OPERATII CU VECTORI

Mărimi scalare şi vectoriale. Expresia analitică a unui vector

În fizică există: mărimi scalare (masa m, densitatea ρ, temperatura T, lucrul mecanic L,

 
intensitatea curentului electric I) şi mărimi vectoriale (viteza v , forţa F , intensitatea câmpului
 
electric E , inducţia câmpului magnetic B ).
Mărimile scalare sunt complet determinate prin valoarea lor numerică (pozitivă sau
negativă) iar mărimile fizice vectoriale nu pot fi definite exclusiv printr-un număr. Mărimile
vectoriale sunt caracterizate prin modul, direcţie, sens şi punct de aplicaţie.
  
Considerăm sistemul cartezian Oxyz , iar i , j , k , sunt versorii celor trei direcţii.
Versorul este un vector cu modulul egal cu unitatea.
  
i = j = k =1
   
Notăm cu a1 , a2 , a3 componentele vectorului a după cele trei direcţii

a x , a y , a z proiecţiile vectorului a pe cele trei direcţii.
   
a = axi + a y j + az k Expresia analitică a vectorului

a = a x2 + a 2y + a z2 modulul vectorului

Adunarea vectorilor
  
a) Regula paralelogramului. Considerăm doi vectori a şi b care au unghiul α între
direcţiile lor. Suma a doi vectori concurenţi ce au direcţii diferite, este un vector reprezentat de
diagonala paralelogramului constituit cu vectorii daţi ca laturi.
  
c = a +b

c 2 = a 2 + b 2 + 2ab cos 

Operaţia de adunare a vectorilor este comutativă

   
a +b =b +a

b) Regula poligonului
Această regulă ne permite să adunăm doi sau mai mulţi simultan .

   
Considerăm patru vectori a, b , c , d . Se aşează vectorii, păstrând modulul direcţia şi
 
sensul astfel încât originea vectorului b se aşează în vârful vectorului a , iar originea vectorului
  
c în vârful vectorului b , ş.a.m.d (fig.1.3). Vectorul sumă S se obţine unind originea primului
vector cu extremitatea ultimului vector.
    
S =a +b +c +d

Adunarea vectorilor este asociativă.

( )
     
(
a + b + c = a+ b+ c )
Scăderea vectorilor

  
Considerăm vectorii a şi b . Pentru a scădea vectorii înseamnă să adunăm la vectorul a

opusul vectorului b (fig. 1.4).
( )
    
d = a −b = a + −b

Pentru a scădea doi vectori unim vârfurile vectorilor printr-un segment de dreaptă
orientat către primul vector din diferenţă.
  
d = a −b

d 2 = a 2 + b 2 − 2ab cos 

Scăderea vectorilor nu este comutativă

   
a −b  b −a
 Fig. 1.4

Înmulţirea vectorilor

a) Înmulţirea unui vector cu un scalar. A înmulţi un vector cu un scalar n înseamnă

să facem o însumare repetată de n ori a acestuia .
 
A = na
 
Dacă n este un număr pozitiv atunci vectorul A are acelaşi sens cu a , iar dacă n este negativ
 
atunci vectorul A are sens contrar cu a .
b) Produsul scalar a doi vectori
 
Produsul scalar a doi vectori a şi b este un scalar .
 
P = a b

P = a  b  cos
 
Expresiile analitice ale lui a b sunt :
   
a = axi + a y j + azk

   
b = bx i + b y j + bz k

   
a  b = a x bx + a y b y + a z bz Produsul scalar a doi vectori a şi b
Produsul scalar a doi vectori este comutativ .
c) Produsul vectorial a doi vectori 
 
Produsul vectorial S , a doi vectori a şi b este un vector având direcţia perpendiculară
 
pe planul format de vectorii a şi b , sensul este dat de regula burghiului, iar modulul este egal
cu produsul dintre modulele celor doi vectori şi sinusul unghiului dintre ei.
  
S = a b
  
S = a  b  sin 

Regula burghiului: aşezăm burghiul perpendicular pe planul format de vectorii a şi b .

Rotim burghiul astfel încât primul vector să se suprapună peste cel de-al doilea vector. Sensul de
înaintare al burghiului determină sensul produsului vectorial.
Produsul vectorial nu este comutativ :
     
( )
 
a b  b a a b = − b a
 Sensul produsului vectorial

  
i j k
 
a  b = ax ay az Produsul vectorial
bx by bz

Produsul vectorial este distributiv faţă de adunare.

( )
      
a  b + c = a b + a c (1.22)

Problema nr. 1
Se dau vectorii:
⃗⃗
𝑎⃗ = 3𝑖⃗ + 4𝑗⃗ − 5𝑘

𝑏⃗⃗ = 𝑖⃗ − 2𝑗⃗ + 6𝑘
⃗⃗

Sa se determine:
a) |𝑎⃗| =?
|𝑏⃗⃗| =?
b) 𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗ =?
𝑎⃗ − 𝑏⃗⃗ =?
c) 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ =?
𝑎⃗ × 𝑏⃗⃗ =?
d) |𝑎⃗ × 𝑏⃗⃗| =?
 REZOLVARE

⃗⃗
a) 𝑎⃗ = 𝑎𝑥 𝑖⃗ + 𝑎𝑦 𝑗⃗ + 𝑎𝑧 𝑘
𝑎⃗ = 3𝑖⃗ + 4𝑗⃗ − 5𝑘 ⃗⃗
Identificam termenii:

⇒ 𝑎𝑥 = 3
𝑎𝑦 = 4
𝑎𝑧 = −5
⇒ |𝑎⃗| = √𝑎𝑥2 + 𝑎𝑦2 + 𝑎𝑧2 = √32 + 42 + (−5)2 = 5√2

𝑏⃗⃗ = 𝑏𝑥 𝑖⃗ + 𝑏𝑦 𝑗⃗ + 𝑏𝑧 𝑘
⃗⃗
𝑏⃗⃗ = 𝑖⃗ − 2𝑗⃗ + 6𝑘 ⃗⃗

Identificam termenii:
⇒ 𝑏𝑥 = 1
𝑏𝑦 = −2
𝑏𝑧 = 6

⃗⃗| = √𝑏𝑥2 + 𝑏𝑦2 + 𝑏𝑧2 = √1 + (−2)2 + 62 = √41

⇒ |b

b) 𝑎⃗ + 𝑏⃗⃗ = 3𝑖⃗ + 4𝑗⃗ − 5𝑘⃗⃗ + 𝑖⃗ − 2𝑗⃗ + 6𝑘

⃗⃗ = (3 + 1)𝑖⃗ + [4 + (−2)]𝑗⃗ +
[(−5) + 6]𝑘 ⃗⃗ = 4𝑖⃗ + 2𝑗⃗ + 𝑘 ⃗⃗
𝑎⃗ − 𝑏⃗⃗ = 3𝑖⃗ + 4𝑗⃗ − 5𝑘
⃗⃗ − (𝑖⃗ − 2𝑗⃗ + 6𝑘
⃗⃗ ) = 3𝑖⃗ + 4𝑗⃗ − 5𝑘
⃗⃗ − 𝑖⃗ + 2𝑗⃗ − 6𝑘
⃗⃗
= 2𝑖⃗ + 6𝑗⃗ − 11𝑘 ⃗⃗
c) 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ = 𝑎𝑥 ∙ 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 ∙ 𝑏𝑦 + 𝑎𝑧 ∙ 𝑏𝑧 = 3 ∙ 1 + 4 ∙ (−2) + (−5) ∙ 6 = −35
 𝑖⃗ 𝑗⃗ ⃗⃗
𝑘 𝑖⃗ 𝑗⃗ ⃗⃗
𝑘
⃗⃗
𝑎⃗ × 𝑏 = |𝑎𝑥 𝑎𝑦 𝑎𝑧 | = |3 4 −5| =
𝑏𝑥 𝑏𝑦 𝑏𝑧 1 −2 6
⃗⃗
= 4 ∙ 6𝑖⃗ + (−5) ∙ 1 ∙ 𝑗⃗ + (−2) ∙ 3 ∙ 𝑘
⃗⃗ + (−2) ∙ (−5) ∙ 𝑖⃗ + 3 ∙ 6 ∙ 𝑗⃗]
− [1 ∙ 4 ∙ 𝑘
⃗⃗ − 4𝑘
= 24𝑖⃗ − 5𝑗⃗ − 6𝑘 ⃗⃗ − 10𝑖⃗ − 18𝑗⃗ = 14𝑖⃗ − 23𝑗⃗ − 10𝑘
⃗⃗

⃗⃗| = 𝑆⃗
d) |𝑎⃗ × 𝑏

⃗⃗
𝑆⃗ = 14𝑖⃗ − 23𝑗⃗ − 10𝑘

𝑆⃗ = 𝑆𝑥 𝑖⃗ + 𝑆𝑦 𝑗⃗ + 𝑆𝑧 ⃗𝑘⃗

Identificam termenii:
𝑆𝑥 = 14
𝑆𝑦 = −23
𝑆𝑧 = −10

𝑆⃗ = |𝑎⃗ × 𝑏⃗⃗| = √𝑆𝑥2 + 𝑆𝑦2 + 𝑆𝑧2 = √142 + (−2)2 + (−10)2 = √196 + 4 + 100

= √300 = 10√3
Problema nr. 2
Se dau vectorii:

⃗⃗
𝑎⃗ = 6𝑖⃗ + 8𝑗⃗ − 10𝑘

𝑏⃗⃗ = −2𝑖⃗ + 𝑗⃗ + 6𝑘
⃗⃗

Sa se determine:

a) |𝑎⃗| =?
|𝑏⃗⃗| =?
b) 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗=?
c) ∢ ∝ (𝑎⃗; 𝑏⃗⃗) =?

REZOLVARE

a) 𝑎𝑥 = 6 𝑏𝑥 = −2
𝑎𝑦 = 8 𝑏𝑦 = 1
𝑎𝑧 = −10 𝑏𝑧 = 6
|𝑎⃗| = √62 + 82 + (−102 ) = 10√2
|𝑏⃗⃗| = √(−2)2 + 12 + 62 = √41
b) 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ = 6 ∙ (−2) + 8 ∙ 1 + (−10) ∙ 6 = −64
c) 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ = |𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗| ∙ cos ∝
|𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗| = 𝑎𝑥 ∙ 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 ∙ 𝑏𝑦 + 𝑎𝑧 ∙ 𝑏𝑧
|𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗| ∙ cos ∝ = 𝑎𝑥 ∙ 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 ∙ 𝑏𝑦 + 𝑎𝑧 ∙ 𝑏𝑧
𝑎𝑥 ∙ 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 ∙ 𝑏𝑦 + 𝑎𝑧 ∙ 𝑏𝑧 −64
cos ∝= = = −0,706
|𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗| 10√2 ∙ √41
⇒∝= 134°53′37′′