 3ncredere 3n diagnostic.
&acien2ii au mărturisit că reluarea activită2ii poate dura luni de
zile) ceea ce nu este greu de 3n2eles av@nd 3n vedere anii 3n care
au ,ost e:puşi la concep2ii greşite despre presupusa ,ragilitate a
spatelui lor. -i se spune# -u ,ă cutare sau cutare) ,ă numai aşaB
7i gri?ă) o să te loveştiB 7i pro$leme cu şiraB Discurile sunt
degenerate) iar oasele coloanei se ,reacă 3ntre eleB nul dintre
picioarele tale este mai scurt dec@t celălaltB Famenii nu au ,ost
1K!
,ăcu2i să meargă pe două picioareB 7i talpa piciorului platăB -u

3nota craul sau $rasB -u62i arcui spateleB -u dormi niciodată pe
$urtăB 3ndoaie 3ntotdeauna genunchii c@nd te apleci din talie sau
te ridiciB -u ridicaB -u ,ă a$domene) ci ridică genunchiiB şi aşa
mai departe) la nes,@rşit.
Toate aceste avertismente şi interdic2ii) 3ntărite de s,atul
medical de proastă calitate) 32i men2in aten2ia a2intită asupra
corpului) dar acesta şi este scopul creierului. Calea spre reluarea
totală a e,ortului =zic) ,ără ,rică) poate = anevoioasă şi plină de
o$stacole. -u te teme dacă 3ncepi cu e:erci2ii prea devreme şi
sim2i pu2ină durere. -u te po2i răniB STM este un proces $enign.
Durerea continuă care 3nso2eşte activitatea 3nseamnă că creierul
se aIă 3ncă
aştep2i) 3n procesul
să 3ncerci de şi
din nou schim$are a programării.
să ai certitudinea că veiTre$uie
trium,asă
3n
=nal. 7cesta s6a dovedit a = cazul a mii de pacien2i.
&e de altă parte) nu 3ncepe prea devreme cu e:erci2iile =zice H
nu pentru că te6ai putea răni serios) ci =indcă creierul poate să
=e 3ncă programat 3n modul STM. 2i recomand să aştep2i c@teva
săptăm@ni după ce ai acceptat diagnosticul STM) ast,el 3nc@t
durerea să se diminueze) iar 3ncrederea ta să crească) ast,el
3nc@t creierul va avea timp să se reprogrameze.
Pro(la;ie6 nu a!pirină
Scopul tratamentului este să schim$ăm reac2ia min2ii

inconştiente
3ndeplinit) durerea la stările emo2ionale.
va 3nceta. &entru C@nd acest lucru
că procesul va = are
terapeutic
nevoie de timp) tre$uie să6l priveşti ca pe un e:erci2iu de
medicină preventivă. ntr6un ,el) stopăm durerea de m@ine şi
orice durere care ar putea apărea după aceea. 7sta e o a$ordare
di,erită de cea conven2ională) care 3ncearcă să trateze durerea.
Să 3ncerci să vindeci durerea este ca şi cum ai trata doar ,e$ra)
şi nu in,ec2ia care a provocat6o. -oi căutăm să eliminăm cauza
durerii şi de aceea spun că a şti este Lpenicilina 3n tratamentul
pentru STM. Totuşi) spre deose$ire de anti$iotice) ,olosirea
cunoaşterii pentru a inversa procesul cere timp. Tre$uie să =i
1K1
&entru unii oameni simpla mutare a aten2iei dinspre =zic spre

psihologic va ,unc2iona. 7l2ii au nevoie de mai multe in,orma2ii
despre ,elul 3n care ,unc2ionează strategia) iar al2ii au nevoie de
psihoterapie. nsă 3n =ecare caz cunoaşterea este esen2ială
pentru Lvindecare) pentru că ,ăc@ndu6i pe oameni conştien2i de
ceea ce se 3nt@mplă at@t din punct de vedere =zic) c@t şi
psihologic) de?ucăm planurile creierului. (5nclud cuv@ntul
vindecare 3ntre ghilimele pentru a aminti cititorului că STM nu
este o $oală# o persoană se ,ace $ine şi alungă durerea) dar 3n
realitate nu este nimic de Lvindecat." Schim$@nd centrul
aten2iei de la corp la psihic ,acem ca durerea să devină inutilă) o
lipsim de scop şi dezvăluim ceea ce 3ncearcă ea să ascundă.
ntr6un
persoananumăr micsă
tre$uie detrăiască
cazuri) 3nainte ca durerea
cu adevărat săcum
emo2ia) 3nceteze)
ar = ,uria
sau triste2ea pro,undă. 7sta necesită 3ntotdeauna a?utorul unui
psihoterapeut pregătit corespunzător.
mi amintesc de un pacient de vreo cincizeci de ani care toată
via2a sa a ,ost ,urios pe mama sa) sentiment de care era 3ntr6o
anumită măsură conştient. Totuşi) durerea lui a persistat p@nă 3n
momentul 3n care a ,ost capa$il) 3n timpul terapiei cu un
psiholog) să6şi trăiască ,uria reprimată.
Hindecarea prin lectură
Ca mărturie a rolului esen2ial al cunoaşterii) mul2i oameni au

declarat că au avut
citire a căr2ilor melesucces
despre3nSTM)
a alunga durerea
3n special cea după simpla
mai recentă)
Healing Back Pain (Cum să vindeci durerea de spate. Citi2i
următorul ,ragment dintr6o scrisoare de la James Campo$ello)
datată 1+ noiem$rie 1**1. Este reprodusă cu permisiunea sa#
4ă scriu să vă mul2umesc pentru ceea ce a2i ,ăcut pentru
mine. Mai precis) cartea dumneavoastră) Healing Back Pain m6a
salvat de la o via2ă de invalid.
7m patruzeci şi trei de ani şi) p@nă să 3nceapă pro$lemele cu
spatele) nu am su,erit niciodată din cauza vreunei leziuni sau
1K+
$oli serioase. n martie 1*P* a de$utat pro$lema cu spatele. 7

3nceput ca o rigiditate uşoară a păr2ii lom$are şi p@nă la s,@rşitul
săptăm@nii mă aIam 3ntr6o durere acută) invalidantă) cu spasme
continue.
Timp de doi ani am su,erit din cauza unei dureri de spate
aproape constante. Ea varia de la uşoară la acută) dar nu
dispărea niciodată complet. ;ără a mai da alte detalii) era
3ngrozitor. -u puteam să stau aşezat mai mult de o ?umătate de
oră) nu mă puteam apleca) nu puteam ridica nimic) nu puteam
să merg cu $icicleta mai mult de două minute. <enun2asem la
aproape toate activită2ile care 3mi plăceau. 9ucram 3n picioare)
mă odihneam ,recvent) 3ntinz@ndu6mă pe o masă de lucru şi 3mi
petreceam
7m apelattimpul li$er
la toată 3ntinsdepepro,esii
gama podeaua su,rageriei.
medicale şi
pseudomedicale) ,ără niciun rezultat. 7m vizitat cinci medici
di,eri2i) inclusiv specialiştii de v@r, 3n zona pro$lemelor legate de
spate. 7m urmat trei programe di,erite de terapie) cu cinci
terapeu2i di,eri2i. 7m 3ncercat %oga) acupunctura şi chiropra:ie.
-imic nu a a?utatB de c@te ori ,ăceam un progres mic) cur@nd
după aceea urma regresul.
Totuşi) după ce am citit (şi recitit" cartea dumneavoastră şi
am aplicat metodele acesteia) spatele meu a revenit la normal
cam 3n două luni. ;ac acum tot ce o$işnuiam să ,ac H stau aşezat
normal) mă plim$ cu $icicleta) conduc ore 3ntregi) practic
sporturi) mă aplec şi ridic greută2i ca o persoană normală H
lucruri la care credeam că renun2asem pentru totdeauna. Sunt
complet sănătos de mai $ine de şase luni.
7m ,ost cel pu2in
dumneavoastră sceptic
aproape că şinuc@nd am primitlectura
am terminat prima ei)
oară cartea
pentru că
teoria dumneavoastră pur şi simplu nu mi se părea credi$ilă.
Totuşi) tipul de personalitate descris 3mi amintea destul de mult
de mine) aşa că am terminat de citit cartea (dar am rămas
sceptic".
&rietena mea) cea care a găsit cartea şi a cumpărat6o pentru
mine) a citit6o o săptăm@nă mai t@rziu şi m6a s,ătuit insistent să
o citesc din nou. (De ,apt) mi6a spus ceva 3n genul# LDacă nu te
vezi pe tine 3n =ecare pagină a căr2ii) atunci eşti =e ne$un) =e
or$. Citeşte6o din nou." mpins de disperare şi cu greu convins
1K8
că ideea de $ază ar putea să mi se potrivească) am recitit

cartea.
Situa2ia a 3nceput să se 3m$unătă2ească treptat) dar vizi$il. n
acel moment am tele,onat pentru a sta$ili o consulta2ie cu
dumneavoastră 3n speran2a completării vindecării cu
tratamentul dumneavoastră prin lectură de grup. Totuşi) 3n luna
dinaintea consulta2iei mele) am recitit cartea de 3ncă patru ori)
am continuat să aplic a$ordările dumneavoastră şi situa2ia a
continuat să se 3m$unătă2ească. C@nd s6a apropiat timpul să mă
prezint la consulta2ie) mi6am dat seama că nu mai aveam
nevoie de ea. 9a s,@rşitul perioadei de şase luni eram 3n esen2ă
sănătos. n perioada aceea am 3ncetat =zioterapia) vizitele la
chiropractician)
-u am ,ăcut (saupastilele) 3ntinderile
evitat" niciun şi e:erci2iile
e:erci2iu special 3npentru
timpulspate.
care a
trecut de atunci H aproape opt luni H şi mă simt $ine.
Dacă nu aş = trecut prin asta eu 3nsumi) nu aş = crezut.
&ro$lema mea părea să =e cauzată de de,ectele structurale ale
coloanei. ;usesem diagnosticat ca av@nd o varietate de
pro$leme legate de oase şi discuri şi eram pe punctul de a su,eri
o interven2ie chirurgicală pentru 3nlăturarea unui disc şi sudarea
osului. (-u vă pot spune c@t de recunoscător vă sunt pentru că
m6a2i salvat de la asta]"
Domnul Campo$ello a mai corespondat cu mine după acea
primă scrisoare şi continuă să trăiască ,ără dureri sau restric2ii.
<ecent) el a ane:at o copie a unui regim terapeutic pe care l6a
alcătuit pentru un prieten. 96am intitulat L&rogramul terapeutic
al lui Jim Campo$ello pentru depăşirea STM#
nt@i) tre$uie să decizi că vei ,ace o 3ncercare serioasă de a
aplica tehnica dr. Samo. Tehnica ,unc2ionează doar pentru
oamenii care ,ac un e,ort puternic pentru a o aplica. Tre$uie ori
să crezi că aceasta poate ,unc2iona pentru tine) ori să =i at@t de
disperat 3nc@t vei 3ncerca din răsputeri să o ,aci chiar dacă nu
crezi 3n ea.
Eu nu am crezut 3n ea c@nd am citit prima oară cartea. De
,elul meu sunt ,oarte scepticB nu am crezut 3n puterile mentale
de niciun ,el şi renun2asem să mai cred 3n miracole. Totuşi) eram
1KG
disperat. 7veam dureri continue. 4ia2a mea consta 3n a sta 3n

picioare pentru a ,ace pu2ina muncă pe care eram capa$il să o
,ac şi 3n a sta 3ntins pe o rogo?ină pe podeaua de acasă pentru
restul zilei. Deci chiar dacă nu credeam că mă poate a?uta) so2ia
mea m6a convins să 3ncerc. &o2i să ,aci şi tu acelaşi lucru.
nt@i tre$uie să62i iei un anga?ament că vei 3ncerca a$ordările
căr2ii. -u costă nimic) dar tre$uie să ai voin2a de a petrece ceva
timp pentru a citi din ea 3n =ecare zi pentru cel pu2in o lună.
ncearcă H ce ai de pierdutQ
-u cred că e:istă o singură cale de a o ,ace) dar am să62i spun
ce anume a ,unc2ionat pentru mine şi 32i recomand să 3ncerci şi
tu.
1. pur
trece Citeşte apro:imativ
şi simplu +! de pagini
peste cuvinte din cartela3nele]
H g@ndeşte6te =ecare zi. -ula
;ii atent
ce spune autorul şi g@ndeşte6te cum 2i se poate aplica. Este
,oarte uşor să nu =i atent) aşa că ,or2ează6te să te concentrezi
pe idei. C@nd vezi păr2i care 32i amintesc de tine) acordă6le o
aten2ie specială.
De asemenea) nu 3nceta să62i reaminteşti 2ie 3nsu2i că oamenii
descrişi 3n carte au avut pro$leme similare cu ale tale şi s6au
vindecat. C@nd termini de citit cartea) 3ncepe6o din nou a doua
zi. Tre$uie să o citeşti continuu timp de o lună sau mai mult. i
tre$uie să =i atent de =ecare dată c@nd o citeşti.
. <ezervă62i timp de =ecare dată pentru a te g@ndi la
pro$lemele care te6ar putea supăra) la toate cele din via2a şi
mintea ta care ar putea să62i provoace necazul cu spatele.
&etrece cel pu2in +! de minute 3n =ecare zi g@ndindu6te la asta.
Eu
apoio$işnuiam să rezerv
+! de minute seara.1G;oloseşte
minute diminea2a)
acest timpc@nd mă trezeam)
pentru
următoarele#
>@ndeşte6te la tot ce ar putea să te deran?eze H presiunea la
muncă sau şcoală) responsa$ilită2ile ,amiliale) di=cultă2ile
=nanciare etc. ;ii c@t se poate de precis. -u po2i să spui simplu#
L3mi ,ac pro$leme cu serviciul H nu este su=cient. Tre$uie să
3ncerci să identi=ci =ecare element speci=c la care te po2i g@ndi.
7m considerat ,olositor să scriu liste pentru a le 2ine eviden2a.
(C@nd eşti ,oarte precis te po2i g@ndi la ,oarte multe lucruri." ;ii
atent la toate aspectele vie2ii tale) chiar şi la cele mai
1KK
ne3nsemnate. -u da aten2ie numai pro$lemelor evidente) ci

3ncearcă să le iei 3n calcul şi pe cele mai pu2in evidente.
>@ndeşte6te at@t la lucrurile reale) c@t şi la cele imaginare care
ar putea să te deran?eze.
De 3ndată ce 2i6ai identi=cat pro$lemele) 3mparte6le 3n două
categorii# cele 3n privin2a cărora po2i să ,aci ceva şi cele asupra
cărora nu ai control. ;ii realist 3n ce priveşte locul unde se
3ncadrează =ecare. 7c2ionează acolo unde po2i să ,aci ceva. ;ă
tot ce po2i pentru a le corecta sau cel pu2in 3ncearcă să ,aci asta.
C@t despre cele asupra cărora nu ai control) spune62i că ştii că
ele te deran?ează) dar tre$uie să le accep2i H şi ce este mai
important) nu le vei mai lăsa să62i provoace durerea de spate.
-u uita) nu tre$uie
să ,unc2ioneze) să elimini
tre$uie doar săpro$lemele pentru
=i conştient 3n ceca vindecarea
priveşte
procesul.
>@ndeşte6te la cum eşti H la ceea ce) 3n tine) permite acestor
pro$leme să62i creeze o ast,el de durere. Eu sunt persona?ul tipic
din căr2ile lui Sarno# per,ec2ionist) uşor de m@niat) e:trem de
motivat) ,oarte am$i2ios) oarecum compulsiv şi neră$dător cu
al2ii. 7cestea constituie acea partea a personalită2ii mele care
mi6a determinat mintea să creeze pro$lemele cu spatele. Totuşi)
e:istă şi alte tipuri de persoane care dezvoltă durere. na dintre
colegele mele de muncă este o ,emeie veselă) rela:ată) ,oarte
plăcută) dar a căpătat o durere de spate la ,el de rea ca a mea)
iar cartea a vindecat6o şi pe ea. (56au ,ost necesare trei luni)
apropo) dar este per,ect sănătoasă 3n acest moment." 3ncearcă
să aIi ce anume 3n interiorul tău are nevoie de acea distragere a
aten2iei.
;ii sincer Ce
cu anume permite
tine. ncă o dată)durerii să se dezvolte
aminteşte62i şi sănevoie
că nu este persisteQ
să6
2i schim$i personalitatea pentru ca vindecarea să ,unc2ioneze H
tre$uie doar să 3n2elegi şi să te con,run2i cu durerea.
+. &e durata 3ntregii zile) aminteşte62i continuu de 3ntregul
proces. De c@te ori apare o pro$lemă) g@ndeşte# LFO) nu6mi
place asta) dar nu am să o las să se ducă la spatele meu şi să6
mi provoace durere. Fric@nd sim2i o durere de spate (sau dacă
eşti cum eram eu şi te doare tot timpul) de c@te ori o sim2i
deose$it de puternică") g@ndeşte aşa# LSpatele meu 3şi ,ace
1KN
numărul. Ce se 3nt@mplă 3n via2a mea sau 3n mintea mea şi 3l

,ace să mă doarăQ
8. După ce ai lucrat la cele de mai sus timp de trei sau patru
săptăm@ni) 3ncepe să ,aci paşi mici pentru a62i testa progresul.
-u ,ace prea mult prea repede. rmăreşte doar 3m$unătă2irile
minore) găseşte ceva ce nu 32i mai ,ace at@t de rău cum 32i ,ăcea
3nainte. Mergi ,oarte 3ncet) dar după 3ncă c@teva săptăm@ni vei
o$serva că spatele tău este ceva mai $ine. Construieşte cu paşi
mărun2i H cea mai mică 3m$unătă2ire este un semn că procesul
,unc2ionează şi asta ar tre$ui să te 3ncura?eze să nu renun2i.
G. -u te lăsa] Crede6mă) ştiu c@t de deprimant şi de
descura?ant este. i totuşi e:istă speran2ă. Dar pentru ca
aceasta
pentru asă ,unc2ioneze)
o ,ace tre$uie să contri$ui cu timp şi e,ort
să meargă.
7m introdus o completare 3n programul domnului Campo$ello)
care spune că Lo$sesia $inelui este un declanşator puternic al
,uriei inconştiente ca şi per,ec2ionismul) aşa cum este şi ,uria
care se leagă de e:perien2ele din copilărie) ceea ce este ,oarte
important pentru unii oameni cu STM.
Place*o şi noce*o
n articol e:celent pu$licat 3n Aournal of t$e 0merican &edical

0ssociation 3n 1**8 avertiza asupra necesită2ii unei analize
critice
cauza unui 3n ceea ce priveşte
posi$il e,ect place$o. rezultatele Dacăoricăruicineva tratament din
crede că un
tratament pre,erat este $un H deşi ar putea să nu ai$ă nicio
valoare) la ,el ca o pastilă cu zahăr H rezultatul poate =
ameliorarea sau chiar vindecarea. E,ectul se $azează pe
credin2a oar$ă. Din păcate) e,ectul este 3n mod invaria$il
temporar şi simptomele revin cur@nd. 7cesta este motivul
pentru care numeroasele tratamente utilizate pentru durerea de
spate) inclusiv =zioterapia) medica2ia şi opera2ia) eşuează 3n
cele din urmăB $ene=ciile lor temporare pot = atri$uite
,enomenului place$o.
1KP
Eu 3l numesc Lminunatul place$o pentru că el demonstrează

marea putere a min2ii de a modi=ca ,unc2ionarea corpului. Este
cunoscut ,aptul că e,ectul place$o opreşte temporar evolu2ia
cancerului.
Ce se poate spune despre oamenii care au suportat interven2ii
chirurgicale şi nu au avut simptome pentru perioade lungi de
timpQ De vreme ce scopul simptomelor este acela de a distrage
aten2ia de la ceva ce se petrece 3n inconştient) dacă durerea
este ameliorată de e,ectul place$o al unui tratament puternic)
cum este interven2ia chirurgicală) creierul va muta pur şi simplu
durerea 3ntr6o altă zonă sau chiar la un alt organ al corpului)
ast,el 3nc@t distragerea aten2iei să poată continua.
nul dintre
e,ectuată pacien2ii
cu succes mei alom$ară)
3n zona suportat după
o interven2ie chirurgicală
care a 3nceput să
ai$ă pro$leme de ulcer stomacal. 7ceastă situa2ie a continuat
vreme de mul2i ani) 3n ciuda tratamentului) 3nsă c@nd a do$@ndit
3n =nal controlul asupra situa2iei) a 3nceput să ai$ă o durere
acută 3n regiunea g@tului) 3n acest moment el a intrat 3n
programul meu şi s6a ameliorat de 3ndată ce diagnosticul STM a
,ost sta$ilit.
Cu toate acestea) mul2i pacien2i su,eră recidivări ale durerii 3n
regiunea interven2iei chirurgicale atunci c@nd chirurgia a
,unc2ionat ca place$o.
4e ce tratamentul pentru S#M nu e!te place*o
Tratamentul STM este 3n primul r@nd un proces educativB nu te
3nva2ă să crezi or$eşte. &acien2ii tre$uie să a?ungă la concluzia
că ceea ce aud este logic şi rezona$il) conving@ndu6se pe ei
3nşişi că tul$urarea descrisă ca STM se re,eră la ei.
<ezultatul terapeutic este aproape 3ntotdeauna permanent.
;aptul că mul2i oameni se Lvindecă prin citirea căr2ilor despre
STM nu este 3n mod sigur place$o. -u e:istă niciun tratament şi
nicio interac2iune cu un Lvindecător) ci doar do$@ndirea
in,orma2iei. Cunoaşterea este cea care ,ace trea$a.
3n <ecent am 3nceput
care oamenii se potsă auzim despre
3m$olnăvi noce/o
3n urma ,enomenul
interac2iunilor invers
Lrele.
L-oce$o 3nseamnă Lvoi ,ace rău. Cei care ştiu despre
1K*
practicile voodoo sunt conştien2i de e:isten2a acestuia. n

medic de ,amilie 3n v@rstă pe care 3l cunosc a avut o pacientă
care a decis că e pe cale să moară şi imediat a şi murit) deşi
nimic nu era 3n neregulă cu ea.
Epidemia de durere care a cuprins societatea occidentală 3n
prezent este aproape 3n 3ntregime un rezultat al e,ectului
noce$o. Dacă ai un atac de durere la spate şi la picior) mergi la
doctor şi 2i se spune că este pro$a$il o pro$lemă cu coloana) cel
mai pro$a$il o hernie de disc. Deşi STM este ino,ensiv) ,aptul că
2i se spune că durerea este rezultatul direct al unei pro$leme
structurale asigură continuarea durerii. S,ătuit să răm@i la pat)
crezi că tre$uie să =e ceva serios şi durerea se 3nrăută2eşte. n
ciuda
acestaodihnei la pat)
nu numai durerea
că indică uncontinuă şi se9G6S1)
disc herniat cere un
dartest <M-B te
doctorul
in,ormează că cele două discuri aIate deasupra celui herniat
sunt degenerate) iar verte$rele se ,reacă una de cealaltă. 7cest
lucru este groaznicB acum ai dovada o$iectivă că spatele te
doare Lrău. 7desea se recomandă interven2ia chirurgicală
imediată sau 2i se spune că aceasta ar putea = necesară dacă
nu reac2ionezi la tratamentul o$işnuit. <ezultatul# o durere
intensi=cată.
7m auzit această poveste de mii de ori. C@nd pacientul
a?unge 3n cele din urmă la mine) acesta a 3ncercat =ecare
tratament cunoscut sau a ,ost operat) c@teodată de două ori)
pentru că e,ectul noce$o a ,ost 3ntre2inut 3n tot acest timp.
5ndi,erent de tratamentul ,olosit) acesta este 3ntotdeauna $azat
pe patologia de=cien2ei structurale sau musculare) care 32i
ad@nceşte
Este oare,rica şi intensi=că
de mirare că uniidurerea.
oameni se pot ,ace $ine citind o
carte care le e:plică motivul adevărat al durerii lor şi le spune că
3n realitate au spatele normal) că discurile cele mai herniate
reprezintă anomalii normaleQ 7cest lucru este inversarea
e,ectului noce$o) nu prin place$o) ci prin anga?area puterii min2ii
3n vindecarea corpului. Mai precis) STM este Lvindecat prin
educarea oamenilor de a = conştien2i de natura legăturii minte6
corp. 7ccept@nd sugestia doctorului &ert) Lminte şi Lcorp ar
tre$ui scrise 3mpreună) ca un singur cuv@nt) aşa cum implică
această carte.
1N!
Pro'ramul
ncepe 3n ca$inetul meu cu o consulta2ie. 7ceasta) le spun

adesea pacien2ilor) este prima ta lec2ie. 7poi ei sunt programa2i
pentru a participa la două cursuri# primul despre anatomia şi
=ziologia STM şi chestiuni care 2in de diagnosticB cel de al doilea)
despre psihologia şi tratamentul STM. Materialul cuprins 3n
această carte este acoperit 3n aceste două cursuri. nii au spus
despre programul meu că este o Lcură prin cuv@nt (taking
cure ceea ce este cu siguran2ă unic 3n tratamentul unei
tul$urări =zice.
Consulta2ia
pentru P! sau şi
PGcursurile cauzează
la sută dintre dispari2ia
pacien2i) simptomelor
de o$icei 3ntr6o
perioadă de c@teva săptăm@ni. 7ceia care continuă să ai$ă
dureri semni=cative sunt invita2i să participe la 3nt@lniri
săptăm@nale cu ocazia cărora sunt revăzute caracteristicile
,undamentale ale STM) precum şi principiile şi practica
tratamentului. Famenii spun deseori că tre$uie să asculte unele
lucruri 3n mod repetat 3nainte să le priceapă pe 3ndelete. neori)
se spun lucruri care 32i Laprind $ecule2ul sau au un 3n2eles
special pentru tine. Discutăm pro$leme variate şi capcane 3n
procesul de recuperare şi pacien2ii sunt 3ncura?a2i să vor$ească
despre cazurile lor speci=ce.
Dacă durerea persistă 3n ciuda cursurilor şi a 3nt@lnirilor de
grup) 3nseamnă că este necesară o e:plorare mai pro,undă şi se
prescrie psihoterapia. 7ceasta are succes 3n ma?oritatea
cazurilor
pacien2ilorşi care
ne răm@n numai
continuă apro:imativ
să ai$ă cinci la sută din totalul
dureri semni=cative.
Ce anume ,ace ca tratamentul să =e e=cientQ 7m spus de?a
că conştientizarea este principalul ingredient terapeutic. 7l2i
,actori 3şi aduc aportul) ,ără 3ndoială. n &artea 3nt@i a acestei
căr2i am introdus conceptele lui 'einz Oohut) care credea că
,uria narcisică este cauza anumitor tul$urări emo2ionale. Eu
sugerez că noi to2i generăm ,urie narcisică (3ntr6o măsură mai
mică sau mai mare") ,apt care e:plică de ce tul$urările
psihosomatice sunt omniprezente 3n societatea occidentală)
variind numai 3n ,unc2ie de tip şi de gravitate.
1N1
F pacientă numită Muriel Camp$ell a ,ost cea care mi6a

recomandat lucrările lui Oohut. Ea a spus următoarele legat de
motivul e=cien2ei programului meu#
De vreme ce pacien2ii cu STM se aIă 3ntr6o stare de ,urie) ei
tre$uie să = ,ost răni2i din punct de vedere narcisic.
E:prim@ndu6şi ,uria pe cale somatică) ei consultă un medic
tradi2ional care le prescrie odihnă la pat sau o interven2ie
chirurgicală) ,ăc@ndu6i neputincioşi şi ad@ncind rana narcisică)
ceea ce ,ace ca ,uria să crească. Sim2indu6se nea?utora2i) ei cad
la pat şi) după cum $ine a2i descris) se simt 3n continuare răni2i
din punct de vedere narcisic şi neputincioşi. Totuşi) spre
deose$ire de părin2ii lipsi2i
$olnavi) dumneavoastră le de empatie care6i
3nt@mpina2i vizitează
şi con=rma2i cu pe
empatie
aceste sentimente de ,urie) calm@ndu6i şi alin@ndu6i 3n acelaşi
timp. 9e o,eri2i) de asemenea) o e:perien2ă de 3mpărtăşire
esen2ială) prezent@ndu6i altor su,erinzi de STM. n această
manieră nu numai că 3i ,ace2i conştien2i 3n ce priveşte aceste
aspecte negate ale ,uriei) dar le şi diminua2i 3n mod e=cient.
7ctiva2i un sentiment al puterii (Sine grandios" care ,usese
anterior vătămat şi diminuat. &ute2i să ,ace2i asta repede)
pentru că ,uria nu este văzută ca un impuls) ci mai degra$ă ca
un produs al dezintegrării care urmează unei răni narcisice) pe
care empatia dumneavoastră o diminuează o,erind la nivelul
Sine6o$iect ,unc2ii de a=rmare (oglindire") calmare şi alinare
(idealizare" şi asemănare esen2ială (raportarea la celălalt ca la
un ,rate geamăn". &acientul este desigur vulnera$il la noi răni şi
la sentimente
medic. de ,urie) ceea ce e:plică de ce unii dintre noi revin
Sunt de acord cu o parte din această interpretare a e=cien2ei

programului meu terapeutic) de vreme ce pe l@ngă cunoaşterea
3mpărtăşită) este clar că mai e:istă ceva ce eu consider a = cel
mai important ingredient. 7cest ceva care ,unc2ionează acolo ar
putea = oglindirea) idealizarea şi raportarea la celălalt ca la un
,rate geamăn. Dacă aşa este) ar putea să =e o reducere a ,uriei
interne) lucru care este compati$il cu dispari2ia durerii. 7cesta ar
putea = motivul pentru care pacien2ii spun adesea că acele
1N
cursuri au avut o contri$u2ie ,oarte importantă la recuperarea

lor) o,erindu6le ceva ce nu au primit citind căr2ile despre STM.
Totuşi) potrivit teoriei STM) durerea nu este o e:presie
somatică a ,uriei) după cum a declarat doamna Camp$ell şi nici
eu nu consider ,uria ca =ind un Lprodus al dezintegrării. Mai
degra$ă) după cum s6a spus 3n mod repetat) este o reac2ie la
presiunile interne şi e:terne.
&ro$lema cu interpretarea 0ohutiană pură a e=cien2ei
programului meu terapeutic (,olosită de d6na Camp$ell" este
aceea că pacien2ii mei nu sunt conştien2i de ,aptul că sunt
,urioşi de vreme ce ,uria este inconştientă. 7 deveni conştient
de e:isten2a ,uriei inconştiente şi de motivele aIate la $aza
acesteia esteparte)
&e de altă ingredientul terapeutic
una dintre esen2ial.Camp$ell ar tre$ui
ideile doamnei
su$liniată. Famenii care simt dureri repetate de6a lungul a mul2i
ani se simt cel mai pro$a$il neputincioşi) ceea ce pro$a$il
3n,urie la culme inele interior. Ei nu ştiu niciodată c@nd va veni
următoarea criză şi nici c@t de gravă va =. Sunt restric2iona2i
total sau par2ial c@nd vine vor$a de activită2ile =zice şi li se pare
di,icil să6şi ,acă planuri de viitor din cauza sentimentului de
nesiguran2ă legat de a,ec2iunea spatelui.
C@nd pacien2ii aIă că de ,apt ei pot prelua controlul pentru a
se salva pe ei 3nşişi de acest chin groaznic) sentimentul puterii
poate = ame2itor. F ,emeie a spus că acum) c@nd şi6a alungat
durerea de spate simte că ar putea să ,acă aproape orice cu
corpul ei. <ec@ştigarea puterii este un medicament minunat.
:apcane6 pro*leme6 ntre*ări
:e nu e!te nevoie !ă faci pentru a te face *ine

De 3ndată ce pacien2ii aIă că ,uria este vinovată pentru STM
şi că ea 3şi are sursele 3n traumele 3n copilărie) 3n nevoia de a =
per,ect şi $un şi de a ,ace ,a2ă presiunilor vie2ii zilnice) ei
presupun că to2i aceşti ,actori de stres tre$uie 3ndepărta2i dacă
vor ca starea lor să se 3m$unătă2ească. 9ogica sugerează că
1N+
dacă ,uria este cauza) ca şi diavolul) tre$uie e:orcizată. Dacă

,uria ar putea scăpa din inconştient şi ar = e:primată) ca 3n cazul
'elenei) asta ar produce cu certitudine o Lvindecare. Din
păcate) acest lucru este posi$il destul de rar. ;uria este re,ulată)
noi nu sim2im asta şi) ca urmare) nu ne putem con,runta cu ea.
De asemenea) nu este posi$il să ne schim$ăm personalitatea
şi să 3ncetăm să mai 3ncercăm să =m per,ec2i şi $uni. Dacă
suntem conştien2i că posedăm aceste trăsături ne putem
modi=ca comportamentul şi putem micşora e,ectele negative pe
care acestea le au asupra noastră) 3nsă 3n esen2ă răm@nem
aceleaşi persoane care am ,ost. Chiar şi după psihanaliză) unde
se sondează pro,unzimea emo2ională a psihicului unei persoane)
personalitatea
mai $ine) cu at@tpacientului
mai pu2innu
nese schim$ă.
vor 3n,ricoşaCu c@t ne cunoaştem
sentimente) cum ar
= ,uria. Deşi ,uria nu dispare niciodată şi continuăm să o
generăm) odată recunoscută) ea devine mai pu2in
amenin2ătoare) pierz@ndu6şi din agresivitate.
Stilul de via2ă) de asemenea) poate numai rareori să su,ere
schim$ări su$stan2iale. Din ,ericire) e:perien2a a demonstrat că
nu schim$area) ci cunoaşterea este cea care produce
vindecarea. 7ceasta necesită repeti2ie 3n procesul de 3nvă2are.
1actorul de timp
tim că procesele psihosomatice nu sunt parte a personalită2ii
pentru că p@nă şi sindroamele dureroase care persistă de ani de
zile pot = oprite 3n c@teva zile sau săptăm@ni. E:perien2a lui Jim
Campo$ello este tipică.
;aptul că durerea dispare complet este remarca$il şi
sugerează că STM este o strategie de reac2ie) aleasă de minte
din cauza e=cien2ei sale. Din ,ericire) STM este 3n mod clar un
proces reversi$il. Dacă procesul ar = intim legat de
personalitate) ar = nevoie de ani pentru a = inversat) dacă asta
s6ar putea realiza.
Ma?oritatea celor care participă la programul meu sunt
capa$ili
de vechesăeste
alunge durerea
ea) cu toate 3n
căc@teva săptăm@ni)
depăşirea ,ricii de indi,erent c@t
a ,ace e,ort =zic
1N8
poate să dureze mai mult. Ce anume determină ,actorul de

timpQ
n2elegerea şi acceptarea naturii STM este un proces
intelectual) o ,unc2ie a min2ii conştiente. &entru că STM 3şi are
originea 3n inconştient) noile idei tre$uie să pătrundă şi să =e
acceptate acolo pentru ca durerea să 3nceteze. 7ici este
di=cultatea. Dacă emo2iile sunt prea 3n,ricoşătoare) mintea va =
re,ractară c@nd este vor$a de a renun2a la o strategie care le
2ine ascunse şi inactive. Calitatea şi cantitatea emo2iilor ascunse
determină c@t va dura luarea unei hotăr@ri sau dacă ea va =
luată p@nă la urmă. ntr6adevăr) incapacitatea de a respinge
e:plica2ia structurală a durerii dovedeşte acelaşi lucru# negarea
sindromului este intrinsecă
mai poate ,unc2iona sindromului. Mintea a decis că nu
,ără durere.
Să 3nsemne asta că suntem 3nvinşiQ -icidecum. neori
repetarea principiilor timp de c@teva săptăm@ni va rezolva totul.
n caz contrar) e:istă psihoterapia.
P!ihoterapia
ntr6o $ună zi vom realiza că studiul personalită2ii noastre este

mai important dec@t citirea) scrierea şi aritmetica. 4a ,ace parte
din educa2ia de $ază să 3nvă2ăm despre inconştient şi re,ulare)
3n special despre ceea ce =ecare dintre noi a ascuns 3ntr6un col2
al min2ii. 4om 3nvă2a că un &ărinte) un 7dult şi un Copil locuiesc
3n creierele
celălalt. noastre şi că
&sihoeduca2ia vaei= sunto condi2ieadesea 3n contradic2ie
esen2ială pentru unul cu
a ocupa
un $irou pu$lic sau a lucra 3n zona aplicării legii) căci) cu c@t
aceşti oameni se cunosc mai $ine) cu at@t pot să servească
pu$licul mai $ine. C@nd recomand unei persoane psihoterapia
mă simt ca şi cum o trimit la o şcoală superioară specială.
E:istă două orientări importante ale psihoterapiei#
comportamentală şi psihanalitică. &sihoterapia
comportamentală are tendin2a de a se concentra asupra
evenimentelor vie2ii şi cum să le ,acă ,a2ă mai $ine. Terapeu2ii
comportamentali a?ută oamenii să scape de ,o$ii) cum ar = ,rica
1NG
de avion) şi ne a?ută să scăpăm de o$iceiurile nedorite cum ar =

,umatul.
7r tre$ui să =e clar din teoriile discutate 3n această carte că
terapia orientată spre introspec2ie este recomandată pentru
persoanele cu STM sau echivalen2ii acestuia. Terapeu2ii spre
care 3ndrum pacien2ii sunt pregăti2i să 3i a?ute să6şi e:ploreze
inconştientul şi să devină conştien2i de sentimentele 3ngropate
acolo) de o$icei pentru că sunt 3n,ricoşătoare) ?enante sau 3n
vreun ,el inaccepta$ile. 7ceste sentimente şi ,uria pe care o
generează adeseori) sunt responsa$ile pentru multiplele
simptome minte6corp pe care le6am descris. C@nd devenim
conştien2i de aceste sentimente) 3n unele cazuri devenind
treptat
necesare capa$ili să le trăim) simptomele =zice nu mai sunt
şi dispar.
&sihoterapia este un proces lentB nu este o repara2ie rapidă.
&entru că se ocupă de chestiuni care a,ectează 3n ,apt toate
aspectele vie2ii noastre) timpul acordat procesului nu e de
prisos) indi,erent c@t este de lung.
n mare dezavanta? al psihoterapiei este costul. 7cesta
devine o pro$lemă tot mai mare pe măsură ce ,urnizorii care se
ocupă cu managementul serviciilor de sănătate mani,estă o
reticen2ă cresc@ndă ,a2ă de ram$ursarea pentru psihoterapie.
7ceastă tendin2ă reIectă o ignoran2ă tristă şi periculoasă ,a2ă
de ceea ce este important pentru o sănătate $ună.
$ntre*ări
ntruc@t ideile care e:plică at@t cauza) c@t şi vindecarea de

STM nu sunt ,amiliare celor mai mul2i dintre oameni) e nevoie de
timp pentru a le integra. Mai mult) a anticipa toate 3ntre$ările
care pot răsări 3n mintea cuiva este imposi$il. 5ată c@teva dintre
cele mai o$işnuite 3ntre$ări adresate de pacien2i.
# 1Pot să continui e3erciţiile şi *ntinderile pe care le=am făcut

pentru a evita recidivarea durerii2
1NK
<# Cu mul2i ani 3n urmă am 3ncetat să mai prescriu =zioterapia

ca parte a programului de tratament pentru STM. Deşi
=zioterapeu2ii au ,ost impresiona2i c@nd le6am atras aten2ia
asupra $azelor psihologice ale durerii) =ecare şedin2ă de
tratament a concentrat aten2ia pacientului asupra corpului său)
,apt care a ,ost incompati$il cu scopul meu terapeutic primar de
a ignora aspectul =zic şi a ne concentra numai asupra celui
psihologic. 7ceeaşi idee se aplică oricărei o$işnuin2e legate de
vreun e:erci2iu proiectat pentru a trata spatele) indi,erent dacă
ia ,orma 3ntinderilor) 3ntăririi sau mo$ilită2ii.
Deci 3i s,ătuiesc pe pacien2ii mei să 3ntrerupă practicarea
e:erci2iilor
nu are nevoiepropuse pentru aE:erci2iile
de protec2ie. prote?a sau a?uta3ncălzire
pentru spatele.speci=ce
Spatele
activită2ii atletice sunt adecvate pentru o per,orman2ă mai
$ună) dar e:erci2iile speci=ce nu sunt necesare din alt punct de
vedere.
7ctivitatea =zică de orice ,el este ,oarte recomandată pentru
valorile sale psihologice şi legate de sănătatea generală.
# 10m urmat o psi$oterapie timp de mai mult de un an. De ce

mai aveam *ncă durerea dacă aceasta era indusă psi$ologic >n
fapt terapeutul meu crede că durerea este cumva psi$ologică
dar nu a auzit niciodată de '%&.2
<# 7vea2i 3ncă dureri pentru că mintea nu a renun2at la

strategia sa. Durerea va continua dacă nu a2i sta$ilit legătura
dintre evenimentele
dumneavoastră) =zice şidepsihologice.
indi,erent &sihoterapeutul
disciplina pro,esională căreia 3i
apar2ine) nu este cali=cat să sta$ilească diagnostice =zice şi) ca
urmare) nu vă poate a?uta să ,ace2i cone:iunea esen2ială. n
ciuda psihoterapiei) durerea va continua dacă ve2i lua mai
departe medica2ie antiinIamatorie) ve2i ,ace 3n continuare
=zioterapie pentru mal,orma2iile structurale şi nu ve2i
recunoaşte ,aptul că durerea dumneavoastră este cauzată de o
modi=care circulatorie ino,ensivă indusă de creier. &e scurt)
creierul nu va renun2a la ,actorul de distragere a aten2iei dacă
nu este ,or2at să o ,acă.
1NN
# 1tiu că sunt m)nios. 'imt asta. De fapt o şi arăt destul de

des. De ce am *ncă dureri2
<# &entru că m@nia despre care ave2i ştiin2ă şi pe care o

e:prima2i nu este cea care vă cauzează durerea.
STM este un răspuns la m@nia6,uria generată 3n inconştient
(caz 3n care nu sunte2i conştient de ea" sau de m@nia conştientă
reprimată. STM nu este un răspuns la ,uria conştientă sim2ită
sau e:primată.
7ceasta este o distinc2ie su$tilă dar importantă. n ,apt) ea se
aIă 3n inima
&sihologii a$ordărilor
interesa2i divergente
de a,ec2iuni cuma ar
cercetării minte6corp.
= =$romialgia şi durerea
cronică se concentrează pe emo2iile percepute) cum ar =
an:ietatea) depresia şi ostilitatea. Teoria STM consideră că
acestea) precum şi tul$urările =zice de genul STM sunt
mani,estări ale unui proces mai pro,und care are loc 3n
inconştient.
-u uita2i) noi re,ulăm ,uria care amenin2ă să ne ştir$ească
imaginea de sine. De e:emplu) dacă am o nevoie puternică de a
primi apro$are de la toată lumea din antura?ul meu şi cineva
,ace ceva ce mă 3n,urie) voi re,ula 3n mod automat m@nia aceea
pentru că ea distruge imaginea de L$ăiat $un pe care o aveam
despre mine. <e,ularea este o reac2ie inconştientă repetată care
nu dă greş niciodată. -e m@niem 3n interior şi nu 3i permitem
acelui sentiment să iasă la supra,a2ă.
n cele din
sentiment urmă) m@nia
cunoscut de care eşti
su$ denumirea de conştient poate = acel
m@nie Ldeplasată. 7sta
3nseamnă că devii 3n mod mani,est ,oarte m@nios dintr6un motiv
relativ neimportant) cum ar = tra=cul aglomerat sau serviciile
proaste 3ntr6un restaurant) 3n loc să =i m@nios din cauza
partenerului sau a unui părinte) pentru că asta) pur şi simplu) nu
este permis de psihicul tău. 7cest lucru este ,oarte o$işnuit
printre pacien2ii mei.
1NP
# 1%oată lumea ştie că sunt o persoană calmă cu mult

autocontrolE că rezolv totul foarte /ine şi nu sunt niciodată
an3ios. +u=mi imaginez de ce aş avea dureri de spate.2
<# &entru că toate trăsăturile de personalitate care vă ,ac

calm stimulează o mare cantitate de ,urie internă. Copilul din
dumneavoastră spune# L&lasezi o mare cantitate de presiune pe
mine şi asta mă ,ace ,urios. 4reau să =u lăsat 3n paceB vreau să
=u 3ngri?it şi tu mă ,or2ezi să am gri?ă de al2ii. Mie 3mi pasă cu
adevărat numai de mine.
# 16u sunt un maestru *n gestionarea pro/lemelor cotidiene.
De ce aş avea dureri de spate2
<# &entru că cei ce gestionează cu succes pro$lemele pun o
presiune enormă asupra lor) iar Sinelui nu6i place deloc asta.
# 1Cred că ştiu de ce sunt furioasă *n interiorE de fapt sunt
sigură că are legătură cu faptul că mama mea mă insulta *n
mod constant c)nd eram copil. De ce nu scap de durere2
<# ntre$ări ca acesta sunt ,recvente. E:istă trei motive

posi$ile pentru persisten2a simptomelor. nul) pacien2ii nu ştiu
c)t de m)nioşi sunt 3n interior. Famenii găsesc adesea că
această introspec2ie este ,oarte ,olositoare şi vor $ene=cia de o
reducere a durerii dacă vor conştientiza c@tă ,urie oar$ă zace
3năuntrul lor. n plus ,a2ă de recunoaşterea m@niei) unii oameni
simt nevoia să o simtă
se 3m$unătă2eşte) direct.
ar putea 7poi)
dori dacă simptomatologia
să urmeze o psihoterapie. lor nu
&entru unele persoane) vinovatul poate = ceva di,erit de ceea ce
cred ei că stimulează ,uria. i ei vor avea nevoie pro$a$il să
lucreze cu un psihoterapeut.
# 1Cum pot să=mi dau seama de diferenţa dintre durerea
musculară normală şi durerea cauzată de '%&2
1N*
<# Durerea musculară care vine după activitatea =zică tinde

să dispară 3ntr6o zi sau două. STM durează zile) săptăm@ni sau
luni.
Su*!tituirea locali)ării
Fcazional) pacien2ii cu STM vor dezvolta durere 3ntr6o nouă

regiune. 9a cursuri eu descriu numeroasele varia2ii ale
sindromului) ce implică di,eri2i muşchi) nervi şi tendoane) ast,el
3nc@t pacien2ii vor recunoaşte o durere nouă atunci c@nd ea
apare
mele căcaaceasta
o mani,estare alternativă
poate apărea a STM. n
şi a s,atului ciuda
să6mi avertizării
tele,oneze
dacă se 3nt@mplă aşa ceva) tendin2a de a atri$ui noua durere
altui motiv pare irezisti$ilă.
F ,ostă pacientă a petrecut un an cu o durere la piciorul drept
care6i cauzase pro$leme serioase. De e:emplu) ea a?unsese să
ac2ioneze pedalele de accelera2ie şi ,r@nă cu piciorul st@ng.
C@nd s6a g@ndit 3ntr6un =nal că ar putea su,eri de STM) a venit
să mă vadă. De 3ndată ce diagnosticul a ,ost sta$ilit) ea a
condus maşina spre casă ,olosind şi piciorul drept.
F altă pacientă mi6a tele,onat. L4indecată de durerea de
spate cam cu doi ani 3n urmă) alergase regulat de atunci. Cu trei
săptăm@ni 3nainte să mă sune) şoldul drept 3ncepuse să o doară
după o alergare. 7 consultat un doctor) care a sta$ilit
diagnosticul de $ursită trohanteriană. <e2eta# o in?ec2ie locală cu
steroizi
a persistat) şi medica2ie
ea a 3nceput antiinIamatorie
să se g@ndească pe cale orală.
la STM şi C@nd durerea
a apelat
ca$inetul meu. 56am spus că este o localizare comună pentru
STM şi că era vor$a aproape sigur de un su$stitut pentru
durerea de spate. 7 3nchis tele,onul şi) mai apoi) mi6a transmis
printr6o scrisoare# LM6am m@niat at@t de tare pe creierul meu
pentru că 3mi ?uca o ,estă murdară din nou) 3nc@t am strigat la el
şi durerea a dispărut.
7desea) oamenii suportă interven2ii chirurgicale pentru
simptome6su$stitut ale STM. 7m primit un alt apel tele,onic de
la o ,emeie pe care o tratasem cu succes cu trei ani 3n urmă. Cu
1P!
c@teva luni mai devreme ea 3ncepuse să simtă durere 3n partea

posterioară a unuia dintre umeri. 7 consultat un număr de
e:per2i 3n pro$lemele umărului) a ,ăcut un test <M- care a
indicat o ruptură de inel a rotatorilor) iar interven2ia chirurgicală
a ,ost e,ectuată pentru a Lrepara ruptura.
Durerea s6a ameliorat) dar 3n momentul 3n care a dezvoltat
e:act aceeaşi durere la umărul opus c@teva săptăm@ni mai
t@rziu) ea a devenit suspicioasă şi a decis să mă caute. 56am
spus că umărul este o regiune o$işnuită pentru tendinita de tip
STM şi i6am propus o e:aminare. Cu ocazia consulta2iei pe care
am sta$ilit6o c@teva zile mai t@rziu) mi6a spus că durerea
dispăruse peste noapte după conversa2ia noastră.
Dispari2ia
pacien2ii aIărapidă
că estea noii
vor$adureri
de o trăite 3n momentul
mani,estare STM se3npetrece
care
pentru că ei ştiau de?a despre STM. Ei trecuseră printr6o
perioadă de integrare graduală şi asimilare a conceptelor şi nu a
,ost nevoie să repete acel proces. De 3ndată ce au recunoscut
durerea ca =ind parte a STM) aceasta şi6a pierdut a$ilitatea de a
distrage aten2ia şi a dispărut imediat.
De ,apt) 3ncetarea aproape instantanee a durerii 3n ast,el de
cazuri ne spune ceva despre pato=ziologia STM. Durerea nu ar
putea = rezultatul unui proces inIamator) nici al unei
mal,orma2ii ce produce simptome prin apăsareB niciuna dintre
aceste condi2ii nu ar putea dispărea 3n c@teva minute sau ore. n
schim$) această a,ec2iune este 3n 3ntregime compati$ilă cu un
proces 3n care durerea este provocată de o uşoară privare de
o:igen) de vreme ce sistemul nervos autonom poate schim$a
rata Iu:ului sangvin
Su$stituirea se poate3n secunde)
mani,estadacă alege
şi prin să ,acă
anumite asta.
simptome
psihologice. F t@nără aIată 3n prezent su$ tratament mi6a spus
că acum are şi zile ,ără durere) dar că 3nainte ea era tot timpul
Lun pachet de nervi. Ca urmare) a dorit să 3nceapă
psihoterapia) ast,el 3nc@t să poată să ,acă ,a2ă tumultului
emo2ional Lc@nd rana va = deschisă. 7m ,ost 3nc@ntat că
3nvă2ase conceptele at@t de $ine. n mod clar) durerea şi stările
emo2ionale sunt crea2ii ale creierului 3n scopul evitării şi se pot
su$stitui unele pe celelalte.
1P1
Continui să avertizez pacien2ii 3n privin2a posi$ilită2ii apari2iei

unei su$stituiri a localizării) 3nsă după doi sau trei ani ei uită ce
le6am spus şi trăiesc un discon,ort inutil.
Recidiva
<ecidivează durerea vreodatăQ Da) este posi$il H dar se

3nt@mplă ,oarte rar. Sonda?ele de urmărire a evolu2iei pacien2ilor
au indicat acest ,apt. <ata Lvindecării permanente se situează
undeva 3ntre *! şi *G la sută.
7ceastă
mare măsurăratăde3naltă
,aptula că
Lvindecării este ani
timp de mul2i inIuen2ată 3ntr6o
am testat to2i ,oarte
pacien2ii 3naintea admiterii 3n program. 7r = ,ost lipsit de sens să
tratezi oameni care nu sunt capa$ili) indi,erent de motiv) să
accepte ideea unei tul$urări =zice induse psihologic.
<ecunoaşterea şi acceptarea acestei idei este esen2ială pentru
recuperare.
C@nd se 3nt@mplă o revenire a durerii (arareori su$ o ,ormă
acută") depinz@nd de circumstan2e) voi invita sau nu pacientul la
un nou consult. &acientul se va 3ntoarce pentru cursuri sau
şedin2e de grup) 3n timpul cărora motivul pentru recidiva durerii
este descoperit şi discutat. nii pacien2i se decid să 3nceapă o
psihoterapie.
:ondiţii o*li'atorii ale tratamentului
9e spun pacien2ilor mei la s,@rşitul cursurilor că nu tre$uie să

se considere Lvindeca2i dacă nu pot spune ,ără echivoc că#
Mai simt doar pu2ină durere STM sau deloc. &u2ină durere
,ără
doarconsecin2e =zice
oameni) p@nă la sau emo2ionale este permisi$ilă. Suntem
urmă.
1P
temporară (de o$icei par2ială") el va garanta adesea continuarea

procesului aIat la $ază pentru că men2ine aten2ia pacientului
concentrată pe acea parte a corpului care doare.
De aceea nu sunt de acord cu ma?oritatea metodelor de
tratament alternative. Diagnosticul şi tratamentul STM nu
reprezintă e:emplu de medicină neconven2ională sau holistică)
ci 2ine de medicina clinică propriu6zisă. <ecunoaşterea rolului
cauzal al emo2iilor conduce la un diagnostic şi un tratament de
succes.
F singură a$ordare alternativă a $olii este corectă 3n esen2ă.
7ndre eil) un a$solvent al 'arvard Medicine School) pro,esor
şi practician) ne 3nva2ă) aşa cum a ,ăcut şi -orman Cousins) că
=ecare
cum spunedintre noi areLmai
Cousins) capacitatea
puternicidedec@t
autovindecare) că suntem)
credem. eil a
documentat numeroasele căi prin care putem com$ate $oala şi
spori calitatea sănătă2ii noastre dincolo de metodele medicinei
conven2ionale) 3n căr2i cum ar = 'pontaneous Healing
(<indecarea spontană.
7$ordarea terapeutică a pro$lemei medicale omniprezente
descrise 3n acest capitol este un e:emplu speci=c legat de
poten2ialul autovindecător pe care 3l posedă =ecare dintre noi.
Este dovada că suntem) 3ntr6adevăr) mai puternici dec@t
credem.
n cuv@nt de aten2ionare şi o sugestie pentru cititori#
numeroasele scrisori pe care le6am primit de la oamenii care mi6
au citit căr2ile despre durerea de spate) după care starea lor s6a
3m$unătă2it) constituie un argument solid 3n ce priveşte puterea
cunoaşterii de a suprima
cititorii nu tre$uie tul$urările
să presupună psihosomatice.
că tul$urările Totuşi)
de care su,eră ei
sunt rezultatul unui proces minte6corp 3nainte de a = ,ost
e:amina2i şi testa2i 3n mod adecvat de un medic şi asigura2i că
nu au o $oală serioasă.
7sta nu 3nseamnă că un diagnostic psihosomatic este sta$ilit
prin e:cludere) pur şi simplu pentru că nu e:istă un alt
diagnostic. Totuşi) pentru că at@t de pu2ini medici sta$ilesc un
diagnostic psihosomatic) un individ poate = ,or2at să a?ungă la
această concluzie pe cont propriu. De aceea este esen2ial ca 3n
1P8
primul r@nd să e:cludem posi$ilitatea e:isten2ei unei tul$urări

nonpsihosomatice.
7m primit multe apeluri tele,onice şi scrisori de la oameni
care au decis că au STM şi caută 3ndrumare suplimentară. Din
păcate) este imposi$il din punct de vedere at@t medical) c@t şi
etic să6i consult. Ceea ce le propun eu) dacă sunt convinşi că au
STM sau vreunul dintre echivalen2ii acestuia) şi dacă au urmat
tratamentele prescrise de doctorii lor şi continuă să ai$ă
simptome) este să ia 3n calcul psihoterapia cu un psihiatru sau
psiholog care este ,ormat 3n psihanaliză.
:uvinte de ncheiere
Care sunt cele mai importante lucruri pe care tre$uie să ni le

amintim despre tul$urările minte6corp şi despre cum le
vindecămQ
n primul r@nd) că STM şi numeroşii lui echivalen2i sunt 3n
esen2ă inofensivi deşi uneori severitatea simptomelor ,ace greu
de crezut acest lucru.
Simptomele =zice minte6corp sunt omniprezente 3n societatea
occidentalăB ele nu implică o $oală sau o anomalie mentală sau
emo2ională.
Suntem mult mai puternici dec@t ştim şi avem capacitatea de
a inIuen2a ce se 3nt@mplă 3n corpul nostru. Dar tre$uie să
3nvă2ăm cum.
n ce priveşte
această grupul de a,ec2iuni
carte) cunoaşterea procesului minte6corp
şi) 3n moddescrise
special)3n
cunoaşterea surselor sale emo2ionale sunt esen2iale şi conduc
aproape invaria$il la o Lvindecare.
Cei mai mari duşmani ai noştri sunt frica şi dezinformarea. &e
tăr@mul emo2iilor) avem două minţi şi nu tre$uie să ,acem
greşeala de a ?udeca mintea inconştientă pe $aza regulilor
logicii şi ra2ionalită2ii) care sunt caracteristice min2ii conştiente.
&intea şi corpul sunt indivizi$ile şi 3n interac2iune constantă.
7cest ,apt are ca rezultat un organism magni=c) de o
comple:itate şi minună2ie in=nite.
1PG
"ne;ă de)*ateri academice
7ceastă sec2iune este destinată celor care sunt interesa2i de

aspectele mai teoretice ale medicinei psihosomatice şi) 3n
consecin2ă) con2ine nişte termeni tehnici. 7r tre$ui să =e de un
interes particular pentru psihologi şi psihiatri) care urmăresc
literatura re,eritoare la medicina psihosomatică.
1reud şi urmaşii !ăi

De vreme ce teoria privitoare la STM sus2ine că sindromul
este ela$orat 3n inconştient pentru a servi unui scop inconştient)
ea are rădăcini ,erme 3n teoria psihanalitică. n mod particular)
conceptualizarea inconştientului de către ;reud o,eră un model
pentru 3n2elegerea rolului re,ulării) care are o importan2ă vitală
pentru teoria STM. Ca urmare) cu toate că s6au descoperit multe
alte concepte 3n domeniile psihologiei şi psihiatriei) ,ără ;reud
ne6am aIa 3ncă 3n căutarea unei e:plica2ii. &reluările teoriei STM
a unora dintre ideile lui ;reud s6au ,ăcut cu un pro,und spirit de
recunoştin2ă ,a2ă de acesta şi conceptele lui de pionierat.
Ceea ce urmează este o discu2ie despre ,elul 3n care teoria
STM seamănă şi di,eră ,a2ă de teoriile psihosomaticii) vechi şi
noi.
:onver!ie ver!u! !imptome p!iho!omatice
;reud a ,ăcut o distinc2ie 3ntre simptomele isterice de
conversie şi ceea ce el numea echivalentele angoasei. n
perioada de 3nceput) el a a=rmat că simptomele Lorganice cum
ar = tul$urările cardiace) diareea) ame2eala) crampele
musculare şi paresteziile nu se puteau trata prin psihanaliză) de
vreme ce nu constituie rezultatul unui conIict intern. n schim$)
el credea că acestea se datorează e:cita2iei se:uale somatice
care nu poate = acceptată 3n plan =zic şi tre$uie să caute o altă
1PK
cale de e:primare) de aici mani,estarea a,ectivă a angoasei sau

a unui su$stitut =zic. Mai t@rziu 3n cariera sa) el a considerat
angoasa ca pe un semnal de pericol.G
E:perien2a c@ştigată 3n tratarea STM a clari=cat ,aptul că
simptomele regionale psihogene (conversia" şi cele
psihosomatice servesc aceluiaşi scop psihic) de vreme ce ele pot
apărea 3n mod simultan la acelaşi pacient. Mai departe) angoasa
pare a = un echivalent al simptomelor =zice) pentru că le
3nlocuieşte adesea pe măsură ce acestea se calmează.
;aptul că acelaşi proces psihic su$3ntinde am$ele tipuri de
simptome) psihogene regionale şi psihosomatice) este 3ntărit de
,aptul că mul2i dintre pacien2ii isterici ai lui ;reud aveau
simptome
nervos şi care erau
su,erea de3naccese
mod clar
de Lvegetative.
vomă) am$eleDora avea Lastm
reIect@nd o
=ziologie alterată) spre deose$ire de simptomele isterice) cum
ar = paralizia şi anestezia) care sunt rezultatele unui proces
ela$orat 3n 3ntregime la nivelul conte:tului.K
Din c@te ştiu eu) ;reud nu a comentat niciodată 3n ce priveşte
neuro=ziologia simptomelor isterice sau psihosomatice. 7cest
lucru ar = 3n concordan2ă cu viziunea sa despre sine ca psiholog)
şi nu ca =ziolog.
&rezintă interes ,aptul că ;reud l6a idolatrizat pe ;liess) după
cum sugerează coresponden2a lor din perioada de tinere2eN. S6a
3nt@mplat oare asta pentru că ;liess era un proeminent =ziolog
şi pentru că atunci) ca şi acum) =ziologia şi anatomia erau
considerate disciplinele ştiin2i=ce medicale prin e:celen2ăQ Din
moment ce) 3n cariera sa) ;reud tre$uie să se = sim2it 3ntr6un ,el
in,eriorB
psihologiideşi
noi)era
el o3nconsidera)
mod inelucta$il atras
la urma de ideea
urmei) creării
o ramură unei
in,erioară
a ştiin2ei. Era cererea adresată către ;liess pentru spri?in şi
3ncura?are $azată numai pe o nevoie psihologică personală sau
G S. ;reud) L5nhi$i2ie) simptom şi angoasă (1*K") trad.
<o:ana Melnicu) 3n Fpere) voi. G (ucureşti# Ed. Trei) !!1"# !!6
K8.
K L;ragment
>eorgeta Mitrea) dintr6o
3n Fpere) analiza vol.de isterie
G (ed. (1*!G")
C@t."# trad) de
NK61KK.
N S.J. Coen) eteen 7uthor and <eader (-e /or0# Colum$ia
niversit% &ress) 1**8".
1PN
singurătatea şi depresia lui erau cauzate par2ial de ,aptul că se

sim2ea alungat din s,era Ladevăratei ştiin2eQ
Cercetătorii 3n medicină psihosomatică (şi psihanaliză" au
muncit 3ntotdeauna apăsa2i de sentimente de in,erioritate)
generate ,ără 3ndoială de incapacitatea de a6şi descrie şi de=ni
munca potrivit regulilor care guvernează ştiin2a de la$orator.
Dacă toate ,unc2iile umane sunt de=nite 3n termeni =zici şi
chimici) medicina psihosomatică nu va ,ace parte din aceste
ştiin2e. &otrivit acestei viziuni) $oala sau dis,unc2ia este
rezultatul a$era2iilor =zice şi chimice şi poate = corectată
utiliz@nd mi?loace mecanice sau chimice. Medicina
contemporană) inclusiv o mare parte a psihiatriei) pare a =
guvernată
7tunci cumde această
e:plicăm=loso=e.
vindecarea completă a unei a,ec2iuni
dureroase (=e ea de conversie sau =ziologică" prin mecanismul
educa2ional) aşa cum a ,ost el descris 3n această carteQ
n mod clar) un alt gen de ştiin2ă tre$uie să =e aplicat aici)
despre care ştim ,oarte pu2in. -umi2i6o ştiin2a min2ii sau) dacă
am adopta interpretarea lui runo ettelheim la opera lui ;reud)
Lştiin2a suIetului sau a spirituluiP. Metodele ştiin2ei Ltari nu se
pot aplica acestei ştiin2e. Deoarece nu este nicio cale 3n prezent
de a o$2ine date o$iective legate de această dimensiune a
e:perien2ei umane) tre$uie să ne $azăm pe cunoaşterea
empirică.
;reud era sigur pe sine 3n mod ?usti=cat) poate chiar arogant)
pentru că ştia că descoperise ceva de o importan2ă ma?oră
despre ,unc2ia suIetului uman. ;aptul că teoriile sale au ,ost
modi=cate
contri$u2ieicu
lortimpul este de mică
monumentale importan2ăumană.
la cunoaşterea 3n lumina
Ca un
adevărat om de ştiin2ă) el a avut 3ncredere 3n o$serva2iile sale)
chiar dacă acestea nu puteau = e:plicate 3n termeni =zico6
chimici.
Se ştie ,oarte $ine 3n prezent că ,enomenele mentale şi
emo2ionale pot stimulQ activitatea neuronală din creier) unde
sunt declanşate acele reac2ii =zice şi chimice ela$orate care vor
P . ettelheim) L;reud and the Soul) 3n The -e /or0er) 1

martie) 1*P.
1PP
cauza simptomele a,ective şi =zice. * Chimia creierului nu ini2iază

de la sine putere o dis,unc2ieB 3n acest caz) chimia se aIă 3n
serviciul psihicului. n procesul minte6corp) maşina =zico6chimică
este pusă 3n mişcare de emo2ii) nu viceversa. (Cuv@ntul ps"c$e
derivat din lim$a greacă) 3nseamnă LsuIet."
Simptomele ()ice
;reud a spus) la ,el ca mul2i al2ii) că nevroza şi ,ormarea

simptomului semni=că o tul$urare. El a crezut că simptomele
=zice au mentale
procese mai multinconştiente
de un singur3n3n2eles
acelaşişitimp.
reprezintă
1! mai multe
Modelul STM sus2ine că ,ormarea simptomului psihogen este
universală) variind numai 3n gravitate) intensitate şi alegerea
simptomului. Este soarta tuturor oamenilor normali şi nu este o
$oală. Scopul psihologic al simptomelor =zice (precum şi al
unora a,ective" este acela de a distrage aten2ia de la ,uria
amenin2ătoare sau de la sentimentele insuporta$ile care sunt
consecin2a unei varietă2i de presiuni e:terne şi interne.
;reud a spus# LMotivul stării de $oală este 3ntotdeauna
inten2ia unui c@ştig. El a văzut L$oala ca pe un mi?loc de
rezolvare a conIictului psihic) acesta =ind $ene=ciul direct şi
primar. Se pare 3nsă că a ataşat o semni=ca2ie mai mare
$ene=ciului secundar derivat din L$oală) cum ar =) de e:emplu)
aten2ia) simpatia şi ,uga de responsa$ilitate sau muncă. 11
E:istă o di,eren2ă
tradi2ională ,undamentală
şi ceea se s6a o$servat3ntre teoria psihanalitică
3n diagnoza şi tratamentul
STM.
Dacă e:istă un avanta? 3n a avea un simptom psihogen) cum
ar = STM) acela este $ene=ciul principal şi inconştient al evitării
* C.. &ert) Molecules o, Emotion (-e /or0# Scri$nerZs)

1**N"B
-e S. <eichlin)
England Journal L-euroendocrine6immune
o, Medicine +* (1**+"# interactions)
18K61G+. 3n
1! ;reud) L;ragment dintr6o analiză de isterie) ed. C@t.) 118.
11 5$id.) 1!K61!N.
1P*
e:primării ,ă2işe a ,uriei sau a altui sentiment insuporta$il. Deşi

$ene=ciul secundar apare ,ără 3ndoială (şi este şi inconştient")
e:perien2a clinică cu STM sugerează că acesta are o
semni=ca2ie mai pu2in importantă dec@t cea a $ene=ciului
direct.
Tema noastră este 3nsă mai importantă dec@t această
di,eren2a ,a2ă de teoria psihanalitică tradi2ională) din moment ce
conceptul de $ene=ciu secundar este 3n mod curent $aza
diagnozei şi tratamentului durerii cronice 3n multe centre din
S7. Ele se ghidează după teoria că e:istă unele motive de $ază
pentru durere) care sunt structurale sau rezultat al tul$urărilor
musculare şi a=rmă că agravarea şi cronicizarea durerii
reprezintă
secundar.1consecin2a unei dorin2e inconştiente pentru $ene=ciul
n e:perien2a mea cu STM) durerea cronică are aceeaşi
pato=ziologie ca durerea acutăB cronicizarea şi agravarea depind
de starea psihologică su$iacentă) unde durerea apare 3n primul
r@nd ca ,actor de distragere a aten2iei. 7 $aza tratamentul pe
$ene=ciul secundar este o eroare du$lă# el eşuează 3n a
recunoaşte adevărata etiologie a durerii) a?ut@nd ast,el la
perpetuarea mai degra$ă dec@t la ameliorarea tul$urării. De
asemenea) este pierdută din vedere şi 3i scapă semni=ca2ia
psihologică a simptomului şi ast,el nu poate = ,olosit
tratamentul adecvat. Mai departe) este umilitor pentru pacien2i
să le sugerezi că o$2in $ene=cii de pe urma maladiei.
7nthon% heeler) un neurolog care consultă pacien2i la un
centru de tratament pentru coloană) a revizuit su$iectul durerii
cronice 3n partea
neuro=ziologici şi lom$ară şi acare
psihologici) identi=cat ,actorii
contri$uie răspunzători)
la etiologia şi
1+
perpetuarea tul$urării. Cit@nd multe articole din literatura6de
specialitate) el enumeră o varietate de ,enomene psihosociale
cum ar = depresia) tul$urările şi trăsăturile de personalitate)
stările de an:ietate) a$uzul de su$stan2e) a$uzul se:ual din
1 .E. ;ord%ce) ehavioral Methods ,or Chronic &ain and
5llness
1+ 7.'. (St.heeler)
9ouis# C.4. Mos$%) 1*NK".
LEvolutionar% Mechanisms 3n Chronic 9o
ac0 &ain and <ationale ,or Treatment) 3n 0merican Aournal of
Pain &anagement G (1**G"# K6KK.
1*!
copilărie) m@niaostilitatea şi ,rica) consider@nd că toate acestea

agravează tul$urarea =zică su$iacentă.
Din e:perien2a mea) ,actori psihologici de acest tip contri$uie
la procesele inconştiente sau sunt rezultatul lor) aceste procese
stimul@nd simptomele =zice caracteristice STM ce constituie
cauza durerii continue.
;reud a concluzionat# LU un simptom isteric ia =in2ă numai
acolo unde se pot 3nt@lni 3ntr6o singură e:presie 3ndeplinirile a
două dorin2e contradictorii) =ecare av@ndu6şi sursa 3n alt sistem
psihic.18
E:emplul pe care 3l dă el) nu ca pe o dovadă) ci pentru a6şi
clari=ca punctul de vedere) este o ,emeie a,ectată de o vomă
isterică. (4oma este
;reud a teoretizat că=ziologică)
una dintre deci n6areopuse
dorin2ele cum să =e isterică."
emana din
inconştient) căci ea 3şi dorise să =e 3n mod continuu 3nsărcinată
(cu mai mul2i $ăr$a2i") iar cealaltă) de la preconştient care o
pedepseşte pentru acea dorin2ă inconştientă 3n măsura 3n care
voma ar lipsi6o de plinătatea corpului şi de ,rumuse2e. El
sus2inuse anterior că simptomele psihonevrotice ar tre$ui privite
ca o 3mplinire a dorin2elor inconştiente.
Din contră) teoria STM descoperă că) indi,erent dacă
simptomele sunt psihosomatice sau psihogene regionale
(isterice") ele sunt proiectate pentru a servi ca o reac2ie de
protec2ie 3mpotriva ,uriei narcisice sau a altor sentimente
insuporta$ile şi nu sunt un mecanism de pedepsire sau
3ndeplinire a unei dorin2e inconştiente.
F e:plica2ie pishodinamică alternativă la simptomele
pacien2ilor
Supraeul critic lui ;reud)
proclamă $azată pe teoria inconştiente
că dorin2ele STM) ar = aceea că
ale ,emeii
sunt periculoase) a$surde) copilăroase) chiar imorale şi nu pot =
tolerate. inele narcisic reac2ionează cu ,urie la această critică)
iar simptomele sunt induse de Eul şi Supraeul inconştiente ca
,actor de distragere a aten2iei) pentru că se tem ca sentimentul
nedorit să nu evadeze 3n conştient.
ntr6un alt caz al lui ;reud) un $ăiat de paisprezece ani a trăit
1tic convulsiv vomă isterică) ce,alee etc. c@nd văduvul său tată
18 ;reud) Fpere esen2iale) voi. # 5nterpretarea viselor) trad.
De <o:ana Melnicu (ucureşti# Editura Trei) !1!"# KG!.
1*1
a adus acasă o so2ie nouă. ;reud a a?uns la concluzia că $ăiatul

acumulase de?a o ,urie re,ulată 3mpotriva tatălui) care 3l certase
mai demult pentru că Lse !uca cu organele genitale. Deşi nu o
spune 3n mod speci=c) ;reud pare să sugereze că simptomele
$ăiatului se su$stituie ,uriei.1G
5nterpretarea din partea teoriei STM ar = că evenimentul prin
care trecea copilul n6a ,ăcut dec@t să sporească ,uria cumulativă
a $ăiatului) aduc@nd6o la un nivel critic) unde amenin2a să
devină conştientă) aşa 3nc@t declanşarea simptomelor a servit la
distragerea aten2iei de la ,urie. F$serva2i că din nou un simptom
vegetativ) voma) este identi=cată de ;reud ca =ind de natură
Listerică.
Despre culpă)
constatarea ;reud
că aici estea vor$a
spus că L3n cele
despre un din urmă)
aşa6zis a?ungem
,actor la
_moral`)
de un sentiment de vinovă2ie care 3şi găseşte satis,ac2ia 3n $oală
şi care nu vrea să renun2e la pedeapsa reprezentată de $oală.
Deşi această constatare nu ne poate consola) tre$uie totuşi să
stăruim asupra ei. &entru $olnav) sentimentul de culpa$ilitate
este mut) nu6i spune că ar = vinovatB el nu se simte vinovat) ci
$olnav. 7cest sentiment de culpa$ilitate se mani,estă ca o
rezisten2ă greu de depăşit pentru 3nsănătoşire.1K
<ezisten2a la 3nsănătoşire este mani,estă prin continuarea
simptomelor. ;reud a conchis că sentimentul re,ulat tre$uie să
=e cel al culpei) de vreme ce simptomul H să6l numim durere H
este perceput ca o pedeapsă) iar persoana tre$uie că se
pedepseşte pe sine 3n urma acestui sentiment al culpa$ilită2ii.
Mai mult) ;reud sugerează că sentimentul de in,erioritate
L$inecunoscut printre nevrotici
consecin2ă a condamnării reprezintă)
Eului de de asemenea)
către Supraeul e:ageratode
critic.
&otrivit modelului STM) stima de sine scăzută este consecin2a
multor ,actori) inclusiv a condi2iilor de=citare de creştere şi
educare din copilărie) a cerin2elor societă2ii moderne sau a
,actorilor genetici. 5dealurile 3nalte ale Supraeului sunt rezultatul
1G S. ;reud) LEul
1K 5nterpretarea
şi Se6ul (1*+") viselor) trad. ed. C@t.#
De >.N!6N!+.
&urdea şi 4asile
Dem. Xam=rescu) 3n Fpere) voi. + (ucureşti# Editura Trei) !!!"#
8P.
1*
nevoii individului de a6şi demonstra sie 3nsuşi şi lumii că poate =

per,ect şi $un.
Modelul STM sus2ine că nu nevoia de a se pedepsi pe sine
,ace ca simptomele să continue) ci nevoia de a distrage aten2ia
de la sentimentele 3n,ricoşătoare care ar putea = dezvăluite.
7cesta este un act de autoprotecţie mai degra/ă dec)t de
autoagelare. -u este o rezisten2ă la L3nsănătoşire) ci o
rezisten2ă la descoperire.
Supraeul ?oacă un rol ma?or 3n re,ulare deoarece venirea 3n
conştient a unor sentimente cum ar = ,uria ar viola standardele
idealiste de per,ec2iune ale Supraeului. Eul participă la re,ulare
şi rezisten2ă) ast,el 3nc@t individul) 3n 3ntregime) să nu su,ere
consecin2ele
respingerea şi,uriei dezlăn2uite) cum ar = condamnarea)
răz$unarea.
7m 3nt@lnit 3n e:perien2a mea pacien2i a căror durere rezistă
e,orturilor terapeutice educa2ionale şi care nutresc sentimente
re,ulate care sunt pro,unde şi complicate) semnal@nd nevoia
unei e:plorări 3n ad@ncime) deci a psihoterapiei.
Ce putem spune despre culpa conştientăQ &otrivit teoriei STM)
numai sentimentele inconştiente produc simptome =zice. n 6ul
şi 'e=ul ;reud discută despre culpa conştientă 3n nevrozele
o$sesive şi 3n melancolie (depresie" şi spune că nu este clar de
ce culpa este at@t de puternică 3n aceste tul$urări) dar o atri$uie
activită2ii Supraeului.1N
Dacă urmărim teoria STM) sentimentul de culpa$ilitate apare
ca o consecin2ă normală a revendicărilor Supraeului care induce
o ,urie inconştientă) ce poate avea ca rezultat simptome =zice
sau o varietate
o$sesie) an:ietate de simptome
sau depresie. a,ective)
F$sesia cum ar = tendin2a
legată spre
de simptome
este comună la oamenii care au STM) suger@nd ,aptul că la
aceşti pacien2i ,uria este mare şi motivele pentru aceasta ,oarte
convingătoare. Motivul alegerii unui simptom anume H adică
o$sesia sau depresia H răm@ne necunoscut) dar 3n oricare dintre
cazuri ,uria răm@ne ascunsă.
După cum s6a discutat 3n Capitolul 1 al acestei căr2i) depresia)
an:ietatea şi simptomele o$sesiv6compulsive sunt toate
echivalente ale STM.
1N Fp. C@t.B 8*6G!.
1*+
Sentimentele conştiente) indi,erent c@t de neplăcute)

dureroase sau amenin2ătoare sunt) nu provoacă simptome.
-umai cele re,ulate) inconştiente) 3nspăim@ntătoare cauzează
simptome) =e a,ective) =e =zice.
1uria narci!i!tă
Deşi Oohut a dezvoltat de la zero conceptul de L,urie

narcisică 3n2eles ca $ază a patologiei a,ective 1P) următorul pasa?
din Dincolo de principiul plăcerii sugerează că ;reud a avut
g@nduri similare#
LDezvoltarea timpurie a vie2ii se:uale in,antile tre$uie să =e
de ,oarte scurtă durată datorită incompati$ilită2ii dorin2elor pe
care le presupune cu realitatea şi a insu=cientei dezvoltări a
copilului. Ea se 3ncheie 3n condi2iile cele mai ne,ericite şi 3nso2ită
de senza2ii din cele mai dureroase. &ierderea dragostei şi eşecul
lezează pentru multă vreme amorul propriu) lăs@nd o cicatrice
narcisicăB ele constituie H după o$serva2iile mele (U" una din
cauzele cele mai ad@nci ale _sentimentului de in,erioritate` at@t
de ,recvent la nevrotici.1*
Mai departe) 3n acelaşi capitol) ;reud declara# LDiminuarea
a,ec2iunii de care se $ucura altădată) e:igen2ele cresc@nde ale
educa2iei) cuvintele serioase şi o pedeapsă 3nt@mplătoare
s,@rşesc prin a6l
care 3i revine ,acenpeceea
acum. copilcesăpriveşte
simtă toată
,elul desconsidera2ia
3n care ia s,@rşit
această dragoste tipică pentru perioada in,antilă) e:istă c@teva
modalită2i care revin cu regularitate.!
1P '. Oohut) The 7nal%sis o, the Se(-e /or0# 5nternational

niversities
1* ;reud) &ress". LDincolo de principiul plăcerii) trad) de >. &urdea şi
4asile Dem. Xam=rescu) 3n Fpere) voi. + (ed. C@t."# 1NK.
! 5$id.# 1NN.
1*8
7ceasta este o dovadă că şi pentru ;reud contează ideea de

L,urie narcisică şi de sentimente intense de in,erioritate care) 3n
opinia mea) sunt omniprezente 3n societatea occidentală
modernă) cu varia2ii 3n importan2ă de la persoană la persoană.
7ceste sentimente se aIă 3n esen2a celei mai mari păr2i a
simptomatologiei psihogene. Deşi ;reud nu men2ionează ,uria
ca una din consecin2ele acestei pierderi a iu$irii) mă 3ndoiesc că
ar = respins ideea.
7r tre$ui să adăugăm totuşi că nu numai pierderea iu$irii) ci şi
o varietate de alte e:perien2e negative 3n procesul de dezvoltare
contri$uie la a,ectarea stimei de sine şi la ,uria narcisică.
;reud a ,ăcut re,erire 3n mod ,recvent la sentimentele intense
de in,erioritate)
nevrozelor 3nsă nu le6a inclus
sau simptomelor. Teoriaca pe un
STM) pe ,actor
de altă3nparte)
dezvoltarea
atri$uie per,ec2ionismul şi Lo$sesia $inelui respectului de sine
scăzut.
Se pare că ,uria generată 3n pruncie şi copilărie este
permanentă) păstrată 3n sei,) ca să spun aşa. LDepozitele
continuă să se acumuleze 3n Lcontul ,uriei de6a lungul vie2ii.
&ro$a$il că acest lucru e:plică de ce unii oameni 3ncep să ai$ă
simptome =zice 3n copilărie) unii 3n adolescen2ă) al2ii 3n perioada
tinere2ii) 3nsă marea ma?oritate 3n perioada medie a vie2ii) c@nd
stresurile şi presiunile sunt cele mai mari. 9a acea v@rstă pare
să =e un prag cantitativ) c@nd nivelul de ,urie) devenit destul de
3nalt pentru a amenin2a să irumpă 3n conştient) necesită o
distragere a aten2iei) care poate lua ,orma unui simptom =zic
sau a unei reac2ii a,ective nedorite) cum ar = an:ietatea)
tendin2ele ,o$ice sau o$sesive ori depresia.
Simptome ()ice6 an;ietate6 fo*ie şi o*!e!ie
Discut@nd despre semni=ca2ia ,o$iei isterice sau agora,o$iei)

;reud spune# Ln nevrotic este incapa$il să meargă singur pe
stradă H considerăm aceasta) pe $ună dreptate) un _simptom`.
Suspendăm acest simptom o$lig@ndu6l să realizeze ac2iunea de
care se credea incapa$il. Se produce atunci o criză puternică de
1*G
panică) după cum adesea o criză de panică pe stradă a devenit

prile? pentru instalarea agora,o$iei. 7Iăm ast,el că simptomul
este constituit pentru a preveni iz$ucnirea angoaseiB ,o$ia este
pusă ca o ,ortărea2ă de ,rontieră 3n ,a2a angoasei.1
n modelul STM simptomul apare ca o distragere a aten2iei de
la ,urie sau alte sentimente insuporta$ile. 7t@t ,o$ia) c@t şi
an:ietatea sunt Lapărări) strategii de evitare 3n interesul
men2inerii sentimentelor 3n inconştient. Dacă ,o$ia este
3nlăturată) ,or2@ndu6o să traverseze strada) persoana devine
an:ioasă. ;o$ia şi an:ietatea sunt simptome echivalente al
căror scop este să distragă aten2ia de la ,uria re,ulată sau alte
sentimente puternice şi să prevină e:primarea lor conştientă.
Este o modalitate
7m spus de evitare)
de?a că o$sesia) care estedepresia
an:ietatea) o cale de
şi apărare clasică.
simptomele
=zice sunt echivalente unele cu celelalteB acum şi ,o$iile sunt
adăugate la această echivalen2ă.
4iavolul şi !f3ntul din interior
;reud a scris 3n 6ul şi 'e=ul:

LSe poate merge mai departe şi avansa ipoteza că 3n mod
normal o $ună parte a sentimentului de culpa$ilitate tre$uie să
răm@nă inconştient) apari2ia conştiin2ei morale =ind str@ns
legată de comple:ul Fedip) care 2ine de inconştient. Dacă
cineva ar sus2ine
mai imoral parado:ul
dec@t se că omul
crede) dar) normal este
de asemenea) numai
mult numai mult
moral
dec@t se ştie) psihanaliza pe ale cărei date se $azează prima
parte a acestei propozi2ii nu ar avea nimic de o$iectat 3mpotriva
celei de a doua
7=rma2ia lui ;reud potrivit căreia Supraeul 3şi are rădăcinile 3n
comple:ul lui Fedip provine din ideea că după trecerea prin
stadiile de conIict şi competi2ie cu părintele) individul care se
1 S. ;reud) 5nterpretarea viselor (ed. C@t."# KK+.

 LEul şi Se6ul (ed. C@t."# G!.
1*K
dezvoltă adoptă valorile părin2ilor şi asta devine conştiin2a

(Supraeu) idealul Eului etc.".
Este greu de 3n2eles cum aceşti părin2i care au reprezentat
p@nă atunci o varietate de elemente negative 3n procesul de
dezvoltare devin mai apoi personi=carea a tot ce este per,ect şi
$un) cum este idealul de tată sau dulce şi iu$itoare) ca mama.
;aptul că au devenit 3n totalitate per,ec2i sau $uni depăşeşte
puterea de imagina2ie.
&are să e:iste mai multă logică 3n ideea# LTre$uie să6mi
dovedesc mie 3nsumi şi lumii că sunt per,ect şi $un.
Standardele pentru aceste idealuri ne 3ncon?oară din toate
direc2iile# civiliza2ie) lege) religie. Ele sunt administrate de
părin2i)
$unătate pro,esori şi din
izvorăşte lideri religioşi. Motiva2ia
sentimente pentru
intense de per,ec2iune şi
in,erioritate.
Teoria STM sus2ine ideea con,orm căreia conştiin2a morală nu
derivă din comple:ul Fedip) ci din ,actori numeroşi) inclusiv un
pro,und sentiment de in,erioritate) plus diverse imperative
,amiliale) sociale şi culturale. Frdinele dictatoriale ale Supraeului
sunt ,ăcute pentru a demonstra at@t individului 3nsuşi) c@t şi
lumii 3ntregi că el este un om cu merite (per,ect" şi $un. 7cesta
este s,@ntul dinăuntru) dar e:istă şi un diavol) de asemenea)
,ormat din rămăşi2ele narcisice ale copilului) care este
scandalizat de preten2iile Supraeului. 7st,el) după cum spunea
;reud) la nivelul inconştient suntem 3n acelaşi timp mai răi şi mai
$uni dec@t ştim.
Fricare ar = rădăcinile Supraeului) nimeni nu6i poate nega
rolul constr@ngător) dictatorial din psihic. Teoria STM spune că
acest lucru
orientate 3n,urie
spre inele
plăcere) nuclear) ghidat de dorin2e in,antile)
iresponsa$ile.
$nţele'erea !imptomelor ()ice p!iho'ene
4or$ind despre lim$a?ul nevrozei o$sesionale) ;reud spunea#

L3nainte de toate) lim$a?ului nevrozei 3i lipseşte acel salt al
1*N
psihicului la nivelul inerva2iilor somatice (conversia isterică")

care scapă complet 3n2elegerii noastre.+
Ceea ce ;reud numeşte Lsalt nu este similar cu modelul STM)
care recunoaşte că emo2iile au puterea de a stimula =ziologic
reac2ii de toate ,elurile) e:empli=cate de simptome la pacien2ii
cu conversie isterică ai lui ;reud şi de toate procesele =zice pe
care le6am desemnat ca psihosomatice. Dacă ;reud a vrut să
spună că nu ştim cum ,ace creierul ceea ce ,ace (Lcutia
neagră") atunci a=rma2ia lui se aplică tuturor proceselor
mentale şi emo2ionale) 3nsă ştim destule despre =ziologia
creierului) pentru a = capa$ili să arătăm ce legături e:istă 3ntre
sistemul lim$ic) hipotalamus şi sistemele nervos şi imunitar)
ceea ce 3nseamnă
psihogene dincolo că
de putem
nivelul e:plica acum simptomele
Lcutiei negre. 8
=zice
Specialistul 3n =loso=e analitică Jonathan 9ear spune# L3ntr6
adevăr) niciun salt nu este posi$il# nu din cauza unei prăpăstii
de nedepăşit 3ntre minte şi corp) dar pentru că la nivelul arhaic
corpul este totuna cu mintea.G
9a adult) e:istă 3ncă mărturii ale arhaicului. Deşi nu reprezintă
totalitatea psihicului) este o parte ,oarte importantă a min2ii.
Dar e:istă dovezi puternice că nu e:istă niciun gol şi nicio
nevoie pentru un salt# 3n lucrarea lui Candace &ert şi a colegilor
ei s6a demonstrat că e:istă o re2ea de in,orma2ii 3ntre centrii
emo2ionali ai creierului şi corp. K
>eorge Meneil a descris un pacient care su,erea de tul$urare
de personalitate $orderline şi care a dezvoltat o ,e$ră de origine
necunoscută. El a speculat că acele procese psihice ar putea
activa căi neuronale 3ntre sistemul lim$ic şi hipotalamus ce duc
+ S. ;reud) L<emarci asupra unui caz de nevroză o$sesinala
(1*!8") trad. De Corneliu 5rimia 3n Fpere) voi. N (ucureşti) Ed.
Trei) !!"# ++.
8 &ert) Molecules o, EmotionB <eichlin) L-euroendocrine6
immune 5nteractions.
G J. 9ear) 9ove
5nterpretation o, ;reudianand 5ts &lace 3n -ature#(-e
&s%choanal%sis 7 &hilosophical
/or0# ;arrar)
Strauss and >irou:) 1**!") +*.
K &ert) Molecules o, Emotion.
1*P
la o Ldereglare a sistemului nervos autonom şi la ,e$ră.N 7cest

lucru este analog cu ceea ce spune teoria STM despre
sindroamele dureroase descrise 3n &artea a doua a acestei căr2i.
:ontri*uţia lui 1ran) "le;ander
9iteratura medicală re,eritoare la medicina psihosomatică a

,ost scrisă aproape 3n e:clusivitate de psihanalişti. Dacă STM şi
echivalen2ii săi sunt rezultatul ,enomenelor inconştiente) aşa
cum sus2ine teoria STM) asta este 3n 3ntregime adecvat) pentru
că inconştientul
psihanalitică. este aceşti
Totuşi) domeniul psihoterapeu2ilor
specialişti de orientare
au un dezavanta? 3n
cercetarea lor psihosomatică de vreme ce nu cunosc şi nu au
acces la gama completă de oameni cu tul$urări minte6corp. Ca
rezultat) teoriile lor asupra naturii psihogenezei ar putea =
lipsite de precizie.
;roschP a indicat ,aptul că ;ranz 7le:ander) ,ondatorul
5nstitutului de &sihanaliză din Chicago şi colegii săi) ;rench şi
&olloc0 au avut o contri$u2ie ma?oră 3n domeniul medicinei
psihosomatice 3n secolul RR şi au ,ost aproape de o$2inerea
acceptării conceptelor lor 3n cadrul medicinei conven2ionale *.
Din păcate) nu a ,ost să =e.
7le:ander a introdus) 3n cartea sa) conceptul de Lnevroză
vegetativă) re,erindu6se la a,ec2iunile psihosomatice) opuse
N >.-. Meneil) 9.'. 9eighton şi 7.M. El0ins) L&ossi$le

&s%chogenic ;ever o, 1!+ ; 3n a &acient ith orderline
&ersonalit% Disorder) 3n 7merican Journal o, &s%chiatr% 181
(1*P8"# P*K6P*N.
P J. ;rosch) &s%chod%namic &s%chiatr% (Madison#
5nternational niversities &ress) 1**!".
* ;. 7le:ander) &s%chosomatic Medicine (-e /or0# ..
-orton)
trad) de 1*G!"
Juliana(Medicina
Diaconu"Bpsihosomatică);. 7le:ander) T.M. (ucureşti#
;rench şiTrei)
>.'.!!P)
&olloc0) &s%chosomatic Speci=cit% (niversit% o, Chicago &ress)
1*KP".
1**
tul$urărilor de conversie. n clasi=carea lui 7le:ander)

Lnevrozele vegetative includeau migrena) hipertensiunea)
hipertiroidismul) nevrozele cardiace) artrita reumatoidă) sincopa
vasopresoare) ulcerul peptic) colita ulcerativă) constipa2ia)
diareea) stările de o$oseală şi astmul.
El a legat anumite conIicte inconştiente de anumite tul$urări
=zice) dar nu a ,ăcut distinc2ia 3ntre conversie şi simptomele
psihosomatice) aşa cum am propus6o 3n Capitolul al doilea al
acestei căr2i. 7le:ander a o$servat) ca şi mine) că ;reud ,ăcea
re,erire adesea la simptome care erau clar psihosomatice ca şi
cum erau de tipul conversiei H adică rezultatul conIictului
inconştient.
Teoria STM
7le:ander) seconcepe
deşi aIă 3n acord complet
di,erit natura cu această inconştient
procesului o$iec2ie a lui
responsa$il pentru simptome) scopul simptomului şi principiul
corela2iei precise a unor a,ecte cu anumite regiuni de
somatizare. n ciuda di,eren2ei de detaliu) e:istă o continuitate
3ntre teoria STM şi opera lui ;reud şi a lui 7le:ander. 5deea
esen2ială este că simptomele sunt rezultatul ,enomenelor
inconştiente) deşi ideea este respinsă de unii teoreticieni
contemporani+!.
Este interesant să comparăm şi să punem 3n contrast
principiile ma?ore ale teoriei lui 7le:ander cu teoria STM#
&otrivit lui 7le:ander) trăsăturile de personalitate
dezvoltate devreme 3n via2ă ?oacă un rol ma?or 3n evolu2ia
simptomelor psihosomatice. Teoria STM este de acord cu
această
per,ect şiidee)
$un.mai ales c@nd acele trăsături includ nevoia de a =
7le:ander credea că evenimentele de via2ă sau
circumstan2ele stresante activează procesele emo2ionale din
inconştient) av@nd ca rezultat simptomele. De acord. 7ceste
+! X.J. 9ipos0i) LSomatization# The Concept and 5ts Clinical

7pplication)M.;.
1+GP61+KPB 3n 7merican
<eiserB Mind) ?ournal rain) o, &s%chiatr%
od% (-e18G (1*PP"#
/or0# asic
oo0s) 1*P8"B E.9. <ossi) The &s%cho$iolog% o, Mind6od%
'ealing (-e /or0# .. -orton) 1*PK".
!!
evenimente generează o ,urie internă) de vreme ce ele

reprezintă o presiune asupra Sinelui narcisic.
>rupul lui 7le:ander a atri$uit alegerea organului şi a
simptomului unui ,actor constitutiv pe care l6au numit LR.
azată pe dovezi empirice derivate din e:perien2a clinică cu

mii de pacien2i) teoria STM descoperă că acelaşi stimul
psihologic are ca rezultat simptome care se pot muta de la un
organ sau sistem la altul şi nu găseşte nicio mărturie legată de
determinan2i genetici) $iochimici sau =ziologici. Teoria noastră
sus2ine că e:istă di,erite niveluri de a,ectare la nivel =ziologic)
3ncep@nd cu STM şi echivalen2ii săi) a,ec2iunile cele mai pu2in
grave) şi termin@nd
cu cancer) cu tul$urările
cele mai severe autoimune)
a,ec2iuni cardiovasculare
psihosomatice. Deşi este şi
pro$a$il ca emo2iile să ?oace un rol 3n etiologia unor tul$urări
mai grave) acel rol răm)ne să e determinat.
De ce alege creierul anumite păr2i ale corpului şi anumite
simptome) acesta este un su$iect de mare interes. Se poate
doar specula asupra acestui proces 3n interiorul a,ec2iunii de tip
STM şi ai echivalen2ilor săi.
Edard Shorter) un istoric al medicinei) a scris elocvent
despre acest su$iect şi a concluzionat că oamenii aleg 3n mod
inconştient o tul$urare care este *n vogă şi este considerată o
tul/urare zică legitimă de către comunitatea medicală.+1
7ceasta ar putea = numită Lcontagiune socială. Sunt de acord
cu această e:plica2ie pentru alegerea simptomului.
5ată ca e:emple iz$itoare două tul$urări care sunt
responsa$ile pentru
durere 3n Statele o mare parte a diza$ilită2ii cauzate de
nite#
ntreaga gamă de sindroame dureroase 3n partea in,erioară
a spatelui) la umăr şi 3n mem$re H STM.
olile tensiunii repetitive (<S5". Sunt şi ele parte a STM.
+1 E. Shorter) ;rom &aral%sis to ;atigue# 7 'istor% o,

&s%chosomatic 5llness 3n the Modern Era (-e /or0# The ;ree
&ress) 1**".
!1
7ceste două grupe a,ectează un număr enorm de oameni) dar

nu sunt niciodată diagnosticate ca ind psi$osomatice. &acien2ii
pre,eră un diagnostic nonpsihologic) structural) iar practicienii
dintr6o varietate de discipline sunt gata să le ,acă pe plac.
mpre?urările sunt per,ecte pentru o epidemie.
Dacă un simptom este tratat cu succes) aşa cum se poate
,ace cu ulcerul peptic prin ,olosirea unor agen2i ,armacologici
puternici) psihicul se uită simplu 3n altă parte. 7ceasta este o
o$serva2ie o$işnuită şi 3n cele mai multe cazuri aceeaşi
tul$urare se localizează 3ntr6o regiune alternativă. De e:emplu)
localizarea se poate muta de la stomac la durerea de spate sau
de la durerea g@tului la durerea de cap. Schim$area localizării
durerii 3n interiorul
de la spate sindromului
la g@t) de STM
la genunchi la este
umăr.,recventă# de e:emplu)
5poteza mea este că alegerea tipului de a,ec2iune H adică)
STM şi echivalen2ii săi sau o $oală autoimună) o a,ec2iune
cardiovasculară gravă sau un cancer H este strict legată de
gravitatea şi intensitatea stării emo2ionale. Este posi$il ca stări
emo2ionale mai intense să =e re,ulate 3ntr6un mod mai pro,und)
ceea ce poate = un ,actor 3n alegerea $olii.
n =ne) am avut mul2i pacien2i care au trecut de la mani,estări
psihosomatice mai severe la unele mai uşoare# de la $ulimie sau
anore:ie la durere de spate) de e:emplu. 5nterpretarea mea este
aceea că starea lor s6a 3m$unătă2it din punct de vedere
psihologic şi nu mai necesită cea mai puternică distragere a
aten2iei. <epet) intensitatea stării psihologice este un ,actor 3n
alegerea simptomului.
7le:andervegetative
simptomele a mers maisunt
departe dec@tproceselor
rezultatul ;reud c@ndconIictuale
a sugerat că
şi
sunt) ca urmare) trata$ile prin terapia de orientare psihanalitică.
Teoria şi practica STM sunt de acord cu 7le:ander şi au
demonstrat că ast,el de simptome sunt trata$ile. &otrivit ideilor
noastre) conIictul ma?or este 3ntre Supraeul tiranic) despotic) şi
inele revoltat) narcisic.
0ein) Lohut
!
Merg@nd mai departe dec@t ;reud şi 7le:ander din punct de

vedere conceptual şi istoric) teoriile psihogenezei STM şi a
aspectelor sale psihosomatice depind) de asemenea) 3n ceea ce
priveşte structura lor) de conceptele din psihologia Sinelui a lui
'einz Oohut) un psihanalist cele$ru) care a pu$licat 3n anii
şaptezeci şi optzeci.+
De la 3nceput a ,ost evident că anumite trăsături de
personalitate ?oacă un rol important 3n geneza tul$urărilor
psihosomaticeB este vor$a despre compulsiile datorate
Supereului de a = per,ect şisau $un. ntre$area a ,ost# Care este
legătura dintre aceste trăsături şi simptomele =ziceQ Teoria lui
Oohut re,eritoare la ,uria narcisică a adus lămuririle necesare.
Oohut a ini2iat
;undamentală teoriateoria
pentru cunoscută acum
lui este cacă
ideea psihologia
e:istă unSinelui.
proces
de dezvoltare 3n copilărie 3n care copilul o$2ine reac2ii de la
mama lui (cunoscută ca Lo$iect al Sinelui) 3n termenii
apar2in@nd psihologiei Sinelui") care sunt esen2iale pentru
creşterea şi dezvoltarea lui emo2ională normală. n circumstan2e
optime) inele din copil a trăit e:perien2a de a = acceptat)
a=rmat) lăudat şi pre2uit) numită Loglindire a Sinelui grandios.
E:perien2ele de calmare şi alinare care vin din sentimentul
L,uziunii cu =gura parentală puternică dimpreună cu
sentimentele 3ntăritoare de asemănare cu celălalt (resim2ite 3n
raport cu mama" contri$uie mai departe la dezvoltarea unui
Sine sănătos.
Oohut sus2inea că psihopatologia este $azată pe Lde,ecte 3n
structura Sinelui) pe distorsiuni ale Sinelui sau pe slă$iciuni ale
Sinelui
mamă şişicopil. că acestea
Contri$u2ia sunt mamei rezultatul unei nepotriviri
la nepotrivire este dintre
evidentă
dacă ea are pro$leme psihologice) dar poate veni şi din
imperative culturale sau sociale. Contri$u2ia copilului) se
presupune) este $azată pe ,actori genetici.
Copilul ale cărui nevoi psihologice nu sunt rezolvate adecvat
devine adultul cu pro$leme) printre acestea număr@ndu6se
tul$urările de personalitate narcisică) de=nite de ,urie narcisică.
+ Oohut) 0nal"sis of t$e 'elfE '. Oohut E. ol,) LThe Disorders
o, the Sel, and Their Treatment) 3n 5nternational Aournal of
Ps"c$oanal"sis G* (1*NP"# 81+61G.
!+
7ceastă teorie reprezintă o distan2are clară ,a2ă de modelul

pulsional al psihopatologiei prin ,aptul că sugerează că ,uria
rezultă din lipsurile Sinelui. Ca urmare) potrivit lui Oohut) terapia
tre$uie g@ndită să vindece rănile narcisice) ca să spunem aşa)
mai degra$ă dec@t să con,runte pacientul cu ceea ce se
3nt@mplă 3n inconştientB conIictul tre$uie mai degra$ă vindecat
dec@t dezvăluit.
Cum se petrece asta la adult şi) 3n special) ce legătură e:istă
cu STMQ
Oohut a ,ormulat teoria con,orm căreia e:istă o direc2ie de
dezvoltare aparte pentru narcisism care) 3ngri?ită adecvat de6a
lungul copilăriei şi a stadiilor următoare ale vie2ii) conduce la un
Sine adultStarea
sănătos. care este narcisicapare
patologică 3n limite normale)
atunci matur)de=cient
c@nd inele coerent şi
este uşor de vătămat şi) ca urmare) 3ntr6o stare de ,urie
perpetuă. &sihologia sinelui a=rmă că ,uria este un Lprodus al
dezintegrării care urmează rănirii narcisice şi că simptomele
sunt o e:presie =zică a ,uriei.
Teoria STM vede ,uria ca pe o reac2ie normală a Copilului
rezidual 3n =ecare dintre noi la vătămarea narcisică. Din punct
de vedere ra2ional) suntem puternic impulsiona2i să găsim o
scuză logică pentru ,urie) din moment ce ne este greu să
acceptăm o reac2ie at@t de primitivă şi de e:cesivă la vătămare.
Tre$uie să acceptăm ,uria ca normală pentru Copilul rezidual din
noi.
Teoria STM are nevoie de conceptul de L,urie narcisică pentru
a e:plica 3n totalitate tul$urările minte6corp. Dar modelul STM al
psihosomaticii merge
,uria narcisică sunt mai departe)7cest
omniprezente. suger@nd
lucrucă
senarcisismul
$azează peşi
o$serva2ia că simptomele psihosomatice sunt peste tot printre
oamenii normali) de toate v@rstele şi de am$ele se:e. &rin
urmare) noi ra2ionăm 3n sens invers) de la somatic 3nspre psihic.
Dacă simptomele psihosomatice e:istă 3n scopul distragerii
aten2iei de la ,uria inconştientă şi toată lumea are simptome
psihosomatice) atunci toată lumea tre$uie să ai$ă o doză de
,urie inconştientă. Credem că acesta este adevărul şi sugerăm
ca lipsa cunoaşterii acestui ,apt e:plică epidemia de durere şi
diverse alte tul$urări din societatea occidentală.
!8
Stanle :oen
i sunt 3ndatorat psihanalistului Stanle% Coen de la

niversitatea Colum$ia pentru sugestiile sale cum că
simptomele STM nu sunt echivalente ale an:ietă2ii) ci
mani,estări ale unui proces de evitare. 7ceastă idee a avut o
importan2ă crucială pentru conceptualizarea STM) pentru că a
identi=cat dintr6odată scopul simptomatologiei =zice) pe de o
parte) şi motivul pentru care pacien2ii sunt Lvindeca2i prin
terapia cognitiv6analitică) pe de altă parte. Simptomele =zice
distrăgeau aten2ia pacien2ilor) redirec2ion@ndu6le aten2ia dinspre
psihic spre =zic)
importantă de a spri?inind procesul de re,ulare
preveni e:teriorizarea 3n sarcina sa
,uriei 3ngrozitoare.
&rogramul meu a scos la iveală această opera2iune secretă)
,ăc@nd6o nulă şi lipsită de sens. &rin conştientizarea e:isten2ei
,uriei inconştiente) pacien2ii nu mai au nevoie de o distragere a
aten2iei) ceea ce ne conduce lin la următoarea 3ntre$are.
Poate inconştientul !ă devină conştient5
5ată o chestiune e:trem de importantăB ea are legătură cu

=ziologia tul$urărilor psihosomatice) precum şi cu 3ntre$ări
privind strategia terapeutică.
raeme #alor
n cartea sa Ps"c$osomatic &edicine and Contemporan

Ps"c$oanal"sis (&edicina psi$osomatică şi psi$analiza
contemporană >raeme Ta%lor) psihanalist canadian) spune#
Le:istă
numai dedovezi clinice)
mintea de asemenea)
inconştientă. că =visele
Dacă ar nu suntc@nd
aşa) atunci stimulate
psihanaliza sau psihoterapia psihanalitică ar transforma
!G
inconştientul *n conştient Vitalicele meleW) ne6am aştepta la o

reducere a numărului de vise. nsă insig$t=ul nu are ca rezultat
mai pu2ine vise.++
7pare aici o ne3n2elegere semni=cativă. 5nsig$t=ul nu ,ace ca
inconştientul să devină conştientB el ne ,ace doar conştien2i de
e:isten2a emo2iilor re,ulate. După mul2i ani de diagnoză şi
tratare a unei tul$urări psihosomatice induse de ,uria reprimată)
cunosc o singură persoană ale cărei sentimente au irupt 3n
conştient (vezi Scrisoarea de la 'elen din Capitolul 1".
&sihoterapeu2ii care lucrează cu mine spun că au ,ost martorii
acestui proces destul de rar. 7sta nu 3nseamnă 3nsă că nu mai
naştem şi nu mai re,ulăm sentimente. Sentimente puternice) dar
3n,ricoşătoare
=e re,ulate. revin constant şi continuă să se acumuleze şi să
Desigur că insig$t=ul nu are ca rezultat mai pu2ine vise)
pentru că el nu trans,ormă inconştientul 3n conştient. &rocesul
de re,ulare este e:trem de e=cient) motiv pentru care
simptomele a,ective şi psihosomatice sunt peste tot. Ele
semni=că trium,ul re,ulării.
Ceea ce nu 3nseamnă că emo2iile re,ulate nu 3ncearcă să
pătrundă 3n conştient. 7cest ,apt este esen2a procesului
psihosomatic. Tendin2a de conştientizare) această amenin2are că
ceea ce este re,ulat va deveni mani,est) sim2it şi e:primat 3n
mod conştient creează nevoia pentru un ,actor de distragere# de
aici) simptomul =zic sau a,ectiv.
9ear a descris această tendin2ă ca pe Lo dorin2ă de
e:primare sau de Luni=care a g@ndului şi sentimentului+8. El
,ace
;reudasta 3n conte:tul
şi reuer 3n care
au numit se punea
catharsis 3ntre$area dacă
era 3ntr6adevăr ceea ce
o descărcare
sau) mai degra$ă) 3ncercarea de a uni=ca g@ndul şi sentimentul)
ceea ce 9ear consideră a = ,oarte di,erit din punct de vedere
psihodinamic. El spune că nu descărcarea sentimentelor) ci
recunoaşterea lor a ,ost cea care a adus vindecarea. Este e:act
++ >.J. Ta%lor)(Madison)
Ps"c$oanal"sis Ps"c$osomatic Conn.#&edicine and Contemporar"
5nternational niversities &ress)
1*PN") !+.
+8 9ear) 9ove and 5ts &lace.
!K
ce am o$servat la ma?oritatea pacien2ilor cu STM pentru care

tratamentul a avut succes.
&entru cei mai mul2i pacien2i cu STM) simpla conştientizare a
,aptului că simptomele lor sunt induse psihologic şi enumerarea
principalilor ,actori psihologici care ac2ionează sunt su=ciente
pentru a opri simptomele. 7ceştia nu au o Le:perien2ă
cathartică H ei do$@ndesc cunoaştere. După cum s6a o$servat
mai devreme) e:perien2a conştientă a sentimentelor intens
re,ulate este relativ rară. &sihoterapia de orientare analitică
des,ăşurată de6a lungul unor perioade lungi de timp poate a?uta
pacien2ii să retrăiască emo2ii re,ulate anterior) dar se pot ivi
diverse apărări pentru a preveni ca acest lucru să se 3nt@mple.
%euro*iolo'ia6 p!iho*iolo'ia şi dere'lările
7cesta nu este locul pentru o discu2ie amănun2ită despre

teoriile alternative ale psihosomaticii. Totuşi) este de dorit să o
amintim pe una dintre ele) pentru că are legătură cu validitatea
teoriei STM.
Ta%lor e:pune $azele teoretice pentru STM 3n mod succint#
LModelul psihosomatic tradi2ional al $olii este unul 3n care
evenimentele din mediu stresante şisau conIictele intrapsihice
evocă anumite stări mentale care duc la o =ziologie modi=cată
şi) 3n cele din urmă) la modi=cări patologice 3n ,unc2ia şi
structura corpului. 7cest model liniar presupune că reac2iile
psihologice
mod cauzal şişi =ziologice la e:perien2ele
implică aceleaşi de via2ă sunt
procese neuronale. +G legate 3n
El continuă
apoi prin a respinge acest model 3n ,avoarea unuia nou.
STM urmează) 3ntr6adevăr) modelul liniar. -u are nevoie de
unul nou. Succesul nostru terapeutic constant) $azat 3n esen2ă
pe conştientizare şi) posi$il) pe o anumită gri?ă empatică) merge
3n paralel cu succesul lui ;reud cu pacien2ii săi isterici. -u
vedem de ce ar = nevoie de teorii alternative.
+G Ta%lor) &s%chosomatic Medicine) N*.

!N
n centrul noului model teoretic pare a = ideea că ,enomenele

psihosociale şi stimulii e:terni pot modi=ca corpul 3n mod direct
şi nu au nevoie să ,acă asta e:clusiv prin impactul lor asupra
min2ii. &ornind de la această idee de $ază a ,ost emisă ipoteza
unei structuri ela$orate ,olosind teoria generală a sistemelor)
conceptele de $io,eed$ac0) autoreglare şi dereglare) pentru a
e:plica ce se 3nt@mplă legat de sănătate şi $oală.
Ta%lor citează ca e:emplu+K un studiu care in,ormează despre
,aptul că longevitatea $ăr$a2ilor care au supravie2uit unui in,arct
miocardic este 3n mod semni=cativ mai mare la cei care se
$ucură de rela2ii sociale $une dec@t la cei care sunt izola2i
social.
-u reuşim
model. să vedemcătotuşi
Este adevărat 3n cevechi
modelul ,el spri?ină acest studiu
nu a epuizat toate noul
detaliile 3n ce priveşte modul 3n care e:perien2ele de via2ă) =e
ele pozitive sau negative) a,ectează ,unc2ia corpului) dar
această dezvoltare nu apare nici 3n modelul cel nou. E:perien2a
STM ,urnizează o descriere clară a ,elului 3n care se naşte o
categorie de tul$urări psihosomatice şi nu are nevoie de
conceptul de Ldereglare psiho$iologică pentru a o e:plica.
-oile teorii sugerează că procesele duale ,unc2ioneazăB că
procesele de suport psihologic pot lucra simultan sau asupra
min2ii şi corpului sau) reciproc) că oamenii care au ,ost lipsi2i de
suport psihologic 3n perioada copilăriei vor avea mai t@rziu
anumite de=cien2e psihice) reciproc) dar vor = şi Lderegla2i
=zic. 7şa au a?uns adep2ii noilor teorii la concluzia că
mani,estările psihosomatice sunt rezultatul unui e,ect direct
asupra
creierului. organelor62intă mai degra$ă dec@t prin intermediul
Dacă ar = aşa) nu ar mai = nicio modalitate de e:plicare a
rezultatelor terapeutice ale terapiei STM) pentru că dispari2ia
simptomelor este mediată direct de creier. &ersoana devine
conştientă H durerea 3ncetează.
&ovestea unui pacient al lui Ta%lor a ,ost e:trem de
instructivă. Era vor$a de o ,emeie de patruzeci şi doi de ani)
divor2ată) care prezenta o varietate de simptome
psihosomatice. Ea se 3ntre2inea singură) prinsă 3n plasa unei
+K 5$id.) PN.
!P
rela2ii e:igente) cu o mamă 3n v@rstă) şi avea ,oarte pu2in suport

social. Ta%lor a ini2iat o terapie comportamentală) dar i6a spus
pacientei că simptomele originare erau 3n legătură cu rela2ia cu
mama. El s6a descris pe sine ca pe un o$iect al Sinelui cu o
,unc2ie de reglare. C@nd a 3ncercat să pună capăt rela2iei
terapeutice) pacienta a dezvoltat paralizia lui ell.
5nterpretarea pe care am dat6o acestui caz este aceea că
pacienta era 3n,uriată de prizonieratul din rela2ia cu mama sa)
de lipsa unui partener (era divor2ată" şi a suportului social.
Ta%lor tre$uie să = ,ost un doctor chipeş şi i6a alinat ,uria legată
de pro$lemele ei sociale şi personale) consim2ind să o trateze. El
a ales tehnici de rela:are a muşchilor) dar a o,erit 3n2elegere
spun@ndu6i că simptomele
re,eritor la rela2ia cu mamaeiei.erau legatesăde= conIictul
E posi$il interior
,ost) indi,erent ce
metodă terapeutică a ales) pentru că acest doctor care o,erea
sus2inere o 3ngri?ea) 3i alina ,uria) de ,apt) 3i o,erea pro$a$il
suport empatic 3n 3ntregime H şi ast,el simptomele ei ini2iale s6au
diminuat.
7poi a a$andonat6o] 7ceasta a ,ost lovitura de gra2ie. ;uria ei
a crescut acum p@nă la un nivel Lpericulos) adică p@nă 3n
punctul 3n care amenin2a să scape din re,ulare şi să devină
conştientă. Dintre toate lucrurile (3i spune inconştientul") ar = de
neiertat să te 3n,urii pe acest doctor $un care te6a a?utat. 7şa că
psihicul a ,ăcut ce tre$uia pentru a6i distrage aten2ia H a cauzat
o mononeuropatie a celui de6al şaptelea nerv drept cranian)
aproape sigur prin intermediul mecanismului psihosomatic care
caracterizează STM) care presupune micşorarea locală a Iu:ului
de s@ngelui
&aralizia (ischemie"
ell este controlată
una dintre de sistemul nervospe
mononeuropatiile autonom.
care le6am
enumerat ca posi$ile mani,estări neurologice ale STM.
Cazul lui Ta%lor este un e:emplu e:celent despre cum
lucrează procesul STM. El sugerează) de asemenea) că nu este
nevoie să vor$im despre o L,unc2ie de reglare) deşi ar tre$ui
re2inută re,erirea la conceptul lui Oohut de Lo$iect al Sinelui.
Ta%lor nu a Lreglat pacienta) el doar a in,ormat6o şi a 3ngri?it6o.
&entru a rezuma evenimentele psihodinamice din cazul lui
Ta%lor) un alai de trăsături de personalitate şi circumstan2e de
via2ă creaseră su=cientă ,urie narcisică pentru a reclama
!*
se prescrie psihoterapie. To2i aceştia au simptome de durere

=zică) deci su,eră de a,ec2iuni psihosomatice clasice şi nu sunt
conştien2i) după cum sugerează Medougall) că pro$lemele lor au
origini psihice. 7sta semnalează o negare masivă din partea
pacientului) ceea ce nu ?usti=că crearea unui alt diagnostic
psihologic. 9esser şi 9esser au avertizat 3mpotriva adăugării
unor cauze =zice inutile la anumite diagnostice) cum este
ale:itimia.+*
Tre$uie să spunem că aceste concepte psihosomatice
Lliniare) pure nu au avut niciodată şansa să se dezvolte.
7le:ander a dat startul) 3nsă nimeni nu a continuat munca sa.
Muncind din greu su$ presiunea comple:ului de in,erioritate
amintit mai devreme
pe temeiuri şi pentru
empirice mai că tre$uie
degra$ă să6şi
dec@t pe $azeze părerile
e:perimente de
la$orator) mul2i psihanalişti au acceptat imediat teorii care sună
mai Lştiin2i=c. Teoria psihosomatică eviden2iată 3n această
carte nu necesită concepte derivate ci$ernetic pentru a e:plica
diagnosticele sau procesele terapeutice. Mai mult) a ,ost testată
cu succes) deci tre$uie să =e corectă.
Tăr@mul emo2iilor şi al simptomatologiei induse emo2ional
răm@ne 3nvăluit 3n mister şi pro$a$il că va răm@ne aşa p@nă
c@nd vom şti cum ,unc2ionează creierul la un nivel ,oarte
elementar. -ici =zica) nici chimia sau ci$ernetica nu vor desci,ra
misterul. Solu2ia poate necesita o nouă epistemologie. &@nă
atunci) tre$uie să ne mul2umim să ,acem o$serva2ii atente şi să
avem integritatea ştiin2i=că de a le ,olosi cu responsa$ilitate.
+* 5.M. 9esser bi .X. 9esser) L7le:ith%mia# E:amining the

Development o, a &s%chological Concept) n 7merican Journal
o, &s%chiatr% 18! (1*P+"# 1+!G61+!P.
11
Bi*lio'ra(e
7$$e%) S.E. i >ar=n0el) &.E. L-eurasthenia and chronic

,atigue s%ndrome# the role o, culture 3n the ma0ing o, a
diagnosis. 0merican Aournal of Ps"c$iatr" 18P (1**1"# 1K+P6
1K81.
7le:ander) ;. &edicina psi$osomatică. ucureşti# Ed. Trei)
!!P) trad) de 5uliana Diaconu (ed. Frig.# 1*G!".
7le:ander ;.) ;rench T.M. i &olloc0) >.'. Ps"c$osomatic
'pecicit". Chicago# niversit% o, Chicago &ress) 1*KP.
eecher) '. O. L&ain 3n men ounded 3n $attle. 0nnals of
'urger" 1+ (1*8K"# *K61!G.
engtsson) 7. i engtsson) M. L<egional s%mpathetic
$loc0ade 3n primar% =$rom%algia. Pain ++ (1*PP"# 1K161KN.
enson) '. %imeless Healing. -e /or0# Scri$ner) 1**K.
1*P. .) L;reud and the soul. %$e +e, -orker 1
ettelheim)
martie)
igos S.J. i cola$. L7 prospective stud% o, or0 perceptions
and ps%chosocial ,actors aAecting the report o, $ac0 in?ur%.
'pine 1K (1**1"# 16K.
lumer) D. şi 'eil$ronn) M. LChronic pain as a variant o,
depressive illness. Aournal of +ervous and &ental Disease 1N!
(1*P"# +P1!K.
oen) C.D. %$e &ost Dangerous &an *n 0merica. oston#
9ittle) ron) 1*N8.
ozzao) 7. şi cola$. L9um$ar dis0 herniation# M< imaging
assessment o, natural histor% 3n pacients treated ithout
surger%. 9adiolog" 1PG (1**"# 1+G6181.
Cannito) M.< LEmotional considerations 3n spasmodic
d%sphonia# ps%chometric [uanti=cation. Aournal of
Communicative Disorders
Chopra) D. Fuantum 8 (1**1"#
Healing. +1+6+*.
-e /or0# antam oo0s) 1*P*.
1
Coen) S.J. Bet,een 0ut$or and 9eader. -e /or0# Colum$ia

niversit% &ress) 1**8.
Cousins) -. 0natom" of an 5llness. -e /or0# .. -orton)
1*N*.
De%o) <.7. L;ads 3n the treatment o, lo $ac0 pain.
+e, 6ngland Aournal of &edicine. +G (1**1"# 1!+*61!8!.
De%o) <.7.) 9oeser) J. D. şi igos) S. T. L'erniated lum$ar
interverte$ral dis0. 0nnals of 5nternal &edicine 11 (1**!"#
G*P6K!+.
De%o) <.7. L&ractice variations) treatment ,ads) rising
disa$ilit%. 'pine 1P (1**+"# 1G+61K.
Diagnostic and 'tatistical &anual of &ental Disorders 8ourt$
6dition.
1**8. ashington) DE# 7merican &s%chiatric 7ssociation)
DuA%) J.<. &otor 'peec$ Disorders. St. 9ouis# Mos$% /ear
oo0) 1**G.
Edelman) >.M. Brig$t 0ir Brilliant 8ire. -e /or0# asic oo0s)
1**.
Eisem$erg) D.M. i cola$. Lnconventional medicine 3n the
nited States. +e, 6ngland Aournal of &edicine +P (1**+"#
8K6G.
Epstein) 7. &ind 8antas" and Healing. -e /or0# Dela6 corte
&ress) 1**8.
Esterling) .7. i cola$. LEmotional disclosure through riting
or spea0ing modulates latent Epstein6arr virus anti$od% titers.
Aournal of Consulting and Clinical Ps"c$olog" K (1**8"# 1+!6
18!.
;ass$ender)
thogenese des '.>. i egner) O. LMorphologie
eichteilrheumatismus. and pa6 +
X. 9$eumaforsc$
(1*N+"# +GG6+K!.
;ass$ender) '.>. Pat$olog" of 9$eumatic Diseases. -e /or0#
Springer) 1*PG.
;ernandez) E. i Tur0) D.C. LThe scope and signi=cance o,
anger 3n the e:perience o, chronic pain. Pain K1 (1**G"# 1KG6
1NG.
;ior) '.) Tur0) D.C. i ir$aumer) -. L7ssessment o, stress
related ps%choph%siological reactions 3n chronic $ac0 pain
1+
pacients. Aournal of Consulting and Clinical Ps"c$olog" G+

(1*PG"# +G86+K8.
;ord%ce) .E. Be$avioral &et$ods for C$ronic Pain and 5llness.
St. 9ouis# C.4. Mos$%) 1*NK.
;o:) 7.J. i cola$. LM%elographic cervical nerve root
de,ormities. 9adiolog" 11K (1*NG"# +GG6+K1.
;reud) Sigmund. ;pere ucureşti# Ed. Trei) 1***6!!N.
;riedman) M. i <osenman) <. %"pe 0 Be$avior and -our
Heart. -e /or0# Onop,) 1*P8.
;rieman) .>.) 7l$ert) T.J. ;enlin) J.M. L<otator cuA disease# a
revie o, diagnosis) pathoph%siolog%) and current trends 3n
treatment. 0rc$ives of P$"sical &edicine and 9e$a/ilitation G@
(1**8"# K!86K!*.
;rosch) J. Ps"c$od"namic Ps"c$iatr". Madison) CT#
5nternational niversities &ress) 1**!.
>a%) &. 8reud: 0 ?ife for ;ur %ime. -e /or0# .. -orton)
1*PP.
>a%lin) . %$e 9age it$in. -e /or0# Simon  Schuster)
1*P8.
>oldem$eig) D.9. L;i$rom%algia) chronic ,atigue s%ndrome)
and m%o,ascial pain s%ndrome. Current ;pinion *n
9$eumatolog" G (1**+"# 1**6!P.
>ore) <.D.) Sepic) M.S. şi >ardner) >.M. L<oentgenogra6 phic
=ndings o, the cervical spine 3n as%mptomatic people. 'pine 11
(1*PK"# G16G8.
>ould) S.J. LThis vie o, li,e. +atural Histor" iunie 1*PK.
>ould) S.J. LThis vie o, li,e. +atural Histor" ianuarie 1**1.
>rad%)
(and D. Ln one
un0non". +e,countr%) chronic
-ork %imes hiplash
N mai) 1**K is uncompensated
(Section C+".
'aldane) J..S. Possi/le orids and ;t$er 6ssa"s. 9ondon#
Chatto  indus) 1*N.
'eil$roner) D. L<epetitive stress in?ur%. orking oman
,e$ruarie 1**+) pp. K16KG.
'enri0sson) O.>. şi engtsson) 7. L;i$rom%algia# a clinical
entit%Q Canadian Aournal of P$"siological P$armacolog" K*
(1**1"# KN6KNN.
'olmes) T.'.) <ahe) <.'. LThe Social <ead?ustment <ating
Scale. Aournal of Ps"c$osomatic 9esearc$ 11 (1*KN"# 1+61P.
18
Jensen) M.C. şi cola$. LMagnetic resonance imaging o, the

lum$ar spine 3n people ithout $ac0 pain. +e, 6ngland Aournal
of &edicine ++1 (1**8"# K*6N+.
Olein) 9.M.) 9av0er) <.M.) Matis) .9. i Murph%) >.E.
LDegranulation o, human mast cells induces an endothelial
antigen central to leu0oc%te adhesion. Proceedings of t$e
+ational 0cadem" of 'ciences PK (1*P*"# P*N6P*NK.
Oohut) '. %$e 0nal"sis of t$e 'elf. -e /or0# 5nternational
niversities &ress) 1*N1.
Oohut) '. ol,) E. LThe disorders o, the sel, and their
treatment. 5nternational Aournal of Ps"c$oanal"sis G* (1*NP"#
81+68G.
9alli) 7.;.11
9adiolog" Lrographic contrast media reactions and an:iet%.
(1*N8"# KN6N1.
9arsson) S) E. şi cola$. LChronic pain a,ter so,t tissue in?ur% o,
the cervical spine# trapezius muscle $lood Io and
electrom%ograph% at static loads and ,atigue. Pain GN (1**8"#
1N+61P!.
9ear) J. ?ove and 5ts Place *n +ature: 0 P$ilosop$ical
5nterpretation of 8reudian Ps"c$oanal"sis. -e /or0# ;arrar)
Strauss and >irou:) 1**!.
9eshan) 9. -ou Can 8ig$t 8or -our ?ife. -e /or0# Evans) 1*NN.
9esser) 5.M. şi 9esser) .X. L7le:ith%mia# E:amining the
development o, a ps%chological concept. 0merican Aournal of
Ps"c$iatr" 18! (1*P+"# 1+!G61+!P.
9ipos0i) X.J. LSomatization# the concept and its clinical
application. 0merican Aournal of Ps"c$iatr" 18G (1*PP"# 1+GP6
1+KP.
9oc0e) S. şi Colligan) D. %$e Healer it$in. -e /or0# E.&.
Dutton) 1*PK.
9udlo) C.9. şi Connor) -.&. LD%namic aspects o, phonator%
control 3n spasmodic d%sphonia. Aournal of 'peec$ and Hearing
9esearc$ +! (1*PN"# 1*N6!K.
9und) -.) engtsson) 7. şi Thor$org) &. LMuscle tissue o:%gen
pressure 3n primar% =$rom%algia. 'candinavian Aournal of
9$eumatolog" 1G (1*PK"# 1KG61N+.
Magora) 7. şi Schartz) 7. L<elation $eteen the lo $ac0
pain s%ndrome and :6ra% =ndings 1. Degenerative
1G
osteoarthritis. 'candinavian Aournal of 9e$a/ilitation &edicine

P (1*NK"# 11G61G.
Magora) 7. şi Schartz) 7. L<elation $eteen the lo $ac0
pain s%ndrome and :6ra% =ndings . Transitional verte$ra
(mainl% sacralization". 'candinavian Aournal of 9e$a/ilitation
&edicine 1! (1*NP"# 1+G618G.
Magora) 7. Ei Schartz) 7. L<elation $eteen the lo $ac0
pain s%ndrome and :6ra% =ndings +. Spina $i=da occulta.
'candinavian Aournal of 9e$a/ilitation &edicine 1 (1*P!"# *61G.
Malmivaara) 7. şi cola$. LThe treatment o, acute lo $ac0 pain
H $ed rest) e:ercise or ordinar% activit%Q +e, 6ngland Aournal
of &edicine ++ (1**G"# +G16+GG.
Mann) S.J.
emotions# LStress
revival o, aand h%pertension
h%pothesis. H the role
5ntegrative o, unintegrated
Ps"c$iatr" P
(1**"# 1*161*N.
Mann) S.J. i Delon) M. L5mproved h%pertension control a,ter
disclosure o, decades6old trauma. Ps"c$osomatic &edicine GN
(1**G"# G!16G!G.
Mann) S.J. LSevere paro:%smal h%pertension# an automatic
s%ndrome and its relationship to repressed emotions.
Ps"c$osomatics +N (1**K"# 88868G!.
Mecain) >.7. L;i$rom%algia and m%o,ascial pain s%ndromes.
3n all) &.D. i Melzac0) <.) %e3t/ook of Pain (a +6a edi2ie".
Edim$urgh şi -e /or0# Churchill 9ivingstone) 1**8.
Medougall) J. %$eaters of t$e Bod". -e /or0# -orton) 1*P*.
Meneil) >.-. 9eighton) 9. '. i El0ins) 7.M. L&ossi$le
ps%chogenic ,ever o, 1!+; 3n a pacient ith $orderline
personalit% disorder. 0merican Aournal of Ps"c$iatr" 181
(1*P8"# P*K6P*N.
Merae) D.9. L7s%ptomatic interverte$ral disc protrusions.
0cta 9adiologica 8K (1*KG"# *6N.
Miller) '.C. LStress prostatitis. rolog" + (1*PP"# G!N6G1!.
Mi:ter) .J. i arr) J.S. L<upture o, the interverte$ral disc ith
involvement o, the spinal cord. +e, 6ngland Aournal of
&edicine 11 (1*+8"# 1!618.
Mountz) J.M. i cola$. L;i$rom%algia 3n omen. 0rt$ritis I
9$eumatism +P (1**G"# *K6*+P.
1K
-achemson) 7.9. LThe lum$ar spine# an orthopedic

challenge. 'pine 1 (1*NK"# G*6N1.
-emiah) J.C. L7le:ith%mia# theoretical considerations.
Ps"c$ot$erap" and Ps"c$osomatics P (1*NN"# 1**6!K.
Frnish) D. 6t al. LCan li,est%le changes reverse coronar% heart
diseaseQ %$e ?ancet ++K (1**!"# 1*61++.
&ellegrino) M.J. şi cola$. L&revalence o, mitral valve prolapse
3n primar% =$rom%algia# a pilot investigation. 0rc$ives of
P$"sical &edicine and 9e$a/ilitation N! (1*P*"# G816G8+.
&elletier) O.<. &ind as Healer &ind as 'la"er. -e /or0# Dell)
1*NN.
&enne$a0er) J..) Oiecolt6>laser) J. şi >laser) <. LDisclosure o,
traumas and immune
ps%chotherap%. ,unction#
Aournal health and
of Consulting implications ,or
Clinical Ps"c$olog" GK
(1*PP"# +*68G.
&ert) C.. &olecules of 6motion. -e /or0# Scri$ner) 1**N.
uint) M. Lane o, insurers# ne ailments. +e, -ork %imes
P noiem$rie) 1**8.
<eichlin) S. L-euroendocrine6immune interactions. +e,
6ngland Aournal of &edicine +* (1**+"# 18K61G+.
<eiser) M.;. &ind Brain Bod". -e /or0# asic oo0s) 1*P8.
<osomoA) '.9. Do Herniated Dises Produce Pain 0dvances *n
Pain 9esearc$ and %$erap" (4ol. *") editat de '.9. ;ields şi cola$.
-e /or0# <aven &ress) 1*PG.
<osomoA) '.9. şi <osomoA) <.S. L-onsurgical aggressive
treatment o, lum$ar spinal stenosis. 'pine 1 (1*PN"# +P+68!!.
<ossi) E.9. %$e Ps"c$o/iolog" of &ind=Bod" Healing. -e /or0#
-orton) 1*PK.
Saal) J.S.) Saal J.7. i /urth) E.;. L-onoperative management o,
herniated cervical interverte$ral disc ith radiculopath%. 'pine
1 (1**K"# 1PNN61PP+.
Samo) J.E. L&s%chogenic $ac0ache# the missing dimension.
Aournal of 8amil" Practice 1 (1*N8"# P61.
Sarno) J.E. LChronic $ac0 pain and ps%chic conIict.
'candinavian Aournal of 9e$a/ilitation &edicine P (1*NK"# 18+6
1G+.
Samo) J.E. L&s%chosomatic $ac0ache. Aournal of 8amil"
Practice G (1*N8"# +G+6+GN.
1N
Sorotz0in) . LThe [uest ,or per,ection# avoiding guilt or

avoiding shameQ Ps"c$ot$erap"  (1*PG"# GK86GN!.
Spiegel) . LEmotional e:pression and disease outcome.
Aournal of t$e 0merican &edical 0ssociation P1 (1***"# 1+P6
1+*.
Sunderland) S. +erve 5n!uries and %$eir 9epair: 0 Critical
0ppraisal. Edim$urgh# Churchill 9ivingstone) 1**1.
Sanson) D.. LChronic pain as a third pathologic emotion.
0merican Aournal of Ps"c$iatr" 181 (1*P8"# 1!618.
Ta%lor) >.J. Ps"c$osomatic &edicine and Contemporar"
Ps"c$oanal"sis Madison# 5nternational niversities &ress) 1*PN.
Thompson J M Tension m%algia as a diagnosis at the Ma%o

John e Sarno Reteta Pentru Minte Si Corp v10

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

John e Sarno Reteta Pentru Minte Si Corp v10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/18/2019 John E. Sarno - Reteta Pentru Minte Si Corp (v1.

Reţetă pentru minte şi corp

Traducere din engleză de Dana Mareş

John E. Sarno este pro,esor de medicină recuperatorie la

9e sunt 3ndatorat acestor oameni ocupa2i care au ,ost destul

Durere) neputin2ă) dezin,ormare) ,rică H acest cvartet a chinuit

avea drept cauză aceleaşi procese psihologice. 7ceste maladii

sunt singurii clinicieni care au sus2inut acest concept) dar

Sindromul tensiunii musculare este 3n prezent cea mai

Introducere o per!pectivă i!torică

9a ,el ca un cancer care se dezvoltă săl$atic) pro$lema

Munca mea de 3nceput 3n domeniul diagnozei şi tratării

Dar ce se 3nt@mplă cu semnalele şi simptomele neurologice

in,ormat pe scurt pe pacien2i că terapia are rolul de a ,urniza o

care sim2eau durere. De e:emplu) cineva ar putea sim2i durere

pu$licate 3n literatura de specialitate de o echipă de reumatologi

a 3nceput să realizeze că era o păcăleală) că 3nsemna) 3n

7l dumneavoastră) <ussell a0er

criticat pentru această selectivitate) le amintesc celor care mă

mult depăşit de poten2ialul său negativ. Cred că decizia de a

relevan2ă pentru multe pro$leme medicale. ntr6adevăr) cred că

P!iholo'ia şi ()iolo'ia tul*urărilor minte-corp

P!iholo'ia tul*urărilor minte-corp pove!tea a două minţi

De vreme ce STM şi echivalen2ii acestei tul$urări sunt ini2ia2i

partenerul nepotrivitQ 4ei găsi vreodată perechea potrivităQ

Să dăm ceasul 3nainte cu c@teva decenii# te 3ndrep2i acum

nicio promovare. &oate că nu ,aci destul ca să trăieşti pe cont

&oate că te apropii de cincizeci de ani. 7i avut ,oarte mult

amenin2ătoare şi 3n,ricoşătoare) creierul va induce 3n mod

"rhitectura minţii emoţionale ,a p!ihicului emoţional

g@ndirea conştientă) c@t şi 3n cea inconştientă şi ?oacă un rol

=zice. n loc să vor$ească despre Copil) Oohut a postulat

Pre!iune şi furie n inconştient

Cred că ,uria din inconştient are trei surse poten2iale#

+. 7ceea care este o reac2ie la presiunile reale ale vie2ii de

F tratasem cu succes pe 'elen pentru dureri lom$are cu mai

=zice echivalente. &ovestea ei demonstrează aceste puncte

su,eră de STM nu adăposteşte acelaşi grad de ,urie şi) ast,el) nu

1uria inconştientă şi !entimentele in!uporta*ile

n realitate) avem trei min2i# conştientul) inconştientul şi

5nconştientul nu este negativ 3n 3ntregime) cum ar putea

Din e:perien2a mea) acestea se pot agrava) dar ele nu

Reprimarea furiei conştiente

F carte ,oarte importantă) %$e 9age it$in (8uria din

magnitudinea su=cientă pentru a garanta producerea STM sau a

4e unde ştiţi că furia e!te vinovatul5

De6a lungul e:perien2ei mele legate de a,ec2iunile minte6corp)

Evitarea !imptomul ca factor de di!tra'ere a atenţiei

După cum am notat 3n introducere) Stanle% Coen) psihanalist

;reud) &eter >a%) a asemănat inconştientul cu o 3nchisoare de

,oarte important 3n vederea 3n2elegerii naturii procesului minte6

7cesta ar putea = cel mai important su$iect 3n 3ntregul proces

#rauma n copilărie6 n primii doi ani şi după aceea

E:perien2ele acumulate 3n copilăria ,ragedă şi mai t@rziu aduc

-u se poate dovedi că nutrim cu to2ii sentimente interioare de

culturale sau religioase pot intensi=ca această tendin2ă.

F pacientă 3mi descria recent compulsia pe care o resimte de

7umea din jurul no!tru

&resiunea provoacă ,urie Sinelui) indi,erent că este o presiune

7t@t stresul pozitiv) c@t şi cel negativ generează ,urie

&entru a ne satis,ace nevoile elementare ne supunem pe noi

Cred că un ,el de raport ,uriecalmare ar putea ?uca un rol 3n

STM ,ace parte dintr6un grup de tul$urări =zice care se pot