1 Coperta

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR
DOMENIUL DE LICENȚĂ INGINERIE DE PETROL ȘI GAZE
SPECIALIZAREA T.D.D.H.
PROIECTAREA REȚELEI DE CONDUCTE

DE GAZE DINTR-UN PARC INDUSTRIAL
Conducător ştiinţific
Conf. dr. ing. Cristian EPARU Absolvent
PLOIEŞTI - 2022
¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR
DOMENIUL DE LICENȚĂ INGINERIE DE PETROL ȘI GAZE
SPECIALIZAREA T.D.D.H.
MANOLACHE Andrei Lucian
PLOIEŞTI - 2022
¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤
CUPRINS
pag.
INTRODUCERE
….....................................................................................2
Capitolul 1
STUDIU DE FEZABILITATE
1.1. J U STIFIC A R EA TEH N IC Ă A SO LU ŢIEI DE PR O IEC TA R E
……………………………..4
1.2. E V A LU A R EA EC O N O M IC Ă A IN V ESTIȚIEI
………………....................................17
Capitolul 2
OBŢINEREA ACORDULUI DE ACCES
2.1. M EM O R IU TEH N IC J U STIFIC A TIV
.................................................................19
2.2. CALCULUL CONSUMULUI DE GAZE ………………….……………21
2.3. CALCULUL DETALIAT AL CONSUMURILOR PE OBIECTIVE …………………23
Capitolul 3
PROIECTAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU GAZE
3.1. R EŢEA U A DE C O N D U C TE D IN IN C IN TĂ
........................................................50
3.2. I N STA LA ŢIILE DE U TILIZA R E LA C EN TR A LE
……………………………..56
3.3. M Ă SU R I D E SIG U R A N ŢĂ ŞI PR O TEC ŢIE ………………………………….61
Capitolul 4
EXECUŢIA REŢELEI PROIECTATE
4.1. E X EC U ŢIA C O N D U C TELO R EX TER IO A R E
.......................................................62
4.2. E X EC U ŢIA IN STA LA ŢIILO R IN TER IO A R E D E U TILIZA R E
.........................................65
4.3. GRAFICUL DE URMĂRIRE A LUCRĂRILOR PE FAZE DETERMINANTE .........................70
4.4. M Ă SU R I D E PR O TEC ŢIE ŞI SIG U R A N ŢĂ
....................................................................71
P loieşti 2022 pagina 3

UP G/ I P G/TDDH - P roiect de dipl omă A LB E SCU I ulian B ogdan
CONCLUZII ...........................................................................................
...72
BIBLIOGRAFIE .....................................................................................
..
P loieşti 2020 pagina 4

INTRODUCERE
Utilizarea gazelor naturale din ultimele 2-3 decenii a cunoscut o

deosebită răspândire în cele mai diverse domenii posibile în care producerea
de energie sub formă de căldură este indispensabilă. De la prepararea hranei,
a apei calde menajere până la cele mai complexe procese tehnologice de
topire, tratamente termice, sudare şi altele, prezenţa gazelor naturale
combustibile se întâlneşte pretutindeni.
Deşi sursele de gaze, naturale, libere sau asociate din ţara noastră sunt
relativ mari; acestea nu sunt inepuizabile şi, prin urmare, folosirea lor
eficientă constituie una din cele mai mari probleme din punct de vedere
energetic.
Gazele naturale reprezintă o importantă sursă energetică şi economică a
ţării noastre. De aceea, în ultima perioadă de timp s-au luat o serie de măsuri
menite să ducă la economisirea şi valorificarea superioară a acestora.
Societatea Comercială “Electromecanica Ploieşti” S.A. a fost constituită
la data de 20.12.2001 în baza Hotărârilor de Guvern nr. 979/2000 privind
înfiinţarea Companiei Naţionale „ROMARM” S.A. şi nr. 952/2001 privind
modificarea şi completarea H.G.979/2000, în care apare ca filială a
Companiei Naţionale „ROMARM” S.A. Societatea Comercială
„Electromecanica Ploieşti” S.A., fosta Unitate Militară 01819 Ploieşti din
cadrul Unităţii Militare 02533 Bucureşti.
Conform certificatului de înmatriculare, obiectul principal de activitate
al societăţii este fabricarea de armament şi muniţie. În scopul realizării în
condiţii normale de lucru s e propune dotarea obiectivelor Societăţii cu utilaje
termice moderne, consumatoare de gaze. Receptorii aprobaţi, precum şi ce
renominalizaţi sunt indicaţi în anexa nr. 2, în care sunt trecute şi utilajele
termice propuse pentru dotare. Specificaţia utilajelor şi aparatelor termice cu
care vor fi dotate obiectivele din incinta societăţii, precum şi
centralizatoarele necesarului şi respectiv consumului de gaze, sunt anexate la
acesta.
Alimentarea cu gaze naturale a celor 19 obiective nominalizate din
incinta societăţii este necesară deoarece sursa de energie pentru încălzirea
Ploieşti 2022 pagina 2

UPG/IPG/TDDH - Proiect de diplomă MANOLACHE Andrei Lucian
spaţiilor de lucru a fost întreruptă, centrala termică din obiectivul 134 fiind
dezafectată. Investiţia este şi oportună deoarece, prin transformarea restului
societății într-o anexă a Parcului Industrial Ploiești și alimentarea cu gaze a
receptorilor nominalizați, va creşte semnificativ gradul de comfort al
salariațílor în spaţiile de lucru ale obiectivelor respective, crescând
randamentele activităţilor ce se desfăşoară în acestea.
* * *
Proiectul de diplomă abordează problematica sistemului de alimentare cu
gaze naturale a anexei Parcului Industrial Ploiești Ploieşti, amplasată pe
şodeaua Ploieşti-Târgovişte, km. 8.
Scopul proiectului de diplomă este proiectarea acestui sistem de alimentatre
cu gaze ţinând cont de situaţia de fapt din zonă.
În incinta anexei sunt nominalizate 19 obiective în care se desfăşoară
activităţi productive şi comerciale specifice obiectului de activitate, precum
şi activităţile unor firme partenere sau asociate. S.C. Distrigaz Sud S.A.
Bucureşti aprobă:
 dezafectarea a 20 receptori însumând 3.472,7 Nm 3 /h,
 rămânerea în funcţiune a 11 receptori însumând 147,4 Nm 3 /h,
 renominalizarea a 45 receptori însumând 1.885,67 Nm 3 /h.
Astfel anexa dispune acum de dreptul de folosinţă a unui debit de 2.033,
07 Nm 3 /h în cele 19 obiective nominalizate. Se propune proiectarea unei
reţele interioare de conducte de gaze funcţionând pentru alimentarea tuturor
receptorilor nominalizaţi, cu debitele respective. Conductele se vor alimenta
printr-un nou post de măsură care realizează separarea tehnică faţă de Parcul
Industrial, în care se va face contorizarea gazelor consumate.

Schema de calcul pentru Varianta 1

Ob 100 Q=40,00 3.2 Q=139,02 3.3 Q=40,00 Ob 17
40,00 20 m Ø1" 60 m Ø2" 70 m Ø2" 40,00 Ob 24 ex
Q=179,02
80 m Ø3
43,00
Q=99,02
Q=43,00
½"
"
90 m Ø1
30m Ø1
½"
Ob 133
Ob 137 Q=3,47 Q=2,80 6.4 Q=297,06 Ob 24 nou
3.1 99,02 Ob 25
3,47 20 m Ø1" 2,80 20 m Ø1½" 110 m Ø2½" 297,06
Ob 3
Q=342,86
210 m Ø3
Q=182,49
100,72
Q=100,72
Ob 2
80 m Ø3
"
Q=55,91
20 m Ø1
½"
55,91
"
40m Ø1
"
Q=2033,07
PM Q=1838,44 1 Q=1783,53 2 Q=1727,62 3 Q=1545,13 4 Q=1542,33 5 Q=1236,55 6
60 m Ø6" 20 m Ø6" 20 m Ø6" 80 m Ø6" 90 m Ø6" 180 m Ø6"
Q=205,06
20 m Ø1"
Q=54,91
30 m Ø1
Q=2,80
Q=753,11 Q=893,69
½"
"
100m Ø2
20 m Ø4
Q=194,63
30 m Ø2"
"
Ob 135 Ob 31 Ob 43
2,80
54,91 5.1 74,91 Ob K Q=140,58 6.1
120 m Ø4
Q=130,15
140,58 20 m Ø2"
60 m Ø2
"
"
9 Q=54,91 Ob 101
10 m Ø2" 54,91
Q=139,72
30 m Ø2"
Ob 106 Q=75,24
75,24 60 m Ø1½" 5.2
Ob 102 Q=338,23 6.2
Q=54,91
Q=414,88
338,23 20 m Ø3"
60 m Ø3
½"
50m Ø1
"
10 Q=40,70 Ob 105a
20 m Ø2" 40,70
120 m Ø2"
Q=99,02
Ob 111 CT 9 Q=414,88 6.3

54,91 414,88 20 m Ø3"
Ob 115
99,02
Varianta 1.-toţi receptorii renominalizați în funcţiune

Schema de calcul pentru Varianta nr. 2
CT 1 Q=40,00 2.1 Q=40,00 CT 8

40,00 20 m Ø1" 130 m Ø2" 40,00 Ob 24 Q=43,00 4.3
43,00 90 m Ø1½"
160 m Ø3
Q=80,00
Q=43,00
"
3"
210m Ø
Ob 3
Ob 2 1.70
40 m Ø1
Q=1,70
1,00
"
20 m Ø1
Q=1,00
"
Q=950,08
PM Q=909,38 1 Q=908,38 2 Q=828,38 3 Q=778,00 4
80 m Ø6" 20 m Ø6" 170 m Ø4" 180 m Ø4"
Q=735,00
20 m Ø4
Q=48,68
½"
"
100m Ø1
80m Ø2"
Q=40,70
Ob 43 4.1
CT K Q=135,00
3.1 20,00
120 m Ø4
135,00
Q=600,00
20 m Ø2"
120 m Ø1
"
Q=28,68
"
Ob 105a Ob 106
40,70 28,68 CT 3 Q=195,00 4.2
Q=405,00
195,00 20 m Ø3"
60 m Ø3
"
CT 9
405,00
Varianta 2.-Se alimentează toţi receptorii în funcţiune +CT1, CT8, CTK, CT3 şi CT9

Schema de calcul pentru Varianta3
CT 1 Q=40,00 2.1 Q=40,00 CT 8

40,00 40,00 Ob 24 Q=43,00
20 m Ø1" 130 m Ø2" 4.3
43,00 90 m Ø1½"
160 m Ø3
Q=43,00
Q=80,00
3"
"
210 m Ø
Ob 3
Ob 2 1,70
40 m Ø1
Q=1,70
1,00
20 m Ø1
"
Q=1,00
Q=545,08 "
PM Q=504,38 1 Q=503,38 2 Q=423,38 3 Q=373,00 4
80 m Ø4" 20 m Ø4" 170 m Ø4" 180 m Ø4"
Q=330,00
20 m Ø4
Q=48,68
½"
100m Ø1
"
80m Ø2"
Q=40,70
Ob 43
3.1 20,00 CT K Q=135,00 4.1
Q=195,00
120 m Ø1
120 m Ø4
135,00
Q=28,68
20 m Ø2"
"
"
Ob 105a Ob 106 Ob 102 Q=195,00 4.2
40,70 28,68 195,00 20 m Ø3"
Varianta 3.-Se alimentează toţi receptorii în funcţiune +CT1, CT8, CTK şi CT3

Capitolul 1
STUDIU DE FEZABILITATE
1.1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
A. DATE GENERALE
 1.Denumirea: Studiu de fezabilitate pentru Acord combustibil - gaze naturale

 2.Obiectiv: Alimentarea cu gaze naturale a obiectivelor din incinta anexei Parcului
Industrial Ploiești
 3.Amplasament: Ploieşti, şoseaua Ploieşti-Târgovişte, km. 8
 4.Beneficiar: Parcul Industrial Ploiești.
B. DATE DE SINTEZĂ
Documentaţia este întocmită în conformitate cu H.G.R. nr. 623/1993 în scopul obţinerii
acordului de combustibil - gaze naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a 19 obiective
din incinta anexei Parcului Industrial Ploieşti, aparţinând fostei S.C. “Electromecanica
Ploieşti” S.A. Ploieşti.
Această anexă a fost constituită la data de 20.12.2001 în baza Hotărârilor

de Guvern nr. 979/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „ROMARM”
S.A. şi nr. 952/2001 privind modificarea şi completarea H.G.979/2000, în care
apare ca filială a Companiei Naţionale „ROMARM” S.A. Societatea Comercială
„Electromecanica Ploieşti” S.A., fosta Unitate Militară 01819 Ploieşti din cadrul
Unităţii Militare 02533 Bucureşti.
Conform certificatului de înmatriculare, obiectul principal de activitate al societăţii este
fabricarea de armament şi muniţie. În scopul realizării în condiţii normale de lucru se
propune dotarea obiectivelor Societăţii cu utilaje termice moderne, consumatoare de gaze.
1. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII INVESTIŢIEI

Alimentarea cu gaze naturale a celor 19 obiective nominalizate din incinta societăţii
este necesară deoarece sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor de lucru a fost întreruptă,
centrala termică din obiectivul 134 fiind dezafectată.
Investiţia este şi oportună deoarece, prin promovarea acestui studiu, va creşte

semnificativ gradul de comfort în spaţiile de lucru ale obiectivelor nominalizate, vor creşte
randamentele activităţilor ce se desfăşoară în acestea, iar creşterea veniturilor societăţii va
face posibilă recuperarea rapidă a investiţiei.
2. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ

a. Situaţia existentă.
În incinta Anexei Parcului Industrial Ploiești din şodeaua Ploieşti-Târgovişte, km. 8
sunt nominalizate 19 obiective în care se desfăşoară activităţi productive şi comerciale
specifice obiectului de activitate, precum şi activităţile unor firme partenere sau asociate. Aici
nu se mai realizează un climat ambiental normal deoarece reţelele termice au fost dezfectate,
urmare desfiinţării centralelor termice.
S.C. Distrigaz Sud S.A. Bucureşti din cei 3.620 Nm3/h nominalizaţi, aprobă:
 dezafectarea a 20 receptori însumând 3.472,7 Nm3/h,
 rămânerea în funcţiune a 11 receptori însumând 147,4 Nm3/h,
 renominalizarea a 45 receptori însumând 1.885,67 Nm3/h.

Astfel Anexa Parcului Industrial Ploiești din şodeaua Ploieşti-Târgovişte, km. 8 solicită
acum de dreptul de folosinţă a 2.033, 07 Nm3/h în cele 19 obiective nominalizate.
Acestea sunt indicate în tabelul următor.
Tabel cu obiectivele şi receptorii de gaze din dotarea acestora
Nr Obiectivul din Utilajele sau aparatele termice Debit

Obs.
crt incinta societăţii din dotarea obiectivului Nm3/h
1. Obiectivul OB 137 Cazan mural + aragaz 3,47 nou
2. Obiectivul OB 135 Cazan încălzire centrală, 510kW 54,91 nou
3 Obiectivul OB 133 Cazan încălzire centrală, 920kW 99,02 nou
Cazan mural 3 bucx3,6 m3/h 10,80 nou
6. Obiectivul OB 106 Generator a.c.18 buc x3,58m3/h 64,44 nou
Total obiectiv OB 106 75,24
7. ObiectivulOB105a Cazan apă caldă 1bucx40,7m3/h 40,70 exist
Cuptor, 2 buc. x 2 m3/h 4,00 exist
Cuptor vertical, 1 buc. x 1 m3/h 1,00 exist
8. Obiectivul OB 102 Generator atm, 2 buc. x 10 m3/h 20,00 exist
Centrală termică completă CT 3 313,23 nou

10 Obiectivul OB 100 Cazan încălzire centrală, 350kW 37,67 CT 1

Cuptor calcinare, 1 buc x 20m3/h 20,00 exist
12 Obiectivul OB 31 Cazan mural, 24 kW 2,80 nou
13 Obiectivul OB 25 Cazan mural, 24 kW 2,80 nou
Cuptor presă, 1x20 m3/h 20,00 exist
Cuptor uscare, 1 bucx 3 m3/h 3,00 exist
14 Obiectivul OB 24 Cuptor neferoase, 2 bucx10m3/h 20,00 exist
3 Cazane încăl. centrală,2.760kW 297,06 nou
15 Obiectivul OB 17 Cazan încălzire centrală, 350kW 37,67 CT 8
Bec Bunzen, 12 buc. x 0,1 m3/h 1,20 exist
Aparat pt. det. pct. infl., 0,5 m3/h 0,50 exist
16 Obiectivul OB 3
Cazan încălzire centrală, 920kW 99,02 nou
Bec Bunzen, 10 buc. x 0,1 m3/h 1,00 exist
18 Obiectivul K Cazan încălz centrală, 1.320kW 140,58 nou
19 Obiectivul CT 9 3 Cazane încălz centrală,3.770kW 419,54 nou
Total debit aprobat 2.033,07
b.Situaţia propusă:
Prin studiul de fezabilitate, se propune proiectarea unei reţele interioare de conducte de
gaze funcţionând pentru alimentarea următorilor receptori:
 -în varianta nr. 1, a tuturor receptorilor nominalizaţi, cu debitele respective,
 -în varianta nr. 2 a receptorilor existenţi în funcţiune plus a centralei termice CT1
amplasată în obiectivul 100, a centralei termice CT8 amplasată în obiectivul 17, a
centralei termice CTK amplasată în obiectivul K, a centralei termice CT3 amplasată în
obiectivul 102 şi a obiectivului CT9,
 -în varianta nr. 3 a receptorilor existenţi în funcţiune plus a centralei termice CT1, a
centralei termice CT8, a centralei termice CTK şi a centralei termice CT3.
Varianta nr. 1 are reprezintă situaţia cea mai optimistă, când societatea ar dispune de
fonduri care i-ar permite dotarea termică completă. Varianta nr. 2 are reprezintă situaţia în
care societatea şi-ar pune în operă cele cinci centrale pentru care are alocate fonduri.
Deoarece primele patru centrale se vor realiza în acest an iar cea de-a cincea în viitorul
apropiat, s-a luat în studiu şi varianta nr. 3, în scopul analizării capacităţii de distribuţie gaze a
conductei principale din reţea.

Reţelele proiectate se vor alimenta printr-un post de măsură fixat de către beneficiar, de
comun acord cu furnizorul de gaze -SDGN Ploieşti- precum şi cu Parcul Industrial, într-un
nou amplasament care realizează separarea tehnică faţă de Parcul Industrial, în care se va face
contorizarea gazelor consumate. Acesta va fi amplasat în incinta Parcului Industrial, conform
planului, facilitând astfel accesul pentru citire a personalului SDGN Ploieşti.
Pentru fiecare obiectiv alimentat cu gaze este prevăzut câte un post de reglare şi
măsurare corespunzător debitului alocat. Regulatoarele de presiune pentru posturile de reglare
şi măsurare ale centralelor din obiectivele nominalizate sunt, fie de tipul pentru debite mici
din gama de fabricaţie a firmei ARMAX Mediaş în funcţie de debite, fie de tipul pentru
debite mari din gama de fabricaţie TOTALGAZ Iaşi.
Centralizatorul regulatoarelor de presiune propuse în studiu este prezentat în tabelul
următor.
Nr. Regulatorul de presiune Varianta nr. 1, Varianta nr. 2, Varianta nr. 3,

crt. propus buc. buc. buc.
1. RTG 80 3 1 -
2. RTG 50 1 - -
3. Rp 100 9 4 4
4. Rp 50 2 3 3
5. Rp 10 3 - -
Total 18 8 7
Cele trei reţele de conducte de gaze se vor realiza din ţevi de oţel din gama curentă de
fabricaţie. Calculul conductelor de gaze este prezentat detaliat, pe cele trei variante sugerate
de beneficiar, în continuare.
3. CALCULUL DE DIMENSIONARE
a.Metodologia de calcul
Calculul de dimensionare hidraulică a conductelor din componenţa reţelei de alimentare
cu gaze a receptorilor nominalizaţi din incinta societăţii Electromecanica Ploieşti - reţea care
va funcţiona în regim de presiune redusă - se face pe tronsoane, conform NTPEE-2008, cu
relaţiile:
, , ,
în care

 D este diametrul interior al conductei, în cm,

 Q , Nm3/h, - debitul de calcul în condiţii standard (1,013 bar 288,15 K),
 P1, bar-presiunea absolută a gazelor la intrarea în tronsonul de conductă,
 P2 , bar-presiunea absolută, estimată, a gazelor la ieşire din tronson,
 L , km-lungimea tronsonului de conductă,
 T = 288 K-temperatura absolută a gazelor,
 = 0,554-densitatea relativă a gazelor,
 k = 0,05 cm-rugozitatea absolută a peretelui interior al ţevii,
 - coeficientul de rezistenţă hidraulică liniară,
 Re -numărul Reynolds.
Pentru dimensionare, formula debitului de calcul se scrie:
Această relaţie conţine coeficientul de rezistenţă  care depinde de asemenea de

diametrul D. Pentru calculul de dimensionare se apelează la un procedeu iterativ clasic ce
constă în alocarea unei valori de "lansare" pentru  şi obţinerea unor valori succesive
λ0
aproximative. Valoarea de lansare este =0,03, cu care se obţine şirul de valori
aproximative:
, ,
Procedeul iterativ se opreşte la acea valoarea lui D la care aproximaţiile succesive i

diferă la a şasea zecimală. Această valoare a diametrului D, fiind rezultatul calculului de
dimensionare, se notează cu Dc.
Din standardul de ţevi SREN 10208/1-99 se alege diametrul corespunzător, notat cu Da,
căruia îi corespunde valoarea a a coeficientului de rezistenţă hidraulică

Presiunea reală din capătul tronsonului, corespunzătoare acestui diametru precum şi

viteza medie a gazelor prin tronsonul respectiv de conductă calculează cu relaţiile:
√
P2 = P12−9 , 04
Q 2 Lλa
D5a
,
și respectiv
5 , 376⋅Q
w=
(
D 2a⋅ P 1+
P22
P1 + P 2 ) .
Calculul de dimensionare a conductelor de gaze din reţeaua de alimentare a
consumatorilor din incinta societăţii a fost efectuat asistat de calculator, cu ajutorul unui
program de calcul specializat în mediul de programare Delphi 5.
Acesta determină diametrul interior corespunzător regimului de presiuni, debit şi
lungime a tronsonului respectiv, alege diametrul nominal corespunzător din gama de ţevi SR
EN 10208/99, calculează presiunea gazelor la ieşrea din tronson, precum şi viteza medie a
lor.
În vederea desfăşurării calculului de dimensionare, reţeaua a fost schematizată ca o
reţea de tip arborescent. În cadrul studiului s-au analizat trei variante de alimentare cu gaze a
receptorilor renominalizaţi.
Astfel, prima variantă presupune racordarea tuturor receptorilor, respectiv existenţi şi
cei renominalizaţi.
În varianta a doua se propune racordarea a cinci centrale termice (CT 1, CT 8, CT K,
CT 3 şi CT 9) în locaţiile stabilite de beneficiar, cu debitele preconizate în documentaţiile
centralelor.
În varianta a treia se propune racordarea numai centralele termice CT 1, CT 8, CT K şi
CT 3, cu debitele preconizate în documentaţiile centralelor.
Calculul tronsoanelor conductei principale s-a bazat pe considerarea unei căderi liniare
a patratului presiunii absolute în lungul acesteia, , pornind dela valoarea de 1,50 bara în
punctul de intrare şi ajungând la valoarea de 1,05 bara în punctul cel mai depărtat.
Presiunile absolute estimate în nodurile reţelei s-au calculat, în funcţie de lungimea
tronsonului respectiv, cu relaţia:
Pi+1= √ P 2i −Δ⋅Li
.

În continuare se prezintă planul de amplasare a obiectivelor nomnalizate în

documentația transmisă la DISTRIGAZ Sud, precum și schemele de calcul pentru
dimensionarea reţelei de conducte- în cele trei variante, împreună cu rezultatele detaliate ale
calculului de dimensionare, sunt prezentate în anexă la acestea.
Ploieşti 2022 pagina 1 0

SOSEAUA PLOIESTI - TÂRGOVISTE, km. 8
PAVILION
A
CT1 nou
Q=40,00 OB 100 OB 17
PR
gr1"
PR CT8 nou
3.1 Q=43,00
gr 2" Q=40,00 PR
existent OB 24
OB 133
gr112" 5.3
S.C. PLOIESTI INDUSTRIAL PARC S.A.
OB 137 OB 25
PR Q=3,47
nou
gr1 1 2 "
gr 3"
gr 3 "
OB 2 OB 3
gr1 1 2 "
PR
PARC Q=1,00
CV existent
gr1"
gr 6" 3 Q=1,70
CV 1 2 PR existent
PM
OB 135
gr1"
gr 8"
gr 4" 5
4 gr 4"
gr2" gr 4"
PR
5.1
gr1 1 2 "
OB 101 CT K
OB 31 OB K Q=135,00
gr 8"
nou
PR Q=20,00
4.1 existent
gr 2"
gr 4"
gr 8"
PR
Q=28,68
Q=40,70
existent nou PR
gr1" OB 43
gr 8"
OB 105a OB 106
gr 8"
OB 102
OB 111
gr 8"
CT3 nou PR
Q=195,00 5.2
gr3"
gr 8"
gr 3 "
PR
OB 115 CT 9
gr 8"
OB 33 Q=405,00
nou
gr 8" gr 8" gr 8" gr 8"

Schema de amplasare a obiectivelor precum şi traseele conductelor de gaze

b. Calculul de dimensionare
Rezultatele calculului de dimensionare pentru reţelele propuse, pe variante, sunt
prezentate în tabelele următoare.
Varianta 1.-toţi receptorii în funcţiune. Debitul de calcul Q=2.033,08 m 3/h.
Nr Tronson Presiun Debit Lung Ţeava Presiun Viteză

crt conductă intrare calcul trons aleasă ieşire gaze
1 P.M.-1 1,500 1.820,91 60 6 1,478 18,01
2 1-Ob. 135 1,478 54,91 20 1 1,412 18,68
3 1-2 1,478 1.766,00 20 6 1,472 17,63
4 2-Ob. 2 1,472 55,91 20 1 1,420 19,00
5 2-3 1,472 1.710,09 20 6 1,466 17,14
6 3-3.1 1,466 177,83 80 3 1,457 6,73
7 3.1- Ob.137 1,457 3,47 20 1 1,456 1,17
8 3.1-3.2 1,457 174,36 80 3 1,449 6,64
9 3.2- Ob.100 1,449 37,67 20 1 1,417 12,92
10 3.2-3.3 1,449 136,69 60 2 1,413 12,42
11 3.3- Ob. 133 1,413 99,02 30 1½ 1,378 14,98
12 3.3- Ob. 17 1,413 37,67 70 2 1,409 3,47
13 3-4 1,466 1.532,26 80 6 1,449 15,09
14 4 -Ob. 31 1,449 2,80 30 1 1,448 0,41
15 4-5 1,449 1.529,46 90 6 1,430 15,25
16 5 - Ob. 3 1,430 100,72 40 1½ 1,382 15,12
17 5 - 5.1 1,430 205,06 100 2½ 1,392 11,27
18 5.1 - 5.2 1,392 130,15 60 2 1,358 12,31
19 5.2- Ob. 106 1,358 75,24 60 1½ 1,315 11,88
20 5.2- Ob. 111 1,358 54,91 50 1½ 1,339 8,60
21 5-6 1,430 1.223,68 180 6 1,405 12,39
22 6 - 6.1 1,405 880,82 20 4 1,391 19,49
23 6.1- Ob. K 1,391 140,58 20 2 1,378 13,20
24 6.1 - 6.2 1,391 740,24 120 4 1,336 17,64
25 6.2-Ob. 102 1,336 338,23 20 3 1,328 14,04
26 6.2 - 6.3 1,336 402,01 60 3 1,302 16,86
27 6.3 - CT9 1,336 402,01 20 3 1,324 16,71
28 6 - 6.4 1,405 342,86 210 3 1,320 13,91
29 6.4 - Ob. 25 1,320 2,80 20 1 1,319 1,03
30 6.4-Ob.24ex 1,320 43,00 90 1½ 1,298 6,93
31 6.4-Ob.24no 1,320 297,06 110 2½ 1,233 18,02
32 P.M. - 9 1,500 194,63 30 2 1,465 17,07
33 9-Ob. 101 1,465 54,91 10 2 1,459 3,53
34 9 - 10 1,465 139,72 30 2 1,446 12,48
35 10-Ob. 105a 1,446 40,70 10 1,495 3,53
36 10-Ob. 115 1,446 99,02 120 2 1,408 9,02

Varianta 1 Centralizatorul țevilor

Nr. Dimensiune Lungime, m
crt. ţeavă, “ Existentă proiectată totală
1. 6 - 450 450
2. 4 - 140 140
3. 3 210 260 470
4. 2½ - 210 210
5. 2 40 300 340
6. 1½ - 270 270
7. 1 20 120 140
Total 270 1.750 2.020
Varianta 2.–receptorii în funcţiune +CT 1, CT 8, CT K, CT 3 şi CT9.
Nr Tronson Presiun Debit Lung Ţeava, Presiu Viteză

- bara mc/h m ” Bara m/s
1 P.M.-1 1,500 909,38 80 6 1,493 8,95
2 1-Ob. 2 1,493 1,00 20 1 1,492 0,33
3 1-2 1,493 908,38 20 6 1,491 8,97
4 2-2.1 1,493 80,00 160 3 1,487 2,97
5 2.1- C.T. 1 1,487 40,00 20 1 1,457 12,58
6 2.1- C.T. 8 1,487 40,00 130 2 1,480 3,51
7 2-3 1,491 828,38 170 4 1,395 19,01
8 3-Ob. 3 1,395 1,70 40 1 1,394 0,60
9 3-3.1 1,395 48,68 100 1½ 1,366 7,44
10 3.1- Ob. 106 1,366 28,68 120 1 1,244 10,76
11 3-4 1,395 778,00 180 4 1,299 19,13
12 4-4.1 1,299 735,00 20 4 1,289 18,82
13 4.1-CT K 1,289 135,00 20 2 1,276 13,69
14 4.1-4.2 1,289 600,00 120 4 1,248 15,67
15 4.2- CT3 1,248 195,00 20 3 1,245 8,65
16 4.2-CT9 1,248 405,00 60 3 1,211 18,22
17 4-4.3 1,299 43,00 210 3 1,297 1,83
18 4.3-Ob. 24 1,297 43,00 90 1½ 1,275 7,06
19 PM-Ob.105a 1,500 40,70 80 2 1,495 3,53
Varianta 2 Centralizatorul țevilor

1. 6 - 100 100
2. 4 350 140 490
3. 3 210 240 450
4. 2 80 150 230
5. 1½ 190 - 190

6. 1 60 140 200
890 770 1.660
Varianta 3- receptorii în funcţiune plus CT 1, CT 8, CT K şi CT 3.
Nr Tronson Presiun Debit Lung Ţeava, Presiun Viteză

- bara mc/h m ” bara m/s
1 P.M.-1 1,500 507,95 80 4 1,483 11,28
2 1-Ob. 2 1,483 1,00 20 1 1,482 0,33
3 1-2 1,483 506,95 20 4 1,478 11,34
4 2-2.1 1,478 75,34 160 3 1,474 2,82
5 2.1- C.T. 1 1,474 37,67 20 1 1,440 12,70
6 2.1- C.T. 8 1,474 37,67 130 2 1,467 3,33
7 2-3 1,478 431,61 170 4 1,452 9,76
8 3-Ob. 3 1,452 1,70 40 1 1,451 0,57
9 3-3.1 1,452 48,68 100 1½ 1,424 7,15
10 3.1- Ob. 106 1,424 28,68 120 1 1,308 10,32
11 3-4 1,452 381,23 180 4 1,430 8,77
12 4-4.1 1,430 338,23 20 4 1,422 13,12
13 4.1-CT K 1,422 129,16 20 2 1,411 11,86
14 4.1-4.2 1,433 209,07 120 4 1,404 8,18
15 4.2-Ob. 102 1,404 209,07 20 2 1,375 19,56
16 4-4.3 1,430 43,00 210 3 1,428 1,66
17 4.3-Ob. 24 1,428 43,00 90 1½ 1,408 6,40
18 PM-Ob.105a 1,500 40,70 80 2 1,495 3,53
Varianta 3: Centralizatorul țevilor

1. 6 - - -
2. 4 450 140 590
3. 3 210 180 390
4. 2 80 150 230
5. 1½ 190 - 190
6. 1 60 140 200
990 610 1.600
1.2. EVALUAREA ECONOMICĂ A INVESTIŢIEI
1. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

a. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului ocupat de obiectiv.

Terenul ocupat de conducte este proprietatea S.C. ”Parcul Industrial Ploiești” S.A.
b. Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament.
Conform Normativului P100-92, din punct de vedere al protecţiei seismice, zona
Crângul lui Bod, în care este amplasată societatea S.C. ”Electromecanica Ploieşti” S.A., are
următoarele caracteristici:
 perioada de colţ de 0,7 s, coeficientul ks=0,12, zona de seismicitate E.
c. Caracteristicile principale ale reţelei:
Reţeaua de distribuţie proiectată este pozată aerian pe tot traseul său şi se va realiza din
ţevi de oţel din gama de fabricaţie STAS 404/3-90. Pe variante, lungimile conductelor sunt
următoarele:
 Varianta nr. 1 are o lungime totală de 2.020 m.
d. Structura constructivă pentru conducte şi accesorii:
Conductele se vor realiza din ţevi de oţel OLT 35. Fitingurile se vor realiza oţel OLC
45. Asamblarea ţevilor se realizează prin sudură iar montajul este aparent, pe estacade
existente şi stâlpi, fixarea făcându-se prin bride şi piese speciale.
2. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ

a.Total personal:
Este necesară o persoană pentru întreţinerea reţelei de alimentare.
b.Locuri de muncă nou create:
Se creează 1 loc de muncă.
3. EVALUAREA ECONOMICĂ A INVESTIŢIEI
Pe variantele studiate situaţia este prezentată în tabelul următor
Varianta Valoarea Investiţia specifică Durata de

studiată Investiţiei, RON RON/ m RON/Nm3 realizare, luni
Varianta nr. 1 198.621,3 113,5 97,7 3
Varianta nr. 2 92.230,5 119,8 97,1 1,5
Varianta nr. 3 65.141,5 106,8 119,5 1

UPG/IPG/TDDH - Proiect de diplomă ALBESCU Iulian Bogdan
ANEXA NR. 1
Centralizatorul debitelor de gaze necesare şi solicitate
Obiectivul Debite de gaze necesare pentru procesele termice din obiective, m3/h Debit Debit
din Procese cu flacără Producerea energiei termice total total
incintă Tehnolo Prep.hrană Alte proce Total Tehnolo Încălzire Prep.a.c.m Total necesar solicitat
Obiectivul OB 137 0,67 0,67 2,64 0,16 2,80 3,47 3,47
Obiectivul OB 135 54,11 0,80 54,91 54,91 54,91
Obiectivul OB 133 97,10 1,92 99,02 99,02 99,02
Obiectivul OB 115 97,90 1,12 99,02 99,02 99,02
Obiectivul OB 111 53,63 1,28 54,91 54,91 54,91
Obiectivul OB 106 73,32 1,92 75,24 75,24 75,24
Obiectivul OB105a 38,94 1,76 40,70 40,70* -
Obiectivul OB 102 5,00 5,00 327,79 5,44 333,23 338,23* 323,23
Obiectivul OB 101 50,27 4,64 54,91 54,91 54,91
Obiectivul OB 100 34,88 2,72 37,60 37,90* 37,60
Obiectivul OB 43 20,00 20,00 52,99 1,92 54,91 74,91* 54,91
Obiectivul OB 31 2,64 0,16 2,80 2,80 2,80
Obiectivul OB 25 2,64 0,16 2,80 2,80 2,80
Obiectivul OB 24 43,00 43,00 295,14 1,92 297,06 340,06* 297,06
Obiectivul OB 17 36,48 1,12 37,60 37,60 37,60
Obiectivul OB 3 0,50 1,20 1,70 95,34 3,68 99,02 100,72* 99,02
Obiectivul OB 2 1,00 1,00 53,79 1,12 54,91 55,91* 54,91
Obiectivul OB K 137,70 2,88 140,58 140,58 140,58
Obiectivul CT 9 396,39 5,76 402,15 402,15 402,15
Total 68,50 0,67 2,20 71,37 - 1.903,69 40,48 1.944,17 2.015,54 1.884,14
 diferenţele se datoresc receptorilor existenţi ce rămân în funcţiune

ANEXA NR. 2
Centralizatorul consumurilor de gaze necesare şi solicitate
Obiectivul Consumuri de gaze necesare pentru procesele termice din obiective, m3/h Consum Consum
din Procese cu flacără Producerea energiei termice total total
incintă Tehnolo Prp. hrană Alte proc. Total Tehnol Încălzire Prepacm Total necesar solicitat
Obiectivul OB 137 482 482 4.752 288 5.040 5.522 5.522
Obiectivul OB 135 97.398 1.440 98.838 98.838 98.838
Obiectivul OB 133 174.780 3.456 178.236 178.236 178.236
Obiectivul OB 115 176.220 2.016 178.236 178.236 178.236
Obiectivul OB 111 96.534 2.304 98.838 98.838 98.838
Obiectivul OB 106 131.976 3.456 135.432 135.432 135.432
Obiectivul OB105a 70.092 3.168 73.260 73.260* -
Obiectivul OB 102 9.000 9.000 590.022 9.792 599.814 608.814* 563.814
Obiectivul OB 101 90.486 8.352 98.838 98.838 98.838
Obiectivul OB 100 62.784 4.896 67.680 67.680 67.680
Obiectivul OB 43 36.000 36.000 95.382 3.456 98.838 134.838* 98.838
Obiectivul OB 31 4.752 288 5.040 5.040 5.040
Obiectivul OB 25 4.752 288 5.040 5.040 5.040
Obiectivul OB 24 77.400 77.400 531.252 3.456 534.708 612.108* 534.708
Obiectivul OB 17 65.644 2.016 67.680 67.680 67.680
Obiectivul OB 3 900 2.160 3.060 171.612 6.624 178.236 181.296* 178.236
Obiectivul OB 2 1.800 1.800 96.822 2.016 98.838 100.638* 98.838
Obiectivul OB K 247.860 5.184 253.044 253.044 253.044
Obiectivul CT 9 713.502 10.368 723.870 723.870 723.870
123.300 482 3.960 127.742 3.426.632 72.864 3.499.496 3.627.238 3.390.718
 diferenţele se datoresc receptorilor existenţi ce rămân în funcţiune

ANEXA NR. 3
SINTEZA NECESARULUI DE COMBUSTIBIL
A. CONSUM EXISTENT B. CONSUM SOLICITAT C. CONSUM CUMULAT

Felu Consum Consum Felu Consum Consum Felul Consum Consum
l l
com orar maxim anual total com orar maxim anual total com- orar maxim anual total
- -
busti Unit Unit. Unit. Un busti Unit. Unit Unit. Unit. busti- Unit. Unit Unit. Unit.
bilul nat. conv natur. co bilul nat. conv natur. conv. bilului nat. conv nat. conv.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Proces cu flacără
- total, din care gaze 70,70 127,26 gaze 0,67 0,482 gaze 71,37 127,742
-tehnologie 68,50 123,3 - - 68,50 123,300
-preparare hrană - - 0,67 0,482 0,67 0,482
-alte procese 2,20 3,96 - - 2,20 3,960
Pr.energ.
termice gaze 60,70 109,26 gaze 1883,47 3390,236 gaze 1944,17 3499,496
- total, din care
-tehnologie - - - - -
-încălzire 58,94 106,1 1842,99 3317,372 1901,93 3423,464
-preparare a.c.m. 1,76 3,17 40,48 72,864 42,24 76,032
Total consum gaze 131,4 236,52 gaze 1884,14 3390,718 gaze 2015,54 3627,238 4394,7

NOTĂ:-unităţi naturale-pentru gaze Nm3/h şi mii Nm3/an; -unităţi convenţionale t.c.c./h şi t.c.c./an

Capitolul 2
OBŢINEREA ACORDULUI DE ACCES
2.1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
A. DATE GENERALE
 1.Denumirea: Acord combustibil - gaze naturale

 2.Obiectiv: Alimentarea cu gaze naturale a obiectivelor din incinta anexei Parcului
Industrial Ploiești
 3.Amplasament: Ploieşti, şodeaua Ploieşti-Târgovişte, km. 8
 4.Beneficiar: Parcul Industrial Ploiești.
B. DATE DE SINTEZĂ
Documentaţia este întocmită în conformitate cu H.G.R. nr. 623/1993 în scopul obţinerii
acordului de combustibil - gaze naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a 19 obiective
din incinta anexei Parcului Industrial Ploieşti, aparţinând fostei S.C. “Electromecanica
Ploieşti” S.A. Ploieşti.
Această anexă a fost constituită la data de 20.12.2001 în baza

Hotărârilor de Guvern nr. 979/2000 privind înfiinţarea Companiei
Naţionale „ROMARM” S.A. şi nr. 952/2001 privind modificarea şi
completarea H.G.979/2000, în care apare ca filială a Companiei Naţionale
„ROMARM” S.A. Societatea Comercială „Electromecanica Ploieşti” S.A.,
fosta Unitate Militară 01819 Ploieşti din cadrul Unităţii Militare 02533
Bucureşti.
Conform certificatului de înmatriculare, obiectul principal de activitate al societăţii este
fabricarea de armament şi muniţie. În scopul realizării în condiţii normale de lucru se
propune dotarea obiectivelor Societăţii cu utilaje termice moderne, consumatoare de gaze.
Receptorii aprobaţi, precum şi ce renominalizaţi sunt indicaţi în anexa nr. 2, în care sunt
trecute şi utilajele termice propuse pentru dotare. Calculul necesarului de energie termică şi
respectiv de gaze naturale este prezentat în continuare.
Specificaţia utilajelor şi aparatelor termice cu care vor fi dotate obiectivele din incinta

anexei, precum şi centralizatoarele necesarului şi respectiv consumului de gaze, rezultate din

calcul, sunt anexate la acesta.
C. NECESARUL DE COMBUSTIBIL
1.Procese cu flacără directă Qfd=71,37 Nm3/h.
a.Procese tehnologice, total: =68,50 Nm3/h;
b.Prepararea hranei, total: = 0,67 Nm3/h;
c.Alte procese, total: =2,20 Nm3/h.
2.Producerea energiei termice Qet=1.944,17 Nm3/h.
a.Procese tehnologice, total: =- Nm3/h;
b.Încălzire spaţii de lucru, total: =1.901,93 Nm3/h;
c.Preparare apă caldă menajeră, total: =42,24 Nm3/h.
3.Debit total necesar de gaze:Qto= 2.015,54 Nm3/h.
D. REPARTIZAREA CONSUMURILOR
1.Procese cu flacără directă: Cfd= 127.742 Nm3/an.
a.Procese tehnologice, consum cumulat total: = 123.300 Nm3/an;
b.Pentru prepararea hranei, consum cumulat total: = 482 Nm3/an;
c.Alte procese, total: =3.960 Nm3/an.
2.Producerea energiei termice: Cet=3.499.496 Nm3/an.
a.Procese tehnologice, consum cumulat total: =- Nm3/an;
b.Încălzire spaţii de lucru, consum cumulat total: =3.423.464 Nm3/an;
c.Preparare apă caldă menajeră, consum cumulat total: = 76.032 Nm3/an.
3. Consum anual total necesar: Cto= 3.627.238 Nm3/an.
E. SOLUŢIA DE ALIMENTARE
Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor de gaze din cele 19 obiective se va face
printr-o instalaţie de utilizare proprie în regim de presiune redusă, conform planului. Se
menţionează că spaţiile în care urmează a fi instalaţi receptorii de gaze corespund din punctul
de vedere al normativului de gaze, respectiv privind volumul minim necesar, suprafaţa vitrată
necesară, accesul aerului necesar arderii, evacuarea gazelor de ardere.
F. CONCLUZII
Pentru buna desfăşurare a activităţii din cele 19 obiective din anexă, se solicită din
partea S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Bucureşti renominalizarea unui:

 debit de gaze instalat de 2.015,54 m3S/h, precum și un

 consum anual aprobat de 3.620,10 m3S/h.
2.2. CALCULUL CONSUMULUI DE GAZE
A.DATE DE BAZĂ
1.Procese de ardere cu flacără. Aceste procese se prevăd
 - pentru prepararea hranei în oficiu la aragaz, 3 h/zi, 240 zile/an;
 - pentru încălzire la becurile Bunzen, 3 h/zi, 300 zile/an (alte procese);
 - pentru procese tehnologice din cuptoare, 6 h/zi, 300 zile/an.

2.Necesarul de căldură pentru încălzire.
Calculul necesarului de căldură pentru încălzirea cu corpuri statice (radiatoare) sau

aeroterme a birourilor şi oficiilor, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi
tehnologice lucrative, a fost efectuat de către beneficiar, ţinând seamă de pierderile prin
transmisie prin pereţi şi ferestre precum şi de încălzirea aerului infiltrat, conform STAS
1907/1-80, (prescripţii de calcul) şi STAS 1907/2-80, (temperaturi interioare convenţionale
de calcul). Acesta este precizat mai jos. Se consideră utilizare 12 h/zi, 150 zile/an.
3.Preparare apă caldă menajeră.
Numărul de duşuri şi lavoare pe obiectivele Anexei a fost precizat de beneficiar în

tabelul nr. 2.1., în funcţie de actualele şi viitoarele utilizări ale obiectivelor. Pentru prepararea
a.c.m. la grupurile sanitare a fost estimat 1.200 kcal/h, respectiv 1,4 kW, pentru care se
consumă 0,16 m3/h, pentru fiecare punct de consum. Se consideră utilizare 6 h/zi, 300 zile/an.
Tab. 2.1. Necesarul de putere termică instalată pentru obiectivele din Anexă
Nr Obiectiv Necesar pentru Preparare TOTAL
crt din încălzirea spaţiilor apă caldă m. necesar instalat
incintă Kcal/h kW cons. kW kW kW
1. OB 137 18.000 20,9 1 1,4 22,3 24
2. OB 135 430.000 500,0 5 7,0 507,0 510
3. OB 133 770.000 895,4 12 16,8 912,2 920

4. OB 115 770.000 895,4 7 9,8 904,8 920

5. OB 111 430.000 500,0 8 11,2 511,2 510
6. OB 106 520.000 604,7 12 18,2 622,9 644,1
7. OB105a 320.000 372,0 11 15,4 387,4 380*)
8. OB 102 2.450.000 2.848,8 34 47,6 2.896,4 2.910
9. OB 101 420.000 488,4 19 26,6 515,0 510
10. OB 100 280.000 325,6 17 23,8 349,4 350
11. OB 43 430.000 500,0 12 18,2 518,2 510
12. OB 31 18.000 20,9 1 1,4 22,3 24
13. OB 25 18.000 20,9 1 1,4 22,3 24
14. OB 24 2.350.000 2.732,6 12 18,2 2.750,8 2.760
15. OB 17 280.000 325,6 7 9,8 335,4 350
16. OB 3 770.000 895,4 23 32,2 927,6 920
17. OB 2 430.000 500,0 7 9,8 509,8 510
18. K 1.100.000 1.279,1 18 25,2 1.304,3 1.320
19. CT 9 3.200.000 3.720,9 36 50,4 3.771,3 3.770
Total 444574000 17.446,6 253 354,2 17.800,8 17.866,1
*)existent
B. CALCULUL CONSUMURILOR DE GAZE
Calculul consumurilor de gaze a fost efectuat pentru fiecare obiectiv al societăţii va fi

prezentat detaliat încontinuare. Centralizatoarle debitelor de gaze şi respectiv consumurilor de
gaze solictate sunt prezentate în anexele nr. 6 şi respectiv 7. de la finele capitolului.Sintetic,
rezultatele calculului sunt prezentate în tabelele următoare.
C. DEBITUL DE GAZE
Debit de gaze, m3/h, pentru Existent Solicitat Total

1. Proces cu flacără directă, total, din care 70,70 0,67 71,37
a.Tehnologic 68,50 - 68,50
b.Preparare hrană - 0,67 0,67
c.Altele 2,20 - 2,20
2. Produc energiei termice, total, din care 60,70 1.883,47- 1.944,17

a.Tehnologie - - -
b.Încălzire 58,94 1.842,99 1.901,93
c.Preparare apă caldă menajeră 1,76 40,48 42,24
3. Total debit de gaze pe societate 131,40 1.884,14 2.015,54
D.CONSUMUL NECESAR
Consum de gaze, mii m3/an, pentru Existent Solicitat Total

1. Procese cu flacără directă, total, din care 127,260 0,482 127,742
a.Tehnologice 123,300 - 123,300
b.Preparare hrană - 0,482 0,482
c.Altele 3,960 - 3,960
2. Produc energiei termice, total, din care 109,260 3.390,236 3.499,496
a.Tehnologie - - -
b.Încălzire 106,092 3.317,372 3.423,464
c.Preparare apă caldă menajeră 3,168 72,864 76,032
3. Total consum de gaze pe societate 236,520 3.390,718 3.627,238
2.3. CALCULUL DETALIAT AL CONSUMURILOR PE OBIECTIVE
1.OBIECTIVUL OB 137. Clădire administrativă, receptor nou.

Se prevede montarea unui aragaz cu debitul de 0,67 m3/h în oficiu pentru prepararea hranei şi
un cazan mural Buderus tip Logamax U002 K de 24 kW cu debitul de 2,80 m3/h pentru
încălzire şi prepararea a.c.m. la un lavoar.
a.Consum termic pentru preparare hrană în oficiu

 Consum orar de gaze naturale necesar Qa=0,67 m3/h;
 Consum anual de gaze naturale necesar: 0,67x3x240 Ca=482 m3/an.
b.Consum termic pentru preparare apă caldă menajeră

 Consumatori de apă caldă menajeră 1 lavoar;

 Consum orar de gaze necesar 1x0,16 Qa=0,16 m3/h;

 Consum anual de gaze necesar: 0,16x6x300 Cb=288 m3/an.
c.Consum termic pentru încălzire

 Consum orar de gaze necesar: 2,80-0,16 =2,64 m3/h;
 Consum anual de gaze necesar: 2,64x12x150 Cc=4.752 m3/an.
d.Debit de gaze naturale solicitat

 Debit de gaze naturale vara: 0,67+0,16 Qv=0,83 m3/h;
 Debit de gaze naturale iarna: 0,67+2,64+0,16 Qi=3,47 m3/h.
e.Consum anual de gaze naturale solicitat C=5.522 m3/an.
CENTRALIZATORUL CONSUMURILOR
1. Obiectivul OB 137-solicitat m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an

1. Proces cu flacără directă, total
1.1.Tehnologic
1.2.Preparare hrană 0,67 0,67 0,482
1.3.Altele
2. Producerea energiei termice,total
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire - 2,64 4,752
2.3.Preparare apă caldă menajeră 0,16 0,16 0,288
3. Total consum gaze pe obiectiv 0,83 3,47 5,522
2.OBIECTIVUL OB 135.
Clădire administrativă, receptor nou.

Debit caloric necesar 430.000 kcal/h.

Se prevede montarea unui cazan Buderus GE 515 de 510 kW cu debitul de 54,91 m3/h pentru
încălzire şi prepararea a.c.m. la 3 lavoare şi 2 duşuri.
a.Consum termic pentru preparare apă caldă menajeră

 Consumatori de apă caldă menajeră 5;
 Consum anual de gaze necesar: 0,80x6x300 Ca=1.440 m3/an.
b.Consum termic pentru încălzire

 Consum orar de gaze necesar : 54,91-0,80 Qî=54,11 m3/h;
 Consum anual de gaze necesar: 54,11x12x150 Cî=97.398 m3/an.
c.Debit de gaze naturale solicitat

 Debit de gaze naturale vara: 5x0,16 Q=0,80 m3/h;
 Debit de gaze naturale iarna: 0,80+54,11 Q=54,91 m3/h.
d.Consum anual de gaze naturale solicitat C=98.838 m3/an.

1.1.Tehnologic
1.2.Preparare hrană
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire - 54,11 97,398


Clădire administrativă-proiectare, receptor nou.

Debit caloric necesar 770.000 kcal/h. Se prevede montarea unui cazan Buderus GE 615 de
920 kW cu debitul de 99,02 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la un 10 lavoare şi 2
duşuri.

 Consum orar de gaze naturale necesar 12x0,16 Qa=1,92 m3/h;

 Consum orar de gaze necesar: 99,02-1,92 Qî=97,10 m3/h;


1.1.Tehnologic
1.3.Altele


2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 97,10 174,780

Clădire producţie, receptor nou.

920 kW cu debitul de 99,02 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la 6 lavoare şi 1 duş.




1.1.Tehnologic
1.3.Altele

2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 97,90 176,220


510 kW cu debitul de 54,91 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la 6 lavoare şi 2 duşuri.




1.1.Tehnologic
1.3.Altele

2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 53,63 96,534

Hală industrială, receptor nou.

Se prevede montarea a 18 generatoare de aer cald TECHNOCLIMA, model PE 30C în hală

de 30,5 kW cu debitul de 3,58 m3/h şi a 3 cazane murale EURA 32 SE de 31,7 kW cu debitul
de 3,60 m3/h pentru încălzirea spaţiilor de lucru şi prepararea a.c.m. la 10 lavoare şi 2 duşuri.

 Consum orar de gaze necesar: 12x0,16 Qa=1,92 m3/h;
 Consum anual de gaze necesar: 1,92 x 6 x 300 Ca=3.456 m3/an.
c.Consum termic pentru încălzire

 Consum orar de gaze necesar: 18x3,58+3x3,6-1,92 Qî=73,32 m3/h;

 Debit de gaze naturale vara: 1,92 Q=1,92 m3/h;
6.Obiectivul OB 106-solicitat m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an


1.1.Tehnologic
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire - 73,32 131,976

7.OBIECTIVUL OB 105 a.
Hală de producţie, receptor existent.

Există un cazan de 380 kW cu debitul de 40,70 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la
10 lavoare şi un duş.

 Consum orar de gaze : 11x0,16 Qa=1,76 m3/h;


 Debit de gaze naturale iarna: 40,70 Q=40,70 m3/h.
7. Obiectivul OB 105a-existent m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an

1.1.Tehnologic
1.3.Altele


2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 38,94 70,092

Hală producţie,
5 receptori existenţi+ 3 receptori noi.
Receptorii existenţi sunt:
 2 cuptoare cu cameră de 2 m3/h, consum tehnologic 6 h/zi, 300zile/an;
 1 cuptor de călire, cu debitul de 1 m3/h, consum tehnologic 6 h/zi, 300zile/an;
 2 generatoare aer cald de 10 m3/h, consum încălzire 12 h/zi, 150 zile/an.
a.Consum termic pentru tehnologie cu flacără - existent

 Consum orar de gaze naturale necesar 2x2+1 Qî=5,00 m3/h;
 Consum anual de gaze necesar: 5,00 x6x300 Cî=9.000 m3/an.

 Consum orar de gaze naturale necesar Qî=10,00 m3/h;
c.Debit de gaze naturale existent

 Debit de gaze naturale vara: 2x2+1 Qî=5,00 m3/h;
 Debit de gaze naturale iarna: 2x2+1+20 Q=25,00 m3/h.
e.Consum anual de gaze naturale necesar C=45.000 m3/an.
8. Obiectivul OB 102-existent m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an

1.1.Tehnologic 5,00 5,00 9,00
1.3.Altele


2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 20,00 36,00
2.3.Preparare apă caldă menajeră
Receptori noi Centrala termică CT 3.
Se prevede montarea centralei CT 3, dotată cu două cazane Buderus GE 615 de 1200 kW, cu
debitul de 129,16 m3/h şi un cazan Buderus GE 515 de 510 kW, cu debitul de 54,91 m 3/h
pentru încălzirea spaţiilor de lucru şi prepararea a.c.m. la 30 lavoare şi 4 duşuri
 Consum anual de gaze necesar: 5,44 x 6 x 300 Ca=9.792 m3/an.

 Consum orar de gaze necesar: 2x129,16+54,91-5,44 Qî=307,79 m3/h;

 Debit de gaze naturale iarna: 2x129,16+54,91 Q=313,23 m3/h.
CENTRALIZATORUL PENTRU CENTRALA TERMICĂ

Centrala termică CT 3-solicitat m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an
1.1.Tehnologic

1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 307,79 554,022
CENTRALIZATORUL CONSUMURILOR PE OBIECTIV
Obiectivul OB 102-cumulat m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an

1.1.Tehnologic 5,00 5,00 9,000
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 327,79 590,022
Hală producţie, receptor nou.

Debitul caloric necesar 420.000 kcal/h.
Se prevede montarea unui cazan Buderus GE 515 de 510 kW cu debitul de 54,91 m 3/h pentru



 Consum orar de gaze necesar 54,91-4,64 Qî=50,27 m3/h;


1.1.Tehnologic
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 50,27 90,846

Laboratoare, receptor nou.

Se prevede montarea centralei CT 1, dotată cu un cazan Buderus GE 315 de 350 kW, cu

debitul de 37,60 m3/h pentru încălzire şi a.c.m. la 15 lavoare şi 2 duşuri.




1.1.Tehnologic

1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 34,88 62,784

Producţie, 1 receptor existent +1 receptor nou.
Receptorul existent este un cuptor de calcinare cu debitul de 20 m3/h, consum tehnologic 6

h/zi, 300zile/an.
a.Consum termic tehnologic, procese cu flacără

 Consum orar de gaze naturale necesar Qî=20,00 m3/h;
 Consum anual de gaze necesar: 20 x6x300 Cî=36.000 m3/an.
b.Debit de gaze naturale solicitat

c.Consum anual de gaze naturale necesar C=36.000 m3/an.
CENTRALIZATORUL CONSUMURILOR PE RECEPTOR EXISTENT
Obiectivul OB 43-existent m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an

1.1.Tehnologic 20,00 20,00 36,000
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire

Receptor nou.
Debitul caloric necesar 430.000 kcal/h. Se prevede montarea unui cazan Buderus GE 515 de
510 kW cu debitul de 54,91 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la 10 lavoare şi 2
duşuri.

 Consumatori de apă caldă menajeră 12 ;

CENTRALIZATORUL CONSUMURILOR PE RECEPTOR SOLICITAT
Obiectivul OB 43-solicitat m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an

1.1.Tehnologic
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 52,99 95,382



1.1.Tehnologic 20,00 20,00 36,000
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 52,99 95,382

Clădire P.S.I., receptor nou.
Se prevede montarea unui cazan mural Buderus tip Logamax U002 K de 24 kW cu debitul de
2,80 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la un lavoar.

 Consum anual de gaze necesar: 0,16x6x300 Ca=288 m3/an.

 Fluxul termic necesar: 24-1,4 Pî=22,6 kW;
 Consum orar de gaze necesar:2,80-0,16Qî=2,64 m3/h;


1.1.Tehnologic

1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire - 2,64 4,752

Se prevede montarea unui cazan mural Buderus tip Logamax U002 K de 24 kW cu debitul de
2,80 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la un lavoar.

 Consum anual de gaze necesar: 0,16x6x300 Ca=288 m3/an.

 Fluxul termic necesar: 24-1,4 Pî=22,6 kW;
 Consum orar de gaze necesar:2,80-0,16 Qî=2,64 m3/h;


1.1.Tehnologic

1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire - 2,64 4,752
3 Total consum gaze pe obiectiv 0,16 2,80 5,040

14.OBIECTIVUL OB 24
Hală producţie, 2 receptori existenţi+3 receptori noi.
Receptorii existenţi sunt:
 1 cuptor presă, cu debitul de 20 m3/h, tehnologic 6 h/zi, 300 zile/an;
 1 cuptor de uscare, cu debitul de 3 m3/h, tehnologic 6 h/zi, 300 zile/an;
 2 cuptoare neferoase, cu debitul de 10 m3/h, tehnologic 6 h/zi, 300 zile/an;
a.Consum termic pentru tehnologie-existent

 Consum orar de gaze naturale necesar 20+3+20 Qî=43,00 m3/h;

 Debit de gaze naturale vara: 20+3+20Q=43,00 m3/h;
 Debit de gaze naturale iarna:20+3+20Q=43,00 m3/h.
e.Consum anual de gaze naturale solicitatC=77.400 m3/an.
CENTRALIZATORUL CONSUMURILOR PE RECEPTORI EXISTENŢI

1.1.Tehnologic 43,00 43,00 77,400
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire

Receptori noi. Debit caloric necesar 2,4 Gcal/h. Se prevede montarea a 3 cazane Buderus GE
615 de 920 kW cu debitul de 99,02 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la 10 lavoare şi
2 duşuri.

 Consum orar de gaze necesar 12x0,16Qa=1,92 m3/h;
b.Consum termic pentru încălzire-necesar

 Consum orar de gaze necesar 3x99,02-1,92 Qî=295,14 m3/h;

 Debit de gaze naturale vara: 12x0,16Q=1,92 m3/h;
 Debit de gaze naturale iarna:297,06Q=297,06 m3/h.
d.Consum anual de gaze naturale solicitatC=534.708 m3/an.
CENTRALIZATORUL CONSUMURILOR PE RECEPTORI PROPUŞI

1.1.Tehnologic
1.3.Altele
2.1.Tehnologie

2.2.Încălzire 295,14 531,252


1.1.Tehnologic 43,00 43,00 77,400
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 295,14 531,252

15.OBIECTIVUL OB 17
Producţie, receptor nou. Debitul caloric necesar 430.000 kcal/h.




1.1.Tehnologic
1.3.Altele


2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 36,48 65,644

16.OBIECTIVUL OB 3.
Producţie, 13 receptori existenţi+1 receptor nou.
Receptorii existenţi sunt 12 becuri Bunsen cu debitul de 0,1 m3/h, consum 6 h/zi, 300 zile/an -
alte procese şi şi un aparat pentru determinarea punctului de inflamabilitate cu debitul de 0,5
m3/h, consum 6 h/zi, 300 zile/an, proces tehnologic.
a.Consum termic pentru procese cu flacără –existent

1.alte procese
 Consum orar de gaze necesar:12x0,1 Qî=1,20 m3/h;
2.tehnologie
 Consum orar de gaze necesar: 0,50 Qî=0,50 m3/h;
 Consum anual de gaze necesar: 0,5 x6x300 Cî= 900 m3/an.

 Debit de gaze naturale vara: 1,2+0,5 Q=1,70 m3/h;

1.1.Tehnologic 0,50 0,50 0,900
1.3.Altele 1,20 1,20 2,160

2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire
Receptor nou. Debitul caloric necesar 430.000 kcal/h. Se prevede montarea unui cazan
Buderus GE 615 de 920 kW cu debitul de 99,02 m3/h pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la
20 lavoare şi 3 duşuri.



d.Consum anual de gaze naturale solicitatC=178.236 m3/an.

1.1.Tehnologic

1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 95,34 171,612

1.1.Tehnologic 0,50 0,50 0,900
1.3.Altele 1,20 1,20 2,160
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 95,34 171,612
17.OBIECTIVUL OB 2.
Producţie, 10 receptori existenţi + 1 receptor nou.
Receptorii existenţi sunt 10 becuri Bunsen cu debitul de 0,1 m3/h, consum 6 h/zi, 300 zile/an-
alte procese.
a.Consum termic pentru alte procese cu flacără-existent
 Consum orar de gaze necesar: 10x0,1 Qî=1,00 m3/h;


 Debit de gaze naturale iarna: 10x0,1 Q=1,00 m3/h.

1.1.Tehnologic
1.3.Altele 1,00 1,00 1,800
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire
Receptor nou.
încălzire şi prepararea a.c.m. la 6 lavoare şi 1 duş.





1.1.Tehnologic
1.3.Altele
2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 53,79 96,822

1.1.Tehnologic
1.3.Altele 1,00 1,00 1,800


2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 53,79 96,822

18.OBIECTIVUL K.
Hală industrială, receptor nou. Debitul caloric necesar 1.100.000 kcal/h.
Se prevede montarea unui cazan Buderus SE 725 de 1320 kW cu debitul de 140,58 m3/h
pentru încălzire şi prepararea a.c.m. la 16 lavoare şi 2 duşuri.




1.1.Tehnologic
1.3.Altele


2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 137,70 247,860

19.OBIECTIVUL CT 9.
Centrală termică, receptor nou. Debitul caloric necesar 3.200.000 kcal/h.
Se prevede montarea a două cazane Buderus SE 725 de 1600 kW cu debitul de 170,4 m 3/h şi
a unui cazan Buderus GE 515 de 570 kW cu debitul de 61,35 m 3/h pentru încălzire şi
prepararea a.c.m. la 32 lavoare şi 4 duşuri.



 Debit de gaze naturale iarna: 402,15 Q=402,15m3/h.
Obiectivul CT 9-solicitat m3/h-vara m3/h-iarna mii m3/an

1.1.Tehnologic
1.3.Altele

2.1.Tehnologie
2.2.Încălzire 396,39 713,502
E. ANEXE
Anexa 1 Centralizatorul debitelor de gaze necesare şi solicitate.
Anexa 2 Centralizatorul consumurilor de gaze necesare şi solicitate.
Anexa 3 Sinteza necesarului de combustibil.

Capitolul 3
PROIECTAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE
3.1. REŢEAUA DE CONDUCTE DIN INCINTĂ
Proiectul instalaţiei are la bază avizul DISTRIGASZ SUD Bucureşti prin care abonatul
Anexa Parcului Industrial Ploiești din şodeaua Ploieşti-Târgovişte, km. 8 este renominalizat
cu debitul de 2.033,07 m3/h pentru alimentarea cu gaze a 19 obiective- consumatori actuali şi
viitori - din incinta sa, nominalizaţi în varianta a II-a din Studiul de Fezabilitate
aprobată de societate.
Conform variantei aprobate, debitul de calcul necesar este 950,08 m 3/h, repartizat pe
receptorii actuali, în funcţiune, şi respectiv pe cei renominalizaţi, aşa cum sunt indicaţi în
tabelul următor.
Tabelul 3.1
Nr. Obiectivul Utilajele termice Debit Obs.

crt. din incintă din dotarea obiectivului Nm3/h
Cazan mural 2 bucx3,6 m3/h 7,20 nou
1. OB 106 Generator aer cald 6bucx3,58m3/h 21,48 nou
Total obiectiv OB 106 28,68 nou
2. OB 105 a 1 Cazan apă caldă x 40,7 m3/h 40,70 exist
CT3: Cazan BUDERUS 1.200 kW 135,00 nou
3. OB 102 Cazan BUDERUS 510 kW 60,00 nou
4. OB 100 CT1: Cazan BUDERUS, 350 kW 40,00 nou
5. OB 43 Cuptor calcinare, 1 buc x 20 m3/h 20,00 exist.
Cuptor presă, 1x20 m3/h 20,00 exist.
Cuptor uscare, 1 bucx 3 m3/h 3,00 exist.
6. OB 24
Cuptor neferoase, 2 bucx 10 m3/h 20,00 exist.
7. OB 17 CT8: Cazan BUDERUS, 350 kW 40,00 nou
Bec Bunzen, 12 buc. x 0,1 m3/h 1,20 exist.
8. OB 3 Aparat pt. det. pct. infl., 0,5 m3/h 0,50 exist.
9. OB 2 Bec Bunzen, 10 buc. x 0,1 m3/h 1,00 exist
10. OB K CTK Cazan BUDERUS 1.200 kW 135,00 nou
11. CT 9 CT9 3 Cazan BUDERUS 1.200 kW 405,00 nou

Total debit de calcul 950,08 m3/h

Amplasarea celor 11 consumatori de gaze în cadrul incintei, este indicată pe planul
general al reţelei de conducte de gaze, iar schema izometrică a instalaţiei renominalizate este
prezentată în planul anexat.
1. SOLUŢIA TEHNICĂ
a. Postul de măsură.
Pentru contorizarea consumului de gaze a celor 11 obiective ale S.C. Electromecanica.
Ploieşti S.A, la intrarea în reţeaua de alimentare se prevede un post de măsură cu contor cu
turbină axială FLUXI G 650, care măsoară debite între 50 şi 1000 m 3/h. Postul este amplasat
într-o firidă, conform NTPEE-2008.
b. Reţeaua de conducte.
Debitele mari de transportat pe distanţe destul de lungi impun ca reţeaua de conducte de
alimentare cu gaze din incinta societăţii să funcţioneze în regim de presiune redusă, fiecare
consumator urmând a fi racordat printr-un regulator de joasă presiune, în funcţie de debitul
necesar.
Reţeaua de conducte se va executa suprateran, pe stâlpi de susţinere, estacade şi pe
elemente de construcţii (console) existente, conform schemelor izometrice prezentate în
planurile de execuţie.
c. Instalaţiile de utilizare.
Instalaţiile de utilizare din spaţiile consumatoare se vor executa aparent, din ţeavă
pentru instalaţii STAS 7696, conform schemelor izometrice respective.
Consumul de gaze va fi contorizat pentru fiecare obiectiv nominalizat în parte, cu
contoare pasante.
Instalaţiile de utilizare din centralele termice se vor corela cu celelalte instalaţii de
utilităţi ale acestora.
2. CALCULUL DE DIMENSIONARE
Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor reţelei de alimentare cu gaze a
consumatorilor din incinta s-a făcut, conform Normativului NTPEE-2008 pentru conducte
funcţionând în regim de presiune redusă.
Rezultatele calculului de dimensionare sunt prezentate sintetic în tabelul următor, fiind
indicate şi pe schema izometrică a reţelei.

Tabelul 3.2.
Nr Tronson Presiu Debit Lung Ţeava Presiu Viteză

crt conductă intrare calcul trons  ieşire gaze
- bara mc/h m ” bara m/s
1 P.M.-1 1,500 909,38 80 6 1,493 8,95
2 1-Ob. 2 1,493 1,00 20 1 1,492 0,33
3 1-2 1,493 908,38 20 6 1,491 8,97
4 2-2.1 1,493 80,00 160 3 1,487 2,97
5 2.1- C.T. 1 1,487 40,00 20 1 1,457 12,58
6 2.1- C.T. 8 1,487 40,00 130 2 1,480 3,51
7 2-3 1,491 828,38 170 4 1,395 19,01
8 3-Ob. 3 1,395 1,70 40 1 1,394 0,60
9 3-3.1 1,395 48,68 100 1½ 1,366 7,44
10 3.1- Ob. 106 1,366 28,68 120 1 1,244 10,76
11 3-4 1,395 778,00 180 4 1,299 19,13
12 4-4.1 1,299 735,00 20 4 1,289 18,82
13 4.1-CT K 1,289 135,00 20 2 1,276 13,69
14 4.1-4.2 1,289 600,00 120 4 1,248 15,67
15 4.2- CT3 1,248 195,00 20 3 1,245 8,65
16 4.2-CT9 1,248 405,00 60 3 1,211 18,22
17 4-4.3 1,299 43,00 210 3 1,297 1,83
18 4.3-Ob. 24 1,297 43,00 90 1½ 1,275 7,06
19 PM.-Ob.105a 1,500 40,70 80 2 1,495 3,53
Centralizatorul conductelor din componenţa reţeţei de alimentare cu gaze este prezentat

în tabelul următor.
.Tabelul 3.3.

crt. ţeavă, “ existentă proiectată totală
1. 6 - 100 100
2. 4 350 140 490
3. 3 210 240 450
4. 2 80 150 330
5. 1½ 190 - 190
6. 1 60 140 200
Total 890 770 1.660
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
a. Stabilirea traseelor conductelor.

Amplasarea în teren a conductelor pentru alimentarea cu gaze a celor 11 consumatori

din incinta societăţii s-a făcut ţinând cont de stâlpii de susţinere, estacadele şi consolele pe
care sunt amplasate celelalte conducte de gaze ce deservesc receptorii actuali din incinta
societăţii. Pozarea în teren a conductelor de alimentare se face aerian, conform schemelor
izometrice.
b. Alegerea materialului tubular.
Ţevile utilizate vor fi executate din oţel conform SREN 10208-2-AC, fiind cuprinse în
Normativul NTPEE-2008.
c. Sudarea ţevilor.
Conductele de gaze ce fac obiectul proiectului se vor executa din ţevi, clasa A, cu
capete netede pentru sudură. Îmbinarea ţevilor se execută prin sudură electrică clasa II. Se vor
controla prin gamagrafiere 25 % din numărul total al sudurilor, conform normativului I
27/82.
Execuţia îmbinărilor sudate se va face utilizând tehnologii omologate conform STAS
11400-80, şi prescripţiilor tehnice ISCIR CR 7. Sudorii care execută îmbinări de clase de
caliatea a II-a vor fi autorizaţi conform prescripţiilor CR 9-84.
Înaintea începerii operaţiei de sudare trebuiesc luate următoarele două măsuri ce
condiţionează calitatea acesteia:
 1.Se controlează ţevile care urmează să fie îmbinate în tronsoane dacă au marginile
deformate sau ovalizate. Capetele ovalizate sau deformate se vor înlătura prin tăiere.
 2.După curăţire, distanţare şi aliniere, cele două ţevi se solidarizează între ele prin 4
puncte de sudură electrică situate diametral opus.
Sudarea electrică se utilizează la ţevi de oţel cu conţinut de carbon sub 0,26 %, folosind
ca material de aport electrozi corespunzători oţelului şi felului curentului electric de sudat.
Astfel rezistenţa la tracţiune şi conţinutul de carbon al electrodului să fie aceleaşi ca la ţevi.
Curentul poate fi alternativ sau continuu, după tipul aparatului de sudură folosit. Pentru
sudură se vor utiliza electrozi conform STAS 1125/2-1981 de tipul E51.E.1. Grosimea
electrozilor se va alege în funcţie de grosimea peretelui ţevii astfel:
 Grosime perete ( mm ) 3 – 4; 4 –7; 7 – 10
 Diametru electrod ( mm ) 3,25; 3,25 – 4; 3,5 - 5
Pregătirea rosturilor pentru sudură cap la cap în V se va face conform STAS 6664-74.
Şanfrenarea capătului ţeavi se va face la 30 o. Dacă suprafeţele de sudat sunt curate la luciul
metalic se trece la aplicarea primului strat de sudură electrică de 3,25 mm de la fundul
teşiturilor prin deplasarea în zig-zag a electrodului de la un cap la celălalt. Grosimea acestui
strat nu va depăşi 3 mm. Stratul trebuie să fie uniform şi fără pori, incluziuni, zgură, fisuri
sau crăpături cu marginile fără praguri de metal.

După încheierea stratului, sudorul îndepărtează prin uşoară ciocnire zgura

şi curăţă prin frecare cu peria de sârmă stratul aplicat şi topiturile. Dacă se
observă pori, goluri, zgură sau alte defecte, pe o lungime de 20 mm pe fiecare
parte a defectului stratului depus, se taie cu dalta şi se reface corect. Straturile
următoare se aplică în acelaşi mod cu primul strat, însă cu electrozi mai groşi.
d. Montarea tronsoanelor şi fixarea conductei.
După sudarea ţevilor în tronsoane la sol, acestea se ridică pe estacade sau pe console
prin mijloace mecanizate (cum ar fi scripeţi, motostivuitoare, macarale sau alte utilaje
speciale), tronsoanele fiind asamblate între ele prin suduri de poziţie.
4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Execuţia lucrării va începe numai după obţinerea avizului Sucursalei de Gaze Ploieşti.
Se vor prezenta certificatele de calitate pentru materialele utilizate. Ţevile vor fi curăţite la
interior şi la exterior.
 1.Tronsonul PM-2, în lungime de 100 m se execută din ţeavă  168,3x4,5 mm SREN

10208-2-AC şi se montează pe estacada existentă (în locul conductei de 4” care se
dezafectează), conform fixându-se pe elementele de construcţie cu ajutorul brăţărilor
conform detaliului din planul de execuţie.
 2.Tronsonul 2-2.1, în lungime de 160 m se execută din ţeavă  88,9x4 mm SREN

10208-2-AC şi se montează pe estacada existentă şi pe stâlpi proiectaţi, fixându-se pe
elementele de construcţie cu ajutorul brăţărilor. Stâlpii din componenţa estacadei se vor
confecţiona din ţeavă  88,9x4 mm.
 3.Tronsonul 2.1-CT 8, în lungime de 130 m se execută din ţeavă 60,3x3,5 mm SREN

10208-2-AC şi se montează pe stâlpii de susţinere ai reţelei termice dezafectate.
 4.Tronsonul 3.1-Ob. 106, în lungime de 120 m se execută din ţeavă 33,5x3,25 mm

SREN 10208-2-AC şi se montează pe stâlpii de susţinere ai reţelei termice dezafectate.
 5.Tronsonul 4-4.2, în lungime de 140 m se execută din ţeavă 108x4 mm SREN 10208-
2-AC şi se montează pe stâlpii de susţinere ai reţelei termice dezafectate.
 6.Tronsonul 4.2-CT9, în lungime de 60 m se execută din ţeavă  88,9x4 mm SREN

10208-2-AC şi se montează pe estacada existentă şi pe stâlpi proiectaţi, fixându-se pe
elementele de construcţie cu ajutorul brăţărilor. Stâlpii noi din componenţa estacadei se
vor confecţiona din ţeavă 108x4 mm SREN 10208-2-AC.
 7.Tronsonul racord la CT1, în lungime de 20 m se execută din ţeavă 33,5x3,25 mm

SREN 10208-2-AC.

 8.Tronsonul racord la CT8, se execută din ţeavă 33,5x3,25 mm SREN 10208-2-AC.
 9.Tronsonul racord la Ob. 106 se execută din ţeavă 33,5x3,25 mm SREN 10208-2-
AC.
 10.Tronsonul racord la CTK, în lungime de 20 m se execută din ţeavă 60,3x3,5 mm

SREN 10208-2-AC.
 11.Tronsonul racord la CT3, în lungime de 20 m se execută din ţeavă 88,9x4 mm

SREN 10208-2-AC.
 12.Tronsonul racord la CT9, din ţeavă 108x4 mm SREN 10208-2-AC.
Pentru respectarea întregii tehnologii de execuţie, în proiect s-a prevăzut şi graficul de

urmărire a lucrărilor pe faze determinante.
5. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
Punerea în funcţiune a instalaţiei de gaze se va face după efectuarea probelor de
rezistenţă şi de etanşeitate, conform Normativului NTPEE-2008, tabel 13 şi 14. Proba de
rezistenţă reţelei de conducte se face, pe tronsoane, cu aer la presiunea de 4 bar, o oră, iar
proba de etanşeitate se face cu aer la 2 bar, 24 ore.
După efectuarea probelor de presiune şi remedierea defectelor conductele vor fi vopsite
în galben. Condiţiile de încercare şi rezultatele se vor consemna în procesul-verbal de recepţie
în prezenţa delegatului S.D.G.N. Ploieşti.
6. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI PROTECŢIE

La executarea lucrărilor de instalaţii de utilizare gaze naturale din prezentul proiect
precum şi în exploatare se vor respecta următoarele norme:
1.”Normele Republicane de Protecţia Muncii”, ediţia 1975, modificate şi completate cu
Ordinul Comun al M. Muncii nr.101 şi respectiv M. Sănătăţii nr.39, ambele din 02.02.1977,
2.”Normele Departamentale de Protecţia Muncii Pentru Lucrările de Distribuţie şi
Utilizarea a Gazelor Naturale”.
3.”Normele Departamentale de Protecţia Muncii la conductele pentru transport ţiţei,
produse petroliere, gaze, apă”, Ordin 775/1969.
4.”Normele Generale de Protecţie Împotriva Incendiilor la Proiectarea Construcţiilor şi
Instalaţiilor”, aprobate prin Decretul nr.290/1977,

5.”Normele Provizorii pentru Paza Contra Incendiilor”, N.P. 22-24/1977.

6.Ordinul nr. 74 privind aprobarea ”Normelor Unice de Protecţia Muncii”, cap. 69:
Transportul şi distribuţia gazelor naturale.
7.Decretul 400/1981 pentru ”Instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea
instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor. Întărirea ordinii şi disciplinei în muncă în unităţile cu
foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol de explozie”.
8.Decretul 232/1974 privind ”Prevenirea şi Stingerea Incendiilor”.
9.HG nr. 51/1992-Hotărâre privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor
10.OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor
11.Normativul C 300 Prevenirea incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şI instalaţii aferente
12.Normativul P 118 Siguranţa la foc a construcţiilor
13.”Regulamentul privind Protecţia şi Igiena Muncii în Construcţii”, aprobat prin
Ordinul 9/N/15.09.1993 al M.L.P.A.T.
3.2. INSTALAŢIILE DE UTILIZARE LA CENTRALE
1.Instalaţia de utilizare gaze în centrala CT 1
Instalaţia de utilizare gaze naturale a centralei termice CT 1 a fost nominalizată cu

debitul de 40,00 m3/h. Debitul de calcul necesar este de 40,00 m 3/h, repartizat pe un receptor-
cazan de încălzire centrală de 320.000 kcal/h, echipat cu arzător de gaze naturale tip EM 60/2,
cu consum de 40 m3/h.
a. Postul de reglare.
Pentru reglarea presiunii gazelor în scopul trecerii la regimul de presiune joasă -
necesară procesului de ardere în focarul cazanului- a fost prevăzut un post de reglare pentru
40 m3/h, amplasat într-o firidă. Contorizarea consumului de gaze a nu se face prin contor
pasant, ci global, prin contorul Uzinei.
b. Centrala termică.
Prin proiect s-au verificat condiţiile de instalare a gazelor naturale la receptor. Volumul
net al centralei este de 54 m3 iar suprafaţa vitrată efectivă este de 2,5 m2, valoare superioară

celei necesare de 1,62 m2 ţinând seamă de faptul că pereţii centralei sunt din beton armat.
Aerul necesar combustiei va fi asigurat prin priza de aer cu suprafaţa de 0,1 m 2,
respectându-se condiţiile Normativului de gaze. Evacuarea gazelor rezultate din procesele de
ardere din receptori se va face prin tiraj natural prin coşul de fum 30 cm înalt de 12 m.
c. Conducta de utilizare.
Calculul hidraulic de dimensionare a conductei de alimentare cu gaze a arzătorului din
centrala CT 1 s-a făcut, conform Normativului de gaze, pentru conducte funcţionând în regim
de presiune joasă-tabelul 5. El este prezentat sintetic pe paln. Conducta proiectată este din
ţeavă  1 ½ ”, cu lungimea de 10 m, prin care se alimentează arzătorul cazanului. Ţevile
utilizate vor fi executate din mărci de oţel conform SREN 8183-80, cuprinse în Normativ.
Conductele de gaze se vor executa din ţevi, clasa A, cu capete netede pentru sudură.
Îmbinarea ţevilor se execută prin sudură electrică clasa II. Se vor controla prin gamagrafiere
25 % din numărul total al sudurilor, conform normativului I 27/82.
d.Punerea în funcţiune.
rezistenţă şi de etanşeitate, conform NT-DPE-01/2004, tab. 13 şi 14. Proba de rezistenţă se
face cu aer la presiunea de 1 bar, timp de o oră, iar proba de etanşeitate se face cu aer la 0,2
bar, 3 ore. După efectuarea probelor de presiune şi remedierea defectelor conductele vor fi
vopsite în galben.
Condiţiile de încercare şi rezultatele se vor consemna în procesul-verbal de recepţie a
instalaţiei în prezenţa delegatului S.D.G.N. Ploieşti.
2. Instalaţie de utilizare gaze în centrala CT 3

debitul de 195,00 m3/h repartizat pe doi receptorii-cazane de încălzire centrală echipate cu
arzătoare de gaze naturale astfel:
 -cazan de apă fierbinte de 1.000.000 kcal/h, model ATHENA 1.000, echipat cu arzător
210 PM/2-2-E, cu consum de 130 m3/h,
 -cazan de apă fierbinte de 450.000 kcal/h, model ATHENA 450, echipat cu arzător EM
70/2, cu consum de 65 m3/h.

Pentru reglarea presiunii gazelor în scopul trecerii la regimul de presiune joasă-necesară
procesului de ardere în focarele cazanelor- a fost prevăzut un post de reglare pentru 195 m 3/h,
amplasat într-o firidă.
Contorizarea consumului de gaze nu se face prin contor pasant, ci global, prin contorul
Uzinei.
Prin proiect s-au verificat condiţiile de instalare a gazelor naturale la receptori. Volumul
net al centralei este de 180 m3 iar suprafaţa vitrată efectivă este de 10 m2, valoare superioară
celei necesare de 9,0 m2 .
ardere se va face prin tiraj natural prin coşul de fum cm înalt de 9 m.
c. Conductele de utilizare.
Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor reţelei de alimentare cu gaze a celor
doi consumatori din centrala CT 3 s-a făcut, conform Normativului de gaze. Reţeaua de
conducte proiectată cuprinde 4 tronsoane. Acestea sunt:
 -tronsonul PR-A din ţeavă  4”, cu lungimea de 22 m, montat aerian,
 -tronsonul A-B-C din ţeavă  6”, cu lungimea de 2,8 m, din care se alimentează cele
două arzătoare,
 -tronsonul B-Cz 2 din ţeavă  2”, lung de 2 m, prin care se alimentează cazanul 2
 -tronsonul C-Cz 1 din ţeavă  21/2”, lung de 2,2 m prin care se alimentează cazanul 1.
Ţevile utilizate vor fi executate din mărci de oţel conform SREN 8183-80. Conductele
de gaze se vor executa din ţevi, clasa A, cu capete netede pentru sudură.
Îmbinarea ţevilor se execută prin sudură electrică clasa II. Se vor controla prin
gamagrafiere 25 % din numărul total al sudurilor, conform normativului I 27/82.
caliatea a II-a vor fi autorizaţi conform CR 9-84.
d. Punerea în funcţiune.
rezistenţă şi de etanşeitate. Proba de rezistenţă se face cu aer la presiunea de 1 bar, timp de o
oră, iar proba de etanşeitate se face cu aer la 0,2 bar, 3 ore.


în galben. Condiţiile de încercare şi rezultatele acesteia se vor consemna într-un proces-verbal
de recepţie în prezenţa delegatului S.D.G.N. Ploieşti.
3. Instalaţie de utilizare gaze în centrala termică CT 8

debitul de 40,00 m3/h, repartizat pe un receptor-cazan de încălzire centrală de 320.000 kcal/h,
model ATHENA 320, echipat cu arzător de gaze naturale Lamborghini-Italia, tip EM 60/2, cu
consum de 40 m3/h.
procesului de ardere în focarul cazanului- a fost prevăzut un post de reglare pentru 40 m 3/h,
amplasat într-o firidă. Contorizarea consumului de gaze a nu se face prin contor pasant, ci
global, prin contorul Uzinei.
net al centralei este de 98 m3 iar suprafaţa vitrată efectivă este de 5 m 2, valoare superioară
celei necesare de 4,90 m2., impusă.
ardere se va face prin tiraj natural prin coşul de fum 32 cm de 6 m.
c.Conducta de utilizare.
Calculul hidraulic de dimensionare a conductei de alimentare cu gaze a arzătorului
cazanului din centrala CT 8 s-a făcut, conform Normativului de gaze pentru conducte în
regim de presiune joasă-tabelul 5. Conducta proiectată este din ţeavă  1½ ”, cu lungimea de
6 m, prin care se alimentează arzătorul cazanului.
d. Punerea în funcţiune.
oră, iar proba de etanşeitate se face cu aer la 0,2 bar, 3 ore. După efectuarea probelor de
presiune şi remedierea defectelor conductele vor fi vopsite.
Condiţiile de încercare precum şi rezultatele se vor consemna în procesul-verbal de
recepţie în prezenţa delegatului S.D.G.N.
4. Instalaţie de utilizare gaze în centrala CT K

Instalaţia de utilizare gaze naturale a centralei termice CT K a fost nominalizată cu

debitul de 130,00 m3/h, repartizat pe un receptor-cazan de încălzire centrală de 1.000.000
kcal/h, model ATHENA 1000. Cazanul este echipat cu arzător de gaze naturale Lamborghini-
Italia, tip 210/PM/2-80E, cu consum de 130 m3/h.
procesului de ardere în focarul cazanului a fost prevăzut un post de reglare pentru 130 m 3/h,
amplasat într-o firidă. Contorizarea consumului de gaze a nu se face prin contor pasant, ci
global, prin contorul Uzinei.
net al centralei este de 110 m3 iar suprafaţa vitrată efectivă este de 6,3 m 2, valoare superioară
celei necesare de 5,5 m2 .
ardere din receptori se va face prin tiraj natural prin coşul de fum  cm înălt de 9 m.
c. Conducta de utilizare.
Calculul hidraulic de dimensionare a conductei de alimentare cu gaze a arzătorului
cazanului din centrala CT 8 s-a făcut, conform Normativului de gaze, pentru conducte
funcţionând în regim de presiune joasă.
Conducta proiectată este din ţeavă  2 ½ ”, cu lungimea de 6 m, prin care se

alimentează arzătorul cazanului. Ţevile utilizate vor fi executate din mărci de oţel conform
SREN 8183-80. Conductele de gaze se vor executa din ţevi, clasa A, cu capete netede pentru
sudură. Îmbinarea ţevilor se execută prin sudură electrică clasa II. Se vor controla prin
gamagrafiere 25 % din numărul total al sudurilor, conform normativului I 27/82.
e. Punerea în funcţiune.
oră, iar proba de etanşeitate se face cu aer la 0,2 bar, 3 ore.

în galben. Condiţiile de încercare şi rezultatele se vor consemna în procesul-verbal de recepţie

a instalaţiei în prezenţa instalatorului autorizat şi a delegatului S.D.G.N. Ploieşti.
3.3. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI PROTECŢIE
La executarea lucrărilor de instalaţii de utilizare gaze naturale din prezentul proiect

precum şi în exploatare se vor respecta următoarele norme:
 1.”Normele Republicane de Protecţia Muncii”, ediţia 1975, modificate şi completate cu
Ordinul Comun al M. Muncii nr.101 şi respectiv M. Sănătăţii nr.39, din 02.02.1977,
 2.”Normele Departamentale de Protecţia Muncii Pentru Lucrările de Distribuţie şi
Utilizarea a Gazelor Naturale”.
 3.”Normele Departamentale de Protecţia Muncii la conductele pentru transport ţiţei,
produse petroliere, gaze, apă”, Ordin 775/1969.
 4.”Normele Generale de Protecţie Împotriva Incendiilor la Proiectarea Construcţiilor şi
Instalaţiilor”, aprobate prin Decretul nr.290/1977,
 5.”Normele Provizorii pentru Paza Contra Incendiilor”, indicativ N.P. 22-24/1977.
 6.Decretul 400/1981 pentru ”Instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea
instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor. Întărirea ordinii şi disciplinei în muncă în unităţile
cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol de explozie”.
 7.Ordinul nr. 74 privind aprobarea ”Normelor Unice de Protecţia Muncii”, cap. 69:
 8.Decretul 232/1974 privind ”Prevenirea şi Stingerea Incendiilor”.
 9.HG nr. 51/1992-Hotărâre privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de

 10.OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor
 11.Normativul C 300 Prevenirea incendiilor pe durata executării lucrărilor de

 12.Normativul P 118 Siguranţa la foc a construcţiilor
 13.”Regulamentul privind Protecţia şi Igiena Muncii în Construcţii”, aprobat prin


Capitolul 4
EXECUŢIA REŢELEI PROIECTATE
4.1. EXECUŢIA CONDUCTELOR EXTERIOARE
1.Generalităţi.
Utilaje de executie. Pentru executarea instalaţiilor de utilizare,
constructorul va trebui să aibă în dotare minimă următoarele scule şi utilaje:
agregat de sudură electrică, transformator sau convertizor, banc de lucru,
menghină, scară dubla, maşină rotopercutantă, manometre de 0 -2,0-10 bar şi 0
- 1500 mm H2O, etc.
Asigurarea utilităţilor. Pentru organizarea de şantier utilităţile se vor
asigura din zona prin grija constructorului şi a beneficiarului.
Alegerea traseelor. La alegerea traseelor conductelor de gaze din incinta

Anexei s-au avut în vedere estacadele şi drumurile interioare existente în zonă şi
accesul pompierilor în caz de incendiu. În acest sens traseul este ales în montaj
aerian, pe estacade existente şi pe estacade noi, aşa cum este indicat pe planul de
execuţie.
2.Materiale.
Pentru realizarea instalaţiei exterioare de utilizare gaze se va utiliza
ţeavă oţel pentru conducte petroliere L245GA - conform SR EN 10208-1.
Materialul tubular va fi insoţit de certificat de calitate, din care să rezulte cel
puţin: - standardul de referinţă pentru fabricarea produsului, - dimensiuni, -
proprietăţi mecanice
3.Îmbinarea ţevilor.
La montarea conductelor se vor utiliza două feluri de îmbinări: îmbinări

prin flanşe şi îmbinări prin sudură. Îmbinările prin flanşe se vor executa
numai la montarea contorului de gaze din PM, precum şi la robinetele de

secţionare de pe reţea. Îmbinarea ţevilor se execută prin sudură electrică clasa

II.
Sudurile se vor executa în conformitate cu STAS 6662, STAS 6726,

STAS 7365, STAS 8183, STAS 8299, Normativ NTPEE-2008 şi Normativ
I.27. Îmbinările prin sudură se va executa numai de sudori autorizaţi în baza
prevederilor şi instrucţiunilor ISCIR-C.9 şi STAS 9532/1 şi 2. Sudorii vor
marca sudurile executate prin pansonare codificat ISCIR. Materialele folosite
pentru sudură vor fi:
 -electrozi înveliţi cu pastă decapartă pentru sudura electrică STAS 1125-

81,
 -sârmă pentru sudură autogenă (ca material de aport) STAS 1126-80,
 -oxigen tehnic STAS 2031-77,
 -carbură de calciu (carbid).
Înaintea începerii operaţiei de sudare trebuiesc luate următoarele două
măsuri ce condiţionează calitatea acesteia:
 1.Se controlează ţevile care urmează să fie îmbinate în tronsoane dacă au marginile
deformate sau ovalizate. Capetele ovalizate sau deformate se vor înlătura prin tăiere.
 2.După curăţire, distanţare şi aliniere, cele două ţevi se solidarizează

între ele prin 4 puncte de sudură electrică situate diametral opus.
Sudarea electrică se utilizează la ţevi de oţel cu conţinut de carbon sub

0,26 %, folosind ca material de aport electrozi corespunzători oţelului şi
felului curentului electric de sudat. Astfel rezistenţa la tracţiune şi conţinutul
de carbon al electrodului să fie aceleaşi ca la ţevi.
Curentul poate fi alternativ sau continuu, după tipul aparatului de sudură

folosit. Pentru sudură se vor utiliza electrozi conform STAS 1125/2-1981 de
tipul E51.E.1. Grosimea electrozilor se va alege în funcţie de grosimea
peretelui ţevii astfel:
 Grosime perete ( mm ) 3 – 4; 4 –7; 7 –

10
 Diametru electrod ( mm ) 3,25; 3,25 – 4; 3,5 -
5
Pregătirea rosturilor pentru sudură cap la cap în V se va face conform
STAS 6664-74. Şanfrenarea capătului de ţeavă ce urmează a fi sudat se va

face la 30 o . Dacă suprafeţele de sudat sunt curate la luciul metalic se

trece la aplicarea primului strat de sudură electrică de 3,25 mm de la fundul
teşiturilor prin deplasarea în zig-zag a electrodului de la un cap la celălalt.
Grosimea acestui strat nu va depăşi 3 mm. Stratul trebuie să fie uniform şi
fără pori, incluziuni, zgură, fisuri sau crăpături cu marginile fără praguri de
metal.
După încheierea stratului, sudorul îndepărtează prin uşoară ciocnire zgura

şi curăţă prin frecare cu peria de sârmă stratul aplicat şi topiturile. Dacă se
observă pori, goluri, zgură sau alte defecte, pe o lungime de 20 mm pe fiecare
parte a defectului stratului depus, se taie cu dalta şi se reface corect. Straturile
următoare se aplică în acelaşi mod cu primul strat, însă cu electrozi mai groşi.
4. Verificarea calităţii lucrărilor.
Verificarea materialelor se va efectua conform Normativului NT-DPE-

01/2004. Constructorul va verifica caracteristicile de sudabilitate ale ţevilor
şi concordanţa compoziţiei materialului de aport conform STAS 7194-79.
În timpul execuţiei se va verifica dacă sudurile au fost făcute de sudori

autorizaţi conform C 9-71 şi STAS 9532/1 şi 2. Controlul sudurilor şi
calitatea acestora se va efectua atât vizual cât şi prin examinări nedistructive.
Se va executa controlul nedistructiv la 25 % din suduri cu lichide penetrante.
5. Punerea în funcţiune.
Punerea în funcţiune a conductelor se va face numai după efectuarea probelor de

rezistenţă şi etanşeitate conform Normativului de gaze NTPEE-2008. Probele se vor face cu
aer, cea de rezistenţă la presiunea de 4 bar timp de o oră iar cea de etanşeitate la 2 bar timp de
1 oră, după 30 ore necesare egalizării temperaturii. În timpul încercărilor nu se admit pierderi
de presiune.
Condiţiile de încercare şi rezultatele obţinute se vor consemna într-un proces-verbal de
recepţie a lucrării în prezenţa instalatorului autorizat al beneficiarului şi S.D.G.N. Ploieşti.
6. Protecţia muncii şi P.S.I.

În timpul execuţiei lucrărilor la instalaţiile de utilizare se vor respecta
măsurile de protecţia muncii şi P.S.I. cuprinse în Normativul NTPEE-2008 şi
NRPM 1975. Personalul muncitor va fi instruit şi echipat adecvat de lucru.

7. Măsuri de siguranţă şi protecţie.

La executarea lucrărilor de instalaţii de utilizare gaze naturale din
prezentul proiect precum şi în exploatare se vor respecta următoarele norme:
1.”Normele Republicane de Protecţia Muncii”, ediţia 1975, modificate şi

completate cu Ordinul Comun al M. Muncii nr.101 şi respectiv M. Sănătăţii
nr.39, ambele din 02.02.1977,
2.”Normele Departamentale de Protecţia Muncii Pentru Lucrările de

Distribuţie şi Utilizarea a Gazelor Naturale”.
3.”Normele Departamentale de Protecţia Muncii la conductele pentru

transport ţiţei, produse petroliere, gaze, apă”, Ordin 775/1969.
4.”Normele Generale de Protecţie Împotriva Incendiilor la Proiectarea

Construcţiilor şi Instalaţiilor”, aprobate prin Decretul nr.290/1977,
5.”Normele Provizorii pentru Paza Contra Incendiilor”, N.P. 22-24/1977.

6.Ordinul nr. 74 privind aprobarea ”Normelor Unice de Protecţia Muncii”, cap. 69:
7.Decretul 400/1981 pentru ”Instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea
instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor. Întărirea ordinii şi disciplinei în muncă în unităţile cu
foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol de explozie”.
8.Decretul 232/1974 privind ”Prevenirea şi Stingerea Incendiilor”.
9.HG nr. 51/1992-Hotărâre privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de
10.OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor
11.Normativul C 300 Prevenirea incendiilor pe durata executării lucrărilor de
12.Normativul P 118 Siguranţa la foc a construcţiilor
13.”Regulamentul privind Protecţia şi Igiena Muncii în Construcţii”, aprobat prin
De asemenea se vor respecta ”Regulile de igienă a muncii-prmul ajutor” din
regulament şi se vor lua toate măsurile P.S.I. ce se impun pentru lucrările cu foc deschis.
Executantul lucrărilor va lua şi alte măsuri suplimentare, în afara celor enumerate mai

sus, pentru prevenirea accidentelor sau incendiilor.
4.2. EXECUŢIA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE

UTILIZARE
1. Alegerea materialelor.
Toate materialele şi aparatele care sunt parte componentă a instalaţiei de

utilizare, trebuie să fie corespunzătoare şi sigure, să aibă certificatele de
calitate care să garanteze parametrii standardului de fabricaţie înscris în
proiect.
2. Materialul tubular.
Pentru realizarea instalaţiilor de utilizare gaze la arzătoarele cazanelor

din cele patru centrale termice se va utiliza ţeavă oţel pentru conducte
petroliere L245GA - conform SR EN 10208-1. Materialul tubular va fi insoţit
de certificat de calitate, din care să rezulte cel puţin: standardul de referinţă
pentru fabricarea produsului, dimensiuni şi proprietăţi mecanice.
3. Materiale pentru îmbinarea conductelor.
Ţevile instalaţiei de utilizare se vor îmbina prin sudură. Pentru

îmbinările sudate materialul de aport folosit (electrozi, sârmă sudare) cât şi
piesele de legătură (coturi, curbe, reducţii), vor fi corespunzătoare calităţii
ţevii, cu asigurarea condiţiilor de sudabilitate.
4. Armături, arzătoare.
Robinetele cu care se echipează instalaţia de utilizare trebuie să respecte
condiţiile de siguranţă impuse de presiunea maximă de regim, precum şi
următoarele :
o - asigurarea unei etanşeităţi corespunzătoare;
o - închiderea rapidă, cu minim de efort.
Armăturile montate pe conductele de gaze vor avea certificate de calitate

care să ateste că sunt fabricate pentru gaze naturale la parametrii

corespunzători (presiune, temperatură, compoziţie gaz), precum şi buletinul

de încercare pe stand înainte de montaj. La realizarea instalaţiei de utilizare
gaze se vor utiliza robinete cu sferă. Arzătoarele racordate la instalaţie vor fi
omologate sau avizate pentru gaze naturale.
5. Executarea lucrărilor de montaj ale conductelor.
Din PR va pleca o conductă de Ф 4" montată aparent, perpendiculară pe
peretele clădirii centralei termice, la cota +2,55 m. În centrală se montează un
colector Ф 6" din care se vor alimenta cele două arzătoare cu ţevi Ф 2" şi
respectiv Ф 2½", conform planului şi schemei izometrice.
Pentru izolarea rampelor în caz de necesitate, înaintea acestora se vor

monta câte doi robineţi cu sferă Pn 16 bar, de siguranţă şi de manevră.
Cazanele vor fi racordate la coş pentru evacuarea gazelor arse. Coşul de fum
va avea diametrul de 55 cm şi înălţimea min. de 12,0 m.
La executarea lucrărilor de gaze se vor utiliza numai materiale verificate

din punct de vedere al respectării condiţiilor tehnice prevăzute în proiect şi
corespondenţa cu standardele sau normele interne. Nu se vor utiliza materiale
care prezintă defecte.
Conductele se vor îmbina prin sudură cap la cap de către sudori

autorizaţi şi vor corespunde calitativ clasei a II-a de calitate conform
Normativ I.27. Ţevile destinate îmbinării prin sudură vor fi verificate şi în ce
priveşte caracteristicile de sudabilitate.În timpul execuţiei se vor verifica de
către constructor caracteristicile de sudabilitate ale ţevilor şi concordanţa
materialului de aport cu cel al ţevii cât şi modul de executare al sudurilor şi
rezultatele controlului nedistructiv al sudurilor. Înainte de punerea în operă,
ţevile vor fi curăţate la interior şi exterior.
În timpul execuţiei se vor respecta măsurile de siguranţă şi cele de

tehnica securităţii şi protecţia muncii, specifice lucrărilor efectuate. Se vor
lua măsuri pentru evitarea deteriorării construcţiei şi a celorlalte instalaţii.
La montajul conductei se va tine seama că schimbările de direcţie în plan

orizontal sau vertical să nu se facă prin tensionarea conductei, ci numai cu
coturi sau curbe prefabricate. Instalaţia de utilizare se va curăţa de rugină
cu peria de sârmă, se va grundui şi se va vopsi cu vopsea de ulei galbenă în
două straturi.

Montarea arzătoarelor se va face cu respectarea instrucţiunilor de montaj

ale fumizorului. Arzătoarele se vor monta numai după ce instalaţia
interioară a fost verificată şi recepţionată de întreprinderea distribuitoare a
gazelor. Orificiile pentru intrarea aerului primar, în arzător, trebuie să fie
libere şi să se găsească în afara focarului. Sala cazanelor va avea suprafaţa
vitrată sub formă de ferestre, uşi sau goluri (toate spre exterior), cu o
suprafaţă minimă de 9 m 2 , corespunzătoare volumului net de 180 m 3 .
Deoarece nu se verifică relaţia Vi/Qi >30 în sala cazanelor, se vor

prevede goluri pentru accesul aerului necesar arderii, conform I 13-94,
art.955 având o suprafaţă de 0,5 m 2 . Cazanele de apă caldă se vor lega la
coşul de fum prin canale de fum. Înainte de legarea cazanelor de încălzire
la coşul de fum se va verifica dacă secţiunea acestuia nu este obturată şi
dacă asigură tirajul corespunzător. Se va asigura etanşeitatea legăturii
cazanelor la coşul de fum.
6. Verificarea materialelor.
La executarea lucrărilor de gaze se vor utiliza numai materiale verificate
din punct de vedere al respectării condiţiilor tehnice prevăzute în proiect şi
corespondenţa cu standardele sau normele interne. Nu se vor utiliza materiale
care prezintă defecte. Ţevile destinate îmbinării prin sudură vor fi verificate
în ce priveşte caracteristicile de sudabilitate. Toate armăturile şi piesele de
legătură montate în instalaţie se vor încerca înainte de montare la presiunea 1
bar.
7. Executarea imbinărilor.
Instalaţia se va realiza aparent, se va executa din ţevile menţionate şi se
vor îmbina prin sudură. Unităţile constructoare răspund de calitatea
sudurilor executate şi sunt obligate ca la lucrările de montaj să folosească -
procedee şi tehnologii de sudare omologate, sudori calificaţi şi autorizaţi
pe baza instructiunilor ISCIR CR9-96 , CR 7-96 şi STAS 9532/1,2-74
grupa 3.3.3.2., API Std 1104-ed.1983.ASME cod sect. IX, etc.
Sudurile se vor executa în conformitate cu prevederile SR EN 288/1,2,3,

SR EN 287/1 , SR EN 719, SR EN 729/1...4 , STAS 6662-87; STAS 6726-
85;STAS 7084-81;STAS 7365-74; STAS 8299-78; SR EN 499.

Este interzisă răcirea forţată a sudurilor. Sudurile se vor executa în

general cap la cap. Verificarea sudurilor se va face după cum urmează: -
vizual, - nedistructiv,conform STAS 6606, STAS 8539 , STAS 9552, STAS
10138, STAS 10507 şi prescripţiile tehnice CR 4; CR 20 si T 27 sau alte
metode de control nedistructiv prevăzute de actele normative.
Constructorul are obligaţia să folosească la lucrările de sudură sudori

autorizaţi ISCIR, care după terminarea lucrărilor vor completa
următoarele:
o Numele şi prenumele.................................................
o Autorizaţia ISCIR nr........... din.................................
o Angajat la..................................................................
o Domiciliat..................................................................
o Semnătura................................................................
Completarea trebuie să fie făcuta astfel încât din dosarul definitiv să se

identifice persoana care a efectuat fiecare sudură existentă în teren.
8. Probe de presiune.
După constatarea terminării tuturor lucrărilor prevăzute atât în proiect cât
şi în actele normative în vigoare, se vor efectua probele de presiune cu aer
în următoarele etape:
 A.De la postul de reglare până la rampa arzătoarelor:

o a) proba de rezistenţă cu aer la 4 bar timp de 1 oră de la egalizarea
temperaturii şi stabilizarea presiunii;
o b) proba de etanşeitate cu aer la presiunea nominală a conductei de 2 bar
pentru întreaga instalaţie cu manevrarea armăturilor. Timpul de
încercare este de 24 ore, interval în care presiunea trebuie să rămână
constantă.
 B.De la ieşirea din rampa până la arzătoare:

o a) proba de rezistenţă cu aer la 1 bar timp de 1 oră de la egalizarea
temperaturii şi stabilizarea presiunii;
o b) proba de etanşeitate cu aer la presiunea nominală a conductei de 0,2
bar pentru întreaga instalaţie cu manevrarea armăturilor. Timpul de

încercare este de 24 ore, interval în care presiunea trebuie să rămână

constantă.
Probele de rezistenţă şi de etanşeitate se vor executa de constructor prin
instalatorul autorizat în prezenţa delegatutui întreprinderii distribuitoare. În
vederea pregătirii pentru verificările de recepţie, executantul va curăţa
conductele de impurităţi prin suflare cu aer şi va efectua încercări preliminare
( de casă) în aceleaşi condiţii ca şi cele de recepţie.
În timpul încercărilor nu se admit pierderi de presiune. Singurele

toleranţe admise sunt cele de citire, după aplicarea corecţiilor de temperatură
şi presiune barometrică. La încercarea de etanşeitate, diferenţa dintre
presiunea absotută la începutul şi sfârşitul probei, după aplicarea corecţei de
temperatură, trebuie să fie mai mică decât eroarea maximă datorată
impreciziei aparatelor de măsură.
Condiţiile de încercare şi rezultatele obţinute se vor consemna într-un

proces verbal de recepţie. Toate determinările se vor face cu aceleaşi aparate
de măsură şi în aceleaşi puncte, la începutul şi sfârşitul determinărilor.
Pe toată perioada creşterii presiunii manometrele vor fi ţinute sub

observaţie. La apariţia unor defecte, încercările se vor întrerupe şi instalaţia
se va goli. După remedierea defectelor, probele se vor relua.
Este interzisă remedierea defectelor cu instalatia sub presiune. După

terminarea probelor, evacuarea aerului se va face prin capătul opus celui de
umplere (evacuarea se va face prin intermediul robinetelor aparatelor de
utilizare şi a unui racord flexibil în exteriorul clădirii prin ferestre).
9. Punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare.

Recepţia lucrărilor pentru instalaţii de utilizare se va face pe baza
dosarului definitiv care va conţine toate piesele desenate din dosarul
preliminar, puse de acord cu realitatea din teren. Probele de rezistenţă şi de
etanşeitate se vor executa de constructor prin instalatorul autorizat în
prezenţa delegatului întreprinderii distribuitoare.
Punerea în funcţiune a instalaţiei se face numai după efectuarea probelor

sus menţionate şi după încheierea abonamentului sau contractului de furnizare
a gazului. La punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare se va urmări

comportarea arzătoarelor, verificându-se stabilitatea şi aspectul calitativ al

flăcării, atât cu toate arzătoarele în funcţiune, cât şi cu un singur arzător (cel
cu debitul cel mai mic din instalaţie).
La fiecare arzător se va verifica modul în care se face evacuarea gazelor

de ardere. În cazul funcţionării defectuoase a evacuării gazelor, punerea în
funcţiune se va sista, iar robinetele arzătorului respectiv se vor sigila.
La punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare se va încheia un proces

verbal conform model anexa 9 din Normativ, semnat de delegatul
întreprinderii distribuitoare, instalatorul autorizat şi beneficiar.
De asemenea se vor preda beneficiarului instrucţiuni privind modul de

utilizare a gazelor.
După primirea instrucţiunilor şi efectuarea instructajului, beneficiarul

semnează procesul verbal de punere în funcţiune a instalaţiei. Un exemplar
din acest proces verbal va fi anexat de întreprinderea distribuitoare la dosarul
definitiv al instalaţiei de alimentare cu gaze naturale.
10. Măsuri de protecţie a muncii, combaterea noxelor şi protecţia

mediului.
Documentaţia a fost elaborată cu respectarea prevederilor Legii

nr.90/1996 privind protecţia muncii. S-au respectat prevederile din "NORME
UNICE DE PROTECŢIE A MUNCII" Ed. 1982 (NUPM).
Pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare se vor respecta

prevederile din normele " Primului ajutor în accidente" elaborat de MP ed.
1968.
În timpul execuţiei lucrărilor ca şi în timpul lucrărilor de întreţinere şi

exploatare, personalul muncitor va utiliza în mod obligatoriu echipamentul de
protecţie şi de lucru prevăzut în "Normativul Republican pentru Acordarea
Echipamentului de Protecţie şi a Echipamentului de Lucru" elaborat de
Ministerul Muncii, ed. 1972.
4.3. GRAFICUL DE URMĂRIRE A LUCRĂRILOR

PE FAZE DETERMINANTE

N Participanţi la urmărirea lucrărilor pe faze

r
Ins
. Cons Ben Furni Proie
pec
Denumirea fazei tru efi zo ct
c t
r
t ©    
.
1
Predare amplasament ©  
.
2
Verificare firidă PM ©  
.
3 Verificarea stabilităţii şi
©   
. distanţelor între console
4 Verificarea calităţii
©  
. sudurilor instalaţiei
5 Verificarea la proba de
©   
. rezistenţă şi etanşeitate
Izolarea contra coroziunii
6 pentru conducte şi
©  
. construcţii metalice
montate aparent
7
Vopsire ţevilor © 
.
8
Recepţia tuturor lucrărilor ©  
.
9
Punerea în funcţiune ©   
.
4.4. MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI SIGURANŢĂ

1. MĂSURI DE PROTECŢIE LA MANIPULAREA ŢEVILOR
Transportul ţevilor se face mecanizat şi la depozitare se asigură împotriva rostogolirilor.

Se vor lua următoarele măsuri:
 La transport nu se va depăşi lăţimea platformei decât cu max. 1,5 m şi
cu 3,5 m de la sol;
 Este interzis transportul de persoane pe vehicule încărcate cu ţevi;
 Înălţimea unei stive de ţevi nu va depăşi 2,5 m de la sol;.
 Este interzis să se scoată ţevi din rândurile inferioare (pentru a nu se
rostogoli stivele acestea se vor asigura cu ţăruşi);
 Descărcarea manuală se face numai pe plan înclinat la fel şi încărcarea
este interzisă şi descărcarea ţevilor prin cădere sau rostogolire;
 Se interzice staţionarea muncitorilor pe direcţia care se deplasează
piesa.
 Se interzice deplasarea prin rostogolire a ţevilor;
 Aşezarea conductelor pe estacade sau pe console şanţ se va face cu
macaraua funcţie de mărimea conductei;
 În timpul de pregătire a lansării se interzice staţionarea sub conductă.
2. MĂSURI DE PROTECŢIE LA LUCRĂRILE DE MONTAJ
Conductele se vor îmbina prin sudură electrică. Se vor lua următoarele măsuri:
 Agregatele de sudură vor fi legate la pământ. Priza de pământ împreună
cu conductorul de legătură, nu va depăşi rezistenţa de 4 ohmi;
 Este interzisă mutarea agregatului şi a cablului de alimentare, când se
află tensiune. Dacă izolaţia cablului sau a mânerului cleştelui s-a
defectat se opreşte agregatul până la remedierea defectului;
 La terminarea lucrului agregatele se scot de sub tensiune. Este interzisă

folosirea sau manevrarea aparatelor de sudură de persoane necalificate
sau de cei care nu au primit această dispoziţie.

CONCLUZII
Tema proiectului de diplomă este “Proiectarea rețelei de gaze dintr-un parc

industrial” şi se referă la reţeaua de conducte pentru alimentarea cu gaze naturale a 19
obiective din incinta Anexei S.C. ELECTROMECANICA S.A. Ploieşti, aparţinând Parcului
Industrial Ploieşti.
Alimentarea cu gaze a societății se face din conducta de racord a Parcului printr-un Post
de Măsurare separat faţă de cel al Parcului.
În vederea proiectării sistemului de alimentare am întocmit mai întâi studiul de

fezabilitate în care am luat în considerare trei variante de alimentare, variante propuse de
beneficiar. Beneficiarul a agreeat varianta a II-a, pentru care am elaborat proiectul reţelei de
conducte, inclusiv a instalaţiilor de utilizare interioare pentru cele 4 centrale termice din
incintă.
Apoi am întocmit documentaţia pentru obţinerea acordului de combustibil, respectiv

renominalizarea debitului necesar în urma desprinderii Anexei Parcului de uzină.
Reţeaua de alimentare proiectată este din ţevi de oţel în montaj aerian pe estacade
existente sau amnajate, inclusiv pe elemente ale stucturilor constructive ale imobilelor
respective.
Calculul de dimensionare al conductelor reţelei l-am efectuat asistat de calculator cu

ajutorul unui program de calcul special elaborat în acest scop în cadrul anului III.

BIBLIOGRAFIE
[1] Trifan, C. Distribuţia gazelor naturale prin reţele de conducte

Editura U.P.G. Ploieşti 2006
[2] Trifan, C. Distribuţia fluidelor. Partea I- Distribuţia gazelor

naturale Suport de curs, U.P.G. Ploieşti 2003
[3] C.Trifan., M.Albulescu. Hidraulica, tranportul si depozitarea

produselor petroliere si gazelor , Ed. Tehnica, Bucuresti 1999;
[4] C.Trifan., M.Albulescu., S. Neacşu. Elemente de mecanica

fluidelor şi termodinamică tehnică , Ed. U.P.G. Ploieşti 2005;
[5] T.Oroveanu, V.David, Al.D.Stan, C.Trifan. Colectarea,

transportul, depozitarea şi distribuţia produselor petroliere şi
gazelor . Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1985.
[6] N.Puşcoiu. Exploatarea zăcămintelor de gaze. Editura Tehnică

Bucureşti 1970.
[7] C.Vasilescu, I.Svoronos. Exploatarea raţională a gazelor naturale.

Editura Academiei, Bucureşti, 1968.
[8] GH.Gabriel. Distributia si utilizarea gazelor naturale. Ed. Tehnica,

Bucuresti 1972;
[9] GH.Gabriel. Exploatarea retelelor si instalatiilor de gaze , Ed.

Tehnica, Bucuresti 1975;
[10] S.Vintila, H.Busuioc. Instalatii tehnico-sanitare si de gaze , Ed.

Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978;
[11] NTPEE/2008 Normativ pentru proiectarea, exploatarea şi

executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

1 Coperta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Coperta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

PROIECTAREA REȚELEI DE CONDUCTE

P loieşti 2022 pagina 3

P loieşti 2020 pagina 4

Utilizarea gazelor naturale din ultimele 2-3 decenii a cunoscut o

Ploieşti 2022 pagina 2

Ploieşti 2020 pagina 3

Schema de calcul pentru Varianta 1

Ob 111 CT 9 Q=414,88 6.3

Varianta 1.-toţi receptorii renominalizați în funcţiune

Ploieşti 2022 pagina 11

Schema de calcul pentru Varianta nr. 2

CT 1 Q=40,00 2.1 Q=40,00 CT 8

Ploieşti 2022 pagina 12

Schema de calcul pentru Varianta3

CT 1 Q=40,00 2.1 Q=40,00 CT 8

Ploieşti 2022 pagina 13

1.1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

 1.Denumirea: Studiu de fezabilitate pentru Acord combustibil - gaze naturale

Această anexă a fost constituită la data de 20.12.2001 în baza Hotărârilor

1. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII INVESTIŢIEI

Ploieşti 2022 pagina 4

2. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ

 dezafectarea a 20 receptori însumând 3.472,7 Nm3/h,

 rămânerea în funcţiune a 11 receptori însumând 147,4 Nm3/h,

 renominalizarea a 45 receptori însumând 1.885,67 Nm3/h.

Nr Obiectivul din Utilajele sau aparatele termice Debit

Ploieşti 2022 pagina 5

10 Obiectivul OB 100 Cazan încălzire centrală, 350kW 37,67 CT 1

 -în varianta nr. 1, a tuturor receptorilor nominalizaţi, cu debitele respective,

Ploieşti 2022 pagina 6

Nr. Regulatorul de presiune Varianta nr. 1, Varianta nr. 2, Varianta nr. 3,

Ploieşti 2022 pagina 7

 D este diametrul interior al conductei, în cm,

Această relaţie conţine coeficientul de rezistenţă  care depinde de asemenea de

Procedeul iterativ se opreşte la acea valoarea lui D la care aproximaţiile succesive i

Ploieşti 2022 pagina 8

Presiunea reală din capătul tronsonului, corespunzătoare acestui diametru precum şi

Ploieşti 2022 pagina 9

În continuare se prezintă planul de amplasare a obiectivelor nomnalizate în

Ploieşti 2022 pagina 1 0

SOSEAUA PLOIESTI - TÂRGOVISTE, km. 8

S.C. PLOIESTI INDUSTRIAL PARC S.A.

gr 8" gr 8" gr 8" gr 8"

Ploieşti 2022 pagina 1 1

Schema de amplasare a obiectivelor precum şi traseele conductelor de gaze

Nr Tronson Presiun Debit Lung Ţeava Presiun Viteză

Ploieşti 2022 pagina 1 2

Varianta 1 Centralizatorul țevilor

Varianta 2.–receptorii în funcţiune +CT 1, CT 8, CT K, CT 3 şi CT9.

Nr Tronson Presiun Debit Lung Ţeava, Presiu Viteză

Varianta 2 Centralizatorul țevilor

Ploieşti 2022 pagina 1 3

Nr Tronson Presiun Debit Lung Ţeava, Presiun Viteză

Varianta 3: Centralizatorul țevilor

1.2. EVALUAREA ECONOMICĂ A INVESTIŢIEI

1. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

Ploieşti 2022 pagina 1 4

2. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ

3. EVALUAREA ECONOMICĂ A INVESTIŢIEI

Pe variantele studiate situaţia este prezentată în tabelul următor

Varianta Valoarea Investiţia specifică Durata de