Istorie

Suport de curs pentru clasa a X-a F.R.

Epoca luminilor

Iluminismul o miscare filosofica dominanta in Europa la sfarsitul sec al

XVII-lea si in sec. al XVIII-lea. Ganditorii iluministi doreau sa ilumineze
oamenii prin educatie. Iluminismul s-a nascut in Anglia si s-a dezvoltat in
Franta
Fran ta sec. al XVII
XVIII-lea.
I-lea. Autorii ilum
iluminist
inistii criti
criticau
cau mon
monarhia
arhia absoluti
absolutista,
sta,
Biserica si doreau egalitate intre oameni. Cei mai cunoscuti reprezentanti
ai iluminismului sunt Thomas Hobbes, John Locke, Montesquieu, Voltaire,
Rousseau.Filosofii francezi introduc in teorie principiul separarii puterilor
in stat.

In randul monarhilor europeni au existat personalitati care s-au preocupat

de buna guvernare a statelor, pe baza unor reforme inspirate din opera

iluminista. Acesti despoti luminati au fost Frederic al II-lea, rege al Prusiei,

Iosif al II-lea, imparat al Austriei, Ecaterina a II-a, tarina Rusiei, monarhi
europeni ai sec. al XVIII-lea.

Iluminismul s-a manifestat si in spatial romanesc prin activitatea Scolii

Ardelene, in Transilvania, si prin unele reforme ale domnilir fanarioti in
Mold
Mo ldov
ova
a si TaTarra Ro
Roma
maneneas
asca
ca(N(Nic
icol
olae
ae si Co
Cons
nsta
tant
ntin
in Ma
Mavr
vroc
ocor
orda
dat,t,
Alexandru si Constantin Ipsilanti).

“Atunci cand in mainile aceleiasi personae sau aceluiasi corp de dregatori

se af
afla
la in
intr
trun
unit
ite
e pu
pute
tere
rea
a ex
exec
ecut
utiv
ive
e si pu
pute
tere
rea
a le
legi
giui
uito
toar
are
e nu ex
exis
ista
ta
libertate. (…)Totul ar fi pierdut daca acelasi om ar exercita aceste trei
puteri: pe cea de a face legi, pe cea de a duce la indeplinire hotararile
obstesti si pe cea de a judeca litigiile.”

Montesquieu, Spiritul legilor

Organizarea statelor moderne

Revolutia engleza

Cauze: Conflictul dintre Rege si Parlament , pe tema taxelor fixate de

Cauze:
rege fara aprobarea Parlamentului a dus la izbucnirea unui razboi civil.

Regele era Anglican, iar majoritatea Parlamentului era puritana.

Desfasurare: Razboiul civil (1642-1649) s-a incheiat cu Victoria armatei
Desfasurare:
parlamentului condusa de catre Oliver Cromwell. Regele a fost executat.

Republica engleza a fost o perioada de haos (1649-1653)

drept consecinta Cromwell a impus o dictatura, numita
Protectorat(1653-1658),
Protectorat (1653-1658), Lord protector fiind el insusi. Dupa moartea lui
O. Cr
Crom
omwe
well
ll s-a
s-a ales
ales So
Solu
luti
tia
a re
read
aduc
ucer
erii
ii pe tron
tron a di dina
nast
stie
ieii re
rega
gale
le,,
Restauratia(1
Restauratia (165
658-
8-16
1688
88).
). Di
Din
n ca
cauz
uza
a dodori
rint
ntei
ei momona
narh
rhul
ului
ui enenglglez
ez de
revenire la monarhia absolutista, in anul 1688 s-a ales Solutia ideala de
schimbare pe cale pasnica, Revolutia glorioasa,
glorioasa, prin aducerea pe tronul
Angliei a lui Wilhelm de Orania, care a jurat sa respecte un act cu valoare
de const
constitutie, Decla
itutie, Declaratia
ratia drept
drepturilo
urilor
r, prprin
in ca
care
re pu
pute
teri
rile
le sa
sale
le er
erau
au
limitate prin lege.

Consecinte:Anglia devine, ca forma de guvernare, monarhie

Consecinte:A
constitutionala parlamentara
parlamentara,, mod de organizare a statului care exista
si azi.

“Lorzii declara : 1. Ca pretinsa putere a autoritatii regale de a suspenda

le
legi
gile
le sa
sau
u ap
apli
lica
care
rea
a leg
legil
ilor
or fa
fara
ra co
cons
nsim
imta
tama
mant
ntulul pa
parl
rlam
amen
entu
tulu
luii es
este
te
ilegal
ilegala..
a..8.
8. Ca ale
aleger
gerea
ea me
membmbril
rilor
or par
parlam
lament
entulu
uluii tre
trebui
buie
e sa fie lib
libera
era……
13….ca parlamentul va trebui sa fie convocat cu regularitate.”

Declaratia drepturilor, 1689

Anglicanism=religie de stat a Angliei, forma de Protestantism introdusa in

Anglicanism=religie
sec. al XVI-lea

Puritanism=grupare protestanta engleza, care dorea purificarea bisericii

Puritanism=grupare
engleze de orice influenta catolica

Constituirea Statelor Unite ale Americii

(razboiul de independenta american)

Pe coasta de est a Americii de Nordau luat nastere 13 colonii care au

intrat sub stapanire engleza. Dezvoltarea economica a coloniilor a fost

rapida. Progrese au fost facute sip e planul culturii, din Europa au patruns
id
idei
eile
le il
ilum
umin
inis
iste
te (ilu
(ilumi
mini
nist
stii am
amer
eric
ican
anii Be
Benj
njam
amin
in Fran
Frankl
klin
in,, Th
Thom
omas
as
Jefferson). Coloniile erau conduse de catre guvernatori, reprezentanti ai
regelui Angliei.

Cauze:Introducerea de taxe si impozite impovaratoare pentru colonisti va

Cauze:Introducerea
duce la izbucnirea revolutiei americane, care va lua forma unui razboi de
independenta.

Desfasurare:S-au ciocnit armata engleza cu armata coloniilor condusa

Desfasurare:S-au
de ca
catr
tre
e G. Wa
Washshin
ington.. La 4 iu
gton iuli
lie
e 17
177676 Con
Congre
gresul
sul col
coloni
oniilo
ilorr de la
Philadelphia a semnat Declaratia de independenta. Declaratia include
idea ca regale Angliei a incalcat principiul de guvernare conform caruia
trebui
trebuia
a sa ape
apere
re drept
dreptur
urile
ile cet
cetate
atenil
nilor
or,, dr
drept
eptul
ul la via
viata,
ta, lib
libert
ertate
ate si la
nazuinta spre fericire.

De partea coloniilor au intrat in razboi Franta, Spania, Olanda. Razboiul se

incheie
incheie cu Victori
Victoria
a coloniilor
coloniilor.. Prin semnar
semnarea
ea trata
tratatului
tului de pace la Paris
Paris,,
Anglia recunoaste independent fostelor sale colonii.

Consecinte: Fostele colonii vor constitui prima republica federala din

istorie.Au avut la baza Constitutia semnata in 1787, act valabil si astazi cu
un numar de amendamente. S-a consfintit principiul separarii puterilor in
stat: Congresul-putere legislative, Presedintele- putere executive, Curtea
Suprema de Justitie- putere judecatoreasca.

Independenta= statut juridic international prin care un stat se conduce

singur pe plan intern si extern

Revolutia franceza

(1789-1799)

Cauze: la sfarsitul sec. al XVIII-lea Vechiul Regim din Franta a intrat intr-o
puternica criza. Monarhia absolutista oprima poporul. Clerul superior si
nobilimea erau stari privilegiate, fiind scutiti de taxe, impozite. Statul
francez era in pragul falimentului. Regele Ludovic al XVI-lea a fost nevoit a
convoace Parlamentul.

Desfasurare: Starea a treia s-a proclamat Adunare Nationala

Constituanta.Regele a mobilizat armata pentru a dizolva Adunarea, dar
populatia Parisului se opune.La 14 iulie 1789 cade inchisoarea Bastilia,
symbol al regimului absolutist.
 Monarhia constitutionala
constitutionala-- la 26 august a fost adoptata
Declaratia drepturilor omului si cetateanului, act pe care regele jura
sa-l respecte drept Constitutie.

Republica- Franta intra in conflict cu Prusia si Rusia, se

declanseaza criza deoarece regale chemase ajutor extern in favoarea sa.
Regele a fost prins si executat.Adunarea legislative devine Conventie
nationala si proclama Republica(1792), care a cunoscut mai multe
orientari: girondinii, moderati, si iacobinii, radicali.

Din 1794 se impune Directoratul, givernare republican in timpul careia,

pe plan extern se remarca personalitatea tanarului Napoleon
Bonaparte.. La 9 noiembrie 1799 acesta preia puterea prin lovitura de
Bonaparte
stat.

Franta napoleoniana

Consulatul- Napoleon Bonaparte a preluat toata puterea si a instaurat o

didactatur
didactatura
a milit
militara.
ara. In guver
guvernare
narea
a sa Napo
Napoleon
leon a most
mostenit
enit razboaiel
razboaiele
e

initiate de revolutie.
Imperiul- in mai 1804 a fost proclamat imperiul francez, iar Napoleo
Napoleon n a
fost
fost in
inco
coro
rona
natt im
impa
para
rat.
t. Im
Impe
peri
riul
ul a inse
insemn
mnatat o pe
peri
rioa
oada
da de razb
razboa
oaie
ie
purtate de Franta impotriva monarhiilor feudale si Angliei. Un rezultat al
acestor batalii a fost crearea Marelui Imperiu francez . Acesta era format
din imperiul francez propriu-zis si statele aflate sub stapanirea sa.

Caderea lui Napoleon s-a datorat monarhilor europeni, dar si popoareloe

aflate sub dominatie franceza. Infrangerea finala a lui napoleon a fost in
batalia de la Waterloo din 1815. Napoleon a plecat in exil. In Franta a fost
restaurata dinastia de Bourbon.

“Ce este numele de imparat? Un cuvant ca oricare altul. Daca eu nu

aveam alte titluri decat acesta penru a ma prezenta in fata posteritatii, ea
mi-ar rade in nas. Institutiile mele, binefacerile mele, victoriile mele, iata
adevaratele mele titluri de glorie. “

Napoleon

“Ca sa castig musulmanii din Egipt m-am facut musulman, ca sa pacific

Vandeea m-am facut catholic…daca as guverna un popor de evrei as
restabili templul lui Solomon.”

Napoleon
 Relatiile internationale in secolul al XIX-lea

1.Congresul de la Viena

Dupa caderea lui Napoleon , statele invingatoare Anglia, Rusia,

Austria, Prusia, au concocat un congres in care sa se stabileasca

noua ordine politica. Principiul care a stat la baza hotararilor a
fost cel al echilibrului European.

Franta a fos
Franta fostt red
redus
usa
a la dim
dimens
ensiun
iunile
ile sal
sale
e din 179
1792.
2. An
Angli
glia
a isi
pastra suprematia pe maritime si colonial. Rusia ocupa teritoriile
Marelu
Mar eluii Du
Ducat
cat al Va
Varso
rsovie
viei,
i, Aus
Austri
tria
a ane
anexea
xeaza
za no
nordu
rdull Ita
Italie
lieii si
exercita suprematia asupra intregii peninsula. Germania, formata
acum din 30-40 state alcatuia o Confederatie. Olanda era unita
cu Belgia intr-un Regat al Tarilor de Jos.

La initiativa tarului principalii monarhi absolutisti ai europei au

al
alca
catu
tuit
it o alia
aliant
nta
a indr
indrep
epttat
ata
a im
imppotr
otriv
iva
a oricicar
aror
or misisc
car
arii
revolutionare, Sfanta Alianta (Rusia, Austria, Prusia).

In practica diplomatiei europene a fost introdus conceptual de

concert European ca efort al puterilor europene de conjugare a
acti
actiun
unil
ilo
or in ved
eder
erea
ea men
enti
tin
ner
erii
ii ech
chil
ilib
ibrrul
ului
ui Eu
Euro
rop
pea
ean
n.
Ascensiunea rusiei a fost oprita prin razboiul Crimeei 1853-1856.

2. Aliante politico-militare

Pornind de la antag
Pornind antagonis
onismele
mele franco-ge
franco-germa
rmane ne se cont
contureaz
ureaza
a la
sfarsitul secolului al XIX-lea aliante. Tripla Alianta sau Puterile
Centrale a adu adunat
nat int
intere
eresel
sele
e Ger
Germa
manie
niei,
i, Ita
Italie
lieii si Im
Imper
periul
iului
ui

Austr
Austro-U
o-Unga
coalizat ngar(
in r(188
1883).
jurul ei3).
pe Rep
Replic
lica
AngliaasiaRusia
ven
venit
itformand
din par
partea
tea Fr
Frant
Triplaantei
ei car
care
e a
Intelegere
sau Antanta.

“Art. 1. Inaltele parti contractante isi fagaduiesc

fagaduiesc pace si prietenie
si ca nu pot intra in nici un fel de alianta sau lupta indreptata
impotriva vreuneia dintre ele. Ele se angajeaza sa duca o politica
de prietenie sis a-si acorde sprijin reciproc in limita intereselor
lor. Art.2. Daca Romania va fi atacata fara ca din partea ei sa fi
existat vreo provocare, Austro-Ungaria va trebui sa-I acorde in
timp util ajutor si asistenta impotriva agresorului. Daca Austro-
Ungaria ar fi atacata in aceleasi imprejurari va fi de indata casus

foederis pentru Romania…Art. 6. Inaltele parti contractante isi

fagaduiesc una alteia sa pastreze secret continuutl prezentului
tratat.”

Tratatul incheiat intre Romania si Austro-Ungaria, prin

care Romania a aderat la Tripla Alianta

Anul 1848 in Europa

Cel mai insemnat val revolutionar s-a abatut asupra Europei in

anul 1848. In Franta revolutia urmarea liberalizarea in continuare
a societatii si participarea la viata politica a unui numar cat mai
mare
ma re de ceceta
tate
teni
ni.. In alte
alte ta
tari
ri li
libe
bera
rali
lism
smul
ul a fo
fost
st as
asoc
ocia
iatt cu
nati
na tio
onalis
alism
mul (Sp
Spatatiu
iull It
Ital
alia
iann, ger
erm
manan,, un
unga
garria,
ia, spa
pati
tial
al
romanesc).

In sp
spati
atial
al ro
roman
manesc
esc rev
revolu
olutia
tia a izb
izbucn
ucnit
it in toa
toate
te tar
tarile
ile,, ava
avand
nd
caract
caracteri
eristi
stici
ci com
commu
mune,
ne, dar si dif
diferi
erite.
te. In MoMoldo
ldova
va mi
misca
scarea
rea
revolutio
revolutionar
naraa a fost mode
moderat
rata,
a, in Tar
Taraa Ro
Roman
maneas
easca
ca timp de
catave luni revolutionarii au detinut puterea (I H. Radulescu, N.
Balcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Bratianu, Gh. Magheru). Interventia
armatelor rusesti si otomane a inabusit revolutia. In Transilvania
romanii
rom anii au afirm
afirmat
at resp
respectar
ectarea
ea drep
drepturi
turilor
lor rom
romanilo
anilor.
r. Arm
Armatele
atele
austriece vor inabusi insa atat revolutia romanilor, cat sip e cea a
maghiarilor.

Urmarile
Urmarile rev
revolu
olutii
tiilor
lor de la 184
1848
8 au fos
fostt foa
foart
rte
e im
impor
portan
tante.
te. In
Franta a fost instaurata Republica si apoi un regim autoritar sub
conducerea printului napoleon , care a instaurat al doilea imperiu
francez in 1852
francez 1852,, sub num
numele
ele de Nap
Napoleon
oleon al II
III-lea.
I-lea. In spat
spatiile
iile
romane
rom anesc,
sc, ger
german
man,, Ita
Italia
lian
n ace
aceste
ste rev
revolu
oluti
ti au fos
fostt un pas mai
departe catre unificarea statala.

“ 1. Natiunea romana, razimata pe principiul libertatii, egalitatii si

fraternitatii, pretinde independent sa nationala..

7. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie, si a

tipari fara nici o cenzura..

8. Natiunea romana cere infiintarea scoalelor romane pe la toate

satele si orasele…
16. Natiune romana cere ca conlocuitoarele natiuni nicicum sa
nu ia in dezbatere cauza uniunii Transilvaniei cu Ungaria…

Petitiune Nationala,, programul revolutionarilor romani din

Nationala
Transilvania, adoptata
adoptata la Blaj, 3-5 mai 1848

State nationale si multinationale in a doua jumatate a

secolului al XIX-lea

Aparitia unor noi state nationale a fost o caracteristica de seama

a istoriei continentului nostru in sec. al XIX-lea. Astfel s-au format
Romania, Germania, Italia

Formarea statului national roman

Prin Tratatul de Pace de la Paris, din 1856, Tarile Romane ieseau

de sub protectotatul rusesc si intrau sub garantia colectiva a
marilor puteri europene(Franta, Marea Britanie, Austria, Prusia,
Sardinia,
Sardinia, Rusia, Imperiu
Imperiull otto
ottoman)
man).. Adun
Adunarile
arile ad-hoc ce la Iasi si
bucuresti au revendicat unirea Moldovei cu Tara Romaneasca.
Conv
Co nven
enti
tia
a de la Pa
Pari
ris
s din
din 18
1858
58 adadop
opta
tata
ta de pupute
teri
rile
le ga
gara
rant
nte
e
stabilea o unire trunchiata: doi domni, duoa adunari legislative,
duoa guverne, doar numele amintea a unire, Principatele Unite
ale Moldovei si Tarii Romanesti. In 1859, la 5 si 24 ianuarie,
ianuarie ,
prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza,rom
Cuza,romanii
anii au infap
infaptuit
tuit unirea .
Dupa tratative ce au durat trei ani de zile, dubla alegere a fost

recunoscuta
reforma de toate domniei
din perioada cele sapte
lui puteri. Incepea agrara,
Cuza (reforma marea opera de
reforma
justitiei, reforma invatamantului). Epoca marilor reforme a avut
loc
loc in tim timpu
pull man
anda
datu
tulu
luii de primim-m
-mininis
istr
tru luii Mihail
u al lu
Kogalniceanu.

Romania intre 1866-1914

In 18
1866
66 Cu
Cuza
za a fo
fost
st ob
obli
liga
gatt sa ab
abdi
dice
ce,, lo
locu
cull fi
fiin
ind
d lu
luat
at de un
principe strain, Carol de Hohenzollern.

In 1866 a fost adoptata pr primima

a co
cons
nsti
titu
tuti
tie
e ininte
tern
rnaa
romaneasca.. Via
romaneasca Viata
ta pol
politi
itica
ca a fos
fostt dom
domina
inata
ta de dou
douaa par
partid
tide,
e,
li
libe
bera
rall si co
cons
nser
erva
vator. In 18
tor. 1877
77 Ro
Roma
mani
nia
a si-a
si-a pr
proc
ocla
lama
matt
independenta,, lupt
independenta luptan
andd ap
apoi
oi im
impo
potr
triv
iva
a im
impe
peri
riul
ului
ui Ot
Otom
oman
an si
eliberandu-se de sub stapanirea straina. In congresul de pace de
la Berl
Berlin
in mar
marile
ile pute
puteri
ri recu
recunosc
nosc independ
independentent Romanie
Romaniei.
i. In locul
unuii ter
unu terito
itoriu
riu din sud
sudulul Ba
Basar
sarabi
abiei,
ei, lua
luatt abu
abuziv
ziv de Rus
Rusia,
ia, am
primit Dobrogea. Cativa ani mai tarziu, in 1881, Romania s- a
proclamat regat.

“Rom
Romani
ani!! Uni
Unirea
rea est
estee im
impli
plinit
nita!
a! Nat
Nation
ionali
alitat
tatea
ea ro
roman
manaa est
este
e
intemeiata. Acest fapt maret, dorit de generatiile trecute, …s-a
recunoscut de Inalta poarta, de puterile garante si s-a inscris in
datinile natiilor… In zilele de 5 si 24 ianuarie ati depus toata a
voastra incredere in Alesul natiei, ati intrunit sperantele voastre
intr-un singur domn. Alesul vostru va da azi o singura Romanie.”

Proclamatia prin care Al.I. Cuza anunta recunoasterea

unirii, 11 decembrie 1861

Formarea Germaniei

Unificare
Unificareaa Ger
German
manieiiei a fos
fostt pr
prega
egatit
tita
a de apa
aparit
ritia
ia une
uneii uni
uniuni
uni
vamale, care grupa statele germane in frunte cu
Prusia
Prusia.Pr
.Princ
incipal
ipalele
ele obs
obstac
tacole
ole in cal
calea
ea for
forma
marii
rii unu
unuii sin
singur
gur sta
statt
german
german erau Aus Austri
tria
a si Frant
Franta.a. Opo
Opozit
zitia
ia lor a fos
fostt eli
elimin
minate
ate in
urma unor razboaie. In 1866 Austria a fost invinsa, iar in 1870-
1871 si Franta a avut aceeasi soarta( era inceputul tensiunilor
franco-germane ce vor marca istoria pana in 1950).
Personalitatea care a jucat rolul de baza in unificarea Germaniei
a fo
fost
st cacannce
cela
larrul PrPru
usiei
siei,, Otto
tto vo
vonn Bisism
mararc
ck.In
k.In 187871
1 s-a
s-a
proclamat Imperiul German, regale Prusiei devenind si imparatul
noului stat.(Wilhelm I).

Sub con
conduc
ducere
ereaa tan
tanaru
arului
lui imp
impara
aratt Wil
Wilhel
helm
m al II-
II-lea
lea Ger
Germa
mania
nia
ince
incepe
pe sa du
duca
ca o po
poli
liti
tica
ca de ininar
arm
mare
are si o po
poliliti
tica
ca la ni
nive
vell
European, continuand linia izolarii Frantei.

State multinationale

Austro
Austro-U
-Ung
ngar
aria
ia s-
s-a
a form
format
at in ur
urmma du
dual
alis
ismu
mulu
luii se
sem
mna
natt cu
Ungaria, un compromise realizat pentru supravietuirea imperiului
habsburgic. Imparatul Franz Iosef devenea si rege al Ungariei in
anul 1867.

Rusi
Rusia
a era
era to
tott un stat
stat mu
mult
ltin
inat
atio
iona
nal,
l, ca
care
re in
ingl
glob
oba
a cc
cca.
a. 20 de

natiuni.
nobilimii.Era guvernata in mod autocrat de catre tar cu sprijinul
 Primul Razboi Mondial

Istorie si internet-
www.spartacus.schoolnet.co.uk/FWW.htm este o
adevarata enciclopedie a primului razboi mondial cu
informatii despre cronologia evenimentelor, forte armate,
batalii, precum si cu o lista a principalelor site-uri
consecrate acestui razboi.

Romania si Marele Razboi

La consiliul de coroana din august 1914 s-a hotarat sa se adopte

Solutia neutralitatii Romaniei fata de conflictul izbucnit. Perioada
aceasta de doi ani 1914-1916 a ingaduit primului ministru Ion I.C.
Bratianu sa negocieze cu puterile implicate in conflict. In vara lui
1916 Romania a intrat in razboi de partea Antantei. Tara nu era
pregatita de razboi, Romania a pierdut importante teritorii, regale

si gu
guve
vern
rnul
ul s-au
s-au reretr
tras
as la Iasi
Iasi,, su
sudu
dull s-a
s-a afla
aflatt su
subb do
domi
mina
natitie
e
straina. Vara anului 1917 a semnificat prin victoriile de la Marasti,
Marras
Ma ases
esti
ti si OiOitu
tuz z sa
salv
lvar
area
ea fifini
nite
te tari
tariii no
noas
astrtre.
e. Di
Dinn ca
cauzuzaa
capitu
cap itular
larii
ii Rus
Rusiei
iei,, und
undee pri
printr
ntr-o
-o lov
lovitu
itura
ra de stastatt bo
bolse
lsevic
vicii
ii au
preluat puterea, Romania a fost obligate sa semneze pacea cu
Puterile Centrale. In situatia in care acest bloc politico-militar era
invins pe toate fronturile, Romania reintra in razboi si este in
tabara invingatoare.

Marea Unire: etape- 27 m

martie
artie 1918 B
Basarabia
asarabia s-a unit
cu Vechiul Regat

-28 noiembrie 1918 Bucovina s-a

unit cu Vechiul Regat

-1 decembrie 1918 Transilvania,

Banatul si Maramuresul s-au unit cu Tara

Relatiile internationale interbelice

Conferinta de pace de la Paris

Rolul cel mai important in cadrul tratativelor de pace l-au avut

cele
cele pa
patr
tru
u mari
ari pu
pute
teri
ri invi
inving
ngat
atoa
oare
re,, S.U.
S.U.A,
A, Fran
Frantta, marea
area
Britanie, Italia. Conferinta de laParis a recunoscut noile state si
modificarile teritoriale. Drept urmare Imperiul Austro-Ungar era
dezmemb
dezme mbrat
rat.. Co
Colon
loniile
iile ger
germab
mabne,
ne, pre
precum
cum si terterito
itorii
riile
le ara
arabe
be
aflate in component Imperiului ottoman inainte de razboi, au fost
acordate,
acord ate, sub form
formaa de mand
mandate
ate al Socie
Societatii
tatii Natiunilo
Natiunilor,
r, angliei,
angliei,
Frantei si Japoniei.Statele invinse au fost obligate la plata unor
mari despagubiri de razboi.

State nou aparute pe harta Europei:Austria, Ungaria,

Ceho
Ce hosl
slov
ovac
acia
ia,, Re
Rega
gatu
tull sa
sarb
rbo-
o-cr
croa
oato
to-s
-slo
love
ven,
n, ul
ulte
teri
rior
or numi
numitt
Iugoslavia, Polonia s-a reconstituit, Romania mare.

Constituirea Societatii Natiunilor

Pactul Societatii a fost semnat in cadrul lucrarilor conferintei, la

28 iunie 1919. Scopul societatii era de a dezvolta cooperarea
in
intr
tre
e stat
state,
e, resp
respec
ecta
tare
rea
a dr
drep
eptu
tulu
luii in
inte
tern
rnat
atio
iona
nal,
l, el
elim
imin
inar
area
ea
razboiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor.Sediul a fost
la Geneva. S.U.A. au preferat o politica izolationista si nu au facut
part
pa rte
e din
din So
Soci
ciet
etat
ate,
e, Ge
Germ
rman
ania
ia nu a fofost
st ac
acce
cept
ptat
ata,
a, iar
iar Ru
Rusi
sia
a
sovietica nu era recunoscuta pe plan international.

In anul 1929 a izbucnit o mare criza economica. Aceasta a

dus
du s la dedegr
grad
adaare
rea
a co
con
ndi
dittiilo
iilorr de viaviata
ta,, fa
fapt
pt ca
care
re a
favori
fav orizat
zat si asc
ascens
ensiun
iunea
ea naz
nazismismulu
uluii in Ger
German
mania.
ia. Ado
Adolf
lf
Hitl
Hitler
er,, fo
folo
losi
sind
nd nenemu
mulr
lrum
umir irea
ea oaoamemeni
nilo
lor,
r, a pr prel
elua
uatt
puterea in anul 1933.

Realizarea telurilor politice externe ale lui Hitler erau usurate de

situatia politica internationala, care sublinia slabiciunea Societatii
Natiunilor, incapabila sa asigure apararea integritatii teritoriale a
statelor supuse agresiunii. Hitler a dus o politica expansionist. A
format axa Berlin-Roma. In anul 1938 a anexat Austria. Anglia si
Franta au acceptat cererile lui Hitler privind unele teritorii din
Cehoslovacia. Se prefigure alt razboi mondial.

Regimuri politice in perioada interbelica

Regimuri
Regimu ri dem
democr
ocrat
atice
ice--se cacara
ract
cter
eriz
izeaz
eaza
a prprin
in resp
respec
ecta
tarerea
a
drep
drepttur
uril
ilo
or omulu
ului, exis
existe
tent
nta
a mai mul ulto
torr par
arti
tie
e po
poli
liti
tice
ce,,
pluripartidism, respectarea principiului separarii puterilo in stat.
Modelul democratic interbelic este reprezentat de catre S.U.A.
care au stiut sa depaseasca criza economica mondiala fara sa
 renunte la democratie.
democratie. In Ro
Romania
mania interbelica a existat un regim
democratic bazat pe o constitutie democratica, pana la preluarea
puterii de catre regele Carol al II-lea care va introduce un regim
politic de autoritate, in cepand cu anul 1930 si desavarsindu-l in
1938 cand a fost schimbata si constitutia.

Regimuri totalitare- nu se respecta decat la nivel declarative

drepturile omului, exista partidul unic, un lider politic charismatic
care absoarbe toate puterile in stat.

Fascismul s-a instaurat in Italia, in 1922. Liderul politic a fost

Benito Mussolini.

Nazismul(national-socialismul) s-a instaurat in Germania, in

1933. Lider Adolf Hitler.

Comunismul s-a instaurat in Rusia, in 1917. Primul lider a fost

Lenin. Dupa moartea sa puterea a fost preluata de catre Stalin.

Daca primele doua regimuri totalitare nu au supravietuit

mortii liderului politic, comunismul este regimul totalitar
cel mai longeviv.Comunismul sovietic a cazut o data cu
prabusirea U.R.S.S-ului, in 1991.

Al doilea razboi mondial

Istorie si internet- despre al doilea razboi mondial

www.fsmitha.com .

Tema: Realizati o scurta cercetare pe tema Romania in al

doilea razboi mondial avand urmatorul plan de cercetare

a) Pierd
Pierderile
erile terit
teritorial
oriale
e
din 1940

b) Guv
Guvern
ernare
area
a lui Ion
Antonescu

c) Act
Actul
ul d
de
e la 23 a
augu
ugust
st
1944

Relatii internationale postbelice

Organizatii internationale

S-au pus bazele Organizatiei Natiunilor Unite in cadrul conferintei de

la San Francisco 1945. Scopurile noii organizatii au fost au fost expuse in

Carta Organizatiei.
Organisme
Organisme O.N.
O.N.U:
U: Adun
Adunarea
area Gene
Generala,
rala, Cons
Consiliul
iliul de secur
securitate
itate,, Cons
Consiliul
iliul
Economic si Social, Secretariatul General. Exista si organism specializate
O.N.U(UNESCO, UNICEF, FAO, OMS etc.)

Consiliul Europei-
Europei- fondat in 1948 cu scopul de a imbunatati relatiile intre
statele membre. Sediul este al Strasbourg.

Razboiul Rece

Pr
Prin
in raz
azbo
boii re
rece
ce se inte
intele
lege
ge coconf
nfli
lict
ctul
ul di
dint
ntre
re ce
cele
le ma
maii mari
ari pu
puteteri
ri
postbelice, U.R.S.S si S.U.A., care insa nu a degenerate intr-un razboi
propri
pro priu-z
u-zis.
is.In
In anu
anull 194
1946
6 fos
fostul
tul pre
premi
mier
er bri
britan
tanic
ic Win
Winsto
ston
n Chu
Church
rchill
ill i-a
acuzat pe sovietici ca au izolat Europa de est in spatele unei cortine de
fier.

O componenta a razboiului rece a constituit-o formarea blocurilor militare:

Orga
Organi
niza
zati
tia
a Tr
Trat
atat
atul
ului
ui At
Atla
lant
ntic
icul
ului
ui de No
Nord
rd (N
(NAT
ATO)
O) si Tr
Trat
atat
atul
ul de la
Varsovia.

Razboiul
Razboi ul Rec
Recee si con
consti
stitui
tuirea
rea blo
blocur
curilo
ilorr mil
milita
itare
re rep
reprez
rezent
entau
au un mar
mare
e
pericol pentru pacea mondiala. O serie de state au format, la propunerea
Iugosl
Iugoslavi
aviei,
ei, Mis
Miscar
carea
ea de nea
nealin
linier
iere,
e, car
care e a cup
cuprin
rins
s state
state ce nu fac
faceau
eau
parte din aliantele militare.

O da
data
ta cu prprab
abus
usir
irea
ea co
comu
muni
nism
smul
ului
ui se pr
pres
esup
upun
une
e ca s-a
s-a in
inch
chei
eiat
at si
Razboiul Rece.

Test nr.1

1 Definiti iluminismul si alcatuiti o propozitie cu acest

termen istoric

2 Enumerati trei iluministi francezi si trei domnitori romani

care au aplicat reforme iluministe

3 Comparati revolutiile moderne engleza si Americana,

pornind de la urmatorul plan:cauze, desfasurare, consecinte.
(max. 1 pagina A4)

Punctaj: 1-2 puncte, 2- 2 puncte, 3- 6 puncte. Se puncteaza

coerenta in exprimare si succesiunea logica a evenimentelor
istorice.

Timp de lucru 35 de minute.