Seneca

Lucius Annaeus Seneca sau Seneca

filosoful a fost una dintre cele mai
performante personalități literare și
politice ale secolului I d.Hr, a fost
calificat ca un Cicero al veacului, a
trăit periculos aproape toata viața,
dar iși iubea semenii, o existență
fascinantă i-a fost sortită, în care
ascensiunile strălucitoare au alternat
rapid. Drumul său literar-filosferic a
implicat o sfidare multivalentă.
 Acesta s-a născut la Corduba în Hispania, într-o
familie bună , provenită din mediile anumitor
coloniști romani. Annaeii joacă un rol important în
viața literară romană a secolului I d.Hr. Seneca, a
fost un “om bun”. Părinții lui fiind: tatăl lui, Seneca
retorul, Helvia, mama lui, avea o înalta reputație, doi
frați, unul mai mare, Lucius Annaeus Novatus,
adoptat de senatorul Iunius Gallio, și altul mai mic,
Marcus Anneus Mela, cavaler.
S-a născut la o dată necunoscută, probabil în 1 d.Hr. ori 1 î.Hr.
A fost adus la Roma de la o vârstă fragedă unde a primit o educație
complexă, retorică și filosofică.
A fost crescut mai de seamă de femeile familiei sale și a avut relații
complexe cu părintele său, în care contestarea tatălui a alternat cu
pasiunea și respectul.
Afecțiunea pentru mama și mătușa lui, soția guvernatorului Egiptului,
Gaius Galerius, îi va marca in profunzime gândirea si opera.
Între anii 25-31 d.Hr. a rămas in Egipt unde a luat contact cu filosofia
egipteană, cu riturile și tradițiile religioase locale, cu ideile lui Philon și
ale greco-egipteanului Chaeremon.
 Întors la Roma, Lucius începe o carieră
senatorială, datorită relațiilor familiei sale
cu ficțiunea lui Seian este cu putință ca el
să se fi angajat intr-o carieră politică
tocmai pentru a-și salva familia,
deoarece, personal, nu a fost implicat în
acțiunile lui Seian si voia sa părăsească
Roma din cauza lor.
 În Capitală, Seneca își formează
propriul cerc cultural-politic,
distanțându-se de strategia și
optica politică a facțiunilor

Seneca
aristocratice intransigente.
Devine praetor în anul 50 d.Hr. și
preceptor al lui Nero, fiul adoptiv al
lui Claudiu. Seneca și-a construit o
carieră politică importantă și după
ce Nero a devenit împărat, el a
avut o influență semnificativă
asupra ideilor și deciziilor politice
ale noului regim.
Cu toate acestea, în anul 61 d.Hr.,
din cauza faptului că Nero a
abandonat conduita politică
recomandată de Seneca, filosoful
a renunțat la angajarea civică
activă. În cele din urmă, în anul 65
d.Hr., Seneca a fost implicat în
reprimarea conjurației lui Piso și a
fost nevoit să se sinucidă.
Seneca, un important filosof și
politician din secolul I d.Hr., a avut o
viață agitată și plină de compromisuri.
El a căutat mereu soluții politice
eficiente și a contribuit la
consolidarea absolutismului în Roma.
Opera sa este caracterizată de o
fascinație pentru rău și o obsesie
pentru înțelepciune. Cu toate că
sfârșitul său a fost tragic, moștenirea
sa a avut un impact semnificativ
asupra culturii romane.
Bibliografie
Eugen Cizek, Istoria literaturii latine, Grupul
Editorial Corint, București, 2003.