Redacția

†Pr. Dorel Pușcaș

Fondator – serie nouă

Pr. Dan-Ionuț Lupuțan

Președinte
Protopop de Huedin

Prof. Dr. Cristian-Claudiu Filip

Redactor șef

Colaboratori:
Prof. Horea-Dorin Matiș
Ana Avram
Prof. Dr. Dinu Bălan
Prof. Elena Livia Bâlc
Prof. Dr. Alexandru Jurcan
Prof. Mădălin-Sebastian Lung
Prof. Doru Rusu

Tehnoredactare & design & print: Editura Napoca Star, Cluj

Proiect rezultat în urma colaborării dintre Protopopiatul Ortodox Român Huedin și Aca-
demia Elitelor, Modelelor și Valorilor
https://elite.mcb-institute.org/ .

Protopopiatul Ortodox Român Huedin, str. Protopop Aurel Munteanu, nr. 23,
loc. Huedin, jud. Cluj, tel. 0264 354 206, site www.protopopiatulhuedin.ro

1
 CUPRINS

Protopopul martir Aurel Munteanu, o lecție aghiografică la zi................................................................ 3

† BENEDICT Bistrițeanul
Protopopiatul Ortodox Huedin înveșmântat de sărbătoare ................................................................... 6
Pr. Dan-Ionuț LUPUȚAN
100 de ani de la înființarea Protopopiatului Ortodox Huedin, sărbătoriți în mod solemn .................. 8
Darius ECHIM
Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022) .........................................11
CȘ III Dr. Mircea-Gheorghe ABRUDAN
Protopopiatul Ortodox Român Huedin și generația Marii Uniri ......................................................... 16
Cristian-Claudiu FILIP
Gânduri printre rânduri la Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin!.......................... 19
Vasile TODINCĂ
Din arhiva Protopopiatului Ortodox Român Huedin – la un veac de la „inactivarea” sa .................. 21
Prof. Mădălin-Sebastian LUNG
Avram Iancu, organizarea militară din Munții Apuseni și trei dintre prefecții săi .............................. 23
Prof. Horea-Dorin MATIȘ
Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale .................................................................................... 27
Pr. Eusebiu RUS - Parohia Sâncraiu
Mesaj la împlinirea celor 100 de ani de la înființarea Protopopiatului Ortodox Român Huedin ......30
Drd. Bela KOBULNICZKY

DINTRE ACTIVITĂȚILE DE CENTENAR......................................................................................... 31

2
 PROTOPOPUL MARTIR AUREL MUNTEANU,
O LECȚIE AGHIOGRAFICĂ LA ZI

† BENEDICT Bistrițeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului

C
omemorându-i pe cei dinaintea noastră,
personalități religioase și culturale deo-
potrivă, frecvent îl cităm pe Sfântul
Apostol Pavel, adresându-se evreilor: „Aduceți-vă
aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cu-
vântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum
și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13,
7). Sunt trei momente succesive indicate în acest în-
demn: este vorba, mai întâi, de o rememorare lucra-
tivă a icoanei vrednicilor antecesori, care ne-au așe-
zat în buna rânduială a cucerniciei evanghelice –
frică de Dumnezeu și rușine de oameni (Luca 18, 2)
– urmată de un accent limpede pus pe felul în care
și-au sfârșit viața pământească, iar, în cele din urmă,
o parte cu scop pedagogic, cu aplicare imediată, în
sensul unei oglindiri a bunei lor conduite, de curaj
și credință, în viața personală.
Accentul care se pune pe tipul sfârșitului de
viață nu este întâmplător. Și acest lucru, pentru că
atitudinea în fața morții autentifică sau descalifică o
viețuire de o viață, mai lungă sau mai scurtă, și va-
lidează o credință mărturisită și aplicată
de-a lungul acesteia. Martiriul este forma
cea mai evidentă de „moarte bună” în fața
lui Dumnezeu și în aghiografia creștină,
iar mucenicii sunt cei care se aseamănă cel
mai mult cu Hristos, făcând din cruce pe-
cete peste viață și punte peste moartea lor.
Aceștia validează consistența unei biogra-
fii în dragoste, care devine mai puternică
decât moartea (Cântarea cântărilor 8,6)
prin sacrificiul de sine: „Mai mare dragoste decât
aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să și-l pună
pentru prietenii săi” (Ioan 15, 13).
Așa îl cinstim pe Protopopul Aurel Mun-
teanu, așezându-l în ceata martirilor pentru credință
și neam. La împlinirea a 140 de ani de la nașterea
sa, ne uităm cu recunoștință și cu admirație la per-
sonalitatea acestuia și la efigia care i s-a asociat în
istoria Bisericii și a neamului nostru, și încercăm pe
viu să beneficiem de roadele jertfei lui. Acest exer-
cițiu de evlavie firească și necesară se așază pe „fe-
lul cum și-a încheiat viața”, făcând din biografia sa
o pagină de aghiografie recentă, prin detalii, limbaj
și valoare simbolică. Dar, mai ales, prin atitudini.
Totul începe de la prezența sa „reprezenta-
tivă”, ca om al lui Dumnezeu, preot al Bisericii și
expresie a buneicuviințe evanghelice și românești.
Își trăiește slujirea într -un cadru extrem, la stan-
darde maxime și exigențe în consecință. Necruțător
în cele ale dreptății lui Dumnezeu și iubitor față de
om, în lumina credinței suprapuse total peste viața

3
lui. Se vădește, în felul acesta, prin glasul său profe-
tic, ambasador „serios” și „oficial” al Împărăției de
Sus. Sfârșitul vieții sale începe cu ultima liturghie
săvârșită în ziua de duminică, 8 septembrie 1940.
Sentimentele puternice, ajunse la paroxism, speci-
fice străfulgerării profetice, se exprimă paradoxal
printr-o bună îndrăznire a omului d rept, și, prin ex-
tensie, a poporului care caută dreptate din dreptatea
lui Dumnezeu, stând față în față cu simțământul
precarității, indicat de mesajul Evangheliei. El și po-
porul pe care-l păstorea se aflau în postura bogatului
căruia i-a rodit țarina, simțind nevoia de tihnă și bu-
curie de pe urma roadelor așteptate: „Își ridică ochii
de pe fila Sfintei Evanghelii și văzu pe fața credin-
cioșilor săi expresia bucuriei omului bogat, că și lor
le rodise țarina, din mila lui Dumnezeu, prea îmbel-
șugat și nimic nu le lipsea pentru a fi deplin mulțu-
miți și fericiți. Dar Dumnezeu i-a zis: Ce te bucuri,
nebunule! Chiar în noaptea asta și se va cere înapoi
sufletul…”1 Simțea ca niciodată „tragicul” și „adân-
cimea” cuvântului lui Dumnezeu. Mai rămânea
atât, deși puternic și neîncetat, „Doamne al Puteri-
lor, fii cu noi, că afară de Tine nici un alt ajutor în-
tru necazuri nu avem. Tu știi Doamne, că în vremea
vieții mele… cu credință am slujit Ție; numele Tău
l-am lăudat și l-am preamărit... Cuvântul, legea,
1
Dr. Eugen Nicoară, Mucenicul Aurel, Cluj-Napoca, Renaș-
terea, 2021, p. 39-40.
2
Dr. Eugen Nicoară, Mucenicul Aurel, 41-42.
3
Ioan Lupaș, „Cuvântare împotriva fioroaselor atrocități să-
vârșite de unguri față de populația românească din partea
4
porunca și adevărul Tău l-am învățat…Ție ți-am ri-
dicat biserici… Crucea Ta am înălțat-o în inimile și
ochii oilor Tale cele cuvântătoare… și ele Te-au cu-
noscut pe Tine că Tu ești Păstorul cel milostiv…
Primește aceste jertfe de suferințe…”2. Și martirul,
sfârșitul său ca „jertfă de tot” se deschidea năvalnic.
10 septembrie 1940. Protopopul Aurel, în
drum spre Spitalul din Huedin pentru a săvârși o
slujbă de înmormântare, este escortat către o desti-
nație fixă, într-un loc „străin”, străin fiind tot cel po-
trivnic Evangheliei, urmând celui „Străin”, pizmaș
al binelui și al omului dintru începuturi. Lovit
și maltratat în mai multe momente și locații,
după chipul Celui „fără chip” (Isaia 53), pro-
topopul este ucis la marginea orașului, iar
trupul său, deja tainic pe drumul străvezimii,
este batjocorit. Doar la două luni după uci-
dere, autoritățile vor aproba deshumarea tru-
pului său și oficierea slujbei de înmormân-
tare, după o sumară autopsie. Șase oameni
participă la slujba, pe grabă, ca oarecând în
Ierusalim, condusă de consilierul eparhial
Laurențiu Curea, delegat al Episcopului Nicolae
Colan, căruia nu i s-a permis participarea (peisajul
seamănă cu o realitate recentă și totuși de tristă
amintire). La cimitir, poporul în rugăciune îl aștepta
pe părintele lor spiritual pentru a-i mulțumi și a-și
cere iertare, după obicei, însă jandarmii însoțitori nu
i-au permis acest lucru. Protopopul era singur și în
moarte, precum a fost în viață, asemenea Celui pe
care L-a urmat.
Însă supranumele de „martir” este exprimat
de mulți și cu putere. Istoricul cleric Ioan Lupaș
nota: „A rămas lângă turma credincioșilor săi, răs-
cumpărându-și astfel, cu însuși sângele său, conști-
ința datoriei împlinite, cu eroic spirit de sacrificiu,
până la cea din urmă răsuflare”3. În același spirit,
Transilvaniei cedate prin arbitrajul de la Viena”, în Analele
Academiei Române. Dezbaterile, tom LXI, 1940-1941, Moni-
torul oficial și imprimeriile statului, București, 1942, p. 18-19.
Vicariatul de Alba Iulia scria: „Vă este cunoscută,
de bună seamă, moartea tragică de mucenic, îndu-
rată de Protopopul Aurel Munteanu al Huedinului,
care a produs consternare generală în lumea mare,
prin cruzimile ce a trebuit să sufere acest vrednic
slujitor al altarului”4. Mai adăugăm și mărturia pro-
fesorului Pavel Roșca, exprimată în cheie admira-
tivă și evlavie liturgică: „Aurel Munteanu, prin su-
ferințele ce le-a îndurat, a intrat în patrimoniul
martirilor neamului românesc… al neamului nos-
tru întreg și pentru toate timpurile”5. Se generează
în acest timp un vocabular specific pentru a-l des-
crie pe Protopopul Aurel Munteanu – „protopopul
martir”, „erou și mucenic”6. Așezăm la final o măr-
turie – un fragment sintetizator din cuvântarea suc-
cesorului său, Preotul Petru Pop, la comemorarea
din 16 septembrie 1965: „S-a petrecut parcă ace-
eași scenă cu preotul Aurel, ca aceea de la primele
începuturi ale erei noastre, cu primul mucenic, Ar-
hidiaconul Ștefan… Călăii credeau că protopopul
se roagă; pentru ca să nu se poată ruga, i-au intro-
dus un par de vie pe gât și așa a murit
moarte de mucenic preotul Aurel Mun-
teanu, primul protopop al Huedinului”7.
Au avut înaintașii noștri experi-
ența de a fi ocupați, de a fi intimidați, de a
fi asupriți sau chiar striviți, ca neam sau pe
linie de credință. Au cunoscut experiența
exilului în afară sau chiar în propria lor
țară. Și tocmai de aceea, înțelept este și
evanghelic să ne străduim ca această sufe-
rință să fie evitată. Dar, în același timp,
4
Gheorghe I Bodea, Vasile T. Suciu, Ilie I. Pușcaș, Adminis-
trația militară horthystă în nord-vestul României – septem-
brie-noiembrie 1940, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p.
269.
5
Pavel Roșca, „Evocarea jertfei. Protopopul Aurel Mun-
teanu”, în Tribuna, anul III, nr. 727, Brașov, 15 septembrie
1943, p. 3.
6
Profesorul Pavel Roșca, Medicul Vasile Pașca, Protopopul
Gheorghe Rusu, Protopopul Petru Pop, Episcopul Nicolae
Colan. Pentru detalii a se vedea minuțiosul volum biografic
semnat de Mircea-Gheorghe Abrudan, Protopopul Aurel
contextualizând, suntem invitați să transformăm
rana și durerea personală și colectivă în înțelegere și
solidaritate, înăuntru, între noi, dar și în afară, față
de ceilalți, care au parte, în prezent, de o astfel de
experiență.
Comemorarea unui mucenic înseamnă che-
mare la un comportament evanghelic prin apelul la
dragoste faț ă de unii ca aceștia, care suferă, însoțită
de rugăciunea pentru ei și, mai ales, pentru cei care
greșesc mai mult, provocându-le suferința, pe mo-
delul: „Doamne, iartă-ne pe noi, și pe cei care ne
fac rău… că nu știu ce fac”. O astfel de atitudine
generează înviere în mijlocul confuziei de prigoane
și al întunericului de moarte: „Să zicem fraților și
celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toate pentru în-
viere…”8. O trăire de acest fel se dezvăluie în cu-
vintele protopopului martir, care însoțesc sfârșitul
martiric și devenirea sa aghiografică: „Părinte
Sfinte, primește jertfa mea de dureri, de sânge, spre
slava de veci a numelui Tău și ca o arvună a prețu-
lui de răscumpărare a neamului meu din robie…”9
Munteanu (1882-1940), martir al poporului român și muce-
nic al Bisericii Ortodoxe, Cluj-Napoca, Renașterea, 2021, p.
95-100.
7
Pr. Valeriu Gr. Sima, Protopopul martir de la Huedin. Stu-
diu, Poieni 1979-1982, manuscris dactilografiat, 169 file , la
Biblioteca Arhiepiscopiei Române a Clujului, cota 8511, cf.
Mircea-Gheorghe Abrudan, Protopopul Aurel Munteanu, p.
99.
8
Penticostar, București, EIBMBOR, 2012, p. 24.
9
Dr. Eugen Nicoară, Mucenicul Aurel, p. 83.
5
 PROTOPOPIATUL ORTODOX HUEDIN
ÎNVEȘMÂNTAT DE SĂRBĂTOARE
– discursul rostit de pr. Dan-Ionuț LUPUȚAN,
protopopul de Huedin, cu ocazia Centenarului Protopopiatului Ortodox Român Huedin –
P
arcă mai ieri sărbătoream Centenarul Marii
Uniri și la doar patru ani de atunci, un eve-
niment înălțător, ca un imens fluviu, ne
brăzdează adânc sufletele, ca să ne dea rod bogat
de bucurie, ca dar al Duhului Sfânt: Centenarul
Protopopiatului Ortodox Român Huedin.
Alături de acest rod al bucuriei, poate cel
mai vizibil dintre toate roadele, Bunul Dumnezeu a
revărsat în acest an jubiliar peste credincioșii noștri
și celelalte roade ale Duhului Sfânt, de iubire, pace,
îndelungă-răbdare, bunătate, facere de bine, cre-
dincioșie, blândețe, înfrânare, curăție (Galateni 5,
22-23).
În urmă cu 100 de ani, de Anul Nou biseri-
cesc, se înființa Protopopiatul Huedin. O generație
vrednică de înaintași ne-a făcut încă o bucurie după
aceea a Marii Uniri. Cu trecerea timpului, fiecare
generație ce a urmat i-a adus tribut de recunoștință
acestei generații.
6
Întrucât înființarea protopopiatului nostru a
coincis în mod fericit cu începutul Anului biseri-
cesc, e bine să consemnăm că Anul Nou bisericesc
a fost instituit la Sinodul I Ecumenic de la Ni-
ceea, în anul 325 d. H. Au trecut 16 secole de atunci
până în 1922 și 17 secole până astăzi. Se conturează
în această trecere a timpului imaginea unei istorii
înfloritoare de două milenii a credinței noastre.
Încă de la începutul acestui an jubiliar, am
dorit să marcăm centenarul protopopiatului nostru
într-un mod cu totul aparte și pe mai multe planuri:
liturgic prin săvârșirea Sfintei Liturghii de astăzi, și
a parastasului pentru protopopii adormiți întru
Domnul, edilitar prin realizarea plăcii aniversare,
social prin campania de donare de sânge organizată
de protopopiat și cultural prin înființarea Diplomei
și a Medaliei Omagiale Centenarul Protopopiatului
Ortodox Huedin, organizarea în luna mai a Simpo-
zionului Omagial „140 de ani de la nașterea părin-
telui protopop Aurel Mun-
teanu” și realizarea unei
adaptări radiofonice a pie-
sei de teatru „Tunul de ci-
reș”, operă care ilustrează
moartea martirică a primu-
lui protopop de Huedin,
părintele Aurel Munteanu,
evenimente care vor avea
loc în luna decembrie a
acestui an.
 Înaltpreasfințite Părinte,
Au trecut mai bine de șase ani de la numi-
rea mea în slujirea de Protopop al Protopopiatului
Ortodox Huedin. În aceste momente jubiliare, sunt
perfect conștient de încrederea uriașă pe care
Înaltpreasfinția Voastră ați decis să o acordați pre-
oților și credincioșilor din Protopopiatul Huedin și
tânărului preot numit la această înaltă responsabili-
tate. Înaltpreasfințite Părinte, Vă suntem recunos-
cători și Vă apreciem în mod deosebit sprijinul
acordat în tot acest răstimp.
Mulțumirile noastre se adresează și Preas-
fințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, episco-
pul-vicar al Arhiepiscopiei Clujului cât și întregu-
lui aparat administrativ al Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului și Clujului, părintelui vicar, părinților
consilieri, părintelui inspector de Religie Ortodoxă,
părintelui director al Colegiului Ortodox, părintelui
director al postului de Radio Renașterea, părintelui
revizor contabil, pentru fructuoasa colaborare
avută în acești ani spre propășirea protopopiatului
nostru. Mulțumirile noastre se adresează apoi și
fostului protopop de Huedin, părintelui Taloș Ci-
prian, prezent astăzi la această aniversare, precum
și rudelor celorlalți părinți protopopi adormiți întru
Domnul.
Dați-mi voie să adresez mulțumirile mele
tuturor preoților parohi sau pensionari, părinților
stareți sau duhovnici, precum și maicilor
starețe, din cuprinsul Protopopiatului Hu-
edin. Aș dori să îmi exprim recunoștința
față de întregul personal neclerical al pa-
rohiilor și mănăstirilor, și față de toți cre-
dincioșii ortodocși din protopopiatul Hu-
edin, în mod special de la cei prezenți as-
tăzi aici, de la grupurile de creștini venite
din cuprinsul protopopiatului nostru. Toți
credincioșii au o contribuție decisivă la
realizarea obiectivelor noastre principale.
Meritați întreaga apreciere și gratitudine pentru de-
votamentul, dragostea față de neam, Biserică și pa-
trie, angajamentul, profesionalismul și eforturile
deosebite pe care le depuneți.
Alese mulțumiri aduc și preoților și doam-
nelor preotese care formează Corala Glasul Apuse-
nilor a Protopopiatului Ortodox Huedin, corală
care a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie, precum
și tuturor autorităților și oficialităților județene și
locale, Poliției naționale și locale, Jandarmeriei și
în special domnilor primari, care au venit în număr
mare la evenimentul nostru. Este știut faptul că
acolo unde preotul și primarul conlucrează, se pot
înfăptui lucruri frumoase pentru comunitate. Apoi,
mulțumiri aducem tuturor celor care ne-au ajutat fi-
zic sau financiar cu organizarea acestui eveniment.
Nimic nu este mai importat în viață decât
să trăiești aprecierea celor care te-au investit cu în-
credere și să poți să aduci mulțumire pentru aceasta
de fiecare dată. Recunoștința pentru tot ceea ce îți
oferă viața nu îți dă doar un sentiment de împlinire
și binecuvântare, dar atrage și mai mult bine.
Fie ca centenarul protopopiatului nostru să
consolideze biserica ortodoxă din această parte fră-
mântată de țară, care, de-a lungul istoriei sale, a dat
atât de mulți înaintași vrednici, în frunte cu părin-
tele martir Aurel Munteanu, de la a cărui sfârșit
mucenicesc se împlinesc chiar astăzi 82 de ani!
7
 100 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA PROTOPOPIATULUI ORTODOX
HUEDIN, SĂRBĂTORIȚI ÎN MOD SOLEMN

Darius ECHIM

C
entenarul Protopopiatului Hue-
din a fost aniversat sâmbătă, 10
septembrie 2022, la sediul insti-
tuției, în prezența celor doi ierarhi ai Ar-
hiepiscopiei Clujului, a oficialităților lo-
cale și a numeroși credincioși din cuprin-
sul protoieriei, mulți îmbrăcați în straie
populare specifice zonei de proveniență.
Evenimentul aniversar a avut și un pro-
fund caracter comemorativ, având loc
chiar în ziua când s-au împlinit 82 de ani
de la moartea martirică a primului pro-
topop de Huedin, Aurel Munteanu, ucis
pe 10 septembrie 1940, când trupele
horthyste au ocupat Ardealul.
Cu acest prilej, de la ora 10:00,
în curtea protopopiatului, pe un podium
special amenajat, Preasfințitul Părinte
Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar
al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și

Clujului, a oficiat Sfânta Liturghie, alături

de un sobor numeros format din clerici de
la Centrul Eparhial, protopopi din cuprin-
sul Eparhiei și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghe-
lice, Părintele Episcop-vicar Benedict a
rostit un cuvânt de învățătură, vorbindu-le
celor prezenți pe tema „Centenar la Proto-
popiatul Huedin, istorie și continuitate”.

8
 Răspunsurile liturgice au fost
date de Corala mixtă „Glasul Apuseni-
lor”, formată din preoți și preotese din
Protopopiatul Huedin. La chinonic, Co-
rul „Sfântul Mare Mucenic Panteli-
mon” al Parohiei Cornești au interpretat
pricesne.

Dezvelirea plăcii aniversare și slujbă

de pomenire pentru protopopii trecuți
la Domnul
La finalul Liturghiei, Preasfin-
țitul Părinte Benedict Bistrițeanul, soborul clerici-
lor și credincioșii prezenți l-au întâmpinat și primit Apoi, cei doi ierarhi au oficiat slujba paras-
pe Întâistătătorul Eparhiei, Înaltpreasfințitul Pă- tasului pentru Episcopul Nicolae Ivan și pentru
rinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și protopopii de Huedin, adormiți întru Domnul: Au-
Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și rel Munteanu, Petru Pop, Nicolae Petru și Dorel
Sălajului, care a sfințit placa omagială dedicată Pușcaș.
Centenarului Protopopiatului Huedin, amplasată
pe clădirea instituției.

La finalul slujbei, Părintele Mi-

tropolit Andrei a rostit un cuvânt de în-
vățătură, în cadrul căruia a evocat perso-
nalitatea și spiritul jertfelnic al protopo-
pului martir Aurel Munteanu, primul
protopop al Huedinului. De asemenea,
i-a felicitat pe toți cei implicați în organi-
zarea manifestărilor dedicate împlinirii a
100 de ani de la înființarea protoieriei.

9
 În calitate de gazdă, protopopul
Dan-Ionuț Lupuțan a mulțumit ierarhilor,
oficialităților, celor prezenți și tuturor ce-
lor ce s-au implicat în organizarea eveni-
mentului. În semn de prețuire și recunoș-
tință, protopopul Dan-Ionuț Lupuțan le-a
conferit celor doi ierarhi Diploma și Me-
dalia Omagială „Centenarul Protopopia-
tului Ortodox Huedin”.
Despre istoricul Protopopiatului
Huedin a vorbit dr. Mircea Gheor-
ghe Abrudan, cercetător științific la
Institutul de istorie „George Barițiu”
al Academiei Române – Filiala Cluj.

Evenimentul s-a încheiat cu

un recital de cântece patriotice susți-
nut de Grupul vocal-bărbătesc
„Craii Măgurii” din Bucea.

10
 CENTENARUL PROTOPOPIATULUI ORTODOX ROMÂN HUEDIN
(1 SEPTEMBRIE 2022)

CȘ III Dr. Mircea-Gheorghe ABRUDAN

nființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Va- Aiud, Huedin și Luduș urmând a fi „inactivate” la

Î dului, Feleacului și Clujului în anul 1921 a adus

cu sine necesitatea reorganizării administra-
tiv-teritoriale a eparhiei prin descentralizare și fon-
1 septembrie 1922, zi în care își vor începe oficial
activitatea11. Episcopul Nicolae Ivan a motivat „ne-
cesitatea inexorabilă” a „descentralizării” și reorga-
darea unor protopopiate, parohii și filii noi care să nizării administrative-bisericești din dorința dina-
corespundă realităților și necesităților pastorale, să mizării vieții pastorale, extensia teritorială a proto-
impulsioneze și să coaguleze mai bine viața biseri- popiatelor fiind prea vastă, iar distanțele între cen-
cească la nivel local și regional. Astfel, consistoriul trele protopopești și parohii prea mari, de unde de-
eparhial, prin decizia nr. 703 din martie 1922, a curgeau o serie de disfuncționalități cu repercusiuni
propus înființarea a trei protopopiate noi: Aiud, Lu- grave asupra vieții Bisericii: „protopopi cu cerc de
duș și Huedin, încredințându-i preotului Aurel Mun activitate cu extensiuni de peste 100 km și cu câte
teanu, paroh în Sebeșul Mare, azi Valea Drăganu- 30-40 parohii, nu pot fi la culmea chemării lor, nu
lui, și asesor consistorial, misiunea de a întocmi „un pot veni în contact cu poporul, nu pot da la timp
plan de arondare a tractului Huedin”. Preotul a îna- povețele necesare, nu pot controla activitatea subal-
intat consistoriului clujean două proiecte, unul cu ternilor”, după cum preciza episcopul Ivan în cu-
22 parohii, celălalt cu 20 parohii, diferența fiind re- vântul de deschidere a Sinodului eparhial din Du-
prezentată de parohiile montane Mărișel și Măguri. minica Tomii anului 192212.
În ședința consistoriului din 1 aprilie 1922 s-a apro- Din dezbaterile sinodale se observă că înfi-
bat a doua variantă a planului de arondare, fără cele ințarea protopopiatelor noi depindea nu numai de
două parohii montane, planul fiind înaintat spre resursele financiare ale eparhiei, ci atât de legislația
aprobare sinodului eparhial (adunării
eparhiale)10. Propunerea a fost acceptată
în ședința sinodului eparhial întrunit la
Cluj, între 10/23-11/24 aprilie 1922, fiind
ratificată prin „concluzul nr. 67”, din cu-
prinsul căruia reiese că episcopul Nicolae
Ivan și consilierii eparhiali proiectaseră de
fapt înființarea a șase protopopiate noi,
prin rearondarea celor 12 existente, dar,
din „lipsa de mijloace” financiare, înfiin-
țarea protopopiatelor Zlatna, Baia Mare și
Deva a fost amânată, protopresbiteratele

10
Prot. A. M., „Istoria protopopiatului ortodox român din Hu- 11
Actele Sinodului ordinar al Eparhiei Vadului, Feleacului și
edin”, în Renașterea, Anul VI, Nr. 20, Cluj, 13 mai 1928, p. Clujului, ținut la Cluj în anul 1922, Institutul de Arte Grafice
5. „Ardealul”, Cluj, 1923, pp. 56-57.
12
Ibidem, p. 69.
11
românească, care condiționa existența și funcționa-
rea unui protopopiat doar dacă era constituit
dintr-un număr de minim 20 de parohii, cât și de
autonomia bisericească, consfințită de Statutul Or-
ganic șagunian, care prevedea dreptul obștilor pa-
rohiale de a opta pentru arondarea la un anumit pro-
topopiat, consistoriile și sinoadele eparhiale fiind
obligate să țină cont de voința consiliilor parohiale,
care trebuiau consultate în chestiunea organizării
administrative bisericești și nu li se putea impune
unilateral o decizie de sus în jos13. La propunerea
consistoriului diecezan, sinodul eparhial din 11/24
aprilie 1922 a ratificat propunerea înființării celor
trei protopopiate noi și a aprobat organigrama aces-
tora, protopopiatul Huedin urmând a fi constituit
din 20 parohii (Bedeciu, Bica, Buteni, Călata, Că-
lățele, Finciu, Dumbrava, Ghestrade – azi Straja,
Dângău Mare, Dângău Mic, Giurcuța, Mănășturul
Unguresc, Mănășturul Românesc, Nadăș, Păni-
ceni, Rogojel, Sebeșul Mare, Valcăul Unguresc –
azi Văleni, Huedin și Dânc) și trei filii (Domoș,
Horlacea și Râșca)14, cuprinzând 17.978 suflete,
păstorite de 17 preoți, vacante fiind parohiile Ghes-
trade, Valcău și Dângău Mic15. Cu excepția paro-
hiei Dânc, desprinsă de la Protopopiatul Unguraș
13
Ibidem, pp. 57-60.
14
Ibidem, pp. 61-62.
15
Prot. A. M., Istoria protopopiatului ortodox român din Hu-
edin, p. 6.
16
Mircea-Gheorghe Abrudan, Ortodoxie și Luteranism în
Transilvania între Revoluția pașoptistă și Marea Unire, evo-
luție istorică și relații confesionale, Editura Andreiana/Presa
Universitară Clujeană, Sibiu/Cluj-Napoca, 2015, pp. 491-492.
12
(azi Românași, jud. Sălaj), toate celelalte parohii și
filii proveneau de la Protopopiatul Cluj, cu sediul
la Cluj, condus de protopopul Tuliu Roșescu. Pro-
topopiatul Huedin era de fapt fondat pe rădăcinile
și în circumferința istoricului Protopopiat al Cluju-
lui de Sus, cu reședința la Călata Mare, existent în-
tre a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și
toamna anului 1867, când a fost unit cu Protopopi-
atul Clujului de Jos, în urma morții protopopului
Gavril Moldovan16.
În ședința din 21 iunie/4 iulie 1922, prin ac-
tul Nr. 2144/1922, Consiliul eparhial clujean l-a
numit pe preotul Aurel Munteanu administrator
protopopesc al noului Protopopiat Huedin, care
urma să-și înceapă activitatea la 1 septembrie
192217, invitându-l „ca până la data de 1 septembrie
a.c. să preluați de la cele două oficii protopresbite-
rale de mai sus [Cluj și Unguraș, n.n.], pe lângă pro-
cese verbale în trei exemplare, toate actele referi-
toare la parohiile cari vor forma tractul Huedin”.
Totodată, consiliul eparhial îl însărcina pe noul ad-
ministrator protopopesc să purceadă în organizarea
tractului prin arondarea organismelor sale constitu-
tive, administrative și executive în conformitate cu
Statutul Organic (în vigoare până în 1925): cercu-
rile electorale parohiale, sinodul, scaunul
de judecată și comitetul protopresbiterial,
epitropia protopopească și reprezentanții
protopopiatului în sinodul eparhial18. În
lunile iulie, august și septembrie, părintele
Aurel Munteanu s-a achitat de aceste sar-
cini, după cum o dovedește corespon-
dența sa și rapoartele trimise centrului
eparhial clujean, astfel încât primul sinod
protopresbiterial, la care au participat 9
mireni și 5 clerici, s-a întrunit pentru
17
Prot. A. M., Istoria protopopiatului ortodox român din Hu-
edin, p. 6.
18
Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922, doc. nr. 2144 din
3 iulie 1922.
prima oară la Huedin, în data de 30 august/12 sep-
tembrie 1922, din acest moment începând de facto
activitatea protopopiatului. În urma constituirii le-
gale a organismelor protopopești și a recunoașterii
noului protopopiat de către Ministerul și Artelor,
în 3 septembrie 1922, consistoriul diecezan a dis-
pus, în 4 octombrie 1922, declanșarea procedurilor
statutare în vederea alegerii protopopului. Astfel, la
28 octombrie 1922, Aurel Munteanu a trimis la
Cluj actul de deschidere a concursului „pentru ocu-
parea postului de protopresbiter al tractului Hue-
din”, anunțul fiind publicat în paginile „Telegrafu-
lui Român” din 4/17 noiembrie 192219. În cursul
lunii decembrie s-au ales membrii sinodului electo-
ral (48, 16 preoți și 32 mireni), iar în 16 ianuarie
1923, consistoriul diecezan l-a desemnat pe proto-
popul profesor universitar Ioan Lupaș ca delegat
oficial pentru săvârșirea actului „alegerii de proto-
pop în nou înființatul protopopiat al Huedinului” în
conformitate cu „Regulamentul pentru procedura
la alegerea de protopresbiter” din 1881. În 18/31 ia-
nuarie 1923, Ioan Lupaș a publicat anunțul de con-
vocare a „sinodului protopopesc electoral al tractu-
lui Huedin” pentru ziua de marți 7/20 februarie
1923 în capela parohiei Huedin, aflată în școala ci-
vilă din oraș20. Cei doi concurenți înscriși pentru
ocuparea postului de protopop au fost Alexandru
Golea, paroh în Huedin, în vârstă de 39 ani, și Aurel
19
Telegraful Român, Anul LXX, Nr. 87, Sibiu, 4/17 noem-
vrie 1922, p. 5.
20
Telegraful Român, Anul LXXI, Nr. 9, Sibiu, 24 ianuar (6
februar) 1923, p. 4.
Munteanu, paroh în Sebeșul Mare, în vârstă de 40
ani. Sinodul electoral s-a deschis în dimineața zilei
de 7/20 februarie 1923, la orele 08.00, cu săvârșirea
Sfintei Liturghii și predica delegatului consistorial
clujean, după care a urmat constituirea biroului
electoral, verificarea mandatelor celor 37 membri
sinodali prezenți, alegerea celor trei membri ai co-
misiei electorale (pr. Iosif Stănescu, Gavriil Pipoș
și Dr. Vasile Pașca), desfășurarea scrutinului prin
vot secret, numărarea voturilor, constatarea rezul-
tatului alegerii, întocmirea și verificarea procesului
verbal și închiderea sinodului. Procesul verbal și
buletinele de vot au fost trimise în plicuri sigilate la
centrul eparhial de la Cluj, păstrându-se în arhiva
arhiepiscopiei. Din cele 37 de voturi, 31 i-au fost
acordate lui Aurel Munteanu, 3 lui Alexandru Go-
lea și 3 au fost înregistrate ca „bile albe”21.
Numărul mare de voturi primite
de preotul Aurel Munteanu dezvăluie în-
crederea și vizibilitatea de care acesta se
bucura în ochii preoților și credincioșilor
din zona Huedinului. Rezultatul alegerilor
a fost confirmat de consistoriul diecezan
în ședința din 7/20 martie 1923, Aurel
Munteanu fiind hirotesit protopop de
episcopul Nicolae Ivan în biserica Sfânta
Treime din Cluj, în data de 15 aprilie
1923, moment în care acesta a semnat ur-
mătoarea declarație: „Mă supun, cu umi-
lință dispozițiunilor grațioase ale Prea Sfințitului
meu stăpân și promit cu graiu viu și în scris că cu
darul lui Dumnezeu mă voiu sârgui și de acum îna-
inte a satisface datorințele mele bisericești cu exac-
titate și devotament, conformându-mă celor auzite
acum din graiul arhipăstoresc al Prea Sfinției Voas-
tre, precum și altor sfaturi, îndrumări și mandate ale
superiorității mele bisericești. Așa să-mi ajute
Dumnezeu!”. În aceeași zi, episcopul Nicolae Ivan
a emis o circulară către „onoratul cler și popor
21
Toate doc. despre alegere se păstrează sub aceeași cotă:
II-21-922, din 29.III.1923, nr. 1294/999.
13
dreptcredincios din tractul protopopesc al Huedi-
nului” vestind numirea preotului Aurel Munteanu
din Sebeșul Mare în demnitatea de protopop și in-
vitându-i pe toți „ca în toate afacerile oficiale către
același protopop să vă adresați, dând ascultare cu-
vintelor și povețelor lui, cari vor fi numai spre bi-
nele și întărirea credincioșilor noștri”, încredin-
țându-i că acesta a „făcut promisiune so-
lemnă că va fi un model al virtuților creș-
tinești, iubitor de popor și de dreptate și va
sluji biserica și patria iubită cu devota-
ment și abnegație până la ultima lui su-
flare”22. Într-adevăr, părintele Aurel
Munteanu a slujit „biserica și patria cu de-
votament și abnegație” în toți cei 18 ani ai
mandatului său protopopesc. Activitatea
sa deosebit de rodnică s-a manifestat pe
planuri multiple, putând fi structurată pe
patru linii majore: bisericesc-spiritual,
cultural-național, social-politic și economic. Reali-
zările sale cele mai importante sunt „Catedrala mo-
ților” din Huedin, sfințită în 14 octombrie 1934, și
întăbularea (1937) pe seama protopopiatului Hue-
din a terenului de 6.865 mp și a clădirilor de pe su-
prafața acestuia, unde au funcționat oficiul parohial
și protopopesc Huedin până în 1994. Pe acest teren
s-a zidit actualul sediu al protopopiatului Huedin,
cantina și anexele, toate străjuite de statuia proto-
popului martir Aurel Munteanu, cel ce s-a confun-
dat cu instituția protopopească și ca lider națio-
nal-spiritual al românilor din zona Huedinului a su-
ferit o moarte martirică în data de 10 septembrie
194023.
În perioada Diktatului de la Viena
(1940-1944), parohiile (Aghireș, Bedeciu, Căpușul
Mare, Căpușul Mic, Ciucea, Cubleș, Dânc, Domoș,
Dumbrava, Huedin, Nadășu, Păniceni, Tic, Valea
22
Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922, doc. 1480/1494
din 1/15 aprilie 1923 (ciornă).
23
Mircea-Gheorghe Abrudan, Protopopul Aurel Munteanu
(1882-1940), martir al poporului român și mucenic al Biseri-
cii Ortodoxe, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020.
24
Calendarul creștinului de lege răsăriteană pe anul visect
1944, XXII, Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Koloz-
svár-Cluj, 1944, pp. XIII-XIV; Cosmin Cosmuța, Vicariatul
14
Drăganului și Negreni) aflate în teritoriul cedat Un-
gariei au format în continuare Protopopiatul Hue-
din, condus de administratorul protopopescu Petru
Pop (1940-1945) din Valea Drăganului, iar cele-
lalte parohii (Bălcești, Bica, Buteni, Călata, Călă-
țele, Lăpuștești, Mănăstireni, Mănășturul Român,
Poiana-Horia, Râșca, Rogojel, Scrind-Frăsinet,
Văleni și Dângău) rămase pe teritoriul României au
constituit Protopopiatul Cluj-Huedin, condus de
administratorul protopopesc Teodor Tiboca din
Călățele și aflat în jurisdicția Vicariatului Ortodox
Român de la Alba Iulia24. Protopopiatul a fost reu-
nificat în aprilie 1945, iar în 19 septembrie 1945,
sinodul electoral l-a ales în funcția de protopop pe
preotul Petru Pop din Valea Drăganului, acesta ob-
ținând 27 voturi, celelalte 13 voturi fiind adjudecate
de preotul Teodor Tiboca din Călățele25. Consiliul
eparhial a sancționat alegerea și l-a numit pe Petru
Pop în demnitatea de protopop al Huedinului,
acesta fiind „hirotesit întru protoiereu” de episco-
pul Nicolae Colan în data de 25 noiembrie 194526.
La sfârșitul anului 1946, Protopopiatul Huedin era
constituit din 34 parohii, 5 filii și 22.207 suflete27,
iar la finalul anului 1949, după contopirea cu paro-
Ortodox Român Alba Iulia 1940-1945, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2014, p. 94.
25
Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922.
26
Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922, doc. 5671/5643
din 16 noiembrie 1945.
27
Calendarul creștinului de lege răsăriteană pe anul comun
1947, XXV, Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Cluj,
1947, pp. XXIII-XXV.
hiile greco-catolice din protopopiatul unit al Mor-
lăcii, trecute în toamna anului 1948 la Biserica Or-
todoxă, Protopopiatul Huedin era format din 37 pa-
rohii, 26 filii, 11.683 familii și 45.646 credincioși,
păstoriți de 37 preoți28. Părintele Petru Pop
(1905-1981) a fost cel mai longeviv protopop al
Huedinului, conducând instituția vreme de 28 ani,
din care primii cinci ca administrator (1940-1945),
încheindu-și slujirea în 28 februarie 1968, când, în
urma reorganizării administrativ-teritoriale a Epar-
hiei Vadului, Feleacului și Clujului, Protopopiatul
Huedin a fost desființat, parohiile fiind rearondate
la protopopiatele Cluj și Zalău din județul Sălaj,
aflat în jurisdicția Episcopiei Oradiei29.
La începutul anului 1976, centrul eparhial
a decis reînființarea protopopiatelor Huedin, cu 49
parohii și 35 filii, în județul Cluj și Lăpuș în județul
Maramureș, protopop al Huedinului fiind numit
preotul Petru Nicolae (1924-1996) din Valea Dră-
ganului, transferat în ianuarie 1976 la Catedrala
moților din Huedin, de unde a condus destinele
protopopiatului până în februarie 1990, când s-a
pensionat. Acestuia i-a urmat preotul Dorel Pușcaș
(1953-2016) din Mănășturul Românesc, ales proto-
pop al Huedinului de preoții din protopopiat și nu-
mit în funcție de arhiepiscopul Teofil Herineanu la
1 martie 1990, ocupând această demnitate până în
30 septembrie 2010. Protopopului Dorel Pușcaș îi
aparțin două inițiative memorabile, care-l prezintă
peste timp drept al doilea ctitor al protopopiatului,
și anume: construirea unui sediu protopopesc nou,
edificat în anii 1994-1999, și ridicarea, în fața noii
clădiri protopopești, a impunătoarei statui a proto-
popului martir Aurel Munteanu, inaugurată în
toamna anului 2000.
Între 1 octombrie 2010 și 31 ianuarie 2016
protopopiatul Huedin a fost condus de preotul Ci-
prian Călin Taloș, născut la 19 august 1976, și tran-
sferat la 1 februarie 2016 în parohia Nașterea Dom-
nului din Cluj-Napoca, unde slujește până în ziua
28
Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, V-100-949, Statistica bise-
ricească la 31 decemvrie 1949, Protopopiatul Huedin.
de astăzi. Al șaselea protopop al Huedinului este
preotul Dan Ionuț Lupuțan, născut la 2 iulie 1989,
hirotonit în 22 mai 2011 pe seama parohiei Brăi-
șoru și numit protopop al Protopopiatului Ortodox
Român Huedin de către IPS Arhiepiscop și Mitro-
polit Andrei începând cu data de 1 februarie 2016.
Actualmente protopopiatul este constituit din 57
parohii, 30 filii, 6 mănăstiri și circa 27.500 credin-
cioși, păstoriți de 57 preoți parohi. La inițiativa pro-
topopului Dan Lupuțan vor fi organizate în toamna
anului curent mai multe evenimente religioase și
culturale menite să marcheze în mod festiv împli-
nirea unui secol de la înființarea protopopiatului
Huedin. În acest context a fost realizată o placă din
andezit de Ilva cuprinzând cu litere de bronz urmă-
torul text comemorativ: „S-a dezvelit această placă
aniversară cu ocazia centenarului Protopopiatului
Ortodox Român Huedin, înființat în data de 1 sep-
tembrie 1922, în jurisdicția Eparhiei Ortodoxe Ro-
mâne a Vadului, Feleacului și Clujului, în timpul
păstoririi vrednicului de pomenire Episcop Nicolae
Ivan și a Protopopului Martir Aurel Munteanu. În-
scrie, Doamne, în cartea vieții pe toți ctitorii și bi-
nefăcătorii acestui sfânt așezământ național-biseri-
cesc!”. Montată pe aripa de est a clădirii protopopi-
atului, aceasta placă aniversară va fi dezvelită în
data de 10 septembrie 2022, cu ocazia celebrării
Sfintei Liturghii și a parastasului pentru protopopii
adormiți de către IPS Arhiepiscop și Mitropolit An-
drei Andreicuț și PS Episcop vicar Benedict Bistri-
țeanul, înconjurați de un mare sobor de preoți, dia-
coni și credincioși ortodocși de la poalele Munților
Vlădeasa, ducând mai departe flacăra credinței
dreptmăritoare și dragostea de patrie, moștenite de
la înaintași.
29
Mircea-Gheorghe Abrudan, „Eparhia Vadului, Feleacului
și Clujului, o istorie sub semnul centenarului (1921-2021)”, în
TABOR, Anul XV, Nr. 4, 2021, pp. 14-15.
15
 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN HUEDIN
ȘI GENERAȚIA MARII UNIRI
Cristian-Claudiu FILIP
M
area Unire de la 1 Decembrie 1918
reprezintă una dintre cele mai fericite
pagini din istoria românilor, fiind to-
todată o clipă a bilanțului sacrificiilor, jertfelor, ma-
nifestărilor plenare ale eroismului fundamentat pe
iubirea față de frați și față de glia străbună30. Întreg
procesul care a generat „Momentul 1918” a dus la
conturarea unei noi generații, cea a Marii Uniri,
care, pătrunsă de măreția evenimentului la care a
fost parte, a ajuns la o stare de maturizare a conști-
inței naționale ce i-a determinat să continue în ace-
eași manieră și să își stabilească în continuare obi-
ective mărețe.
În contextul efervescent ce a urmat Marii
Uniri, se cerea o reorganizare și pe plan religios. Ca
30
Filip, Matiș, Stânean 2019, p. 17.
16
atare, într-o primă etapă, la Cluj a fost înființată
Episcopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului
și Clujului, în anul 1921. A urmat organizarea ad-
ministrativ-teritorială a episcopiei, fiind înființate
sau reînființate protopopiate, parohii și filii, care să
corespundă noilor realități și necesități pastorale31.
Pe această direcție, a luat ființă Protopopiatul Orto-
dox Român cu sediul la Huedin, o creație a „Gene-
rației Marii Uniri”, ridicat pe teritoriul fostului pro-
topopiat al Călatei. Acesta din urmă a fost unul din-
tre cele mai rezistente bastioane ale ortodoxismului
din această zonă de la poalele Munților Apuseni,
încă de la cumpăna secolelor XVII și XVIII, când
s-au făcut presiuni pentru
unirea cu biserica Romei. În
acele momente tensionate,
protopopul Mihaiu din Că-
lata, fiind luat la răspundere
deoarece n-a luat declarații
preoților în favoarea unirii
cu biserica Romei, a declarat
că e gata să moară, decât
să-și schimbe religia. La uni-
son au declarat și preotul
Ştefan Pop din Brăișoru și
Simeon Popu din Călățele,
iar țăranii din Călata au mărturisit: „Noi întreaga
comună, legea și religiunea noastră în care ne-am
31
Abrudan 2022.
născut nu o părăsim, e treaba preoților la care reli-
gie voesc a se uni, noi nu vrem să știm de aceea,
dar dacă vedem că voiesc să introducă inovații,
preot nu ne va fi”. După unirea religioasă, zeci de
ani de-a rândul, deși au fost desființate episcopiile
ortodoxe, și deși în multe parohii după moartea pre-
otului ortodox stăpânirea trimitea preot unit, totuși
poporul n-a părăsit legea, rămânând ortodox, fapt
datorat organizării eficiente a protopopiatului. În
aceste condiții, sediul protopopiatului a fost mutat
inițial la Mănăstireni, apoi la Cluj, pentru ca auto-
ritățile să poată opera mai ușor în zonă, în favoarea
unirii religioase.
După Marea Unire, spre o reașezare în nor-
malitate a lucrurilor, consiliul eparhial al nou înfi-
ințatei Episcopii Ortodoxe Române a Vadului, Fe-
leacului și Clujului, în ședința din martie 1921, a
discutat chestiunea arondării protopopiatelor, pro-
punând înființarea a încă 3 protopopiate, la Huedin,
Aiud și Luduș, pe lângă cele 12 existente. În aceste
demersuri a fost implicat preotul Aurel Munteanu,
paroh în Sebeșul Mare (Valea Drăganului), care, în
calitate de asesor consistorial, a fost desemnat de
P.S. Sa episcopul Nicolae Ivan, să facă un plan de
arondare a parohiilor la tractul Hu-
edin. După alte demersuri, consiliul
eparhial a hotărât reînființarea pro-
topopiatului Călata, sub numirea de
tractul (protopopiatul) Huedin, în-
cepând cu data de 1 septembrie
1922. Cu organizarea acestuia a fost
delegat preotul Aurel Munteanu, în
calitate de administrator protopo-
pesc, cu sediul în Valea Drăganului.
32
Munteanu 1928.
După propunerea de arondare făcută anterior de
Aurel Munteanu, protopopiatul cu sediul la Huedin
avea în componență parohiile: 1. Bedeciu, 2.
Bica-Română, 3. Buteni, 4, Călata Mare cu filiile
Domoș și Horlacea, 5. Călățele 6. Finciu, 7.
Ghero-Oșorhei (Dumbrava), 8. Ghestrade (Staja),
9. Gherofi-Dângâu (Dângău Mic), 10. Ban-
ffy-Dângău (Dângău Mare), 11. Giurcuța, 12. Mă-
nășturul-Unguresc (Mănăstireni), 13. Mănăștu-
rul-Român cu prediul (cătunul) Râșca, 14. Nadișul
Român (Nadășu), 15. Panic (Păniceni), 16. Rogo-
jel, 17. Sebeșul Mare (Valea Drăganului), 18. Vâl-
căul Unguresc (Văleni), 19. Huedin (toate acestea
din tractul Cluj) și 20. Dâncu, din tractul Unguraș
(azi Românași, jud. Sălaj). Ulterior, sinodul proto-
popesc electoral al tractului Huedin, ținut la 20 fe-
bruarie 1923, în capela parohiei Huedin, care func-
ționa în școala de stat din oraș, Aurel Munteanu,
paroh în Sebeșul Mare, în vârstă de 40 ani, a fost
ales ca protopop, prin votul a 31 de membri sino-
dali, din totalul celor 37 de membri prezenți32.
Înființarea protopopiatului la Huedin este le-
gată intrinsec de personalitatea vrednicului de po-
menire, protopopul mucenic Aurel Munteanu.
17
Născut, format și educat într-un mediu cosmopolit,
la Merghindeal (județul Sibiu), Făgăraș, Blaj și Si-
biu, Aurel Munteanu a fost personalitatea poliva-
lentă de care aveau nevoie oamenii din zona de la
poalele nordice ale Munților Apuseni, având drept
centru Huedinul33. Împământenit la poalele Vlăde-
sei, participant ca delegat la Marea Adunare Națio-
nală de la Alba Iulia, odată ajuns protopop, a reali-
zat o revigorare a spiritului ortodox românesc în
tractul pe care-l păstorea cu devotament și abnega-
ție, adunând în jurul său enoriași din toate catego-
riile socio-profesionale. De altfel, pe toți partici-
panții la Marea Unire îi vom regăsi începând cu
1919, în activitatea de construire a vieții românești
în noua Patrie. La rândul lor, enoriașii, suficient de
maturi religios și național, astfel încât să-și cu-
noască idealurile și interesele, dar mai ales să-și ur-
meze liderii, au evidențiat încrederea pe care
această „Generație a Marii Uniri” a inspirat-o ma-
selor, urmând-o cu devotament și entuziasm în pro-
iectele lor îndrăznețe.
Prin decizia înțeleaptă de înființare a Proto-
popiatului Ortodox la Huedin, devenit un nou cen-
tru atât pe plan religios, cât și pe plan economic și
național, s-a realizat o emergență a românilor din
localitățile aflate la nordul Munților Apuseni, sub
păstorirea unui protopop vizionar: Aurel Mun-
teanu. Întreaga istorie seculară a protopopiatului
Huedin este o istorie a altruismului și sacrificiului,
capabilă să aducă repere solide într-o societate ro-
mânească ce pare că se îndepărtează de valorile
sale tradiționale.
33
Filip 2022, p. 51.
18
Bibliografie
Abrudan 2020 = Mircea-Gheorghe Abru-
dan, Protopopul Aurel Munteanu (1882-1940),
martir al poporului român și mucenic al Bisericii
Ortodoxe, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2020.
Abrudan 2022 = Mircea-Gheorghe Abru-
dan, Centenarul Protopopiatului Ortodox Român
Huedin (1 septembrie 2022), în: Radio Renaște-
rea, 1 septembrie 2022, https://radiorenaste-
rea.ro/centenarul-protopopiatului-ortodox-ro-
man-huedin-1-septembrie-2022/ (accesat
10.10.2022).
Filip, Matiș, Stânean 2019 = Cristian-Cla-
udiu Filip (coord.), Horea-Dorin Matiș, Car-
men-Cornelia-Stânean, Marea Unire. Contribuții
din zona Huedinului, ediția a II-a, revizuită, Ed. Ar-
gonaut, Cluj-Napoca, 2019.
Filip 2020 = Aurel Munteanu: slujitor al
bisericii, luptător pentru țară și pentru binele ro-
mânilor, martir al credinței ortodoxe, în: Mădă-
lin-Sebastian Lung, Dan-Ionuț Lupuțan (coor-
donatori), 140 de ani de la nașterea părintelui
protopop Aurel Munteanu, Ed. Napoca Star,
Cluj-Napoca, 2020, p. 51-62.
Munteanu 1928 = Prot. A(urel) M(un-
teanu), Istoria protopopiatului ortodox român din
Huedin, în: Renașterea, anul VI, nr. 20, Cluj, 13
mai 1928, p. 4-6.
Stânean 2020 = Carmen-Cornelia Stânean,
Protopopul Aurel Munteanu, jertfă în numele iubi-
rii față de credință și neam, în Glasul, anul XIX,
serie nouă, număr omagial dedicat protopopului
Aurel Munteanu (1882-1940), decembrie 2020,
Huedin, p. 14-16.
Șteiu 2012 = Nicolae Şteiu, Protopopul
Aurel Munteanu erou și martir al neamului, ediția
a II-a, Ed. Tipo Rex, Alba Iulia, 2012.
 GÂNDURI PRINTRE RÂNDURI LA CENTENARUL
PROTOPOPIATULUI ORTODOX ROMÂN HUEDIN!

Vasile TODINCĂ
Cercetător științific I, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex muzeal

H
uedinul, cea mai importantă așezare aducătoare de progres în viața și activitatea aces-
omenească de pe Crișul Repede, din ju- tuia. Știința de carte este un factor care demon-
dețul Cluj, a avut mereu pe teritoriul strează gradul de civilizație al unui popor, iar pen-
său o comunitate românească, inițial supusă stăpâ- tru ca acesta să devină o realitate, are nevoie de das-
nilor de pământ și religioși ai vremii, apoi și altor căli bine pregătiți și devotați comunităților pe care
„domni de pământ”. Huedinul, a fost în decursul le deservesc. Ei bine, protopopul martir Aurel
timpului, un important centru comercial pe vechiul Munteanu, a înțeles această rostuire, astfel că prin
„drum al sării” dintre Depresiunea Transilvaniei și întreaga sa activitate a fost un exemplu de preot ne-
Câmpia de Vest. obosit dedicat atât slujirii altarului cât și școlii din
După Marea Unire de la 1 Decembrie comunitățile sătești avute în subordine. Așa se face
1918, are loc o nouă organizare administrativă a că această „meserie” de preot este mai degrabă o
Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. As- „misiune”, astfel că ei nu au făcut în decursul tim-
tfel, sub oblăduirea Episcopiei Ortodoxe a Vadului, pului numai meseria pentru care s-au pregătit, ci
Feleacului și Clujului și a vrednicului de pomenire oficiau de la catedră și cuvintele de învățătură adu-
episcop Nicolae Ivan, are loc și în acest spațiu cătoare de cunoaștere în sânul tinerilor. Ca atare,
„mult alduit de Dumnezeu” reorganizarea vechiu- preotul era în același timp și slujitor al Sfântului Al-
lui protopopiat ortodox din Călata Mare, a cărui tar, dar și dascăl. Ca să-și poată întreține familia îl
centru administrativ este mu-
tat la Huedin. Primul proto-
pop al noii structuri eclezias-
tice a Protopopiatului Orto-
dox Huedin, a fost preotul
martir Aurel Munteanu.
Ceremonia de astăzi
cinstește nu numai o tradiție
de un secol de existență a
Protopopiatului Ortodox Ro-
mân Huedin, ci și o realitate

19
găsim și „tăietor de lemne” în pădure, făcând stân-
jeni, dar și „slujbaș cu sâmbrie”.
Întâmpinarea Centenarului Protopopiatului
Ortodox Român Huedin, a fost făcută și cu o carte
de suflet dedicată protopopului martir Aurel Mun-
teanu, lucrare ce înnobilează ceremonia și îi con-
feră perenitate .34
Sunt bucuros că am avut fericita ocazie să
particip la această măreață sărbătoare a Centenaru-
lui Protopopiatului Ortodox Huedin și să constat cu
plăcere că acesta duce mai departe învățătura pro-
topopului martir Aurel Munteanu, veghind la for-
34
Mădălin-Sebastian Lung, Dan-Ionuț Lupuțan (coordona-
tori), 140 de ani de la nașterea părintelui protopop Aurel
Munteanu, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2022.
20
marea conștiinței creștine a tinerei generații, la răs-
pândirea învățăturii creștine și a valorilor culturale
tradiționale ale poporului român în rândul tuturor
categoriilor sociale, la promovarea valorilor religi-
oase și morale, la realizare de acțiuni umanitare și
filantropice, care au în vedere ocrotirea copiilor or-
fani, ajutorarea familiilor sărace și cu mulți copii,
ajutorarea bătrânilor aflați la nevoie etc.
Trebuie remarcat între altele, că Protopopi-
atul Ortodox Huedin, oferă sprijin tuturor celor
care îi solicită ajutorul fără nici o discriminare, ne-
ținând cont de naționalitate, religie, vârstă, culoare
sau sex.
 DIN ARHIVA PROTOPOPIATULUI ORTODOX ROMÂN HUEDIN –
LA UN VEAC DE LA „INACTIVAREA” SA

Prof. Mădălin-Sebastian LUNG

Arhivar al Protopopiatului Ortodox Român Huedin

L
a 1 septembrie 2022 s-au împlinit 100 de ani protopopului martir Aurel Munteanu al Huedinului,
de la înființarea Protopopiatului Ortodox României și întregii Biserici Ortodoxe.
Român Huedin, totul, culminând cu o ma- Arhiva Protopopiatului Ortodox Huedin
nifestare la care au participat numeroși credincioși este una foarte bogată în izvoare istorice, cuprin-
din întregul spațiu geografic al protopopiatului. De zând documente care tratează o mare diversitate de
asemenea, au fost prezenți clerici din cuprinsul pro- domenii, relaționări între clerici din protopopiat, din
topopiatului, dar și din afară, în frunte cu
Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Andrei
al Clujului, Maramureșului și Sălajului și
cu Preasfințitul Benedict Bistrițeanul,
episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului și Clujului.
În vara din anul Domnului 2022,
am avut bucuria și onoarea să fiu numit ar-
hivar al Protopopiatului Ortodox Român
Huedin, devenind primul arhivar din isto-
ria celor 100 de ani (1922-2022). Pentru
toată încrederea acordată întru ocuparea
acestei funcții, doresc să aduc mulțumiri
Părintelui Arhiepiscop și Mitropolit An-
drei, respectiv părintelui protopop Dan-Io- afara protopopiatului Huedin și interrelaționări între
nuț Lupuțan al Huedinului, care au decis să pună în clerici din Episcopia Clujului cu clerici din alte in-
mâinile mele toată documentația istorică seculară a stituții ecleziastice: episcopii, arhiespicopii, mitro-
instituției, de la înființare până în contemporanei- polii. Am fost extrem de plăcut surprinși să consta-
tate. tăm implicarea pe care a avut-o biserica ortodoxă în
De asemenea, se cuvine să mulțumesc tutu- fundamentarea și dezvoltarea învățământului din
ror preoților și enoriașilor din protopopiat, care zona Huedinului. După reînvierea Episcopiei Clu-
m-au primit cu bucurie și căldură în fiecare parohie jului, în anul 1921 și a înființării Protopopiatului
unde am poposit. Nu în ultimul rând, aduc mulțu- Huedin, în anul 1922, episcopul Nicolae Ivan s-a
miri credincioșilor din Parohia Ortodoxă Română I implicat acerb în îmbunătățirea procesului educați-
din Huedin, în fața cărora am susținut prelegeri la onal din parohiile protopopiatului. PS Nicolae Ivan
diverse momente culturale și științifice, oameni ce a avut o strânsă legătură cu protopopul Aurel Mun-
mă încurajează, iar la rândul meu îi asigur de toată teanu, tot timpul ținând legătura prin telegrame, sfă-
recunoștința mea, respectiv de toată implicarea mea tuindu-se asupra următorilor pași ce urmează să-i
în promovarea valorilor creștine și a personalității realizeze împreună întru propășirea limbii și culturii

21
române și a consfințirii dreptei credințe ortodoxe în un veritabil „Sion”, nu s-au lăsat așteptate, încura-
inima fiecărui copil. De fiecare dată, episcopul ce- jările venind din tot cuprinsul României Mari, știind
rea date statistice privind efectivul elevilor din pa- că puterea stă în unitate.
rohii, iar mai apoi se consulta cu protopopul Aurel
Munteanu pentru a stabili de ce cadre didactice este
nevoie în respectivele școli. Pe baza izvoarelor isto-
rice identificate, putem afirma într-o oarecare mă-
sură, că Nicolae Ivan și Aurel Munteanu aveau o
„obsesie” pentru predarea religiei în fiecare institu-
ție de învățământ, cunoscând faptul că Huedinul și
zona limitrofă urbei, este locuit/locuită majoritar de
etnici maghiari, producându-se anomalii et-
nico-confesionale. Mai mult, PS Ivan a cerut ca ora
de religie să fie ținută de clerici, acolo unde nu
exista un dascăl cu pregătire corespunzătoare, fiind
momentul în care, părintele Aurel Munteanu ajunge
un destoinic cadru didactic. Fără îndoială, episcopul
Nicolae Ivan și protopopul Aurel Munteanu, au fost
piloni fundamentali în promovarea și dezvoltarea
învățământului în limba română, în Protopopiatul
Huedinului.
Printre zecile de mii de izvoare istorice, am
fost bucuroși să descoperim documentația ce a stat Arhiva nu este o simplă „hârtie fără viață”,
la baza edificării „Catedralei” Moților din Huedin, care după un anumit timp trebuie distrusă, ci este o
dar și a acțiunilor premergătoare edificării. Aurel inestimabilă instituție prin „venele căreia curg” mai
Munteanu a întreprins o fugă continuă pentru a vechi ori mai noi izvoare istorice, care consem-
strânge fondurile necesare, apelând la mai toate mi- nează, de exemplu, rădăcinile unui popor, păs-
nisterele din acele timpuri, mai apoi realizând co- trându-i cu fidelitate dovezile existenței și activită-
lecte în teritoriul mai multor instituții ecleziastice de ților desfășurate în decursul timpului. Arhiva este
diferite ranguri. Eminentul protopop de Huedin, a pilonul principal în dovedirea, reconstituirea trecu-
apelat la personalități precum: acad. Octavian tului istoric, iar „un popor care nu-și cunoaște isto-
Goga, acad. Alexandru Lapedatu, acad. Constantin ria, este ca un copil care nu-și cunoaște părin-
Angelescu, general Traian Moșoiu și bineînțeles că ții” - după cum relata bunăoară academicianul Ni-
nu putem omite, ajutorul pe care l-a cerut chiar din colae Iorga. În ce privește cazul nostru, arhiva este
Basarabia, de la Părintele Mitropolit Gurie Grosu, componenta esențială pentru observarea vieții creș-
primul mitropolit al Basarabiei după 100 de ani de tinilor din protopopiat, respectiv implicarea pe care
ocupație rusă, iar mai târziu, recunoștința față de a avut-o biserica ortodoxă în sprijinirea învățămân-
munca lui Aurel Munteanu a fost apreciată și de tului în limba română, a culturii, a tradițiilor româ-
episcopul Chesarie Păunescu al Episcopiei Dunării nești, toate culminând cu emanciparea neamului ro-
de Jos, care trimite fonduri financiare pentru reno- mânesc din această parte a Munților Apuseni.
varea „Catedralei” Moților. Totodată, Aurel Mun- Multe ar mai fi de spus, dar în final, îi do-
teanu primește ajutor de la episcopul Lucian Tri- resc Protopopiatului Ortodox Român Huedin să
teanu al Episcopiei Romanului. Iată, că aprecierile aibă parte de „viață veșnică”, iar tuturor credincio-
față de dorința lui Munteanu de a ridica la Huedin șilor le transmit să fie sănătoși, îndelungați în zile,
drept învățând Cuvântul Domnului!
22
AVRAM IANCU, ORGANIZAREA MILITARĂ DIN MUNȚII APUSENI ȘI
TREI DINTRE PREFECȚII SĂI

Prof. Horea-Dorin MATIȘ

R
evoluția din anul 1848 a fost una euro-
peană nu numai prin faptul că s-a răspân-
dit rapid în mare parte a Europei, ci și
prin revendicările susținute la nivel național și zo-
nal. Aceste revendicări au avut un profund caracter
economic, social și priveau o lărgire a drepturilor
cetățenești în statele mai dezvoltate din vestul Eu-
ropei, iar în centrul și sud-estul Europei acestor re-
vendicări li s-au adăugat cele de ordin național.
Situația desfășurării acțiunilor revoluțio-
nare a fost mai complicată în Imperiul Austriac, dat
fiind faptul că acesta era un imperiu multinațional
în care trăiau mai multe popoare în diferite stadii de
organizare și dezvoltare. În cadrul acestui imperiu,
maghiarii au fost cei care și-au radicalizat revendi-
cările, astfel că s-au exprimat încă de la început (15
martie 1848) pentru desprinderea de Austria și pen-
tru crearea unui stat maghiar separat pe teritoriul în
care fusese, până în anul 1538/1541, Regatul Un-
garia.
În Transilvania, mișca-
rea revoluționară românească a
avut un caracter preponderent
național, deoarece la 29 mai
1848, Dieta (300 reprezentanți,
numai 3 români și 24 de sași) de
la Cluj a proclamat unirea Tran-
silvaniei cu Ungaria.
Din păcate, revendicările
revoluționarilor maghiari nu au
ținut cont de dorințele altor po-
poare din imperiu care ar fi urmat, fără voia lor, să
fie incluse în noul stat maghiar. Altfel spus, româ-
nii din Ardeal s-au văzut puși în situația să treacă
de sub stăpânirea austriacă sub cea maghiară.
În aceste condiții, românii ardeleni s-au în-
trunit în anul 1848, în trei rânduri la Blaj, astfel:
18/30 aprilie, 3/15/-5/17 mai și 3/15-13/25 septem-
brie, au decis să se organizeze militar și să reziste
încercărilor revoluționarilor maghiari de includere
a Transilvaniei în Ungaria.
Baza juridică a organizării unei armate ro-
mânești în Transilvania a fost punctul 10 al Petiției
Naționale adoptate de Marea Adunare Națională de
la Blaj din 3/15 mai 1848, care prevedea înarmarea
poporului sau gardă națională spre apărarea țărei
în lăuntru și din afară. Miliția română să-și aibă
ofițerii săi români.
La Marea Adunare Națională de la Blaj din
3/15 mai 1848, Avram Iancu a participat în fruntea
a 10.000 de moți care erau deja organizați militar.

23
Avram Iancu a sosit la Blaj în data de 15 mai și a
luat parte la toate discuțiile, iar moții săi au asigurat
paza și ordinea adunării, la care au participat zeci
de mii de țărani români, precum și revoluționari
moldoveni și munteni. În cuvântul său, Avram
Iancu a vorbit pe înțelesul românilor, subliniind ne-
cesitatea de a se organiza militar, în condițiile miș-
cărilor revoluționare din Imperiul Austriac.
La Marea Adunare Națională de la Blaj s-a
decis trimiterea a două delegații românești - una la
Viena, pentru a prezenta împăratului doleanțele ro-
mânilor cuprinse în Petiția Națională, iar alta la
Cluj, pentru a prezenta Dietei Transilvaniei ce do-
resc românii din Transilvania.
La scurt timp după Marea Adunare Națio-
nală de la Blaj, la sfârșitul lunii mai 1848, Avram
Iancu, alături de fruntașii români din Munții Apu-
seni, au ținut o consfătuire la Câmpeni pentru a de-
cide atitudinea de urmat în privința iobăgiei, în con-
dițiile în care iobăgia nu fusese încă ștearsă legal.
Avram Iancu a susținut îndeplinirea sarcinilor io-
băgești până la clarificarea legală, iar la forță urma
să se recurgă doar ca ultimă soluție, în cazul în care
aceasta nu urma a fi înlăturată legal.
La a treia Adunare de la Blaj din
3/15-13/25 septembrie 1848, Avram Iancu a parti-
24
cipat în fruntea a 6.000 de moți înarmați. Au parti-
cipat aproximativ 60.000 de români din toată Tran-
silvania, cerându-se încetarea persecuțiilor împo-
triva lor (acestea au luat amploare mai ales după
ștergerea iobăgiei), ridicarea stării de asediu și re-
introducerea ordinii prin intermediul legii, nu prin
dreptul forței. La fel ca și la adunarea precedentă
din mai 1848, românii nu au recunoscut „unirea”
Transilvaniei cu Ungaria, deoarece aceasta a fost
făcută împotriva voinței lor declarate, de către „gu-
vernul maghiar” de la Cluj. Românii au solicitat să
se înființeze gărzi naționale românești înarmate de
către armata austriacă, așa cum aceasta le-a înarmat
pe cele maghiare, constituite deja de multă vreme.
Avram Iancu s-a aflat printre semnatarii procesu-
lui-verbal al adunării care, în final, a proclamat
constituțiunea împărătească austriacă, deci opu-
nerea și mai dură față de revoluția ungară și reveni-
rea la situația dinainte de 25 aprilie 1848.
Puși în fața acestei situații pe 10 octombrie
1848, revoluționarii maghiari prin Kossuth Lajos
au adresat românilor o procla-
mație, prin care li se cere să
nu se opună revoluției ma-
ghiare și Ungariei, în caz con-
trar, ar urma să suporte conse-
cințele.
În data de 19 octom-
brie 1848, Avram Iancu a în-
ființat în Țara Moților Legiu-
nea Auraria Gemina. El a fost
numit de către Comitetul Ro-
mân de Pacificațiune de la Si-
biu în rangul de prefect (echi-
valent cu cel de general).
Avram Iancu a dorit să organizeze o armată
revoluționară de 150.000 de soldați, iar organizarea
să se facă după model legionar roman, adică să or-
ganizeze 15 legiuni.
 O legiune (10.000 de soldați, fiecare să fie
condusă de câte un prefect) formată din 10 tribu-
nate (tribunatul format din 1.000 de soldați și con-
dus de tribun), un tribunat format din 10 centurii
(centuria fiind formată din 100 de soldați și fiecare
era condusă de câte un centurion), iar fiecare cen-
turie formată din 10 decurii (decuria fiind formată
din câte 10 soldați conduși de câte un decurion).
Fiecare sat trebuia să trimită la luptă 100
oameni care formau o centurie, sub comanda unui
centurion.
În pofida dorinței de organizare pe model
roman, în cele din urmă, baza de operații a armatei
revoluționare a fost tabăra. Astfel, pe cuprinsul
Munților Apuseni au fost organizate tabere la Câm-
peni, Gura Râurilor, Bistra, Bucium, Cacova, Oco-
liș, Sâncrai și Cricău. În aceste tabere se concentrau
luptătorii, se completa înzestrarea cu armament și
se făcea instrucția militară necesară.
Cu toate acestea, au fost înființate câteva
legiuni, între care cea mai cunoscută este Legiunea
Auraria Gemina. Această legiune l-a avut în frunte
pe prefectul Avram Iancu, acesta fiind ajutat în or-
ganizarea militară de tribunul Nicolae Corcheș – un
bun organizator care s-a remarcat în luptele din
anul 1849, inclusiv la cea de la Fântânele (6 iulie
1849).
În toamna anului 1848, ar-
matele revoluționare maghiare au
cucerit cea mai mare parte a Tran-
silvaniei, iar în sfârșitul lunii mar-
tie 1849, taberele militare româ-
nești din Munții Apuseni au fost
înconjurate de către aceasta. La fi-
nalul lunii aprilie 1849, Kossuth
Lajos a încercat să-i convingă pe
români să depună armele, deoarece
prin rezistența acestora țineau blo-
cate trupe maghiare (aproximativ
10.000 de soldați, cam o tremie din totalul soldați-
lor din Transilvania) care erau necesare în alte părți
ale Transilvaniei și nu ar fi putut face față trupelor
austro-ruse care pregăteau contraofensiva împo-
triva maghiarilor.
În lunile mai, iunie și iulie, au avut loc lupte
grele la Abrud (mai și iunie) și alte locuri (ex.
Zlatna, Alba-Iulia), iar în iulie, în zona Huedinului,
la Fântânele, acestea încheindu-se cu înfrângerea
forțelor armate revoluționare maghiare conduse de
către Vasvári Pál.
Dintre colaboratorii pe linie militară ai lui
Avram Iancu, în afară de Nicolae Corcheș, au fost
mai mulți tribuni între care s-au remarcat Simion
Balint, Ioan Buteanu și Petru Dobra, ultimii doi
dintre aceștia găsindu-și sfârșitul în luptele din ca-
drul revoluției.
Simion Balint (1810-1880) – a luptat alături
de Avram Iancu și, în calitate de prefect al Legiunii
Arieșului, s-a remarcat în luptele din părțile Abru-
dului, Câmpeniului și în zona Iara-Buru. În vara
anului 1848 a fost arestat ca agitator, închis la
Abrud și Aiud. A fost pus în libertate ca urmare a
petiției formulate în acest sens la Adunarea Națio-
nală de la Blaj, iar după terminarea revoluției, pen-
tru faptele de vitejie, a fost decorat de împăratul din
Viena și de țarul Rusiei. Simion Balint a fost preot,
25
servind ca paroh în Roșia Montană până la sfârșitul
vieții.
Ioan Buteanu (1821- d. 23 mai 1849) – a
fost avocat, iar în timpul Revoluției a fost prefect al
Zarandului în perioada 1848-1849. În cuvântul său
din 15 mai 1848, la a doua Adunare de la Blaj, a
criticat intenția revoluționarilor maghiari de unire a
Transilvaniei cu Ungaria. În data de 7 mai 1849 a
fost luat prizonier la Abrud, alături de Petru Dobra,
de către maiorul Imre Hatvani care a încălcat ar-
mistițiul dintre români și maghiari. În data de 23
mai 1849, fără judecată, a fost spânzurat la Iosășel.
Petru Dobra (1817- d. 9 mai 1849, Abrud)
– a fost un colaborator apropiat al lui Avram Iancu,
fiind ales de a doua Adunare de la Blaj (3-5 mai
1848) în delegația care urma să meargă la Cluj pen-
tru a prezenta Dietei Transilvane revendicările ro-
mânilor. În urma celei de-a treia Adunări de la Blaj
(3/15-13/25 septembrie 1848) devine prefect al Le-
giunii a VI-a S ubmontana, pe care o conduce până
în octombrie 1848, apoi luptă alături de Avram
Iancu. În data de 7 mai 1849 a fost luat prizonier la
26
Abrud de către maiorul Imre Hatvani, a fost închis
la Abrud și pe 9 mai 1849 a fost omorât prin îm-
pușcare.
Bibliografie:
Cheresteșiu, Victor, et al., Din istoria Tran-
silvaniei, vol. al II-lea, Editura Academiei R.P.R.
Constantinescu, Miron (coord.), Istoria
României, compendiu, Editura Didactică și Peda-
gogică, 1971.
Dragomir, Silviu, Avram Iancu, București,
Editura Științifică, 1968.
Dragomir, Silviu, Ioan Buteanu, Prefectul
Zarandului în anii 1848-49, ediția a II-a coordonată
și completată de Vasile Iuga de Săliște, Ed. Dragoș
Vodă, 2012.
***Dicționar biografic de istorie a Româ-
niei, Ed. Meronia, 2008.
Sterca-Șuluțiu de Cărpeniș, Iosif, Avram Iancu- Bi-
ografia din anul 1897, Baia Sprie, Ed. Cetatea Ro-
mei, 2021.
 PĂSTORUL CEL BUN ÎȘI PUNE SUFLETUL PENTRU OILE SALE

Pr. Eusebiu RUS - Parohia Sâncraiu

U
nul dintre cele mai frumoase pasaje din
Sfânta Scriptură în care ni se vorbește
despre grija și iubirea pe care Dumnezeu
ne-o oferă este cel din Ioan 10, 11-16, Evanghelia
cu Păstorul cel bun. Încă de la o primă citire a tex-
tului biblic, sunt evidențiate două elemente impor-
tante: Păstorul cel bun, care îl reprezintă pe Hristos
și oile, care în situația de față sunt fiii lui Israel, iar
astăzi se adaugă și creștinii. Aș vrea să le reluăm pe
rând și să facem o scurtă meditație asupra acestor
lucruri. De aceea vom începe cu: Păstorul cel bun.
Între paginile Sfintei Scripturi, de la cartea
Facerii până la Apocalipsă, cuvântul „păstor” apare
de 10 ori. Păstoritul oilor era unul dintre meșteșu-
gurile cele mai întâlnite în poporul Israel. Oameni
de seamă ca Abel, Avraam, Moise, sau regele Da-
vid erau păstori. Nu doar în perioada Vechiului
Testament era păstoritul o îndeletnicire importantă,
ci și în timpul lui Iisus, mulți oameni trăiau din
acest meșteșug, care bineînțele s nu era ușor, ci era
o ocupație importantă și istovitoare. Primăvara,
păstorul își lua în fiecare zi turma din staulul aflat
în apropierea casei și o ducea să pască pe pășunile
verzi și fragede de la marginea
satului. Apoi erau conduse la ape
odihnitoare care stâmpărau setea,
provocată de căldurile mari din
țara Israelului. Tot în acest ano-
timp, oile erau tunse de lâna care
le protejase de frig pe timpul ier-
nii, tunsul oilor fiind la evrei și un
prilej de sărbătoare, care de multe
ori, ca în zilele noastre se încheia,
din păcate, cu păcatul beției. Însă
nu și pentru cei credincioși. Erau
și oameni ai lui Dumnezeu, care
cu ocazia tunderii oilor, făceau
milostenie la săraci, căci cu lâna oilor, îmbrăcau
sute de oameni nevoiași, așa cum observăm din vi-
ața dreptului Iov.
Ei bine, lucrurile acestea se făceau primă-
vara. Vara în schimb, păstorii își duceau turmele
spre munți, unde era mai răcoare, iar când începeau
ploile reci de toamnă, oile erau aduse acasă la adă-
posturi pentru a ierna. În caz contrar, animalele pu-
teau muri din cauza ploilor torențiale, a grindinei și
a zăpezii. Și din luna noiembrie și până la începutul
primăverii, păstorii nu-și mai duceau turmele la
păscut. Aceste lucruri făceau parte din viața de
zi-cu-zi a păstorilor buni și harnici. De ce mă refer
la păstori buni? Pentru că și în acele vremuri, ca în
zilele noastre existau și oameni, nedrepți, vicleni și
răi. În înțelesul pasajului pe care îl interpretăm, păs-
torii cei răi, erau cei care păstoreau turma numai
pentru câștig și am să vă explic cum apăreau acești
păstori falși în Israel.
Un sătean din Israel avea de obicei puține
oi, de acea el le dădea în grija altui păstor care avea
mai multe oi și le punea împreună cu turma sa. Nu-
mai că acestui păstor, dacă voiai să aibă grijă de
27
mica ta turmă, trebuia să îl plătești. Până aici, nici
o problemă, „căci vrednic este lucrătorul de plata
sa” (Lc. 10,7) și cum spune Apostolul Pavel: „să
nu legi gura boului care treieră” (Deut. 25,4), dacă
avea omul bani îl plătea, însă atunci când turma era
atacată de vreun urs, sau vreo haită de lupi, păstorul
care era plătit, părăsea turma. De ce? Pentru că nu
o păstorea din dragoste, ci o păstorea numai pentru
bani. De aceea zice Scriptura că: „cel plătit și cel
care nu este păstor, și ale cărui oi nu sunt ale lui,
vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le ră-
pește și le risipește” (In. 10,11)
Revenind acum la Păstorul cel bun, care în
contextul pasajului pe care îl interpretăm, este Iisus
Hristos, să facem o scurtă incursiune în Vechiul
Testament, în cartea prorocului Iezechiel, capitolul
34, unde ne este arătat cum conduce Dumnezeu, ca
„Bun Păstor”, turma fiilor Săi aleși. Iată ce spune
prorocul: „Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Iată
Eu Însumi voi purta grijă de oile Mele și le voi cer-
ceta. Cum cercetează păstorul turma sa în ziua
când se află în mijlocul turmei sale risipite, așa voi
cerceta și Eu oile Mele și le voi aduna din toate lo-
curile, unde au fost ele risipite în ziua cea cețoasă
și întunecată. Le voi face să iasă din mijlocul po-
poarelor, le voi aduna din diferite țări și le voi
aduce în țara lor și le voi paște prin munții lui Is-
rael, pe lângă cursurile de apă și prin toate locurile
de locuit ale țării acesteia. Le voi paște în pășune
bună și staulul va fi pe munții cei înalți ai lui Israel;
acolo se vor odihni ele, în staul bun și vor paște în
pășune grasă în munții lui Israel. Eu voi paște oile
Mele și Eu le voi odihni, zice Domnul Dumnezeu.
Oaia pierdută și rătăcită o voi întoarce la staul, pe
cea rănită o voi lega și pe cea bolnavă o voi întări,
iar pe cea grasă și tare o voi păzi și voi păstori cu
dreptate. (Iez. 34, 11-16)”.
Ei bine lucrurile acestea le face Dumnezeu
pentru oile Sale. Dar eu observ în In. 10,11 că:
„Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile
sale”. Așa cum un păstor bun își dă viața pentru oi,
tot așa și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, și-a dat
viața pentru păcatele noastre ca noi să fim iertați,
28
căci dacă oamenii nu ar fi păcătuit, atunci nici Mân-
tuitorul nu se jertfea pe cruce pentru noi, însă ne
spune Biblia că nu este om în lumea aceasta fără să
fi păcătuit măcar cu gândul, de aceea și prorocul
Isaia cu aproximativ 700 de ani înainte de venirea
Mântuitorului Iisus se exprima astfel: „Toți um-
blam rătăciți ca niște oi, fiecare pe calea noastră,
și Domnul a făcut să cadă asupra Lui fărădelegile
noastre ale tuturor” (Is. 53,6). Oile rătăcite suntem
noi, fiecare persoană din lumea aceasta, căci toți
am păcătuit, dar Iisus Hristos, Păstorul cel bun, a
luat asupra Sa păcatele, și la „plinirea vremii”
(Gal. 4,4) cum zice Apostolul Pavel, și-a dat viața
pentru noi, ca noi astăzi să avem parte de bogăția
Împărăției Sale, de bogăția slavei moștenirii Lui în
sfinți, dacă acceptăm această jertfă și umblăm în
împlinirea poruncilor Sale.
Este necesar totuși, să fim atenți la faptul că
ni se mai spune în Scriptură că „păstorul cel bun își
cunoaște oile Sale” (In. 10,14). Mai mult decât își
cunoaște un părinte pământesc propriul fiu, așa își
cunoaște Mântuitorul oile Sale, așa îi cunoaște pe
cei ce urmează învățătura Lui. Și Evanghelia ne
spune că la Dumnezeu chiar și firele de păr ne sunt
numărate (Mat. 10,30). El știe și ce-am mâncat azi,
El știe când și dacă am postit, El știe ce cuvinte rele
sau bune am spus la adresa aproapelui nostru, și
chiar și gândurile noastre Îi sunt cunoscute, căci
este atotștiutor, atotprezent, atotbun, și este veșnic.
Acesta este adevăratul păstor pe care avem nevoie
să-L urmăm noi, de la cel mai mic până la cel mai
mare. Păstorul care își pune viața pentru oi, și care
își cunoaște oile Sale.
Acum, pentru că am vorbit câteva lucruri
despre Păstorul cel bun, aș vrea să ne îndreptăm
atenția puțin și la „oile Domnului”. Mai întâi, să ne
gândim la modul general, la beneficiile pe care le
avem de pe urma oilor. De la oi avem în primul
rând lâna. Cu lâna omul se poate îmbrăca, din lână
se pot face funii, și cu lâna se poate izola o casă. Ce
beneficii mai aduce o oaie? Carnea. Carnea oilor
hrănește atâta lume și în comparație cu carnea de
porc este mult mai sănătoasă. Apoi să nu uităm de
laptele oii care este atât de sănătos, de brânza de
oaie, de urdă, și ce să mai spunem de măruntaiele
oii? Din, intestine de oaie se fac în unele locuri din
Polonia, corzi de chitară. Apoi, din cornul de ber-
bec poporul Israel confecționa șofarul, un instru-
ment de suflat care se mai folosește și azi la sărbă-
toarea evreiască Iom Kipur. Acestea sunt în mare
beneficiile pe care le avem de pe urma oilor. Iar cu
privire la acțiunile sale, am putea învăța următorul
lucru: o oaie întotdeauna, va trăi în turmă. Așa că
avem nevoie să învățăm să trăim și noi creștinii în
Biserica unică a lui Hristos, nu în mai multe par-
tide, căci cine se desparte de turmă, se desparte de
Păstorul turmei, cine se desparte de Biserică, se
desparte de Hristos, Păstorul cel bun. Deci, oile tră-
iesc în turmă.
Dar ne spune Evanghelia, încă un lucru im-
presionant, în același verset, 14 pe care l-am amintit
adineauri, și anume că „Păstorul cel bun își cu-
noaște oile, și oile îl cunosc pe El”. Deci, întrebarea
care se ridică aici este următoarea! Cum putem noi,
ca și oameni ai secolul 21 să-L cunoaștem pe Păs-
torul cel bun, pe Hristos? Pe Hristos îl putem cu-
noaște prin cuvântul Său, Sfânta Scriptură, prin
slujbele Bisericii, prin predicare, prin împrejurările
concrete ale vieții etc. Sunt multe forme în care oa-
menii L-au cunoscut pe Dumnezeu, însă toți au
mers pe o singură cale: Iisus Hristos, Cuvântul lui
Dumnezeu. Așa L-a cunoscut pe „Păstorul cel bun”
Sfântul Iustin Martirul, Sfântul Antonie cel Mare,
Sfânta Maria Egipteanca și toți marii
sfinții. În felul acesta L-a cunoscut și
oaia rătăcită Augustin de Hippona,
care a devenit Fericitul Augustin. Știți
cu s-a întâmplat? Augustin avea o
minte sclipitoare, așa că părinții săi
l-au trimis să studieze literatura, reto-
rica și filozofia la Cartagina. Când a
plecat de acasă, mama sa Monica, o
femeie foarte credincioasă, l-a îndem-
nat să se păzească de viața imorală și
de păcat. Dar atât anturajul prietenilor
săi, cât și viața tatălui său libertin, l-au
determinat să adopte viața păcătoasă. În cursul șe-
derii sale la Cartagina, a adoptat învățătura manihe-
ilor, care era un amestec între religia lui Zoroastru
și unele învățături creștine. Însă atunci când s-a îm-
bolnăvit a văzut că viața pe care o ducea nu îi aduce
pace inimii sale. La căutat pe Dumnezeu în filozo-
fiile grecești dar nici acolo nu a găsit pace pentru
inima sa. Deznădăjduit de a mai ajunge la adevăr,
chinuit de sfâșierile sufletești, Augustin, într-una
din zilele anului 386, s-a retras în grădina casei din
Mediolan, din Milanul de astăzi, pentru a se liniști.
Din casa vecină un glas de copil spunea: „Ia și ci-
tește, ia și citește!”. Augustin a deschis Scriptura la
nimereală și citește textul din Romani 13, 13: „Să
umblăm cuviincios, ca ziua, nu în ospețe și în beții,
nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și
în pizmă”. După ce a citit acest text, Augustin i s-a
arătat prietenului său Alypius zicând: „M-am îm-
brăcat în Iisus Hristos și inima mea este plină de
lumina păcii”. În urma citirii acestui text Fericitul
Augustin a găsit pacea lui Dumnezeu. A devenit
dintr-o oaie rătăcită, o oaie care își cunoaște Păsto-
rul său.
Revenind acum „la oile noastre” să stăm pe
gânduri și noi puțin și să medităm la faptul că, dacă
Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile Sale,
suntem și noi în stare să ne aducem ca jertfă sufle-
tele noastre pentru El? Domnul să ne dea putere să
împlinim lucrul acesta. Amin!
29
 MESAJ LA ÎMPLINIREA CELOR 100 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA
PROTOPOPIATULUI ORTODOX ROMÂN HUEDIN
Drd. Bela KOBULNICZKY
D
oresc să mulțumesc colegului Mădă-
lin-Sebastian Lung pentru invitația la
acest eveniment. Evenimentul din 10
septembrie 2022 reprezintă un moment important
pentru Protopopiatul Ortodox Român din Hue-
din, deoarece marchează 100 de ani de la înființa-
rea acestei instituții ecleziastice de către protopo-
pul martir Aurel Munteanu. La istoricul eveni-
ment au luat parte cei doi ierarhi: ÎPS Andrei –
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și
Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălaju-
lui, respectiv PS Benedict Bistrițeanul – Epis-
cop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și
Clujului. De asemenea, de față a fost clerul din
30
proto popiat, sluji tori din afara protopopiatului
Huedin, dar și sute de credincioși, cadre didactice
și cercetători științifici.
Felicit organizatorii pentru buna desfășu-
rare a evenimentului, începând cu Sfânta Liturghie,
oficiată în curtea protopopiatului, sfințirea plăcii
memoriale, slujba de pomenire a protopopilor ce au
condus această instituție, trecuți în neființă, totul
culminând cu buna organizare a personalului din
cadrul restaurantului, care ne-a găzduit în ultima
parte a sărbătorii. Transmit alese mulțumiri și feli-
citări părintelui protopop Dan-Ionuț Lupuțan pen-
tru munca depusă întru buna reușită a istoricului
moment.
 DINTRE ACTIVITĂȚILE DE CENTENAR

Invitat special la hramul paraclisu- Totodată, părintele protopop a anunțat și

care vor fi evenimentele festive cu caracter liturgic
lui din incinta Protopopiatului
și cultural, care se vor desfășura cu ocazia centena-
rului Protopopiatului Ortodox Huedin: realizarea
anifestările dedicate centenarului Protopopi- distincției centenar, amplasarea unei plăci omagiale
M atului Huedin au debutat astăzi, 30 ianuarie pe sediul Protopopiatului Huedin, care va marca îm-
2022, în ziua de prăznuire a Sfinților Trei Ierarhi, plinirea celor 100 de ani de la înființare, organizarea
hramul paraclisului din incinta sediului Protopopia- unui simpozion în data de 2 mai, atunci când se îm-
tului Ortodox Huedin. plinesc 140 de ani de la nașterea protopopului mar-
Cu această ocazie a fost săvârșită Sfânta Li- tir Aurel Munteanu, oficierea Sfintei Liturghii arhi-
turghie în sobor de preoți, în prezența credincioșilor erești în curtea protopopiatului, în data de 10 sep-
din orașul Huedin. În timpul Sfintei Liturghii a fost tembrie, eveniment la care vor fi prezenți cei doi
pomenit și ctitorul paraclisului Protopopiatului Hu- episcopi ai Clujului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhi-
edin, vrednicul de pomenire părintele protopop Do- episcop și Mitropolit Andrei și Preasfințitul Părinte
rel Pușcaș. Benedict Bistrițeanul, și, în premieră, adaptarea ra-
Invitatul special a fost Preacuviosul Părinte diofonică a piesei de teatru "Tunul de cireș ", de
Arhimandrit Paisie Iloaie, starețul Mănăstirii „Sfân- Pașcu Balaci, piesă care ilustrează moartea marti-
tul Proroc Ilie Tezviteanul”, din localitatea Nușeni, rică a primului protopop de Huedin, părintele Aurel
județul Bistrița-Năsăud, care a rostit cuvântul de în- Munteanu.
vățătură.
La finalul Sfintei
Liturghii, părintele proto-
pop Dan Lupuțan i-a mul-
țumit părintelui stareț pen-
tru prezență și i-a oferit
acestuia, în semn de aleasă
prețuire și recunoștință, Di-
ploma și Medalia Omagi-
ală „Centenarul Protopopi-
atului Ortodox Huedin”, o
icoană pe sticlă cu Sfinții
Trei Ierarhi și o bederniță
cu monograma protopopu-
lui martir Aurel Munteanu.

31
 Dintre actvitățile de centenar

Campania ,,Donează sânge, sal- Centrului Regional de Transfuzie Sanguină

vează o viață!”
rotopopiatul Ortodox Huedin în colaborare cu
P Fundația Cultural Filantropică „Protopop Mar-
Cluj-Napoca, Diploma și Medalia Omagială "Cen-
tenarul Protopopiatului Ortodox Huedin
(1922-2022)".
Tuturor donatorilor și colaboratorilor le
mulțumim și Îl rugăm pe Dumnezeu să le răsplă-
tească jertfa făcută!
Biserica Ortodoxă Română
susține donarea de sânge prin cam-
pania „Donează sânge, salvează o
viață!”. Prin campaniile organizate
începând cu anul 2013, Patriarhia
Română a devenit instituția cu cea
mai mare contribuție adusă la creș-
terea numărului donatorilor de
sânge.

Proiectul educa-
tiv ,,Icoana – cuvânt în
tir Aurel Munteanu’’ și Centrul Regional de Tran-
culori”
sfuzie Sanguină Cluj-Napoca, a organizat marți, 12
aprilie 2022, de la ora 9:00, o campanie de donare
de sânge. Acțiunea de donare a avut loc la sediul În Duminica Floriilor, după oficierea slujbei De-
Protopopiatului Ortodox Huedin, situat pe str. Prot. niei, în Catedrala Moților din Huedin a avut loc o
Aurel Munteanu, nr. 23, jud. Cluj. expoziție de icoane pictate pe sticlă și desene, cu te-
Urmând îndemnului lansat de Protopopia- matică religioasă.
tului Ortodox Huedin, 67
de credincioși, clerici, mo-
nahi, cadre didactice, func-
ționari publici și elevi de li-
ceu, din cuprinsul protopo-
piatului, au donat în total
30 de litri de sânge.
În semn de prețuire
pentru activitatea desfășu-
rată în slujba oamenilor și
recunoștință pentru buna
colaborare, părintele proto-
pop Dan Lupuțan a dăruit

32
 Dintre actvitățile de centenar
Icoanele și desenele expuse au fost pictate
de copii din Huedin, în cadrul proiectului educa-
tiv Icoana - cuvânt în culori, ajuns la ediția a 6-a,
desfășurat la sediul Protopopiatului Ortodox Hue-
din, sub coordonarea preotesei Mirela Lupuțan. La
finalul expoziției, tinerii au susținut un recital de pri-
cesne și cântări liturgice specifice Postului Mare și
perioadei pascale.
Tehnica utilizată la pictarea icoanelor pe sti-
clă a fost cea tradițională, în tempera cu gălbenuș de
ou. Icoanele expuse au fost sfințite la finalul Deniei,
de către părintele protopop Dan Lupuțan. Profeso-
rul Mădălin-Sebastian Lung le-a vorbit celor pre-
zenți despre istoria icoanei pe sti-
clă. Părintele protopop Dan Lupu-
țan le-a oferit tinerilor diplome de
participare, iar coordonatorul pro-
iectului, Mirela Lupuțan, volunta-
rele Alexandra Căienar și Maria
Mihuț, și prof. Mădălin-Sebastian
Lung, au primit Diploma Omagi-
ală Protopop Martir Aurel Mun-
teanu. La cea de-a VI-a ediție au
participat 30 de copii din ciclurile
preșcolar, primar și gimnazial.
Comemorarea a 140 de
ani de la nașterea protopopului
martir Aurel Munteanu, la Huedin
Darius ECHIM
rotopopiatul Ortodox Huedin a organizat marți,
P 3 mai 2022, un simpozion omagial în cin-
stea protopopului martir Aurel Munteanu, cu prile-
jul împlinirii a 140 de ani de la naștere. Apărător al
credinței ortodoxe și un reprezentant de seamă al ro-
mânilor din zona Huedinului, vrednicul de amintire
protopop s-a născut la data de 2 mai 1882 și a fost
ucis pe 10 septembrie 1940, de
un grup de civili și militari ma-
ghiari, la 2 zile după intrarea
trupelor horthyste în Huedin,
în contextul cedării Ungariei a
Ardealului de Nord.
Simpozionul omagial
„140 de ani de la nașterea Pro-
topopului martir Aurel Mun-
teanu” a avut loc de la ora
10:00, la sediul Protopopiatu-
lui Huedin, în prezența Preas-
33
 Dintre actvitățile de centenar

cu binecuvântarea Înaltpreasfin-
țitului Părinte Arhiepiscop și Mi-
tropolit Andrei, la Editura Na-
poca Star, fiind coordonat de
protopopul Dan-Ionuț Lupuțan și
prof. Mădălin-Sebastian Lung.
Volumul comemorativ,
personalitatea protopopului mar-
tir Aurel Munteanu și realizările
impresionante atinse pe parcur-
sul vieții au fost evocate de Pă-
rintele Episcop Benedict Bistri-
țeanul, pr. Dan-Ionuț Lupuțan,
fințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episco-
protopop de Huedin, dr. Mircea Gheorghe Abru-
pul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și
dan, cercetător științific la Institutul de istorie „Ge-
Clujului, a clericilor din Protopopiatul Huedin și a
orge Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj,
numeroși credincioși și elevi de la Liceul Teoretic
dr. Vasile Todincă, cercetător științific la Muzeul
„Octavian Goga” și de la Liceul Tehnologic „Vlă-
Țării Crișurilor din Oradea, și Alexandra Cotae, re-
deasa” din Huedin.
prezentantă a Academiei Elitelor, Modelelor și Va-
Evenimentul comemorativ a debutat la sta-
lorilor din Cluj-Napoca.
tuia protopopului martir Aurel Munteanu, din fața
Evenimentul a fost moderat de prof. Mădă-
sediului administrativ al Protopopiatului Huedin,
lin-Sebastian Lung, de la Colegiul Ortodox „Mitro-
unde Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Benedict a
politul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca. Pentru im-
oficiat o slujbă de pomenire și a binecuvântat statuia
plicarea activă în viața și activitățile Bisericii, acesta
protopopului martir, recent restaurată de lect. univ.
a primit o dip lomă de aleasă cinstire din partea
dr. Vlad Berte, de la Universitatea de Artă și Design
Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul
din Cluj-Napoca. Monumentul statuar a fost edifi-
cat în anul 2000, de sculptorii
Alexandru Păsat și Dumitru
Cozma, în vremea vrednicului
de pomenire protopop Dorel
Pușcaș.
Apoi, în sala de ședințe
a instituției protopopești a avut
loc simpozionul omagial, în ca-
drul căruia au fost rostite mai
multe prelegeri și a fost lansat
volumul comemorativ „140 de
ani de la nașterea părintelui pro-
topop Aurel Munteanu”, apărut
34
 Dintre actvitățile de centenar
Clujului, Maramureșului și Sălajului, fiindu-i înmâ-
nată de PS Părinte Benedict Bistrițeanul.
Simpozionul dedicat protopopului Aurel
Munteanu se înscrie în seria de evenimente dedicate
centenarului Protopopiatului Huedin.
„Comemorându-i pe cei dinaintea noastră,
personalități religioase și culturale deopotrivă, frec-
vent îl cităm pe Sfântul Apostol Pavel, adresându-se
evreilor: «Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri,
care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți
cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le
credința» (Evrei 13, 7). Sunt trei momente succe-
sive indicate în acest îndemn: este vorba, mai întâi,
de o rememorare lucrativă a icoanei vrednicilor an-
tecesori, care ne-au așezat în buna rânduială a cu-
cerniciei evanghelice – frică de Dumnezeu și rușine
de oameni (Luca 18, 2) – urmată de un accent lim-
pede pus pe felul în care și-au sfârșit viața pămân-
tească, iar, în cele din urmă, o parte cu scop peda-
gogic, cu aplicare imediată, în sensul unei oglindiri
a bunei lor conduite, de curaj și credință, în viața
personală. (…) Așa îl cinstim pe Protopopul Aurel
Munteanu, așezându-l în ceata martirilor pentru cre-
dință și neam. La împlinirea a 140 de ani de la naș-
terea sa, ne uităm cu recunoștință și cu admirație la
personalitatea acestuia și la efigia care i s-a asociat
în istoria Bisericii și a neamului nostru, și încercăm
pe viu să beneficiem de roadele jertfei lui. Acest
exercițiu de evlavie firească și necesară se așază pe
«felul cum și-a încheiat viața», făcând din biografia
sa o pagină de aghiografie recentă, prin detalii, lim-
baj și valoare simbolică. Dar, mai
ales, prin atitudini”, a spus ierarhul.
„Comemorarea unui muce-
nic înseamnă chemare la un compor-
tament evanghelic prin apelul la dra-
goste față de unii ca aceștia, care su-
feră, însoțită de rugăciunea pentru ei
și, mai ales, pentru cei care greșesc
mai mult, provocându-le suferința,
pe modelul: «Doamne, iartă-ne pe
noi, și pe cei care ne fac rău… că nu
știu ce fac». O astfel de atitudine ge-
nerează înviere în mijlocul confuziei
de prigoane și al întunericului de
moarte: « Să zicem fraților și celor ce ne urăsc pe
noi, să iertăm toate pentru înviere…». O trăire de
acest fel se dezvăluie în cuvintele protopopului mar-
tir, care însoțesc sfârșitul martiric și devenirea sa
aghiografică: «Părinte Sfinte, primește jertfa mea de
dureri, de sânge, spre slava de veci a numelui Tău și
ca o arvună a prețului de răscumpărare a neamului
meu din robie…»”, a conchis Preasfinția Sa.
Copilăria în culori. Daruri pentru
copii minunați
nul acesta, Ziua Internațională a Copilului a
A fost sărbătorită la sediul Protopopiatului Orto-
dox Huedin, împreună cu copiii care participă la
Atelierul de pictură religioasă.
Aceștia s-au bucurat de o nouă experiență,
pictură îmbinată armonios cu elemente naturale: pi-
etre, frunze, flori, ramuri. Coordonați de preoteasa
35
 Dintre actvitățile de centenar
Mirela Lupuțan și ghidați de doamnele Bucșa Nico-
leta și Maria Mihuț, copiii au făcut față noii provo-
cări cu entuziasm și stăruință, rezultând lucrări deo-
sebite.
Ziua Copilului s-a finalizat cu desene pe as-
falt, muzică, joc cu baloane și pizza, iar din partea
copiilor zâmbete largi și bucurie.
De asemenea, cu ocazia acestei zile, anga-
jații Serviciului de Asistență Comunitară din cadrul
Protopopiatului Ortodox Huedin, au oferit benefici-
arilor săi, copii de toate vârstele, dulciuri, jucării și
hăinuțe.
36
Mulțumire personalului adminis-
trativ al Protopopiatului și perso-
nalului de la Cantina Socială ,,Pro-
topop Dorel Pușcaș”
n contextul împlinirii în anul 2022, a 100 de ani
Î de la înființarea Protopopiatului Ortodox Român
Huedin, marți, 28 iunie 2022, angajații din aparatul
administrativ al protopopiatului, precum și ostenito-
rii din cadrul Cantinei Sociale Protopop Dorel Puș-
caș, au primit, din partea părintelui protopop Dan
Lupuțan, Diploma și Medalia Omagială Centenarul
Protopopiatului Ortodox Român
Huedin (1922-2022), în semn de
apreciere și recunoștință pentru
munca depusă în cadrul acestei in-
stituții.
Tot marți, părintele proto-
pop Dan Lupuțan, în prezența an-
gajaților, a oficiat slujba Sfeștaniei
la birourile administrative din ca-
drul sediului Protopopiatului Hue-
din. În ultima perioadă, biro urile
au beneficiat de ample lucrări de
renovare și înfrumusețare.
 Dintre actvitățile de centenar

Credincioșii de-o seamă cu Proto-

popiatul Huedin,
premiați la vârsta de 100 de ani

S ingurii credincioși din Protopopiatul Ortodox

Huedin, născuți în anul 1922, care au împlinit
anul acesta 100 de ani, au fost distinși de către pă-
rintele protopop Dan Lupuțan.

Credincioșii centenari au primit Diploma și

Medalia Omagială Centenarul Protopopiatului Or-
todox Român Huedin, o Biblie cu scris mare, cărți
de rugăciuni, flori și un tort.
Protopopiatul Huedin a fost înființat în data
de 1 septembrie 1922.

Este vorba despre domnul Petru Toader, ve-
teran de război, din Parohia Poiana Horea și
doamna Maria Tomoș, din Parohia Poieni.
Această cinstire a celor doi vine în contextul
împlinirii a 100 de ani de la înființarea Protopopia-
tului Ortodox Huedin (1922-2022).
Recital de colinde
în Catedrala Moților din Huedin
„ C atedrala Moților” din Huedin a fost dumi-
nică, 11 decembrie 2022, gazda unui deose-
bit recital de colinde, susținut de Grupul Ad Libitum
Voices. Recitalul a fost organizat de Protopopiatul

Părintele protopop a fost însoțit de preoții Ortodox Huedin. Cu acest recital s-a încheiat seria

parohi Păunel Ioan Petran și Ciprian Copaciu, și de evenimentelor dedicate Centenarului Protopopiatu-

profesorul Mădălin-Sebastian Lung, angajat al pro- lui Ortodox Huedin.

topopiatului.
37
 Dintre actvitățile de centenar
În deschidere, părintele protopop Dan
Lupuțan, a vorbit despre însemnătatea colindelor și
i-a prezentat pe membrii grupului Ad Libitum Voi-
ces.
La recital au participat mulțime de credinci-
oși din Huedin și din împrejurimi.
Grupul Ad Libitum Voices a apărut în no-
iembrie 2012, la Cluj-Napoca si este unul dintre pri-
mele grupuri de pop opera din România. Pop opera
înseamnă piese pop cunoscute reinterpretate în ma-
niera operei sau operetei. Dar pop opera poate îm-
prumuta cântece, arii, fragmente, motive din operă
și muzica clasică pentru a le converti într-o interpre-
tare stilizată în stilul pop, al muzicii ușoare.
Termenul muzical ad libitum, corespon-
dentul italienescului a piacere, înseamnă libertate
în interpretarea unui fragment muzical. El descrie
cel mai bine activitatea artistică a grupului: diversi-
tatea repertoriului și o amprenta personală asupra
pieselor abordate. Grupul este format din doi tenori,
un bariton și un bas: Tiberius Simu, Sergiu Coltan,
38
Vlad Morar și Cristian Ignuta, absolvenți ai Acade-
miei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Na-
poca, cu o bogată activitate artistică. Ei sunt și cola-
boratori ai Operei Naționale Române din Cluj-Na-
poca.
În ultimii ani, Ad Libitum Voices a avut
foarte multe concerte. Grupul a apărut pe cam toate
scenele din Cluj-Napoca, la festivaluri importante,
dar și în foarte multe orașe ale României: București,
Sibiu, Brașov, Iași, Oradea, Timișoara și multe al-
tele.
Momente importante din activitatea grupu-
lui:
– X Factor România 2017, unde a ajuns
până în marea finală a concursului.
– Deschiderea Semifinalei Eurovision Ro-
mânia 2018 de la Salina Turda.
– Casa de Cultură a Studenților Cluj-Na-
poca, concerte organizate independent de către Ad
Libitum Voices în 2018 și 2019, ambele cu sala
plină.