Marketing Education A

MARKETING EDUCAğIONAL
ID
I. InformaĠii generale
• Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs úi contact tutori:
Nume: Lect.univ.dr. Cătălin Glava MARKETING EDUCAğIONAL
Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, Cod PIE 2423

clădirea Pedagogica, cb. 20
Anul II, sem. IV
Telefon: 0264598814, int. 6113
Curs obligatoriu
Fax: 0264590559
Tutori: Asist. drd. Delia Muste
E-mail: catalinglava@yahoo.com deli_todean@yahoo.com
ConsultaĠii: Miercuri, ora 10-12 Asist. drd. Ecaterina Catîru

ecaterina72@yahoo.com
• CondiĠionări úi cunoútinĠe prerechizite

Fundamentele pedagogiei
Managementul activităĠii intelectuale úi al învăĠării eficiente
Teoria educaĠiei
Pedagogia comunicării educaĠionale
• Descrierea cursului
Obiectivele urmărite sunt:
1. Inzestrarea studenĠilor cu un bagaj de competenĠe manageriale de
gestionare a resurselor în vederea integrării instituĠiei în piaĠa liberă a
ofertelor de servicii educaĠionale către comunitate.
2. Operarea cu concepte din domeniul marketingului úi managementului
educaĠional.
3. Identificarea particularităĠilor pieĠei de oferte úi produse educaĠionale.
• Organizarea temelor în cadrul cursului (orientativ - 1 pagină)
Structurarea cursului este graduala, de la simplu la complex, de la abordari teoretico-

explicative la abordari ilustrative, pragmatice, realizate în maniera intra- si
interdisciplinara si chiar în modalitati prospective.
1
În organizarea tuturor temelor este valorificata viziunea sistemica, astfel încât
studentii sa fie sprijiniti sa realizeze corelatii, abordari globale, comprehensive,
sasesizeze legaturile intradisciplinare din cadrul disciplinei, dar si pe cele
interdisciplinare,realizând legaturi între diferite discipline componente ale sistemului
stiintelor educatiei.
Modul 1 îsi propune analiza úcolii ca instituĠie furnizoare de servicii educaĠionale úi
relaĠiile părinte-úcoală-comunitate, relaĠie piramidală esenĠială în structurarea
managementului instituĠiei.
Modulul 2 are în atentie imaginea instituĠiei úcolare.
Modulul 3 vizează analiza misiunii úi viziunii organizaĠiei educaĠionale.
Modulul 4 analizează conceptul de marketing educaĠional úi strategiile de marketing
educaĠional.
Modulul 5 vizează tipurile de campanii de marketing existente úi structura lor.
Modulul 6 prezintă cele mai importante documente de politică educaĠională la nivel
internaĠional care influenĠează managementul educaĠional úi evident strategiile
aferente de marketing.
Modulul 7 exemple de pliante necesare realizării produselor finale.
• Formatul úi tipul activităĠilor implicate de curs

Structura cursului presupune parcurgerea tuturor temelor prezentate úi realizarea
produselor finale. Tipurile de activităĠi ce vor fi abordate în cadrul cursului sunt:
proiecte de grup, discuĠii pe anumite teme pe forum, sesiuni de consultaĠii faĠă în faĠă
úi realizarea unui produs de marketing, la alegere. Fiecare sarcină este obligatorie úi
parcurgerea lor asigură promovarea examenului.
• Materiale bibliografice obligatorii

Integrated Educational Marketing Solution, http://www.edgeip.com/ims/
Educational Marketing Service, http://members.tripod.com/edmarketingsvc/
Educational Marketing Association, http://www.ema.on.ca/
Materialel se găsesc pe Internet, la adresele indicate mai sus.
Păun, E., ùcoala – o abordare socioprofesională, Ed. Polirom, Iaúi, 1999
• Materiale úi instrumente necesare pentru curs

Materialele utilizate în cadrul activităĠilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie
• Calendar al cursului
Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul
Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca,
str. Sindicatelor nr. 7.
Modulele Activitati premergatoare Asteptari fata de Sarcini de

abordate studenti lucru*
Întâlnirea 1, 2,3, 4 Efectuarea urmatoarelor Disponibilitate 1. Exercitiu:
I exercitii: pentru participare Construirea
1. Încercati sa oferiti o activa si unei misiuni
definiĠie marketingului interactiva. úi a unei
educaĠional. viziuni a
instituĠiei
2
2. Reflectati la urmatoarea educaĠionale
problemă:
Strategiile de marketing
educaĠional pot influenĠa
considerabil numărul úi calitatea
viitorilor elevi sau studenĠi.
ArgumentaĠi răspunsul dvs.
Întâlnirea 5, 6, 7 Efectuarea urmatoarelor Disponibilitate 2. Proiect
II exercitii: pentru participare aplicativ:
1. Identificarea tipurilor de activa si realizarea
campanii de marketing prezentate interactiva. unui produs
în suportul de curs, în viaĠa de de
fiecare zi. marketing
educaĠional.
2. Realizati un eseu pe tema:
Schombări petrecute în
învăĠământul românesc ca urmare
a declaraĠiilor de la Bologna,
Salamanca úi Praga.
• Sarcinile de lucru conditioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele

vor fi predate înainte de data la care este fixat acesta.
• Politica de evaluare úi notare (orientativ - 1 pagină)

Evaluarea finala se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate si
notate achizitiile teoretice si practice ale studentilor.
Intrarea la examenul final este conditionata de elaborarea sarcinilor de lucru
prezentate mai sus si de predarea produselor elaborate. Aceste produse vor fi pastrate
de studenti pâna la acordarea notei finale.
În cadrul evaluarii scrise se vor evalua:
- pentru notele 5-6: definirea conceptelor specifice marketingului educaĠional si
operationalizarea lor
- pentru notele 7-8: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,
analize critice, corelatii
- pentru notele 9-10: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,
analize critice, corelatii, cu valorificarea creativitatii studentului.
Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o
evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studentilor, pe
calitatea interventiilor lor în discutii, pe consistenta reflectiilor personale, pe
pertinenta problemelor puse în discutie, pe modalitatile de rezolvare a problemelor, pe
solutiile propuse. De asemenea, se vor evalua formativ produsele elaborate de studenti
la finalul semestrului: un pliant de prezentare a úcolii după modelele prezentate.
Studentii vor primi feed-back la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin
comunicare directa pentru cei ce solicita acest feed-back, precum si pe forumul de
discutii.
Studentii se pot prezenta la examen de marire a notei, în conformitate Regulamentele
Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei.
3
• Elemente de deontologie academică
Cursul si activitatile aferente lui (întâlnirile, examenul, discutiile organizate direct
sau pe forum) încurajeaza interactiunile umane si comportamentele colegiale, corecte,
fairplay, bazate pe respect reciproc si decenta.
Relatiile dintre cadrul didactic si studenti vor fi de tip democratic, astfel încât ele
sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studentilor în activitatile educationale
si sa asigure premisele unei instruiri si autoinstruiri eficiente.
• StudenĠi cu dizabilităĠi
Studentii cu dizabilitati motorii sau intelectuale pot urma cursul în modalitati cât
mai apropriate, identificate împreuna cu cadrul didactic, caruia i se pot trimite mesaje
email.
• Strategii de studiu recomandate

Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare
modul úi 4 ore destinate realizării produselor finale.
II. Suportul de curs propriu-zis
Cursul este structurat pe 7 module care, la rândul lor, vor fi organizate după cum
urmează:
4
MODUL 1 ùCOALA CA INSTITUğIE FURNIZOARE DE SERVICII
EDUCAğIONALE. RELAğIILE PĂRINTE-ùCOALĂ-COMUNITATE
• Scopul úi obiectivele
- să analizeze úcoala ca instituĠie furnizoare de produse úi servicii educaĠionale;
- să facă distincĠia dintre produs úi serviciu educaĠional;
- să analizeze relaĠia úcoală-familie-comunitate.
• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Conceptele premergătoare sunt: úcoală, instituĠie educaĠională, familie, părinĠi,
comunitate, structura úcolară.
• Schema logică a modului
- ùcoala ca instituĠie educaĠională

- structura sistemului de învăĠământ românesc
- produse úi servicii educaĠionale
- familia
- tipuri de familii
- părinĠi
- tipuri parentale
- relaĠie úcoală-familie-comunitate.
• ConĠinutul informaĠional detaliat
1. Structura sistemului de învăĠământ
ÎnvăĠământul românesc are o structură formală instituită în perioada

interbelică. Atunci, această structură reprezenta o achiziĠie de vârf în domeniul
pedagogiei, fiind în sincronie cu sistemul de învăĠământ din multe Ġări europene, cu o
referire specială la FranĠa. De atunci, psihologia vârstelor úi teoriile învăĠării au făcut
paúi uriaúi în redefinirea úi reconstituirea aspectelor educaĠionale ale vârstelor úcolare.
În special psihologia a studiat cu mare atenĠie perioada copilăriei úi adolescenĠei,
aducându-úi o contribuĠie esenĠială în modul de percepere úi de înĠelegere a copilului
úi adolescentului.
Din motive cunoscute, structura sistemului de învăĠământ românesc nu a Ġinut

pasul cu evoluĠia firească a achiziĠiilor din domeniul psihologiei învăĠării. Reintrarea
în sincronie presupune o nouă formă de organizare a vârstelor úcolare concretizată în
introducerea ciclurilor curriculare.
Ciclurile curriculare
Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale úcolarităĠii care au în comun

obiective specifice úi grupează mai mulĠi ani de studiu, aparĠinând uneori de niveluri
úcolare diferite. Aceste periodizări ale úcolarităĠii se suprapun peste structura formală
a sistemului de învăĠământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape
úcolare úi de a regla procesul de învăĠământ prin intervenĠii de natură curriculară.
5
Ciclurile curriculare sunt prezentate în schema care urmează.
19 Liceu teoretic, XIII

Specializare
18 tehnologic, XII
17 vocaĠional XI
Aprofundare
16 ùcoala X
profesională
15 IX
ùcoala de ucenici Observare úi orientare
14 VIII
13 ÎnvăĠământ VII
12 gimnazial VI
11 V
Dezvoltare
10 IV
9 ÎnvăĠământ III
8 primar II
7 I
AchiziĠii fundamentale
Anul
6
pregătitor
5 ÎnvăĠământ
preúcolar
4
3
Introducerea ciclurilor curriculare
Introducerea ciclurilor curriculare se exprimă la nivel de:
obiective care particularizează finalităĠile grădiniĠei, ale învăĠământului primar

úi ale învăĠământului secundar;
metodologie didactică specifică.
Introducerea ciclurilor curriculare devine operativă prin:
modificări în planurile de învăĠământ, privind:

gruparea obiectelor de studiu;
momentul introducerii în planurile-cadru a unor anumite discipline;
ponderea disciplinelor în economia planurilor;
modificări conceptuale la nivelul programelor úi al manualelor úcolare;
modificări de strategie didactică (condiĠionate de regândirea formării iniĠiale úi
continue a profesorilor).
Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent de obiective de învăĠare, care

consemnează ceea ce ar trebui să atingă elevii la capătul unei anumite etape a
parcursului lor úcolar. Prin aceste obiective, ciclurile curriculare conferă diferitelor
etape ale úcolarităĠii o serie de dominante care se reflectă în alcătuirea programelor
úcolare.
6
Introducerea ciclurilor curriculare vizează următoarele efecte:
crearea continuităĠii la trecerea de la o treaptă de úcolaritate la alta (grădiniĠă-

învăĠământ primar, primar-gimnaziu, gimnaziu-liceu) prin:
transferul de metode
stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului;
crearea premiselor necesare pentru extinderea úcolarităĠii către vârstele de 6 úi
16 ani úi
construirea unei structuri a sistemului de învăĠământ mai bine corelate cu
vârstele psihologice.
Obiectivele ciclurilor curriculare
Întrucât activitatea la clasă ar trebui orientată către atingerea obiectivelor ciclurilor

curriculare, le reamintim în cele ce urmează:
Ciclul curricular al achiziĠiilor fundamentale (grupa pregătitoare a

grădiniĠei - acolo unde există, urmată de clasele I úi a II-a) are ca obiective majore
acomodarea la cerinĠele sistemului úcolar úi alfabetizarea iniĠială. Acest ciclu
curricular vizează:
asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenĠionale (scris,

citit, calcul aritmetic);
stimularea copilului în vederea perceperii, cunoaúterii úi stăpânirii mediului
apropiat;
stimularea potenĠialului creativ al copilului, a intuiĠiei úi a imaginaĠiei acestuia;
formarea motivării pentru învăĠare, înĠeleasă ca o activitate socială.
Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major

formarea capacităĠilor de bază necesare pentru continuarea studiilor. Ciclul de
dezvoltare vizează:
dezvoltarea achiziĠiilor lingvistice úi încurajarea folosirii limbii române, a

limbii materne úi a limbilor străine pentru exprimarea în situaĠii variate de
comunicare;
dezvoltarea unei gândiri structurate úi a competenĠei de a aplica în practică
rezolvarea de probleme;
familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoaúterii;
constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică úi
pluralistă;
încurajarea talentului, a experienĠei úi a expresiei în diferite forme de artă;
formarea responsabilităĠii pentru propria dezvoltare úi sănătate;
formarea unei atitudini responsabile faĠă de mediu.
Ciclul curricular de observare úi orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca

obiectiv major orientarea în vederea optimizării opĠiunii úcolare úi profesionale
ulterioare. El vizează:
descoperirea de către elev a propriilor afinităĠi, aspiraĠii úi valori în scopul

construirii unei imagini de sine pozitive;
7
formarea capacităĠii de analiză a setului de competenĠe dobândite prin învăĠare
în scopul orientării spre o anumită carieră profesională;
dezvoltarea capacităĠii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor
limbaje specializate;
dezvoltarea gândirii autonome úi a responsabilităĠii faĠă de integrarea în
mediul social.
Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adâncirea studiului în

profilul úi specializarea aleasă, asigurând, în acelaúi timp, o pregătire generală pe baza
opĠiunilor din celelalte arii curriculare. Acesta vizează:
dezvoltarea competenĠelor cognitive ce permit relaĠionarea informaĠiilor din

domenii înrudite ale cunoaúterii;
dezvoltarea competenĠelor socioculturale ce permit integrarea activă în diferite
grupuri sociale;
formarea unei atitudini pozitive úi responsabile faĠă de acĠiunile personale cu
impact asupra mediului social;
exersarea imaginaĠiei úi a creativităĠii ca surse ale unei vieĠi personale úi
sociale de calitate.
Ciclul curricular de specializare are ca obiectiv major pregătirea în vederea

integrării eficiente în învăĠământul universitar de profil sau pe piaĠa muncii. Acesta
vizează:
dobândirea încrederii în sine úi construirea unei imagini pozitive asupra

reuúitei personale;
luarea unor decizii adecvate în contextul mobilităĠii condiĠiilor sociale úi
profesionale;
înĠelegerea úi utilizarea modelelor de funcĠionare a societăĠii úi de schimbare
socială.
Filiere, profiluri úi specializări

Liceul este structurat pe filiere, profiluri úi specializări, după cum urmează:
Filieră Profil Specializare

Teoretic Filologie
ùtiinĠe sociale
Matematică-informatică
ùtiinĠe ale naturii
Tehnologic Tehnic Electronică úi automatizări
Electrotehnic
TelecomunicaĠii
Mecanic
Lucrări publice-construcĠii
8
Textile-pielărie
Resurse Chimie industrială
naturale úi ProtecĠia mediului
protecĠia
mediului Silvic úi prelucrarea lemnului
Veterinar
Agricol úi agromontan
Industrie alimentară
Servicii Turism úi alimentaĠie publică
Economic, administrativ
Poútă
VocaĠional Sportiv
Arte vizuale Arte plastice
Arhitectură
Artistic Muzică
Teatru
Coregrafie
Militar (MApN) Matematică-informatică
Muzici militare
Militar (MI) Matematică-informatică
ùtiinĠe sociale
Teologic Ortodox
Catolic
Adventist
Musulman
Penticostal
Baptist
Unitarian
Reformat
Pedagogic Bibliotecar-documentarist, instructor-
animator, instructor pentru activităĠi
extraúcolare, pedagog úcolar
2. Produse úi servicii educaĠionale
Oferta educaĠională a úcolii (instituĠiei educaĠionale):
- produse educaĠionale (programe de studii, specializări, curricule, programe

de formare...)
9
- servicii educaĠionale (consiliere úi consultanĠă educaĠională, proiecte în
parteneriat, meditaĠii, recuperări...)
Serviciile educaĠionale sunt activităĠi prestate în beneficiul consumatorilor de

educaĠie, cu sau fără participarea lor directă, cu scopul de a le împlini anumite nevoi úi
a le produce satisfacĠii intelectuale.
Ce servicii educaĠionale pot fi oferite într-o instituĠie úcolară:
- cursuri;
- seminarii ;
- conferinĠe ;
- se siuni de comunicări ;
- spectacole ;
- activităĠi culturale în biblioteci ;
- activităĠi extraúcolare úi în afară de clasă etc.
În toate aceste cazuri există o relaĠie de complementaritate între aceste servicii úi de

stimulare reciprocă. Toate însă oferă informaĠii, cunoútinĠe, valori, simboluri, modele
úi idealuri menite să satisfacă o diversitate de nevoi umane ca: nevoia de cunoaútere úi
informare, de acĠiune úi participare, de relevare a propriei identităĠi, de afirmare úi
prestigiu în societate, nevoia de justiĠie, nevoia de imaginar, de evaluare din mediul
cotidian etc.
3. Familia
Familia. DefiniĠii
Kari Moxnes:
Familiile reprezintă relaĠiile dintre oameni, cum sunt cele dintre părinĠi, dintre
părinĠi úi copii, precum úi relaĠiile dintre fraĠi. Familia înseamnă o instituĠie úi o
ideologie – ideologii despre relaĠiile dintre sexe, dragostea maternă úi intimitatea
familiei. Familiile locuiesc în gospodării úi sunt responsabile de producere,
reproducere úi consum, toate organizate în moduri diferite.
Arnlaug Leira:
De obicei, termenul de familie se referă la cel puĠin 2 persoane – fie adulĠi care
împart acelaúi pat úi aceeaúi masă – conform unei expresii norvegiene – fie unul
sau mai mulĠi adulĠi care-úi asumă responsabilitatea parentală pentru unu sau mai
mulĠi copii. Se poate referi de asemenea la unul sau mai mulĠi copii adulĠi, care
10
împart locuinĠa cu părinĠii lor.
Familiile se aseamănă prin organizare, sisteme ideologice, credinĠe, structură.

Modul în care fiecare familie se raportează la aceste coordonate face ca ea să
devină unică.
Calfred Broderick:
Familia este structura umană evolutivă cea mai puternică, fiind cel mai persistent
sistem social. Familia este locul unde se însuúesc deprinderile de bază (de
interacĠiune socială, de comunicare, de igienă elementară personală, de
responsabilizare), úi reprezintă un sprijin fundamental în asigurarea succesului
instituĠiilor de socializare secundară, cum este úcoala.
Institutul canadian pentru familie Vanier:

Familia este definită ca orice combinaĠie de 2 sau mai multe persoane, care
relaĠionează în timp prin legături de acord reciproc, naútere, adopĠie sau plasament
úi care îúi asumă împreună responsabilităĠi de tipul următor:
susĠinere fizică úi grijă faĠă de membrii grupului,
adăugarea de noi membrii prin procreare sau adopĠie,
socializarea copiilor,
controlul social al copiilor,
producere, consum úi distribuire a bunurilor úi serviciilor,
afectivitate.
George Murdock:
Familia reprezintă un grup social caracterizat printr-o locuinĠă comună, cooperare
economică úi reproducere. Include adulĠi de ambele sexe, cel puĠin doi dintre
aceútia întreĠinând relaĠii sexuale aprobate social, úi unul sau mai mulĠi copii,
proprii sau adoptaĠi.
Rose Laub Coser:

Familia este u grup, ce manifestă următoarele atribute organizaĠionale: îúi are
originea în căsătorie, constă în soĠ, soĠie, copii născuĠi din căsătoria lor, deúi úi alte
rude îúi pot găsi un loc aproape de grupul nucleu, iar grupul e unit prin drepturi úi
obligaĠii morale, legale, economice, religioase, sociale.
Adina Băran Pescaru:
Familia este un grup social, care poate sau nu să includă adulĠi de ambele sexe,
poate sau nu să includă unul sau mai mulĠi copii, care pot fi sau să nu fie născuĠi
din căsătoria lor. RelaĠia dintre adulĠi poate sau nu să aibă originea în căsătorie, ei
pot sau nu să împartă locuinĠa comună. AdulĠii pot sau nu să coabiteze sexual, iar
relaĠia lor poate sau nu să implice sentimente valorizate social, precum dragostea,
respectul, admiraĠia.
4. Tipuri de familie
familiile nucleare: compuse din 2 părinĠi, unul sau mai mulĠi copii biologici sau
11
adoptaĠi, locuiesc împreună.
familiile extinse: compuse din părinĠi, copii, unchi, bunici úi alte rude de sânge,
care locuiesc sau nu împreună.
familiile amestecate (recombinate, reconstituite, vitrege), compuse din părinĠi care
au divorĠat, s-au recăsătorit úi au format o nouă familie, care include copii atât din
prima, cât úi din a doua căsătorie.
familiile fără copii: un cuplu de ambele sexe sau de acelaúi sex (compuse din
homosexuali sau lesbiene).
familiile cu un singur părinte (monoparentale): compuse dintr-un singur părinte,
cel mai frecvent mama, úi unul sau mai mulĠi copii biologici sau adoptaĠi.
cupluri care coabitează (căsătoriile convenĠionale, aúa numitele în trecut
concubinaje) sunt aranjamente sau contracte familiale fără mariaj legalizat.
FuncĠiile familiei
Institutul canadian pentru familie Vanier:
SusĠinerea fizică úi grija pentru membrii familiei,

Creúterea numărului de membrii prin naútere sau adopĠie,
Socializarea copiilor pentru rolurile de adulĠi,
Controlul social al membrilor,
Păstrarea moralităĠii familiei úi a motivaĠiei de a face performanĠă în familie úi în
alte grupuri,
Producerea úi consumul de bunuri úi servicii.
5. PărinĠi. Tipuri úi stiluri parentale
Stiluri parentale
Părintele protector
Părintele interactiv
Părintele exigent
Părintele directiv
Caracteristici:
- Asigură copilului securitate,
- Copilul constituie prioritatea părintelui,
- Oferă copilului un mediu călduros, protector, suportiv,
- Este sensibil la nevoile copilului,
- Este factor stabilizator al familiei,
- Se sacrifică pentru copil,
- Ia în considerare doar aspectele pozitive ale copilului.
12
ServituĠi ale părintelui protector:

- Satisface toate nevoile úi dorinĠele copilului,
- Cedează uúor la rugăminĠile copilului,
- Nu-i acordă responsabilitate copilului,
- Are deplina convingere că copilul său este corect, bun, nevinovat, cuminte,
victimă...
Părintele protector – îngrijorare excesivă pentru binele copilului; convingerea că un

copil rămâne copil toată viaĠa – Părinte hiperprotectiv (permanent îngrijorat, sufocă
personalitatea copilului, face orice pentru a-l úti “mulĠumit, fericit”)
Copilul neajutorat Copilul alintat úi dependent
-fără iniĠiativă úi curaj; -consideră că i se cuvine totul;
-nu îúi asumă responsabilităĠi; -nu face nici un efort pentru...
(nu pot să fac, nu sunt în stare (vreau, trebuie, îmi doresc...)
(mama/tata o să rezolve totul,
mi-e frică...)
ModalităĠi prin care poate deveni un părinte suportiv mai bun:

- Să-úi exprime nemulĠumirea úi dezamăgirea;
- Să fie ferm când vine vorba de respectarea regulilor úi a obligaĠiilor stabilite;
- Să încurajeze iniĠiativa copilului;
- Să încurajeze asumarea de responsabilităĠi;
- Să-l înveĠe pe copil că úi părinĠii au nevoi personale;
- Să accepte că úi copilul se maturizează úi are nevoie de îndependenĠă.
Caracteristici:
- Îi place să-úi petreacă timpul cu copilul úi cu prietenii acestuia;
- Este cald úi înĠelegător, copilul apelează frecvent la el când întâmpină o problemă;
- Îi place să stea de vorbă cu copilul;
- Confundă rolul de părinte cu cel de prieten.
13
ServituĠi:
- Nu-i place să refuze copilul;
- Are tendinĠa de a vedea doar aspectele pozitive ale copilului;
- Poate fi uúor manipulat de către copil;
- Are încredere în copil úi acceptă ceea ce-i spune fără să chestioneze situaĠia.
Părintele interactiv – frica de a nu fi părăsit de copil, de a-úi pierde statutul de prieten

privilegiat, de a nu fi considerat demodat sau desuet – Părinte “amic” (adolescentin,
neautoritar, simulează distracĠia cu copilul úi cu prietenii lui)
Copilul nerespectuos Copilul “amabil”
-indisciplinat, nu respectă adultul, -doreúte să fie plăcut de toată
-nu înĠelege regulile, restricĠiile, lumea,
-nu ia în calcul consecinĠele, -relaĠii superficiale, ignoră
(úi ce dacă, important e să mă priorităĠile spre a fi acceptat
simt bine, eu útiu mai bine...) de grup, (cum vreĠi voi...)
ModalităĠi prin care poate deveni un părinte interactiv mai bun:

- Să fie conútient de necesitatea de a spune “nu” copilului în anumite contexte, cu
riscul supărării copilului;
- Să fie ferm úi consecvent în stabilirea comportamentelor indezirabile ale copilului;
- Să nu se justifice tot timpul în faĠa copilului;
- Să Ġină cont de faptul că, în dezvoltarea sa, copilul are nevoie nu doar de iubire, ci
úi de disciplină;
- Să stabilească limitele dintre rolul său de părinte úi cel de prieten.
Părintele exigent
Caracteristici:
- Principala lui responsabilitate este să se asigure că fiul său acĠionează întotdeauna
perfect;
- Doreúte ca fiul lui să fie competitiv úi să-úi folosească la maxim potenĠialităĠile;
- Presează copilul să înveĠe, să studieze permanent.
ServituĠi:
- Nu tolerează devierea de la “calea dreaptă”;
14
- Încearcă să menĠină controlul prin stabilirea unor standarde prea înalte pentru
copil;
- Nu-úi exteriorizează sentimentele úi emoĠiile faĠă de copil;
- Admit foarte greu că greúesc;
- Chiar dacă copilul face ceva bine, găseúte ceva de comentat;
- Chiar úi greúelile minore îl deranjează pe părinte.
Părintele exigent
Părintele exigent – îngrijorare exagerată pentru performanĠele copilului, dorinĠa de a

avea copil model – Părinte hiperperfecĠionist (critic, intolerant, rigid, “greúeala e
greúeală”)
Copil neîncrezător Copil rebel
-descurajat, copleúit de exigenĠe, -nu acceptă regulile, nu Ġine
(“nu voi reuúi oricât m-aú strădui”) cont de ceilalĠi (“m-am săturat
să mi se tot spună”, “fac ce
vreau”)
Părintele exigent
ModalităĠi prin care poate deveni un părinte exigent mai bun:

- Să accepte că nimeni nu poate fi perfect úi că e omeneúte să greúeúti;
- Să încurajeze copilul aúa cum este úi pentru ceea ce este;
- Să încurajeze copilul să-úi exprime emoĠiile úi sentimentele;
- Să fie atent la întrebările formulate, pentru a nu transforma conversaĠia într-un
interogatoriu;
- Să-úi exprime criticile într-o manieră constructivă;
- Să înveĠe să se relaxeze úi să fie spontan în relaĠiile cu familia;
- Să valorizeze mai cu seamă copilul decât rezultatele lui;
- Să nu ia lucrurile tot timpul în serios;
- Să-úi aloce mai mult timp pentru distracĠie úi divertisment cu copilul;
- Să accepte că úi copilul poate avea propriile opinii úi standarde.
Părintele directiv
Caracteristici:
- Este responsabil, plin de energie úi competitiv;
- Constituie un model bun pentru copil, frecvent copilul se laudă cu succesele úi
realizările părintelui;
- Ia el decizii úi în locul copilului;
- Se aúteaptă de la copil să devină un lider;
- Este autoritar însă nu autoritarist sau coercitiv.
15
ServituĠi:
- Decide el în locul copilului;
- Are tendinĠa de a se folosi de forĠă úi de furie pentru a controla comportamentul
copilului;
- Nu acceptă în faĠa copilului că a greúit;
- Nu útie să asculte úi deseori copiii se plâng că nu sunt ascultaĠi úi înĠeleúi;
- Au obiceiul de a-i grăbi pe copii să facă anumite sarcini sau activităĠi.
Părintele directiv
Părintele directiv – frica de a nu pierde controlul, teama ca proprii copii să nu

profite de el úi de slăbiciunile lui – Părinte “dominator” (nervos, radical, rece, dur,
“atâta timp cât locuieúti în casa mea faci ce-Ġi spun eu”, “nu intreba de ce, útiu eu de
ce, tu fă”)
Copil supus Copil arogant
- fără opinii, lipsit de încredere, - dirijează, impune reguli proprii,
(“nu útiu ce să zic”, “nu am voie”) critică (“fă ce-Ġi spun”, tu nu útii
nimic”
5. Colaborarea úcoală – părinĠi – comunitate
“În programele în care părinĠii sunt implicaĠi, elevii au performanĠe mai mari la úcoală
decât în aceleaúi programe, în care părinĠii nu sunt implicaĠi” Henderson úi Nancy
- Gradul de implicare a părinĠilor în viaĠa úcolară a copiilor lor influenĠează
rezultatele acestora, în sens pozitiv.
- Comunicarea eficientă dintre părinĠi úi profesori se reflectă în dezvoltarea copiilor.
- Probleme apar din cauza necunoaúterii căilor úi mijloacelor de implicare, atât din
perspectiva profesorilor, cât úi din cea a părinĠilor.
Beneficii directe ale implicării părinĠilor în viaĠa úcolară a copilului:

- Creúte stima de sine a copiilor;
- ÎmbunătăĠeúte relaĠia părinte-copil;
- PărinĠii înĠeleg mai bine fenomenul educaĠional úi experienĠele de învăĠare úi
formare prin care trece copilul;
- Elevii obĠin note mai mari, au performanĠe mai ridicate, învaĠă mai mult úi mai
bine;
- Elevii au mai puĠine absenĠe;
- Elevii îúi respectă promisiunile făcute úi duc la bun sfârúit sarcinile de învăĠare úi
temele pentru acasă;
- Copii dezvoltă o atitudine pozitivă faĠă de úcoală;
- PărinĠii ajung să aibă aúteptări mai mari de la copiii lor.
- Scade riscul consumului de alcool, droguri, tutun úi al violenĠei în úcoală;
- Personalitatea copiilor este modelată pozitiv;
- Elevii vor suporta mai uúor trecerea dintr-o etapă de úcolarizare în alta úi se vor
16
adapta mai bine la noile structuri educaĠionale;
- Elevii vor fi capabili de a-úi stabili planuri úi proiecte de viitor.
• Sumar
Modulul 1 analizează structura sistemului educaĠional, tipurile de specializări,
filiere úi profiluri, trece în revistă noĠiunea de familie úi tipurile de familie, relaĠia
úcoală-familie-comunitate precum úi tipurile de servicii úi produse educaĠionale oferite
de úcoală.
• Sarcini úi teme ce vor fi notate

1. RealizaĠi o analiză SWOT a sistemului de învăĠământ românesc. SunteĠi rugaĠi
să insistaĠi pe constrângerile, ameninĠările úi punctele slabe ale actualului
sistem de învăĠământ.
2. DaĠi câte un exemplu pentru fiecare produs úi serviciu educaĠional oferit de
instituĠiile educaĠionale pe care le-aĠi parcurs.
3. AlegeĠi un tip parental úi analizaĠi avantajele úi dezavantajele lui.
• Bibliografie modul
Telleri, F., Pedagogia familiei, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 2003
Bărar-Pescaru, A., Familia azi. O perspectivă sociopedagogică, Ed. Aramis,
Bucureúti, 2004
Andrei, C., Ciolompea, T., Niculae, I., ùrban, M., Manual pentru părinĠi, Ed.
FundaĠiei SalvaĠi Copiii, Bucureúti, 2002
www.edu.ro
17
MODULUL 2 IMAGINEA INSTITUğIEI ùCOLARE.
- să analizeze conceptul de imagine publică a instituĠiei úcolare
- să identifice elementele constitutive ale imaginii úcolii în societate
- să analizeze relaĠia úcoală- comunitate din perspectiva imaginii instituĠiei
educaĠionale.

Conceptele premergătoare sunt: úcoală, instituĠie educaĠională, cultură úcolară
- Cultura úcolară. Fenomenul de inculturaĠie.

- Câmp educativ vs. Câmp cultural. Climatul úcolii.
- Valorile úcolii úi relaĠia úcoală – cultură – civilizaĠie
- Identitatea úcolii
- Efectele directe ale imaginii/identităĠii asupra úcolii
1. ùcoala – cultura, climatul úi identitatea instituĠiei educaĠionale
Fenomenul de inculturaĠie
Fenomenul de inculturaĠie presupune căutarea răspunsului la următoarele întrebări:
zCum poate úcoala răspunde, pe de o parte sistemului valoric tradiĠional pe care

societatea tinde să îl inculce tinerilor, iar pe de altă parte schimbărilor determinate de
principiile democratice, diversitatea culturală úi transformărilor societăĠii
contemporane?
zCum poate rezista úcoala, ca instituĠie dedicată conservării, creării úi transmiterii

patrimoniului cultural al unui popor, presiunii exercitate de societatea contemporană
(de factură postmodernă), caracterizată prin cultura de consum, satisfacere imediată a
nevoilor, kitsch, confuzie valorică, lipsa reperelor morale, secularizare úi entropie
generalizată?
18
(ENTROPÍE s. f. 1. mărime care, în termodinamică, permite a evalua
degradarea energiei unui sistem. ; măsură care indică gradul de organizare a unui
sistem. 2. (în teoria informaĠiei) grad de incertitudine, măsurat în biĠi, legat de
mesajele pe care le emite o sursă. (< fr. entropie) sursa DEX)
Ce reprezintă “InculturaĠia": proces sau produs (rezultat)?
- procesul prin care factorii socio-culturali ai mediului de referinĠă modelează

úi structurează individul din punct de vedere psiho-comportamental úi ideologico-
valoric.
- rezultatul procesului de inculcare, la nivelul indivizilor, a valorilor, normelor,

principilor, comportamentelor, atitudinilor culturale úi sociale ale unei
comunităĠi/societăĠi/culturi.
(INCULCÁ, incúlc, vb. I. Tranz. (Livr.) A întipări în mintea cuiva, prin

repetare, o idee, o concepĠie, o normă de comportament etc. – Din fr. inculquer, lat.
inculcare. Sursa DEX)
2. „Câmp educativ“ vs. „câmp cultural“
Folosind conceptul de „câmp cultural“ propus de P. Bourdieu putem analiza

prestigiul unei instituĠii, úcoli de exemplu în cazul nostru, ca pe un teren în care se
manifestă opoziĠii culturale úi, mai mult, apare o piaĠă specifică generatoare de valori,
idei.
Acest câmp impune un stil, o manieră proprie de ancorare în realitate. ùcolile

pot transmite aceste valori, pot transmite un habitus, termen propus de Bourdieu.
Habitus-ul reprezintă un set specific de caracteristici încorporate úi transmise în úi prin
structurile imanente ale unui câmp specific (în cazul nostru câmpul educaĠional),
acestea determină, pe de o parte, modul în care indivizii percep acel câmp, úi în
acelaúi timp, modul în care indivizii acĠionează în cadrul acestui câmp specific. Un
anumit habitus se formează în cadrul úcolii, prin socializarea secundară a tinerilor,
astfel úcolile utilizează o anumită violenĠă simbolică prin care transmit relaĠiile de
reproducĠie socială úi culturală, constituindu-se astfel “câmpul educaĠional”
(Bourdieu, P.).
Cultura úcolii
Pot fi evidenĠiate, de-a lungul timpului două mari orientări ale culturii úcolii.
z În primul rând amintim orientarea de tip antropocentric, ce afirmă ca valoare de

bază libertatea elevului úi capacitatea sa de auto-adaptare úi perfectare într-un cadru
educaĠional necoercitiv úi dirijat.
zÎn al doilea rând, orientarea sociocentrică, care consideră ca valori de bază

socializarea úi integrarea socială a elevului, într-un cadru organizat úi structurat
conform nevoilor sociale.
Cultura úcolii este în prezent predominant sociocentrică

Riscuri:
19
Adâncirea inegalităĠii sociale
Egalitatea vs. Inegalitatea úanselor sociale/úcolare
Egalitatea úanselor sociale – utopie
Inegalitatea úanselor sociale – realitate
ùcoala – rolul de a reduce inegalitatea úanselor sociale prin egalizarea úanselor

úcolare. La finalizarea studiilor, indivizii pornesc în viaĠă cu úanse egale – altă utopie.
În realitate – úcoala adânceúte inegalitatea úanselor sociale prin crearea unor

inegalităĠi la nivelul úanselor de úcolarizare. La finalul studiilor se păstrează sau chiar
se adâncesc diferenĠele sociale úi indivizii pornesc în viaĠă cu úanse inegale.
3. Valorile úcolii úi relaĠia úcoală – cultură – civilizaĠie
Valorile generale, dominante ale úcolii sunt următoarele:

zîncredere úi respect faĠă de elev,
zrespectarea adevărului,
zdreptate,
zonestitate,
zaltruism,
zcooperare úi competiĠie,
ztoleranĠă,
zacceptanĠă,
zegalitate úi respect de sine úi faĠă de ceilalĠi,
zexigenĠă,
zrespect faĠă de úcoală,
zataúament profesional,
zexcelenĠă academică,
zspirit critic, deschis úi liber,
zcreativitate.
Există patru nivele pe care le putem considera puncte de reper pentru ceea ce
reprezintă habitus-ul úi puterea câmpului cultural specific al úcolii (Raportul
UNESCO, 1996):
z a învăĠa să útii, să cunoúti realitatea trecută, prezentă sau virtuală, a învăĠa să înveĠi
permanent, să-Ġi apropii în mod autonom valorile culturale ce există la un moment
dat;
z a învăĠa să faci, a învăĠa să acĠionezi ajungând la o competenĠă pragmatică într-un

anumit orizont de activitate, a învăĠa să faci faĠă diverselor úi complexelor situaĠii
sociale în care tinzi să te integrezi;
z a învăĠa să trăieúti împreună cu celălalt, să fii permisiv úi atent faĠă de celălalt, să

percepi optim alteritatea úi să devii solidar cu ea în funcĠie de circumstanĠe, a
realiza proiecte în comun úi a fi gata de a gestiona eventualele conflicte în respectul
valorilor pluralismului, al înĠelegerii mutuale úi al păcii;
z a învăĠa să fii, să-Ġi pui în valoare personalitatea, să devii capabil de judecată proprie,
20
responsabilă, să trăieúti valorile, să le răspândeúti úi să le amplifici prin propriile acte.
4. Identitatea úcolii
Identitatea úcolii poate fi definită ca un construct care acoperă o realitate

complexă, incluzând trei dimensiuni specifice:
- cultura (ethosul),
- climatul úi
- imaginea úcolii
toate fiind determinate de modul specific în care diferite elemente (materiale úi

ideale, reale úi simbolice; norme úi reguli specifice; relaĠii úi interacĠiuni, expectaĠii,
percepĠii, reprezentări, atitudini úi comportamente) se întrepătrund în mediul concret
al úcolii.
Aceste dimensiuni reflectă modul în care úcoala răspunde atât cerinĠelor

formulate de politica educaĠională la nivel naĠional, cât mai ales nevoilor,
expectanĠelor actorilor (elevi, profesori, părinĠi, comunitate) úi condiĠiilor locale
specifice în care această úcoală îúi realizează misiunea.
Cultura úcolii ca organizaĠie:
z Cultura organizaĠională cuprinde ritualurile, eroii, valorile úi simbolurile care le

influenĠează modul de a gândi úi de a acĠiona al tuturor membrilor acelei
organizaĠii.
zÎn cazul úcolii, spre deosebire de valori, care sunt inculcate actorilor comunităĠii
úcolare într-un mod specific, celelalte, formează o categorie denumită „practici”
instituĠionale (Hofstede 1996). Ritualurile, eroii úi simbolurile pot fi percepute úi de
persoane neimplicate în mod direct în organizaĠia úcolară, spre exemplu părinĠi, alte
persoane din familiile elevilor dar úi personalului din úcoală, persoane din
comunitatea locală. cei neiniĠiaĠi, úi tocmai de aceea ele trebuiesc analizate,
interpretate.
21
RelaĠia cultură-climat în modul de structurare a imaginii instituĠiei educaĠionale.
Valorile úcolii
Valorile úcolii reprezintă acele judecăĠi de valoare prin care se exprimă

preferinĠa pentru anumite sisteme axiologice. Valorile generale care pot fi puse în
discuĠie la orice nivel al sistemului educaĠional ale învăĠământului pot fi structurate în
patru categorii, conform abordării precedente a úcolii ca instanĠă culturală:
z(1) valori sociale: cooperare, responsabilitate, respect faĠă de alĠii, sinceritate,
22
amabilitate;
z(2) valori individuale: onestitate, demnitate,
z(3) valori culturale ce vizează comunitatea locală/naĠională/mondială: patriotism,
conútiinĠă naĠională, civism, respectul faĠă de alte culturi, toleranĠa;
z(4) valori procesuale: capacitatea de a judeca, a analiza, a evalua corect, a discerne,
capacitatea de a hotărî úi a te hotărî, capacitatea de a te adapta etc.
Există însă úi valori specifice cum ar fi cele exprimate în motto-urile unor

úcoli: „atitudine pozitivă, ingeniozitate, creaĠie”, „respect pentru fiecare dintre noi”
etc.
Ritualurile úcolii
zRitualurile sunt acele practici colective care contribuie într-un mod semnificativ la
socializarea actorilor din úcoală: elevi, in primul rând, cadre didactice dar úi părinĠi
sau chiar persoane, instituĠii aparĠinând comunităĠii locale. Chiar dacă sunt percepute
uneori ca fiind inutile pentru realizarea unor acĠiuni concrete, aceste ritualuri oferă
condiĠii prielnice pentru realizarea unei comunităĠi în cadrul úcolii.
zExemple de ritualuri sunt ceremoniile, concursurile, activităĠi precum „Balul
bobocilor”, „Zilele úcolii”, concursurile sportive, diferite manifestări organizate cu
ocazia concursurilor pe discipline úcolare sau festivităĠile de la începutul sau sfârúitul
unui an úcolar.
Eroii (modelele) úcolii

z Eroii úcolii sunt personaje reale sau imaginare care posedă caracteristici valorizate
într-un anumit context cultural úi care au servit drept modele de comportament
generaĠiilor trecute, influenĠează în prezent actorii din úcoală, úi în timp vor deveni,
probabil, personaje de referinĠă.
De obicei, foútii eroii sunt prezentaĠi în imagini, povestiri, frânturi din presa
unor vremuri trecute sau prezente, toate având în centru faptele lor în relaĠie cu úcoala
la care, fie au învăĠat sau au profesat.
Modelul „apostolatului” a lui Spiru Haret cu referire la misiunea profesorilor
din zonele rurale, sau modelul unui profesor deosebit, cu mult har si suflet, al unui
fost elev care a devenit fie om politic, om de útiinĠă sau artist renumit, toate reprezintă
modele cu care úcoala se mândreúte.
Există însă úi cazuri de „eroi” contemporani, este vorba de modelul
olimpicilor, sportivilor, a absolvenĠilor remarcaĠi, a persoanelor publice de succes.
Simbolurile úcolii
zSimbolurile sunt cuvinte, gesturi, obiecte, imagini care particularizează o organizaĠie
úcolară.
zDintre simbolurile cele mai importante la nivelul úcolii sunt motto-urile, siglele
(heraldica), uniformele, anumite cântece etc.
23
Imaginea úcolii
1. Categoria de maximă importanĠă I
• renumele profesorilor
• succesul social al absolvenĠilor
• numărul de absolvenĠi admiúi în învăĠământul superior
• promovarea ofertei/renumelui/activităĠilor úcolii
2. Grupul de factori relativ importanĠi II
• manifestările cultural artistice
• dotarea úcolii
• rezultatele elevilor la concursuri
• actualitatea profilurilor
• calitatea elevilor recrutaĠi
3. Elemente de importanĠă medie III
• susĠinerea din partea mass-mediei
• performanĠele echipelor sportive úi ansamblurilor artistice
• sprijinul absolvenĠilor, părinĠilor, comunităĠii
• atragerea fondurilor extrabugetare
• arhitectura úcolii
• relaĠiile úcolii cu alte instituĠii similare din străinătate
24
Structurarea identităĠii úcolii
5. Efectele directe ale imaginii/identităĠii asupra úcolii

1. număr de elevi/studenĠi,
2. susĠinerea materială, financiară a instituĠiei de către comunitate,
3. Impactul educaĠional la nivelul elevilor,
4. impactul educaĠional la nivel de comunitate.
• Sumar
În acest modul am analizat cultura úi climatul instituĠiei educaĠionale, modul în

care se configurează imaginea úcolii, fenomenul de inculturaĠie úi factorii
determinanĠi ai imaginii úcolii în comunitate
1. Eseu: În opinia dvs., care dintre cele două orientări este

predominantă, în acest moment, în sistemul educaĠional românesc?
2. Care credeĠi că ar putea fi soluĠiile pentru reducerea fenomenului de creútere
a inegalităĠilor úanselor úcolare/sociale în úcoală? Vă rugăm să argumentaĠi răspunsul.
3. Care sunt, în opinia dvs, elementele care contribuie la realizarea imaginii
instituĠiei educaĠionale în comunitate?
4. Dacă ar fi să analizăm totalitatea instanĠelor socio-culturale care modelează
formarea personalităĠii unui individ, care credeĠi că ar fi astăzi cele mai importante úi
de ce?
Putem lua în discuĠie orice instanĠă precum: úcoală, familie, comunitate, societatea în
ansamblul ei, grupurile de referinĠă, modelele furnizate de societate, mass-media,
biserica, biblioteca (cu sensul de păstrătoare a patrimoniului cultural), valorile actuale
etc.
25
*** Rapport al UNESCO de la Commision internationale sur l'education pour XXI

siecle, 1996
Bourdieu, P. (1986) Economia bunurilor simbolice, Ed. Meridiane, Bucureúti
Bourhis, R.Y., Leyens, J.F., (1997) Stereotipuri, discriminare úi relaĠii intergrupuri,

Ed. Polirom, Iaúi
Cucoú, C. (2000) EducaĠia. Dimensiuni culturale úi interculturale, Editura Polirom,

Iaúi
Hofstede, G. (1996) Managementul structurilor multiculturale, Editura Economică,

Bucureúti
Văideanu, G. (1988) EducaĠia la frontiera dintre milenii, E.D.P., Bucureúti.
26
MODULUL 3 MISIUNEA ùI VIZIUNEA ORGANIZAğIEI
EDUCAğIONALE.
- Să facă distincĠia între misiune úi viziune
- Să fie capabili să construiască o misiune úi o viziune coerente
- Să utilizeze în practică cele două elemente de marketing
- Să analizeze diverse misiuni úi viziune de la diverse organizaĠii

Conceptele premergătoare sunt: imagine, cultură, climat al instituĠiei educaĠionale.
- Viziunea organizaĠiei úcolare

- Structura unei viziuni a instituĠiei educaĠionale
- Misiunea organizaĠiei
- Exemple de misiuni úi viziuni ale unor organizaĠii diverse
-
1. Misiunea úi viziunea – elemente esenĠiale în marketing
Delimitări terminologice, exemple
Viziunea
O stare ideală, proiectată în viitor úi care configurează o posibilă úi dezirabilă
dezvoltare a instituĠiei.
CondiĠii:
Acceptată, comunicată úi împărtăúită de toĠi membrii comunităĠii úcolare sau
academice;
Generează o atitudine de încredere în instituĠie úi în forĠele proprii;
Îndeplineúte dorinĠele următoarelor categorii de factori:
- managerii, directorul, conducerea instituĠiei de învăĠământ,
- elevii,
- cadrele didactice,
- părinĠii.
Viziunea se bazează pe o puternică motivaĠie úi angajare a personalului

didactic, elevilor úi conducerii úcolii.
Viziunea comunică finalitatea organizaĠiei úi motivaĠia susĠinerii acestei
finalităĠi.
Viziunea este o imagine prototip al viitorului spre care tinde úi pe care úi-l
imaginează úi proiectează instituĠia.
27
2. Misiunea
Misiunea reprezintă o declaraĠie a scopului unic al unei instituĠii, firme, în privinĠa

produselor sau/úi serviciilor pe care le oferă úi respectiv a pieĠelor pe care îúi propune
să acĠioneze.
Misiunea descrie valorile, aspiraĠiile úi motivul de existenĠă al unei organizaĠii. O
misiune bine articulată úi definită constituie punctul de plecare úi baza tuturor
obiectivelor úi planificărilor ulterioare. În lipsa unei misiuni bine gândite, proiectele,
obiectivele úi acĠiunile organizaĠiei ar putea primi un caracter întâmplător úi ar putea
devia activitatea instituĠiei de la direcĠia dorită.
A determina misiunea unei organizaĠii înseamnă:
-A asigura consensul asupra obiectivelor pe care úi le propune;

-A stabili standarde de calitate úi repere de performanĠă pentru resursele organizaĠiei
(umane, materiale, financiare);
-A stabili un climat de muncă (predare úi învăĠare) corespunzător;
-A motiva personalul organizaĠiei pentru realizarea obiectivelor propuse,
recompensarea celor implicaĠi úi identificarea celor care, din varii motive, nu participă
eficient la realizarea obiectivelor;
-A facilita identificarea obiectivelor úi transformarea lor într-o structură de lucru
capabilă să le realizeze;
-A formula obiectivele instituĠiei, a le transforma în parametri de performanĠă precum:
activitate, timp, cost, beneficii, pentru a realiza un management eficient.
Ce cuprinde misiunea?
-Precizarea produselor/serviciilor fundamentale pe care instituĠia le oferă.

-Identificarea pieĠei de desfacere úi a virtualilor clienĠi.
-Specificarea acoperii geografice, a întinderii zonei de acoperire.
-Precizarea principalelor tehnologii, instrumente, metode cu care instituĠia operează úi
care o fac atractivă.
-Specificarea priorităĠilor instituĠiei, “filozofiei sale de viaĠă”.
Misiunea caracterizează Viziunea a ceea ce o instituĠie (de învăĠământ)

intenĠionează să facă úi să devină pe termen mediu úi lung de timp.
Prin Misiune sunt declarate specificul activităĠilor, produselor úi serviciilor pe care

le propune úi direcĠia managerială pe care o va lua în viitor.
28
3. Exemple de misiuni úi viziuni ale unor diverse organzaĠii
Misiunea si Viziunea TNT (Agent internaĠional de curierat rapid)
Misiunea
Misiunea noastra este de a depasi asteptarile clientilor privind transferul bunurilor

si a documentelor lor oriunde in lume.
Noi furnizam valoare clientilor nostri oferind cele mai sigure si eficiente solutii in
domeniul distributiei si al logisticii.
Suntem lider al industriei deoarece:
- insuflam sentimentul de mandrie angajatilor nostri.

- cream valoare pentru actionarii nostri.
- ne asumam responsabilitati pentru ca lumea in care traim sa fie mai buna.
Viziunea
Ceea ce ne dorim: Sa realizam mai mult
Sa realizam mai mult inseamna sa parcurgem mereu distante tot mai mari, sa
depasim orice obstacol, sa depasim asteptarile standard, sa schimbam paradigmele,
sa fim mereu cei mai buni.
Sa realizam mai mult inseamna sa adoptam o atitudine pozitiva, competitiva, o
gandire in perspectiva, sa demonstram responsabilitate si ambitie.
Sa realizam mai mult inseamna sa avem o atitudine optimista. Suntem increzatori
ca putem depasi orice obstacol si astfel vom atinge telurile noastre ambitioase.
Sa realizam mai mult ne determina sa ne evidentiem.
Standardele noastre
Sa ne satisfacem mereu clientii

Sa raspundem provocarilor si sa imbunatatim in permanenta tot ceea ce facem
Sa ne pretuim angajatii
Sa actionam ca o echipă
Sa fim intotdeauna corecti
Sa masuram succesul prin profit sustinut
Sa actionam in folosul umanitatii
Misiunea Pro Vobis (organizaĠie de voluntariat)
Misiunea Pro Vobis este de a promova úi dezvolta voluntariatul ca o resursă

viabilă úi de neînlocuit în soluĠionarea problemelor cu care se confruntă societatea
românească.
29
Viziunea Pro Vobis (organizaĠie de voluntariat)
Pro Vobis acĠionează pentru

- a deveni organizaĠia de referinĠă în domeniul voluntariatului pentru toĠi factorii
interesaĠi: centre de voluntariat, organizaĠii care implică voluntari, autorităĠi úi
instituĠii publice, companii úi cetăĠeni;
- a face voluntariatul cunoscut úi înĠeles correct, acceptat úi recunoscut ca o abordare
alternativă pentru soluĠionarea problemelor comunităĠii;
- a deveni o organizaĠie puternică din punct de vedere al structurii, politicilor de
management intern úi sustenabilităĠii, care oferă un mediu de lucru plăcut ce permite
dezvoltarea personală úi are personal competent, dinamic úi devotat;
- a oferi servicii de consultanĠă, instruire, facilitarea colaborării, a dezvolta proiecte de
cercetare úi activităĠi de advocacy úi pentru a implementa programe noi la nivel
naĠional úi internaĠional.
Misiunea UniversităĠii Babeú-Bolyai Cluj-Napoca
Universitatea Babeú-Bolyai este o instituĠie publică de învăĠământ superior a

cărei misiune este să promoveze úi să susĠină - în comunitatea locală, regională,
naĠională úi internaĠională - dezvoltarea unor componente culturale specifice.
În contextul actual, aceste componente sunt:
o cultură a acĠiunii bazate pe cunoaútere sistematică úi inovatoare (cultură a
competenĠei útiinĠifice úi tehnologice, competenĠei organizaĠionale úi a competenĠei

cetăĠeneúti);
o cultură a învăĠării permanente úi inovatoare;
multiculturalitate, dialog intercultural úi interconfesional;
o cultură a dezvoltării personale úi morale;
o cultură a atitudinii proactive úi participării;
o cultură a dezvoltării personale;
o cultură a integrării în diversitate úi a globalizării, în condiĠii de respect al identităĠii
úi de reciprocitate.
Viziunea UniversităĠii "Alexandru Ioan Cuza"
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" este o universitate care are propriul său
caracter. Are acea mândrie care o face diferită: sobră, dar inventivă, solidă, dar úi
pregătită oricând să facă faĠă provocărilor. Pionieratul este trăsătura caracteristică a
acestei universităĠi. La Universitatea din Iaúi oamenii discută între ei: cercetătorii din
diverse domenii cooperează úi ajung la realizări care sunt recunoscute la nivel
internaĠional. Atât profesorii cât úi studenĠii sunt angajaĠi în procesul de reînnoire;
universitatea úi sectorul comercial sunt în strâns contact. Peste toate acestea, Iaúul este
un oraú cu o atmosferă patriarhală deosebit de plăcută, care atrage studenĠii ca un
magnet. Ei sunt cei care conferă tinereĠe universităĠii úi oraúului. Universitatea
"Alexandru Ioan Cuza" este o universitate clasică ce va úti să înfrunte provocările
viitorului.
30
Viziunea UniversităĠii Westminster din Marea Britanie
În noul mileniu, Universitatea Westminster va fi recunoscută pe plan naĠional

úi
internaĠional pentru:
• o înaltă calitate, accesibile dar provocatoare programe universitare úi de cercetare,
servicii de expertiză;
• o puternică motivaĠie, angajare úi atitudini profesionale din partea corpului
profesoral úi
a studenĠilor;
• climatul intelectual oferit ca suport pentru studenĠi úi profesori;
• rolul educaĠional de lider în regenerarea Londrei;
• dezvoltarea de relaĠii mutuale benefice cu industria úi comerĠul;
• experienĠa educaĠională deosebită oferită pentru mediul internaĠional.
Misiunea UniversităĠii Westminster din Marea Britanie
Misiunea UniversităĠii Westminster este să ofere educaĠie úi cercetare la un

înalt standard de calitate în context naĠional úi internaĠional pentru dezvoltarea
intelectuală, socială úi profesională a individului úi pentru îmbogăĠirea economică úi
culturală a oraúului Londra úi a unor comunităĠi mai largi.
Misiunea universităĠii constituie sursa de elaborare a obiectivelor strategice.
Pentru Universitatea Westminster aceste obiective strategice au fost gândite să
permită intrarea cu bine a universităĠii în noul mileniu. Obiectivele strategice au fost
grupate tematic, fiecare obiectiv fiind detaliat în cadrul Planului strategic. Vom
prezenta numai formularea lor, fără detalierea structurală úi funcĠională care există în
planul strategic úi care dă consistenĠă úi garanĠie că toate aceste obiective pot fi
realizate.
Misiunea UniversităĠii Oxford din Marea Britanie
Universitatea Oxford are ca scop să realizeze în mod sustenabil excelenĠa în

fiecare domeniu al învăĠământului úi al cercetării în care activează, menĠinând úi
dezvoltând poziĠia sa istorică de universitate de clasă mondială úi contribuind la
îmbogăĠirea comunităĠilor internaĠionale, naĠionale úi regionale prin rezultatele
cercetării útiinĠifice úi abilităĠile absolvenĠilor ei.
Pentru a realiza această misiune, universitatea:
• va asigura suport úi facilităĠi corpului profesoral pentru a promova cercetări
útiinĠifice
inovative, bazate pe succesele de excepĠie obĠinute până acum; va răspunde cerinĠelor
de
dezvoltare a mediului intelectual al societăĠii, în ansamblul ei; va forja legături strânse
cu mediul academic din întreaga lume, cu industria úi cu mediul de afaceri;
• va promova un învăĠământ provocator úi riguros care să beneficieze din interacĠiunea
cu
cercetarea útiinĠifică, facilitând schimbul de idei prin programe tutoriale úi învăĠarea în
grupuri mici, beneficiind de bibliotecile, muzeele úi colecĠiile útiinĠifice, úi îi va
pregăti pe absolvenĠi să joace un rol important la nivel naĠional úi internaĠional;
31
• va menĠine úi va folosi cât mai bine avantajele colegiilor ei independente, unde se
stimulează dezvoltarea intelectuală úi personală a cadrelor didactice, într-o
comunitate
academică multidisciplinară, prin oferirea unor servicii-suport de înaltă calitate;
• va atrage studenĠi de cel mai înalt calibru, din Marea Britanie úi din mediul
internaĠional, la programele oferite de licenĠă, de masterat úi doctorat, precum úi la
cele de educaĠie continuă, prin extinderea accesului studenĠilor veniĠi din diferite
medii úi cu diferite pregătiri educaĠionale primare.
Misiunea UniversităĠii Cambridge din Marea Britanie
Misiunea universităĠii este aceea de a-úi aduce contribuĠia la dezvoltarea

societăĠii prin realizarea unor programe de învăĠământ úi de cercetare útiinĠifică la cel
mai înalt nivel internaĠional de excelenĠă. Misiunea se bazează pe următoarele valori
fundamentale ale universităĠii:
• libertatea de gândire úi de exprimare;
• încurajarea unui spirit interogativ;
• un spectru larg de cursuri în toate programele universitare;
• calitate úi profunzime în toate cursurile oferite;
• legături strânse între învăĠare úi cercetare;
• suport puternic atât pentru cercetările individuale, cât úi pentru cele de grup;
• dezvoltarea abilităĠii studenĠilor de a învăĠa, în întreaga lor viaĠă;
• cunoaúterea úi recompensarea personalului universitar, cea mai importantă resursă a
universităĠii;
• încurajarea dezvoltării carierei universitare pentru toĠi membrii comunităĠii
academice;
• cel mai larg posibil acces al candidaĠilor la universitate;
• contribuĠia pe care o poate face universitatea la dezvoltarea societăĠii prin
generarea,
diseminarea úi aplicarea cunoútinĠelor;
• valorificarea oportunităĠilor de parteneriate inovative cu mediul de afaceri.
• Sumar
Modul 3 a analizat structura viziunii úi misiunii unei organizaĠii educaĠionale

úi a prezentat diferite modele de formulare a misiunii úi viziunii provenite de la
diverse instituĠii, asociaĠii, organizaĠii.
1. RealizaĠi misiunea unei organizaĠii educaĠionale.

2. RealizaĠi viziunea unei instituĠii educaĠionale.
3. RealizaĠi o analiză SWOT a misiunilor úi viziunilor prezentate în
suportul de curs.
32
Brătianu, C., Jianu, I., VIZIUNEA ùI MISIUNEA UNIVERSITĂğII. STUDIU DE

CAZ – ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREùTI, Academia de
Studii Economice, Bucureúti,
http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/60.pdf
Novak, Andrei ; Demetrescu, Mihai C., cond. st., Marketingul educational : cercetari
de marketing privind satisfacerea cererii de educatie , A.S.E., Bucureúti, 1977
33
MODULUL 4 CONCEPTUL DE MARKETING EDUCAğIONAL
ùI STRATEGIILE DE MARKETING EDUCAğIONAL.
- Analiza conceptului de marketing educaĠional
- Analiza strategiilor de marketing educaĠional
- ÎnĠelegerea mecanismului strategiilor de marketing educaĠional

Conceptele premergătoare sunt: misiunea organizaĠiei, viziunea organizaĠiei
- Definirea conceptului de marketing educaĠional

- Analiza tipurilor de marketing educaĠional
- Analiza extensiei conceptului de marketing educaĠional
- FuncĠiile marketingului educaĠional
1. Marketingul educaĠional
Marketing – concept al economiei de piaĠă. Concepte adiacente: piaĠă, oferte,
concurenĠă, competiĠie, clienĠi, resurse.
RelaĠia public – privat
ClienĠii instituĠiilor educaĠionale:
- (viitorii, actualii, potenĠialii) elevi
- părinĠi
- cadre didactice
- instituĠii diverse, particulare úi de stat
DefiniĠia Marketingului educaĠional
Kotler úi Fox (1985), Strategic Marketing for Educational Institution,
“Analiza, planificarea, implementarea úi controlul unor programe

menite să asigure schimbul voluntar de valori cu piaĠa Ġintă pentru atingerea
obiectivelor instituĠionale. Marketingul implică proiectarea úi managementul
instituĠiei educaĠionale astfel încât să întâmpine nevoile úi aúteptările grupului Ġintă
precum úi utilizarea unor modalităĠi eficiente de valorizare, comunicare úi distribuĠie
de produse úi servicii educaĠionale, pentru a deservi, motiva úi informa comunitatea.
Marketingul eficient
Nu reprezintă o chestiune de intuiĠie sau de instinct, ci e un proces conútient
proiectat ca parte a politicii educaĠionale úi a managementului educaĠional al
organizaĠiei respective. Acest management educaĠional trebuie să includă strategii
de marketing.
34
Strategia de marketing: un proces ciclic de culegere úi difuzare de informaĠii úi de
modificare a programelor educaĠionale úi a politicii educaĠionale ca răspuns la
informaĠiile astfel obĠinute (feedback de piaĠă).
Schimbare/inovare educaĠională (în termeni de marketing): creare de produse úi

servicii în acord cu cerinĠele consumatorilor de educaĠie, cerinĠe aflate într-o
continuă schimbare.
Oferta educaĠională a úcolii (instituĠiei educaĠionale):
- produse educaĠionale (programe de studii, specializări, curricule, programe

de formare...)
- servicii educaĠionale (consiliere úi consultanĠă educaĠională, proiecte în

parteneriat, meditaĠii, recuperări...)
AcĠiuni specifice marketingului educaĠional
Aparent relaĠia de comunicare naturală care se instituie între úcoală úi comunitate

este suficientă pentru schimbul de informaĠii necesare prezentării ofertei
educaĠionale. În realitate, cercetările în domeniul marketingului educaĠional
dovedesc contrariul. ùcoala trebuie să-úi asume sarcina de a difuza sistematic úi
conútient informaĠii în comunitate.
2. Tipuri de marketing educaĠional
Marketing centrat pe produse – úcoala autosuficientă, propune ceea ce crede că este

bun pentru virtualii clienĠi, practică aúa numitul “management al impresiei”.
Clientul este obiectul acĠiunii educaĠionale, centrarea este pe predare.
Marketingul centrat pe client – Clientul este subiectul acĠiunii educaĠionale,
răspunde nevoilor úi solicitărilor pieĠei prin acĠiuni de comunicare, informare,
sondare a pieĠei.
Tipuri de marketing educaĠional centrat pe client
• Marketing de masă – presupune omogenitatea virtualilor clienĠi, mai puĠin

costisitor, mai uúor de aplicat, eficient atunci când clienĠii potenĠiali nu au
alternative de opĠiune.
• Marketingul Ġintit – precedat de segmentare pieĠei – identificarea grupurilor de
clienĠi are la bază ideea recunoaúterii diferenĠelor interindividuale.
Marketingul Ġintit
Markentingul Ġintit presupune:

- Gruparea virtualilor clienĠi – segmentarea pieĠei (după criterii precum vârsta, statut
economico-social, nivelul educaĠional, aptitudini, nevoi speciale etc.);
- Selectarea pieĠei Ġintă;
- Dezvoltarea unui program pentru fiecare grupă de clienĠi în parte (în funcĠie de
politica organizaĠională a úcolii);
- Construirea programului propriu-zis:
35
- obiectiv,
- costuri,
- identificarea căilor de comunicare/popularizare a programului.
În ceea ce priveúte marketingul educaĠional úi cultural este justificat prin aceea

că úi educaĠia úi cultura, în general, trebuie să devină domenii rentabile, punând în
valoare ceea ce au de oferit, valorificând pentru aceasta orice oportunitate. Dacă în
economie nu se pot lua decizii raĠionale fără investigarea pieĠei, tot aúa nici în
domeniul educaĠional nu pot lipsi studiile asupra nevoilor publicului. De aceea,
trebuie definite niúte concepte ca: piaĠă educaĠională, cerere de educaĠie, oferta
educaĠională, consum educaĠional, public consumator, strategii de marketing,
sponsorizare.
EducaĠia este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri,

aplicate în mod sistematic în vederea formării úi dezvoltării însuúirilor intelectuale,
morale sau fizice ale tinerilor (oamenilor).
Pentru cunoaúterea publicului Ġintă, managerii educaĠionali trebuie să útie

metodologia studiilor de piaĠă.
EducaĠia este un sistem de bunuri educaĠionale úi ca totalitate a instituĠiilor úi

activităĠilor implicate în promovarea úi difuzarea ei. EducaĠia priveúte valori care se
referă la nevoile umane. Cererea de bunuri úi servicii din acest domeniu este
dependentă de intensitatea motivaĠiei consumatorilor.
De la nevoile spirituale individuale care declanúează procesul motivaĠiei

consumatorilor de educaĠie, se ajunge la presiunea socio-economică globală în
favoarea
La stabilirea valorii, în cazul marketingului educaĠional trebuie să se Ġină cont

de calitatea actului educaĠional, de investiĠiile făcute în asigurarea unor bune condiĠii
de desfăúurare a activităĠii, de calitatea profesorilor care susĠin educaĠia etc.
Evaluarea calităĠii o fac consumatorii, după realizarea prestaĠiilor

educaĠionale. Ei cumpără actul educaĠional înainte de a-I percepe valoarea. Desigur,
se iau în considerare úi informaĠiile existente până la acea dată despre o anumită
unitate úcolară, dar adevărata valoare se stabileúte la sfârúitul úcolarizării, în funcĠie de
performanĠele de care sunt capabili absolvenĠii úcolii respective.
Serviciul educaĠional odată evaluat, va determina o afluenĠă mai mică sau mai
mare de “clienĠi”. Serviciul în munca educativă reprezintă orice activitate care oferă
beneficii úi are loc în momentul interacĠiunii dintre prestator úi cumpărător.
Serviciile educaĠionale sunt activităĠi prestate în beneficiul consumatorilor de

educaĠie, cu sau fără participarea lor directă, cu scopul de a le împlini anumite nevoi úi
a le produce satisfacĠii intelectuale.
36
Termenul de „marketing” provine de la verbul englez „to market” (= a vide, a
cumpăra). Sunt implicate două elemente: piaĠa úi rentabilitatea. Conceptul cuprinde: o
activitate practică, o funcĠie a managementului, un demers útiinĠific, o artă, o latură
socială.
Cu alte cuvinte, marketingul educaĠional implică o activitate umană sau un

sistem de activităĠi, orientate spre satisfacerea cerinĠelor consumatorilor actuali úi
potenĠiali.
Dar, marketingul este úi o concepĠie; adică o úcoală care trebuie să producă úi

să ofere pieĠei ceea ce se cere efectiv; să-úi orienteze activitatea în funcĠie de
aúteptările consumatorilor. Marketingul este un demers útiinĠific care presupune nu
numai cunoaúterea de cerinĠe de consum, ci úi anticiparea lor, adaptarea permanentă la
nevoile consumatorilor. Acest demers presupune un ansamblu de metode úi tehnici
útiinĠifice care să poată analiza cantitativ úi calitativ fenomenul precum úi previziunea
pieĠei. De aceea, marketingul devine o funcĠie a managementului. El este o útiinĠă care
presupune asimilarea la nivelul teoriei úi acĠiunii educaĠionale, a conceptelor
semnificative din domeniul educaĠional, crearea de concepte noi, generalizarea
teoretică úi reflecĠia continuă asupra ideilor generate de practică, experimentarea unor
idei noi de investigare a consumului cultural úi a comportamentului consumatorilor,
elaborarea unor instrumente de previziune a pieĠei educaĠionale.
Marketingul educaĠional are unele funcĠii:
- investigarea pieĠei, a consumului de educaĠie úi a mediului;
- adaptarea politicilor de marketing la cerinĠele mediului;
- dimensionarea serviciilor educaĠionale în consens cu nevoile, preferinĠele, gusturile,

aúteptările, exigenĠele calitative ale consumatorilor, dar úi cu dezideratele politicii
educaĠionale;
- promovarea unui management eficient al resurselor umane care, împreună cu

resursele materiale úi informaĠionale să stimuleze efectele sinergice ale valorilor úi
serviciilor educaĠionale úi să asigure realizarea obiectivelor prestabilite.
Promovarea marketingului în domeniul educaĠional necesită din partea

managerilor dăruire, perseverenĠă, consecvenĠă, cinste, dragoste pentru elevi.
Demersul de marketing presupune stăpânirea informaĠiilor despre mediul

socio-economic úi educaĠional. Suportul informaĠional al deciziilor se asigură prin
cercetarea de marketing, definită ca o activitate sistematică de culegere, analiză úi
interpretare a informaĠiilor necesare conceperii, elaborării úi realizării politicilor de
marketing.
Pentru obĠinerea informaĠiilor se întocmeúte un plan de cercetare care să

cuprindă conceptele, metodele úi tehnicile de investigaĠie în funcĠie de obiectivele
urmărite. Aceste cercetări sunt:
37
- exploratorii, atunci când urmăresc identificarea dimensiunilor unui fenomen úi
definirea conceptelor variabilelor úi ipotezelor; se poate proiecta un studiu pentru
determinarea calităĠii úi dimensiunile ofertei educaĠionale în oraúe mici sau mari, în
localităĠile rurale de diferite mărimi etc.;
- instrumentale – pentru testarea úi validarea metodelor úi a instrumentelor de

cercetare. Chestionarul pentru cercetarea libertăĠii de acces la informaĠie poate fi
aplicat pe un număr de x subiecĠi, de vârstă, profesie úi pregătire úcolară diferite;
- descriptive úi explicative – adică cercetări care îúi propun să evalueze coordonatele

unui fenomen educaĠional;
- predictive – când îúi propun previzionarea evoluĠiei unui fenomen, cum este piaĠa
educaĠională.
Cercetarea este explicativă când se urmăreúte atingerea unor obiective precise,

cum ar fi reconsiderarea destinaĠiei unui aúezământ úcolar úi fundamentală, dacă
cercetătorul îúi propune dezvoltarea teoriei de marketing .
Cercetarea se poate realiza cu un anume prilej, cum ar fi organizarea unui târg

educaĠional.
Sunt consemnate zece zone în care cercetătorul trebuie să fie activ în

obĠinerea unor informaĠii:
1. instituĠii educaĠionale – pentru evaluarea ofertei, a resurselor materiale úi umane, a

managementului úi a problemelor cu care se confruntă la un moment dat;
2. publicul (elevii, studenĠii, părinĠii) cu nevoile, interesele, preferinĠele, intenĠiile úi

comportamentul lui educaĠional;
3. publicul potenĠial – pentru a afla de ce nu este încă interesat de prestaĠiile oferite úi

a-i înĠelege exigenĠele úi aúteptările;
4. concurenĠii – care vizează úi ei acelaúi public úi a căror ignorare poate costa mult, ei
încercând să-Ġi fure „clienĠii”;
5. domeniul propriu de activitate, cu realizările úi neîmplinirile înregistrate, în alte

spaĠii educaĠionale;
6. zonei geografice – circumscrise serviciului educaĠional, unde trăiesc oamenii cu

anumite mentalităĠi, cu anumite obiceiuri de consum educaĠional;
7. universul publicitar – care trebuie să se schimbe continuu, folosind noi tehnici de

reclamă úi beneficiind de repere noi, bazate pe teorii psihologice ezoterice;
8. mijloacele de comunicare în masă – tot mai dominante, dar úi accesibile;
9. viitorul – pentru a prevedea contextul în care serviciile educaĠionale vor continua să

existe la fel sau într-o altă ipostază;
38
10. imaginea publică a serviciului educaĠional, ca expresie a modului cum sunt
receptate prestaĠiile proprii de către diversele segmente ale populaĠiei.
Primul demrs al activităĠilor de marketing constă în cunoaúterea cerinĠelor

consumatorilor. Investigarea cererii este primul termen al ecuaĠiei ce defineúte această
ecuaĠie, întrucât marketingul constă în satisfacerea cererii úi câútigarea de profit.
Activitatea de marketing educaĠional începe luând în calcul mai întâi publicul-

Ġintă. Serviciul educaĠional îúi poate defini publicul vizat pe baza informaĠiilor
statistice stocate în diverse publicaĠii, studii, rapoarte, sinteze etc. sau prin cercetarea
directă. Trebuie să se ia în considerare úi caracteristicile demografice úi
psihosociologice ale consumatorilor, cât úi atitudinea lor faĠă de oferta educaĠională.
Segmentarea pieĠei educaĠionale poate fi:
1. segmentul intelectual caracterizat prin nivel educaĠional ridicat úi venituri mijlocii;
2. segmentul „burgheziei” format din indivizi cu profesii liberale, venituri medii úi

nivel ridicat de educaĠie;
3. segmentul aspiran’ilor format din grupuri eterogene cu venituri ;I nivel educa’ional

de nivel mediu;
Investigarea cererii de educaĠie necesită evaluarea structurii úi dimensiunilor

ei, a reprezentării spaĠiale úi a eúalonării în timp, a sesizării unor tendinĠe înregistrate.
Investigarea potenĠialilor consumatori de educaĠie presupune cunoaúterea imaginilor
pe care le au ei despre valorile úi serviciile educaĠionale, despre raportul educaĠie –
cultură – civilizaĠie. Omul educat este úi cult, având o capacitate deosebită de a obĠine
recunoaúterea socială a valorii sale; el îúi pune cunoútinĠele úi calităĠile personale în
serviciul unei bune adaptări la viaĠa socială.
Sunt importante, de asemenea, úi opiniile pe care le au cetăĠenii în legătură cu

un fapt sau altul al vieĠii educaĠionale. Ei au, fireúte, o anumită atitudine din care
rezultă adeziunea sau rezerva subiecĠilor faĠă de o anumită chestiune.
Opiniile cetăĠenilor pot sugera unele oportunităĠi de integrare educaĠională,

printre care amintim:
- cunoaúterea fenomenelor economice úi sociale generate de reformă;
- cunoaúterea experienĠelor similare din alte Ġări, ceea ce permite evitarea unor erori;
- informarea celor direct implicaĠi în realizarea reformei, în legătură cu efectele úi

costurile ei sociale;
- înĠelegerea rolului ce revine diverselor forĠe politice úi grupuri sociale în susĠinerea

ritmului reformei;
- stimularea capacităĠii competitive a fiecărui individ care se informează să studieze

continuu;
39
- schimbarea mentalităĠii depăúite de noile realităĠi.
Cercetarea nevoilor reprezintă partea cea mai importantă a studiilor consacrate

cererii de educaĠie. Sociologii consideră că, fără a examina nevoile publicului nu se
pot evalua efectele preferinĠelor úi consumului de educaĠie.
O latură care trebuie avută în vedere când e vorba de marketing educaĠional

este satisfacĠia faĠă de serviciile educaĠionale. SubiecĠii pot fi întrebaĠi direct dacă sunt
sau nu satisfăcuĠi de serviciile educaĠionale oferite. AfirmaĠiile acestora trebuie
raportate la nivelul de aspiraĠii sau la aúteptările lor, dar úi la experienĠele anterioare.
Dacă se cunoaúte ce anume aúteaptă publicul de la procesul educaĠional, atunci

se pot elabora strategii de marketing care să asigure audienĠa maximă a ofertei
educaĠionale.
Trebuie făcută o analiză a modului cum se poziĠionează oferta în raport cu

cerinĠele publicului sau cu oferta concurenĠilor. Cercetarea ofertei se axează pe:
dimensiunile ei, elementele ei componente, repartizarea teritorială, calitatea
produselor úi serviciilor oferite, factorii care influenĠează oferta, schimbările la nivelul
volumului úi structurii ofertei, raportul dintre oferta reală úi cea potenĠială, strategii de
ofertă, efectele concurenĠei asupra structurii ofertei.
InformaĠiile necesare cercetării structurii ofertei se pot obĠine din surse

primare (anchete pe teren, studii, rapoarte, documentaĠii, sinteze, statistici) cât úi din
surse secundare cum ar fi mass-media. Pe baza acestora se pot cunoaúte dimensiunile
ofertei educaĠionale pe o perioadă determinată de timp, se pot face evaluări cu
standardele consacrate, se pot face comparaĠii în interiorul sau pe medii sociale.
La cercetarea ofertei educaĠionale cu ajutorul anchetelor de teren se impune

utilizarea unui sistem de indicatori care să permită analiza complexă úi obiectivă a
elementelor ei structurale, dinamica lor úi variaĠiile calitative.
• Sumar
În acest modul am analizat conceptul de marketing educaĠional, conotaĠiile

sale, structura unui demers de marketing educaĠional, funcĠiile marketingului
educaĠional.
1. RealizaĠi un eseu pe tema „EficienĠa demersurilor de marketing

educaĠional”.
2. ConstruiĠi un proiect de strategie de marketing educaĠional după
modelul dat.
40
Kotler, Ph., Fox, F.A., Strategic marketing for educational institutions,
Prentice-Hall (Englewood Cliffs, N.J.), 1985
Stanciu, S., Marketing general - Particularitati in organizatiile non-profit, Ed.
Dareco, Bucureúti, 2002
Juganaru, Mariana, Cercetari de marketing. Editura Europolis, Constanta,
1996
41
MODULUL 5 TIPURILE DE CAMPANII DE MARKETING
EXISTENTE ùI STRUCTURA LOR
- analiza tipurilor de campanii de marketing úi a specificului lor
- structurarea unor campanii de marketing educaĠional

Conceptele premergătoare sunt: marketing educaĠional, tipuri de marketing
educaĠional, funcĠiile marketingului educaĠional, cercetarea de piaĠă.
- Campanii de marketing educaĠional

- Strategii de campanie de marketing educaĠional
- Strategii pentru îmbunătăĠirea campaniilor de marketing
- Produse de marketing educaĠional
.
1. Tipuri de campanii de marketing
Publicitatea “comparativă” – nu este permisă, autorizată dar este frecvent întâlnită

(zvon, glumă...);
Campanii “din gură în gură”, informaĠiile sunt lansate de diverse persoane în
comunitate, provin la virtualii clienĠi de la persoane de încredere, care nu sunt
susceptibile că ar servi unui scop anume. Este eficientă în domeniul serviciilor
educaĠionale.
Campanii prin lideri de opinie – prin specialiúti recunoscuĠi, persoane cu impact la
public;
Campanii prin promovarea unui grup (Lăzăriútii);
Campanii de aĠâĠare;
Campanii în spaĠii aglomerate.
2. Strategii de marketing nonconformiste
Publicitate comparativă
La limita legii, presupune comparaĠii favorabile instituĠiei care le generează úi
defavorabile concurenĠilor
Exagerează aspectele pozitive úi oportunităĠile úi minimizează puntele slabe úi
ameninĠările (unele campanii de acest tip pornesc de la aúa-zisă analiză SWOT,
deformată intenĠionat în favoarea instituĠiei, dar care este prezentată cu titlu de
obiectivitate.
ComparaĠia include instituĠii concurente obiectiv mai bine cotate, cele sub nivelul
instituĠiei în cauză nu constituie o ameninĠare.
42
Zvonul în marketing: Destabilizarea instituĠiilor concurente
Posibilitatea relativ lejeră de a genera “zvonuri” despre ceilalĠi concurenĠi de pe
piaĠa educaĠională
Cel mai neînsemnat fapt poate genera un zvon (un profesor pleacă dintr-o úcoală,
de ce pleacă?, nu e singurul... e abia începutul... )
Presupune un sâmbure de adevăr ascuns până la un moment dat úi dezvăluit ulterior
ca din întâmplare
De obicei zvonurile sunt sumbre, negative, din acest motiv sunt arme ideale pentru
concurenĠă neloială
Gluma – un mod de defăimare vecin cu zvonul

Se bazează pe spiritul úi simĠul umorului (Ex. Solenza – InsolenĠa, Logan - Golan)
Glumele au darul de a arunca ironii asupra unei instituĠii concurente
Obiectul glumei: numele instituĠiei UBV –Universitatea Boilor VărgaĠi (turnul
vărgat al instituĠiei); numele directorului, al cadrelor didactice; localizarea...
InformaĠia transmisă din gură în gură

Cel mai vechi mijloc de publicitate
În genere, informaĠia care circulă din gură în gură este cu atât mai spontană cu cât
produsul sau serviciile educaĠionale presupun o mai mare implicare, o achiziĠie
riscantă sau o inovaĠie
Mai degrabă acest tip de marketing este eficient în domeniul serviciilor, dat fiind
faptul că produsele educaĠionale sunt mai strict controlate, gestionate úi acreditate.
InformaĠia din gură în gură este mai eficientă la finalul procesului decizional,
aúadar este indicat să proiectezi úi să dezvolĠi strategii de marketing complementare
Campaniile de aĠâĠare
De obicei prima parte a strategiei presupune plasarea în mass-media a unei
provocări, o întrebare, un conĠinut nedefinit, iar apoi, în partea a doua va prezenta
úi produsul sau serviciul aferent.
Liderii de opinie
Este mult mai eficient să plasezi mesajele instituĠiei tale în gura unui lider de
opinie, impactul la nivelul potenĠialilor clienĠi este mult mai mare
Se porneúte de la ideea influenĠei úi impactului emoĠional al liderilor de opinie
(peroane politice, persoane publice, persoane la modă, scriitori, savanĠi, profesori,
în general elita Pseudo-intelectuală a societăĠii)
Strategia “petei de ulei”

Ideea centrală a acestei strategii de marketing este lărgire treptată a ariei de
cuprindere din masa potenĠialilor clienĠi precum o pată de ulei pe asfalt. Este o
strategie a paúilor mici dar fermi, strategie de cucerire a vecinătăĠilor (extrem de
funcĠională în cazul úcolilor de cartier, de la răspândire de pliante, până la campanii
de convingere úi întâlniri faĠă în faĠă.
43
Campania prin promovarea unui grup
Promovarea grupului de studenĠi, elevi, absolvenĠi (alumni) ai instituĠiei (a fi
lăzărist, clubul Barbie, clubul Jetix, gaúca copiilor fericiĠi...)
Ideea de apartenenĠă la un club, de obicei prezentat a fi exclusivist
Simbolistica úi heraldica joacă un rol central
Publicitate negativă
Ilegală, presupune transmiterea cu bună útiinĠă úi direct către publicul Ġintă a unor
informaĠii negative (reale sau, de cele mai multe ori false) despre instituĠiile
concurente, informaĠii semnate mai rar de autorii reali, de obicei sub anonimat sau
pseudo-anonimat (fost/actual elev, fost/actual părinte, etc.) pe diverse căi mediatice
3. Strategie în nouă paúi pentru îmbunătăĠirea programelor de

marketing educaĠional
Analizarea nevoilor de educaĠie úi formare a potenĠialilor clienĠi din proximitate.

Construieúte finalităĠi dezirabile în vederea îndeplinirii acestor nevoi.
Identifică grupul-Ġintă úi orientează-te către ei.
Analizează eventualii competitori.
PoziĠionează programul de marketing: găseúte niúa unică de implementare.
Stabileúte strategia de marketing: ce mesaje, ce informaĠii vei transmite, cui úi
mai ale cum le vei transmite.
Lansează programul de marketing.
Evaluează impactul úi rezultatele programului.
Diseminează úi publică rezultatele programului către grupul-Ġintă, către instanĠele
decizionale locale sau centrale, către mass-media.
4. Cinci modalităĠi de a convinge potenĠialii clienĠi prin demersuri de

marketing
Claritatea informaĠiilor. Asigură-te de claritatea informaĠiilor transmise, altfel

publicul-Ġintă nu va avea răbdare să asculte informaĠii prezentate confuz.
Calitatea informaĠiilor. Ai grijă să transmiĠi informaĠii la nivelul de calitate
expectat de potenĠialii clienĠi, altfel există riscul eludării lor.
Calitatea designului úi a materialelor tipărite. Publicul este pretenĠios úi va selecta
pliantele, posterele sau afiúele atractive din acest punct de vedere.
Recunoaútere. Nu face rabat la a-Ġi prezenta reuúitele făcând apel la clienĠii
mulĠumiĠi de serviciile úi programele tale educaĠionale.
Imagine publică puternică. Creează-Ġi o imagine publică puternică, de instituĠie
de succes, de lider în domeniul tău de expertiză. Construieúte-Ġi o legendă úi
lansează în comunitate. Oamenilor le place să se alieze cu cei puternici.
5. Produse de marketing educaĠional
Spoturi publicitare;
Pliante;
44
Fluturaúi;
Afiúe publicitare;
Campanii de prezentare (în instituĠiile din care ar putea proveni potenĠialii clienĠi);
Broúuri de prezentare;
Pagini Web
Mesaje în presă;
Zilele porĠilor deschise....
• Sumar
În acest modul am analizat campaniile de marketing educaĠional, strategiile de
marketing educaĠional úi cele mai frecvente demersuri de mareting utilizate în
instituĠiile de învăĠământ.

1. Analiza SWOT a tipurilor de campanii de marketing.
2. Realizarea unui proiect de campanie de marketing după modelele
oferite în suportul de curs.
Kotler, Ph., Fox, F.A., Strategic marketing for educational institutions,
Prentice-Hall (Englewood Cliffs, N.J.), 1985
Stanciu, S., Marketing general - Particularitati in organizatiile non-profit, Ed.
Dareco, Bucureúti, 2002
Juganaru, Mariana, Cercetari de marketing. Editura Europolis, Constanta,
1996
45
MODULUL 6 DOCUMENTE DE POLITICĂ EDUCAğIONALĂ
LA NIVEL INTERNAğIONAL CARE INFLUENğEAZĂ MANAGEMENTUL
EDUCAğIONAL ùI EVIDENT STRATEGIILE AFERENTE DE MARKETING.
- Analizarea principalelor documente de politică educaĠională actuală la nivel
internaĠional;
- Compararea demersurilor úi măsurilor impuse d cele trei documente de
politică educaĠională în vederea desfăúurării unor demersuri de management úi
marketing eficiente.

Conceptele premergătoare sunt: marketing educaĠional, instituĠie educaĠională,
politică educaĠională.
- Analiza DeclaraĠiei de la Sorbona, FranĠa, din 25 mai 1998

- Analiza DeclaraĠiei de la Bologna, Italia, din 19 iunie 1999
- Analiza DeclaraĠiei de la Praga, Cehia, din 19 mai 2001
1. DECLARAğIA DE LA SORBONA
DECLARAğIE ASUPRA ARMONIZĂRII ARHITECTURII SISTEMULUI

EUROPEAN DE ÎNVĂğĂMÂNT SUPERIOR
Paris, Sorbona
25 mai 1998
EvoluĠia europeană a înregistrat în ultima perioadă paúi semnificativi. Oricât de

semnificativi ar fia ceúti paúi, nu trebuie să uităm că Europa nu este doar un spaĠiu
pentru Euro, bănci úi economie; trebuie să fie, în egală măsură, o Europă a
cunoaúterii. Trebuie să întărim úi să construim bazându-ne pe dimensiunile
intelectuală, culturală, socială úi tehnică ale continentului nostru. Aceste dimensiuni
au fost într-o mare măsură definite de universităĠi, instituĠii care joacă în continuare
un rol central în evoluĠia acestora.
UniversităĠile au apărut în Europa, unele dintre ele cu 750 de ani în urmă. ğările
noastre (n.t. cele patru) se mândresc cu câteva dintre cele mai vechi, care sărbătoresc
importante aniversări chiar acum, cum este cazul UniversităĠii din Paris. În acele
timpuri, studenĠii úi profesorii circulau liber úi diseminau cu rapiditate cunoaúterea pe
întreg continentul. Astăzi, prea mulĠi dintre studenĠii noútri absolvă fără să fi
beneficiat de o perioadă de studii în afara graniĠelor naĠionale.
46
Ne îndreptăm spre o perioadă de schimbări majore în educaĠie úi pe piaĠa muncii, spre
o diversificare a evoluĠiei carierelor profesionale, în care educaĠia úi formarea de-a
lungul vieĠii devin un imperativ clar. Datorăm studenĠilor úi societăĠii un sistem de
învăĠămânzt universitar în care să beneficieze de cele mai bune oportunităĠi pentru a
căuta úi a găsi propriul lor domeniu de excelenĠă.
Un spaĠiu european pentru un învăĠământ superior deschis comportă un spectru larg

de perspective, desigur, cu respectarea diversităĠii noastre, dar reclamă, pe de altă
parte, eforturi sdusĠinute pentru a înlătura barierele úi pentru a dezvolta un cadrui
pentru predare úi învăĠare care va promova mobilităĠile úi o cooperare úi mai strânsă.
Recunoaúterea internaĠională úi atractivitatea sistemelor noastre sunt în directă

legătură cu accesibilitatea lor pe plan intern úi extern. Este vizibilă apariĠia apariĠia
unui sistem cu două nivele importante – universitar úi post-universitar – care se
impune pentru compatibilizare úi echivalare internaĠională.
Un grad mare de flexibilitate úi originalitate în acest sistem se a obĠine prin utilizarea

creditelor (de felul ECTS) úi a structurii semestrial. Această schemă va permite
validarea creditelor pentru cei care au optap pentru educaĠie iniĠială sau continuă în
diferite universităĠi europene úi care doresc să poată acumula credite în perioade
stabilite de timp, pe parcursul întregii vieĠi. StudenĠii ar trebui să poată să acceseze
lumea academică la orice moment al vieĠii lor profesionale, indiferent de trecutul lor
socio-economic úi cultural.
La nivel universitar studenĠii ar trebui să aibă acces la diverse programe, inclusiv

studii multidisciplinare, de dezvo9ltare a competenĠei lingvistice úi a abilităĠii de a
utiliza tehnologii informaĠionale.
La nivel post-universitar ar trebui să existe posibilitatea de a lege între un curs de

masterat cu durată redusă sau un curs doctoral de lungă durată, cu posibilitatea de
treansfer de la unul la celalalt. La ambele cursuri accentul va fi pus pe cercetare úi
muncă independentă.
Atât la nivel post-universitar de studii masterale, cât úi la cel doctoral, studenĠii vor fi
încurajaĠi să petreacă cel puĠin un semestru în universităĠi din alte Ġări. De asemenea,
un număr sporit de profesori úi cercetători vor trebui să activeze în alte Ġări europene
decât cea natală. Sprijinul crescând din partea Uniunii Europene pentru mobilităĠi ale
studenĠilor úi cadrelor didactice ar trebui exploatat pe deplin.
Majoritatea Ġărilor, úi nu doar cele europene, au devenit conútiente de nevoia de

sprijini o astfel de evoluĠie. ConferinĠele rectorilor universităĠilor europene, precum úi
a grupurilor de experĠi la nivel academic din Ġările noastre au consacrat angajamentul
larg pe direcĠiile menĠionate.
O convenĠie care recunoaúte specializările în domeniul învăĠământului superior în aria

academică europeană a fost acceptată cu un an în urmă la Lisabona. ConvenĠia
stabilea un număr de cerinĠe de bază úi recunoútea faptul că Ġările se pot angaja în
scheme mult mai complexe. În conformitate cu aceste concluzii universităĠile pot
construi pe aceste scheme úi pot să le chiar depăúească. Întotdeauna va exista un teren
47
comun pentru recunoaúterea reciprocă a specializărilor din domeniul învîĠîmântului
superior în scopuri profesionale prin directivele Uniunii Europene.
Cu toate acestea, guvernele noastre continuă să joace un rol semnificativ pentru

atingerea acestor scopuri prin sprijinul acordat modalităĠilor prin care cunoútinĠele
acumulate pot fi validate, iar specializările obĠinute pot fi recunoscute pe o scară mai
largă. Sperăm ca acest fapt să conducă la acorduri interuniversitare úi în viitor.
Armonizarea progresivă a cadrului general de atribuire a specializărilor úi titulaturilor
poate fi obĠinută prin consolidarea experienĠei existente a diplomelor integrate, a
iniĠiativelor pilot, precum úi a dialogului cu toate părĠile implicate.
Prin prezenta ne angajăm să încurajăm un cadru de referinĠă comun, care vizează

îmbunătăĠirea recunoaúterii externe úi facilitează atât mobilităĠile studenĠilor cât úi
posibilitatea de a ocupa un loc de muncă. Acum la aniversarea UniversităĠii din Paris,
în Sorbona, ni se oferă o oportunitate măreaúă de a ne angaja pe calea creării unui
spaĠiun universitar european, unde identităĠile naĠionale úi interesele comune au
posibilitatea de a acĠiona úi de a se întări spre benefiuciul Europei, al studenĠilor săi úi,
în cadru mai general, al cetăĠenilor săi. Adresăm chemarea către alte state membre ale
Uniunii úi alte state europene de a ni se alătura pentru a atinge aceste obiective úi către
toate universităĠile europene să consolideze statutul Europei în lume prin
îmbunătăĠirea continuă úi educaĠia permanentă oferită cetăĠenilor ei.
Claude Allègre Minister of National Education, Research and Technology

(France)
Luigi Berlinguer Minister of Public Education, Universities and Research
(Italy)
Tessa Blackstone Minister of Higher Education
(United Kingdom)
Jürgen Ruettgers Minister of Education, Science, Research and Technology
(Germany)
48
2. DECLARAğIA DE LA BOLOGNA
SPAğIUL UNIVERSITAR EUROPEAN
DeclaraĠia Miniútrilor EducaĠiei din Europa
Bologna, 19 iunie 1999
EvoluĠia europeană, mulĠumită extraordinarelor realizări din ultimii ani, a devenit o

realitate din ce în ce mai concretă pentru Uniune úi cetăĠenii ei. Extinderea úi
aprofundarea relaĠiilor cu alte Ġări europene care se prevăd conferă o dimensiune úi
mai largă acestei. Concomitent, suntem martorii unui proces de conútientizare
crescută de către mediile politice, academice úi publice mondiale a nevoii de a avea o
Europă mai completă, mai ales construind pe úi întărind dimensiunile: intelectuală,
culturală, socială, útiinĠifică úi tehnologică.
Europa Cunoaúterii este astăzi larg recunoscută drept un factor de neînlocuit pentru
dezvoltarea capitalului social úi uman, precum úi drept o componentă indispensabilă
pentru consolidarea úi îmbogăĠirea cetăĠeniei europene, capabilă să ofere cetăĠenilor
săi competenĠele necesare pentru a face faĠă noului mileniu, precum úi conútientizarea
valorilor comune úi apartenenĠei la un spaĠiu social úi cultural comun.
ImportanĠa educaĠiei úi a cooperării educaĠionale pentru dezvoltarea úi consolidarea

unei societăĠi democratice, stabile úi paúnice este universal recunoscută ca fiind
extrem de mare, mai ales în privinĠa situaĠiei din Sud-Estul Europei
DeclaraĠia de la Sorbona, din 25 mai 1998, care a fost fundamentată de aceste

consideraĠii, a subliniat rolului central al universităĠilor în dezvoltarea dimensiunii
culturale europene. De asemenea a evidenĠiat úi ideea creării unui spaĠiu universitar
european, ca o modalitate cheie pentru a promova mobilităĠile úi posibilitatea de a
obĠine locuri de muncă, precum úi pentru dezvoltarea continentală generală.
Mai multe Ġări europene au acceptat invitaĠia de a se angaja pe direcĠia atingerii

obiectivelor stabilite în declaraĠii, semnând-o sau exprimându-úi acordul de principiu.
DirecĠia spre care s-au orientat câteva dintre reformele educaĠionale universitare a
dovedit angajamentul guvernelor respective de a acĠiona.
InstituĠiile de învăĠământ superior din Europa au acceptat provocarea úi úi-au asumat

rolul principal în construirea spaĠiului universitar european, de asemenea în lumina
principiilor fundamentale cuprinse în Bologna Magna Charta Universitatum (1988).
CerinĠele societăĠii úi progresul în cunoaúterea útiinĠifică sunt de cea mai mare
importanĠă dat fiind că independenĠa úi autonomia universitară asigură posibilitatea ca
sistemele de învăĠământ universitar úi cercetare să se adapteze permanent la
imperativele impuse de schimbare.
Cursul acĠiunii s-a stabilizat pe o direcĠie adecvată, urmărind un scop fundamentat. Cu

toate acestea, atingerea unui grad crescut de compatibilitate úi comparabilitate a
sistemelor educaĠionale universitare presupune efort susĠinut pentru a fi îndeplinit în
49
totalitate. Trebuie să sprijinim acest efort prin promovarea unor măsuri concrete
pentru a realiza paúi înainte. Întâlnirea din 18 iunie s-a bucurat de participarea unor
experĠi úi autorităĠi în domeniu din toate Ġările úi ne-a oferit o serie de sugestii
valoroase asupra iniĠiativelor de urmat.
Trebuie mai ales să urmărim acele obiective care vizează creúterea competitivităĠii
internaĠionale a sistemelor educaĠionale universitare din Europa. ForĠa vitală úi
eficienĠa oricărei civilizaĠii poate fi măsurată prin atractivitatea pe care acea cultură o
exercită asupra altor Ġări. Trebuie să ne asigurăm că sistemul european de învăĠământ
superior va atinge un nivel mondial de atractivitate egal cu tradiĠia noastră culturală úi
útiinĠifică de excepĠie.
Exprimându-ne sprijinul faĠă de principiile generale cuprinse în DeclaraĠia de la
Sorbona ne angajăm pe direcĠia coordonării politicilor noastre pentru a atinge în
termen scurt, oricum în prima decadă a celui de-al treilea mileniu, următoarele
obiective pe care le considerăm de prioritare pentru constituirea spaĠiului universitar
european úi pentru promovarea sistemului de învăĠământ european pe plan mondial:
Adoptarea unui sistem de specializări uúor de accesat úi de compatibilizat, precum

úi introducerea Diplomei Suplimentare, cu scopul de a promova posibilitatea
ocupării unui loc de muncă pentru cetăĠenii europeni úi de a promova
competitivitatea pe plan mondial a sistemului de învăĠământ superior european;
Adoptarea unui sistem bazat în esenĠă pe două nivele importante: universitar úi

post-universitar. Accesul la cel de-al doilea nivel va presupune completarea cu
succes a primului nivel de studii cu o durată minimă de trei ani. Titulatura
acordată la finalul primului nivel va fi recunoscută pe piaĠa europeană a forĠei de
muncă ca un nivel de calificare adecvat. Al doilea nivel se va finaliza cu titlul de
master úi / doctor la fel ca în majoritatea Ġărilor europene.
Stabilirea unui sistem de credite – sistemul european de credite transferabile

(ECTS) – ca un mijloc adecvat pentru a sprijini mobilităĠile studenĠeúti pe o arie
cât mai extinsă. Creditele pot fi, de asemenea, obĠinute úi în contexte educaĠionale
non-academice, inclusiv în sistemul de învăĠare pe tot parcursul vieĠii (life-long
learning) cu condiĠia ca acestea să fie recunoscute de către universităĠile în cauză.
Sprijinirea mobilităĠilor prin depăúirea obstacolelor în vederea realizării liberei

miúcări cu accent pe:
o Pentru studenĠi, acces la oportunităĠi de studiu úi formare úi la servicii
conexe
o Pentru profesori, cercetători úi personal administrativ, recunoaúterea úi
valorificarea perioadelor petrecute într-un context european de
cercetare, predare úi formare fără prejudicierea drepturilor lor statutare.
Promovarea cooperării la nivel european pentru asigurarea calităĠii cu scopul de a

dezvolta criterii úi metodologii similare
Promovarea dimensiunii europene în învăĠământul superior mai ales în ceea ce
priveúte dezvoltarea curriculară, cooperarea inter-instituĠională, schemele de
mobilităĠi úi programele de studii integrate, formările úi cercetările.
50
Prin prezenta, ne angajăm să atingem aceste obiective – în limitele competenĠelor
noastre instituĠionale acordând deplin respect diversităĠii culturale, lingvistice,
sistemelor naĠionale de educaĠie úi autonomiei universitare – pentru a consolida
spaĠiul universitar european. Ne aúteptăm ca universităĠile să răspundă din nou pozitiv
úi cu promptitudine úi să contribuie activ la succesul iniĠiativei noastre.
Convinúi că realizarea spaĠiului universitar european solicită constant sprijin,

supervizare úi adaptare la imperativele schimbării permanente, decidem să ne
reîntâlnim peste doi ani pentru a evalua progresul úi a stabili noi măsuri.
Caspar EINEM Gerard SCHMIT

Minister of Science and Transport Director General of French Community
(Austria) Ministry for Higher Education and Research
(Belgium)
Jan ADE Anna Mmia TOTOMANOVA
Director General Vice Minister of Education and Science
Ministry of the Flemish Community (Bulgaria)
Department of Education (Belgium)
Eduard ZEMAN Margrethe VESTAGER
Minister of Education, Youth and Sport Minister of Education
(Czech Republic) (Dermnark)
Tonis LUKA Maija RASK
Minister of Education Minister of Education and Science
(Estonia) (Finland)
Claude ALLEGRE Wolf-Michael CATENHUSEN
Minister of National Education, Parliamentary State Secretary
Research and Technology Federal Ministry of Education and Research
(France) (Germany)
Ute ERDSIEK-RAVE Gherassimos ARSENIS
Minister of Education, Science, Research Minister of Public Education and Religious
And Culture of the Land Scheswig-Holstein Affairs
(Permanent Conference of the Ministers (Greece)
of Culture of the German Länders)
Adam KISS Gudridur SIGURDARDOTTIR
Deputy State Secretary for Higher Education Secretary General
and Science Ministry of Education, Science and Culture
(Hungary) (Iceland)
Pat DOWLING Ortensio ZECCHINO
Principal Officer Minister of University and Scientific
Ministry for Education and Science And Technological Research
(Ireland) (Italy)
Tatiana KOKEK Kornelijus PLATELIS
State Minister of Higher Education and Minister of Education and Science
Science (Lithuania)
(Latvia)
Erna HENNICOT-SCHOEPGES Louis GALEA
Minister of National Education and Minister of Education
Vocational Training (Malta)
(Luxembourg)
51
Loek HERMANS Jon LILLETUN
Minister of Education, Culture and Science Minister of Education, Research and Church
(the Netherlands) Affairs
(Norway)
Wilibald WINKLER Eduardo Marçal GRILO
Under Secretary of State of National Minister of Education
Education (Portugal)
(Poland)
Andrei MARGA Milan FTACNIK
Minister of National Education Minister of Education
(Romania) (Slovak Republic)
Pavel ZGAGA D.Jorge FERNANDEZ DIAZ
State Secretary for Higher Education Secretary of State of Education, Universities,
(Slovenia) Research and Development
(Spain)
Agneta BLADH Charles KLEIBER
State Secretary for Education and Science State Secretary for Science and Research
(Sweden) (Swiss Confederation)
Baroness Tessa BLACKSTONE of Stoke
Newington
Minister of State for Education and
Employment
(United Kingdom)
52
3. DECLARAğIA DE LA PRAGA
SPRE SPAğIUL UNIVERSITAR EUROPEAN
Comunicat al úedinĠei miniútrilor europeni responsabili cu învăĠământul
superior
(19 mai 2001)
La doi ani de la semnarea DeclaraĠiei de la bologna úi trei ani de la DeclaraĠia de la

sorbona, miniútrii europeni responsabili cu învăĠământul superior, reprezentând 32 de
semnatari, s-au întrunit la Praga pentru a analiza progresul realizat úi pentru a stabili
direcĠiile úi priorităĠile pentru următorii ani. Miniútrii au reafirmat angajamentul lor
faĠă de obiectivul de a înfiinĠa un spaĠiu universitar european (EHEA – European
Higher Education Area) până în 2010. OpĠiunea Pragăi de a găzdui această întâlnire
este un simbol al determinării ei de a implica întreaga Europă în acest proces în
lumina extinderii Uniunii Europene.
Miniútrii au aclamat úi analizat raportul “Continuarea procesului de la Bologna”,

realizat la solicitarea grupului de lucru úi a formulat concluzia că scopurile definite în
DeclaraĠia de la Bolgna au fost acceptate pe o scară largă úi utilizate ca bază de
dezvoltare a învăĠământului superior de către majoritatea semnatarilor, precum úi de
universităĠi úi alte instituĠii de învîĠîmânt superior. Miniútrii au reafirmat că este
nevoie de promovarea mobilităĠilor pentru a oferi studenĠilor, profesorilor,
cercetătorilor úi personalului administrativ úansa de a beneficia de bogăĠiile spaĠiunlui
universitar european, inclusiv de valorile democratice, diversitatea de culturi,
lingvistică úi a sistemelor de învăĠământ superior.
Miniútrii au luat la cunoútinĠă ConvenĠia instituĠiilor de învăĠământ superiro europene

desfăúurată la Salamanca în 29-30 martie, precum úi recomandările ConvenĠiei
studenĠilor europeni desfăúurată la Göteborg în 24-25 martie úi au apreciat implicarea
activă a EUA (European University Association – AsociaĠie UniversităĠilor Europene)
úi a Uniunilor NaĠionale ale StudenĠilor Europeni (ESIB) în procesul de la Bologna.
Au remarcat úi apreciat faptul că au existat mai multe iniĠiative de a continua procesul.
Miniútrii au luat la cunoútinĠă sprijinul constructiv oferit de Comisia Europeană.
Miniútrii au remarcat că s-au luat măsuri în direcĠia realizării activităĠilor recomandate

în DeclaraĠie privind structura specializărilor. Ei au apreciat îndeosebi modalitatea în
care se respectă principiul asigurării calităĠii. Pe mai departe au recunoscut nevoia de
colaborare pentru a aborda provocările generate de educaĠia transnaională. În plus au
recunoscut nevoia de abordare a unei perspective educaĠionale de învăĠare pe tot
parcursul vieĠii.
ALTE ACğIUNI CARE DECURG DIN CELE ùASE OBIECTIVE ALE

PROCESULUI DE LA BOLOGNA
După cum afirmă textul DeclaraĠiei de la Bologna Miniútrii au declarat că construirea

unui spaĠiun universitar european este o condiĠie a creúterii atractivităĠii úi
53
competitivităĠii instituĠiilor de învăúământ superiro europene. Ei au venit în sprijinul
ideii că învăĠământul superior trebuie considerat drept bun public úi că acesta este úi
va rămâne o responsabilitate publică (reglementări etc.) úi că studenĠii sunt membri cu
drepturi depline ai comunităĠii universitare. Din această perspectivă miniútrii au
comentat la adresa continuării procesului după cum urmează:
Adoptarea unui sistem de credite transparent úi compatibil

Miniútrii încurajează în mod susĠinut universităĠile úi celelalte instituĠii de învăĠământ
superior spă profite pe deplin de legislaĠiile naĠionale în vigoare, precum úi de
instrumentele europene ce vizează facilitarea recunoaúterii academice úi profesionale
a unităĠilor de curs, a specializăĠrilor úi titulaturilor, astfel încât cetăĠenii să poată uza
de claificările, competenĠele úi abilităĠile lor oriunde în interiorul spaĠiului universitar
european. Miniútrii au adresat o întrebare organizaĠiilor úi instituĠiilor exsitente
precum NARIC úi ENIC de a promova la nivel instituĠional, naĠional úi european
recunoaúterea simplă, eficientă úi deschisă ce reflectă diversitatea existentă a
specializărilor.
Adoptarea unui sistem bazat în esenĠă pe două nivele principale

Miniútrii au remarcat cu satisfacĠie faptul că obiectivul unei structuri de specializare
bazată pe două nivele ce diferenĠiază între învăĠământ superior la nivel universitar úi
post-universitar, a fost abordat úi discutat. Unele Ġări au adoptat deja această structură,
iar numeroase alte Ġări se gândesc la ea cu mult interes. Este important de menĠionat
că în multe Ġări titlul de licenĠiat, respectiv magister sau alte specializări similare pe
două nivele pot fi obĠinute la universităĠi precum úi în alte instituĠii de învăĠământ
superior. Programele care oferă specializarea pot úi ar trebui să aibă orientări úi
profiluri diferite pentru a acomoda diversitatea cerinĠelor la nivel individual academic
úi al locurilor de muncă, aúa cum s-a decis la Seminarul de la Helsinki referitor la
titulaturile universitare (februarie 2001).
Stabilirea unui sistem de credite

Miniútrii au evidenĠiat faptul că pentru o mai mare flexibilitate în învăĠare úi în
procesul de calificare este necesară adoptarea unui trunchi comun de calificări,
susĠinut printr-un sistem de credite precum ECTS sau sisteme de credite compatibile
cu ECTS, care să ofere atât posibilitatea de transfer, cât úi pe cea de acumulare.
Împreună cu sistemele reciproc recunoscute de asigurare a calităĠii astefel de structuri
vor facilita accesul studenĠilor pe piaĠa de muncă úi vor spori compatibilitatea,
atractivitatea úi competitivitatea înăĠământului superior european. Generalizarea
utilizării unui astfel de sistem de credite úi a Diplomei Suplimentare vor contribui la
progres pe această direcĠie.
Promovarea mobilităĠilor
Miniútrii au reafirmat că obiectivul urmarind îmbunătăĠirea mobilităĠii studenĠilor,
profesorilor, cercetătorilor úi personalului administrativ, aúa cum s-a stabilit prin
DeclaraĠia de la Bologna, este de maximă importanĠă. De aceea ei úi-au confirmat
angajamentul de a milita pentru surmontarea tuturor obstacolelor care stau în calea
liberei miúcări a studenĠilor, profesorilor, cercetătorilor úi personalului administrativ,
subliniind dimensiunea socială a acestor mobilităĠi. Ei au luat la cunoútinĠă despre
posibilităĠile de mobilitate oferite prin programele ComunităĠii Europene úi despre
progresul înregistrat în acest domeniu, de exemplu lansarea Planului de AcĠiune al
MobilităĠilor stabilit prin Consiliul European de la Nisa, în 2002.
54
Promovarea cooperării europene în domeniul asigurării calităĠii
Miniútrii au recunoscut rolul vital pe care sistemele de asigurare a calităĠii îl joacă în
asigurarea unor standarde înalte de calitate úi în facilitarea compatibilizării
calificărilor în întreaga Europă. Ei au încurajat o cooperare mai strânsă între reĠelele
de recunoaútere úi de asigurare a calităĠii. Ei au subliniat necesitatea unei strânse
cooperări europene úi încrederea mutuală în acceptarea sistemelor naĠionale de
asigurare a calităĠii. Pe mai departe au încurajat universităĠile úi celelalte instituĠii de
învăĠământ superior să disemineze exemple de bună practică úi să proiecteze scenarii
pentru acceptarea reciprocă a mecanismelor de evaluare úi acreditare/certificare.
Miniútrii au solicitat universităĠilor úi celorlalte instituĠii de învă-ământ superior,
agenĠiilor naĠionale úi ReĠelei Europene de Asigurare a CalităĠii (ENQA -European
Network of Quality Assurance in Higher Education, în colaborare cu foruri similare
din Ġările care nu sunt membre ale ENQA, să coopereze în stabilirea unui cadru
comun de referinĠă úi în diseminarea bunelor practici.
Promovarea dimensiunii europene în învăĠământul superior

Pentru a consolida pe mai departe importanta dimensiune europeană a învăĠământului
superior úi posibilitatea oferită absolvenĠilor de a ocupa un loc de muncă, miniútrii au
adresat sectorului de învăĠământ superior chemarea de a intensifica dezvoltarea de
module, cursuri úi curriculum la toate nivelele care să aibă conĠinut, orientare úi
organizare “europeană”. Aceasta înseamnă în mod particular module, cursuri úi
programe de studii oferite în parteneriat de către instituĠii din diferite Ġări care vor
duce la o specializare integrată recunoscută.
PE MAI DEPARTE, MINIùTRII AU ACCENTUAT URMĂTOARELE

ASPECTE:
ÎnvăĠarea pe tot parcursul vieĠii

ÎnvăĠarea pe tot parcursul vieĠii este un element esenĠial al spaĠiului unicversitar
european. În Europa viitorului construită pe o societate úi economie a cunoaúterii,
strategiile de îănvăĠare sunt necesare pentru a face faĠă provocărilor úi competititvităĠii
Ġi pentru a utiliza noi tehnologii, a îmbunătăĠi coeziunea socială, a oferi oportunităĠi
egale úi calitatea vieĠii.
InstituĠii de învăĠământ superior úi studenĠii
Miniútrii au accentuat că implicarea universităĠilor úi a celorlalte instituĠii de
învăĠământ superior, precum úi a studenĠilor competenĠi, activi úi constructivi în
crearea úi definirea spaĠiului universitar european este de dorit úi este binevenită.
InstituĠiile au demonstrat importanĠa pe care o acordă creării unui spaĠiu european
universitar compatibil úi eficient, diversificat úi flexibil. Miniútrii au susĠinut calitatea
ca o condiĠie fundamentală pentru încredere, relevanĠă, mobilitate, compatibilitate úi
atractivitate în spaĠiul european uniersitar. Miniúltrii úi-au exprimat aprecierea faĠă de
contribuĠiile în dezvoltarea programelor de studii care combină calitatea academică úi
relevanĠa pentru a extinde posibilitatea de a ocupa locuri de muncă úi au solicitat
continuarea atitudinii pro-active a instituĠiilor de învăĠământ superior. Miniútrii au
afirmat că studenĠii ar trtebui să participe în úi să influenĠeze organizarea úi conĠinutul
educaĠiei din universităĠi úi celelalte instituĠii de învăĠământ superior. Miniútrii au
reafirmat imperativul resimĠit de studenĠi de a Ġine seama de dimensiunea socială în
procesul Bologna.
Promovarea atractivităĠii spaĠiului universitar european
55
Miniútrii au căzut de acord asupra importanĠei sporirii atractivităĠii spaĠiului
universitar european pentru studenĠii din Europa úi din alte părĠi ale lumii.
TransparenĠa úi compatibilitatea specializărilor din învăĠământul superior european în
întreaga lume ar trebui să fie crescută prin elaborarea unui cadru comun de calificări,
precum úi prin mecanisme coerente de asigurarea calităĠii úi de acreditare/certificare úi
eforturi susĠinute de informare. Miniútrii au subliniat în special calitatea educaĠiei úi
cercetării ca fiind úi trebuind să fie un factor important care determină atractivitatea úi
competitivitatea internaĠională a Europei. Miniútrii au fost de acord că este necesar să
se acorde mai multă atenĠie modului în care spaĠiului universitar european beneficiază
de pe urma instituĠiilor úi programelor de diferite profile. Ei au solicitat o colaborare
crescută între Ġările europene în ceea ce priveúte implicaĠiile úi perspectivele unei
educaĠii transnaĠionale.
CONTINUAREA ÎNTÂLNIRILOR
Miniútrii s-au angajat să continue cooperarea pentru atingerea obiectivelor stabilite în

declaraĠia de la Bologna, construind pe asemănări úi beneficiind din diferenĠele
culturale, lingvistice úi de sisteme naĠionale úi bazându-se pe toate posibilităĠile
cooperării interguvernamentale úi dialogului permanent cu universităĠile europene úi
celelalte instituĠii de învăĠământ superior, cu organizaĠiile studenĠeúti úi cu programele
ComunităĠii Europene. Miniútrii au invitat noi membri să se alăture procesului
Bologna, după aplicarea acestuia de către miniútrii reprezentând Ġări pentru care
programele comunităĠii europene Socrates úi Leonardo da Vinci sau Tempus-Cards
sunt accesibile. Ei au acceptat propuneri din partea CroaĠiei, Ciprului úi Turciei.
Miniútrii au decis că o nouă întâlnire va avea loc în a doua jumătate a anului 2003 la
Berlin cu scopul de a analiza progresul úi de a stabili direcĠii úi priorităĠi pentru
următoarele stadii ale evoluĠiei către spaĠiul universitar european. Ei au întărit nevoia
de o structură pentru întâlnirele de lucru ulterioare, constând într-un grup de follow-up
úi un grup pregătitor. Grupul de follow-up ar trebui să includă reprezentanĠi ai tuturor
semnatarilor, noi participanĠi úi Comisia Europeană, úi ar trebui să fie condus de către
preúedintele Uniunii Europene din acea perioadă. Grupul pregătitor ar trebui să
includă reprezentanĠi ai Ġărilor care au găzduit întâlniri anterioare ale moiniútrilor sau
vor găzdui următoarele întâlniri ale miniútrilor, precum úi două Ġări membre ale UE úi
două Ġări ne-membre ale UE; ultimii patru reprezentanĠi vor fi aleúi din grupul de
follow-up. PreúedenĠia Uniunii din acea perioadă úi Comisia Europeană vor fi de
asemenea parte a grupului pregătitor. Grupul pregătitor va fi condus de reprezentanĠi
ai Ġărilor care vor găzdui următoarele întâlniri ale miniútrilor.
AsociaĠia InstitutĠiilor de ÎnvăĠământ Superior Europene (European association of
Institutions in Higher Education – EURASHE), Uniunile NaĠionale ale StudenĠilor din
Europa úi Consiliul Europei ar trebui să fie consultaĠi în privinĠa activităĠilor
ulterioare. Pentru a continua procesul miniútrii au încurajazt grupul de follow-up să
organizeze seminarii în următoarele domenii: cooperare în privinĠa acreditării úi
asigurării calităĠii, recunoaúterea úi utilizarea creditelor în cadrul procesului Bologna,
dezvoltarea programelor de studii integrate, dimensiunea socială, cu o atenĠie
deosebită acordată obstacolelor în calea mobilităĠilor, precum úi lărgirii procesului
Bologna, învăĠării pe toată durata vieĠii úi implicării studenĠilor.
56
• Sumar
Modulul 6 a propus analizare celor trei DeclaraĠii, de la Sorbona, de la
Bologna úi de la Praga privitoare la politica educaĠională a Europei în ultimul
deceniu.

1. RealizaĠi un scurt eseu pe tema „Schimbările majore care au loc în structura
învăĠământului european”.
DeclaraĠia de la Sorbona, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/sorbona.html
DeclaraĠia de la Bologna, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/bologna.html
DeclaraĠia de la Praga, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/praga.html
Comunicatul de la Berlin, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/berlin.html
Comunicatul de la Bergen, http://www.bologna-bergen2005.no/Docs/00-
Main_doc/050520_Bergen_Communique.pdf
Comunicatul de la Londra,
http://www.ond.vlaanderen.be/hogeronderwijs/bologna/
57
MODULUL 7 EXEMPLE DE PLIANTE NECESARE
REALIZĂRII PRODUSELOR FINALE.
1. Realizarea pliantelor finale pentru portofoliul studentului
2. Analiza pliantelor realizate

StudenĠii vor avea nevoie de următoarele prerechizite: strategii de marketing,
campanii de marketing, tipuri de marketing, produse de marketing.
Pliantul destinat campaniei de marketing
Vom prezenta două tipuri de pliante. Structura lor este deja stabilită úi se poate
construi un model precum cel prezentat mai jos.
FaĠa recto a unui pliant de prezentare a unei instituĠii educaĠionale
58
FaĠa verso a unui pliant de prezentare a unei instituĠii educaĠionale
FaĠa recto a unui pliant de prezentare a unui eveniment dintr-o úcoală
59
• Sumar
Acest modul prezintă modele de pliante necesare portofoliului studentului.
FaĠa verso a unui pliant de prezentare a unei instituĠii educaĠionale

1. Realizarea a câte un pliant din fiecare dintre cele două modele prezentate mai
sus.
60
III. Anexe
• Bibliografia completă a cursului

*** Rapport al UNESCO de la Commision internationale sur l'education pour XXI
siecle, 1996
Andrei, C., Ciolompea, T., Niculae, I., ùrban, M., Manual pentru părinĠi, Ed.
FundaĠiei SalvaĠi Copiii, Bucureúti, 2002
Bărar-Pescaru, A., Familia azi. O perspectivă sociopedagogică, Ed. Aramis,
Bucureúti, 2004
Bourdieu, P. (1986) Economia bunurilor simbolice, Ed. Meridiane, Bucureúti
Bourhis, R.Y., Leyens, J.F., (1997) Stereotipuri, discriminare úi relaĠii intergrupuri,
Ed. Polirom, Iaúi
Brătianu, C., Jianu, I., VIZIUNEA ùI MISIUNEA UNIVERSITĂğII. STUDIU DE
CAZ – ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREùTI, Academia de
Studii Economice, Bucureúti,
Comunicatul de la Bergen, http://www.bologna-bergen2005.no/Docs/00-
Main_doc/050520_Bergen_Communique.pdf
Comunicatul de la Berlin, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/berlin.html
Comunicatul de la Londra, http://www.ond.vlaanderen.be/hogeronderwijs/bologna/
Cucoú, C. (2000) EducaĠia. Dimensiuni culturale úi interculturale, Editura Polirom,
Iaúi
DeclaraĠia de la Bologna, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/bologna.html
DeclaraĠia de la Praga, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/praga.html
DeclaraĠia de la Sorbona, http://www.cnfis.ro/fd/bologna/sorbona.html
Educational Marketing Association, http://www.ema.on.ca/
Educational Marketing Service, http://members.tripod.com/edmarketingsvc/
Hofstede, G. (1996) Managementul structurilor multiculturale, Editura Economică,
Bucureúti
http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/60.pdf
Integrated Educational Marketing Solution, http://www.edgeip.com/ims/
Juganaru, Mariana, Cercetari de marketing. Editura Europolis, Constanta, 1996
Kotler, Ph., Fox, F.A., Strategic marketing for educational institutions, Prentice-Hall
(Englewood Cliffs, N.J.), 1985
Materialel se găsesc pe Internet, la adresele indicate mai sus.
Novak, Andrei ; Demetrescu, Mihai C., cond. st., Marketingul educational : cercetari
de marketing privind satisfacerea cererii de educatie , A.S.E., Bucureúti, 1977
Stanciu, S., Marketing general - Particularitati in organizatiile non-profit, Ed. Dareco,
Bucureúti, 2002
Telleri, F., Pedagogia familiei, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 2003
Văideanu, G. (1988) EducaĠia la frontiera dintre milenii, E.D.P., Bucureúti.
www.edu.ro
• Glosar – precizăm faptul că vom trece în revistă doar termenii specifici nu úi

definiĠiile acestora, care se regăsesc în textul suportului de curs
Marketing educaĠional, piaĠă de oferte educaĠionale, campanii de marketing, strategii
de marketing, tipuri de marketing, tipuri de familii, tipuri parentale, servicii úi produse
educaĠionale, clienĠi, resurse, management educaĠional, management instituĠional.
61
• Scurtă biografie a titularului de curs
CURRICULUM VITAE
1. Nume: Glava
2. Prenume: Cătălin Cosmin
3. Data úi locul naúterii: 28.12.1972, Brad, Hunedoara
4. Adresa: Str. Grigore Alexandrescu,Nr. 55 ,Cod postal 400560,Localitatea Cluj-Napoca
5. Telefon 0745141157, Fax +40 264 590559, E-mail catalinglava@yahoo.com
6. Studii:
InstituĠia Liceului Nivel: LicenĠă Nivel: Doctorat
Industrial Universitatea „Babes- Universitatea „Babes-Bolyai”
“Avram Bolyai” Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Facultatea de
Iancu” din Facultatea de Istorie si Psihologie úi ùtiinĠe ale
Filosofie, EducaĠiei, Specializarea:
Mun. Brad,
Specializarea: Pedagogie – ùtiinĠe ale educaĠiei
Jud. Limbă úi literatură română
Hunedoara,
Perioada: de la (luna, Sept. 1987 – Iul. 1992– Iul. 1997 Nov. 1999 oct. 2006
anul) până la (luna, anul) Iul. 1991
Grade sau diplome Diploma de Diploma de Licenta Diploma de Doctor
obĠinute bacalaureat
7. Titlul útiinĠific: Doctor în ùtiinĠe ale EducaĠiei
8. ExperienĠa profesională:
Perioada: Oct. 1997 – Sept. 1999 Oct. 1999 – Sept. 2003 Oct. 2003 - Prezent
de la …..
(luna, anul)
până la …..
(luna, anul)
Locul: Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca
InstituĠia: Universitatea „Babeú- Universitatea „Babeú- Universitatea „Babeú-Bolyai”
Bolyai” Cluj-Napoca, Bolyai” Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Facultatea de
Facultatea de Psihologie úi Facultatea de Psihologie úi Psihologie úi StiinĠe ale
StiinĠe ale Educatiei, Catedra StiinĠe ale Educatiei, Catedra Educatiei, Catedra de StiinĠe ale
de StiinĠe ale Educatiei de StiinĠe ale Educatiei Educatiei
FuncĠia: Preparator univ. Asist. univ. drd. Lect.univ.dr.
Descriere: Postul a fost ocupat prin Postul a fost ocupat prin Postul a fost ocupat prin
concurs. concurs. concurs.
În această calitate am În această calitate am În această calitate prestez
asigurat seminariile la asigurat seminariile la activităĠi didactice aferente
disciplinele: disciplinele: Teoria úi cursurilor Platforme
Teoria úi metodologia metodologia instruirii, educaĠionale on-line,
instruirii, Introducere în Pedagogie generală, Teroria Antropologie educaĠionale,
pedagogie, Teoria úi educaĠiei. Teoria informării úi comunicării,
metodologia formarii Am fost membru al Pedagogie comparată,
comportamentului psiho- Consiliului Profesoral al Fundamentele culturale ale
moral , Pedagogie generală. FacultăĠii de Psihologie úi personalităĠii, Teoria úi
Am organizat úi condus ùtiinĠe ale EducaĠiei din metodologia instruirii precum úi
activităĠi practice, întâlniri, 1999 până în 2003. activităĠi de curs úi seminar
dezbateri cu studenĠii secĠiei Din noiembrie 1999 sunt aferente disciplinelor
în cadrul Cercului ùtiinĠific înscris la doctorat în ùtiinĠele pedagogice ale Modulului
StudenĠesc al studenĠilor EducaĠiei având ca úi Pedagogic la FacultăĠile de
pedagogi. conducător útiinĠific pe d-l Litere úi de Studii Europene:
Am fost în fiecare an profesor universitar doctor Fundamentele pedagogiei,
coordonator de an pentru Miron Ionescu. Tema tezei Teoria úi metodologia
studenĠii specializării de doctorat este “Modelarea curriculumului, Teoria úi
Pedagogie-Limbă úi didactică úi învăĠarea metodologia instruirii, Teoria
62
literatură română úi, ulterior, úcolară”, ulterior modificată evaluării didactice.
Pedagogie. în „Modelarea didactică a Din septembrie 2006 am fost
În anul úcolar 1998-1999 am unor medii virtuale de numit Responsabil de
preluat úi activitatea de învăĠare úi contribuĠia ei la specializare pentru Pedagogia
secretar al Catedrei de formarea competenĠelor ÎnvăĠământului Primar úi
ùtiinĠele EducaĠiei, activitate didactice”. Preúcolar.
pe care o desfăúor úi în Din ianuarie 2008 am fost
prezent. numit Director al Centrului de
Formare Continuă în cadrul
CFCID al UniversităĠii Babeú-
Bolyai Cluj-Napoca.
9. Locul de muncă actual úi funcĠia: Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de
Psihologie úi ùtiinĠe ale EducaĠiei, Catedra de ùtiinĠe ale EducaĠiei, Lector universitar doctor, Director
al Departamentului de Formare Continuă în cadrul CFCID al UniversităĠii Babeú-Bolyai Cluj-Napoca.
10 . Vechime la locul de muncă actual: 11 ani
11. Brevete de invenĠii: -
12. Lucrări publicate (nr.total):
• 1 carte de autor (doi autori)
• 1 carte de autor ( 13 autori)
• 2 volume editate (coordonat)
• 2 capitole în lucrări apărute în străinătate (doi autori)
• 15 capitole în cărĠi apărute în Ġară (din care 12 de unic autor úi 2 cu doi autori)
• 1 manual de bune practici (doi autori)
• 14 studii în reviste de specialitate indexate BDI
• 18 comunicări útiinĠifice la manifestări útiinĠifice naĠionale úi internaĠionale.
12.1 Lucrări stiintifice relevante pentru specializarea ùtiinĠe ale EducaĠiei(max.5 lucrari):
“Introducere în pedagogia preúcolară”, volum de autor elaborat în colaborare cu Glava Cătălin, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 2002
“ICT in Education: Reflections and Perspectives”, nr. Special al Revistei “EducaĠia 21”, volum
editat impreună cu Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V.,
Llavona, P., Thorsteinsson, G., Editura Casa CărĠii de ùtiinĠă, Cluj-Napoca, 2007.
„Pedagogia úi didactica învăĠământului primar úi preúcolar”, volum editat impreună cu Cătălin
Glava úi Odarca Bout, Editura Echim, Sighetu MarmaĠiei, 2008.
„Development of general and specific teaching competencies through the educational use of
ICT”, în colaborare cu Adina Glava, în volumul internaĠional "Current Developments in Technology-
Assisted Education (2006)", M-ICTE, Spania
Premise privind utilizarea educaĠională a tehnologiilor informaĠiei úi comunicării. ImplicaĠii în
formarea iniĠială úi continuă a cadrului didactic”, publicaĠie în volumul colectiv „TradiĠii, valori úi
perspective în útiinĠele educaĠiei”, volum coordonat de Chiú, V., Bocoú, M., Stan, C., Albulescu, I.,
Editura Casa CărĠii de ùtiinĠă, Cluj-Napoca, 2008
12.2 Lucrări didactice relevante pentru specializareaùtiinĠe ale EducaĠiei(max.5 lucrari):
„Think, Construct and Comunicate, ICT as a Virtual Learning Environment”, publicaĠie
internaĠională electronică pe CD, publicată într-un colectiv de autori la Valladolid Spania, Editura
CFIE Valladolid 2 Coautor. 2005
„Consideration Related to face-to-face and Web Based Learning Methods in Romania”, în
colaborare cu Adina Glava úi Gabriel Gorghiu, articol apărut în revista „Scientific Bulletin of Electrical
Engineering Faculty” – 2008 ISSN 1843-6188, Bucureúti, 2008.
„Results of the Analysis of Students’ Opinions Regarding the Educational Use of Virtual
Instrumentation. The case of VccSSe / Virtual Community Colaborating Space for Science
Education Project”, în colaborare cu Adina Glava, articol apărut în revista “EducaĠia 21”, coord. M.
Bocoú, editori: V. Chiú, M. Bocoú, C. Stan, I. Albulescu, Institutul de Pregătire Didactică, Centrul de
Cercetare úi InovaĠie în Curriculum, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în
BDI Fachportal Pädagogik din Germania, nr. 6, 2008
„BSCW as a Virtual Classroom. Results of a research based approach regarding the educational
features of the platform”, articol apărut în numărul special al revistei “EducaĠia 21”, coord., Gorghiu,
L.M., Gorghiu, G., Glava, A., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P.,
Thorsteinsson, G.Institutul de Pregătire Didactică, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu
indexat în BDI Fachportal Pädagogik din Germania, 2007
63
„Rolul profesorului într-o clasă virtuală. Platforma BSCW ca spaĠiu virtual de învăĠare úi
cooperare”, în volumul colectiv „Schimbări paradigmatice în instrucĠie úi educaĠie”, coordonator
prof.univ.dr. Miron Ionescu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006
13. Membru al asociaĠiilor profesionale:
• AsociaĠia NaĠională Lectura úi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice
• Ad-Astra, Proiect On-line pentru o Comunitate ùtiinĠifică Românească http://www.ad-astra.ro/
14. Limbi straine cunoscute: engleza, franceza
15. Alte competenĠe:
Formator in cadrul programelor de formare initiala si continua
- Competente de comunicare cu grupul de formabili adulti
- Abilitati de organizare de seminarii si ateliere
- Competente de coordonare proiecte internationale
- Competente de lucru cu computerul: Microsoft Office, XP – Word, Internet Explorer, platforme de
comunicare on-line
- Competente de munca in echipa multispecializata
16. Specializări úi calificări:
- expertiza didactica
- cooperare si interdisciplinaritate in invatamantul universitar
- antrenament metacognitiv
InstituĠia Perioada Specializarea
Open Society Foundation 1999 –2001 “Reading and writing for critical thinking”
Cluj-Napoca, Baisoara, Cluj-Napoca workshops
Ministerul EducaĠiei úi Cercetării 3-8 iulie Stagiul de pregătire a metodicienilor din
Education Development Center SUA 2001 universităĠi.
Calificări:
- ModalităĠi de înbunătăĠire a învăĠării elevilor;
- Utilizarea programului Power-Point.
Socrates national Agency, 24 - 27 CompetenĠe în:
International Symposium Comenius 2 Nov. 2001 -Coordonarea proiectelor Comenius
Projects
Babes-Bolyai University, International August Critical Thinking Across the Curriculum
Reading Association 2002 Critical Thinking for Faculty and University
Noiembrie students
2002
5 – 17 aug. “Cooperare úi interdisciplinaritate în
ùcoala de vară, organizată de Facultatea de 2002 învăĠământul universitar”
Psihologie úi ùtiinĠele EducaĠiei, Babes-
Bolyai University Cluj-Napoca
ùcoala de vară organizată de Facultatea de 11-17 iulie “Utilizarea scrisului în predare úi învăĠare
Psihologie úi ùtiinĠele EducaĠiei, Babes- 2004
Bolyai University
ConferinĠă internaĠională organizată de 5-8 mai „Quality Teaching for Quality learning”,
Facultatea de Psihologie úi ùtiinĠele
EducaĠiei, Babes-Bolyai University
desfăúurată la Cluj-Napoca
Curs organizat de Universitatea Babeú-Bolyai 4 februarie „Programul de pregătire managerială a cadrelor de

Cluj-Napoca în colaborare cu CEPES conducere”
UNESCO
23 mai
17. ExperienĠa acumulată în programe naĠionale/internaĠionale (max.5 ):

Programul/Proiectul FuncĠia Perioada:de la... până la...
Proiectul Comenius 2.1. Action : Coordonator local Oct. 2004 – oct. 2007
FISTE – A Future Way of In-
64
Service Teacher Training in
Europe, project nr: 118766-CP-1-
2004-1-RO-COMENIUS-C2
Proiectul Comenius 2.1. Project Expert si formator Oct. 2006 -sept.2009
No.128989-CP-1-2006-1-RO
“VccSSe – Virtual Community
Collaborating Space
for Science Education”
Proiectul Comenius 2.1. VCCSSe – Expert si formator Oct. 2007-prezent
Virtual community Collaborating
Space for Science Education (2006-
2009), proiect nr. 128989 – CP – 1
– 2006 – 1 - RO.
„EduExpert”, proiect acreditat la Formator 2007 - prezent
nivel national de formare continua
a personalului didactic din
invatamantul preuniversitar
Proiectul Phare Phare 2003/005- formator 2007-2009
551.01.02 (Lot I) – Contract #013
Program de formare pentru
calificarea profesorilor rromi
Pedagogia învăĠământului primar úi
preúcolar – IDD
Proiectul Phare 2004-016- formator 2007-2010

772.01.01.02 SUB C37
Program de formare pentru
calificarea profesorilor rromi
Pedagogia învăĠământului primar úi
preúcolar – IDD
18. Alte menĠiuni (premii,distinctii ,etc):

• Participare in calitate de cursant si formator la scolile de vara internationale, organizate de
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei:
- Cooperare si Interdisciplinaritate in invatamantul universitar (2002)
- Noua paradigma universitara: centrarea pe client (2003)
- Utilizarea scrisului in predare si invatare(2004)
2008 Premiul „Comenius” al UniversităĠii Baeú-Boyai.
19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.)
¾ Cursuri úi seminarii la disciplinele:
- “Pedagogie” din cadrul modulului pedagogic (respectiv “Fundamentele pedagogiei”, “Teoria úi
metodologia curriculum-ului”, “Teoria úi metodologia instruirii”, “Teoria úi metodologia evaluării”), la
câteva facultăĠi ale UniversităĠii “Babeú-Bolyai”, nivel licenĠă, formele de învăĠământ zi úi IDD.
- „Pedagogie preúcolară úi a învăĠământului primar“ la specializările “Pedagogie” úi “Pedagogia
învăĠământului primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele de învăĠământ zi úi IDD.
- „Dezvoltare curriculară úi învăĠarea bazată pe proiecte“ la specializările “Pedagogie” úi “Pedagogia
învăĠământului primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele de învăĠământ zi úi IDD.
- „Managementul activităĠii intelectuale úi al învăĠării eficiente”, a specializările “Pedagogie” úi
“Pedagogia învăĠământului primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele de învăĠământ zi úi IDD.
- “Strategii de dezvoltare a gândirii critice”, a specializările “Pedagogie” úi “Pedagogia învăĠământului
primar úi preúcolar”, nivel licenĠă, formele de învăĠământ zi úi IDD.
- „EducaĠie incluzivă – teorie úi aplicaĠii“ la specializarea “Pedagogie”, nivel licenĠă, formele de
învăĠământ zi úi IDD úi la specializarea“Pedagogia învăĠământului primar úi preúcolar”, curs opĠional .
- “Consiliere pentru inovaĠie úi dezvoltare curriculară”, la nivel masterat - “Consiliere úcolară úi
asistenĠă psihopedagogică”.
- “Teoria curriculum-ului”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din
învăĠământul preuniversitar – Magister I úi II, ale Departamentului pentru Pregătirea Personalului
Didactic al UniversităĠii “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca.
65
- “Pedagogia comunicării”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din
- „Marketing educaĠional”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din
- „Ergonomie didactică”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din
¾ Lector la úcoli de vară:

- ùcoala de vară „Utilizarea scrisului în predare úi învăĠare”, Catedra de ùtiinĠe ale
EducaĠiei, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, 11-17 iulie 2004.
- ùcoala de vară “Noua paradigmă universitară: centrarea pe client”, Catedra de
ùtiinĠe ale EducaĠiei, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, 21-27 iulie 2003.
- ùcoala de vară “Cooperare úi interdisciplinaritate în învăĠământul universitar”,
Catedra de ùtiinĠe ale EducaĠiei, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, 4-17 august 2002
- Iunie 2007 – participare în calitate de formator la ùcoala de vară a FacultăĠii de
Psihologie úi ùtiinĠe ale EducaĠiei: “Expertiza si calitate in
activitatea didactica universitară”, 27-30 iunie 2007
- ùcoala de vară „Valori úi perspective în pedagogia úi didactica universitară”, Catedra
de ùtiinĠe ale EducaĠiei, Institutul de Pregătire Didactică, Centrul de Cercetare úi InovaĠie în
Curriculum, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, 14-17 mai 2008
-
Activitatea útiinĠifică:
Repere ale activităĠii útiinĠifice - Proiecte de cercetare:
• Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori implicaĠi în
proiectul „THINK, CONSTRUCT AND COMUNICATE, ICT AS A VIRTUAL LEARNING
ENVIRONMENT”, project no: 106469 – 2002 – ES – Comenius 2.1 Proiect Socrates-
Comenius 2.1., 2001-2004, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.
• Coordonator local al proiectului în derulare „FISTE - A FUTURE WAY FOR IN-
SERVICE TEACHER TRAINING ACROSS EUROPE, Proiect nr. 118766-CP-1-2004-1-
RO-COMENIUS-C21”, Proiectul Socrates – Comenius 2.1., 2004-2007.
• Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori implicaĠi în
proiectul „VCCSSE VCCSSE – Virtual community Collaborating Space for Science
Education” (2006-2009) COMENIUS 2.1. Project 128989-CP-1-2006-1-RO, coordonator
local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1522, intitulat “Cercetarea
valenĠelor formativ-informative ale seminarului universitar", perioada 2007-2009,
Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, suma solicitată: 170000 RON, suma solicitată
úi acordată în primul an: 80000 RON
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1527, intitulat “Formarea
competenĠelor de cercetare útiinĠifică ale studenĠilor prin aplicarea modelului
curriculumului bazat pe luarea de decizii în studiul integrat al útiinĠelor naturii în
învăĠământul incluziv", perioada 2007-2009, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS „ASIGURAREA CALITATĂğII ACTIVITĂğII
DIDACTICE DIN UNIVERSITĂğILE DIN ROMÂNIA”, nr. 17/1374 demarat în 2006,
proiect coordonat de Conf.univ.dr. Adrian Opre.
• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip C, cod 3, intitulat “Standarde naĠionale de
evaluare a nivelului de pregătire a elevilor din învăĠământul liceal”, perioada 1997-2002,
Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, valoare: 20.000 RON (director: prof. dr.
Miron Ionescu).
• Realizator al aplicaĠiei úi membru în echipa proiectului CNCSIS, cod 1726, intitulat “
MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ÎN ùCOALĂ. INTERVENğIA
66
EDUCAğIONALĂ PENTRU PREVENIREA ùI REDUCEREA VIOLENğEI”, perioada
2002-2004, Universitatea “Babeú-Bolyai” Cluj-Napoca, (director: prof. dr. Chiú Vasile).
Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt în conformitate cu realitatea.
Data completării:
09.01.2009 Semnătura
67

Marketing Education A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marketing Education A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MARKETING EDUCAğIONAL

• Date de identificare a cursului

Nume: Lect.univ.dr. Cătălin Glava MARKETING EDUCAğIONAL

Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, Cod PIE 2423

ConsultaĠii: Miercuri, ora 10-12 Asist. drd. Ecaterina Catîru

• CondiĠionări úi cunoútinĠe prerechizite

• Organizarea temelor în cadrul cursului (orientativ - 1 pagină)

Structurarea cursului este graduala, de la simplu la complex, de la abordari teoretico-

• Formatul úi tipul activităĠilor implicate de curs

• Materiale bibliografice obligatorii

• Materiale úi instrumente necesare pentru curs

Modulele Activitati premergatoare Asteptari fata de Sarcini de

• Sarcinile de lucru conditioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele

• Politica de evaluare úi notare (orientativ - 1 pagină)

• Strategii de studiu recomandate

II. Suportul de curs propriu-zis

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

• Schema logică a modului

- ùcoala ca instituĠie educaĠională

• ConĠinutul informaĠional detaliat

1. Structura sistemului de învăĠământ

ÎnvăĠământul românesc are o structură formală instituită în perioada

Din motive cunoscute, structura sistemului de învăĠământ românesc nu a Ġinut

Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale úcolarităĠii care au în comun

19 Liceu teoretic, XIII

Introducerea ciclurilor curriculare

Introducerea ciclurilor curriculare se exprimă la nivel de:

obiective care particularizează finalităĠile grădiniĠei, ale învăĠământului primar

Introducerea ciclurilor curriculare devine operativă prin:

modificări în planurile de învăĠământ, privind:

Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent de obiective de învăĠare, care

crearea continuităĠii la trecerea de la o treaptă de úcolaritate la alta (grădiniĠă-

Obiectivele ciclurilor curriculare

Întrucât activitatea la clasă ar trebui orientată către atingerea obiectivelor ciclurilor

Ciclul curricular al achiziĠiilor fundamentale (grupa pregătitoare a

asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenĠionale (scris,

Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major

dezvoltarea achiziĠiilor lingvistice úi încurajarea folosirii limbii române, a

Ciclul curricular de observare úi orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca

descoperirea de către elev a propriilor afinităĠi, aspiraĠii úi valori în scopul

Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adâncirea studiului în

dezvoltarea competenĠelor cognitive ce permit relaĠionarea informaĠiilor din

Ciclul curricular de specializare are ca obiectiv major pregătirea în vederea

dobândirea încrederii în sine úi construirea unei imagini pozitive asupra

Filiere, profiluri úi specializări

Filieră Profil Specializare

2. Produse úi servicii educaĠionale

Oferta educaĠională a úcolii (instituĠiei educaĠionale):

- produse educaĠionale (programe de studii, specializări, curricule, programe

Serviciile educaĠionale sunt activităĠi prestate în beneficiul consumatorilor de

Ce servicii educaĠionale pot fi oferite într-o instituĠie úcolară:

- activităĠi culturale în biblioteci ;

- activităĠi extraúcolare úi în afară de clasă etc.

În toate aceste cazuri există o relaĠie de complementaritate între aceste servicii úi de

 Familiile se aseamănă prin organizare, sisteme ideologice, credinĠe, structură.

Institutul canadian pentru familie Vanier:

Rose Laub Coser:

Adina Băran Pescaru:

Institutul canadian pentru familie Vanier:

 SusĠinerea fizică úi grija pentru membrii familiei,

5. PărinĠi. Tipuri úi stiluri parentale

ServituĠi ale părintelui protector:

Părintele protector – îngrijorare excesivă pentru binele copilului; convingerea că un

Familiile se aseamănă prin organizare, sisteme ideologice, credinĠe, structură.

SusĠinerea fizică úi grija pentru membrii familiei,