TESTUL 1

Citeşte cu atenţie textele de mai jos pentru a rezolva corect cerinţele!

Oceanele şi viaţa marinǎ

Fundul mǎrilor şi al oceanelor aratǎ întocmai ca uscatul, cu vǎi, câmpii şi munţi. În

lumea subacvaticǎ se gǎsesc o mulţime de vietǎţi interesante. Plantele marine nu au
rǎdǎcini, flori sau frunze adevǎrate. Unele se lipesc de stânci şi cresc lungi, în cǎutarea
luminii solare, iar mici bule de gaz fac ca tulpinile sǎ se mişte
uşor. E vorba despre alge.
Crustaceele se află printre cele mai diverse dintre toate
grupele de nevertebrate și puține specii precum crabii
tereștri s-au adaptat la viața pe uscat, dar marea lor
majoritate este acvatică și marină. Însăși cuvântul crustaceu
înseamnă „cu o crustă”. Trăiesc, în marea lor majoritate, în
mările şi oceanele planetare, iar o parte redusă din aceste
specii populează apele dulci ale râurilor şi lacurilor.
Crustaceele decapode au cinci perechi de picioare articulate
cu care se deplasează pe fundul apelor în care trăiesc sau, în
cazul crabilor, chiar pe falezele marine.

Utilizare
Crustaceele, în mod obligatoriu, trebuie fierte sau
fripte, din raţiuni de igienă şi siguranţă a consumului; carnea
lor se alterează rapid dacă nu este pregătită în cel mai scurt
timp după capturare. De altfel, este indicat ca acestea să fie
achiziţionate vii din magazinele de specialitate, direct din
bazinele cu apă salină.
(adaptare după www.wikipedia.org)

Doctorul Ştie-Tot
de Charles Perrault

A fost odată un tăietor de lemne care muncea din greu ca să-şi întreţină familia: tăia
lemne sus la munte; apoi le transporta în oraş într-o căruţă veche, trasă de doi boi şi le
vindea. Pe omul nostru îl chema Crab şi era foarte muncitor, deşi un pic naiv şi cam
neştiutor.
Într-o zi servitoarea unui medic cumpără lemne de la el şi îl rugă să i le ducă până
acasă. Când ajunse Crab, medicul tocmai mânca. Înfometatul tăietor de lemne, înghiţind în
sec după mâncărurile gustoase pe care le vedea, gândi că, dacă ar fi medic, ar putea mânca
şi bea tot ce şi-ar dori.
Şi, întorcându-se către doctor îl întrebă dacă şi el ar putea să fie medic.
- Bineînţeles, îi răspunse doctorul. Nu trebuie decât să-ţi cumperi un abecedar dintre
cele care au un cocoş desenat pe ele. Apoi îţi comanzi două costume elegante şi pui pe uşa
casei tale o inscripţie care să spună aşa: ”Doctotul Ştie-Tot” şi aştepţi clienţii. Vei vedea.
Naivul tăietor de lemne, care nu înţelesese
viclenia medicului, îşi luă rămas-bun de la el,
mulţumindu-i pentru sfat şi, fără să stea pe
gânduri vându căruţa şi boii în piaţă. Cu banii
obţinuţi îşi cumpără două costume şi un
abecedar, şi, foarte încântat, merse acasă, unde
îşi atârnă pe uşă inscripţia pe care era scris:
”Doctorul Ştie-Tot”. Şi se puse pe aşteptat
clienţii.
Într-o zi veni un domn care întrebă de
Doctorul Ştie-Tot.
- Eu, care le ştiu pe toate, o să vă rezolv problema. Nu fiţi trist, bunule domn, îi
răspunse Crab.
Cavalerul îi oferi o sumă generoasă ca să afle cine sunt pungaşii care îl furau. Astfel
îl conduse pe Crab spre casa sa. Îi însoţi şi nevasta lui Crab, căci tăietorul de lemne n-a vrut
cu niciun chip să meargă fără ea. Când ajunseră, tocmai se servea prânzul, iar stăpânul îi
invită la masă pe doctor şi pe soţia acestuia.
Apăru atunci primul servitor care aducea bucate gustoase şi Crab îi spuse soţiei în
şoaptă:
- Margareta, uite-l pe primul!
Spuse asta, referindu-se la primul fel de mâncare; dar servitorul, care era unul dintre
hoţi, crezu că se referă la el şi, întorcându-se la bucătărie, le spuse colegilor săi:
- Suntem pierduţi! Doctorul ăsta le ştie pe toate şi şi-a dat seama că noi suntem cei
care l-au furat pe stăpân, pentru că atunci când a intrat, i-a spus soţiei sale, în şoaptă, că eu
sunt primul.
Când cel de-al doilea servitor intră să-i servească, Crab îi spuse iarăşi soţiei sale,
referindu-se tot la felul de mâncare:
- Margareta, acesta este al doilea!
Servitorul ieşi înspăimântat şi le povesti celorlalţi ce păţise. Acelaşi lucru se
întâmplă şi cu cel de-al treilea servitor, şi când apăru al patrulea, cavalerul îi ceru
Doctorului Ştie-Tot să ghicească ce aduce în castron. Văzându-se într-o asemenea
încurcătură, sărmanul tăietor de lemne îngână întristat:
- Bietul Crab!
Şi, cum de fapt în castron se aflau crabi, stăpânul casei crezu că invitatul chiar
ghicise.
Atunci servitorul îi făcu semn falsului doctor să meargă până la bucătărie. Acolo
servitorii îi mărturisiră că sunt autorii furtului, dar că regretă şi că doresc să înapoieze banii.
Apoi îi promiseră o mare sumă de bani dacă nu îi denunţă stăpânului lor.
Doctorul acceptă şi hoţii îi arătară unde este ascunsă prada. Pe urmă, Crab se întoarse
la masă şi spuse:
- Am să caut în oracolul meu unde sunt ascunşi banii furaţi.
Îşi scoase abecedarul şi începu să caute pagina pe care era desenat cocoşul. Dar cum
dădea paginile două câte două, nu o găsi.
- Aha, eşti aici şi va trebui să ieşi! strigă el.
Şi în clipa aceea, cel de-al cincilea servitor, care se ascunsese după un dulap, ieşi fuga,
crezând că se referea la el. În final, Crab îi divulgă cavalerului locul unde erau ascunşi banii,
pe care acesta îi recuperă cu bucurie şi uimire, în acelaşi timp.
Doctorul Ştie-Tot primi din partea stăpânului o mare sumă de bani, iar din partea
servitorilor o alta, pentru că nu îi denunţase, şi astfel se îmbogăţi şi nu mai fu nevoit să taie
lemne niciodată.

Vocabular:
inscripţie = text scurt, de obicei gravat sau sculptat pe piatrǎ, pe metal, ori pe lemn;
oracol = caiet conţinând rǎspunsuri la diverse întrebǎri şi în care persoana ce îl rǎsfoieşte ar
gǎsi soluţia unor dileme.

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

Crustaceele fac parte din grupa:
a. vertebratelor; c. nevertebratelor;
b. mamiferelor; d. pǎsǎrilor.

Crabii se deplaseazǎ pe fundul apelor în care trǎiesc, sau chiar pe falezele

marine, cu ajutorul a:
a. douǎ perechi de picioare; c. trei perechi de picioare;
b. cinci perechi de picioare; d. patru perechi de picioare.

Ce ai aflat din textele citite?

a. informaţii despre crabi; c. informaţii despre insecte;
b. o poveste despre regina florilor; d.o poveste despre spiriduşi.
 Cum se numea tǎietorul de lemne?
a. Doctorul Ştie-Tot; c. Crab;
b. Mǎrgǎrit; d. Nicolae.

De ce muncea din greu tǎietorul de lemne?

a. ca sǎ facǎ bani mulţi; c. ca sǎ-şi întreţinǎ familia;
b. ca sǎ fie un exemplu pentru toţi; d. ca sǎ-şi consume energia.

Ce fǎcea cu lemnele tǎiate?

a. le transporta în oraş într-o cǎruţǎ veche; c. le punea pe foc;
b. le ducea acasǎ; d. le fǎcea grǎmadǎ, în pǎdure.

Cine l-a însoţit pe Crab acasǎ la cavaler?

a. doctorul; c. servitorul;
b. nevasta; d. pungaşul.

2. Completeazǎ spaţiile libere:

a) Care sunt personajele din textul “Doctorul Ştie-Tot”?

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

b) Precizeazǎ locul şi timpul acţiunii.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Bifeazǎ, din lista de mai jos, însuşirile care i se potrivesc lui Crab:
[_] mândru; [_] muncitor; [_] nepoliticos;
[_] naiv; [_] fricos; [_] neştiutor.

4. Dǎ douǎ exemple din text prin care sǎ arǎţi naivitatea tǎietorului de lemne.
a) _________________________________________________________________
b) _________________________________________________________________

5. Scrie sinonimele (cuvintele cu acelaşi sens) pentru urmǎtoarele cuvinte:

doctor _______________________________________________
viclean ______________________________________________
sfat _________________________________________________
pungaşi ______________________________________________
6. Numeroteazǎ enunţurile de mai jos în ordinea în care s-au întâmplat
evenimentele.
Numǎrul 1 a fost rezolvat pentru tine.

[_] Autorii furtului i-au promis o mare sumǎ de bani, dacǎ nu-i denunţǎ.
[_] Înfometatul tǎietor de lemne, gândi cǎ, dacǎ ar fi medic, ar trǎi mult mai bine.
[_] Cavalerul îi oferi o sumǎ de bani ca sǎ afle cine sunt cei care-l furǎ.
[_] Îşi atârnǎ pe uşǎ inscripţia “Doctorul Ştie-Tot” şi se puse pe aşteptat clienţii.
1. A fost odatǎ un tǎietor de lemne care muncea din greu ca sǎ-şi întreţinǎ familia.
[_] Doctorul Ştie-Tot se îmbogǎţi, primind o mare sumǎ de bani şi nu mai fu nevoit
sǎ taie lemne.
[_] Crab îi divulgǎ cavalerului locul unde erau ascunşi banii.

7. Formulaţi câte un enunţ în care termenii muncitor şi pui sǎ aibǎ alt sens decât
în text.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

8. Realizeazǎ corespondenţa între personaje şi afirmaţiile lor:

Doctorul a)* Îi ceru Doctorului Ştie-Tot sǎ ghiceascǎ ce aduce în castron.
Crab b)* Pui pe uşa casei o inscripţie care sǎ spunǎ aşa: “Doctorul Ştie-Tot”.
Cavalerul c)* Am sǎ caut în oracolul meu unde sunt ascunşi banii furaţi.

9. Scrie câte un enunţ folosind cuvintele: odatǎ, o datǎ, crab, Crab.

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

10. Identificǎ în text câte un cuvânt care conţine, în aceeaşi silabǎ, grupul de sunete
ia, ie, oa, ea. Scrie aceste cuvinte pe spaţiul indicat!
ia: _________________________________________________________________
ie: _________________________________________________________________
oa: ________________________________________________________________
ea: ________________________________________________________________
11. Formeazǎ familia de cuvinte pentru termenul pǎdure.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

12. Alcǎtuieşte un text de 10-12 enunţuri în care sǎ foloseşti cuvintele: varǎ, soare,
plajǎ, nisip, crabi, furnici, umbrele. Dǎ-i un titlu potrivit! Respectǎ pǎrţile
compunerii!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

prof. Petria Dolia

Şcoala Gimnazialǎ “Duiliu Zamfirescu”, Focşani