MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENIȚESCU” PITEŞTI

Curriculum în dezvoltare locală

Stagiu de pregătire practică

Clasa a XII-a

„Promovarea întreprinderii în economia de piață”

Filiera: Tehnologică
Profil: Servicii
Specializarea: Tehnician în activităţi economice

Autori:

Prof.
Prof.

2023- 2024
 DATE DE IDENTIFICARE A CDL:
1. Instituţia de învăţământ: COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D. NENIŢESCU”;
2. Denumirea operatorului economic/instituţiei publice partenere: SC. REWE ROMÂNIA
SRL;
3. Titlul CDL: “ Promovarea întreprinderii în economia de piață”;
4. Tipul CDL-ului: aprofundarea cunoştinţelor specifice nevoilor operatorului economic;
5. Domeniul de pregătire profesională: Economic
6. Calificarea profesională: Tehnician în activităţi economice;
7. Clasa: a XII-a;
8. Număr ore: 62 ore/an.
9. Autorii:
 Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic “Costin D. Nenitescu”;
 Operatorul economic: SC REWE ROMÂNIA SRL;
 Profesori coordonatori: Prof.
Prof.

1. NOTĂ DE PREZENTARE:

A. Denumirea calificării: Tehnician în activităţi economice;

B. Nivelul de pregătire: învăţământ liceal;
C. Numărul de ore alocat modulului: 62 ore/an;
D. Scopul modului CDL: Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi
sintetizat în următoarele:
• lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
• dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind
de la formarea profesională într-o calificare;
 • promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
E. Rolul CDL-ului în pregătirea de specialitate a elevului şi argumentarea
parcurgerii sale în anul de studio, în unitatea de învăţământ respectivă, în localitatea
respectivă: Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor
rezultate ale învăţării care să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa,
perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-un mediu economic dinamic şi concurenţial.
Curriculumul în Dezvoltare Locală pentru clasa a XII-a a fost elaborat astfel încât, la
sfârşitul ciclului elevii să dovedească o bună pregătire profesională şi avându-se în vedere
următoarele:
 noua structură a sistemului de învăţământ liceal din România;
 utilitatea de a atinge obiectivele propuse prin conţinuturi din domenii de interese
extinse conform specificului filierei teoretice (ştiinţe, arte, aspecte sociale, comunicare);
 menirea de a oferi noi deschideri culturale fără de care nu poate fi concepută o
societate modernă;
 necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mai adecvat cerinţelor sociale,
exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.
F. Situaţiile de învăţare care corespund nevoilor de formare identificate
împreună cu operatorul economic: Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care
are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, punând
accent pe metodele centrate pe elev.
Competenţe cheie:

abilităţi antreprenoriale
deprinderi de lucru în echipă
capacitate de conducere
autonomie de lucru
luarea de decizii şi asumarea răspunderii
culegerea şi prelucrarea independentă a informaţiilor
gândirea creativă
aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice
rezolvare de situaţii problemă
perseverenţă
organizarea locului de muncă
Scopul si sarcinile educative ale firmei de exerciţiu se realizează prin :

 Simularea proceselor de lucru dintr-o întreprindere ;

 Realizarea unei legături nemijlocite între teorie şi practică ;
 Aplicarea în practică a cunoştinţelor de la diverse discipline şi module de studiu;
 Cooperarea între elevi;
 Acţionarea în situaţii neobişnuite;
 Se lucrează într-un centru antreprenorial - care este un simulator de birou modern.
Profesorii au un rol hotărâtor în procesul de pregătire în sau prin intermediul Firmei de exerciţiu.
Ei trebuie sa aibă aptitudini şi cunoştinţe de comerţ şi de management.

G. Corelarea rezultatelor învăţării cu conţinuturile şi cu situaţiile de învăţare:

Competenţele, ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin
învăţare, din punct de vedere profesional permit practicarea cu succes a profesiei. În contextul
formării profesionale a elevilor, competenţele generale sunt exprimate în termeni de cerinţe care
descriu ce trebuie să demonstreze elevii la finalul unei secvenţe de instruire pentru a putea
accede la următorul nivel de pregătire sau pentru a obţine un loc de muncă.
Pentru fiecare competenţă se propune un set de conţinuturi în măsură să conducă la
atingerea competenţei specifice respective. Competenţele specifice se referă la noţiuni de bază
privind cunoaşterea principalelor noţiuni referitoare la comportamentul şi etica profesională şi la
modul de întocmire a scrisorilor şi a actelor cu conţinut economic; orientarea profesională în
raport cu evoluţia nevoii de comunicare şi dinamica pieţei muncii.
Orele alocate pregătirii practice permit dezvoltarea şi exersarea competenţelor, prin
aplicarea cunoştinţelor în situaţii de muncă, reale sau similare celor reale, organizate la agentul
economic sau în atelierele şcolii.
Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenţilor pe piaţa muncii,
cât şi pentru formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate şi adaptare la cerinţele
agenţilor economici, orientarea spre o piaţă a muncii aflată în continuă schimbare şi adaptare la
cerinţele impuse de dezvoltarea economică actuală.
 2.Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile învățării
Rezultatele ale învăţării Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţare
suplimentare/ rezultate ale învăţării
propuse spre aprofundare/extindere

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

Competitivitate în mediul de afaceri Elevul îşi precizează

poziţia pe care o va ocupa
 Selectarea ofertelor optime ale într-o echipă de lucru pe
furnizorilor: observare, compararea ofertei baza schemei de comunicare
8.1.5 8.2.5 8.3.2
şi analizează feedbackul
furnizorilor cu obiectivele proprii, analiza primit.
8.1.6 8.2.6
preţurilor, analiza calităţii, aprecierea
8.1.7 8.2.7
credibilităţii furnizorilor
Elevii exemplifică pe baza
 Identificarea modalităţilor de creştere a fisei de lucrucriteriile de
eficienţei activităţii: măsuri de formare selectie a furnizorilor reali si
potentiali.
continuă a personalului, motivarea
personalului, modernizarea tehnologiei, In buzz-grup elevii
măsuri de reducere a costurilor, identifica factorii care
influenteaza
îmbunătăţirea continuă a calităţii
comportamentul de consum
 Anticiparea nevoilor clienţilor şi adaptarea al clientilor.
permanentă a ofertei la acestea : studierea
Prin fisa de observare, elevii
comportamentului de consum al clienţilor,
identifica si analizeaza
identificarea nişelor de piaţă(LT) nisele de piata catre care se
Strategii în mediul concurenţial adreseaza cu produsul firmei
de exercitiu.
 Realizarea unei oferte competitive: costuri
Realizarea in grup a unui
reduse, preţuri, calitate, diversitate
proiect cu tema „ Analiza
sortimentală, modalităţi de prezentare şi ofertei competitive”,
informare, comportamentul personalului urmarindu-se impartirea
(LT) responsabilitatilor in grup,
intelgerea sarcinii de lucru,
 Aplicarea strategiilor adecvate mediului raportarea la tema
concurenţial: resursele umane, proiectului, documentarea,
produs/serviciu, preţuri, distribuţia pe respectarea dreptului de
autor, prezentarea.
piaţă, promovare
Rezultatele ale învăţării Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţare
suplimentare/ rezultate ale învăţării
propuse spre aprofundare/extindere

- Promovarea pe piaţă a ofertei proprii

de servicii şi a întreprinderii:
publicitate, promovarea vânzărilor,
relaţii publice, forţele proprii de
vânzare, târguri şi expoziţii (
Participare targul firmelor
de exercitiu cu scopul
aplicarii in practica a
strategiei concurentiale si
promotionale

Monitorizarea calităţii proceselor şi a

produselor/serviciilor
5.1.5 5.2.5 5.3.3.
Elevii analiza procesul
 Supravegherea proceselor: activităţi, tehnologic in urma caruia
5.1.6 5.2.6 5.3.4
flux tehnologic, ciclul de viaţă a rezulta produsului finit al
firmei de exercitiu. Compara
5.1.7 5.2.7 5.3.5 produsului/serviciului;
caracteristicile de calitate
 Prevenirea apariţiei defectelor : dintre produsul firmei de
5.1.8 5.2.8
identificarea şi îndepărtarea exercitiu si produsul oferit
de concurenta, lider de piata
5.1.9 5.2.9 factorilor care determină apariţia
defectelor;
5.1.10 5.2.10
 Analizarea calităţii proceselor şi

5.1.11 5.2.11 produselor/ serviciilor: compararea

valorilor caracteristice de calitate cu
5.1.12
standardele; Observarea dirijata,
Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a documentarea individuala si
5.1.13
lucrul in echipa ofera
produselor/serviciilor
elevilor oportunitatea unei
5.1.14
comunicari deschise pentru
Analizarea datelor despre
identificarea si analiza
desfăşurarea proceselor şi despre calitatea informatiilor obtinute pe
produselor/ serviciilor: pe baza datelor din baza anchetel desfasurata la
agentul economic ales
analiza personală şi a informaţiilor
suplimentare obţinute de la angajaţi şi clienţi,
prin comunicare deschisă şi muncă în
echipă, pentru identificarea punctelor tari şi a
punctelor slabe.
 Rezolvarea problemelor identificate: Elevii vor discuta în cadrul
cercurilor de dezvoltare
o Probleme: neconformităţi,
despre importanţa stabilirii
reclamaţii, insatisfacţia clientului, obiectivelor pentru
deficienţe ale materiilor prime imbunatatirea calitatii,
Rezultatele ale învăţării Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţare
suplimentare/ rezultate ale învăţării
propuse spre aprofundare/extindere

folosite, ale procesului de tinand cont de filozofia

realizare a produselor, ale întreprinderii

atitudinii sau competenţelor

profesionale ale lucrătorilor.
o Rezolvarea,remedierea
defectelor produselor, dacă este
posibil;compensarea
nemulţumirilor,clienţilor,
îmbunătăţirea procesului,
perfecţionare a personalului
- Stabilirea obiectivelor pentru
îmbunătăţirea calităţii: realiste,
măsurabile, adaptate cu obiectivele
generale ale întreprinderii.
Toate cifrele din tabel se regăsesc Standardul de Pregătire Profesională, nivel 4, Anexa 2 la OMECTS nr.4121/13.06.2016

 Lista minimă de resurse material (echipamente, unelte şi instrumente, machete,

materii prime şi material, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare
dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic)

 Echipamente tehnice de învăţare, predare şi comunicare care facilitează activitatea

cadrului didactic şi receptivitatea fiecărui elev:
 Tabla, creta, marker, flipchart
 Literatura de specialitate
 Formulare tipizate
- Calculator;
- Video-proiector;
- Imprimantă;
- Calculator;
- Internet.
- norme şi normative etice
Lista poate fi completată cu resursele material specific domeniului de pregatire şi care
există în fiecare unitate şcolară
 3. SUGESTII METODOLOGICE

În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă

metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare.
Elevii învaţă mai bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută
informaţiile şi ideile, experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
proces de instruire şi educare.
Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. El are
răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele participanţilor.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
 Autoevaluarea
 Tema în clasă
 Tema pentru acasă
 Investigaţia
Se recomandă metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi
practice.
Elevii învaţă mai bine dacă vizualizează activităţile practice, discută informaţiile şi
aplică sarcinile date. Profesorul demonstrează fiecare etapă de rezolvare a problemei. El are
răbdare, lucrează la acelaşi nivel şi respectă orice intervenţie.
Se pot utiliza metode ca: demonstraţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la situaţii
reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii.
Se recomandă utilizarea unor instrumente de evaluare variate: fişe de observaţie, fişe de lucru,
fişe de autoevaluare care ating competenţele din SPP.
Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea cadrelor didactice care
realizează instruirea practică , în funcţie de dificultatea lucrării şi de importanţa ei , de nivelul de
cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul d elucru al colectivului instruit
 Eleviipreiaucontrolulasupraplanificariinecesarerezolvariiproblemei (subindrumare);
 Profesorii actioneaza ca mentori si instructori (contributie maxima);
 Agentii economici si partenerii joaca un rol activ in sprijinirea elevilor la locul de munca;
 Toti participantii (profesorii, elevi si parteneri) au un rol flexibil in procesul de evaluare;
 Cunoasterea teoretica este dobandita in urma unor abordari mai degraba active decat
pasive (presupunand discutii de grup, cercetare practica, interviuri, fond comun de idei,
sesiuni de brainstorming etc.);
 Preferintele de invatare ale elevului sunt recunoscute si apreciate;
 Elevii sunt incurajati sa gandeasca pe cont propriu, sa rezolve probleme si sa-si faca
planuri de unii singuri;
 Munca in echipa este o cerinta, iar elevii sunt incurajati sa joace roluri diferite in situatiile
din echipa (nejucand intotdeauna acelasi rol);
 Elevii trebuie sa-si foloseasca cunostintele si ceea ce au invatat in situatii de viata si
medii reale;
 Manifestarea unui comportament potrivit intr-un context dat (intelegerea contextului de
afaceri si social), de exemplu, imbracaminte, limbaj, punctualitate, etc.
Aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii
ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevilor în
coparticipanţi la propria instruire şi educaţie.
Imbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia personală, exerciţiul personal,
experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv
(de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei.
Folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoasterii, prin recurgerea la modele concrete. Insuşirea unor metode informare şi documentare
independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţarea continuă.

4. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

 Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de pregătire profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Competenţele specific unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module.Acest
lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării
prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea
competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul
acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei competenţe, acesta are
posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru a
veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.
Pe parcursul unei săptămâni de practică la agentul economic elevului i se va înmâna o fişă de lucru în care
i se specifică activităţile care vor fi evaluate. Activităţile supuse evaluării sunt criteriile de performantă şi
condiţiile de aplicabilitate ale competenţei evaluate.
 ACTIVITATI DE INVATARE

Pe parcursul semestrului întâi realizaţi o analiză completă a mediului concurenţial al firmei voastre de
exerciţiu. Rezultatele vor fi incluse într-un portofoliu care va cuprinde:

1. Sursele folosite pentru a identifica concurenţii.

2. Concurenţii existenţi pe piaţa românească.
3. Evaluarea ofertei concurenţilor principali: preţ, calitate, sortiment, segmente de consumatori,
cota de piaţă, nivel tehnologic.
4. Analiza SWOT a propriei firme: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări.
Evaluatorul va evalua elevul pe parcursul unui semestru folosind o fişă de observare în care va
nota rezultatul evaluării.

Fişa de observare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C.9: Mediul concurenţial al afacerilor
C.1 : Analizează concurenţa pe piaţă.
NR. CERINŢE REZULTATUL DATA
CRT. EVALUĂRII

Identificarea concurenţilor Surse DA sau (√)

a NU sau (X)

Concurenţi DA sau (√)

NU sau (X)

Evaluarea ofertei Preţ DA sau (√)

concurenţilor principali
NU sau (X)

b Calitate DA sau (√)

 NU sau (X)

Sortiment DA sau (√)

NU sau (X)

Segmente de consumatori DA sau (√)

NU sau (X)

Cota de piaţă DA sau (√)

NU sau (X)

Nivel tehnologic DA sau (√)

NU sau (X)

Analiza SWOT a propriei Puncte tari DA sau (√)

firme
NU sau (X)

c Puncte slabe DA sau (√)

NU sau (X)

Oportunităţi DA sau (√)

NU sau (X)

Ameninţări DA sau (√)

NU sau (X)
 JURNAL DE PRACTICĂ

Clasa :__________________

Elev:_____________________________________

Perioada:___________________

Locaţie (Agent economic şi departament):____________________________________

Modul: ____________________________________

Tema/ Teme: __________________________________________________________

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe

care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat ?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce aţi învăţat să faceţi pentru atingerea competenţelor?

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

______________________________________________________________________________

5. Bibliografie
* Baldrige, Letitia (1997) – Codul manierelor în afaceri, Bucureşti: Editura Business tech
International;
* Denny, Richard (2003) – Cum să comunici ca să caştigi, Iaşi, EdituraPolirom
* Prutianu, Stefan (2000) – Manual de comunicare şi negociere în afaceri(vol 1 si 2), Iasi,
EdituraPolirom
* norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor contabile commune
privind activitatea financiară şi contabilă şi metodele acestora, Ed. Economică
Legea 31/1990 privind societățile comerciale
* Legea contabilităţii 82/1991 – republicată
* Legea 571/2003, Codul Fiscal
* Cătoiu I., Teodorescu N., Comportamentul consumatorului, Ediţia a II, revizuită şi
adăugită, Editura Uranus, Bucureşti, 2004
* Cucoş C. :Teorie şi metodologia evaluării, EdituraPolirom , Bucureşti, 2008
* www.edu.ro