Parterneriate Public Privat

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale
Fondul Social European Ministerul Dezvoltării Regionale 2007 - 2013

și Administrației Publice
II
IŢ
ST
VE
IN
AT
IC
IV
BL
PR
PU
T
IA
ER
EN
RT
PA
GHID METODOLOGIC PENTRU ELABORAREA DE

PARTENERIATE PUBLIC‑PRIVAT
2015
INOVAȚIE ÎN ADMINISTRAȚIE
beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Adminstrației Publice
Direcția Generală Dezvoltare Regională şi Infrastructură
titlul proiectului: „Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată”
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Dezvoltarea Capacității Administrative 2007‑2013
Cod SMIS 32572
www.dezvoltareurbanaintegrata.ro
Ghid metodologic pentru elaborarea de parteneriate public‑privat
Cuprins
INTRODUCERE............................................................................................................. 5
MOTIVAȚIA ELABORĂRII GHIDULUI....................................................................... 11
CAPITOLUL 1
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND
DEZVOLTAREA ORAȘELOR CU POPULAȚIA STABILĂ SUB
50.000 DE LOCUITORI ÎN CONTEXT NAȚIONAL ȘI EUROPEAN –
FOCUS PE PARTENERIATELE PUBLIC PRIVATE.............................................15
CAPITOLUL 2
METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE A PARTENERIATULUI PUBLIC PRIVAT
(PPP) ÎN PROIECTELE DE DEZVOLTARE URBANĂ DIN ORAȘELE CU
POPULAȚIA STABILĂ SUB 50.000 DE LOCUITORI DIN ROMÂNIA...........21
2.1. Cadrul legal. Analiza legislației PPP din România...................................... 21
2.1.1. Cadrul de reglementare al PPP de la nivelul Uniunii Europene.........22
2.1.2. Cadrul legal pentru implementarea PPP existent la nivel național....24
2.1.3. Modificări și completări preconizate la cadrul național
de reglementare al PPP..............................................................................................28
2.1.4. Scheme de finanțare a PPP și mecanisme de recuperare a
costurilor cu investițiile..................................................................................... 31
2.1.5. Aspecte privind proprietatea publică și privată a
entităților administrative...............................................................................32
2.2. Modalitatea optimă de introducere a parteneriatului în procesul de
planificare urbană în vederea identificării oportunității de a dezvolta PPP
pentru proiectele de pe plan local (Etapa premergătoare)..............................39
2.3. Evaluarea oportunității unui anume proiect din perspectiva unui
parteneriat public-privat........................................................................................46
3
2.4. Inițierea PPP pe plan local (evaluarea potențialelor entități interesate în

dezvoltarea și implementarea de parteneriate) și evaluarea modelului adecvat
de parteneriat pentru dezvoltarea de proiecte (gradul de împărtășire a
riscurilor între parteneri)........................................................................................63
2.5. Managementul Parteneriatului Public-Privat................................................85
2.6. Monitorizarea și evaluarea PPP................................................................... 94
CAPITOLUL 3
MODELE DE BUNE PRACTICI DE LA NIVEL EUROPEAN ÎN
IMPLEMENTAREA PARTENERIATULUI PUBLIC PRIVAT PENTRU
PROIECTE DE DEZVOLTARE URBANĂ....................................................... 103
CONCLUZII RELEVANTE PENTRU UTILITATEA PARTENERIATULUI

PUBLIC-PRIVAT ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII URBANE.....................................127
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................137
ANEXE....................................................................................................................... 141
Anexa 1. Model de contract de concesiune de lucrări publice......................139
Anexa 2. Prezentarea pe scurt a proiectului.....................................................145
Anexa 3. Sinteza analizei situației existente la nivel național privind
dezvoltarea orașelor cu populație stabilă sub 50.000 de locuitori...............147
Anexa 4. Date de contact ale Primăriilor din orașele cu populație stabilă
sub 50.000 de locuitori......................................................................................157
4
Introducere
Prezentul document a fost elaborat în cadrul proiectului Platformă pentru

dezvoltare urbană durabilă și integrată, implementat de Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, finanțat din Fondul
Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative 2007‑2013 (cod SMIS 32572).
Scopul acestui proiect este de a întări capacitatea administrației locale din
orașele cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori de a dezvolta și im‑
plementa politici urbane integrate și de a asigura condițiile de dezvoltare
spațială durabilă.
Orașele cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori sunt incluse în catego‑
ria orașelor mici și mijlocii, în conformitate cu clasificarea utilizată de geogra‑
fia românească, iar conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV‑a Rețeaua de localități,
acestea se încadrează în categoria orașelor de rang II – municipii de impor‑
tanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități
și a celor de rang III – orașe.
După 1990, cele mai multe orașe cu populația stabilă sub 50.000 de locui‑
tori au cunoscut un declin socio‑economic care a generat diminuarea rolului
orașelor mici în dezvoltarea locală durabilă. S‑a constatat o capacitate scă‑
zută a administrației locale a acestor orașe de a dezvolta și implemen‑
ta politici de dezvoltare urbană integrate datorită lipsei unor instrumente
adaptate nevoilor de dezvoltare ale orașelor (ghiduri, metodologii), insufici‑
entei pregătiri profesionale a funcționarilor publici din domeniul urbanismu‑
lui și dezvoltării locale și din domenii relevante dezvoltării teritoriale privind
formularea și implementarea politicilor urbane, precum și datorită scăderii
resurselor financiare și dificultății în asigurarea unor relații funcționale între
compartimentele autorităților administrației publice locale care desfășoară
activități relevante domeniului dezvoltării teritoriale.
5
Sursa: http://www.business24.ro/legislatie/camera-deputatilor/
legea-parteneriatului-public-privat-aprobata-pe-articole-1539429
În acest context, obiectivele generale ale proiectului vizează:

• abordarea integrată a problematicilor sectoriale de planificare și dez‑
voltare urbană a orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori
în vederea consolidării rolului în rețeaua de localități naționale;
• asigurarea condițiilor metodologice și funcționale pentru autoritățile ad‑
ministrației publice locale din orașele cu populația stabilă sub 50.000
de locuitori în implementarea Agendei Urbane europene.
Obiectivele specifice ale proiectului urmăresc:
• dezvoltarea unui număr de 3 instrumente de planificare și dezvol‑
tare urbană care să sprijine elaborarea și implementarea politicilor
urbane integrate (1. Ghid privind dezvoltarea și implementarea de po‑
litici urbane integrate; 2. Metodologie de intervenție privind regenera‑
rea urbană pentru anumite tipuri de teritorii (sit‑uri industriale dezafec‑
tate, ansambluri de locuințe colective și centre istorice urbane) și 3.
Metodologie de parteneriat public‑privat pentru proiecte de dezvoltare
urbană);
• îmbunătățirea pregătirii profesionale privind formularea și im‑
plementarea politicilor urbane a unui număr de 430 de funcționari
publici din domeniul urbanismului și dezvoltării locale, precum și din
6
domeniile relevante dezvoltării teritoriale, din cadrul administrației loca‑

le a orașelor cu populația stabilă sub 50.000 locuitori;
• dezvoltarea unor modele de politici de dezvoltare urbană integra‑
tă în 5 orașe pilot;
• îmbunătățirea relațiilor funcționale din cadrul compartimentelor
autorităților administrațiilor publice locale.
Beneficiarii direcți (grupul țintă) ai proiectului sunt funcționarii publici, din
direcțiile de urbanism și direcțiile responsabile cu elaborarea de strategii și
politici locale, din orașele cu populație stabilă sub 50.000 de locuitori, iar
beneficiarii indirecți sunt comunitățile locale din orașele cu populație sta‑
bilă sub 50.000 de locuitori, organizațiile non‑guvernamentale, mediul de
afaceri.
Aceste instrumente vin să sprijine consiliile locale ale orașelor cu populația
stabilă sub 50.000 de locuitori în îndeplinirea unor atribuții pe care acestea
le au în conformitate cu legislația specifică1, adică avizarea și aprobarea,
după caz, a studiilor, prognozelor și programelor de dezvoltare economi‑
co‑socială, de organizare și amenajare a teritoriului, a documentațiilor de
amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare de la nivelele teritoriale superioare (județene, regionale, de coo‑
perare transfrontalieră).
De asemenea, la nivelul României se remarcă faptul că orașele mici nu au
actualizate documentațiile de urbanism, iar conform Ordonanței Guvernului
85/2012 pentru modificarea alin. (13) al art. 46 din Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismului, această actualizare va trebui
finalizată cel mai târziu la data de 30 decembrie 2015. În acest context,
instrumentele propuse vin să sprijine administrațiile locale în elaborarea și
implementarea unor documente de planificare strategică (politica de dezvol‑
tare urbană integrată) care vor oferi liniile directoare și informații necesare
pentru elaborarea studiilor de fundamentare în vederea actualizării Planurilor
urbanistice generale la nivelul orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de
locuitori, precum și pentru realizarea unor Planuri urbanistice zonale sau a
unor Planuri urbanistice de detaliu pentru zonele de intervenție identificate cu
ajutorul metodologiei de intervenție privind regenerarea urbană.
1
Legea 215/2001 a administrației publice locale, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și ur‑
banismul, cu modificările și completările ulterioare, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcții, cu modificările și completările ulterioare.
7
Se poate observa legătura strânsă între documentele rezultate în urma apli‑

cării metodologiilor propuse prin cele trei instrumente și documentațiile de
amenajare a teritoriului și urbanism. Autoritățile administrației publice locale
au atribuții, conform legislației în vigoare2, atât în ce privește instrumentele de
planificare strategică, cât și cele de planificare teritorială/spațială, în funcție
de nivelul teritorial căruia i se adresează. Cele două categorii de instrumente
trebuie să fie corelate între ele, astfel încât să se obțină efectul scontat, de
asigurare a dezvoltării teritoriului vizat.
Un prim pas este acela de elaborare a documentațiilor de planificare strate‑
gică (prima categorie de instrumente) care au un caracter director, iar apoi,
elaborarea celor de amenajare a teritoriului și urbanism, care au un caracter
reglementator și transpun în plan spațial direcțiile stabilite prin documenta‑
țiile de planificare strategică. Așadar, documentațiile de amenajarea terito‑
riului și urbanism reprezintă expresia spațială a instrumentelor de planificare
strategică.
Spre deosebire de instrumentele de planificare teritorială/spațială, pentru
care există un cadru juridic referitor la conținutul și metodologia de elabo‑
rare a acestora, în cazul instrumentelor de planificare strategică nu există
un astfel de cadru legislativ. În acest context, considerăm extrem de utilă
prezentarea celor trei metodologii propuse, care oferă informații detaliate
legate de modul în care se derulează procesul de elaborare și implementare
a documentațiilor de planificare strategică la nivel de orașe și propune uti‑
lizarea unor instrumente specifice fiecărei etape din cadrul acestui proces,
instrumente îmbunătățite și validate de‑a lungul timpului la nivel european
și adaptate situației din România pentru orașele cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori.
În schema de mai jos se poate observa atât legătura între diferitele instrumen‑
te de planificare strategică și amenajare a teritoriului și urbanism la diferite
nivele teritoriale (pe verticală), cât și legătura între aceste două categorii de
documentații la același nivel teritorial (pe orizontală). Se are în vedere atât
partea de elaborare cât și cea de implementare a acestor documentații.
2
Legea 215/2001 a administrației publice locale, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și ur‑
banismul, cu modificările și completările ulterioare, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcții, cu modificările și completările ulterioare.
8
Planul de amenajare
Politici și programe a teritoriului național
naționale (PATN)
Planuri de dezvoltare Planul de amenajare

regionale, județene a teritoriului zonal/regional/
județean (PATZ/PATR/PATJ)
Planuri urbanistice
Politica urbană generale
integrată (PUG)
… Planuri urbanistice
Operațiuni de zonale (PUZ)
regenerare urbană Planuri urbanistice
… de detaliu (PUD)
Proiecte Autorizații pentru

integrate obiectivele de investiții
PPP – rol transversal – oferă o modalitate posibilă pentru realizarea și finanțarea acestor
intervenții/proiecte alături de surse de finanțare publice de la nivel național
sau local, surse de finanțare publice de la nivel european și surse private
Putem remarca faptul că planurile/strategiile de dezvoltare urbană (în cazul

documentului de față Politica urbană integrată a orașului):
• trebuie, pe de o parte, să se coreleze cu politicile și programele de la
nivel național, dar și cu planurile și strategiile de la nivel regional, re‑
spectiv județean (inclusiv strategii sectoriale);
• pe de altă parte, oferă contextul pentru identificarea diferitelor tipuri de
intervenții care trebuie realizate la nivelul orașului, printre care și cele
de regenerare urbană, respectiv a proiectelor integrate de dezvoltare
urbană.
În același mod, în cadrul instrumentelor de planificare teritorială/spațială (do‑
cumentații de amenajarea teritoriului și urbanism), Planul Urbanistic General:
• trebuie să fie corelat cu Planul de amenajare a teritoriului național, re‑
spectiv Planurile de amenajare a teritoriului regional, zonal, județean;
• este detaliat prin Planuri urbanistice zonale și Planuri urbanistice de
detaliu, pe baza cărora se acordă autorizațiile pentru obiectivele de
investiții.
9
Motivația elaborării Ghidului
Domeniul dezvoltării urbane, în accepțiunea sa largă, a fost perceput pen‑

tru o foarte lungă perioadă de timp ca un resort exclusiv al mediului admi‑
nistrativ, ca un obiect tradițional al politicilor publice. Ultimele decenii și cu
precădere criza economică și financiară globală instalată după 2008, au
demonstrat că resursele financiare tot mai limitate ale guvernelor, regiunilor
și autorităților administrației publice locale sunt total insuficiente pentru a face
față nevoilor de dezvoltare și provocărilor cu care se confruntă orașele din
Uniunea Europeană, în general, și cele din România, în particular. Deși fon‑
durile europene au reprezentat un aport financiar substanțial la dezvoltarea
urbană integrată, impactul acestora a fost relativ limitat în cazul orașelor
mici și mijlocii din România. Așteptările cetățenilor de la mediul politic și ad‑
ministrativ cu privire la îmbunătățirea infrastructurii urbane, a competitivității
economice a acestor orașe și a calității serviciilor sociale sunt tot mai mari,
la fel ca și exigențele acestora cu privire la eficiența cheltuirii banului public.
Experiența unor orașe europene care s‑au confruntat cu provocări similare
încă din anii 80 ai secolului trecut, ne îndreptățesc să credem că succesul
dezvoltării urbane durabile și integrate ține de combinarea resurselor publice
de investiții cu cele private, sub forma parteneriatului public‑privat. Această
alternativă de realizare a unor proiecte de dezvoltare urbană s‑a dovedit, în
pofida unei reticențe inițiale a publicului larg, o modalitate eficientă de utili‑
zare a resurselor și cu o mai puternică motivație de succes, ceea ce a condus
la o mai bună calitate a infrastructurii și serviciilor publice puse la dispoziția
cetățenilor.
Parteneriatele public‑private nu sunt o soluție pentru toate proiectele de dez‑
voltare urbană, însă pot compensa, în multe cazuri, lipsa resurselor financiare,
a competențelor sau a creativității sectorului instituțional de a găsi noi soluții,
mai eficiente și mai rapide, pentru nevoile stringente de revitalizare ale ora‑
șelor. În plus, parteneriatul public‑privat este construit în jurul conceptului de
11
asociativitate, de a‑i pune laolaltă pe toți cei cu interese comune de la nivelul

Sursa: http://www.biospectrumindia.com/biospecindia/news/155823/ppp-a-push-affordable-healthcare
unei comunități, fie ei din mediul privat, non‑guvernamental, civil sau instituți‑
onal. Considerăm că tocmai acesta este ingredientul principal al succesului
unui proces durabil de regenerare urbană.
Nu am propus în acest Ghid o definiție a Parteneriatului Public‑Privat, care,
de altfel, nu există nici la nivelul Uniunii Europene. În accepțiunea sa cea mai
largă, Parteneriatul Public‑Privat constă dintr‑un angajament solid al actorilor
publici, privați, non‑guvernamentali și al cetățenilor pentru atingerea unor
obiective comune de dezvoltare urbană, concretizat în punerea laolaltă de
resurse financiare, profesionale, informaționale, de timp sau de altă natură,
precum și în împărtășirea luării deciziilor și a managementului cu privire la
inițiative de atingere a acelor obiective de interes comun.
Prezentul ghid își dorește să fie un instrument de orientare pentru administra‑
țiile publice locale din orașele cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori
din România, aflate în diferite faze de înțelegere și de aplicare a conceptului
de Parteneriat Public‑Privat, ca alternativă optimă de implementare a unor
proiecte de dezvoltare urbană de maximă necesitate pentru comunitate. În
12
acest sens, Ghidul prezintă o radiografie a stadiului actual de implementare

al Parteneriatului Public‑Privat la nivelul orașelor mici și mijlocii din România
(Capitolul I), urmat de o analiză „la zi” a legislației europene și naționale
relevante pentru domeniul Parteneriatului Public‑Privat și o trecere în revistă a
pașilor pe care o autoritate a administrației publice locale, dintr‑un oraș mic
și mijlociu din România, trebuie să‑i parcurgă pentru a implementa un proiect
de dezvoltare urbană printr‑un Parteneriat Public‑Privat, în contextul cadrului
legislativ și instituțional existent (Capitolul II). La final sunt prezentate o serie
de bune practici ale unor orașe similare ca provocări și problematici de dez‑
voltare, din alte state europene, în implementarea de astfel de parteneriate
pentru proiecte de dezvoltare urbană (Capitolul III).
Inovația capitolului metodologic constă într‑o raportare permanentă, a fiecă‑
rui pas de întreprins, la bunele practici cuprinse în ghiduri și metodologii de
la nivel european, respectiv la modalitatea lor concretă de aplicare în con‑
textul autohton al orașelor mici și mijlocii, date fiind constrângerile legislației
naționale în domeniu. Acolo unde acest lucru a fost posibil și util, am nuanțat
etapele metodologiei de implementare a Parteneriatului Public‑Privat la cazul
specific al proiectelor de dezvoltare urbană, deși nici legislația europeană și
nici cea națională nu prevăd reglementări diferențiate în funcție de specificul
proiectului implementat în parteneriat.
În ultimul rând, menționăm faptul că acest ghid metodologic nu se dorește o
colecție de acte normative cu privire la domeniul Parteneriatului Public‑Privat,
din două rațiuni: astfel de ghiduri au fost deja elaborate la nivel național, iar
legislația autohtonă care reglementează acest concept este într‑o permanen‑
tă dinamică, ceea ce ar face acest demers inutil. Prin urmare, cu excepția
unor paragrafe din diferitele legi în vigoare pe care le‑am considerat utile a
fi reproduse integral în text, actele normative și modelele de documente sunt
indicate în notele de subsol (inclusiv link‑ul la acestea), respectiv cuprinse în
Anexă.
13
CAPITOLUL 1
Analiza situației existente la nivel național
privind dezvoltarea orașelor cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori în context național și european –
focus pe parteneriatele public private
În pofida eforturilor pentru reglementarea parteneriatului public‑privat din

ultima perioadă, implementarea acestuia la nivelul orașelor din România a
fost una sporadică, principalul motiv invocat fiind chiar dificultățile de natură
legislativă. Legea nr. 178/2010, actul normativ care instituie parteneriatul
public‑privat în România, a rezultat în urma necesității tot mai intense a unei
astfel de formule contractuale.
Dacă parteneriatul public‑privat contractual (e.g. contractul de concesiune)
a fost reglementat prin O.U.G. nr. 34/2006, parteneriatul public‑privat in‑
stituțional, care presupune participarea împreună a partenerului public și a
celui privat într‑o entitate cu capital mixt (e.g. societate comercială), a fost
neglijat de legiuitorul român în perioada 2006‑2010. Aceasta în contextul
în care, la nivel european, aproximativ 40% din parteneriatele public‑private
iau forma PPP‑urilor instituționale, iar criza economică a promovat parteneri‑
atele public‑private ca o varianta de finanțare din ce în ce mai interesantă a
proiectelor publice.
În cele ce urmează prezentăm câteva dintre exemplele de parteneriat pu‑
blic‑privat implementate sau în curs de implementare la nivelul celor 279 de
orașe care fac obiectul analizei, cuprinse în baza de date a Unității Centrale
pentru Coordonarea Parteneriatului Public‑Privat, din cadrul Secretariatului
General al Guvernului:
1) În Municipiul Blaj a fost implementat, în anul 2006, un program de
colectare selectivă a ambalajelor și de reciclare a acestora în vederea
refolosirii. Astfel, Primăria avea ca și atribuții derularea unor campanii
15
de informare și punerea la dispoziție a spațiilor pentru amplasarea

pubelelor, iar partenerii privați au suportat costurile cu achiziționarea
pubelelor, instalarea acestora și transportul deșeurilor la locul de reci‑
clare, urmând să‑și recupereze investiția prin vânzarea deșeurilor. De
asemenea, în anul 2013, Primăria Municipiului Blaj a emis o hotărâre
pentru realizarea, în parteneriat public‑privat, a unei ferme solare cu o
suprafață de 9 ha.
Sursa: http://www.caritas-blaj.ro/?intr-un-parteneriat-public-privat-caritas-
blaj-colecteaza-textile-si-incaltaminte-folosite,98
Sursa: http://www.adplayers.ro/articol/Oameni-8/Bergenbier-la-
colectare-selectiva-in-Blaj-710.html
Fermă solară
Sursa: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/alba-parc-fotovoltaic-iluminatul-public-blaj-
1_50ad1fac7c42d5a6638f1bab/index.html
16
2) Primăria Dorohoi se află în căutarea unui partener privat pentru con‑

strucția unei clinici de recuperare neuromotorie, de tip ambulatoriu.
Spitalul municipal
Sursa: http://www.panoramio.com/photo/12313783
3) Primăria Roșiorii de Vede – intenționează să construiască o zonă de

agrement în proximitatea orașului (Pădurea Vedea), cu o suprafață de
3 ha, tot prin parteneriat public‑privat.
Padurea Vedea
Sursa: http://ora-pamantului.blogspot.ro/2011/03/colegiul-tehnic-anghel-saligny-se.html
17
4) Primăria Brad a emis, în anul 2012, o hotărâre pentru implementarea

unui proiect în parteneriat public‑privat care are ca obiect producerea
de energie termică, prin construcția unei centrale termice noi, pe bază
de biomasă.
5) Primăria Câmpulung‑Moldovenesc a emis, tot în anul 2012, o hotă‑

râre de construire a unei piețe agroalimentare, în regim de parteneriat
public‑privat/asociere în participațiune, care va include și reamenaja‑
rea fostului bazar, de noi locuri de parcare etc.
În pofida numărului aparent mic de parteneriate public‑private constituite

în baza Legii nr. 178/2010 și care sunt operaționale în prezent la nivelul
orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori din România, trebuie
menționat faptul că inițiativele de tip PPP sunt, în realitate, mai mult mai nume‑
roase, deși acestea nu sunt întotdeauna percepute ca astfel de parteneriate
de către actorii implicați. Un exemplu relevant în acest sens este cel al servi‑
ciilor comunitare de utilități publice. Legea serviciilor comunitare de utilități
publice nr. 51/2006, republicată în M.O., Partea I, nr. 121/05.03.20133,
stabilește cadrul juridic și instituțional unitar, obiectivele, competențele, atri‑
buțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării,
finanțării, exploatării, monitorizării și controlului furnizării/prestării reglemen‑
tate a serviciilor comunitare de utilități publice. În categoria serviciilor de
această natură intră:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea și epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale;
d) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sis‑
tem centralizat;
e) salubrizarea localităților;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ‑terito‑
riale, precum și altele asemenea;
h) transportul public local.
Legea reglementează și delegarea de gestiune a unui serviciu – procedu‑
ra prin care o unitate administrativ‑teritorială sau o asociație de dezvoltare
http://www.anrsc.ro/documents/serviciul_juridic_si_metodologie/legislatie/LEGE%20nr.51.pdf.
3
18
comunitară atribuie ori încredințează, unuia sau mai multor operatori titulari
de licență, gestiunea unui serviciu de utilități publice, a cărui răspundere o
are, precum și exploatarea sistemului de utilități publice aferent. Potrivit legii,
contractul de delegare a gestiunii poate fi un contract de concesiune sau de
parteneriat public‑privat.
Operatori pot fi, în condițiile legii:
• autoritățile administrației publice locale sau o structură proprie a aces‑
tora cu personalitate juridică;
• asociațiile de dezvoltare comunitară;
• societățile comerciale înființate de autoritățile administrației publice lo‑
cale sau de asociațiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al
unităților administrativ‑teritoriale;
• societățile comerciale cu capital social privat sau mixt.
Conform Raportului Anual de Activitate pe 2013 al Autorității Naționale pen‑
tru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC), în sfera serviciilor co‑
munitare de utilități publice își desfășoară activitatea un număr de 2.558 de
operatori, care prestează 2.918 servicii comunitare. Doar în cazul serviciilor
de transport în comun, peste 70% dintre orașele cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori au delegat acest serviciu către operatori privați.
În prezent, în Camera Deputaților, se află în reexaminare proiectul de lege
PL‑x 457/2013 privind modificarea Legii nr. 178/2011 privind parteneria‑
tului public‑privat. Scopul acestui proiect de lege vizează acoperirea unui
segment nereglementat din OUG 34/2006 privind achizițiile publice, și anu‑
me cel care are în vedere proiecte care pe parcursul operării nu pot atrage
fonduri sau tarife suficiente pentru a acoperi investiția și a asigura un profit.
Proiectele care au, pe perioada operării, capacitatea de a genera venituri
suficiente pentru a permite recuperarea investiției și realizarea unui profit (de
exemplu construcția unor unități de producție pe un teren concesionat de
autoritățile administrației publice locale) se vor realiza în continuare în sistem
de concesiune în conformitate cu prevederile Ordonanței 34/2006. În acest
caz, toate costurile de construcție și operare sunt suportate de către partene‑
rul privat.
Proiectele care însă nu sunt apte să fie exploatate comercial sau să gene‑
reze suficiente venituri din exploatare, astfel încât să permită recuperarea
19
investiției și realizarea unui profit fără contribuția substanțială a unei autori‑

tăți a administrației publice locale sau a unui partener public în general (de
exemplu construcția unei centrale de termoficare sau furnizarea serviciilor de
transport în comun), se vor implementa prin legea parteneriatului public‑pri‑
vat. În acest caz, partenerul privat va asigura integral fondurile necesare
investiției, însă partenerul public va oferi compensații partenerului privat, în
faza de operare, de exemplu sub forma subvențiilor sau a aportului de capi‑
tal la compania de proiect.
Pe perioada operării serviciului public pe care‑l generează obiectivul respec‑
tiv — fie că e grădiniță, școală sau spital — partenerul public efectuează plăți
din fonduri publice, care să permită partenerului privat recuperarea integrală
a investiției. La îndeplinirea duratei contractului, investițiile realizate trec în
proprietatea partenerului public, în mod gratuit, liber de sarcini și în stare de
bună funcționare.
20
CAPITOLUL 2
Metodologia de implementare a parteneriatului
public privat (PPP) în proiectele de dezvoltare urbană
din orașele cu populația stabilă sub 50.000 de
locuitori din România
2.1. CADRUL LEGAL. ANALIZA LEGISLAȚIEI PPP DIN ROMÂNIA
Un prim pas către implementarea optimă a parteneriatului public‑privat, de

către autoritățile administrației publice locale de la nivelul orașelor cu popu‑
lația stabilă sub 50.000 de locuitori din România, este o bună cunoaștere
a legislației în domeniu. Facem de la bun început precizarea că legislația
autohtonă cu privire la parteneriatul public‑privat e într‑o continuă dinamică,
fiind completată și modificată periodic, în conformitate cu noile realități so‑
cio‑economice și priorități de la nivel guvernamental și local, dar și în vederea
alinierii acesteia la cadrul de reglementare de la nivelul Uniunii Europene.
Prin urmare, în cele ce urmează, ne vom rezuma la a prezenta succint contex‑
tul de reglementare comunitar, cadrul legal pentru implementarea parteneri‑
atului public‑privat existent la nivel național la momentul elaborării prezentei
metodologii, inclusiv principalele modificări și completări aduse acesteia în
ultimii ani, precum și pe cele preconizate a fi operate în perioada imediat
următoare. De asemenea, în Anexă și în notele de subsol la prezentul Ghid
sunt prezentate în detaliu/se face trimitere la actele legislative menționate în
integralitatea lor, inclusiv la normele de aplicare, la diferite spețe și opinii ale
practicienilor în domeniu, care pot fi de interes pentru autoritățile administrați‑
ei publice locale interesate de dezvoltarea unui parteneriat public-privat etc.
Cu toate acestea, recomandăm ca utilizatorii finali ai acestei metodologii, re‑
spectiv autoritățile administrației publice locale, să monitorizeze permanent
noutățile legislative în domeniu.
21
2.1.1. Cadrul de reglementare al PPP

de la nivelul Uniunii Europene
La nivel comunitar, Parteneriatul Public‑Privat este reglementat, în principal,

de actele normative4 prezentate în Căsuța 1.
Căsuța 1. Principalele acte normative de la nivelul UE,

privind PPP
Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a
contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și
serviciilor poștale.

din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire
a contractelor de achiziții publice de lucrări, de produse și de servicii.
Directiva 89/665/CEE a Parlamentului European și a Consiliului

din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de
lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind
căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de
produse și a contractelor publice de lucrări.
Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind

coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative
referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile
de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele
apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor.

din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și
92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității
căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice.
http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/partnerships/public‑private/index_en.htm.
4
22
Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie

2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor
în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice,
în conformitate cu Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE ale
Parlamentului European și Consiliului.
În baza acestor reglementări comunitare, transpuse ulterior, sub diverse for‑

me, și în legislațiile naționale ale Statelor Membre, la nivelul Uniunii Europene
au fost implementate proiecte de parteneriat public‑privat în diferite domenii,
cum ar fi sectorul transporturilor, al mediului, al infrastructurii publice și al
regenerării urbane etc. Odată cu instalarea crizei economice globale, pre‑
ocupările de la nivelul Uniunii Europene, în sensul centralizării practicilor în
domeniul parteneriatului public‑privat, s‑au intensificat, acestea fiind consi‑
derate instrumente eficiente de a dezvolta proiecte de infrastructură, de a
furniza servicii publice și de a finanța inovarea.
În pofida atenției sporite acordate PPP de către factorii politici europeni (a
se vedea în acest sens propunerea pentru o nouă Directivă (2014/23/
EU) pentru atribuirea contractelor de concesiune, aprobată de Consiliu în
februarie 20145), Uniunea Europeană nu a adoptat o directivă care să regle‑
menteze parteneriatul public‑privat la nivel comunitar și nici nu a fost realizat
un consens asupra unei definiții a parteneriatului public‑privat. S‑a convenit,
însă, o definiție unanim acceptată a mecanismului parteneriatului public‑pri‑
vat și a scopurilor acestuia.
În continuare sunt prezentate și alte documente de la nivel comunitar care
pot fi utile autorităților administrației publice locale interesate de dezvoltarea
unor PPP, prin prezentarea de bune practici sau de recomandări pentru pre‑
gătirea, implementarea și monitorizarea optimă a acestor parteneriate.
Green Paper on public‑private partnerships and Community law on public
contracts and concessions [COM(2004) 327 final]6, reprezintă o consultare
publică la nivelul Uniunii Europene, care s‑a concretizat în definirea meca‑
nismului parteneriatului public‑privat, obligativitatea aplicării principiilor spe‑
cifice atribuirii contractelor de achiziție publică în procedurile de atribuire a
http://eur‑lex.europa.eu/legal‑content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014L0023&from=EN.
5
http://eur‑lex.europa.eu/legal‑content/EN/ALL/?uri=CELEX:52004DC0327.
6
23
contractelor de PPP, respectiv consacrarea PPP contractual și a PPP instituțio‑

nal, ultimul implicând obligatoriu și existența unei companii de proiect în care
partenerul public să fie acționar.
Ulterior, au fost adoptate o serie de comunicări și comunicări interpretati‑
ve ale Comisiei cu privire la aspecte relevante în domeniul parteneriatului
public‑privat, cum ar fi raportarea parteneriatului public‑privat la dreptul
comunitar în materie de achiziții publice și concesiuni „EU law on public
procurement and concessions in relation to public‑private partnerships”
– COM(2005)5697, aspecte specifice privind parteneriatul public‑privat in‑
stituțional „Commission interpretative communication on the application of
Community law on Public Procurement and Concessions to institutionali‑
sed PPP (IPPP)” – (2008/C91/02)8 etc.
În vederea promovării PPP la nivel comunitar, Comisia Europeană și Banca
Europeană de Investiții au înființat, în anul 2008, European PPP Expertise
Center (EPEC). EPEC contribuie la dezvoltarea și promovarea PPP în rândul
Statelor Membre prin elaborarea de ghiduri de bune practici, dintre care,
relevant pentru autoritățile administrației publice locale din România poate fi
„EPEC’s guide on how to prepare, procure and deliver PPP projects: The
Guide to Guidance”9, care prezintă pașii ce trebuie întreprinși pentru pregă‑
tirea și implementarea cu succes a unui PPP.
2.1.2. Cadrul legal pentru implementarea

PPP existent la nivel național
Implementarea PPP se poate realiza, în contextul legislativ existent la nivel

național, sub forma concesiunilor de lucrări și servicii. Legislația română în
domeniul concesiunilor a fost armonizată în totalitate cu legislația comunita‑
ră, până în prezent nefiind înregistrate conflicte între normele interne și cele
europene în ceea ce privește această instituție de drept. Astfel, în contextul
în care, după cum a fost indicat și în Subcapitolul 2.1.1., la nivelul Uniunii
Europene nu a fost consacrată o definiție a PPP, legislația în vigoare la ni‑
vel național a înlocuit noțiunea de „parteneriat public privat”, cu cele de
7
http://eur‑lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2005:0569:FIN:EN:PDF.
8
http://eur‑lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:091:0004:0009:EN:PDF.
9
http://www.eib.org/epec/resources/guide‑to‑guidance‑en.pdf.
24
„concesiune de lucrări”, respectiv de „concesiune de servicii” (identice cu

cele din Directivele 2004/18/CE și 2014/23/EU).
Principalele acte normative referitoare la contractele de concesiune de lu‑
crări publice și servicii, în vigoare la data elaborării prezentului ghid (februa‑
rie 2015), sunt prezentate în Căsuța 2.
Căsuța 2. Principalele acte normative din România,

referitoare la contractele de concesiune de
lucrări publice și servicii
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea

contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările
și completările ulterioare(a).
Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achi‑
ziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de ser‑
vicii(b).
Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor

de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor
de achiziție publică din OUG nr. 34/2006 consolidată în baza
Hotărârii nr. 1.056/2006, a Hotărârii nr. 1.337/2006 și a Hotărârii
nr. 834/2009(c).
Hotărâre nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Nor

melor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor
de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 34/2006 modificată și completată prin
H.G. nr. 198/2007(d).
25
Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea

și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 107/2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a
contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii(e).
Ordinul ministrului finanțelor publice și al președintelui Autorității

Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Pu‑
blice nr. 1517/9574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru imple‑
mentarea proiectelor de concesiune de lucrări publice și servicii în
România(f).
În vederea îmbunătățirii cadrului de reglementare a concesiunilor, asigurat

prin actele normative sus‑menționate, au fost adoptate Legea nr. 178/2010
a parteneriatului public‑privat10, respectiv Hotărârea Guvernului nr.
1239/2010 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii parteneriatului public‑privat nr. 178/2010, precum și pentru aproba‑
rea unor măsuri privind reorganizarea Unității centrale pentru coordona‑
rea parteneriatului public‑privat din cadrul Ministerului Finanțelor Public.
Legea nr. 178/2010 a suferit modificări prin OUG nr. 39/201111, ca urmare
a notificării emise de către Comisia Europeană, prin Direcția Generală Piață
Internă și Servicii (DG Markt), în legătură cu incompatibilitatea legii cu acqu‑
is‑ul comunitar și cu jurisprudența europeană în domeniul achizițiilor publice
și al concesiunilor12.
(a)
http://www.anrmap.ro/legislatie/ordonanta-de-urgenta-nr-342006-versiune-vigoare-forme-precedente-si-ac‑
te-normative-de-mod.
(b)
http://www.anrmap.ro/legislatie/hotararea-guvernului-nr-712007-pentru-aprobarea-normelor-de-aplica‑
re-prevederilor-referit.
(c)
http://www.anrmap.ro/legislatie/hotarare-pentru-modificarea-si-completarea-hg-nr-9252006-pentru-
aprobarea-normelor-de-a-0.
(d)
http://www.anrmap.ro/legislatie/hotarare-nr-1660-din-22-noiembrie-2006-pentru-aprobarea-normelor-de-aplicare-
prevederilor.
(e)
http://www.anrmap.ro/legislatie/ordin-nr-107-din-6-iulie-2009-pentru-aprobarea-regulamentului-privind-suprave‑
gherea-modul.
(f)
http://www.anrmap.ro/legislatie/ordin-nr1517-din-27-mai-2009-privind-aprobarea-ghidului-pentru-implementa‑
rea-proiectelor-.
10
http://legeaz.net/legea‑178‑2010‑parteneriatului/.
11
http://legeaz.net/text‑integral/oug‑39‑2011‑modificare‑completare‑lege‑parteneriat‑public‑privat.
12
http://www.senat.ro/Legis%5CPDF%5C2011%5C11L322EM.pdf.
26
Conform legii, prin parteneriatul public‑privat, instituțiile publice (una sau mai
multe în asociere) se asociază cu firme private (una sau mai multe, organiza‑
te într‑un consorțiu) și formează o companie de proiect. Inițiatorul unui astfel
de parteneriat este, în toate cazurile, partenerul public.
Cooperarea dintre partenerul public și investitorul privat în cadrul unui pro‑
iect de parteneriat public‑privat se poate derula pe o perioadă relativ lungă
de timp (de până la 49 ani), iar finanțarea unui proiect de parteneriat pu‑
blic‑privat poate fi doar privată.
Prin proiectele de parteneriat public‑privat se realizează lucrări publice în
diverse sectoare de activitate, în vederea realizării de:
• bunuri publice – bunuri care aparțin domeniului public sau privat al
unităților administrativ‑teritoriale, așa cum sunt acestea definite prin art.
3 și art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regi‑
mul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare;
• servicii publice – acțiuni și activități prin care se asigură satisfacerea
nevoilor de utilitate și interes public general sau local ale colectivităților.
În sensul Legii nr. 178/2010, parteneriatul public‑privat se poate realiza prin
diverse tipuri de contracte, în funcție de nivelul de implicare a investitorului
privat, și anume:
a) proiectare‑construcție‑operare‑transfer (PCOT);
b) construcție‑operare‑dezvoltare‑transfer (CODT);
c) construcție‑operare‑transfer (COT);
d) dezvoltare‑întreținere‑operare‑transfer (DIOT);
e) reabilitare‑operare‑transfer (ROT).
Legea nr. 178/2010 prevede situațiile în care aceasta nu se aplică pentru
încheierea unui contract de parteneriat public‑privat, respectiv:
• contractele de concesiune de lucrări publice și concesiune de servicii
reglementate de O.U.G. nr. 34/2006 și de legislația conexă;
• contractele de concesiune de bunuri proprietate publică reglementate
de O.U.G. nr. 54/2006 și de legislația conexă;
• contractele de asociere în participațiune reglementate conform legii.
27
Prezentul ghid va insista asupra pașilor pe care autoritățile administrației

publice locale trebuie să îi urmeze în cazul contractelor de concesiune de
lucrări publice și de servicii reglementate de O.U.G. nr. 34/2006, acestea
fiind cele mai uzitate în practica curentă, respectiv a contractelor de parte‑
neriat public‑privat reglementate prin Legea nr. 178/2010, care însă nu a
fost aplicată decât foarte rar de la adoptarea sa și care este preconizată a fi
modificată în viitorul apropiat. De asemenea, acolo unde există elemente de
specificitate, vom face referiri la diferențele dintre contractele de concesiune
reglementate de O.U.G. nr. 34/2001 și O.U.G. nr. 54/2006.
2.1.3. Modificări și completări preconizate la cadrul

național de reglementare al PPP
În data de 6.11.2013, respectiv de 17.12.2013, Senatul României și Camera

Deputaților au aprobat Proiectul de Lege PL‑x nr. 457/2013 privind par‑
teneriatul public‑privat13. Odată intrat în vigoare, acest act normativ ar urma
să abroge Legea nr. 178/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Conform Expunerii de Motive14, elaborarea și adoptarea acestui Proiect de
Lege „urmărește implementarea unui cadru legislativ în măsură să asigure
conlucrarea eficientă a sectorului public și privat pentru realizarea de pro‑
iecte de investiții publice”. Expunerea de Motive aferentă acestui Proiect de
Lege cuprinde inclusiv o descriere a situației existente, respectiv a constrân‑
gerilor în implementarea PPP impuse de cadrul legislativ existent în prezent.
Tot în Expunerea de Motive regăsim și o sinteză a schimbărilor preconiza‑
te15 a fi aduse de noua lege propusă a PPP, în raport cu Legea 178/2010,
care pot fi de un real interes pentru autoritățile administrației publice locale:
• „domeniul de aplicare al legii va include proiectele în care stu‑
diul de prefezabilitate demonstrează faptul că veniturile care
urmează să fie obținute din operarea serviciului implementat
prin proiect urmează să fie asigurate majoritar prin plăți efectu‑
ate de partenerul public;
13
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13726.
14
http://www.cdep.ro/proiecte/2013/400/50/7/em774.pdf.
15
http://www.cdep.ro/proiecte/2013/400/50/7/em774.pdf.
28
• inițierea proiectului de parteneriat public‑privat de către un par‑

tener public se face în baza unui studiu de prefezabilitate ce va
analiza suportabilitatea proiectului, posibilitățile de distribuire
a riscurilor, modalitatea de raportare a obligațiilor asumate în
cadrul proiectului la datoria publică, caracteristica proiectului
de a fi finanțabil și eficiența economica a proiectului. Studiul de
prefezabilitate va fi aprobat de Departamentul pentru Proiecte
de Infrastructură și Investiții Străine (DPIIS);
• proiectul de parteneriat public‑privat nu va putea fi realizat de‑
cât dacă riscurile ce ar urma să fie alocate partenerului public
nu conduc la clasificarea proiectului în sectorul public conform
regulilor de clasificare statistică aplicabile la nivelul Uniunii
Europene, cu excepția situației în care este admisă o derogare
expresa de către Departamentul pentru proiecte de infrastructu‑
ră și investiții străine;
• atribuirea contractului se va face exclusiv prin proceduri trans‑
parente și competitive, respectiv licitație deschisă, licitație re‑
strânsă și dialog competitiv, indiferent de valoarea contractului.
Documentația de atribuire va fi publicată în SEAP, iar în cazul
proiectelor cu o valoare mai mare de 5 milioane Euro, publica‑
rea se va face și în JOUE;
• finanțarea realizării investițiilor se poate asigura integral din
fonduri private sau poate cuprinde și o componentă de fonduri
publice provenind din fonduri nerambursabile și cofinanțarea
națională aferentă acestora. Pe perioada operării proiectului,
fondurile publice pot fi utilizate pentru efectuarea de plăți în
beneficiul societății de proiect, cu respectarea prevederilor pri‑
vind ajutorul de stat și încadrarea în limitele de deficit public
aplicabile, cu includerea corespunzătoare a creditelor de an‑
gajament și a creditelor bugetare în bugetele publice aferente;
• partenerul public va putea fi beneficiarul exclusiv sau principal
al serviciilor prestate de societatea de proiect în cadrul proiec‑
tului, cu asumarea unor obligații de plată prin contract;
• partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect pot con‑
stitui garanții cu privire la creanțele și drepturile dobândite în
29
temeiul contractului precum și asupra acțiunilor deținute în soci‑

etatea de proiect exclusiv în favoarea finanțatorilor proiectului
care sunt instituții de credit, instituții financiare și/sau instituții
financiare internaționale și numai pentru durata contractului de
parteneriat public‑privat;
• parteneriatul public‑privat se va putea implementa numai prin
intermediul unei societăți de proiect care se constituie având ca
scop exclusiv realizarea tuturor activităților necesare, direct și
indirect, pentru îndeplinirea obiectului contractului de partene‑
riat public‑privat;
• societatea de proiect va putea avea ca acționari fie partenerul
public și partenerul privat (caz în care se încheie un parteneri‑
at public‑privat instituțional), fie numai partenerul privat (caz în
care se încheie un parteneriat public‑privat contractual);
• sunt stabilite clauzele minimale ale contractului de parteneriat
public‑privat;
• sunt stabilite criterii de determinare a duratei contractului;
• sunt determinate drepturile ce pot fi constituite de partenerul
public în favoarea societății de proiect cu privire la bunurile cu
care partenerul public contribuie la derularea proiectului, pre‑
cum și regimul juridic al bunurilor în cadrul proiectului;
• este recunoscută posibilitatea partenerului public, care este au‑
toritate a administrației publice sau instituție publică sau asoci‑
ere a acestora, de a modifica unilateral partea reglementară a
contractului de parteneriat public‑privat, precum și de a denun‑
ța unilateral contractul pentru motive determinate de interesul
public, cu despăgubirea corespunzătoare a partenerului privat;
• este reglementată situația drepturilor și a bunurilor aferente pro‑
iectului la încetarea contractului, precum și dreptul partenerului
public de a dobândi acțiunile societății de proiect;
• este reglementat dreptul partenerului public de a prelua drep‑
turile partenerului privat, din proprie inițiativă sau la solicitarea
finanțatorilor proiectului, în măsura în care partenerul privat nu
își respectă obligațiile;
30
• este consacrat principiul echilibrului financiar și posibilitatea

adaptării contractului în situația în care, ca urmare a unui act
normativ sau a unui act administrativ sau a unui caz de forță
majoră survenit în cursul executării contractului, are loc crește‑
rea efectelor financiare negative legate de executarea obliga‑
țiilor partenerului privat, cu excepția cazului în care acesta și‑a
asumat riscul respectiv;
• contractul de parteneriat public‑privat va fi supus legii române;
• părțile vor putea conveni inserarea în contract a unei clauze
compromisorii”.
În data de 23 decembrie 2013, Proiectul de Lege a fost transmis către
Președintele României spre promulgare, iar în data de 13 ianuarie 2014,
acesta a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii privind par‑
teneriatul public‑privat16. Cererea de reexaminare17 cuprinde întreaga moti‑
vare a acestui demers.
Ca urmare a Cererii de reexaminare, Senatul României a adoptat, în data
de 10.02.2014, o nouă formă a Legii Parteneriatului Public Privat, care a fost
prezentat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, în data de 17.02.2014
și trimis pentru raport la două comisii ale Camerei, care au transmis rapoar‑
tele de reexaminare în data de 11.03.2014.18 În cazul în care va fi adoptat
și de către acest for legislativ, se estimează că noua lege a parteneriatului
public‑privat, inclusiv normele sale de aplicare, va intra în vigoare cel mai
devreme în anul 2015.
2.1.4. Scheme de finanțare a PPP și mecanisme de

recuperare a costurilor cu investițiile
Experiența Statelor Membre ale Uniunii Europene în implementarea de PPP

a indicat faptul că există soluții viabile de finanțare a acestora, precum și
mecanisme de recuperare a costurilor cu investițiile.
16
17
http://www.cdep.ro/proiecte/2013/400/50/7/cerererx457.pdf.
18
31
Căsuța 3. Exemple de soluții de finanțare a PPP din UE
Inițiativele Comune în Domeniul Tehnologiei (ITC)(a) – instituite în baza Art.

176 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și care au fost aplicate
în cadrul Programului‑Cadru (FP) 7, în vederea derulării de activități de cerceta‑
re‑dezvoltare în domeniile prioritare.
Inițiativele care vizează combinarea fondurilor structurale cu PPP – de
ex. JESSICA (pentru proiecte de dezvoltare urbană integrată)(b), JEREMIE
(pentru dezvoltarea antreprenoriatului și a mediului de afaceri)(c) și JASPERS
(pentru proiecte de infrastructură)(d).
Împrumuturile alocate prin Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru
PPP – care vizează proiecte majore de infrastructură (de exemplu, rețeaua
TEN-T)(e).
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR) – a fost utilizat
în cadrul Programului pentru Competitivitate și Inovare, gestionat de DG
Enterprise.
În cazul României, nu au fost identificate scheme naționale de finanțare a PPP

și nici mecanisme de recuperare a costurilor cu investițiile. Deși o parte dintre
schemele existente la nivel European (de ex. JESSICA, JASPERS, JEREMIE,
împrumuturile BEI etc.) sunt disponibile și în țara noastră, acestea nu sunt vi‑
zează direct PPP în care s‑ar putea implica autoritățile administrației publice
locale din orașele cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori.
2.1.5. Aspecte privind proprietatea publică și privată

a entităților administrative
Conform Rapoartelor Anuale de Implementare aferente Programelor

Operaționale19, unele dintre cele mai frecvente probleme legate de evalu‑
area eligibilității proiectelor de dezvoltare urbană depuse spre obținerea fi‑
nanțării nerambursabile, sunt cele legate de proprietate. Acestea sunt legate
(a)
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/;jsessionid=2Fc3TnjpB8KXDXBQ3Dt5k2Q11QvkNHnj
hKsz2VyynQ0zG5cjL32H!-1928635100?uri=OJ:C:2012:326:TOC.
(b)
http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/instruments/jessica_en.cfm.
(c)
http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/instruments/jeremie_ro.cfm.
(d)
http://www.jaspers-europa-info.org/.
(e)
http://www.eib.org/infocentre/publications/all/econ-note-2012-ppp-and-financing-in-europe.htm.
19
http://www.fonduri‑ue.ro/documente‑suport/rapoarte/rapoarte‑por.
32
fie de neconcordanțe între documentele care atestă dreptul de proprietate

asupra terenurilor sau infrastructurilor care fac obiectul investiției și măsu‑
rătorile reale din teren, fie de lipsa completă a acestor documente (de ex.
existența unor străzi urbane care nu sunt incluse în H.G. care atestă dreptul
de proprietate al autorităților administrației publice locale asupra acestora).
În conformitate cu legislația în vigoare la nivel național (a se vedea
Subcapitolul 2.1.2.), pot face obiectul unui contract de concesiune atât bu‑
nuri aflate în proprietatea publică, cât și privată a entităților administrative.
În cele ce urmează, prezentăm sintetic câteva aspecte cu privire la distincția
dintre proprietatea publică și cea privată a unităților administrativ‑teritoriale,
care poate fi extrem de importantă în contextul inițierii unui demers de PPP.
Problemele legate de delimitarea proprietății publice, mai ales în contextul
în care multe orașe nu dispun de documentații cadastrale sau urbanistice
actualizate, au creat dificultăți în implementarea proiectelor co‑finanțate
din Fonduri Structurale în perioada 2007‑2013 și pot constitui o barieră im‑
portantă în implementarea PPP la nivelul orașelor cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori.
În România, proprietatea publică și cea privată sunt reglementate prin Codul
Civil adoptat prin Legea nr. 287/200920.
PROPRIETATEA PRIVATĂ:
Astfel, conform Codului Civil „sunt obiect al proprietății private toate bunu‑
rile de uz sau de interes privat aparținând persoanelor fizice, persoanelor
juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc
domeniul privat al statului și al unităților administrativ‑teritoriale”.
De asemenea, Codul Civil stipulează faptul că „bunurile obiect al proprietății
private, indiferent de titular, sunt și rămân în circuitul civil, dacă prin lege nu
se dispune altfel. Ele pot fi înstrăinate, pot face obiectul unei urmăriri silite și
pot fi dobândite prin orice mod prevăzut de lege. Proprietatea privată este
dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv,
absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege. În condițiile legii, dreptul de
proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte”.
Dreptul de proprietate se poate dobândi, conform Codului Civil, prin „con‑
venție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect
20
Codul Civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, cu modificările și completările ulterioare, art. 552 –
art.557, art. 858 – art. 862.
33
al posesiei de bună‑credință în cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocu‑

pațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când ea
este translativă de proprietate prin ea însăși. În cazurile prevăzute de lege,
proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ”.
PROPRIETATEA PUBLICĂ:
Conform aceluiași Cod Civil, „bunurile statului și ale unităților administrativ‑te‑
ritoriale care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz sau de interes
public, formează obiectul proprietății publice, însă numai dacă au fost legal
dobândite de către acestea. Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispozițiile
aplicabile dreptului de proprietate privată se aplică și dreptului de proprietate
publică, însă numai în măsura în care sunt compatibile cu acesta din urmă”.
Legea stipulează și faptul că „bunurile proprietate publică sunt inalienabile,
imprescriptibile și insesizabile. Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stin‑
ge prin neuz și nu poate fi dobândită de terți prin uzucapiune sau, după caz,
prin posesia de bună‑credință asupra bunurilor mobile. În condițiile legii,
bunurile proprietate publică pot fi date în administrare sau în folosință și pot
fi concesionate ori închiriate. Dreptul de proprietate publică este susceptibil
de orice limite reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de
proprietate privată, în măsura în care acestea sunt compatibile cu uzul sau
interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate”.
Căsuța 4. Cazuri în care se dobândește dreptul de proprietate

publică, conform Codului Civil21
• prin achiziție publică, efectuată în condițiile legii;
• prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii;
• prin donație sau legat, acceptat în condițiile legii, dacă bunul, prin
natura lui sau prin voința dispunătorului, devine de uz ori de interes
public;
21
art.557, art. 858 – art. 862.
34
• prin convenție cu titlu oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin voin‑
ța dobânditorului, devine de uz ori de interes public;
• prin transferul unui bun din domeniul privat al statului în domeniul pu‑
blic al acestuia sau din domeniul privat al unei unități administrativ‑teri‑
toriale în domeniul public al acesteia, în condițiile legii;
• prin alte moduri stabilite de lege.
Cel mai important aspect al proprietății publice, din perspectiva unei autori‑
tăți a administrației publice locale interesate de dezvoltarea unui parteneriat
public‑privat (sub forma agreată de lege a unei concesiuni), este legat de
drepturile reale corespunzătoare acesteia.
Conform Codului Civil22, „drepturile reale corespunzătoare proprietății publi‑
ce sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință
cu titlu gratuit. Titularul dreptului de administrare poate folosi și dispune de
bunul dat în administrare în condițiile stabilite de lege și, dacă este cazul, de
actul de constituire. Dreptul de administrare încetează odată cu încetarea
dreptului de proprietate publică sau prin actul de revocare emis, în condițiile
legii, dacă interesul public o impune, de organul care l‑a constituit”.
De asemenea, de interes pentru autoritățile administrației publice locale intere‑
sate de dezvoltarea unor PPP sunt și reglementările din Codul Civil cu privire
la drepturile și obligațiile celor două părți – partenerul privat (Concesionar) și
partenerul public (Concedent). Astfel:
• „Concesionarul are dreptul și, în același timp, obligația de exploatare
a bunului, în schimbul unei redevențe și pentru o durată determinată, cu
respectarea condițiilor prevăzute de lege și a contractului de concesi‑
une. Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică sau
persoană juridică. Procedura de concesionare, precum și încheierea,
executarea și încetarea contractului de concesiune sunt supuse condiții‑
lor prevăzute de lege;
• Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare
pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sancțiunea
22
art.557, art. 858 – art. 862.
35
nulității absolute, concesionarul nu poate înstrăina și nici greva bunul

dat în concesiune sau, după caz, bunurile destinate ori rezultate din rea‑
lizarea concesiunii și care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, să
fie predate concedentului la încetarea, din orice motive, a concesiunii.
Fructele, precum și, în limitele prevăzute de lege și în actul de constitui‑
re, productele bunului concesionat revin concesionarului;
• În toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supusă con‑
trolului din partea concedentului, în condițiile legii și ale contractului
de concesiune. Apărarea în justiție a dreptului de concesiune revine
concesionarului;
• Dreptul de folosință asupra bunurilor proprietate publică se acordă, cu
titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea instituțiilor de utilitate publică.
În lipsa unor dispoziții contrare în actul de constituire, titularul nu be‑
neficiază de fructele civile ale bunului. Dispozițiile privind constituirea
și încetarea dreptului de administrare se aplică în mod corespunzător.
Apărarea în justiție a dreptului de folosință cu titlu gratuit revine titularu‑
lui dreptului”.
Odată lămurit cadrul legal care reglementează PPP în Uniunea Europeană
și în România, în cele ce urmează (Subcapitolele 2.2. – 2.7.), vom prezenta
metodologia propriu‑zisă de dezvoltare a unui astfel de parteneriat de către
autoritățile administrației publice locale din orașele din România, prin detali‑
erea pașilor succesivi de pregătire, implementare, monitorizare și evaluare a
acestui demers. Această prezentare secvențială se va raporta permanent la
două elemente:
• activitățile care ar trebui parcurse în fiecare etapă a implementării unui
PPP, prin raportare la bunele practici cuprinse în ghiduri, metodologii,
îndrumare de la nivel european;
• modalitatea concretă de transpunere a respectivelor bune practici în
context autohton, prin raportarea la cadrul legislativ și instituțional exis‑
tent în România.
Aceste etape sunt prezentate sintetic în figura nr. 1.
36
• Etapa premergătoare (înțelegerea conceptului, a beneficiillor

PPP; asigurarea cadrului politic, legal, instituțional, strategic, co‑
munitar pentru implementarea PPP la nivel local)
• Selectarea proiectului și a oportunității PPP (identificarea proiec‑

tului, definirea specificațiilor sale; evaluarea oportunității PPP)
• Pregătirea PPP (stabilirea calendarului de implementare, a ro‑

lurilor interne; pregătirea documentelor pentru procedura de
achiziție publică, a contractului)
• Selectarea partenerilor și semnarea contractului (organizarea

procedurii de achiziție publică; finalizarea și semnarea contrac‑
tului)
• Implementarea proiectului (managementul implementării, modi‑

ficări, etc.)
• Monitorizarea și evaluarea PPP
Figura nr. 1 – Etapele unui PPP

Sursa: adaptat după EPEC (2009)
În contextul concret al legislației autohtone cu privire la parteneriatul pu‑

blic‑privat, pașii pe care îi are de parcurs o autoritate a administrației
publice locale pentru a pregăti și implementa un astfel de parteneriat diferă
în funcție de tipul de PPP, implicit și principalele documente pe care aceasta
le are de pregătit, în funcție de tipul de parteneriat pentru care s‑a optat, sunt:
37
Elaborarea studiului
a) pentru contractele de concesiu‑ de prefezabilitate/ Elaborarea Primirea și Desemnarea Recepționarea
ne de lucrări publice și de ser‑ Publicarea anunțului
planului de Documentului atașat evaluarea ofertelor ofertei câștigătoare Înființarea bunului public
de participare în
vicii reglementate de O.U.G. reabilitare, a și a draftului de (inclusiv negociere, și semnarea companiei de proiect la încheierea
SEAP/JOUE
34/2006: studiului de contract după caz) contractului de PPP contractului
fundamentare
Desemnarea
b) pentru contractele de concesiu‑ Elaborarea Primirea și
Publicarea ofertei Înființarea unității
Elaborarea Elaborarea documentației Pregătirea evaluarea
ne de bunuri publice reglemen‑ anunțului de câștigătoare de implementare
studiilor de studiului de de atribuire și dosarului ofertelor (inclusiv
participare în și semnarea și monitorizarea
38
tate de O.U.G. 54/2006: fezabilitate fundamentare a draftului de concesiunii negociere/dialog,
SEAP/JOUE contractului de contractului
contract după caz)
concesiune
Desemnarea
c) pentru contractele de parteneri‑ Elaborarea Primirea și Înființarea unității
Publicarea anunțului ofertei câștigătoare
at public‑privat reglementate de Elaborarea studiului documentației Pregătirea dosarului evaluarea ofertelor de implementare
de participare în și semnarea
de oportunitate de atribuire și a concesiunii (inclusiv negociere, și monitorizarea
Legea nr. 178/2010: SEAP/JOUE contractului de
draftului de contract după caz) contractului
concesiune
2.2. MODALITATEA OPTIMĂ DE INTRODUCERE A PARTENERIATU‑

LUI ÎN PROCESUL DE PLANIFICARE URBANĂ ÎN VEDEREA IDENTI‑
FICĂRII OPORTUNITĂȚII DE A DEZVOLTA PPP PENTRU PROIECTE‑
LE DE PE PLAN LOCAL (ETAPA PREMERGĂTOARE)
I. Metodologia pentru etapa premergătoare unui PPP, în conformitate

cu bunele practici de la nivel European
Având în vedere că acest Ghid se adresează autorităților administrației pu‑
blice locale din orașele cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori din
România, considerăm că primul pas în dezvoltarea unui PPP constă din înțe‑
legerea profundă a conceptului, dincolo de aspectele pur juridice prezentate
în Subcapitolul 2.1., mai ales în contextul în care această sarcină va reveni
unei echipe interdisciplinare de la nivelul respectivei instituții, care nu cuprin‑
de doar experți cu pregătire juridică, ci și tehnică sau economică.
Pe de altă parte, analiza situației existente la nivelul orașelor mici și mijlocii
din România a demonstrat faptul că puține dintre acestea au inițiat demer‑
suri pentru implementarea PPP până în prezent, prin urmare, premisa de la
care plecăm în prezentarea acestei metodologii, este că personalul cu funcții
de conducere și de execuție are cunoștințe și experiență limitată cu privire
la aceste parteneriate, fiind, mai degrabă familiarizate cu procedurile de
achiziție publică clasice, care sunt o sarcină curentă la nivelul administrației
publice locale.
Faptul că însăși o parte dintre actele normative existente la nivel național
care reglementează PPP sunt similare cu cele utilizate în practică curentă
a procedurilor de achiziție publică clasice (de ex. OUG 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii), sunt de natură să
creeze confuzii cu privire la diferențele semnificative dintre acestea.
Nu în ultimul rând, autoritățile administrației publice locale de la nivelul
orașelor mici și mijlocii din România se află în diferite stadii de pregătire și
de implementare a PPP: unele nu au studiat încă această alternativă de re‑
alizare a unor proiecte de interes local, altele au identificat deja proiectele
respective și se află în faza de pregătire a PPP, altele au demarat implemen‑
tarea PPP și vor să aducă anumite modificări cu privire la implementarea și
monitorizarea acestora etc.
39
Prin urmare, considerăm că, înainte de parcurgerea pașilor necesari pentru

implementarea unui proiect selectat în cadrul unui PPP, este necesară o etapă
premergătoare, de clarificare a câtorva aspecte preliminare cu privire la
așteptările pe care autoritățile administrației publice locale ar trebui să le
aibă de la un PPP și la beneficiile aduse de aceste parteneriate, la rolurile ac‑
torilor implicați și la modalitatea de atragerea a investitorilor privați, la mod‑
ul de partajare a riscurilor etc. Această etapă premergătoare trebuie, prin
urmare, să răspundă la întrebarea: Este PPP o alternativă viabilă pentru
implementarea proiectelor de dezvoltare urbană de la nivel local?
În primul rând, trebuie făcută o distincție între PPP și procedurile clasice de
achiziție publică, cu care autoritățile administrației publice locale operează
în mod regulat. Parteneriatele încheiate între mediul public și cel privat pentru
proiecte de dezvoltare urbană prezintă următoarele particularități23:
a) existența unui contract pe termen lung între autoritatea administrației
publice locale și o companie privată, prin care se achiziționează pro‑
priu‑zis servicii, iar nu bunuri;
b) transferul unor riscuri aferente proiectului către investitorul privat, cu pre‑
cădere cele legate de proiectare, construcție, operare și finanțare;
c) focalizarea specificațiilor proiectului pe rezultatele așteptate în urma
implementării acestuia (impact, beneficii) și nu pe elementele de input
(aspecte tehnice sau economice cu privire la investiția propriu‑zisă);
d) aplicarea finanțării private („project finance”) pentru a contrabalansa
riscurile aferente proiectului, care au fost transferate către mediul privat;
e) efectuarea de plăți către partenerul privat în contul serviciilor furnizate:
fie de către utilizator (de ex. prin tarifele percepute pentru accesul la
infrastructura sau serviciile furnizate), fie de către autoritățile administra‑
ției publice locale (de ex. în cazul creditului‑furnizor), fie de către ambii
(tarife percepute utilizatorilor și diferite subvenții pentru operare).
În acest context, putem identifica cinci motivații majore pentru care auto‑
ritățile administrației publice locale ar putea fi interesate de dezvolta‑
rea unui PPP pentru proiecte de dezvoltare urbană, respectiv24:
23
EPEC (2009), The Guide to Guidance: How to prepare, procure and deliver PPP Projects.
24
URBACT (2006), Public Private Partnerships in urban regeneration A guide to opportunities and practice.
40
1) accesul la resursele financiare private, ca alternative la sursele

clasice de finanțare (fonduri proprii, alocări de la bugetul de stat,
credite, fonduri europene). Evident, un astfel de parteneriat trebuie să
fie atractiv și pentru investitorul privat, care nu ar putea realiza investiția
sau presta respectivul serviciu doar cu fonduri proprii, în condiții simila‑
re de rentabilitate;
2) parteneriatele de acest tip ajută autoritățile administrației publi‑

ce locale să înțeleagă mai bine nevoile celorlalți actori relevanți
de la nivel local (mediul de afaceri, cel non‑guvernamental, societatea
civilă, cetățeni) și să inoveze, să găsească soluții noi, eficiente la nevo‑
ile de dezvoltare ale comunității;
3) reducerea constrângerilor cu care se confruntă fiecare parte im‑

plicată în proiectul de dezvoltare urbană: mediul instituțional, cel
mai adesea birocratic și puțin flexibil prin specificul său, investitorii be‑
neficiază de experiența de management și de robustețea specifică me‑
diului privat (de ex. în furnizarea unui serviciu de interes public sau în
realizarea unui proiect de infrastructură), iar organizațiile non‑profit au
contactul direct cu nevoile beneficiarului final;
4) transferul de competențe și cunoştinţe (know-how) – cele mai multe

administrații publice locale nu dispun de suficient personal calificat pentru
a dezvolta, implementa și administra un proiect de dezvoltare urbană;
5) prin implicarea mai multor categorii de actori (mediul privat, cel non‑gu‑
vernamental) este foarte probabil ca proiectele să se implementeze
mai repede și să aibă un impact mai ridicat, dat fiind interesul pecu‑
niar al partenerilor privați și mai buna cunoaștere a pieței și a nevoilor
cetățeanului.
Cele 5 motivații prezentate mai sus pot fi sintetizate astfel: prin partajarea
riscurilor între mediul public și privat, PPP asigură un raport cost‑beneficiu
superior celorlalte alternative de implementare a proiectelor de dezvoltare
urbană. Această valoare adăugată este resimțită de toți actorii implicați: co‑
munitatea (utilizatorul final), autoritatea administrației publice locale și inves‑
titorul privat.
De asemenea, trebuie menționat faptul că, așa cum indică și Subcapitolele
2.3. – 2.7. din prezenta metodologie, implementarea unui PPP implică un
41
proces mult mai complex decât o procedură de achiziție publică obișnuită.

Una dintre principalele provocări în dezvoltarea unui PPP le reprezintă atra‑
gerea investitorilor privați, care vor analiza cu atenție raportul dintre riscurile
asumate în raport cu proiectul de dezvoltare urbană și beneficiile preconiza‑
te, transparența procedurii de selecție a partenerilor, clauzele contractuale,
comunicarea cu partenerul public etc. Prin urmare, autoritățile administrației
publice locale trebuie să pregătească cu atenție procesul de implementare
al PPP (a se vedea Subcapitolul 2.3.), fie prin formarea personalului propriu,
fie prin achiziționarea de servicii de consultanță externă, să asigure comu‑
nicarea cu partenerii privați și non‑guvernamentali (după caz), de ex. prin
crearea unor structuri de tip „Steering Committee” (a se vedea bunele prac‑
tici din Capitolul 3), să dispună de instrumente de monitorizare și evaluare a
implementării parteneriatului.
În cazul în care autoritatea administrației publice locale va considera că
beneficiile menționate mai sus sunt suficiente pentru a impulsiona demararea
unui proces de pregătire a PPP, în pofida complexității sale, tot în această eta‑
pă premergătoare, acestea ar trebui să asigure o serie de precondiții, care
pot reprezenta obstacole pentru a trece la etapa propriu‑zisă de pregătire25:
1) la nivelul instituției există sprijinul tuturor autorităților deliberative și exe‑

cutive, așa cum sunt definite de Art. 1, alin. (2), lit. d) și e) din Legea nr.
215/2001 a administrației publice locale și au fost stabilite persoanele
responsabile cu pregătirea și implementarea PPP. În acest context, reco‑
mandăm formarea unei echipe executive mixte, din care să facă parte
cel puțin experți cu competențe în domeniul arhitecturii și urbanismului,
juridic, al achizițiilor publice și economic‑financiar. Acestea pot fi desem‑
nate de către conducătorul instituției printr‑un act oficial;
2) asigurarea expertizei necesare pentru pregătirea și implemen‑

tarea PPP. Aceasta se poate asigura fie cu resurse proprii (personalul
instituției), fie cu resurse externe (firme de consultanță care să se ocupe
de pregătirea proiectului, de selectarea partenerilor, de implementarea,
monitorizarea și evaluarea PPP etc.). În oricare variantă, se recomandă
și asigurarea formării profesionale continue a personalului propriu, prin
participarea la sesiuni de instruire pe tema PPP, respectiv îmbunătățirea
EC – DG REGIO (2003), Guidlines for Successful PPP.

25
42
capacității instituționale în domeniu, prin organizarea de vizite de stu‑

diu, schimb de bune practici cu alte orașe din țară și din străinătate;
3) asigurarea cadrului instituțional și legal pentru demararea pro‑

cesului. După cum am indicat anterior, legislația în domeniul PPP se
află într‑o permanentă dinamică și trebuie monitorizată permanent pen‑
tru a se confirma faptul că respectiva autoritate a administrației publi‑
ce locale poate demara un PPP. De asemenea, vor fi avute în vedere
aspecte legate de situația financiară a instituției la respectivul moment
(de ex. gradul de îndatorare, dacă PPP implică obligații de plată către
investitorul privat), de tratamentul fiscal al PPP, precum și de eventua‑
lele stimulente/modalități de recuperare a investiției, existente la nivel
național;
4) asigurarea cadrului strategic pentru demararea procesului. După

cum se poate observa și din bunele practici de la nivelul U.E. (a se ve‑
dea Capitolul 3), PPP de succes au fost cele care au avut ca punct de
plecare și de susținere un document de politică urbană integrată, care
să subsumeze proiectul ce face obiectul unui parteneriat de acest tip
unei viziuni de dezvoltare pe termen lung. În acest sens, este esențial
ca, înainte de selectarea proiectelor ce urmează să fie implementate
prin PPP, să fie elaborate/actualizate documentele locale de planifi‑
care strategică și de urbanism (PUG, Strategia de Dezvoltare Locală,
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană etc.);
5) asigurarea unei percepții publice favorabile PPP. Unele dintre ora‑

șele din U.E. care au optat pentru implementarea de proiecte de dez‑
voltare urbană prin PPP s‑au confruntat cu reticența cetățenilor cu privire
la asocierea dintre autoritățile administrației publice locale și un inves‑
titor privat. Prin urmare, disponibilitatea lor de a accepta o asemenea
alternativă trebuie testată în prealabil (de ex. prin sondaje de opinie,
consultări publice) și trebuie avute în vedere prezentarea beneficiilor
PPP pentru utilizatorul final, precum și transparența utilizării fondurilor
publice în acest proces.
43
II. Transpunerea în practică a metodologiei pentru etapa premer‑

gătoare unui PPP, în conformitate cu legislația în vigoare la nivel
național
După cum s‑a indicat anterior, până la modificarea și completarea legislației
în domeniu, PPP este reglementat de Legea nr. 178/2010, cu modificările
și completările ulterioare, care consacră o definiție a parteneriatului pu‑
blic‑privat, principiile de bază ale acestuia, precum și caracteristicile proiec‑
tului de PPP.
Astfel, conform normelor legale în vigoare, PPP este „un mecanism economic
de asociere a 2 parteneri, autoritatea publică și investitorul privat, în vederea
realizării, prin proiectul de parteneriat public‑privat, a unui bun public sau a
unui serviciu public. În sensul prevederilor legale aplicabile, parteneriatul pu‑
blic‑privat se poate realiza prin următoarele tipuri de contracte: a) contracte
de lucrări; b) contracte de bunuri; c) contracte de servicii”.
Potrivit Normelor Metodologice la Legea nr. 178 din 2010, „realizarea unui
bun sau serviciu public în cadrul unui proiect de parteneriat public‑privat re‑
prezintă ansamblul activităților de proiectare, finanțare, construcție, reabilita‑
re, modernizare, operare, întreținere, dezvoltare și transferare a acestora”26.
Căsuța 5. Principiile de bază ale parteneriatului public‑privat27

asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței
reale pentru ca orice operator economic, indiferent
NEDISCRIMINAREA de naționalitate, să poată participa la procedura de
încheiere a contractului de parteneriat public‑privat și
să aibă șansa de a deveni contractant.
stabilirea și aplicarea oricând, pe parcursul procedurii

de încheiere a contractului de parteneriat public‑privat,
TRATAMENTUL de reguli, cerințe, criterii identice pentru toți operatorii
EGAL economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse
egale de a participa la procedura de atribuire și de a
deveni contractant.
26
http://lege5.ro/Gratuit/geztsmbzgy/norma‑metodologica‑de‑aplicare‑a‑legii‑parteneriatului‑public‑pri‑
vat‑nr‑178‑2010‑din‑08122010.
27
http://dpiis.ro/uploads/files/parteneriat%20public‑privat/Cadrul%20legislativ/LEGE%20nr%20
178%20din%202010%20actualizata%20in%20data%20de%2023.04.2013.pdf.
44
aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor

TRANSPARENȚA referitoare la aplicarea procedurilor de încheiere a
contractului de parteneriat public‑privat.
asigurarea corelației juste între scopul urmărit de

partenerul public, obiectul contractului de parteneriat
public‑privat și cerințele solicitate, în sensul existenței
PROPORȚIONA- echilibrului între obiectivul urmărit a se realiza prin
LITATEA contractul de parteneriat public‑privat și cerințele reale,
între cerințele reale și condițiile impuse investitorului
privat, precum și între criteriile de selecție și clauzele
contractuale.
aplicarea procedurilor de încheiere a contractelor

de parteneriat public‑privat și utilizarea de criterii
EFICIENȚA trebuie să reflecte avantajele de natură economică ale
UTILIZĂRII ofertelor, în vederea obținerii rezultatului urmărit, luând
FONDURILOR în considerare și efectele concrete preconizate a se
obține în domeniul social și în cel al protecției mediului
și promovării dezvoltării durabile.
determinarea clară a sarcinilor, responsabilităților

părților implicate în procesul de încheiere a contractelor
ASUMAREA de parteneriat public‑privat, urmărindu‑se asigurarea
RĂSPUNDERII profesionalismului, imparțialității, independenței
deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui
proces.
Conform aceluiași act normativ, „proiectul de parteneriat public‑privat are în

vedere următoarele28:
a) cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat;
b) modul de finanțare a proiectului de parteneriat public‑privat este privat;
c) în cazul unui proiect public‑privat, rolul partenerilor este de a finanța și
de a pune în aplicare obiectivele de interes public, precum și de a res‑
pecta prevederile contractului de parteneriat public‑privat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public‑privat se face în
mod proporțional și echitabil între partenerul public și cel privat”.
28
http://dpiis.ro/uploads/files/parteneriat%20public‑privat/Cadrul%20legislativ/LEGE%20nr%20
178%20din%202010%20actualizata%20in%20data%20de%2023.04.2013.pdf.
45
Spre deosebire de PPP de tip contractual, specific concesiunilor de bunuri,

lucrări sau servicii, reglementate de O.U.G. 34/2006 și 54/2006, cel de tip
instituțional, reglementat de Legea 178/2010, prevede că parteneriatul se
realizează în toate situațiile sub forma unei companii de proiect. Compania
de proiect - societate reglementată de Legea nr. 31/2990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare – reprezintă „o persoană juridică ro‑
mână, având ca acționari partenerul public și pe cel privat, care sunt repre‑
zentați proporțional cu participarea la proiectul de parteneriat public‑privat,
partenerul public participând cu aport în natură”29. Aceasta funcționează pe
toată perioada de derulare a contractului de proiect de parteneriat public‑pri‑
vat și se lichidează, conform legii, la data încheierii acestuia. Compania în‑
cheie cu ambii parteneri un contract de administrare pentru bunurile de patri‑
moniu care i‑au fost încredințate și un contract de servicii.
Prin intermediul companiei de proiect vor fi derulate toate etapele de de‑
rulare a contractului de proiect de parteneriat public‑privat, prin transferul
obligațiilor de la părțile contractante, precum și prin transferul bunurilor și al
serviciilor care fac obiectul acestuia, în beneficiul public, prin partenerul pu‑
blic. Compania de proiect va fi condusă de un Consiliu de Administrație, în
care partenerii vor fi reprezentați proporțional cu participarea lor la proiectul
de parteneriat public‑privat.
2.3. EVALUAREA OPORTUNITĂȚII UNUI ANUME PROIECT DIN

PERSPECTIVA UNUI PARTENERIAT PUBLIC‑PRIVAT
I. Metodologia privind evaluarea oportunității unui proiect din per‑

spectiva unui PPP, în conformitate cu bunele practici de la nivel
European
După înțelegerea profundă a conceputului de PPP și asigurarea cadrului ne‑
cesar pentru implementarea acestuia, următoarea etapă pe care trebuie să
o parcurgă autoritățile administrației publice locale este de a defini/identi‑
fica proiectul care va face obiectul parteneriatului și a evalua oportunitatea
implementării acestuia printr‑un astfel de instrument. În funcție de această
29
http://lege5.ro/Gratuit/geztsmbyg4/hotararea‑nr‑1239‑2010‑privind‑aprobarea‑normelor‑metodo‑
logice‑de‑aplicare‑a‑legii‑parteneriatului‑public‑privat‑nr‑178‑2010‑precum‑si‑pentru‑aprobarea‑unor‑ma‑
suri‑privind‑reorganizarea‑unitatii‑centr.
46
Sursa: http://www.proteus.ro/obiective/parteneriat-public-privat.aspx
analiză de oportunitate, se va selecta varianta propice de implementare a

proiectului în cauză.
În acest sens, un prim pas esențial este definirea nevoilor și a obiectivelor
PPP, care vor fi cruciale pentru pregătirea documentației aferente procedurii
de achiziție publică. La Subcapitolul 2.2. am subliniat faptul că o precondiție
pentru un parteneriat de succes este ca definirea/selectarea proiectului ce
va face obiectul PPP să aibă ca punct de plecare un document de politică
urbană integrată, respectiv ca acea intervenție să se subsumeze unei viziuni
de dezvoltare locală pe termen lung. În cazul în care un astfel de document
există, nevoile comunității locale sunt cunoscute, iar definirea proiectului va fi
o sarcină relativ facilă. În lipsa unui astfel de document, trebuie aplicate alte
instrumente de evaluarea a nevoilor actorilor de la nivel local, de ex. prin or‑
ganizarea de sesiuni de brainstorming, de interviuri, de grupuri de lucru etc.,
47
la care să fie invitați toți stakeholderii relevanți (mediul instituțional, mediul de

afaceri, ONG‑uri, presă, societate civilă, cetățeni etc.).
În urma acestui proces, nevoile administrației publice locale, ca și standar‑
dele serviciilor care sunt așteptate de la partenerul privat, vor fi clar stabi‑
lite și cuantificate, pentru a putea fi transpuse în documentația de atribuire.
Trebuie menționat aici faptul că, spre deosebire de procedurile de achiziție
clasice, unde accentul cade pe elementele de input ale proiectului (aspectele
tehnico‑economice din studiile de fezabilitate puse la dispoziție potențialilor
ofertanți), deoarece toate costurile și riscurile sunt asumate de partea publi‑
că și trebuie să se afle sub controlul strict al acesteia, în cazul procedurilor
derulate pentru atragerea unui partener privat acesta cade pe elementele de
output: ce beneficii concrete, specifice și cuantificabile, va aduce proiectul
implementat în PPP la nivelul administrației locale și a beneficiarului final,
adică al comunității locale în ansamblul ei, precum și asupra standardelor
de calitate impuse partenerului privat pentru livrarea serviciilor pe care și le
asumă. Toate aceste rezultate (output‑uri) și standarde de calitate vor repre‑
zenta, așa cum vom vedea în sub‑capitolul următor, clauze ale contractului
de concesiune semnat de părți. În plus, așa cum se indică la Subcapitolul
2.7., definirea unor obiective cuantificabile ale proiectului este esențială pen‑
tru monitorizarea și evaluarea parteneriatului.
Tot în această etapă, ar trebui evaluat și potențialul proiectului de a atra‑
ge interesul partenerilor privați, numărul mare de ofertanți la procedura de
achiziție publică fiind, în general, o premisă pozitivă pentru succesul unui
PPP. Interesul mediului privat variază de la un proiect la altul, în funcție de
următorii factori30:
1) Volumul suficient al cererii din partea utilizatorilor finali;
2) Potențialul de dezvoltare și de generare de venituri al proiectului;
3) Viabilitatea certă a proiectului;
4) Angajamentul politic pentru implementarea proiectului;
5) Concordanța cu obiectivele proprii de dezvoltare ale investitorului.

30
48
În general, o pretestare a interesului privat pentru un anumit proiect se poate

face încă din faza de planificare strategică care precedă demararea proce‑
durii de PPP. Dacă la elaborarea strategiei locale de dezvoltare a fost invitat
să contribuie activ și mediul privat de la nivel local, de ex. prin participarea la
grupuri de lucru tematice, opinia acestora cu privire la viabilitatea implemen‑
tării unui anumit proiect printr‑un PPP a fost, cel mai probabil, deja exprimată.
Atractivitatea proiectului pentru mediul privat este influențată decisiv de sta‑
bilirea, în faza de pregătire a proiectului de către autoritățile administrației
publice locale, a unei balanțe echilibrate între riscurile asumate și beneficiile
preconizate pentru partenerul privat, cele două aspecte fiind, în general,
direct proporționale. Prin urmare este recomandat ca, încă din faza de pre‑
gătire a proiectului, să existe un flux de numerar (Cash‑Flow) estimat al pro‑
iectului, întocmit de o manieră cât mai credibilă, care să fie pus la dispoziția
potențialilor investitori privați odată cu lansarea procedurii de concesiune.
Pe lângă identificarea/definirea clară a unui proiect care să răspundă nevoi‑
lor comunității și care să suscite și interesul cât mai multor investitori privați, un
al doilea obiectiv major al acestei etape este acela de a stabili oportunitatea
implementării respectivului proiect printr‑un PPP, prin raportarea la celelalte al‑
ternative deja practicate de autoritățile administrației publice locale (finanțarea
de la bugetul local sau cel de stat, din fonduri europene, credite etc. și organi‑
zarea de proceduri clasice de achiziție publică pentru implementarea sa).
Indiferent de modalitatea sa de implementare, orice propunere de proiect ar
trebui evaluată din perspectiva oportunității sale, respectiv prin elaborarea
unei Analize Cost‑Beneficiu31, o metodă cantitativă care să testeze dacă
respectiva investiție va aduce mai multe beneficii comunității, în comparație
cu costurile și riscurile asociate, indiferent de natura lor.
Analiza Cost‑Beneficiu are la bază calculul valorii nete prezente (VNP), adi‑
că valoarea prezentă a beneficiilor viitoare nete (diferența dintre beneficii și
costuri, exprimată în termeni monetari):
VNP = VP (B) – VP (C)
31
http://www.fonduri‑ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd‑62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_
Instrumente_Structurale/ Pag.2_Evaluare/4_Ghidacb_ro.pdf.
49
Aceasta ia în considerare rata de discount, care este o variație a ratei de do‑

bândă, stabilită de către autoritățile administrației publice centrale și care poa‑
te varia în timp, în funcție de indicatorii macro‑economici, inclusiv de inflație.
De asemenea, în funcție de tipul proiectului, este posibil ca, tot în această
fază, să fie necesară o evaluare preliminară a impactului de mediu al
investiției, care va indica dacă aceasta poate fi realizată sau nu în condițiile
legislației existente32.
Analiza Cost‑Beneficiu, ca și alte documente din etapa de pregătire (studii
de prefezabilitate, evaluări de mediu, cash‑flow‑ul proiectului etc.), pot fi
realizate cu resursele proprii ale autorității administrației publice sau externa‑
lizate către companii private de consultanță.
Dacă rezultatele Analizei Cost‑Beneficiu și a celorlalte documente pregătitoare
sunt favorabile, adică proiectul va aduce beneficii nete comunității locale și poa‑
te fi implementat în conformitate cu legislația în vigoare, următorul pas pe care
trebuie să îl parcurgă autoritățile administrației publice locale este de a analiza
alternativele de implementare a acestuia, implicit opțiunea de a dezvolta un PPP.
Pentru a determina dacă proiectul selectat poate fi implementat sau nu prin‑
tr‑un PPP, autoritățile administrației publice locale trebuie să răspundă la ur‑
mătoarele întrebări33:
1) Este proiectul viabil din punct de vedere economic? Vor plăti utilizato‑
rii finali, administrația publică locală sau ambii pentru infrastructura/
serviciile dezvoltate? Dacă da, cum anume vor plăti (taxe de utilizare,
subvenții, granturi de la bugetul de stat sau din fonduri europene etc.)?
2) Care sunt principalele riscuri asociate proiectului? Care este alocarea

optimă a riscurilor între parteneri și strategia de minimizare a riscurilor?
3) Care sunt alternativele de finanțare a proiectului? Este acesta bancabil?

Poate atrage investitori privați? Îndeplinește criteriile de eligibilitate pen‑
tru a putea fi finanțat de la bugetul de stat sau din fonduri europene?
4) Chiar dacă proiectul este viabil și bancabil, merită el implementat prin

PPP sau nu?
32
http://lege5.ro/Gratuit/gezdknrugy/hotararea‑nr‑445‑2009‑privind‑evaluarea‑impactului‑anumi‑
tor‑proiecte‑publice‑si‑private‑asupra‑mediului.
33
50
Pentru a răspunde la aceste întrebări esențiale pentru evaluarea potențialului

unui proiect de a fi implementat prin PPP, autoritatea administrației publice lo‑
cale trebuie să realizeze o evaluare socio‑economică a parteneriatului,
după cum urmează:
a) Viabilitatea economică a proiectului: cu privire la acest criteriu, auto‑

ritățile administrației publice locale vor trebui să evalueze cât mai exact
care sunt costurile de operare și de mentenanță a proiectului, odată
implementat, care sunt, în general direct proporționale cu tarifele supor‑
tate de către utilizatorii finali și/sau de către administrația locală pentru
utilizarea infrastructurii sau serviciilor furnizate. Aceste tarife trebuie să
fie suficient de mari încât să suscite interesul investitorilor privați și să
acopere o eventuală alocare de fonduri de la bugetul local (în cazul în
care va exista și un aport financiar al autorităților administrației publice
locale). În cele mai multe cazuri (de ex. al infrastructurii de transport sau
de utilități publice), autoritățile administrației publice locale vor trebui
să subvenționeze parțial tarifele percepute consumatorilor finali. Aceste
obligații de plată către partenerii privați trebuie estimate cât mai exact
și comparate cu capacitatea de plată a administrației locale. În cazul
în care aceste tarife sunt suportate integral de utilizatorii finali, autori‑
tățile administrației publice locale trebuie să evalueze realist disponi‑
bilitatea și capacitatea acestora de a le suporta. Așadar, în etapa de
pregătire, se impune elaborarea unui flux de numerar, care să propună
alternativele de finanțare a proiectului, să estimeze costurile de operare
și mentenanță, tarifele percepute etc. și dinamica acestora de‑a lungul
întregului ciclu al proiectului. Toate aceste aspecte vor trebui stipulate
clar în contractul semnat de părți.
b) Alocarea riscurilor aferente proiectului – identificarea adecvată a ris‑

curilor aferente proiectului, alocarea optimă a acestora între parteneri
și adoptarea unor strategii eficiente de management a riscurilor sunt
aspecte esențiale ale pregătirii unui PPP. Tratarea superficială a acestor
aspecte va conduce, în cele mai multe cazuri, la implicații financiare,
de ex. costuri suplimentare de operare a infrastructurii create, care im‑
plică și subvenții adiționale din partea administrației locale, sau chiar
51
la rezilierea contractului. Propriu‑zis, această analiză de risc cuprinde

următoarele elemente34:
• identificarea tuturor riscurilor relevante, indiferent de etapa din ciclul
proiectului în care acestea s‑ar putea manifesta (riscuri legislative,
tehnice, economice, de mediu, politice etc.);
• evaluarea probabilității de manifestare a riscurilor identificate și a
impactului pe care îl pot avea asupra proiectului (scăzut, mediu,
ridicat);
• alocarea riscurilor către unul dintre parteneri sau stabilirea unui me‑
canism de partajare a acestora (de regulă, riscurile de natură econo‑
mică sunt mai bine asumate de partenerii privați, iar cele politice și
legislative de cei publici);
• stabilirea măsurilor de prevenire a manifestării riscurilor și de redu‑
cere a impactului acestora (de ex. se pot avea în vedere garanții
publice pentru proiect);
• monitorizarea riscurilor identificate și revizuirea periodică a analizei
de risc, pe toată durata de implementare a proiectului.
Recapitulând, riscurile asociate unui Parteneriat Public‑Privat pot fi sintetizate
astfel35:
Partenerul care
Riscuri gestionează cel
mai eficient riscul
Riscuri politicile și legislative Partenerul public
Partenerul privat (cel

public poate oferi
Riscuri legate de cerere garanții pentru a
Riscuri minimaliza impactul
riscului)
Riscuri comerciale
Riscuri legate de
Partenerul privat
construcție
Riscuri legate de
ofertă
Riscuri legate de
Partenerul privat
operare
34
35
Adaptat după OECD (2008): Benchmark PPPs: Measurement and Uses.
52
Alte clasificări au în vedere cronologia riscurilor:

• riscuri în faza de pregătire/dezvoltare: riscuri tehnologice, de finanțare,
competiționale etc.;
• riscuri în faza de construcție: riscuri legate de întârzierea lucrărilor, de
infrastructură, de neîncadrare în costuri, politice, de forță majoră etc.;
• riscuri în faza de exploatare: de piață, de aprovizionare cu materii pri‑
me, de performanță, de operare și de mentenanță etc.
Trebuie, de asemenea, menționat faptul că unele riscuri sunt endogene, lega‑
te de proiectul propriu‑zis (riscuri de construcție, de operare, de mentenanță
etc.), iar altele sunt exogene, și depind de mediul extern al acestuia (de na‑
tură legislativă, politică, macroeconomică, climatică etc.). Există și o a treia
categorie de riscuri, tot endogene, dar care nu sunt legate de proiectul de
investiții, ci de capacitatea instituțională a partenerilor (de ex. lipsa de expe‑
riență, de motivare, de implicare etc.).
Procesul de management al riscurilor aferente unui proiect dezvoltat în PPP
presupune, în general, parcurgerea următorilor pași36:
Etapa Instrument Scopul Rezultat
Momentul T0: Riscuri necunoscute
Identificarea riscurilor Lista de verificare a Identificarea și descrierea Riscuri identificate
riscurilor tuturor riscurilor asociate
proiectului
Analiza și evaluarea Matricea riscurilor Determinarea cantitativă a Riscuri evaluate
riscurilor probabilității și a impactului
estimat al riscurilor
identificate
Alocarea / împărtășirea Negocierea contractului de Alocarea riscurilor la Riscuri alocate între
riscurilor între parteneri PPP între partenerii privați și partenerul care îl poate parteneri
publici gestiona cel mai eficient
Reducerea riscurilor Strategii de gestiune a Prevenirea / Reducerea / Strategii / planuri
riscurilor Transferul / Acceptarea de gestiune a
riscurilor riscurilor dezvoltate și
implementate
Monitorizarea riscurilor Rapoarte de evaluare a Monitorizarea permanentă Rapoarte de evaluare
riscurilor a riscurilor și revizuirea a riscurilor întocmite
strategiilor de gestiune a
riscurilor
Momentul T1: Riscuri controlate
36
Adaptat după Fischer et all (2010): The economics of infrastructure finance: Public‑private partner‑
ships versus public provision.
53
Un model de matrice de evaluare (probabilitate/impact) a riscurilor aferente

unui proiect implementat prin PPP este propus mai jos:
Probabilitatea de Grad de expunere

Impactul
apariție al riscului
Nr. crt. Risc
Probabilitate Scor Probabilitate Scor Probabilitate Scor
1.
2.
3.
4.
5.
...
IMPACTUL
Mediu
Scăzut Mare
(impact
(nesemnificativ, (va avea
rezonabil,
trebuie doar un impact
necesită
notat) semnificativ)
monitorizare)
Scăzută
(puțin probabil E D C
să se întâmple)
PROBABILITATEA
Medie
(se poate
D C B
produce la un
moment dat)
Mare
(probabil se va C B A
produce)
54
O alocare optimă a riscurilor între partenerii din cadrul unui PPP este esențială
pentru succesul unui astfel de parteneriat. În acest sens, OECD37 recomandă
ca fiecare risc identificat cu ajutorul matricii de evaluare să se aloce partene‑
rului care are cele mai bune șanse să‑l evalueze, gestioneze și controleze, la
costurile cele mai reduse, ceea ce va crește eficiența de ansamblu a proiec‑
tului. Partenerii publici au tendința de a transfera cât mai multe riscuri către
partenerii privați, ceea ce conduce implicit la creșterea riscurilor aferente pro‑
iectului, în contextul în care este posibil ca partenerul privat să nu fie capabil
să gestioneze toate aceste provocări, iar, pe de altă parte, va conduce și la
creșterea pretențiilor partenerilor privați de a beneficia de garanții/prime din
partea partenerului public. Riscurile care sunt dificil de evaluat și de gestionat
de către ambii parteneri se recomandă a fi împărțite între aceștia.
Deși teoria cu privire la alocarea riscurilor este relativ clară, transpunerea
sa în practică se rezumă la negocierea contractului de PPP între parteneri.
Totuși, bunele practici în implementarea PPP din U.E. recomandă ca partene‑
rul public să‑și asume riscurile de tip regulatoriu, cele legate de construcția,
operarea, finanțarea și managementul proiectului să fie transferate către par‑
tenerul privat, iar cele legate de riscurile aferente terenului, utilităților sau cele
asociate diferitelor tipuri de hazarde să fie împărțite între aceștia. La rândul
lui, partenerul privat (concesionarul) poate opta pentru transferul unor riscuri
către terțe părți, tot private, prin subcontractări, atragerea de capital și înche‑
ierea de polițe de asigurare.
c) Bancabilitatea proiectului selectat – după cum am indicat și anterior,

fluxul de numerar (cash‑flow‑ul) al proiectului selectat este un element
de maximă importanță în pregătirea unui PPP. Experiența europeană
indică faptul că cele mai multe PPP implică aportul investitorului privat
prin împrumuturi bancare pe termen lung, bancabilitatea proiectului fi‑
ind evaluată de către instituțiile de credit prin raportare la fluxul de
numerar al proiectului. Prin urmare, la elaborarea acestuia, autoritățile
administrației publice locale trebuie să realizeze o evaluare realistă a
nivelului preconizat al cererii, al dobânzilor, al posibilităților de refinan‑
țare, precum și a necesarului de finanțare pentru finalizarea proiectului.
Deși nu este o cerință legală explicită, analiza bancabilității unui proiect de
investiții propus spre implementare în PPP poate constitui un element esențial
37
OECD (2008): Benchmark PPPs: Measurement and Uses.
55
avut în vedere de partenerii privați, mai ales în cazul proiectelor în care con‑
sumatorii finali sunt cei care plătesc integral contravaloarea serviciilor pre‑
state, iar partenerul public nu va face plăți periodice în contul acestora. Cum
partenerii privați nu dețin, în general, informații cu privire la numărul de uti‑
lizatori ai serviciului și la caracteristicile acestora, partenerul public este cel
care analizează fezabilitatea proiectului cu ajutorul Modelului Comparativ
și cuprinde rezultatele acestei analize în documentațiile de atribuire și în con‑
tractul de parteneriat. În acest context, partenerii privați își fac propriul Model
financiar, cu ajutorul căruia calculează indicatorii financiari‑cheie: Rata inter‑
nă de rentabilitate (RIR – rata actualizată a fluxurilor de numerar viitoare la
acel nivel (minim 11%) care egalizează veniturile actualizate cu cheltuielile
actualizate și face ca Valoarea actualizată netă să fie 0), Valoarea actua‑
lizată netă (VAN) și Rata de acoperire a serviciului datoriei (raportul dintre
fluxurile de numerar și costurile de operare ale proiectului, respectiv valorile
periodice ale serviciului datoriei – minim 1) și îi compară cu cei indicați de
partenerul public în documentațiile pregătitoarele ale proiectului. În cazul în
care parametrii financiari calculați de partenerul public sunt inferiori celor
preconizați de partenerii privați, atunci proiectul necesită ajustări, iar dacă
aceste ajustări afectează interesele partenerului public, proiectul este consi‑
derat nebancabil.
d) Oportunitatea implementării proiectului printr‑un PPP: deși o

Analiză Cost‑Beneficiu a fost realizată înainte de a analiza alternati‑
vele de implementare a proiectului selectat, aceasta trebuie extinsă și
detaliată pe scenarii de finanțare: care este raportul dintre beneficiile
și costurile suplimentare ale implementării proiectului printr‑un PPP în ra‑
port cu celelalte alternative (de ex. fonduri de la bugetul local, bugetul
de stat, fonduri europene, credite etc.).
Sintetizând, opțiunea pentru implementarea unui proiect de regenerare urbană
în PPP este optimă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții38:
• necesarul de finanțare al programului/proiectului de regenerare urba‑
nă este unul major, fiind necesară alocarea optimă a riscurilor aferente
acestuia;
• partenerul privat are experiență dovedită în pregătirea și implementa‑
rea de proiecte;
38
56
• administrația publică locală poate defini clar, specific și cuantificabil

nevoile și standardele sale cu privire la serviciile solicitate partenerului
privat;
• alocarea riscurilor aferente proiectului între părți este optimă și clară;
• este posibilă estimarea cât mai realistă a costurilor de operare și men‑
tenanță ale proiectului;
• aspectele tehnice ale proiectului sunt stabile;
• valoarea investiției justifică costurile administrației locale cu procedura
de selecție a partenerilor.
II. Transpunerea în practică a metodologiei privind evaluarea

oportunității unui proiect din perspectiva unui PPP, în conformitate
cu legislația în vigoare de la nivel național
În ceea ce privește transpunerea în practică a bunelor practici de la nivel
european sus-menționate în contextul legislativ și instituțional de la nivel națio‑
nal, trebuie să menționăm că, în conformitate cu actele normative în vigoare,
orice proiect de investiții selectat al unei administrații publice locale, fie el
propus spre implementare prin PPP sau nu, trebuie să fie însoțit de un Studiu
de Prefezabilitate, iar, ulterior, de un Studiu de Fezabilitate. Aceste două
documente răspund la majoritatea întrebărilor legate de fezabilitatea tehni‑
co‑economică, bancabilitatea, riscurile aferente proiectului și viabilitatea im‑
plementării sale printr‑un PPP, care au fost formulate în secțiunea anterioară.
a) Studiul de Prefezabilitate (SPF) – prezintă principalele scenarii teh‑

nice posibile și o estimare preliminară a costurilor, inclusiv a celor de
operare și de întreținere. Conținutul‑cadrul al SPF a fost definit de către
legiuitor în Anexa 1 a H.G. 28/200839;
b) Studiul de Fezabilitate (SF) – prezintă principalele caracteristici ale

proiectului, în baza unei analize tehnice, economice și financiare, pre‑
luând și detaliind elementele cuprinse în SPF. Astfel, în acest studiu vom
regăsi: lucrările de construcție și standardele tehnice aferente acestora;
date cu privire la teren și la rețeaua de utilități; evaluarea impactului
39
Instrumente_Structurale/ Pag.3_ACB/4_Hg_28_2008_SF.pdf.
57
asupra mediului; estimarea costurilor de construcție; analiza economică

și financiară; analiza opțiunilor; parametrii financiari; analiza riscurilor
și a senzitivității; efectele asupra pieței muncii; sursele de finanțare; pie‑
se desenate etc. Conținutul‑cadru al SF a fost, de asemenea, consacrat
prin H.G. 28/2008, cu modificările și completările ulterioare40.
I) Pașii de urmat în cazul în care se optează pentru concesiunea de

lucrări publice sau servicii, în conformitate cu O.U.G. nr. 34/2006:
Odată ce documentațiile tehnico‑economice sus‑menționate, aferente proiec‑
tului selectat, au fost elaborate, iar Autoritatea Contractantă (administrația
publică locală) decide să evalueze fezabilitatea și beneficiile implementării
respectivului proiect printr‑un PPP (concesiune), legislația în vigoare obligă la
înființarea unui Colectiv de Coordonare și Supervizare (CCS)41 la nivelul
respectivei autorități, prin emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local în acest
sens. Aceasta va fi alcătuită din personal propriu al respectivei autorități a
administrației publice locale, care poate face parte și din Comisia de evalua‑
re, de preferință cu competențe profesionale diverse (juriști, arhitecți, ingineri,
economiști etc.). În cazul unor proiecte de mare complexitate, pot fi cooptați
și experți externi.
Principalele atribuții ale Colectivului de Coordonare și Supervizare sunt, în
conformitate cu H.G. nr. 71/2007:
• „elaborarea Studiului de Fundamentare a deciziei de concesionare;
• întocmirea Documentației de Atribuire;
• stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
• coordonarea experților externi ai Autorității Contractante implicați în
pregătirea proiectului de concesiune”.
În conformitate cu bunele practici de la nivel european, actele normative exis‑
tente dau posibilitatea administrațiilor publice locale să achiziționeze, prin
procedură de achiziție publică, servicii de consultanță ale companiilor de
profil sau ale unor experți externi cooptați, care au competențe specifice ce
40
Instrumente_Structurale/ Pag.3_ACB/4_Hg_28_2008_SF.pdf.
41
H.G. nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea con‑
tractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prevăzute în O.U.G.
nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
58
nu pot fi identificate la nivelul respectivei instituții, pentru elaborarea Studiului

de fundamentare a deciziei de concesionare, a Documentației de atribuire
și a Contractului de concesiune, precum și a oricăror alte rapoarte, studii,
analize necesare în faza de pregătire a procedurii.
După constituirea CCS, următorul pas îl reprezintă elaborarea, sub coor‑
donarea acesteia, a Studiului de Fundamentare a deciziei de concesi‑
onare, care reprezintă o cerință obligatorie, conform prevederilor legale.
Conținutul‑cadru al acestui studiu este reglementat în secțiunea 1.4.1. din
Ordinul nr. 1517/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea
proiectelor de concesiune de lucrări publice și servicii publice în România42.
Acesta se bazează pe elementele tehnice, juridice și financiare cuprinse în
SF și reprezintă baza pentru deciziile ulterioare ale administrației publice
locale, în calitate de Autoritate Contractantă. Studiul cuprinde aspecte lega‑
te de fezabilitatea tehnică, economică și financiară a proiectului, o matrice
preliminară de repartiție a riscurilor, aspecte de mediu, sociale și instituțio‑
nale etc. Relevanța Studiului de Fundamentare constă și din faptul că acesta
analizează diferitele alternative de implementare a proiectului, realizând o
comparație între opțiunea pentru concesiune și cea pentru procedurile de
achiziție publică clasice. În plus, acesta indică modelul de finanțare care stă
la baza proiectului, inclusiv contribuția financiară a administrației publice
locale și modalitatea optimă de alocare a riscurilor între parteneri.
Odată ce Studiul de Fundamentare este finalizat și aprobat de către primar,
în cazul în care acesta concluzionează că proiectul selectat îndeplinește
condițiile pentru a face obiectul unui contract de concesiune, Colectivul de
Coordonare și Supervizare trece la faza de pregătire a procedurii de atribuire.
II) Pașii de urmat în cazul în care se optează pentru o concesiune de bu‑

nuri, în conformitate cu O.U.G. nr. 54/2006:
Spre deosebire de concesiunea de lucrări publice și de servicii, inițiativa
concesiunii de bunuri poate aparține partenerului public (concedentului) sau
unei alte persoane interesate. Propunerea de concesiune dinspre o altă per‑
soană se face în scris și cuprinde minimal: datele de identificare ale respec‑
tivei persoane, manifestarea fermă și serioasă a intenției de concesionare,
obiectul concesiunii și planul de afaceri. Inițiativa concesionării trebuie să
42
http://www.lege‑online.ro/lr‑ORDIN‑1517%20‑2009‑%28109895%29.html.
59
aibă la bază (cu excepția atribuirii directe) efectuarea unui Studiu de opor‑
tunitate43 de către partenerul public, care să cuprindă, în principal, elemen‑
tele menționate în Căsuța 6.
Căsuța 6. Principalele elemente cuprinse de

Studiul de oportunitate
• descrierea și identificarea bunului care urmează să fie

concesionat;
• motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu,

care justifică realizarea concesiunii;
• nivelul minim al redevenței;
• procedura utilizată pentru atribuirea contractului de conce‑

siune și justificarea alegerii procedurii;
• durata estimată a concesiunii;
• termenele previzibile pentru realizarea procedurii de

concesionare;
• avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru

Probleme Speciale și al Statului Major General privind în‑
cadrarea obiectului concesiunii în infrastructura sistemului
național de apărare, după caz;
43
http://lege5.ro/Gratuit/geydknrzgu/hotararea‑nr‑168‑2007‑pentru‑aprobarea‑normelor‑metodologi‑
ce‑de‑aplicare‑a‑ordonantei‑de‑urgenta‑a‑guvernului‑nr‑54‑2006‑privind‑regimul‑contractelor‑de‑concesiu‑
ne‑de‑bunuri‑proprietate‑publica.
60
• avizul obligatoriu al structurii de administrare/custodelui

ariei naturale protejate, în cazul în care obiectul concesiu‑
nii îl constituie bunuri situate în interiorul unei arii naturale
protejate, respectiv al autorității teritoriale pentru protecția
mediului competente, în cazul în care aria naturală prote‑
jată nu are structură de administrare/custode.
Ca și în cazul prezentat anterior, O.U.G. 54/2006 prevede posibilitatea ca

autoritățile administrației publice locale să apeleze la serviciile unor firme
de consultanță, în cazul în care nu dispun de suficiente competențe interne
pentru realizarea studiilor de oportunitate.
În cazul în care, după întocmirea Studiului de Oportunitate, se constată că
exploatarea bunului ce va face obiectul concesionării implică în mod necesar
și executarea unor lucrări și/sau prestarea unor servicii, administrația locală
are obligația ca, în funcție de scopul urmărit și de activitățile desfășurate,
să califice natura contractului potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 34/2006.
III) Pașii de urmat în cazul în care se optează pentru un parteneriat pu‑

blic‑privat, în conformitate cu Legea nr. 178/2010:
După definirea și aprobarea de către partenerul public a oportunității de
demarare a proiectului de parteneriat public‑privat, are loc elaborarea și
aprobarea studiului de prefezabilitate sau de fundamentare de către par‑
tenerul public. Studiul de pre‑fezabilitate are același conținut ca și în cazul
concesiunilor, fiind reglementat prin H.G. 28/2008. Studiul de fundamen‑
tare are un conținut minimal, stabilit prin normele de aplicare la Legea nr.
178/2010:
Studiul de fundamentare44 trebuie să acopere principalele aspecte tehni‑
ce, financiare, economice, sociale, instituționale și de mediu ale proiectului
public‑privat, cuprinzând cel puțin următoarele elemente:
44
61
a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect cu specificarea si‑
tuației reale a activelor cu care participă (situația terenului, a utilităților,
serviciilor etc.);
c) aria de acoperire a proiectului;
d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;
e) direcția de adresabilitate a proiectului;
f) posibilitățile tehnice de implementare;
g) analiza de buget și de risc (identificare, impact, probabilitate, planificare);
h) etapele implementării proiectului și necesarul de resurse pentru imple‑
mentare și operare;
i) lista procedurilor și a standardelor utilizate în proiectul de parteneriat
public‑privat;
j) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției
private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului
public la proiect;
k) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contrac‑
tului de parteneriat public‑privat;
l) posibilități de recuperare a investițiilor;
m) estimarea efectelor asupra pieței muncii;
n) evaluarea impactului asupra mediului;
o) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, care cuprinde, de principiu,
planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale
de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot
să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției;
p) analiza și propunerea unui anumit tip de contract de parteneriat pu‑
blic‑privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la
proiect;
q) managementul schimbării/tranziției.
62
2.4. INIȚIEREA PPP PE PLAN LOCAL (EVALUAREA POTENȚIALELOR

ENTITĂȚI INTERESATE ÎN DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA
DE PARTENERIATE) ȘI EVALUAREA MODELULUI ADECVAT DE
PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTAREA DE PROIECTE (GRADUL DE
ÎMPĂRTĂȘIRE A RISCURILOR ÎNTRE PARTENERI)
I. Metodologia privind inițierea și evaluarea modelului adecvat de

PPP, în conformitate cu bunele practici de la nivel European
După stabilirea structurii interne care se va ocupa de pregătirea și manage‑
mentul PPP (formată din personalul propriu și experți externi cooptați, după
caz) și aprobarea documentațiilor de fezabilitate și de fundamentare a pro‑
iectului propus spre implementare printr‑un PPP de către administrația publică
locală, se trece la etapa de pregătire a procedurii de atribuire, care cuprinde
următorii pași45:
• selectarea modalității celei mai adecvate de atribuire, implicit a mode‑
lului de PPP pentru care se va opta;
• stabilirea criteriilor de evaluare a ofertelor;
• pregătirea versiunii de lucru (draft) a contractului de PPP.
În cazul în care au fost elaborate corespunzător, studiile de fezabilitate și de
fundamentare din etapa anterioară ar trebui să furnizeze suficiente informații
pentru pregătirea procedurii de atribuire și a primei versiuni a contractului
de PPP care să fie pus la dispoziția potențialilor investitori privați. Acestea
cuprind detalii cu privire la fezabilitatea tehnică și economică a proiectului,
la rolurile partenerilor, modalitatea de alocare a riscurilor între aceștia, me‑
canismele de finanțare etc. Dacă autoritatea administrației publice locale
consideră că aceste informații sunt insuficiente, pot fi elaborate studii supli‑
mentare sau se poate face revizuirea celor elaborate anterior. În acest sens,
poate fi utilă elaborarea unui document care să sintetizeze principalii termeni
comerciali ai parteneriatului, cu accent pe analiza mai aprofundată și rafi‑
narea următoarelor aspecte din studiile elaborate anterior: alternativele cu
privire la mecanismul de plată, matricea de alocare a riscurilor, reevaluarea
riscurilor legate de cerere și modalitatea de partajare a acestora între parte‑
neri, mecanismul de finanțare al proiectului etc. Acestea sunt aspecte critice
ale procedurii de atribuire, pentru că pot conduce la eșecul în identificarea
45
63
de parteneri privați sau la implicații financiare negative, odată cu trecerea în

faza de implementare a PPP.
Următorul pas îl reprezintă selectarea tipului de procedură de atribuire.
Este esențial ca autoritățile administrației publice locale să fie la curent cu
cele mai recente modificări și completări la legislația relevantă pentru dome‑
niul PPP, fie prin folosirea competențelor personalului propriu, fie prin achi‑
ziționarea de servicii de consultanță juridică. Cea de‑a doua opțiune este
recomandabilă în cazul specific al orașelor mici și mijlocii din România, care
nu au experiență în pregătirea și implementarea PPP și care au un deficit de
personal cu competențe solide în domeniul achizițiilor publice.
Criteriile de selecție a procedurii de atribuire pot ține de următoarele aspecte:
• opțiunile Autorității Contractante cu privire la numărul partenerilor pri‑
vați care vor participa la procedură;
• complexitatea proiectului și capacitatea administrației publice locale
de a surprinde toate aspectele tehnice, financiare și juridice ale acestu‑
ia în documentația de atribuire;
• experiența unor proceduri similare anterioare, inclusiv care au avut ca
obiect același proiect.
După cum a fost prezentat anterior, la nivelul Uniunii Europene nu există o
definiție a PPP și nici o Directivă care să reglementeze acest domeniu. Prin ur‑
mare, acest tip de parteneriat este asimilat cu concesiunea de bunuri și servi‑
cii. De asemenea, este reglementată o formă de PPP interinstituționale (PPPI),
de exemplu sub forma așa‑numitelor „companii de proiect”, cu capital mixt46.
Legislația europeană (Directivele nr. 2004/18/CE și 2004/17/CE) în do‑
meniul achizițiilor publice consacră patru tipuri de proceduri de atribuire:
• Licitația deschisă;
• Licitația restrânsă;
• Negocierea;
• Dialogul competitiv.
Principalele caracteristici ale acestora sunt prezentate sintetic în Tabelul nr. 1:
46
http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/docs/ppp/comm_2007_6661_ro.pdf.
64
Negociere
(cu publicarea
Licitație Licitație Dialog
prealabilă a
restrânsă deschisă competitiv
unui anunț de
participare)
Numărul de Numărul de Numărul de

Procedură participanți participanți participanți
deschisă tuturor poate fi limitat la poate fi limitat la poate fi limitat la
Numărul de participanților. cel puțin cinci. cel puțin trei. cel puțin trei.
participanți Nu există etape Există Există Există
de preselecție posibilitatea posibilitatea posibilitatea
sau precalificare. unei etape de unei etape de unei etape de
preselecție. preselecție. preselecție.
Negocierile
cu participanții
sunt permise
Specificațiile din Specificațiile din cu raportare la
documentația de documentația de toate aspectele.
atribuire nu pot fi atribuire nu pot fi Negocierile cu Numărul de
Negocierile modificate. modificate. participanții sunt ofertanți poate fi
în timpul Nu există Nu există permise. redus în etape.
procedurii de posibilitatea posibilitatea Numărul de La finalul etapei
atribuire negocierii cu negocierii cu ofertanți poate fi de negociere,
participanții. participanții. redus în etape. ofertele finale
Sunt permise Sunt permise trebuie depuse în
clarificări. clarificări. conformitate cu
soluțiile asumate
în faza de
negociere.
Există
posibilitatea
Negocierile negocierii cu
Nu există Nu există Nu există
după ofertanții pentru
posibilitatea posibilitatea posibilitatea
momentul clarificări la
negocierii cu negocierii cu negocierii cu
depunerii ofertele depuse.
participanții. participanții. participanții.
ofertelor Nu sunt permise
finale modificări ale
specificațiilor de
bază.
65
Cel mai mic preț Cel mai mic preț Cel mai mic preț
Cea mai
sau cea mai sau cea mai sau cea mai
avantajoasă
Criteriul de avantajoasă avantajoasă avantajoasă
ofertă din punct
atribuire ofertă din punct ofertă din punct ofertă din punct
de vedere
de vedere de vedere de vedere
economic.
economic. economic. economic.
Durata
procedurii de De scurtă durată. De scurtă durată. De lungă durată. De lungă durată.
atribuire
Costurile
asociate
Scăzute. Scăzute. Ridicate. Ridicate.
procedurii de
atribuire
Sursa: Tabel propriu, adaptat după EPEC (2009), The Guide to Guidance:
How to prepare, procure and deliver PPP Projects
Următorul pas pe care trebuie să îl parcurgă autoritățile administrației publice

locale este de a stabili criteriile de atribuire aferente procedurii selectate.
Opțiunile cu privire la aceste criterii trebuie analizate cu multă atenție, în funcție
de obiectul PPP, astfel încât să fie selectat acel investitor privat care are cea mai
bună capacitate de a răspunde la nevoile administrației locale și de a furniza
servicii la standardele de calitate identificate în faza de pregătire a proiectului.
După cum se poate observa din Tabelul nr. 1, legislația europeană propune
două categorii majore de criterii de atribuire: prețul cel mai scăzut sau
oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Practica
celor mai multe state europene în implementarea de proiecte de PPP în do‑
meniul dezvoltării urbane indică selectarea, cu precădere, a ofertei celei mai
avantajoase din punct de vedere economic, în condițiile în care succesul unui
PPP este influențat de capacitatea partenerului privat de a duce la îndeplinire
contractul, experiența sa în implementarea unor proiecte similare, design‑ul
proiectului etc. În altă ordine de idei, criteriul prețului cel mai redus se aplică,
în general, procedurilor clasice de achiziție publică.
Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că aceste criterii trebuie aduse la
cunoștința tuturor ofertanților la momentul demarării procedurii de atribuire
(excepție făcând procedura dialogului competitiv) și nu pot fi modificate pe
durata procesului de evaluare.
66
Căsuța 7. Exemple de criterii de atribuire utilizate pentru

proceduri de concesiune aferente proiectelor de
dezvoltare urbană47
• cele mai reduse tarife, finanțări sau subvenții solicitate pentru ser‑
viciile furnizate;
• cele mai mari venituri asigurate pentru administrația locală de‑a

lungul întregului ciclu al proiectului;
• cea mai redusă durată de implementare a contractului;
• cei mai buni indicatori de output/rezultat ai proiectului.
Odată stabilite tipul de procedură și criteriile de atribuire, autoritățile adminis‑

trației publice locale pot trece la pregătirea primei versiuni a contractului de
PPP, deoarece acesta trebuie pus la dispoziția potențialilor investitori privați
la demararea procedurii, neexistând posibilitatea modificării sale ulterioare
(de ex. în cazul procedurilor de licitație deschisă sau restrânsă).
La elaborarea variantei draft a contractului de PPP, administrația locală tre‑
buie să acorde atenție următoarelor elemente cruciale48:
• contractul trebuie să integreze toate aspectele tehnice, financiare și le‑
gale care au fost stabilite în faza de pregătire a PPP, deoarece acesta
va reglementa relația dintre părți;
• contractul va cuprinde toate condiționalitățile financiare aferente acestu‑
ia, precum și procedurile prin care va fi asigurată finanțarea proiectului.
Concret, acesta ar trebui să cuprindă următoarele elemente minimale49:
• drepturile și obligațiile părților;
• modalitatea de alocare a riscurilor/compensațiile ce revin investitorului
privat în cazuri excepționale;
47
48
49
67
• standarde de calitate și obiective (ținte) cuantificabile cu privire la ser‑

viciile furnizate;
• procedura pentru modificarea contractului și cazurile în care poate fi
aceasta realizată (de ex. prin Act Adițional);
• mecanismele de plată și eventualele ajustări pe care le‑ar putea suferi
acestea (de ex. în cazul refinanțării unui credit pe termen lung la care
apelează investitorul privat, în cazul unui credit‑furnizor);
• eventualele bonificații financiare pe care le‑ar putea primi părțile și con‑
dițiile de acordare a acestora;
• penalitățile și cadrul de reziliere al contractului, în funcție de culpa păr‑
ților, inclusiv eventualele compensații ce revin acestora;
• asigurări aferente proiectului, clauze de securitate;
• cazurile de forță majoră și impactul eventualelor modificări legislative;
• modalitatea de rezolvare a eventualelor litigii.
II. Transpunerea în practică a metodologiei privind inițierea și eva‑

luarea modelului adecvat de PPP, în conformitate cu legislația în
vigoare la nivel național
I) În cazul în care se optează pentru concesiunea de lucrări publice și de
servicii:
După cum a fost indicat și anterior, în România, atribuirea contractelor de
concesiune de lucrări publice sau servicii se face în conformitate cu următoa‑
rele acte normative:
• OUG nr 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică,
a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de con‑
cesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare50;
• HG nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a preve‑
derilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări
publice și a contractelor de concesiune de servicii din Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 34/200651;
50
http://www.anrmap.ro/legislatie/ordonanta‑de‑urgenta‑nr‑342006‑versiune‑vigoare‑forme‑pre‑
cedente‑si‑acte‑normative‑de‑mod.
51
http://www.anrmap.ro/legislatie/hotararea‑guvernului‑nr‑712007‑pentru‑aprobarea‑normelor‑de‑apli‑
care‑prevederilor‑referit.
68
• HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevede‑

rilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din OUG
nr. 34/200652;
• Hotărâre nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică
prin mijloace electronice din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
34/200653.
Încă din Subcapitolul anterior, am subliniat rolul decisiv al Colectivului de
Coordonare și Supervizare (CCS) în pregătirea procedurii de atribuire, aces‑
ta fiind responsabil, în conformitate cu actele normative sus‑menționate, să
elaboreze Documentația de atribuire și să stabilească procedura de atribuire
a Contractului de concesiune.
Odată cu depunerea ofertelor, a candidaturilor sau a ofertelor finale, în func‑
ție de tipul de procedură pentru care s‑a optat, CCS își încetează activitatea
și este înlocuit de Comisia de Evaluare. Deși legea nu prevede explicit
acest lucru, în practică curentă, membri Comisiei de Evaluare sunt selectați, în
totalitate sau parțial, din rândul membrilor CCS, având în vedere familiarita‑
tea acestora cu documentele elaborate în faza de pregătire (SPF, SF, Studiul
de fundamentare). Numărul membrilor Comisiei de Evaluare este, conform
legii, de 5, la care se adaugă membri de rezervă, iar aceștia sunt numiți de
către conducătorul instituției (primar). În cazul în care se optează pentru pro‑
cedura Dialogului Competitiv sau a Negocierii, reprezentantul legal al institu‑
ției va trebui să emită și un mandat în limita căruia să se desfășoare dialogul
sau negocierea, respectiv să semneze o Notă justificativă pentru aplicarea
procedurii de Negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de partici‑
pare. Ca și în cazul CCS, legea permite ca în Comisia de Evaluare să fie
cooptați experți externi, numiți tot de către reprezentantul legal al Autorității
Contractante, care să întocmească rapoarte de specialitate, care însă nu au
drept de vot. Toți membri Comisiei de Evaluare, inclusiv experții externi co‑
optați au obligația să semneze declarații de imparțialitate și confidențialitate
pe propria răspundere, iar Autoritatea Contractantă are obligația să ia toate
măsurile necesare pentru a evita situațiile de conflict de interese și de natură
să distorsioneze concurența.
52
care‑prevederilor‑referi.
53
http://www.anrmap.ro/legislatie/hotarare‑nr‑1660‑din‑22‑noiembrie‑2006‑pentru‑aprobarea‑
normelor‑de‑aplicare‑prevederilor.
69
În această etapă, administrația publică locală, în calitate de partener pu‑

blic (Concedent), are obligația de a întocmi Dosarul Concesiunii54, care va
cuprinde minimal următoarele documente întocmite intern sau primite de la
ofertanți, atât în etapa de pregătire a procedurii, cât și pe durata acesteia:
Căsuța 8. Conținutul minimal al Dosarului Concesiunii
1. Studiul de oportunitate al concesiunii;
2. Hotărârea de aprobare a concesiunii și, după caz, hotărârea de

aprobare a subconcesiunii;
3. Anunțurile prevăzute de lege referitoare la procedura de atribuire

a contractului de concesiune și dovada transmiterii acestora spre
publicare;
4. Documentația de atribuire;
5. Nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul

în care procedura aplicată a fost alta decât licitația deschisă;
6. Denumirea/numele ofertantului/ofertanților a cărui/a căror ofertă/ofer‑

te a/au fost declarată/declarate câștigătoare și motivele care au stat la
baza acestei decizii;
7. Justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire, dacă este

cazul;
8. Contractul de concesiune semnat.
În ceea ce privește procedurile care pot fi folosite de către Autoritatea

Contractantă pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice
sau de servicii, acestea sunt similare cu cele reglementate la nivelul Uniunii
54
http://lege5.ro/Gratuit/ha3tcnbz/ordonanta‑de‑urgenta‑nr‑54‑2006‑privind‑regimul‑contracte‑
lor‑de‑concesiune‑de‑bunuri‑proprietate‑publica.
70
Europene (și ale căror caracteristici au fost prezentate în secțiunea anterioa‑

ră din prezentul Ghid), în condițiile în care țara noastră a preluat prevederile
acquis‑ului comunitar în domeniul achizițiilor publice. Acestea sunt:
• Licitația deschisă;
• Licitația restrânsă;
• Dialogul competitiv.
În cazul în care, prin aplicarea uneia dintre cele 3 proceduri sus‑menționate,
Autoritatea Contractantă nu a primit nicio ofertă sau toate ofertele depuse au
fost declarate respinse, aceasta are posibilitatea de a aplica, în „cazuri ex‑
cepționale”55, procedura de Negociere cu depunerea prealabilă a unui
anunț de participare.
Procedurile de licitație deschisă și licitație restrânsă se aplică, în general, în
cazurile în care administrația publică locală a putut determina cu exactitate
aspectele tehnice, financiare și juridice ale proiectului în faza de pregătire
a acestuia, întrucât Documentația de atribuire propusă ofertanților nu poate
suferi modificări pe durata procedurii (excepție făcând doar cazul în care
aceasta este contestată de un operator economic, de asemenea reglementat
de lege). În caz contrar, Autoritatea Contractantă va opta pentru procedura
Dialogului competitiv, care permite realizarea de ajustări ale proiectului, mai
ales cu privire la modelul de finanțare al acestuia sau la alocarea riscurilor
între părți.
Odată selectată procedura de atribuire optimă, Autoritatea Contractantă are
obligația legală a întocmirii Documentației de Atribuire, al cărei conținut
minimal este stabilit prin OUG nr. 34/2006 și care cuprinde: informații ge‑
nerale cu privire la Autoritatea Contractantă, instrucțiuni cu privire la datele
limită și formalitățile care trebuie îndeplinite de operatorul economic pentru
a participa la procedură, cerințele minime de calificare și documentele ce
trebuie prezentate de către operatorul economic pentru a dovedi îndepli‑
nirea criteriilor de calificare și selecție, caietul de sarcini sau documentația
descriptivă, instrucțiuni cu privire la modul de întocmire a ofertei tehnice și
financiare, informații cu privire la criteriile de atribuire aplicate pentru stabi‑
lirea ofertei câștigătoare, instrucțiuni privind modul de utilizare a căilor de
atac, informații referitoare la clauzele contractuale obligatorii (modelul de
contract). În cazul în care se dorește publicarea Anunțului de participare în
55
http://www.lege‑online.ro/lr‑DIRECTIVA‑18%20‑2004‑%2899729%29.html.
71
cadrul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.), va fi necesară

și întocmirea unei Fișe de Date a achiziției. Aceste documente sunt aproape
identice cu cele folosite în procedurile clasice de achiziție publică, prin ur‑
mare personalul cu atribuții în domeniul achizițiilor publice din administrațiile
locale este familiarizat cu acestea.
Dintre informațiile cuprinse în Documentația de Atribuire, ne vom focaliza
atenția asupra Caietului de Sarcini, a criteriilor de calificare și selecție, a mo‑
dalității de întocmire a ofertelor tehnice și financiare, precum și a factorilor
de evaluare – care cuprind elemente specifice contractelor de concesiune
de lucrări și servicii.
Caietul de Sarcini pentru astfel de contracte de concesiune are un conținut
minimal reglementat prin H.G. 71/2007, respectiv56:
a) obiectivele pe termen lung, mediu și imediate ale proiectului;
b) modul de operare vizat pentru derularea proiectului, inclusiv, dacă este
cazul, investițiile pe care partenerul privat (concesionarul) va fi obligat
să le realizeze și termenul de realizare a acestora;
c) descrierea activităților, condiții generale tehnice și de calitate;
d) dacă există, condiții speciale impuse de natura activităților care vor intra
în obiectul contractului de concesiune, cum ar fi condiții de siguranță în
exploatare, protecția mediului, protecția muncii, condiții privind folosirea
și conservarea patrimoniului sau privind protejarea și punerea în valoa‑
re a patrimoniului național, condiții privind protejarea secretului de stat,
utilizarea unor materiale cu regim special, condiții speciale impuse de
acorduri și convenții la care România este parte;
e) propunerea autorității contractante de distribuție a riscurilor de proiect;
f) dacă este cazul, opțiunea partenerului public (concedentului) pentru for‑
ma de organizare a partenerului privat (concesionar);
g) dacă este cazul, opțiunea pentru crearea unei companii de proiect;
h) clauze financiare și de asigurări;
i) dacă este cazul, regimul bunurilor utilizate și/sau realizate de partenerul
privat (concesionar) în timpul derulării contractului de concesiune;
j) cuantumul garanțiilor care urmează a fi constituite, după caz.
56
72
Importanța Caietului de sarcini este una deosebită, întrucât acesta este parte
integrantă a Contractului de Concesiune (va fi anexat la acesta), prin urmare
Autoritatea Contractantă trebuie să acorde o atenție specială specificațiilor
cuprinse în cadrul acestuia, cu precădere celor tehnice care vizează așteptă‑
rile/țintele concrete vizate de administrația locală, proiectarea, construcția,
furnizarea de servicii, standardelor de calitate impuse, a calendarului de
implementare. Specificațiile tehnice din Caietul de Sarcini trebuie să fie core‑
late cu concluziile Studiului de Fezabilitate și ale Studiului de Fundamentare,
axându‑se pe output‑ul, pe rezultatele proiectului. În acest sens, se recoman‑
dă ca ele să fie stabilite prin raportare la standarde și reglementări inter‑
naționale și/sau prin nominalizarea cuantificabilă, exactă a performanțelor
solicitate de la serviciul furnizat de partenerul privat. De exemplu, în cazul
serviciilor de transport urban în comun, aceste specificații ar putea viza moto‑
rizarea vehiculelor utilizate de operatorul privat (autobuze cu motoare care
să respecte normele Euro 5 și operarea unui număr minim de 10 curse zilnic
pe un anumit traseu din oraș). De asemenea, Autoritatea Contractantă poate
introduce în Caietul de Sarcini o Matrice de repartiție a riscurilor între părți,
informații legate de modelul financiar al proiectului, cu precădere cele lega‑
te de mecanismul de plăți (tarife, subvenții, împrumuturi etc.), de asigurări și
garanții etc.
În cazul specific al contractelor de concesiune care vizează lucrări publice
de regenerare urbană, o atenție deosebită va fi acordată descrierii amă‑
nunțite a tipului de lucrări care sunt așteptate de către administrația locală,
a documentelor de referință (de ex. PUG, masterplan etc.), a gradului de
flexibilitate pe care îl are operatorul privat cu privire la soluțiile tehnice etc.
În ceea ce privește Criteriile de calificare și de selecție57, acestea sunt
impuse în Documentația de Atribuire pentru a identifica operatorii economici
care vor intra efectiv în competiție pentru atribuirea contractului de concesiu‑
ne, indiferent de procedura urmată. Legea stabilește criterii minimale de ca‑
lificare și de selecție, prin urmare Autoritatea Contractantă are posibilitatea
de a stabili criterii suplimentare adecvate pentru specificul proiectului.
57
73
Căsuța 9. Exemple de criterii suplimentare pentru

proiectele de dezvoltare urbană
• resursele financiare de care dispune partenerul privat pentru a im‑

plementa proiectul;
• existența unor atestări, autorizări pentru furnizarea serviciilor vizate;
• dovada respectării standardelor de mediu și de calitate în implementa‑

rea serviciilor;
• experiența sa anterioară în implementarea unor proiecte similare

în alte orașe;
• resursele sale umane, tehnologice, informaționale etc., care să ates‑

te capacitatea de a livra serviciile asumate la standardele de calita‑
te impuse de partenerul public.
Instrucțiunile privind întocmirea ofertei tehnice și financiare – tre‑

buie stabilite explicit în Documentația de atribuire, astfel încât Autoritatea
Contractantă să se asigure că Ofertanții au înțeles și și‑au asumat în întregime
specificațiile din Caietul de Sarcini. În cazul specific al contractelor de lucrări
publice și de servicii din sfera dezvoltării urbane, Ofertanților li s‑ar putea
impune să prezinte în ofertele lor tehnice și financiare următoarele aspecte:
• un cash‑flow‑ul detaliat al proiectului pe tot ciclu de viață al acestuia,
proiecții cu privire la evoluția veniturilor, a costurilor, cu privire la asigu‑
rarea necesarului de finanțare, la rata dobânzilor, la nivelul de fiscali‑
tate etc.;
• prezentarea unui plan de operare și mentenanță al investiției;
• descrierea detaliată a resurselor tehnice și umane pentru implementa‑
rea contractului;
• un grafic detaliat al execuției lucrării sau prestării serviciilor;
• prezentarea de ținte/obiective intermediare;
74
• după caz, un masterplan sau un proiect tehnic inițial.

Autoritatea Contractantă are obligația de a stabili și comunica potențialilor
ofertanți, prin Documentația de Atribuire și prin Anunțul de Participare, care
este criteriul de atribuire pe baza căruia Comisia de Evaluare va desem‑
na oferta câștigătoare. În conformitate cu H.G. 71/2007, singurul criteriu
de atribuire admis în cazul contractelor de concesiune este „oferta cea mai
avantajoasă din punct de vedere economic”, o combinație între factori de
natură tehnică și financiară. Legislația autohtonă stabilește o lisă orientati‑
vă de factori de evaluare a ofertelor în cazul contractelor de concesiune,
respectiv58:
a) nivelul tarifelor de utilizare plătibile de către beneficiarii finali;
b) nivelul redevenței;
c) gradul de preluare a riscului de către partenerul privat (concesionar);
d) planurile de finanțare și dezvoltare prezentate;
e) nivelul calitativ, tehnic și funcțional al soluțiilor tehnice propuse;
f) modul de asigurare a protecției mediului;
g) modul de rezolvare a unor probleme sociale;
h) termenele de realizare a unor investiții;
i) durata concesiunii.
Cu toate acestea, Autoritatea Contractantă are dreptul de a stabili factori de
evaluare suplimentari, specifici unor proiecte de dezvoltare urbană: coeren‑
ța soluțiilor tehnice propuse cu documentațiile de urbanism și de planificare
strategică de la nivel local, relevanța intervențiilor propuse în raport cu anu‑
mite probleme de la nivelul zonei de acțiune urbană identificate (mobilitate,
spații verzi, zone protejate etc.), asigurarea complementarități cu alte inter‑
venții din politica urbană integrată, mijloacele propuse pentru asigurarea
comunicării cu alte categorii de actori de la nivel local etc.
Pentru fiecare dintre factorii de evaluare stabiliți, Autoritatea Contractantă va
acorda un anumit procent din punctajul total, în funcție de necesitățile sale
specifice de a obține cel mai bun raport calitate‑preț.
Un alt document care însoțește Documentația de atribuire este, în conformi‑
tate cu H.G. nr 71/2007, în cazul licitațiilor deschise și al celor restrânse,
58
75
Modelul‑cadru de Contract de Concesiune, asupra cărora Ofertanții

au posibilitatea să facă propuneri, fără a aduce însă prejudicii intereselor
Autorității Contractante. În cazul celorlalte două tipuri de proceduri de atri‑
buire (Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare și
Dialogul Competitiv), Autoritatea Contractantă poate propune un model de
contract de concesiune ca bază pentru demararea discuțiilor, însă varianta
finală a acestora va fi stabilită doar după finalizarea negocierii/dialogului
cu Ofertanții.
Legislația în vigoare prevede o serie de clauze obligatorii ale Contractului
de Concesiune, respectiv59:
• Obiectul Contractului;
• Scopul Contractului de Concesiune;
• Drepturile și Obligațiilor Părților;
• Prețul Contractului;
• Nivelul de performanță și de calitate;
• Alocarea riscurilor pe întreaga durată a Contractului;
• Identificarea bunurilor care fac obiectul Contractului;
• Transferul bunurilor de retur de la Autoritatea Contractantă către parte‑
nerul privat (Concesionar);
• Subcontractanții;
• Durata Contractului;
• Asigurări;
• Forță Majoră;
• Încetarea Contractului;
• Soluționarea Litigiilor;
• Anexe: Caietul de Sarcini și Oferta Câștigătoare.
Aceste clauze sunt minimale și ele pot fi completate cu unele suplimentare
de către Autoritatea Contractantă sau propuse de către Ofertant în faza de
ofertare, în funcție de specificul fiecărui contract în parte.
59
76
În cazul procedurii de Licitație deschisă, Documentația de atribuire se pune

la dispoziția potențialilor ofertanți la momentul lansării procedurii, în timp ce
în cazul celorlalte trei tipuri de proceduri de atribuire poate fi transmisă aces‑
tora doar după parcurgerea etapei de pre‑selecție. În cazul Negocierii cu
publicarea prealabilă a unui anunț de participare și a Dialogului competitiv,
Documentația de atribuire va fi însoțită de Documentația descriptivă60.
Odată finalizată Documentația de Atribuire, se poate trece la derularea pro‑
priu‑zisă a procedurii de atribuire, prin elaborarea și publicarea Anunțului
de Participare în SEAP61. În cazul în care valoarea contractului de conce‑
siune depășește contravaloarea a 5.000.000 Euro fără TVA, Autoritatea
Contractantă are obligația de a publica Anunțul de Participare și în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene (JOUE)62.
Conținutul minimal al Anunțului de Participare este reglementat de acte‑
le normative în vigoare și cuprinde63:
• datele de contact ale Autorității Contractante;
• locul execuției lucrărilor sau a prestării serviciilor;
• obiectul concesiunii, natura și dimensiunile lucrărilor/prestărilor;
• termenul de finalizare sau durata contractului;
• termenul de depunere a ofertelor și alte detalii legate de depunerea
acestora;
• data și locul deschiderii ofertelor;
• criteriile de calificare și de selecție;
• criteriul de atribuire și ponderea factorilor de evaluare;
• data trimiterii spre publicare a Anunțului de Participare;
• denumirea și adresa organismului competent în rezolvarea contestațiilor;
• posibilitatea depunerii unor oferte alternative.
După transmiterea electronică a Anunțului de Participare către SEAP și ve‑
rificarea conformității legale a acestuia de către Autoritatea Națională
60
61
https://www.e‑licitatie.ro/Public/Common/Content.aspx?f=PublicHomePage.
62
http://www.anrmap.ro/sites/default/files/legislatie/legislatie‑970.pdf.
63
77
pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP),

anunțul este fie acceptat spre publicare, fie respins și transmis Autorității
Contractante spre remediere și redepunere. În cazul contractelor care de‑
pășesc pragul de 5.000.000 Euro (fără TVA), Autoritatea Contractantă are
și obligația de a notifica Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea
Achizițiilor Publice (UCVAP)64.
Următorii pași constau din aplicarea propriu‑zisă a procedurii de atribuire
selectate de către Autoritatea Contractantă, după cum urmează:
a) Licitație deschisă: publicarea Anunțului de Participare în SEAP/JOUE
este urmată de primirea clarificărilor din partea potențialilor ofertanți și
emiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări, depunerea și deschi‑
derea ofertelor, evaluarea ofertelor depuse, desemnarea ofertei câștigă‑
toare și semnarea contractului de concesiune;
b) Licitația restrânsă: publicarea Anunțului de Participare în SEAP/JOUE
este urmată de primirea clarificărilor din partea potențialilor ofertanți și
emiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări, selectarea candida‑
ților pe baza criteriilor de selecție, depunerea și deschiderea ofertelor
depuse de candidații selectați, evaluarea ofertelor depuse, desemnarea
ofertei câștigătoare și semnarea contractului de concesiune;
c) Dialogul competitiv: publicarea Anunțului de Participare în SEAP/
JOUE este urmată de depunerea candidaturilor, primirea clarificărilor
din partea candidaților și emiterea răspunsurilor la solicitările de cla‑
rificări, evaluarea candidaturilor și selectarea candidaților preselectați,
transmiterea invitației de participare în etapa de dialog către candidații
preselectați și a propunerilor de teme ce urmează a fi discutate în etapa
de dialog, derularea etapelor succesive de dialog, evaluarea soluțiilor
propuse și realizarea listei scurte, continuarea dialogului cu candidații
de pe lista scurtă, identificarea soluțiilor optime și încheierea etapei de
dialog, revizuirea documentelor de bază ale procedurii, primirea și eva‑
luarea ofertelor finale, încheierea contractului de concesiune;
d) Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare:
publicarea Anunțului de Participare în SEAP/JOUE este urmată de depu‑
nerea candidaturilor, preselectarea candidaților, transmiterea invitației la
negociere pentru candidații preselectați, depunerea ofertelor preliminare
64
http://www.anrmap.ro/legislatie/oug‑nr‑302006‑privind‑functia‑de‑verificare‑aspectelor‑pro‑
cedurale‑aferente‑procesului‑de.
78
și negocierea acestora cu fiecare candidat, definitivarea ofertelor, stabi‑

lirea ofertei câștigătoare și încheierea contractului de concesiune.
Nu vom insista asupra activităților propriu‑zise din faza de evaluare a oferte‑
lor, deoarece acestea sunt similare cu cele din cazul procedurilor clasice de
achiziție publică, deja familiare personalului din administrația publică locală.
II) În cazul în care se optează pentru concesiunea de bunuri:

Odată cu aprobarea Studiului de Oportunitate de către Consiliul Local,
acesta va sta la baza elaborării Caietului de Sarcini al concesiunii. În con‑
formitate cu normele de aplicare la O.U.G. nr. 54/2006, Caietul de Sarcini
trebuie să conțină minimal următoarele elemente65:
• informații generale privind obiectul concesiunii (descrierea și identifica‑
rea bunurilor, destinația acestora, condițiile de exploatare, obiectivele
urmărite de partenerul public (concedent) pe durata contractului de
concesiune);
• condiții generale ale concesiunii (regimul bunurilor concesionate, obli‑
gațiile privind protecția mediului, durata concesiunii, redevența minimă,
condiții, obligații, interdicții etc.);
• condițiile de valabilitate pe care trebuie să le îndeplinească ofertele;
• clauzele referitoare la încetarea contractului de concesiune.
După elaborarea Caietului de Sarcini, partenerul public (Concedentul) ela‑
borează Documentația de Atribuire, care se aprobă, de asemenea, de
către Consiliul Local. Aceasta ar trebui să cuprindă minimal:
• informații generale privind partenerul public (concedentul);
• instrucțiuni privind organizarea și desfășurarea procedurii de concesiune;
• caietul de sarcini;
• instrucțiuni privind modul de elaborare și de prezentare a ofertelor;
• informații detaliate și complete privind criteriile de atribuire aplicate
pentru stabilirea ofertei câștigătoare, inclusiv ponderea lor;
• instrucțiuni privind modul de utilizare a căilor de atac;
65
79
• informații referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

După elaborarea și aprobarea Documentației de Atribuire are loc publi‑
carea Anunțului de Licitație, care trebuie să cuprindă minim următoarele
elemente:
• informații generale privind partenerul public (concedentul);
• informații generale privind obiectul concesiunii, descrierea și identifica‑
rea bunului ce urmează a fi concesionat;
• informații privind documentația de atribuire;
• informații privind ofertele;
• data și locul deschiderii ofertelor;
• instanța competentă în soluționarea litigiilor;
• data transmiterii anunțului către instituțiile abilitate în vederea publicării.
Procedurile de atribuire a contractului de concesiune sunt următoarele66:
a) licitația – procedura la care orice persoana fizica sau juridică interesată

are dreptul de a depune oferta;
b) negocierea directă – procedura prin care partenerul public (conceden‑
tul) negociază clauzele contractuale, inclusiv redevența, cu unul sau mai
mulți participanți la procedura de atribuire a contractului de concesiune.
Nu vom insista asupra celor două tipuri de proceduri și nici asupra modului
lor de implementare, pentru că au caracteristici și proceduri identice cu cele
ale concesiunilor de lucrări publice și de servicii, prezentate pe larg anterior.
De menționat este faptul că, și în acest caz, legea conferă posibilitatea de a
stabili și alte criterii de atribuire decât nivelul redevenței.
Odată finalizată procedură de atribuirea și desemnarea ofertei câștigătoare
de către Comisia de Evaluare, este stabilită și asumată de părți forma fina‑
lă a Contractului de Concesiune, care trebuie să conțină, conform norme‑
lor de aplicare ale O.U.G. 54/2006, cel puțin următoarele elemente:
• părțile contractante;
• obiectul contractului de concesiune;
66
80
• termenul;
• redevența;
• drepturile părților;
• obligațiile părților (clauze);
• prevederi cu privire la încetarea contractului;
• clauze cu privire la împărțirea obligațiilor de mediu între părți.
III) În cazul în care se optează pentru un parteneriat public‑privat regle‑

mentat prin Legea nr. 178/2010 cu modificările și completările ulteri‑
oare (companie de proiect):
În cazul în care se optează pentru un PPP de tip instituțional, sub forma unei
companii de proiect, după elaborarea și aprobarea studiului de prefezabili‑
tate sau de fundamentare, urmează elaborarea de către partenerul public a
Documentului Atașat la anunțul de intenție. Acesta cuprinde minimal urmă‑
toarele elemente67:
• descrierea proiectului avut în vedere;
• descrierea serviciilor necesare;
• programul de implementare a proiectului;
• cerințele de capacitate și criteriile de selecție a investitorilor;
• modalitatea de selecție a investitorilor interesați.
Ulterior, la nivelul administrației publice locale, legea impune constituirea
Comisiei de Evaluare a scrisorilor de intenție și numirea acesteia prin ordin,
decizie sau dispoziție, după caz. Comisia de Evaluare va avea ca atribuții,
printre altele, elaborarea și aprobarea criteriilor de evaluare, a grilelor
de punctaj și a modului de tratare a scrisorilor de intenție întârziate sau pri‑
mite nesigilate și aprobarea acestora prin ordin, decizie sau dispoziție, emise
de către administrația locală.
Criteriile de bază pentru evaluarea candidaților cu care se semnează acor‑
dul de proiect sunt, în conformitate cu prevederile legii:
67
81
a) demonstrarea capacității candidatului de înțelegere a obiectivelor pro‑

iectului de parteneriat public privat inițiat (prin prezentarea de către
candidat a unui concept propriu cu privire la obiectivul PPP, forma de
colaborare, conceptul de finanțare, realizare, operare și administrare,
valoarea estimată, durata contractului, modalitatea de colaborare în ca‑
drul companiei de proiect);
b) prezentarea generală a ofertantului;
c) situația economică și financiară a ofertantului;
d) capacitatea tehnico‑profesională a ofertantului.
La acestea se pot adaugă norme de selecție proprii ale autorităților adminis‑
trației publice locale, care pot fi adaptate specificului proiectelor.
De asemenea, aceeași comisie va avea ca atribuții elaborarea și aproba‑
rea criteriilor de negociere cu investitorii privați selectați, semnatari ai acor‑
dului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se va înche‑
ia contractul de parteneriat public‑privat.
După finalizarea documentelor aferente procedurii de atribuire, are loc pu‑
blicarea Anunțului de Intenție în Sistemul Electronic de Achiziții Publice
(SEAP) și, în cazul în care valoarea proiectului depășește 5 milioane euro, în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Acesta are un format similar
cu cel prezentat anterior pentru procedurile de concesiune de lucrări publice
și de servicii. Din acest moment, este demarată procedura propriu‑zisă de se‑
lecție a partenerilor privați, fiind primite și înregistrate Scrisorile de Intenție
ale Investitorilor Privați.
Procedura de stabilire a investitorului privat se realizează în două etape68:
• etapa de analiză și de selecție;
• etapa de negociere.
Pentru fiecare etapă, administrația publică locală numește o comisie:
• Comisia de evaluare a scrisorilor de intenție și a documentelor
însoțitoare ale investitorilor privați interesați– aferentă etapei de
analiză și de selecție;
68
82
• Comisia de negociere cu investitorii privați selectați și cu care s‑au

semnat acorduri de proiect – pentru etapa de negociere.
Odată cu nominalizarea membrilor, în documentul de numire sunt stipulate și
limitele mandatului de negociere al celei de‑a doua comisii.
Criteriile de bază pentru selecția candidaților au fost deja prezentate mai sus.
După evaluarea candidaturilor primate, în funcție de aceste criterii, se trece
la semnarea de Acorduri de Proiect cu fiecare investitor selectat. Acestea
au, în condițiile legii, următorul conținut‑minimal:
a) termeni generali (părțile contractante, condițiile de confidențialitate, du‑
rata acordului);
b) obligațiile și drepturile părților, precum și modalitatea de stingere a aces‑
tora pe durata negocierii;
c) termeni specifici (criteriile de negociere, principii, valoarea estimată a
investiției, durata determinată care face obiectul negocierii).
La fiecare Acord de Proiect se atașează Scrisoarea de Intenție a Investitorului,
matricea riscurilor și documentația depusă de respectivul partener privat.
Cu privire la criteriile de negociere, normele de aplicare ale Legii nr.

178/2010 le consacră pe următoarele69:
a) identificarea clară a responsabilităților partenerului public și ale in‑
vestitorului privat în cadrul proiectului de proiect public‑privat care se
negociază;
b) fixarea responsabilităților legale ale celor 2 parteneri în etapele premer‑
gătoare și de organizare ale companiei de proiect;
c) stabilirea de către părți a obiectivelor solicitate de către partenerul pu‑
blic pentru realizarea proiectului de parteneriat public‑privat;
d) identificarea clară a responsabilităților de natură tehnică, financiară și
juridică ale celor 2 parteneri;
e) stabilirea concretă, în baza legislației în vigoare și a analizelor și docu‑
mentelor justificative, a cotelor de participare ale celor 2 parteneri la
69
83
compania de proiect, a numărului de membri în consiliul de administrație

și a funcțiilor și atribuțiilor acestora pe parcursul derulării proiectului de
f) modificarea, revizuirea, adaptarea sau realizarea studiilor, analizelor și
planurilor de afaceri premergătoare sau necesare după etapa de nego‑
ciere, în funcție de condițiile de realizare a proiectului de parteneriat pu‑
blic‑privat rezultate și acceptate de cei 2 parteneri pe timpul procedurii
de negociere;
g) identificarea clară a standardelor de performanță, a facilităților și a echi‑
pamentelor ce urmează să fie furnizate, a serviciilor ce urmează să fie
furnizate, a graficelor de desfășurare a activităților pe toată durata de
derulare a contractului de parteneriat public‑privat și a datelor de livrare
și performanță;
h) stabilirea valorii totale a investiției, descrierea clară a participării părților
și convenirea perioadei determinate până la finalizarea contractului de
i) asigurarea controlului costurilor, calității, serviciilor, siguranței, relații‑
lor cu comunitățile locale, precum și controlul cerințelor de operare și
întreținere;
j) stabilirea modului de repartizare și de balansare a riscurilor între par‑
tenerii public și privat pe toată perioada de derulare a contractului de
k) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidea‑
ză, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speci‑
ale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen;
l) identificarea mecanismelor de urmărire a performanței, a calității servi‑
ciului și a altor obiective ale partenerului public, inclusiv a modului de
utilizare a beneficiilor, dacă acestea se obțin;
m) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;
n) stabilirea clauzelor de transfer al obiectivului proiectului public‑privat că‑
tre partenerul public, la sfârșitul perioadei de derulare a contractului de
o) stabilirea clauzelor și formei contractului de parteneriat public‑privat
care se va încheia între cei 2 parteneri;
84
p) probleme referitoare la forța de muncă preluată sau angajată pentru

realizarea proiectului public‑privat;
q) alte obiective stabilite de partenerul public.
După derularea rundelor de negocieri cu candidații selectați în prima etapă,

se întocmesc minute și procese verbale de negociere, după care li se
comunică tuturor investitorilor privați care a fost oferta finală cea mai avan‑
tajoasă în termeni tehnico‑economici și financiari, existând reglementări cu
privire la potențiale contestații.
Odata selectată oferta câștigătoare, se trece la agrearea și aprobarea de
către părți a contractului de proiect de parteneriat public‑privat. Acesta este,
conform legii, structurat pe două secțiuni:
a) condiții generale, care cuprind termenii generali, specifici și comuni.
În această secțiune diferitele elemente agreate între partenerul public și
investitor se formulează din punct de vedere legal;
b) condiții tehnice, care prevăd condițiile de realizare a proiectului pu‑
blic‑privat, se identifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv
finanțare, construcție, operare, profit etc.
Ultimul pas constă din încheierea contractului de parteneriat public‑privat cu
partenerul privat selectat, care va include și condițiile de înființare a compa‑
niei de proiect și publicarea acestuia.
2.5. MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI PUBLIC‑PRIVAT
I. Metodologia privind managementul unui PPP, în conformitate cu

bunele practici de la nivel European
Experiența multor orașe europene care au implementat cu succes PPP în do‑
meniul proiectelor de dezvoltare urbană dovedește faptul că nu doar o pre‑
gătire temeinică a parteneriatului și derularea unor proceduri de atribuire
transparente sunt factori de succes, ci și un management și o monitorizare a
acestuia pe toată durată de viață a proiectului. Aceste aspecte tind, în gene‑
ral, să fie ignorate de autoritățile administrației publice locale, vulnerabile,
mai ales, la schimbările politice impuse de ciclurile electorale. Pe de altă
85
parte, este foarte probabil ca diferiți factori interni sau externi să conducă la
necesitatea modificării anumitor aspecte ale contractului încheiat.
De aceea, contractele de PPP corespunzător întocmite cuprind clauze cla‑
re cu privire la cadrul de asigurare a managementului și la modalitățile de
monitorizare a performanței parteneriatelor, la cazurile și procedurile prin
care contractele pot suferi modificări, precum și la rolul pe care trebuie să îl
joace fiecare partener în etapa de implementare, chiar dacă, în multe cazuri,
majoritatea riscurilor comerciale au fost transferate către investitorul privat. În
acest fel, aceștia își vor putea planifica costurile cu aceste activități din faza
de implementare.
Astfel, o primă distincție trebuie făcută între echipa care se ocupă de faza
de pregătire a parteneriatului, ale cărei atribuții iau sfârșit la momentul în‑
cheierii contractului de PPP, și echipa de management, care să se asigure că
acesta este implementat în condițiile convenite de părți, de‑a lungul întregului
ciclu de viață al proiectului. În acest sens, este recomandată înființarea, la
nivelul administrației publice locale, a unei echipe, similare cu Unitățile de
Implementare a Proiectelor finanțate din fonduri europene (UIP), condusă
de un director de proiect din partea administrației publice locale, și formată
din personal cu competențe interdisciplinare (de ex. arhitect, inginer, econo‑
mist, jurist etc.). De preferință, acesta ar trebui să fi făcut parte și din echipa
de pregătire a parteneriatului, astfel încât să aibă o cunoaștere aprofundată
a proiectului în sine, încă din faza sa incipientă. Pe de altă parte, este impor‑
tant ca forurile de conducere ale instituției să delege către această unitate de
implementare responsabilitățile necesare pentru a asigura managementul,
monitorizarea și comunicarea permanentă cu partenerul privat, precum și
resursele umane, financiare, logistice, informaționale etc. necesare ducerii la
îndeplinire a acestor sarcini.
În cazul specific în care parteneriatul este unul de tip instituțional, concretizat
în înființarea unei companii de proiect, contractul de PPP trebuie să precize‑
ze clar implicarea fiecărei părți în activitățile curente ale acesteia. În oricare
variantă, administrația locală va trebui să nominalizez cel puțin un reprezen‑
tant în organul de conducere al acesteia (Consiliul de Administrație).
86
Sintetizând, autoritățile administrației publice locale trebuie să clarifice încă

din faza de pregătire a proiectului de PPP următoarele aspecte cu privire la
managementul parteneriatului în faza sa de implementare70:
• delimitarea clară dintre echipa de pregătire a proiectului și echipa care
să asigure implementarea contractului, odată ce acesta a fost semnat;
• includerea clauzelor contractuale care să prevadă obligațiile părților
cu privire la implementarea PPP, mecanismele și procedurile de modifi‑
care a proiectului pe durata implementării sale, strategia de prevenire
și combatere a riscurilor etc.;
• conceperea unui mecanism de monitorizare permanentă a implementă‑
rii PPP, bazat pe ținte, obiective, indicatori măsurabili;
• existența resurselor interne (umane, financiare etc.) pentru a asigura
managementul PPP.
De asemenea, este recomandat ca unitatea din cadrul autorității adminis‑
trației publice locale, care se va ocupa de managementul și monitorizarea
implementării PPP, să elaboreze proceduri de lucru, plecând de la clauzele
contractuale ale parteneriatului convenite între părți.
În etapa de implementare a parteneriatului, sarcinile acestei unități interne ar
consta propriu-zis din71:
1) Monitorizarea implementării contractului de parteneriat și a furnizării

serviciilor asumate de către partenerul privat și managementul riscurilor
asociate parteneriatului:
Primul pas pe care trebuie să îl facă unitatea de management a parteneria‑
tului de la nivelul administrației publice locale este să convină cu partenerul
privat asupra detaliilor operaționale ale contractului: sarcinile ce revin
fiecărei părți și termenul de realizare a acestora, plecând de la prevederile
mai generale ale contractului semnat. De asemenea, se recomandă elabo‑
rarea unui manual de administrare a parteneriatului, convenit și asumat
de părți (de preferință printr‑o asumare formală, prin semnarea acestuia de
către reprezentanții legali ai părților, eventual chiar anexat la contract) care
să detalieze până la un nivel operațional adecvat prevederile contractului
70
71
87
legate de modul de tratare a unor riscuri, a unor situații neprevăzute care pot
determina modificarea proiectului etc.
Plecând de la premisa că în contract au fost prevăzute clar obligațiile parte‑
nerului privat, precum și caracteristicile serviciilor furnizate de acesta, rezul‑
tatele și standardele de calitate, de o manieră cuantificabilă, sarcina unității
de management va fi să întocmească rapoarte de monitorizare periodic
(cel puțin semestrial, pentru contractele cu o perioadă mai lungă de imple‑
mentare, respectiv trimestrial sau lunar pentru cele care se întind pe 1‑3 ani).
În acest sens, investitorul privat va trebui să pună la dispoziția administrației
locale toate informațiile necesare cu privire la evoluția (operațională, finan‑
ciară etc.) proiectului, plecând de la specificațiile din contract sau din planul
operațional convenit la începutul fazei de implementare.
De asemenea, plecând de la matricea de alocare a riscurilor din faza de
pregătire, unitatea va monitoriza permanent evoluția acestora și va întreprin‑
de măsuri pentru prevenirea și remedierea lor în timp util, prin contactul per‑
manent cu investitorul privat.
2) Operarea de modificări ale proiectului prevăzute în contractul de

parteneriat:
Deși contractele de PPP prevăd, în general, cazurile concrete în care respec‑
tivul contract poate suferi modificări (de ex. prin încheierea de acte adiți‑
onale determinate de modificări legislative sau cazuri de forță majoră etc.),
acestea nu detaliază satisfăcător toți pașii administrativi ce trebuie parcurși
în aceste situații. Astfel, este recomandat ca în manualul de administrare a
contractului să se precizeze clar următoarele aspecte: cine este cel către
care se îndreaptă solicitarea de modificare, cine analizează impactul modi‑
ficării respective asupra proiectului, cine sunt persoanele care au dreptul să
semneze modificarea contractului din partea fiecărei părți, cine va monitori‑
za implementarea respectivei modificări. În cazul unor modificări majore ale
contractului, de ex. cu privire la soluțiile tehnice sau la modelul de finanțare,
poate fi necesară și consultarea unor terțe‑părți, iar decizia cu privire la mo‑
dificări va trebui luată de structurile de conducere ale părților implicate (de
ex. Consiliul de Administrație/AGA în cazul organizațiilor private, respec‑
tiv Consiliul Local sau Primarul, în cazul autorităților administrației publice
locale).
88
Trebuie să menționăm faptul că majoritatea contractelor de PPP au clauze

precise cu privire la cazurile de forță majoră sau excepționale.
În cazul în care complexitatea unor spețe legate de modificarea contractului
de PPP excede competențele interne ale administrației locale, se poate apela
la firme de specialitate sau la consultanți externi.
3) Operarea de modificări ale proiectului care nu au fost prevăzute în con‑

tractul de parteneriat:
De‑a lungul ciclului de viață al unui PPP este foarte probabil să apară situații
neprevăzute care să impună modificări de substanță asupra contractului. În
multe cazuri, investitorii privați vor aduce în discuție nevoia de a renegocia
contractul de parteneriat pentru a cuprinde clauze mai favorabile lor, mai
ales dacă noul context este de natură să le afecteze estimările de profit. Cu
toate acestea, renegocierea contractelor este o practică foarte strict regle‑
mentată în Uniunea Europeană, deoarece poate conduce la distorsionarea
concurenței și au, de regulă, un impact negativ asupra proiectului (întârzieri,
ajustări ale investiției, modificarea unor soluții tehnice optime cu unele mai
puțin costisitoare etc.). Prin urmare, administrația publică locală trebuie să
accepte această soluție doar în cazuri extreme, care ar putea conduce la
sistarea proiectului.
Aceste situații pot fi totuși prevenite prin întocmirea unor contracte detaliate
cu privire la condițiile de renegociere, precum și prin analize de risc corect
întocmite și asumate de partenerii privați. Pe de altă parte, în situația extremă
în care se ajunge în etapa de renegociere, este de preferat ca aceasta să fie
condusă de către o terță‑parte, un mediator, care să asigure corectitudinea
și transparența procesului.
4) Rezolvarea conflictelor de orice natură dintre părți:

Apariția unor conflicte între părți este o situație frecventă în cazul contrac‑
telor de PPP, prin prisma complexității lor și a duratei de implementare, ce
poate ajunge chiar și la zeci de ani. Prin urmare, majoritatea contractelor de
acest tip cuprinde clauze precise cu privire la modalitatea de rezolvare a
conflictelor/litigiilor. Prevenirea acestor situații critice se poate face doar
prin stabilirea de proceduri clare de lucru (planul operațional, manualul de
89
management propuse la punctul 1) și printr‑o comunicare permanentă și efi‑

cientă între părți.
Dacă, totuși, situațiile conflictuale nu pot fi prevenite, există mai multe moda‑
lități de a fi rezolvate:
• la o instanță judecătorească;
• la o curte de arbitraj;
• prin mediere sau conciliere;
• prin apelarea, de comun acord, la o terță‑parte (care să întocmească
un raport de expertiză externă);
• prin apelarea la un organism de reglementare.
5) Încetarea contractului:
Contractele de tip PPP pot înceta ca urmare a expirării lor, în cazuri de for‑
ță majoră sau prin renunțarea unilaterală a uneia dintre părți la acestea.
Administrația publică locală poate decide rezilierea contractului în cazul în
care constată faptul că partenerul privat este în incapacitatea de a‑și respec‑
ta obligațiile contractuale (nu furnizează serviciile asumate, la standardele
de calitate angajate sau la timp, se află în faliment sau în insolvență etc.).
Aceste situații‑limită sunt de evitat, prin urmare autoritățile administrației pu‑
blice locale trebuie să apeleze mai întâi la clauzele cu privire la notificări și
penalități pentru a constrânge partenerul privat să remedieze deficiențele
constatate. În mod similar, partenerul privat poate cere rezilierea contractului
în condițiile în care autoritatea administrației publice locale nu și‑a respectat
angajamentele cu privire la punerea la dispoziție a bunurilor care fac obiec‑
tul concesiunii sau cu privire la obligațiile de plată (de ex. subvenții).
Contractele de PPP trebuie să cuprindă clauze precise cu privire la înceta‑
rea contractului, cu precădere legate de următoarele aspecte:
• în ce condiții o parte poate renunța la contract înainte de expirarea
duratei acestuia;
• care sunt plățile pe care administrația locală trebuie să le efectueze
către partenerul privat la încetarea contractului (dacă este cazul);
90
• care este statutul și circuitul bunurilor care au făcut obiectul concesiunii

și care sunt înapoiate autorității administrației publice locale la momen‑
tul încheierii contractului.
În multe cazuri, contractul de PPP prevede efectuarea unor plăți către investitorul
privat la expirarea acestuia, fie ele și cu titlu excepțional. În cazul în care, spre
exemplu, contractul s‑a încheiat înainte de termen, administrația locală va trebui
să suporte valoarea reziduală a activelor care i‑au fost transferate. De aseme‑
nea, în cazul insolvenței partenerului privat, administrațiile publice locale care
doresc să intre în posesia activelor dezvoltate de aceștia pot opta pentru plata
unor compensații către creditori. O situație similară se poate întâlni și în cazul
în care administrația locală se decide să încheie contractul în vigoare pentru
a concesiona respectivul serviciu către un alt investitor. În mod corespunzător,
dacă autoritatea administrației publice locale decide să rezilieze contractul uni‑
lateral, partenerul privat trebuie să primească compensații corespunzătoare,
egale cu valoarea actualizată a beneficiilor pe care le‑ar fi primit în perioada
rămasă până la expirarea contratului, ș.a.m.d. Aceste aspecte sunt, în general,
prevăzute în clauzele contractuale cu privire la garanții și asigurări.
În ceea ce privește starea activelor de retur la încetarea contractului, ar
trebui ca acesta să cuprindă clauze cu privire la durata de funcționare rezi‑
duală și la performanțele acestora la momentul finalizării contractului, la o
evaluare independentă a stării activelor la respectivul moment și a investițiilor
care au fost realizate la nivelul acestora sau la reținerea succesivă a unui
anumit cuantum din tarife, cu titlu de garanție.
II. Transpunerea în practică a metodologiei privind managementul
unui PPP, în conformitate cu legislația în vigoare la nivel național
I. În cazul în care s‑a optat pentru un contract de concesiune de lucrări sau de
servicii reglementat de O.U.G. nr. 34/2006:
În ceea ce privește etapa de implementare a PPP, legislația în vigoare la nivel
național menționează faptul că aceasta se va realiza în conformitate cu cla‑
uzele contractului de concesiune semnat de părți și al cărui conținut‑minimal
a fost prezentat în Subcapitolul 2.5. din prezentul Ghid.
II. În cazul în care s‑a optat pentru un contract de concesiune de bunuri regle‑
mentat de O.U.G. nr. 54/2006:
91
În cazul concesiunii de bunuri, legea prevede faptul că părțile își execută

obligațiile potrivit termenilor și condițiilor prevăzute în contractul de concesiu‑
ne și în acord cu prevederile legale specifice bunului concesionat, partenerul
public (concedentul) având dreptul de a verifica respectarea acestor clauze
de către partenerul privat (Concesionar), pe întreaga durată a contractului.
De asemenea, partenerul privat (Concesionarul) este obligat prin lege să
constituie o garanție de bună execuție, fie o cotă‑parte din valoarea rede‑
venței, fie un titlu de credit, egală cu cuantumul plăților cuvenite partenerului
public (Concedentului) pentru primul an de contract.
O.U.G. nr. 54/2006 stipulează faptul că Direcția generală de administra‑
re a marilor contribuabili, direcțiile generale ale finanțelor publice județene
realizează verificarea concesiunilor de bunuri proprietate publică de interes
local, urmărind în special respectarea dispozițiilor referitoare la72:
a) aplicarea hotărârii de concesionare;
b) publicitatea;
c) documentația de atribuire;
d) aplicarea procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
e) dosarul concesiunii;
Legea consacră și dreptul partenerului public (concedentului) de a modifica

unilateral contractul, cu notificarea prealabilă a partenerului privat (concesi‑
onarului), din motive excepționale care țin de interesul comunității locale. În
cazul în care această modificare este de natură să aducă prejudicii partene‑
rului privat (concesionarului), acesta are dreptul la despăgubiri.
Cu privire la încetarea contractului de concesiune, legea reglementează ur‑

mătoarele situații posibile:
a) expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune;
b) în cazul în care interesul național sau local o impune, prin denunța‑
rea unilaterală de către partenerul public (concedent), cu plata unei
72
92
despăgubiri juste și prealabile în sarcina acestuia, în caz de dezacord

fiind competentă instanța de judecată;
c) în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către partenerul privat
(concesionar), prin reziliere de către partenerul public (concedent), cu
plata unei despăgubiri în sarcina partenerului privat (concesionarului);
d) în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către partenerul public
(concedent), prin reziliere de către partenerul privat (concesionar), cu
plata unei despăgubiri în sarcina partenerului public (concedentului);
e) la dispariția, dintr‑o cauză de forță majoră, a bunului concesionat sau în
cazul imposibilității obiective a partenerului privat (concesionarului) de
a‑l exploata, prin renunțare, fără plata unei despăgubiri.
De asemenea, legea prevede faptul că la încetarea contractului, indiferent
de motiv, partenerul privat (concesionarul) trebuie să restituie, în deplină pro‑
prietate și liber de orice sarcini, bunul concesionat (bunul de retur).
III. În cazul în care s‑a optat pentru un parteneriat public‑privat reglementat

de Legea nr. 178/2010:
Legea nr. 178/2010 permite entităților publice care intenționează să derule‑
ze proiecte de PPP73:
• să „organizeze și să pună în funcțiune, dacă se justifică, unități interne
de coordonare a proiectelor de parteneriat public‑privat la nivelul
autorităților publice care derulează cel puțin două proiecte de partene‑
riat public‑privat”;
• să fie reprezentate proporțional cu participarea lor în Consiliul de
Administrație al companiilor de proiect;
• să „monitorizeze și să controleze, pe toată durata derulării contractului
de PPP, modul în care partenerul privat și/sau societatea de proiect își
execută obligațiile născute din contractul de PPP și/sau din prevederile
legale aplicabile”.
Același act normativ stabilește faptul că instanțele judecătorești din România
sunt cele cărora le revine competența de soluționare a eventualelor litigii
izvorâte din executarea contractului de PPP. Pe de altă parte, „coordonarea
73
http://www.dpiis.ro/uploads/files/Lege%20privind%20Parteneriatul%20Public‑Privat.pdf.
93
și monitorizarea centralizată a derulării proiectelor de parteneriat public‑pri‑

vat se realizează de către Unitatea Centrală pentru Coordonarea
Parteneriatului Public‑Privat”.
Cu privire la activele care fac obiectul contractului de concesiune, legea
stipulează următoarele: „la finalizarea contractului de parteneriat public‑pri‑
vat, compania de proiect transferă, cu titlu gratuit, bunul public realizat prin
contractul de parteneriat public‑privat către partenerul public, în bună sta‑
re, exploatabil și liber de orice sarcină sau obligație. Condițiile tehnice de
transfer sunt definite în contractul de parteneriat public‑privat”.
Legat de încetarea contractului, legea prevede că aceasta poate avea loc
la expirarea duratei contractului de PPP, în baza acordului dintre părți sau
în alte cazuri prevăzute de lege sau de contractul semnat de părți. Legat de
implicațiile financiare ale retragerii unilaterale ale partenerului privat, legea
stipulează: „în cazul în care partenerul privat se retrage unilateral din con‑
tractul de parteneriat public‑privat, investiția consumată până la acel moment
rămâne ca participare la realizarea proiectului respectiv, compania de pro‑
iect și partenerul public neavând nicio obligație de returnare a valorii investi‑
ției respective către partenerul privat”. De asemenea, în acest caz partenerul
privat este obligat „să restituie autorității publice bunurile publice și bunurile
rezultate din derularea contractului, în mod gratuit și libere de sarcini”.
2.6. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PPP
I. Metodologia privind monitorizarea și evaluarea PPP, în conformita‑

te cu bunele practici de la nivel European
După cum am văzut în Subcapitolul 2.5., managementul și monitorizarea PPP
sunt două procese simultane și puternic interconectate. Astfel, dacă pregă‑
tirea proiectului și a contractului de parteneriat s‑au realizat corespunzător,
nevoile și așteptările administrației publice cu privire la serviciile furnizate de
partenerul privat, de‑a lungul întregului ciclu de viață al proiectului, sunt clare
și chiar cuantificabile. Acestea pot fi stabilite atât ca ținte finale, de atins la fi‑
nalizarea contractului, cât și ca ținte intermediare (milestones), de atins după
un anumit interval de timp scurs de la începerea contractului. Scopul defini‑
rii clare a acestor indicatori, încă din faza de pregătire a proiectului, este
94
acela de a putea realiza un proces continuu de monitorizare a progresului

și performanței parteneriatului pe toată durata sa și de a susține, în acest fel,
deciziile manageriale. Acțiunile de monitorizare (sau așa‑numitele „evaluări
interim”) sunt, după cum am văzut în Subcapitolul 2.5., esențiale pentru
economia parteneriatului, putând sta chiar la baza deciziilor de a renegocia
contractul sau de a‑l rezilia.
De o reală utilitate este însă și evaluarea finală a parteneriatului (așa‑numita
„evaluare ex‑post”), care permite compararea rezultatelor obținute de‑a
lungul întregii durate a contractului de PPP cu țintele stabilite în faza de defi‑
nire a proiectului și de selectare a partenerului privat.
În funcție de rezultatele acestei evaluări pot fi determinate obligațiile de pla‑
tă ale administrației publice locale față de partenerul privat (dacă în con‑
tract au fost prevăzute astfel de plăți la momentul încheierii contractului). În
plus, dacă evaluarea finală va indica faptul că rezultatele obținute în urma
implementării PPP le‑au depășit pe cele preconizate, aceasta poate constitui
și un imbold pentru demararea altor parteneriate similare (a se vedea, în
acest context și bunele practici prezentate în Capitolul 3, unde PPP succe‑
sive au fost implementate pentru proiecte care făceau parte din strategia
de regenerare urbană a orașului Chemnitz). În acest context, trebuie reținut
faptul că evaluările de acest tip trebuie să reflecte echilibrat atât succesele
în implementarea PPP, cât și problemele, obstacolele cu care s‑au confruntat
părțile implicat de‑a lungul ciclului de viață al proiectului. Acestea din urmă
pot constitui input‑uri importante pentru o mai bună pregătire a proiectelor și
a contractelor de PPP de către respectiva autoritate a administrației publice
locale.
Stabilirea perioadei de timp propice pentru realizarea analizei este, de ase‑
menea, un aspect important. Spre exemplu, o evaluare ex‑post eficientă tre‑
buie să se facă la minim un an distanță de la încheierea contractului, pentru
a indica măsura în care proiectul este sustenabil și după finalizarea parte‑
neriatului, în timp ce evaluările intermediare trebuie să se facă la o distanță
de timp rezonabilă față de momentul demarării proiectului, pentru a putea fi
consemnat progresul operațional, financiar etc. al respectivei investiții. Este
recomandat că aceste termene de evaluare să fie stabilite de comun acord
între parteneri și prevăzute explicit în contractul de PPP.
95
Concret, pentru a asigura transparența și credibilitatea procesului de moni‑

torizare și evaluare, atât pentru partenerul privat, cât și pentru ceilalți actori
locali, administrația publică locală poate solicita serviciile unui evaluator ex‑
tern. În cazul în care se va opta pentru o evaluare cu resurse interne, este
recomandabil ca aceasta să se facă de către alte persoane decât cele care
fac parte din unitatea de implementare a PPP de la nivelul respective instituții,
tocmai pentru a asigura echidistanța procesului.
Orice proces de evaluare implică definirea unui cadru de analiză și, implicit,
clarificarea următoarelor aspecte metodologice majore74:
• Scopul analizei;
• Criteriile de evaluare și, implicit, întrebările la care trebuie să răspundă
evaluarea;
• Persoanele cele mai potrivite pentru a răspunde la respectivele întrebări;
• Selectarea unei alternative de raportare (de ex. implementarea proiec‑
tului prin proceduri clasice de achiziție publică).
Prin urmare, evaluarea ex‑post va analiza nu doar succesele sau obstaco‑

lele în implementarea PPP, ci și beneficiile sau costurile suplimentare în
raport cu o altă alternativă de implementare a respectivului proiect.
În practică, monitorizarea și evaluarea parteneriatului se poate face plecând
de la criteriile de performanță care au fost prevăzute în contractul de PPP,
sub forma unei matrici de tipul celei de mai jos75:
FAZA DE PREGĂTIRE A PROIECTULUI
Cerințe de Criterii de Aranjamente de

Posibile penalități
performanță performanță monitorizare
Asigurarea Documente Raportări ale Penalități pentru

necesarului de financiare care să partenerului privat. întârzieri.
finanțare. ateste existența
finanțării.
74
Adaptat după Guvernamental Planning Commission (2012): Guidlines – Institutional Mechanism for
75
Monitoring of PPP Projects.
96
Finalizarea Specificații tehnice. Raportări ale

documentațiilor Standarde. partenerului
de proiectare / privat. Evaluări ale
tehnico‑economice. partenerului public.
Evaluarea Evaluări de Raportări ale

impactului de mediu. Planuri de partenerului
mediu. conformare. privat. Evaluări ale
partenerului public.
Obținerea Acorduri și Raportări ale

acordurilor și a autorizații obținute. partenerului privat
autorizațiilor. (și ale partenerului
public, dacă e
cazul).
Achiziționarea Dreptul de Raportări ale Penalități pentru

terenului. proprietate partenerului public. întârziere.
(obligație a
partenerului
public).
Pregătirea Planul de Raportări ale

managementului management, partenerului privat.
proiectului. Echipa de proiect.
FAZA DE CONSTRUCȚIE
Obligațiile Acces, starea Testări, inspecții pe Obligarea

legate de locația terenului, utilități, teren. partenerului privat
proiectului. securizare etc. de a remedia
(inclusiv obligații problemele
ale partenerului constatate.
public). Compensații oferite
de partenerul
public în caz
de întârziere a
îndeplinirii
obligațiilor ce îi
revin.
97
Conformarea Specificații și Testări, inspecții pe Obligarea

la specificațiile standarde. teren. partenerului privat
de proiectare. de a remedia
Calitatea lucrărilor. problemele
constatate și
plata eventualelor
penalități pentru
întâlnire.
Conformarea Termene Raportări ale Penalități pentru

la calendarul de predare partenerului privat. întârziere.
lucrărilor și la intermediare
termenele de Rapoarte de
predare. progres.
Implementarea Testări, consultări Obligarea

măsurilor pentru cu persoanele partenerului privat
protecția mediului afectate, raportări de a remedia
/ responsabilitate ale partenerului problemele
socială. privat. constatate și
plata eventualelor
penalități pentru
întâlnire.
FAZA DE OPERARE
Calitatea serviciilor Specificații Testări, inspecții pe

furnizate. și standarde teren, chestionare
(frecvență, de satisfacție ale
siguranță, clienților.
mentenanță,
confort etc.).
Mentenanță. Specificații Testări, inspecții pe

și standarde. teren, raportări ale
Planificări în timp. partenerului privat.
Raportări Standarde Rapoarte ale

financiare. contabile. partenerului privat.
Planificări în timp. Audituri externe.
98
FAZA DE ÎNCHEIERE A CONTRACTULUI ȘI DE RETUR A ACTIVELOR
Calitatea activelor Specificații și Teste, inspecții pe Obligarea

de retur la predare. standarde. teren. partenerului privat
de a remedia
problemele
constatate și
reținerea ultimei
plăți efectuate de
către partenerul
public.
Documentații, Completitudine, Raportări ale

rapoarte, respectarea partenerului privat.
înregistrări. termenelor. Audituri.
Indicatorii de performanță pentru proiectele de PPP nu sunt standardizați,

ci variază de la un obiectiv de investiții la altul, în funcție de scopul/obiecti‑
vele urmărite de partenerul public, de obiectul parteneriatului sau chiar de
negocierile cu partenerii privați selectați, dacă s‑a optat pentru o procedură
de achiziție publică ce permite negocierea, urmând ca apoi să fie incluși în
contractul de PPP agreat de părți. Pentru monitorizarea acestora de‑a lungul
întregului ciclu de viață al proiectului se poate opta pentru o matrice de tipul
celei de mai jos:
Detalierea acțiunilor /
Indicatorul de Îndeplinirea
sugestiilor de remediere
performanță indicatorului de
Nr. întreprinse de partenerul
(conform performanță de
Crt. public în cazul
contractului de către partenerul
neîndeplinirii criteriului
PPP) privat (DA/NU)
de performanță
1.
2.
......
n.
99
II. Transpunerea în practică a metodologiei privind monitorizarea

și evaluarea PPP, în conformitate cu legislația în vigoare la nivel
național
I) În cazul în care s‑a optat pentru o concesiune de lucrări publice și de
servicii reglementată prin O.U.G. nr. 34/2006
Actele normative de la nivel național nu reglementează activitățile de moni‑
torizare și evaluare a PPP de către partenerul public, prin urmare nu putem
identifica un conținut‑cadru al analizei ex‑post sau al celor intermediare. Cu
toate acestea, H.G. 71/2007 nu exclude posibilitatea de a include clauze
în documentația de atribuire sau în contractul de concesiune cu privire la
monitorizarea și evaluarea concesiunii. De altfel, acestea pot fi subsuma‑
te următorului punct din conținutul minimal al unui contract de concesiune:
„standarde de calitate și obiective (ținte) cuantificabile cu privire la serviciile
furnizate”76.
II) În cazul în care s‑a optat pentru un contract de concesiune de bunuri,

reglementat prin O.U.G. nr. 54/2006:
Legislația în vigoare, respectiv O.U.G. nr. 54/2006, ca și normele de apli‑
care a acesteia, nu reglementează activitatea de evaluare a contractului,
însă este consacrat dreptul partenerului privat (concesionarului) de a mo‑
nitoriza permanent îndeplinirea clauzelor contractuale de către partenerul
public (concedent) (evaluare interim)77.
III. În cazul în care s‑a optat pentru un contract de parteneriat public‑pri‑
vat, reglementat prin Legea nr. 178/2010:
Actuala Lege nr. 178/2010 consacră existența unui instituții cu atribuții
în domeniul monitorizării contractelor de PPP la nivel național: „Unitatea
Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public‑Privat se reorgani‑
zează prin hotărâre a Guvernului la nivel de direcție generală în subordinea
Secretariatului General al Guvernului și va avea rol de instituție centrală în
domeniul proiectelor de parteneriat public‑privat și are ca atribuție principa‑
lă îndrumarea și monitorizarea partenerilor publici și a investitorilor privați
76
http://www.anrmap.ro/legislatie/hotararea‑guvernului‑nr‑712007‑pentru‑aprobarea‑normelor‑de‑aplica‑
re‑prevederilor‑referit.
77
100
interesați în activitatea de organizare și derulare a unui proiect de parteneri‑

at public‑privat, în condițiile legii”78.
SECRETAR DE STAT
Cabinet
secretar de stat
Corp control
Subsecretar de stat secretar de stat
Compartiment audit
public intern
Compartiment
comunicarea și relații
publice
Secretar general
Serviciul relația cu
Direcția investiții străine, Unitatea centrală
Serviciul parlamentul, dialog Direcția
afaceri europene și pentru coordonarea
infrastructură social și avizare acte economică
promovare parteneriatului public-privat
normative
Sursa: Hotărârea Nr.536 din 26.06.2014, Anexa 1
78
101
CAPITOLUL 3
Modele de bune practici de la nivel european în
implementarea Parteneriatului Public Privat pentru
Proiecte de Dezvoltare Urbană
Experiența celor mai multe State Membre a demonstrat că la nivelul orașelor

din Uniunea Europeană, cu precădere la nivelul celor de mici dimensiuni,
sunt necesare investiții de amploare, urgente, în infrastructura tehnică, soci‑
ală sau de locuire. Deși sumele alocate din Fondul European de Dezvoltare
Regională, din Fondul de Coeziune sau din Fondul Social European pentru
proiecte de dezvoltare urbană integrată au crescut permanent în ultimele ci‑
cluri de programare (și vor continua să crească și în perioada 2014‑2020),
acestea nu sunt suficiente pentru a adresa problemele complexe cu care se
confruntă orașele europene în prezent. Resursele publice sunt limitate, prin
urmare, succesul inițiativelor de dezvoltare urbană, integrată și durabilă, de‑
pinde de atragerea capitalului și a expertizei dinspre mediul privat, în cadrul
unor parteneriate locale solide, între administrațiile publice locale, mediul de
afaceri, cetățeni și mediul non‑guvernamental.
În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple de bune practici de la
nivelul altor state din Uniunea Europeană, în care parteneriatul public privat
s‑a dovedit o alternativă de succes pentru implementarea de proiecte majore
de dezvoltare urbană. După cum se va putea observa, aceste modele au
fost, pe de o parte, selectate de la nivelul orașelor mici și mijlocii în contextul
teritorial al respectivelor state (fiind, deci, excluse orașele‑capitală sau metro‑
polele), care se confruntă cu problematici, nevoi de dezvoltare și constrân‑
geri similare cu ale orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori din
România, iar pe de alte parte, au fost constituite în jurul unor intervenții de
regenerare urbană care vizează tipuri diferite de teritorii/zone de acțiune
(centru istoric, cartier de locuințe dezavantajat, sit brownfield), tocmai pentru
a releva spectrul lor larg de aplicabilitate.
103
Studiul de Caz nr. 1:

Proiectul „Bazar Vest” – Brabrand (Danemarca)79, 80, 81
79
Madanipour, A., (2003), EUROCITIES, Cities Actions Against Social Exclusions (CASE), Final Report.
80
URBACT (2009), RegGov Fast Track Network, Good Practice Reader: PPP in Integrated Urban Policy
81
Mai multe informații cu privire la acest proiect pot fi găsite la link‑ul: http://www.eukn.org/eukn/
themes/Urban_Policy/Economy_knowledge_and_employment/Urban_economy/Business_support/
Encouraging_entrepreneurship/From‑social‑exclusion‑to‑entrepreneurship_1014.html.
104
Contextul local Brabrand este un oraș danez, cu o populație

de circa 19.000 de locuitori, situat la circa 10
km de Aarhus. Localitatea a luat ființă în secolul
al XVIII‑lea, ca centru agricol și comercial,
însă apropierea de un oraș mare (Aarhus) i‑a
permis să se dezvolte ca zonă rezidențială,
recreațională, dar și economică. Orașul dispune
de patru cartiere (districte), dintre care cel mai
populat și cel mai sărac este Gellerup.
Probleme / nevoi Cartierul Gellerup este unul tip pentru arhitectura

de dezvoltare socialistă a anilor 60. Acesta a fost construit
identificate la nivel de o cooperativă de locuințe („Brabrand
local Housing Cooperative”) și cuprinde circa 2.500
de apartamente, în două sectoare, în care
locuiesc circa 8.000 de persoane. Blocurile au
fost construite din prefabricate mari de beton,
iar cartierul a fost conceput ca unul de sine
stătător – cu unități de învățământ, sanitare,
sportive, comerciale, recreaționale, bancare,
administrative etc.
În prezent, cartierul este locuit preponderent de
imigranți din zona Orientului Mijlociu, refugiați
sau care au cerut azil, cu un nivel scăzut de trai,
acces limitat la educație, sănătate și mai ales la
piața muncii, dependenți de formele de sprijin
financiar al statului și al municipalității. Prin
urmare, infracționalitatea și criminalitatea din
zonă au atins un nivel foarte înalt, aceasta fiind
percepută ca un „ghetou social și economic”.
Autoritățile administrației publice locale din
Brabrand au remarcat faptul că unele dintre
apartamentele din cartier erau folosite de
imigranți ca spații comerciale, de depozitare
sau de prestări servicii, activități ilicite prin care
își asigurau subzistența, în lipsa unor sisteme
de sprijinire a inițiativelor antreprenoriale ale
acestora.
105
Soluțiile identificate și În vederea stimulării antreprenoriatului și a

proiectul implementat ocupării locuitorilor cartierului, municipalitatea
a promovat ideea construirii unui bazar de tip
oriental, un concept familiar imigranților asiatici,
în locul unei foste centrale termice abandonate.
Pe lângă avantajele de ordin economic și social,
această investiție și‑a propus să contribuie la
schimbarea percepției de ghetou a cartierului și
la diversificarea structurii etnice și ocupaționale
din zonă.
În ultimii ani, bazarul, amplasat în partea de
nord a orașului, pe un teren al municipalității, a
fost extins și găzduiește peste 110 de magazine,
preponderent ale imigranților, fiind tranzitat de
circa 30.000 de vizitatori săptămânal.
Rolul PPP în Odată făcute publice intențiile municipalității

implementarea de a valorifica spiritul antreprenorial al
proiectului imigranților, o companie locală specializată
în achiziționarea, reabilitarea, reconversia
funcțională și închirierea siturilor industriale
abandonate – OLAV DE LINDE – a decis
să achiziționeze fosta centrală termică și să
implementeze un proiect integrat împreună cu
autoritățile administrației publice locale.
Acordul convenit între municipalitate și
societatea privată prevedea ca aceasta din
urmă să reabiliteze, să extindă și să transforme
fosta centrală termică într‑un complex comercial
modern, cu stand‑uri care să fie închiriate
imigranților, urmând să se ocupe inclusiv de
administrarea centrului comercial, iar autoritățile
administrației publice locale să închirieze spații
pentru activități de training, instruire, consultanță
a viitorilor antreprenori, pentru a‑i ajuta să‑și
demareze și dezvolte afacerile.
106
Impactul estimat al După cum am indicat și mai sus, bazarul a

proiectului devenit unul popular în rândul danezilor,
cu peste 10.000 de vizitatori într‑un singur
weekend. Circa 60‑80 de imigranți au decis
să‑și dezvolte micile afaceri aici, închiriind spații
comerciale. De asemenea, impactul social
este unul chiar mai mare, proiectul facilitând
îmbunătățirea percepției danezilor cu privire la
imigranți, întărirea coeziunii între generații (copii
imigranților fiind și ei implicați în administrarea
micilor afaceri), crearea unui mediu favorabil
schimbării într‑un mediu anterior enclavizat etc.
Bune practici în Pe lângă originalitatea abordării proiectului

implementarea (de ex. selectarea bazarului, un tip de structură
PPP cu potențial de de sprijinire a afacerilor foarte familiar
transferabilitate în imigranților), acest exemplu de parteneriat
cazul orașelor cu public‑privat poate fi cu ușurință aplicat în cazul
populația stabilă sub orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de
50.000 de locuitori locuitori din România, din cel puțin următoarele
din România. considerente:
• majoritatea orașelor de acest tip dispun
de clădiri abandonate, care pot fi vândute
sau concesionate unor investitori privați la
prețuri foarte atractive;
• investitorii privați au posibilitatea accesării
de fonduri europene pentru co‑finanțarea
lucrărilor de reabilitare și reconversie a
fostelor situri brownfield;
• se prezintă un tip de parteneriat public‑pri‑
vat neinstituțional, în care nu e necesară
constituirea unei companii de proiect, ci
doar a unui acord de colaborare, în con‑
dițiile legislației existente la nivel național;
107
• cazul imigranților din orașul danez este

foarte similar cu cel al comunităților deza‑
vantajate de romi, existente la nivelul ma‑
jorității orașelor cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori din România;
• autoritățile administrației publice locale din
România au acces la finanțări substanțiale
din fonduri structurale pentru a acompania
investiția „hard” a companiilor private, cu
măsuri de tip „soft” adresate întreprinză‑
torilor (întreprinderi sociale, activități de
formare, instruire, consiliere, consultanță
etc.).
Concret, în contextul legislativ și instituțional
actual, orașele cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori din România, care dispun
de situri industriale abandonate aflate în
proprietatea lor, pot opta pentru reconversia
acestora și pregătirea lor pentru activități, de
exemplu prin înființarea unui parc industrial,
în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.
65/2001privind constituirea și funcționarea
parcurilor industriale. Constituirea parcului
industrial se poate realiza sub forma
parteneriatului public‑privat reglementat prin
Legea nr. 178/2010, la inițiativa autorităților
administrației publice locale, respectiv prin
asocierea în participațiune dintre autoritățile
administrației publice centrale și locale, agenții
economici, institutele de cercetare‑dezvoltare
și/sau alți parteneri interesați. Parcul industrial
este administrat de o societate comercială
înființată în conformitate cu prevederile Legii
nr. 31/1990 privind societățile comerciale,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare, care poate fi compania de proiect
reglementată de Legea nr. 178/2010 a PPP.
108
De asemenea, se poate opta pentru un PPP de

tip neinstituțional (un simplu acord semnat de
părți) între autoritățile administrației publice
locale și furnizori de servicii de formare
profesională privați, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 215/2001 a administrației
publice locale, care să organizeze cursuri de
calificare/recalificare pentru forța de muncă
din respectiva comunitate, care să activeze
ulterior în întreprinderile găzduite în viitorul parc
industrial, municipalitățile putând, de exemplu,
să pună la dispoziție cu titlu gratuit spațiile și
logistica pentru derularea unor astfel de cursuri,
să le promoveze prin mijloacele de care dispun
(de ex. informarea beneficiarilor de venit minim
garantat cu privire la oportunitățile de formare,
acordarea unor burse pentru tinerii care doresc
să urmeze astfel de cursuri și nu dispun de
resursele financiare necesare etc.).
În perioada 2007‑2013, autoritățile adminis‑
trației publice locale au avut posibilitatea de a
accesa finanțări nerambursabile, prin Progra‑
mul Operațional Regional, Axa Prioritară 4, Do‑
meniul Major de Intervenție 4.2 –„Reabilitarea
siturilor industriale poluate și pregătirea pentru
noi activități”, pentru reabilitarea siturilor polu‑
ate (decontaminare sol, demolare construcții
existente, planarea terenurilor etc.) și pregătirea
lor pentru noi activități (construcția/extinderea/
reabilitarea de clădiri și anexe pentru activități
de producție și servicii, infrastructura rutieră și
feroviară de acces, utilitățile de bază aferente
acestora, dotarea cu echipamente a structurilor
de sprijinire a afacerilor create), cu condiția de‑
monstrării calității de proprietar/administrator,
ori a concesionării terenului și/sau a infrastruc‑
turii care face obiectul proiectului.
109
În ciclul de programare menționat au beneficiat

de astfel de finanțări 3 orașe cu populația
stabilă sub 50.000 de locuitori din România:
Călan, Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc.
Chiar dacă beneficiarii privați nu au fost eligibili
pentru a depune proiecte de reconversie a
siturilor brownfield, aceștia vor beneficia de
pe urma structurilor de sprijinire a afacerilor
create prin proiectele derulate de administrațiile
publice locale sus‑menționate.
În schimb, atât autoritățile administrației publice
locale, cât și întreprinzătorii privați sau structuri‑
le asociative ale acestora, au avut, în ciclul de
programare 2007‑2013, posibilitatea accesă‑
rii de finanțări nerambursabile, prin Programul
Operațional Regional, Axa Prioritară 4, Dome‑
niul Major de Intervenție 4.1. – „Dezvoltarea
durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor
de importanță regională și locală”, pentru cre‑
area / extinderea / modernizarea unor struc‑
turi de sprijinire a afacerilor, care să poată fi
utilizate de către operatorii economici, cu pre‑
cădere IMM‑uri, pentru activități de producție
și de servicii. Ghidul Solicitantului a permis
inclusiv lucrări de demolare, extindere, conso‑
lidare, reabilitare, amenajare a unor spații cu
destinație economică existente, total sau parțial
abandonate (brownfield), cu condiția demon‑
strării dreptului de proprietate sau a concesio‑
nării respectivelor imobile. În total, peste 100
de beneficiari, majoritatea privați, au beneficiat
de astfel de finanțări, o parte dintre proiecte fi‑
ind amplasate în orașe cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori (Onești, Săveni, Eforie, Nă‑
vodari, Moreni, Slobozia, Alexandria, Corabia,
Simeria, Câmpia Turzii, Dej, Ghimbav, Târgu
Secuiesc).
110
Varianta de lucru a Programului Operațional

Regional 2014‑2020 cuprinde de asemenea,
măsuri care vizează crearea, modernizarea
și extinderea infrastructurilor de inovare și de
transfer tehnologic (cu beneficiari entități juridice
constituite pentru a administra o infrastructură cu
rol de transfer tehnologic, inclusiv privați) – Axa
Prioritară 1, respectiv crearea, modernizarea și
extinderea incubatoarelor și acceleratoarelor
de afaceri (beneficiari IMM‑uri) – Axa Prioritară
2. Deși ghidurile solicitantului nu au fost încă
elaborate, este de așteptat ca acestea să nu
excludă posibilitatea de a dezvolta astfel de
structuri de sprijinire a afacerilor și inovării
prin reconversia unor clădiri cu destinație
economică existente, dar abandonate, aflate în
proprietatea sau în concesiunea solicitanților.
Aceste instrumente de finanțare nerambursabilă
sunt cu atât mai importante pentru potențialii
beneficiari din orașele cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori, în condițiile în care acestea
au posibilități financiare și de investiții mai
reduse decât firmele din marile centre urbane.
Cu privire la opțiunea de vânzare a clădirilor
abandonate și a terenurilor aferente acestora,
aflate în proprietatea privată a autorităților
administrației publice locale, către investitori
privați pentru derularea de proiecte de investiții
care să vizeze aceste imobile, aceasta se
poate face doar în conformitate cu Legea nr.
215/2001 a administrației publice locale și
cu Regulamentele privind vânzarea bunurilor
imobile proprietate privată adoptate de
Consiliile Locale.
111
Vânzarea acestor imobile se face, în contextul

legislativ actual din România, prin licitație
publică, organizată în condițiile legii, cu
excepția cazurilor în care partenerii privați
(concesionarii) de bună credință care au ridicat
construcții pe terenurile din proprietatea privată
beneficiază de drept de preempțiune asupra
respectivelor terenuri, situație în care vânzarea
se face pe baza hotărârii Consiliului Local, în
conformitate cu regulamentele adoptate la nivel
local.
112

Regenerarea urbană a centrului istoric
al orașului Chemnitz (Germania)82, 83
82
Trache, H., Green, H. (2006), Partners 4 Action – Public‑Private Partnership in Urban Regeneration. A
base‑line study of the Partners 4 Action network’s participating cities.
83
URBACT (2005), Public Private Partnership in urban regeneration. A guide to opportunities and practice.
113
Contextul local Orașul Chemnitz este unul de mărime mijlocie

în Germania, fiind al 29‑lea ca mărime în anul
2010, după ce populația sa din prezent a scăzut
sub nivelul celei înregistrate la recensământul din
1900. Orașul a fost încă din secolul al XVIII‑lea
un important centru al industriei și comerțului
cu textile, mai apoi chiar și al industriei auto. În
timpul Celui de‑al Doilea Război Mondial, orașul
a fost bombardat și distrus aproape în întregime,
fiind reconstruit de autoritățile comuniste din
Germania de Est după modelul est‑european.
Astfel, clădirile monumentale vechi, de secol
XVII‑XIX, au fost înlocuite de clădiri de mari
dimensiuni, construite din prefabricate din beton.
Probleme / nevoi După cum am indicat și anterior, centrul istoric

de dezvoltare al orașului Chemnitz, cu o suprafață de circa
identificate la nivel 6 kmp, a fost distrus aproape în totalitate în
local timpul celui de‑al Doilea Război Mondial. Unele
clădiri de interes turistic au fost reconstruite (de
ex. zona Primăriei), însă instalarea regimului
comunist din Germania de Est a adus o nouă
viziune asupra dezvoltării urbanistice a orașului.
Vechiul centru istoric a fost înlocuit cu bulevarde
largi și blocuri de locuințe.
Odată cu reunificarea Germaniei, orașul a
cunoscut un declin important, aproape 100.000
de locuitori emigrând către zone mai prospere
din fosta Germanie de Vest. Prin urmare,
populația rezidentă a cunoscut un fenomen
foarte accentuat de îmbătrânire, mai ales în
zona centrală.
Declinul economiei centralizate a condus și el la
reducerea producției industriale și la atingerea
unei rate a șomajului de aproape 20%, precum
și la reducerea veniturilor la bugetul local, în anii
’90.
114
Concomitent, a apărut un fenomen de polarizare

socială, existând grupuri semnificative de
persoane dezavantajate, fără un loc de muncă și
dependente de sprijinul financiar al autorităților.
Toate acestea trenduri negative au influențat
și piața imobiliară: 30% dintre apartamentele
din oraș erau vacante, exista o supra‑ofertă de
spații de birouri, iar micile magazine din centrul
orașului făceau cu greu față centrelor comerciale
de mari dimensiuni dezvoltate la periferie.
Soluțiile identificate În anul 2002, municipalitatea a adoptat

și proiectul Programul de Dezvoltare Urbană Integrată
implementat (INSEP), demarând astfel procesul de regenerare
urbană a zonei centrale.
Acest Program a cuprins o serie de proiecte
individuale de regenerare urbană focalizate pe
zonele problematice ale orașului: ansamblurile
Heimgarten, Gablenz, Am Karbel, Heckert,
SecheffelStrasse, Sonnenberg, Concordia Park.
Accentul a fost pus pe crearea unor spații publice
atractive în zonele care anterior aveau un aspect
dezolant și care erau lipsite de spații de petrecere
a timpului liber. De asemenea, pentru a evita o
opoziție din partea actorilor locali, proiectele nu
au vizat atât demolarea construcțiilor existente,
cât inserția în spațiile largi, disponibile în zonele
construite în perioada comunistă, a unor zone
pietonale, parcuri, facilități sportive, sociale etc.
Rolul PPP în După aprobarea Programului de Dezvoltare

implementarea Urbană Integrată, a fost constituit un cadru
proiectului pentru implementarea unui parteneriat
public‑privat pentru realizarea proiectelor de
investiții preconizate, în contextul în care declinul
economic accentuat de după reunificare a
condus la scăderea veniturilor la bugetul local.
115
Astfel, a fost constituită Stadtbau Gmbh Chemnitz,

o entitate ai căror acționari sunt cinci companii
importante de construcții și Stadtwerke Chemnitz
AG, o structură din subordinea municipalității
care se ocupă de lucrările de infrastructură
publică.
Prin intermediul acestei entități public‑private,
municipalitatea din Chemnitz coordonează și
implementează programul de reconstrucție al
orașului, în zonele prestabilite prin Programul
local INSEP, inclusiv aspectele legate de
planificarea urbanistică și măsurile adresate
persoanelor afectate de aceste proiecte (de ex.
locatarii din clădirile propuse spre demolare și
reconstrucție). În plus, această entitate asigură
comunicarea eficientă între toate părțile
implicate (companii private, administrația locală,
proprietari, ONG‑uri, cetățeni etc.).
Impactul estimat al Investițiile semnificative derulate de municipalitate

proiectului în cadrul programului local de regenerare
urbană (de ex. în crearea de zone pietonale,
piețe, parcuri etc.), realizate din fonduri proprii,
private, dar și din fonduri europene au condus
la creșterea atractivității zonei centrale. În ultimii
10 ani, numeroase companii private au deschis
galerii comerciale, restaurante, cafenele, facilități
de agrement și de relaxare, hoteluri etc. (de ex.
Kaufhof, Roter Turm, Peek & Cloppenburg etc.).
De asemenea, după mulți ani de declin,
populația orașului tinde să se stabilizeze, pe
fondul reducerii migrației către alte zone din
Germania.
116
Bune practici în Modelul de parteneriat public‑publicat demarat

implementarea de autoritățile administrației publice locale
PPP cu potențial de din Chemnitz poate fi extrem de relevant și
transferabilitate în transferabil cu succes la nivelul orașelor cu
cazul orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori din
populația stabilă sub România, din următoarele considerente:
50.000 de locuitori • cele mai multe dintre orașele mici și mijlocii
din România. din România se confruntă cu provocări simi‑
lare (centre istorice sau civice neatractive,
care combină arhitectura tipic comunistă
cu cea din perioada interbelică sau chiar
mai veche, zone rezidențiale lipsite de spa‑
ții publice sau de petrecere a timpului liber,
apartamente nelocuite etc.);
• punctul de plecare în procesul de regenera‑
re urbană l‑a constituit elaborarea unui mas‑
terplan, stabilirea unei viziuni de ansamblu
și a unor zone de acțiune urbană. Un astfel
de demers s‑a încercat și în cazul orașelor
autohtone, în perioada 2007‑2013 și va
trebui consolidate în perioada 2014‑2020
(Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană
– PIDU);
• complementaritatea surselor de finanțare
utilizate pentru implementarea proiectelor
din cadrul programului de regenerare (fon‑
duri europene, bugetare și private);
• opțiunea pentru un PPP instituțional, sub for‑
ma unei entități separate, mai flexibile de‑
cât municipalitatea și care oferă un cadru
stabil pentru comunicarea eficientă între
toți actorii locali;
• efectul de „bulgăre de zăpadă” al investiții‑
lor în infrastructura urbană din zona centra‑
lă, concretizat în dinamica antreprenorială;
• cooptarea în conceptul de PPP a celor mai
importante companii locale din domeniul
construcțiilor și imobiliar.
117
Implementarea unui PPP pentru reabilitarea clă‑

dirilor private din centrele istorice este esenția‑
lă, în condițiile în care autoritățile administrației
publice locale pot accesa finanțări nerambursa‑
bile sau guvernamentale doar pentru clădirile
și spațiile publice ce se află în proprietatea lor,
ceea nu asigură un caracter coerent și integrat
al acestui tip de regenerare urbană.
Concret, acest exemplu de bună practică în
derularea unui program de regenerare urba‑
nă a centrului istoric în cadrul unui parteneriat
public‑privat poate fi implementat, parțial, și în
cazul orașelor cu populația stabilă sub 50.000
de locuitori din România, în conformitate cu Le‑
gea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a
calității arhitectural‑ambientale a clădirilor, re‑
spectiv cu H.G. nr. 1430/2003 privind adop‑
tarea normelor metodologice privind situațiile
în care Ministerul Culturii și Cultelor, respec‑
tiv autoritățile administrației publice locale,
contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor
de protejare și intervenție asupra monumen‑
telor istorice, proporția contribuției, procedu‑
rile, precum și condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească proprietarul, altul decât statul,
municipiul, orașul sau comuna, cu modificări‑
le și completările anterioare. Aceste două acte
normative reglementează faptul că autoritățile
administrației publice locale pot derula lucrări
de protejare și intervenție asupra clădirilor pri‑
vate situate în centrele istorice ale orașelor, prin
acoperirea integrală a costurilor cu elaborarea
documentației tehnice care va sta la baza exe‑
cutării lucrărilor de intervenție, cofinanțarea, sub
formă de grant (finanțare nerambursabilă), în
procent de maxim 20%, a cheltuielilor totale de
intervenție, în condițiile legislației în vigoare.
118
Restul investiției va fi suportat de către proprie‑

tari, însă și în acest caz autoritățile administrației
publice locale pot oferi finanțări rambursabile
pe termen lung, în baza unor contracte de finan‑
țare, cu constituirea garanției imobiliare asupra
imobilului în cauză.
O altă soluție pentru reabilitarea clădirilor din
centrele istorice care se află momentan în propri‑
etate privată, este achiziționarea acestora de că‑
tre municipalitate sau realizarea de schimburi de
imobile între municipalitate și proprietarii aces‑
tora, în conformitate cu Legea nr. 54/1998 pri‑
vind circulația juridică a terenurilor și cu Legea
nr. 215/2001 privind administrația publică lo‑
cală, însă procedură este costisitoare și birocra‑
tică, mai ales în cazul autorităților administrației
publice locale din orașele mici, care dispun de
disponibilități bănești reduse, la care se adaugă
și reticența proprietarilor în a efectua schimburi
de imobile. Odată intrate în proprietate publică,
aceste imobile pot fi obiectul unor investiții cu
fonduri de la bugetul local sau cu finanțări ne‑
rambursabile (de ex. din Programul Operațional
Regional, așa cum vom indica mai jos).
Cu privire la fezabilitatea implementării unor
proiecte similare cu cel din Chemnitz în localită‑
țile urbane din România, în contextul legislativ,
instituțional și economic de la nivelul orașelor cu
populația stabilă sub 50.000 de locuitori din
țară, trebuie menționat rolul esențial pe care îl
vor avea finanțările nerambursabile în derula‑
rea unor astfel de intervenții, în contextul în care
atât autoritățile administrației publice locale, cât
și operatorii privați și organizațiile non‑profit din
aceste orașe se confruntă cu dificultăți econo‑
mice. Astfel, Programul Operațional Regional
2014‑2020, în varianta sa de lucru, prevede fi‑
nanțări nerambursabile de:
119
• 300 mil. de Euro pentru restaurarea, protecția

și conservarea patrimoniului cultural (Axa Pri‑
oritară 5), cu beneficiari potențiali autoritățile
administrației publice locale, ONG‑uri, instituții
de cult, precum și parteneriate între acestea;
• 2.654 mil. de Euro pentru regenerarea și revi‑
talizarea zonelor urbane, inclusiv centre isto‑
rice (Axa Prioritară 4), cu beneficiari autorită‑
țile administrației publice locale;
• 300 mil. de Euro pentru consolidarea și efi‑
cientizarea energetică a clădirilor publice,
inclusiv a celor amplasate în centrele istorice
(Axa Prioritară 3), cu beneficiari autoritățile
administrației publice locale;
• 700 mil. de Euro pentru îmbunătățirea com‑
petitivității IMM‑urilor din mediul urban, prin
modernizarea și dotarea spațiilor cu destina‑
ție economică, inclusiv din zonele istorice (de
ex. din sfera serviciilor, compatibile cu regle‑
mentările urbanistice specifice acestor zone –
Axa Prioritară 2), cu beneficiari IMM‑uri;
• 400 mil. de Euro pentru dezvoltarea infras‑
tructurii de sănătate și sociale, amplasate
inclusiv în clădirile din centrele istorice (Axa
Prioritară 8), cu beneficiari autoritățile admi‑
nistrației publice locale, furnizorii de servicii
sociale de drept public și privat și parteneria‑
te între aceștia;
• 340 mil. de Euro pentru dezvoltarea infras‑
tructurii educaționale, inclusiv pentru clădiri‑
le cu această destinație din centrele istorice
(Axa Prioritară 10), cu beneficiari autoritățile
administrației publice locale și universitățile.
Proiecte similare au fost deja derulate, în ciclul de
programare anterior, cu finanțare nerambursabilă
din Programul Operațional Regional 2007‑2013,
și în orașe cu populația stabilă sub 50.000 de lo‑
cuitori din România, precum: Codlea, Dej, Bistrița,
Alba Iulia, Slatina, Bârlad etc.
120

Proiectul „Maison en Ville” – Tourcoing (Franța)84, 85
84
URBACT (2005), Public Private Partnership in urban regeneration. A guide to opportunities and practice.
85
Trache, H., Green, H. (2006), Partners 4 Action – Public‑Private Partnership in Urban Regeneration. A
base‑line study of the Partners 4 Action network’s participating cities.
121
Contextul local Orașul Tourcoing are o populație de sub 100.000

de locuitori și se află la granița franco‑belgiană,
făcând parte, alături de Roubaix și Lille din
Lille Metropole Communaute Urbaine (Zona
Metropolitană Lille).
Orașul a fost unul dintre cele mai importante
centre industriale ale Franței, în timpul Revoluției
industriale din secolul al XIX‑lea, fiind recunoscut
pentru numeroasele fabrici de textile.
În secolul al XX‑lea, odată cu globalizarea și
competiția acerbă de pe piețele emergente,
industria orașului a intrat într‑un declin accentuat,
mai mult de jumătate dintre fabricile de textile
și din locurile de muncă din această ramură
productivă fiind desființate.
Probleme / nevoi Pe lângă impactul social al declinului industriei

de dezvoltare textile (scăderea populației, creșterea șomajului,
identificate la nivel apariția grupurilor dezavantajate, creșterea
local infracționalității etc.), închiderea fabricilor de
profil, unele inserate în zone rezidențiale sau chiar
centrale, a condus la apariția de numeroase situri
industriale abandonate (brownfield) în zonele
centrale ale orașului, cu un impact negativ asupra
peisajului urban (de ex. Flocon Blanche Porte).
Deși în ultimii ani economia și populația orașului
s‑au stabilizat, prin dezvoltarea sectorului
serviciilor, dar și prin navetismul către Lille,
Tourcoing se confruntă cu un deficit important
de locuințe, inclusiv sociale. Acesta venea în
contextul în care prețul terenurilor pentru noi
dezvoltări rezidențiale era în creștere, iar restricțiile
urbanistice cu privire la extinderea suprafețelor
intravilane erau tot mai dure, accentul fiind pus
pe densificarea zonelor deja construite.
122
Soluțiile identificate În vederea revitalizării zonelor brownfield și a

și proiectul creșterii fondului de locuințe de la nivel local, s‑a
implementat optat pentru construcția, în regim de parteneriat
public‑privat, a unui cartier de locuințe pe o
suprafață de 3 ha, în cartierul Flocon Blanche
Port, un vechi district industrial al orașului.
Acest mini‑cartier cuprinde, pe lângă unitățile
locative propriu‑zise, infrastructura de acces și de
utilități, un parc și o piață publică.
Rolul PPP în Inițiativa de implementare a proiectului de

implementarea regenerare urbană din Tourcoing printr‑un PPP
proiectului a venit în anul 2001, pe fondul pregătirilor
pentru proiectul Lille – Capitală Culturală
Europeană în 2004, din partea unei structuri
asociative a dezvoltatorilor imobiliari locali
(FNPC – Federation Nationale des Promoteurs
Contructeurs). Aceștia au promovat ideea unor
proiecte experimentale de construcție de locuințe
în contextul mai larg al preocupărilor pentru
regenerarea urbană a fostelor districte industriale
din Zona Metropolitană Lille, printre care și a
celor din Tourcoing.
În cazul specific al acestui oraș, structura PPP
cuprinde municipalitatea din Tourcoing, 10
dezvoltatori imobiliari privați – reuniți într‑un
grup de interes economic, asociațiile de locuințe
sociale (GHI – Group Hainault Imobillier, precum
și structurile executive ale Zonei Metropolitane
Lille (LMCU). Toți membri PPP au semnat un acord
care stipulează drepturile și obligațiile acestora.
În ceea ce privește rolurile propriu‑zise asumate
de partenerii publici și privați, acestea au fost
distribuite astfel:
• investitorii privați au asigurat construcția ce‑
lor 51 de locuințe și s‑au ocupat de vânza‑
rea/închirierea acestora;
123
• autoritățile administrației publice locale și

metropolitane au pus la dispoziție terenul
pentru realizarea lucrărilor, au organizat
concursul pentru soluția de urbanism, au
amenajat o parte dintre căile de acces și au
extins rețelele tehnico‑edilitare, au amenajat
un parc și o piață publică.
Comunicarea dintre actorii implicați în structura
partenerială s‑a asigurat în cadrul unui Steering
Committee, care reunea toți partenerii și care se
întâlnea periodic, coordonat fiind de Agenția de
Dezvoltare și Urbanism a Zonei Metropolitane.
Impactul estimat al Proiectul a condus la construcția a 51 de case

proiectului individuale, dintre care 17 oferite spre închiriere și
34 spre vânzare, pe o suprafață totală de 11.200
mp, în locul unei fabrici de textile abandonate.
Conceptul arhitectural al acestor locuințe este unul
inovativ, beneficiind de extensii (grădini, terase
etc.) și adresându‑se persoanelor care doresc să
beneficieze de o locuință individuală, fără a renun‑
ța la infrastructura și serviciile specifice unui oraș.
Bune practici în Elementele inovative ale modelului de PPP

implementare PPP adoptat la nivelul orașului Tourcing îl fac atractiv
cu potențial de și propice pentru transferabilitatea sa în contextul
transferabilitate orașelor mici și mijlocii din România:
în cazul orașelor • deși PPP este formalizat, nu se înființează
cu populația o companie de proiect, ceea ce înseamnă
stabilă sub 50.000 evitarea unor demersuri birocratice și chiar
de locuitori din potențialul de transfer a acestor bune prac‑
România. tici în contextul legislativ existent;
• atenția deosebită acordată comunicării,
transparenței dintre membri PPP și a monito‑
rizării acestuia, prin înființarea unui Steering
Committee;
124
• implicarea activă a zonelor metropolitane și

a ONG‑urilor, alături de autoritățile adminis‑
trației publice locale și de investitorii privați;
• inițiativa PPP vine dinspre mediul privat;
• criza de locuințe, cu precădere sociale, este o
realitate în majoritatea orașelor din România;
• cele mai multe orașe mici și mijlocii dispun
de situri brownfield sau de foste unități mili‑
tare amplasate adesea în zone centrale, re‑
zidențiale, care pot fi reconvertite în cartiere
de locuințe, în cadrul unor PPP.
În contextul legislativ și instituțional de la nivelul
României, acest exemplu de bune practici poate
fi implementat la nivelul orașelor cu populația
stabilă sub 50.000 de locuitori prin Programul
„Construcția de locuințe cu chirie, realizate prin
atragerea capitalului privat destinat constituirii
unui fond de locuințe destinate închirierii”.
Acesta implică un parteneriat public mai complex,
între administrația centrală, cea locală și investitorii
privați. Agenția Națională pentru Locuințe se
ocupă de finanțarea pregătirii proiectelor de
PPP (documentații economice, tehnice, juridice,
studiul de fundamentare pentru concesiune,
documentații de atribuire etc.), administrația
publică locală pune la dispoziție terenurile, pe
care le transferă în folosință gratuită către Agenția
Națională pentru Locuințe, iar investitorii privați
sunt responsabili de componenta de proiectare,
construcție și exploatare a locuințelor.
Investitorii privați vor primi în contrapartida
locuințelor realizate, o cotă‑parte din chiriile
încasate, însoțită de plata unor plăți unitare
periodice, ce urmează a fi rambursate, de către
Agenția Națională pentru Locuințe din surse
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
125
În conformitate cu următoarele documente

legislative:
- Legea nr. 215/2001 a administrației publice
locale;
- Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G.
nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modi‑
ficată și completată prin O.G. nr. 86/2004,
care reglementează existența contractelor de
servicii și de parteneriat;
- Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor
subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu
personalitate juridică, care înființează și admi‑
nistrează unități de asistență socială ce instituie
finanțarea serviciului social pe baza unui cost
mediu lunar al beneficiarului;
- Legea nr. 350/2004 privind regimul finan‑
țărilor nerambursabile din fonduri publice
alocate pentru activități nonprofit de interes
general - ce promovează o procedură aplica‑
bilă tuturor formelor de finanțare a entităților
non-profit din bani publici;
- O.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contrac‑
telor de achiziție publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice și a contractelor
de concesiune de servicii.
Autoritățile administrației publice locale pot
încheia convenții de colaborare cu ONG‑uri
pentru înființarea de noi servicii sociale de tip
rezidențial (adăposturi de noapte, centre de
tip rezidențial, centre medico‑sociale etc.) și
non‑rezidențial (centre de zi, servicii de îngrijire
la domiciliu etc.), sau pentru preluarea unor
servicii deja existente și care se adresează
diferitelor categorii de persoane expuse riscului
de excluziune, inclusiv celor care nu dispun de o
locuință sau locuiesc în condiții improprii.
126
CONCLUZII RELEVANTE PENTRU UTILITATEA

PARTENERIATULUI PUBLIC‑PRIVAT ÎN DOMENIUL
DEZVOLTĂRII URBANE
Sintetizând informația cuprinsă în analiza legislației europene și naționale în

domeniu, a bunelor practici de la nivelul altor orașe europene și a metodo‑
logiei propuse, putem trage următoarele concluzii relevante pentru imple‑
mentarea parteneriatului public‑privat pentru proiecte de dezvoltare
urbană în orașele mici și mijlocii din România:
I. Proiectele de regenerare urbană nu sunt, în general, atractive
pentru investitorii privați fără o componentă de finanțare publică,
pentru că au capacitate redusă de a genera venituri. Prin urmare,
orice inițiativă de Parteneriat Public‑Privat trebuie să plece de la un
model de finanțare, în care fonduri private, inclusiv credite, subven‑
ții, fonduri europene sau de la bugetul de stat să fie combinate86;
II. Nu toate proiectele de dezvoltare urbană sunt adecvate pentru a
fi implementate prin Parteneriat Public‑Privat, fie pentru că există
alternative mai bune de finanțare (de ex. fonduri europene sau de
la bugetul local), fie pentru că nu stârnesc interesul privat;
III. Contractele de Parteneriat Public‑Privat cuprind, de regulă, transfe‑
rul riscurilor și a costurilor pentru etapele de proiectare, construc‑
ție, finanțare, mentenanță și operare către investitorul privat;
IV. Prin parteneriat public-privat pot fi implementate atât proiecte ma‑
jore, cât și inițiative de mai mică amploare, dar care solicită o
implicare a mediului privat (nu doar în termeni de finanțare, ci și
de competențe, creativitate etc.);
V. Parteneriatul public‑privat poate fi unul contractual, care stabilește
drepturile, obligațiile și modalitatea de alocare a riscurilor între
86
URBACT (2009), RegGov Fast Track Network, Good Practice Reader: PPP in Integrated Urban Policy.
127
parteneri, respectiv unul instituțional, care conduce la înființarea

unei noi entități juridice („compania de proiect”). Există și forme
de parteneriat informal, fără un acord scris, mai ales între admi‑
nistrația locală și organizații non‑guvernamentale sau societatea
civilă87;
VI. România a adoptat în întregime acquis‑ul comunitar în domeniu,
prin urmare administrațiile publice locale care doresc să inițieze un
astfel de parteneriat trebuie să cunoască bine atât legislația națio‑
nală, cât și pe cea europeană în domeniul concesiunilor de lucrări
publice și servicii, al achizițiilor publice, al ajutorului de stat;
VII. Selectarea / definirea proiectului și demararea procedurii de se‑
lecție a partenerilor privați este cea mai dificilă sarcină a autori‑
tăților administrației publice locale. Mai mult, proiectul de dezvol‑
tare urbană, ca și ideea de a‑l implementa printr‑un Parteneriat
Public‑Privat se pot lovi de reticența membrilor comunității. În acest
caz, inițiativa parteneriatului poate veni de la un actor privat sau
cetățenilor trebuie să li se aducă la cunoștință beneficiile deme‑
rsului, inclusiv prin utilizarea unor lideri de opinie din societatea
civilă;
VIII. Definirea nevoilor de dezvoltare ale comunității și a proiectului
propus spre implementare în parteneriat se pot face cu utilizarea
resurselor de care dispun diferiții actori de la nivel local, cu pre‑
cădere cei non‑guvernamentali, care mențin un contact direct cu
cetățenii;
IX. Comunicarea și conlucrarea dintre parteneri, cu un background și
un mod de lucru diferite este o provocare pentru părțile implicate,
prin urmare aceste procese trebuie facilitate în timp (de ex. prin
crearea unui steering‑committee al proiectului, implicarea terțe‑
lor‑părți în calitate de mediatori etc.);
X. În acest context, este importantă selecția partenerilor care au
obiective comune cu ale administrației locale și ale comunității,
precum și stabilirea clară a rolului fiecăruia dintre aceștia. Fiecare
partener aduce plus‑valoare asocierii, dar și o serie de „pie‑
tre de moară” (spre ex. birocrație, instabilitate politică în cazul
87
128
partenerilor publici și lipsa sentimentului de apartenență la comu‑

nitate sau interese pur pecuniare în cazul partenerilor privați);
XI. Atragerea de investitori privați într‑un Parteneriat Public‑Privat poa‑
te constitui o provocare pentru administrația locală și o principală
cauză de eșec a demersului. Prin urmare, trebuie acordată atenție
menținerii unei balanțe optime între nevoile comunității și ale insti‑
tuției, respectiv interesele mediului de afaceri;
XII. Succesul unui parteneriat public‑privat depinde, în bună măsură,
de sprijinul acordat de autorități, de transparența procesului de se‑
lecție și de implementare, de selectarea unor parteneri de încrede‑
re și de stabilirea unor standarde clare de calitate ale proiectului
și ale parteneriatului;
XIII. Succesul implementării unor proiecte de dezvoltare urbană în par‑
teneriat ține de o serie de factori obiectivi: includerea în mixul de
finanțare al proiectului a componentei publice (subvenții, fonduri
europene etc.), proprietatea asupra terenului pe care se va realiza
intervenția, contextul economic local, regional sau național etc.88;
XIV. Necesitatea unei monitorizări și evaluări finale atente a parteneri‑
atului, pentru a evidenția bunele practici și lecțiile ce trebuie învă‑
țate pe viitor în implementarea de astfel de inițiative;
XV. Asigurarea implicării cât mai profunde a tuturor categoriilor de
actori relevanți de la nivel local (mediul instituțional, de afaceri,
politic, academic, non‑guvernamental, societate civilă, presă etc.)
în pregătirea și implementarea proiectului de dezvoltare urbană
vizat;
XVI. Integrarea proiectului care face obiectul Parteneriatului
Public‑Privat într‑o viziune mai largă de dezvoltare urbană, o politi‑
că urbană integrată pe termen lung, un masterplan etc. (o „logică
a intervenției”);
XVII. Asigurarea unui echilibru optim între reglementarea dezvoltării
urbanistice de la nivel local (sub forma documentațiilor de urba‑
nism) și stimularea dezvoltării, prin inițierea de noi proiecte.
88
129
În cele ce urmează, vom prezenta care este modalitatea concretă de imple‑

mentare a unor proiecte de dezvoltare urbană prin PPP, în contextul legislativ
și instituțional existent la nivelul orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de
locuitori, pentru câteva exemple de intervenții care vizează 3 tipuri diferite
de zone de intervenție urbane: centre istorice, cartiere de locuințe dezavan‑
tajate și situri brownfield.
a) Modalitatea de implementare prin PPP a unor proiecte de

dezvoltare urbană a centrelor istorice:
Principala problemă cu care se confruntă orașele care au centre istorice bine
conturate sunt legate de starea avansată de degradare a acestora. Deși exis‑
tă cazuri în care autoritățile administrației publice locale pot aloca sau ac‑
cesa din fonduri europene sau de la bugetul de stat sumele necesare pentru
realizarea de investiții de reabilitare și introducere în circuitul turistic a aces‑
tor monumente istorice sau clădiri cu o valoare arhitecturală certă, aceste
inițiative sunt adesea blocate de problemele legate de faptul că majoritatea
activelor de acest tip se află în proprietate privată.
În acest context, a fost adoptată Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creș‑
tere a calității arhitectural‑ambientale a clădirilor, cu modificările și com‑
pletările anterioare89. În conformitate cu prevederile art. 1, 13, 27 și 28 din
Legea 153/2011, ale Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice90, precum și a H.G. nr. 1430/2003 privind adoptarea normelor me‑
todologice privind situațiile în care Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv
autoritățile administrației publice locale, contribuie la acoperirea costurilor
lucrărilor de protejare și intervenție asupra monumentelor istorice, propor‑
ția contribuției, procedurile, precum și condițiile pe care trebuie să le înde‑
plinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna91,
autoritățile administrației publice locale pot derula lucrări de protejare și inter‑
venție asupra clădirilor situate în centrele istorice ale orașelor. Astfel, acestea
pot acoperi integral costurile cu elaborarea documentației tehnice care va sta
la baza executării lucrărilor de intervenție, va asigura sprijin financiar constând
89
http://lege5.ro/Gratuit/gi2tqnzrgi/legea‑nr‑153‑2011‑privind‑masuri‑de‑crestere‑a‑calitatii‑arhitectu‑
ral‑ambientale‑a‑cladirilor.
90
http://lege5.ro/Gratuit/gmztembq/legea‑nr‑422‑2001‑privind‑protejarea‑monumentelor‑istorice.
91
http://lege5.ro/Gratuit/gq2danbs/hotararea‑nr‑1430‑2003‑pentru‑aprobarea‑normelor‑metodolo‑
gice‑privind‑situatiile‑in‑care‑ministerul‑culturii‑si‑cultelor‑respectiv‑autoritatile‑administratiei‑publice‑loca‑
le‑contribuie‑la‑acoperirea‑c.
130
din cofinanțarea, sub formă de grant (finanțare nerambursabilă), în procent de

maxim 20%, a cheltuielilor totale de intervenție, în condițiile legislației în vigoa‑
re. Pentru restul de 80% din costuri, care vor fi suportate, conform legislației
în vigoare, de proprietari, autoritățile administrației publice locale pot oferi
finanțări rambursabile pe termen lung, în baza unor contracte de finanțare, cu
constituirea garanției imobiliare asupra imobilului în cauză. Cu toate acestea,
actele normative sus‑menționate nu reglementează explicit și alte investiții com‑
plementare celor de refațadizare, de ex. cele legate de reabilitarea și introdu‑
cerea în circuitul turistic a curților imobilelor din zonele centrale.
Menționăm, de asemenea, că Legea nr. 153/2011 nu face parte din cadrul
legislativ care reglementează, la nivel național, parteneriatul public‑privat,
în condițiile în care nu are ca scop finanțarea de către partenerul privat a
unor proiecte de interes public, nu se realizează prin înființarea unei compa‑
nii de proiect sau concesionarea de bunuri, servicii sau lucrări publice etc.
Cu toate acestea, legea sus‑menționată oferă cadrul necesar pentru crește‑
rea calității arhitectural‑ambientale a clădirilor private din mediul urban, prin
co‑finanțarea de către autoritățile administrației publice locale (sub forma de
fonduri nerambursabile) a costurilor cu reabilitarea structural‑arhitecturală a
anvelopei acestora și, implicit, împărtășirea riscurilor cu proprietarii privați ai
acelor imobile, fie ei persoane fizice sau juridice. În lipsa acestui act norma‑
tiv, autoritățile administrației publice locale nu ar dispune de alte instrumente
directe pentru a stimula reabilitarea clădirilor private, care să acompanieze
investițiile realizate la nivelul spațiilor publice din centrele istorice.
b) Modalitatea de implementare prin PPP a unor proiecte de

dezvoltare urbană a siturilor brownfield:
Analizele realizate de MDRAP, precum și de alte organisme regionale și
locale, care se regăsesc în Acordul de Parteneriat și documentele asociate
acestuia, în Planurile de Dezvoltare Regională, precum și în Strategiile de
Dezvoltare Locală și în Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană reflectă fap‑
tul că majoritatea orașelor mici și mijlocii din România dispun de suprafețe
intravilane extinse ocupate de foste unități economice și militare parțial sau
total abandonate. Dacă fostele unități militare se află în proprietate publică,
multe fiind chiar în administrarea autorităților administrației publice locale,
fostele platforme private se află, în general, în proprietate privată. Cum multe
dintre orașele de acest tip au cunoscut un recul economic important după
131
1990 și se confruntă, încă, cu un deficit cronic de locuri de muncă, o poten‑

țială soluție pentru valorificarea acestor situri ar putea fi reconversia lor în
parcuri industriale/structuri de sprijinire a afacerilor, pentru care există posi‑
bilitatea de a obține inclusiv finanțări nerambursabile din fonduri europene.
Acest demers este adesea blocat fie din lipsa proprietății publice asupra
sit‑urilor brownfield, în cazul administrațiilor publice locale, fie a resurselor
financiare pentru reabilitarea și reconversia infrastructurii existente, în cazul
proprietarilor privați, soluția optima fiind implementarea proiectului prin PPP.
Ordonanța Guvernului nr. 65/200192 privind constituirea și funcționarea par‑
curilor industriale reglementează conceptul de parc industrial. Parcul industrial
reprezintă o zona delimitată în care se desfășoară activități economice, de cer‑
cetare științifică, de producție industrială și servicii, de valorificare a cercetării
științifice și/sau de dezvoltare tehnologică, într‑un regim de facilități specifice,
în vederea valorificării potențialului uman și material al zonei. Indiferent de pro‑
prietarul sit‑ului brownfield, constituirea parcului industrial se poate realiza sub
forma parteneriatului public‑privat reglementat prin Legea nr. 178/2010, la ini‑
țiativa autorităților administrației publice locale, respectiv prin asocierea în parti‑
cipațiune dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, agenții eco‑
nomici, institutele de cercetare‑dezvoltare si/sau alți parteneri interesați. Parcul
industrial este administrat de o societate comercială înființată în conformitate
cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale93, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, care poate fi compania de proiect
reglementată de Legea nr. 178/2010 a PPP. Niciun agent economic acționar,
care utilizează utilitățile și/sau infrastructura parcului industrial, nu poate deține
controlul asupra societății‑administrator, în mod direct sau indirect.
c) Modalitatea de implementare prin PPP a unor proiecte de

dezvoltare urbană a cartierelor de locuințe
dezavantajate:
Aceleași documente de analiză elaborate la nivel național, regional sau lo‑
cal reflectă faptul că cele mai multe orașe mici și mijlocii din România se
confruntă cu provocări complexe în a asigura servicii sociale de calitate tutu‑
ror cetățenilor. Acestea sunt legate de existența unor enclave, cartiere, zone
92
http://lege5.ro/Gratuit/gm2dmmbq/ordonanta‑nr‑65‑2001‑privind‑constituirea‑si‑functionarea‑parcuri‑
lor‑industriale.
93
http://lege5.ro/Gratuit/gy4diobx/legea‑societatilor‑nr‑31‑1990.
132
urbane care concentrează grupurile sociale defavorizate, cu probleme com‑

plexe de locuire, de acces limitat la servicii sociale, educaționale, sanitare,
dar și pe piața muncii.
O altă problemă specifică acestor orașe este ponderea ridicată a populați‑
ei care locuiește în cartiere de blocuri construite în perioada comunistă, cu
un confort redus, din materiale ineficiente energetic (prefabricate din beton
armat), care generează costuri ridicate de întreținere și cu un impact negativ
asupra esteticii urbane.
Nu în ultimul rând, numărul de locuințe sociale și pentru tineri, de la nivelul
acestor orașe, este insuficient în raport cu numărul mare al beneficiarilor eligi‑
bili de astfel de locuințe (familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar
pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu
net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică în
ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum şi
anterior lunii în care se repartizează locuinţa, tinerii căsătoriți cu vârsta de
până la 35 de ani, tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială care au îm‑
plinit 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele cu dizabilități, pensionarii,
veteranii și văduvele de război, beneficiarii Legii nr. 416/2001, ai Legii nr.
116/2002, ai Legii nr. 42/1990 și ai Decretului Lege nr. 118/1990, persoa‑
nele evacuate sau notificate în acest sens, în baza Legii nr. 10/2001 etc.).
Domeniul serviciilor sociale este unul dintre cele mai adecvate pentru imple‑
mentarea parteneriatului public‑privat. Actele normative pe baza cărora se
pot realiza parteneriate publice private în România, în domeniul serviciilor
sociale, sunt:
• Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală94;
• Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 68/2003, privind
serviciile sociale95, modificată și completată prin O.G. nr. 86/2004;
privind serviciile sociale care prevede: contracte de servicii și contracte
de parteneriat;
• Legea 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fun‑
dațiilor române cu personalitate juridică96, care înființează și admi‑
nistrează unități de asistență socială ce instituie finanțarea serviciului
social pe baza unui cost mediu lunar al beneficiarului;
94
http://lege5.ro/Gratuit/gezdenryhe/legea‑administratiei‑publice‑locale‑nr‑215‑2001.
95
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L515‑2003.pdf.
96
http://www.mmssf.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L34‑1998.pdf.
133
• Legea 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din

fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes gene‑
ral97, care promovează o procedură aplicabilă tuturor formelor de fi‑
nanțare a entităților nonprofit din bani publici;
• OG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică,
a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de
concesiune de servicii.
În baza acestor reglementări, colaborarea dintre administrația publică loca‑
lă și ONG‑urile care furnizează servicii sociale poate lua următoarele forme:
‑ încheierea de convenții de colaborare între părți, prin care autoritățile admi‑
nistrației publice locale finanțează unele cheltuieli ale ONG‑urilor respecti‑
ve, stabilesc înființarea de noi entități care să furnizeze servicii sociale (fun‑
dații sau centre de servicii sociale), în care municipalitatea să fie partener;
‑ preluarea de către autoritățile administrației publice locale a unor servicii
sociale înființate de către ONG‑uri.
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind crește‑
rea performanței energetice a blocurilor de locuințe, publicată în Monitorul
Oficial nr. 155/12.03.200998, cu modificările și completările ulterioare, fie‑
care autoritate a administrației publice locale fundamentează și elaborează
un Program local multianual privind creșterea eficienței energetice la blocu‑
rile de locuințe, pe baza contractelor de mandate încheiate cu asociațiile
de proprietari, în vederea finanțării de la bugetul local și de stat. În ceea ce
privește modalitatea de finanțare, 50% din valoarea lucrărilor este asigurată
din alocații de la bugetul de stat, prin MDRAP, cota de contribuție proprie a
autorităților administrației publice locale este de 30%, iar cea a asociațiilor
de proprietari trebuie să fie de minim 20%.
De asemenea, la nivel național se implementează Programul de reabilitare
termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție
guvernamentală (OUG 69/2010, completată și modificată prin Legea nr.
76/2011)99. Conform acestui program, finanțarea lucrărilor de reabilitare se
realizează astfel: minim 10% sunt asigurați din fonduri proprii ai asociației
97
http://lege5.ro/Gratuit/haytsnjx/legea‑nr‑350‑2005‑privind‑regimul‑finantarilor‑nerambursabile‑din‑fon‑
duri‑publice‑alocate‑pentru‑activitati‑nonprofit‑de‑interes‑general.
98
http://lege5.ro/Gratuit/gezdonrrgi/ordonanta‑nr‑18‑2009‑privind‑organizarea‑si‑finantarea‑rezidentia‑
tului.
99
http://www.fngcimm.ro/index.php?page=reabilitare‑termica‑cadrul‑legal.
134
de locatari (la care se adaugă costurile integrale de proiectare), iar maxim

90% pot proveni dintr‑un credit bancar în lei, cu garanție guvernamentală și
dobândă subvenționată prin FNGCIMM. La solicitarea asociațiilor de pro‑
prietari, autoritățile administrației publice locale pot finanța maxim 30% din
valoarea totală a cheltuielilor.
Și în acest caz, facem mențiunea că nici O.U.G. nr. 18/2009, nici O.U.G.
nr. 69/2010, completată și modificată prin Legea nr. 76/2011, nu fac parte
din setul de acte normative care reglementează la nivel național partene‑
riatul public‑privat, în condițiile în care nu vizează finanțarea unui proiect
de interes public de către partenerii privați (asociațiile de proprietari) și nici
nu implică unul dintre tipurile de parteneriat public‑private consacrate de
lege (companie de proiect, concesiune de lucrări, bunuri și servicii publice).
Totuși, măsurile de reabilitare termică a clădirilor de locuit, sprijinite de aces‑
te două acte normative, se înscriu în conceptul mai larg de parteneriat pu‑
blic‑privat (în condițiile în care nici la nivel european acesta nu a fost delimitat
exact prin documente normative), din următoarea perspectivă: existența unui
acord pe termen lung între sectorul public și cel privat pentru realizarea unui
proiect, cu impact asupra publicului larg (prin reducerea emisiilor de CO2),
prin împărtășirea riscurilor/costurilor.
În anul 2012, Guvernul a aprobat Programul „Construcția de locuințe cu
chirie, realizate prin atragerea capitalului privat destinat constituirii unui
fond de locuințe destinate închirierii”100, la nivel național, care să permită
accesul tuturor persoanelor la o locuință care să respecte standardele de
locuit. Finanțarea proiectării, construcției și exploatării locuințelor se asigură
de către investitorii privați din surse proprii sau atrase, în timp ce Agenția
Națională pentru Locuințe va finanța structurarea economică, tehnică și juri‑
dică a proiectelor, inclusiv elaborarea studiilor de fundamentare a deciziei
de concesionare și a documentațiilor de atribuire a contractelor necesare
implementării Programului, din surse de la bugetul de stat. Autoritățile admi‑
nistrației publice locale care solicită ANL includerea în program trebuie să
dispună de terenuri aparținând domeniului public, pe care să le transfere,
libere de orice sarcini, în folosință gratuită către ANL. Investitorii privați vor
primi în contrapartida locuințelor realizate, o cotă‑parte din chiriile încasate,
însoțită de plata unor plăți unitare periodice, ce urmează a fi rambursate, de
către Agenția Națională pentru Locuințe din surse de la bugetul de stat, prin
100
http://lege5.ro/Gratuit/gmytkmzwgi/programul‑privind‑constructia‑de‑locuinte‑cu‑chirie‑realiza‑
te‑prin‑atragerea‑capitalului‑privat‑privat‑din‑18042012.
135
bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Lucrările

de viabilizare și dotările tehnico‑edilitare se vor asigura de către autoritățile
administrației publice locale și/sau de către investitori, în conformitate cu
contractele încheiate de ANL cu unitățile administrativ‑teritoriale și/sau in‑
vestitorii privați, modalitatea de realizare a acestora fiind analizată pentru
fiecare proiect în parte. Astfel, lucrările de viabilizare și tehnico‑edilitare din
exteriorul perimetrului destinat locuințelor se vor realiza de către autorită‑
țile administrației publice locale, finanțarea fiind asigurată din surse de la
bugetul de stat și/sau bugetul local. Cu privire la lucrările de viabilizare și
tehnico‑edilitare din interiorul perimetrului destinat locuințelor, acestea se pot
realiza fie de către autoritatea administrației publice locale, în măsura în
care se pot aloca fonduri în acest sens, fie de către investitorul privat în cadrul
contractului de concesiune. Pentru asigurarea rentabilității proiectului, se pre‑
vede că Agenția Națională pentru Locuințe va iniția procedura de atribuire a
contractului de concesiune numai după începerea lucrărilor de viabilizare și
tehnico‑edilitare, până la limita perimetrului destinat construcției de locuințe.
În final, trebuie menționat că Legea nr. 215/2001 a administrației publice
locale, Art. 38, alin (2), punctul X) prevede faptul că Consiliul Local „hotărăș‑
te, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române
sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în
vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau
proiecte de interes public local; hotărăște înfrățirea comunei sau orașului cu
unități administrativ‑teritoriale similare din alte țări”. Prin urmare, autoritățile
dispun de cadrul legal pentru a încheia diferite forme de cooperare, mai mult
sau mai puțin formalizate contractual, cu diferite organizații care au interese
și obiective comune cu ale administrației locale pentru proiecte de interes
public.
Relevante în acest sens pot fi și cele câteva modele de bune practici prezen‑
tate în cadrul Capitolului 3, unde se face referire inclusiv la parteneriatul
public‑privat de tip informal (de ex. în orașul Chemnitz), sub forma unor
înțelegeri cu privire la implementarea în comun a unor inițiative de interes co‑
mun, de exemplu între autoritățile administrației publice locale, organizațiile
non‑profit și asociațiile de cetățeni, fără ca acestea să implice resurse finan‑
ciare și o formă contractuală de colaborare.
136
Bibliografie
I. Ghiduri, metodologii, rapoarte:

1. Comisia Europeană – DG‑Regio (2003), Guidelines for Successful
Public‑Private Partenerships, 2003.
2. RegGov Fast Track Network (2009), Good Practice Reader: Public‑Private
Partnership in Integrated Urban Policy.
3. URBACT (2006): Public Private Partnership in urban regeneration. A guide to
opportunities and practice.
4. European PPP Expertise Centre (2011), The Guide to Guidance. How to
Prepare, Procure and Deliver PPP Projects.
5. Madanipour, A., (2003), EUROCITIES, Cities Actions Against Social
Exclusions (CASE), Final Report.
6. Trache, H., Green, H. (2006), Partners 4 Action – Public‑Private Partnership
in Urban Regeneration. A base‑line study of the Partners 4 Action network’s
participating cities.
7. OECD (2008), Benchmark PPPs: Measurement and Uses.
8. Fischer et all (2010), The economics of infrastructure finance: Public‑private
partnerships versus public provision, EIB Papers 2/2010, European Investment
Bank, Economics Department.
II. Legislație națională și comunitară:

9. Codul Civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, cu modificările și comple‑
tările ulterioare.
10. Expunerea de motive a proiectului de lege privind parteneriatul pu‑
blic‑privat (PL‑x nr. 457/2013), proiect aflat în Parlamentul României.
11. Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare.
12. Hotărârea Guvernului nr. 1239/2010 privind aprobarea Normelor me‑
todologice de aplicare a Legii parteneriatului public‑privat nr. 178/2010,
137
precum și pentru aprobarea unor măsuri privind reorganizarea Unității cen‑

trale pentru coordonarea parteneriatului public‑privat din cadrul Ministerului
Finanțelor Public, cu modificările și completările ulterioare.
13. Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare
a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contrac‑
telor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a
contractelor de concesiune de servicii.
14. Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție pu‑
blică din OUG nr. 34/2006 consolidată în baza Hotărârii nr. 1.056/2006,
a Hotărârii nr. 1.337/2006 și a Hotărârii nr. 834/2009.
15. Hotărâre nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție
publică prin mijloace electronice din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
34/2006 modificată și completată prin H.G. nr. 198/2007.
16. Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public‑privat, cu modificările și com‑
pletările ulterioare.
17. Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modi‑
ficările și completările ulterioare.
18. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea con‑
tractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice
și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și comple‑
tări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare.
19. Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea
și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 107/2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de
achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contrac‑
telor de concesiune de servicii.
20. Ordinul ministrului finanțelor publice și al președintelui Autorității
Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
nr. 1517/9574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea
proiectelor de concesiune de lucrări publice și servicii în România.
21. Proiectul de lege PL‑x 457/2013 privind modificarea Legii nr. 178/2011
privind parteneriatului public‑privat.
* în Bibliografie nu au fost incluse link‑urile la site‑urile WEB. Acestea sunt prezentate în note‑
le de subsol și fac trimitere la portaluri ale unor instituții oficiale sau private care conțin acte
normative.
138
Anexe
Anexa 1. Model de contract de concesiune de lucrări publice101
CONTRACT DE CONCESIUNE
– model‑cadru –
Încheiat astăzi, ............., la ...............
1. Părțile contractante
1.1. Consiliul Local ................................................, cu sediul în ..............................,

reprezentat prin ........................, având funcția de ..........................., în calitate de
concedent,
şi
1.2. S.C. ................................................S.R.L. societate comercială cu persona‑

litate juridică ............................, cu sediul social în ..........................., înregistrat la
ONRC ............................. sub nr. ........................ din ..............................., cod fiscal
.......................... din ........................., având contul deschis la ........................, în cali‑
tate de concesionar, au convenit să încheie prezentul contract de concesiune.
2. Obiectul contractului de concesiune
2.1. Obiectul contractului de concesiune îl constituie exploatarea spațiului (bunul
imobil) în ................................, situat în ....................................., format din .....................
încăperi în suprafața totală de ............. m2, conform scitei, care va constitui anexa
nr. 1*) la contractul de concesiune.
101
Adaptat după Ordinul pentru aprobarea modelului‑cadru al contractului de concesiune încheiat în teme‑
iul Hotărârii Guvernului nr. 884/2004 privind concesionarea unor spaţii cu destinația de cabinete medicale.
139
2.2. Predarea‑primirea obiectului concesiunii se va efectua pe bază de proces‑ver‑

bal care se va încheia până la data de ..............., care va constitui anexa nr. 2 la
contractul de concesiune.
2.3. Este interzisă subconcesionarea în tot sau în parte, unei terțe persoane, a spa‑
țiului care face obiectul prezentului contract de concesiune.
3. Termenul
3.1. Durata concesiunii este de ......... ani, începând de la data de ..............
3.2. Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel
mult jumătate din durata sa inițială, astfel încât durata întregului contract să nu de‑
pășească 49 de ani.
4. Redevența
4.1. Redevența este de 1 euro/m2/an în primii 5 ani.
4.2. După primii 5 ani nivelul minim al redevenței se va stabili de concedent, por‑
nind de la prețul pieței, sub care redevența nu poate fi acceptată. După negociere
cuantumul redevenței va fi prevăzut într‑un act adițional semnat de ambele părți
contractante.
4.3. Plata redevenței se face prin conturile:
– contul concedentului nr. ................................................., deschis la Banca .............
....................................................; – contul concesionarului nr. .....................................
........., deschis la Banca ................................................................. .
4.4. Pentru primii 5 ani, începând din anul ........., plata redevenței se va face în
primul trimestru al anului respectiv. Ulterior, termenul de plată a redevenței se va
stabili prin act adițional.
4.5. Plata integrală a redevenței pentru anul ........ se va face până la data de 31
decembrie.
4.6. Neplata redevenței în termenul prevăzut la pct. 4.4 și 4.5 dă dreptul conce‑
dentului să pretindă penalități în cuantum de 0,25% din valoarea acesteia pe zi
de întârziere.
4.7. Neplata redevenței pentru o perioadă de un an duce la rezilierea contractului.
5. Drepturile părților
5.1. Drepturile concesionarului
140
5.1.1. Concesionarul are dreptul de a exploata în mod direct, pe riscul și pe răs‑

punderea sa, bunul imobil care face obiectul prezentului contract de concesiune.
5.2. Drepturile concedentului
5.2.1. Concedentul are dreptul să inspecteze bunul imobil concesionat, să ve‑
rifice stadiul de realizare a investițiilor, precum și modul în care este satisfăcut
interesul public prin realizarea activității sau serviciului public, verificând respec‑
tarea obligațiilor asumate de concesionar.
5.2.2. Verificarea se va efectua numai cu notificarea prealabilă a concesiona‑
rului și în următoarele condiții: ..................................................................................
....................................................
6. Obligațiile părților
6.1. Obligațiile concesionarului
6.1.1. Concesionarul este obligat să asigure exploatarea eficace în regim de
continuitate și de permanenţă a bunului imobil care face obiectul concesiunii.
6.1.2. Concesionarul este obligat să plătească redevența.
6.1.3. Concesionarul are obligația de a restitui bunul concesionat, după expi‑
rarea contractului de concesiune, în deplina proprietate, liber de orice sarcină,
inclusiv investițiile realizate, cel puțin în condițiile în care a fost preluat, în caz
contrar urmând să suporte contravaloarea daunelor produse.
6.1.4. Concesionarul poate investi în bunul imobil concesionat sau poate realiza
lucrări de modernizare a acestuia numai cu acordul concedentului.
6.1.5. În termen de 90 de zile de la data încheierii contractului de concesiune,
concesionarul este obligat să depună, cu titlu de garanție, o sumă de... lei, re‑
prezentând o cotă‑parte din suma datorată concedentului cu titlu de redevență
pentru primul an de activitate.
6.1.6. La încetarea contractului de concesiune din alte cauze decât prin ajunge‑
re la termen, excluzând forța majoră și cazul fortuit, concesionarul este obligat
să asigure continuitatea prestării activității sau serviciului public, în condițiile
stipulate în contract, până la preluarea acesteia de către concedent.
6.1.7. În cazul în care concesionarul sesizează existenţa sau posibilitatea exis‑
tenţei unei cauze de natură să conducă la imposibilitatea realizării activității
sau serviciului public, va notifica de îndată acest fapt concedentului, în vederea
luării măsurilor ce se impun pentru asigurarea continuității activității sau serviciu‑
lui public.
141
6.2. Obligațiile concedentului

6.2.1. Concedentul este obligat să nu îl tulbure pe concesionar în exercițiul drep‑
turilor rezultate din prezentul contract de concesiune.
6.2.2. Concedentul nu are dreptul să modifice în mod unilateral contractul
de concesiune, în afară de cazurile prevăzute expres de lege și de prezentul
contract.
6.2.3. Concedentul este obligat să notifice concesionarului apariția oricăror
împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor concesionarului, dacă are
cunoștință despre aceasta.
7. Modificarea contractului
7.1. Concedentul poate modifica unilateral partea reglementară a prezentului con‑
tract de concesiune, cu notificarea prealabilă a concesionarului, din motive excep‑
ționale legate de interesul național sau local, după caz.
7.2.1. În cazul în care modificarea unilaterală a contractului de concesiune îi
aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul să primească în mod prompt o
despăgubire adecvată și efectivă.
7.2.2. În caz de dezacord între concedent și concesionar cu privire la valoarea
despăgubirii, aceasta va fi stabilită de instanța judecătorească competentă.
7.2.3. Dezacordul dintre concedent și concesionar cu privire la despăgubiri nu
poate să constituie un temei pentru concesionar care să conducă la sustragerea
de la obligațiile sale contractuale.
8. Încetarea contractului de concesiune

8.1. Prezentul contract de concesiune încetează în următoarele situații:
a) la expirarea duratei stabilite în prezentul contract, dacă părțile nu convin în
scris prelungirea acestuia, în condițiile legii;
b) în cazul în care interesul național sau local o impune, prin denunțarea uni‑
laterală de către concedent, cu plata unei despăgubiri juste și prealabile în
sarcina concedentului;
c) în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar, prin re‑
ziliere unilaterală de către concedent, cu plata unei despăgubiri în sarcina
concesionarului;
d) în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concedent, prin rezili‑
erea unilaterală a contractului de către concesionar, cu plata de despăgubiri
în sarcina concedentului;
142
e) la dispariția, dintr‑o cauză de forță majoră, a bunului concesionat sau în ca‑

zul imposibilității obiective a concesionarului de a‑l exploata, prin renunțare,
fără plata unei despăgubiri;
f) schimbarea destinației spaţiilor după concesionare atrage rezilierea de drept
a contractului de concesiune;
g) concesionarul poate denunța unilateral contractul de concesiune pentru moti‑
ve personale, notificând concedentul cu 60 de zile înainte de data denunțării;
h) în cazul în care titularul cabinetului medical nu mai desfășoară activitate medicală.
9. Răspunderea contractuală
9.1. Nerespectarea de către părțile contractante a obligațiilor cuprinse în prezen‑
tul contract de concesiune atrage răspunderea contractuală a părții în culpă.
10. Forța majoră

10.1. Nici una dintre părțile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen
și/sau de executarea în mod necorespunzător, total sau parțial, a oricărei obligații
care îi revine în baza prezentului contract de concesiune, dacă neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a obligației respective a fost cauzată de forța ma‑
joră, astfel cum este definită în lege.
10.2. Partea care invocă forța majoră este obligată să notifice celeilalte părți, în
termen de ... (zile, ore) de la producerea evenimentului, și să ia toate măsurile po‑
sibile în vederea limitării consecințelor lui.
10.3. Dacă în termen de ............ (zile, ore) de la producere evenimentul respectiv
nu încetează, părțile au dreptul să își notifice încetarea de plin drept a prezentului
contract de concesiune fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune‑interese.
11. Notificări
11.1. În accepțiunea părților contractante orice notificare adresată de una dintre
acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la adresa/sediul
prevăzut în prezentul contract de concesiune.
11.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poștală, ea va fi transmisă prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire și se consideră primită de destina‑
tar la data menționată de oficiul poștal primitor pe această confirmare.
11.3. Dacă notificarea se trimite prin fax, ea se consideră primită în prima zi lucră‑
toare după cea în care a fost expediată.
11.4. Notificările verbale nu se iau în considerare.
143
12. Litigii
12.1. În cazul în care rezolvarea neînțelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă,
ele vor fi supuse spre soluționare instanței competente.
13. Clauze finale

13.1. Orice modificare a prezentului contract de concesiune se face numai prin act
adițional semnat de ambele părți contractante.
13.2. Prezentul contract de concesiune, împreună cu anexele ............, care fac
parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă voința părților și înlătură orice altă
înțelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui.
13.3. Prezentul contract de concesiune a fost încheiat în ......... exemplare, din care
...... astăzi ..................., data semnării lui. Concedent, ............................. Concesionar,
.............................
*) Se elaborează de administrația publică locală.
144
Anexa 2. Prezentarea pe scurt a proiectului
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) implemen‑

tează, prin Direcţia Generală Dezvoltare Regională şi Infrastructură, proiec‑
tul „Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă şi integrată”. Durata de
implementare a proiectului este de 34 de luni (octombrie 2012 – iulie 2015)
iar bugetul total este în valoare de 4.744.275,00 lei, din care 4.032.633,75
lei din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative şi 711.641,25 lei cofinanţare MDRAP.
Obiectivul principal al proiectului este întărirea capacităţii administraţiei lo‑
cale din oraşele cu populaţia stabilă sub 50.000 de locuitori de a dezvolta
şi implementa politici urbane integrate în vederea asigurării condiţiilor de
dezvoltare spaţială durabilă şi a abordării integrate a problematicilor secto‑
riale de planificare şi dezvoltare urbană.
Obiective generale ale proiectului:
• Abordarea integrată a problematicilor sectoriale de planificare şi dez‑
voltare urbană a oraşelor cu populaţia stabilă sub 50.000 de locuitori
în vederea consolidării rolului în reţeaua de localităţi naţionale;
• Asigurarea condiţiilor metodologice şi funcţionale pentru autorităţile
administraţiilor publice ale oraşelor cu populaţia stabilă sub 50.000
de locuitori în implementarea Agendei Urbane europene.
Obiective specifice:
• Dezvoltarea unui număr de 3 instrumente de planificare şi dezvoltare
urbană care să sprijine elaborarea şi implementarea politicilor urbane
integrate;
• Îmbunătățirea pregătirii profesionale privind formularea şi implementa‑
rea politicilor urbane a unui număr de 430 de funcţionari publici din
domeniul urbanismului şi dezvoltării locale precum şi din domeniile
145
relevante dezvoltării teritoriale, din cadrul administraţiei locale a oraşe‑

lor cu populaţia stabilă sub 50.000 locuitori;
• Dezvoltarea unor modele de politici de dezvoltare urbană integrată în
5 oraşe pilot;
• Îmbunătăţirea relaţiilor funcţionale din cadrul compartimentelor autori‑
tăţilor administraţiilor publice locale.
Grupul ţintă este reprezentat de funcţionarii publici, din direcţiile de urba‑
nism şi direcţiile responsabile cu elaborarea de strategii şi politici locale,
din unităţile administrativ-teritoriale cu populaţia stabilă sub 50.000 de lo‑
cuitori. Toate aceste autorităţi administraţiei publice locale vor beneficia de
rezultatele proiectului şi de noile instrumente şi modele de dezvoltare urbană
integrată.
Un număr estimat de 400 de persoane (funcţionari publici) vor participa la 8
sesiuni de instruire organizate în regiunile de dezvoltare ale României, care
vor constitui prilejuri de informare, transfer de cunoştinţe şi creare de contac‑
te profesionale în vederea dezvoltării unei reţele de profesionişti cu privire la
dezvoltarea de politici urbane integrate.
Un număr de 30 persoane (funcţionari publici din cadrul autorităţilor ad‑
ministraţiei publice locale) vor beneficia de cursuri de instruire aprofundată
având ocazia să acumuleze experienţă privind crearea de politici integrate
pentru dezvoltare urbană, creând astfel o platformă solidă pentru dezvolta‑
rea localităţilor din România.
Beneficiarii indirecţi ai proiectului sunt: comunităţile locale din unităţile admi‑
nistrativ-teritoriale cu populaţia stabilă sub 50.000 de locuitori, organizaţiile
nonguvernamentale, mediul de afaceri.
Pentru informaţii suplimentare: www.dezvoltareurbanaintegrata.ro.
146
Anexa 3. Sinteza analizei situației existente la nivel național

privind dezvoltarea orașelor cu populație stabilă sub
50.000 de locuitori
În România există 279 de orașe cu o populație stabilă de mai puțin de
50.000 de locuitori, ceea ce reprezintă 87,2% din totalul localităților cu
statut urban din țară (RPL 2011). Numărul acestor orașe a crescut continuu
în ultimul secol, pe fondul valurilor succesive de reurbanizare, prin trecerea
unor comune în categoria așezărilor urbane, cât și prin scăderea populației
stabile a unor orașe din categoriile superioare de mărime. Această categorie
de orașe este una eterogenă, care cuprinde atât mici centre urbane rezulta‑
te în urma proceselor de reurbanizare din ultimele 2‑3 decenii și care încă
păstrează un aspect tipic rural, cât și centre urbane care au avut sau încă au
funcții administrative importante, precum cea de reședință de județ. În con‑
formitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a IV‑a
„Rețeaua de localități”, 62 dintre aceste orașe sunt de rangul II – municipii,
iar 217 de rangul III – orașe.
Figura 1 – Rețeaua de așezări urbane cu populație stabilă sub 50.000 de locuitori, în funcție
de numărul populației stabile la recensământul din 2011
147
Orașele cu populația stabilă sub 50.000 locuitori totalizau, la recensământul

din 2011, 3.721.436 de locuitori, ceea ce reprezintă 34,3% din populația
urbană, respectiv 18,5% din populația totală a României. Ritmul de scădere
a populației acestor orașe este superior mediei naționale (‑9,3%, față de
–7,2%, în ultimul deceniu), mai ales pe fondul migrației către marile centre
urbane, a remigrației (urban‑rural), dar și a migrației externe. Singurele orașe
mici care au înregistrat o creștere a populației sunt cele din jurul marilor cen‑
tre urbane (București, Constanța, Brașov etc.), unde se manifestă un fenomen
de suburbanizare. Sporul natural este, în general, negativ, pe fondul migrați‑
ei intense și a îmbătrânirii populației, excepție făcând orașele mici care au o
pondere ridicată a populației de etnie romă, respectiv orașele care au moș‑
tenit din perioada comunistă o structură pe vârste favorabilă. Cel mai mare
declin demografic se înregistrează însă în orașele cu profil monoindustrial,
care sunt rezultatul procesului de urbanizare forțată în perioada comunistă
și care nu s‑au putut adapta la cerințele economiei de piață, în ultimele două
decenii.
Analiza rețelei de așezări urbane din România reflectă o tendință de hiper‑
trofiere, prin creșterea disparităților de dezvoltare dintre polii urbani majori
(București, Cluj‑Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Craiova etc.) și
restul orașelor, accentuate de lipsa unei categorii solide de orașe mijlocii,
care să asigure o dezvoltare echilibrată a teritoriului.
Din punct de vedere economic, ponderea covârșitoare a orașelor mici a tre‑
cut printr‑un proces amplu de restructurare după 1989, rezultând închiderea
marilor agenți economici construiți în perioada comunistă și disponibilizări
masive de personal. În acest context, multe orașe cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori se confruntă cu un șomaj cronic, care afectează mai
ales tinerii absolvenți și persoanele de peste 40 de ani, pentru care nu există
locuri de muncă adecvate pregătirii lor. Singurele orașe care înregistrează
performanțe economice notabile sunt cele care au atras investiții străine în
domenii cu valoare adăugată ridicată, precum Mioveni, Năvodari, Sebeș,
Mangalia, Sânnicolau Mare, Lugoj etc., orașele care au moștenit o struc‑
tură economică relativ competitivă (Câmpina, Mediaș, Găești), reședințele
de județ care polarizează resursele din respectivele zone (Miercurea Ciuc,
Slobozia, Alexandria) și orașele din jurul marilor centre urbane, care au be‑
neficiat de relocarea unor companii în cadrul procesului de suburbanizare
(Voluntari, Popești‑Leordeni, Otopeni, Pantelimon, Ghimbav etc.). La polul
148
opus, regăsim o serie de orașe nou‑intrate în categoria așezărilor urbane, cu

un profil economic preponderent agricol, bazat pe autoconsum. Deși econo‑
miile locale s‑au diversificat după 1989, există încă multe orașe care păstrea‑
ză un caracter monoindustrial (orașele din Valea Jiului, Mioveni, Oțelu Roșu,
Cernavodă, Turceni, Rovinari, Găești, Victoria, Valea lui Mihai etc.), unde
putem discuta despre o tendință de specializare economică, iar, pe viitor,
chiar de formarea unor clustere. Nivelul de salarizare din orașele mici este
inferior mediei naționale, fiind mai ridicat doar în orașele cu un nivel ridicat
de dezvoltare economică, care au atras investitori importanți, precum și în
cele cu unități din sfera industriei energetice și extractive.
Accesibilitatea este un factor important de dezvoltare a rețelei de orașe cu
populația stabilă sub 50.000 de locuitori. Orașele care nu au acces direct
la rețeaua TEN‑T rutieră și feroviară sunt în număr mare și distribuite în toate
regiunile de dezvoltare, mai puțin în regiunea București‑Ilfov. Relativa izolare
față de axele prioritare de transport, adevărate coridoare de dezvoltare,
face ca orașele din această categorie să aibă un nivel mai scăzut de dezvol‑
tare socio‑economică, fiind mai puțin atractive pentru investiții.
La nivelul anului 2012, doar 55% din rețeaua stradală din orașele cu po‑
pulația stabilă sub 50.000 de locuitori era modernizată. În pofida faptului
că multe străzi au fost modernizate, în perioada 2007‑2013, cu finanțări
de la bugetul local, bugetul de stat sau din finanțări nerambursabile (66 de
orașe mici au beneficiat de fonduri din POR 2007‑2013 pentru reabilitarea
și modernizarea infrastructurii de transport), gradul de modernizare al rețe‑
lei stradale din orașele mici a crescut cu doar 5% față de 2007. Cea mai
îngrijorătoare situație se înregistrează în cazul orașelor mici, intrate recent în
categoria localităților urbane, care au o infrastructură tehnico‑edilitară tipică
mediului rural, respectiv unele orașe din zona montană, cu o rețea stradală
foarte extinsă ce cuprinde inclusiv drumuri de acces în zonele montane și
turistice, precum și drumuri de legătură cu trupurile izolate ale localităților.
În ceea ce privește infrastructura tehnico‑edilitară, există încă multe centre
urbane mici cu o rată de conectare a locuințelor la rețeaua de alimentare
cu apă și de canalizare de mai puțin de 40%, acesta fiind cazul majorității
orașelor rezultate din procesele de reurbanizare care au avut loc în ultimii
25 de ani. De asemenea, există încă astfel de orașe care nu dispun de sis‑
teme centralizate de canalizare. Totuși, în perioada 2007‑2013, peste 90%
dintre orașele mici au beneficiat de finanțări nerambursabile din Programul
149
Operațional Sectorial Mediu 2007‑2013 pentru extinderea și modernizarea

rețelei de apă și apă uzată, ceea ce va conduce implicit la îmbunătățirea
ratei de conectare.
În perioada 2004‑2011, s‑au înregistrat scăderi semnificative la majoritatea
emisiilor de poluanți atmosferici (dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de
carbon, benzen, ozon, metale grele), pe fondul restrângerii activității prin‑
cipalilor poluatori industriali, a investițiilor de mediu pentru conformarea la
cerințele europene, a înlocuirii combustibililor fosili etc., singurele depășiri
fiind înregistrate în cazul pulberilor în suspensie. Principala sursă de poluare
a aerului din mediul urban o reprezintă traficul urban în creștere și utilizarea
combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor, în condițiile în care o trei‑
me dintre orașele mici nu dispun de rețea de distribuție a gazelor naturale.
Principalele surse de poluare a terenurilor la nivelul orașelor studiate sunt
depozitele necontrolate de deșeuri, extracția și prelucrarea petrolului, ex‑
ploatarea materialelor de construcții, aplicarea de îngrășăminte chimice în
agricultură. Apele de suprafață au, în general, o stare biologică și chimică
moderată sau bună, probleme fiind înregistrate cu poluarea apelor freatice
cu nitrați și nitriți, mai ales în zonele lipsite de sisteme centralizate de alimen‑
tare cu apă.
La nivelul tuturor județelor din România au fost implementate sau sunt în curs
de implementare sisteme de management integrat al deșeurilor, cu sprijin
financiar nerambursabil din programele de pre‑aderare și din POS MEDIU
2007‑2013.
Suprafața medie a spațiilor verzi în orașele mici este de 23,2 mp/locuitor,
în creștere continuă de la an la an. În cele mai multe cazuri creșterea supra‑
fețelor de spații verzi s‑a produs prin includerea în această categorie a unor
păduri sau zone de agrement și nu prin amenajarea de noi spații verzi. În
realitate, suprafața de spații verzi este mai mare decât cea consemnată în
statistici, însă aceasta nu poate fi determinată exact în lipsa unui registru al
spațiilor verzi, de care dispun doar câteva orașe.
Cele 279 de orașe cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori din România
au un potențial însemnat de producere a energiei din resurse regenerabile,
cu precădere din energie solară (mai ales în zona de sud, sud‑est și în vestul
extrem), eoliană (Dobrogea, Moldova, zonele montane înalte), microhidro‑
energie (în zona carpatică și subcarpatică), biomasă agricolă (în zonele de
câmpie) și forestieră (în zonele montane), dar și din energie geotermală (în
150
partea de vest a țării). Acest potențial energetic este, în prezent, subutilizat, în

pofida investițiilor private substanțiale din ultimii ani. De asemenea, numărul
orașelor în care resursele regenerabile sunt utilizate pentru asigurarea nece‑
sarului de energie al clădirilor publice, al mijloacelor de transport în comun
și al sistemului de iluminat public este foarte scăzut.
În ceea ce privește gradul de reabilitare al clădirilor colective de locuit (blo‑
curi), prin programele Ministerului Dezvoltării Regionale și al Administrației
Publice au fost reabilitate termic doar 4% din totalul celor peste 750.000
de apartamente existente. La acestea, se adaugă investițiile realizate de la
bugetele locale și/sau din fondurile asociațiilor de locatari, care nu au fost
cuantificate exact la nivel național, dar peste 50% din fondul locativ nu a be‑
neficiat încă de măsuri de creștere a eficienței energetice, situație similară cu
cea înregistrată la nivelul clădirilor de interes public (sedii de primării, unități
de învățământ, unități sanitare etc.).
Din perspectiva nivelului de sărăcie, acest fenomen afectează cele mai
multe orașe mici din regiunile mai puțin dezvoltate ale României (Nord‑Est,
Sud‑Muntenia, Sud‑Vest), cu precădere pe acelea care au intrat recent în
categoria localităților urbane, fără însă ca promovarea la rangul urban să
fie însoțită de o îmbunătățire semnificativă a infrastructurii de locuire, teh‑
nico‑edilitare, sociale, educaționale, sanitare, culturale etc., care, în unele
cazuri, e încă una tipică pentru localitățile rurale.
Orașele mici se confruntă cu resurse bugetare foarte limitate, care nu aco‑
peră necesarul mare de investiții publice și, uneori, nici măcar cheltuielile
curente de funcționare a aparatului administrativ. Cele mai scăzute venituri
la bugetul local sunt generate la nivelul orașelor mici și lipsite de agenți eco‑
nomici importanți. Bugetele acestor orașe depind de transferurile de la bu‑
getul de stat și sunt insuficiente pentru a susține investiții semnificative de la
bugetul de stat sau pentru a asigura cofinanțarea proiectelor implementate
cu sprijin financiar nerambursabil. Prin urmare, în cazul specific al acestor
orașe, derularea de investiții în parteneriat public‑privat este esențială pentru
dezvoltarea urbană.
În anul 2012, la nivel național funcționau peste 50 de grupuri de acțiune
locală (G.A.L.), sprijinite prin programul LEADER, în care erau asociate loca‑
lități urbane. Peste 90% dintre orașele analizate sunt membre ale Asociației
Orașelor din România, unii dintre primari fiind chiar membri ai Consiliului
Director al acestei asociații care reprezintă interesele localităților urbane în
151
raport cu instituțiile guvernamentale. De asemenea, toate municipiile sunt

membre ale Asociației Municipiilor din România. În ceea ce privește asociați‑
ile de dezvoltare intercomunitară, toate cele 279 de orașe sunt reprezentate
în astfel de structuri, majoritatea cu acoperire județeană și înființate pentru
a asigura managementul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru
modernizarea infrastructurii tehnico‑edilitare (apă, apă uzată, managemen‑
tul integrat al deșeurilor etc.). De asemenea, unele dintre aceste orașe fac
parte din asociațiile de dezvoltare intercomunitară înființate în jurul polilor de
creștere desemnați prin H.G. 1149/2008 (Constanța, Brașov, Ploiești).
Conform Inventarului Național al Siturilor Poluate și Potențial Poluate, în ora‑
șele analizate existau, în 2011, peste 1.750 de ha de situri contaminate.
Cele mai multe dintre acestea se regăseau în fostele centre miniere (mine
abandonate, iazuri de decantare, depozite de substanțe periculoase), în zo‑
nele de extracție, depozitare și de prelucrare a hidrocarburilor, în cele cu
unități din sfera industriei chimice, a industriei de celuloză și hârtie, a celei
energetice, majoritatea dispunând de depozite de deșeuri periculoase. În
perioada 2007‑2013, un număr foarte redus de astfel de situri au fost reabi‑
litate și reconvertite funcțional (de ex. în Turda și în Câmpina).
Figura 2 – Siturile contaminate din mediul urban, în anul 2013
152
Pe lângă siturile contaminate, în majoritatea orașelor analizate regăsim

așa‑numite situri brownfield, foste facilități de producție abandonate sau
parțial contaminate care nu sunt, în mod obligatoriu, contaminate, dar care
afectează negativ mediul înconjurător și peisajul urban. Suprafața exactă a
acestor zone industriale nu este cunoscută exact, în condițiile în care nu a
fost realizat un inventar național în acest sens. Cele mai multe dintre aceste
situri brownfield se află, în prezent, în proprietate privată, acestea fiind unul
dintre motivele pentru care au fost atrase finanțări nerambursabile, din POR
2007‑2013, pentru reabilitarea și reconversia unor astfel de facilități doar în
orașele Călan și Târgu Secuiesc.
Figura 3 – Siturile brownfield din mediul urban, în anul 2013
În cele 279 de orașe cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori există

8.065 de monumente istorice, dintre care 1.291 de interes național și 6.744
de interes local. Acestea reprezintă 27,3% din totalul monumentelor clasifi‑
cate din România. Cele mai multe dintre aceste obiective sunt monumente de
arhitectură – biserici și clădiri/ansambluri urbane – și monumente arheolo‑
gice (așezări, cetăți, fortificații medievale etc.). Centrele istorice ale orașelor
din România au fost, în general, demolate în perioada comunistă pentru a
face loc unor clădiri de locuit și de for public noi, de o calitate arhitecturală
153
îndoielnică. Singurele localități urbane care dispun de vetre urbane/situri

urbane bine conturate și prezervate, obiective de patrimoniu național, cu po‑
tențial de valorificare turistică, sunt, în general, cele din Transilvania și Banat.
În perioada 2007‑2013, doar 16 din cele 279 de orașe au beneficiat de
finanțări nerambursabile pentru reabilitarea și introducerea în circuitul tu‑
ristic a unor obiective de patrimoniu construit, prin Programul Operațional
Regional (POR) 2007‑2013, la care se adaugă câteva obiective care au
primit finanțări de la bugetul de stat, prin Programul Național de Restaurare.
Majoritatea proiectelor de investiții de acest tip au vizat obiective punctuale,
fiind reabilitate ansambluri urbane din zonele centrale doar în câteva orașe
(de ex. Codlea, Câmpulung, Turda, Râșnov etc.).
Figura 4 – Ansamblurile urbane (centrele urbane) din orașele cu populația stabilă sub
50.000 de locuitori
La nivelul orașelor cu populația stabilă sub 50.000 de locuitori din România

există un stoc de 1.556.749 de locuințe, dintre care 95% private, cu o supra‑
față utilă desfășurată medie de 40,7 mp, ușor superioară mediei naționale,
fiecărui locuitor revenindu‑i, în medie, 15,4 mp. Aceste valori sunt plasate
mult sub media U.E. 28, situația cea mai critică fiind înregistrată în orașele
154
cu un fond locativ alcătuit preponderent din blocuri construite în perioada

comunistă, cu apartamente de mici dimensiuni și cu confort redus. În cele
279 de orașe există 777.000 de locuințe situate în astfel de blocuri, ceea
ce reprezintă 49,8% din stocul total de locuințe. Acestea au fost construite,
în proporție de peste 95%, în perioada 1960‑1990, au o suprafață utilă re‑
dusă (sub 40 mp arie desfășurată, în medie) și sunt construite din materiale
ineficiente energetic, ceea ce generează costuri ridicate de întreținere. În
plus, multe dintre aceste clădiri au fațadele nereabilitate, ceea ce afectează
grav peisajul urban. O altă problemă majoră a acestui tip de locuințe este
calitatea precară a infrastructurii urbane (spații verzi, locuri de joacă și de
socializare, parcări, centre de cartier etc.) din marile ansambluri de blocuri.
Figura 5 – Ponderea locuințelor amplasate în ansambluri colective, în anul 2011
De asemenea, există o serie de orașe mici, cu o pondere de peste 90% a lo‑

cuințelor de tip individual, acestea fiind, în general, orașe mici, cu un aspect
preponderent rural și care au trecut în categoria orașelor relativ recent. Chiar
dacă aceste locuințe au o suprafață mai mare, ele au o vechime considerabi‑
lă, fiind adesea realizate cu materiale și tehnici de construcție depășite, ceea
ce le face vulnerabile la hazarde naturale.
155
Numărul locuințelor nou‑construite a scăzut considerabil în ultimii ani, pe

fondul crizei economice și financiare globale. Singurele centre urbane în
care ritmul construcției de noi locuințe se menține ridicat sunt orașele‑stațiu‑
ne, atractive mai ales pentru construcția de locuințe de vacanță (de ex. pe
Valea Prahovei) și „orașele-dormitor” din jurul marilor centre urbane, unde
se manifestă fenomenul de suburbanizare. Și aceste zone rezidențiale noi
se confruntă cu probleme specifice: infrastructura tehnico‑edilitară și echipa‑
mentele publice insuficient dezvoltate, mixul de funcțiuni, eterogenitatea fon‑
dului construit etc.
156
Anexa 4. Date de contact ale Primăriilor din orașele

cu populație stabilă sub 50.000 de locuitori
POPULAŢIA
ORAŞE CU POPULAŢIA STABILĂ
STABILĂ ADRESA PRIMĂRIEI TELEFON FAX EMAIL
SUB 50.000 DE LOCUITORI
TOTAL
1. ALBA 342,376
MUNICIPIUL SEBEȘ 27,019 Str. Piața Primăriei, nr. 1 Sebeș, 0258 731 318 0258 734 187 sebespri@yahoo.com
Jud. Alba
MUNICIPIUL AIUD 22,876 Str. Piața Primăriei, nr. 1 Sebeș, 0258 861310 0258 861 280 horea@aiud.ro
Jud. Alba
ORAȘ CUGIR 21,376 Str. I.L. Caragiale, nr. 1 0258 751 001 0258 755 394 office@primariacugir.ro
MUNICIPIUL BLAJ 20,630 P-ța 1848, nr. 16 0258 710 110 gheorghe.rotar@primariablaj.ro
ORAȘ OCNA MUREȘ 13,036 Str. Nicolae Iorga, nr. 27 0258 871 217 0258 871 257 contact@primariaocnamures.ro
ORAȘ ZLATNA 7,490 Str. Calea Moților, nr. 12 0258 856 337 0258 856 583 pr_zlatna@primariazlatna.ro
ORAȘ CÂMPENI 7,221 P-ța Avram Iancu, nr. 5 0258 771 215 0258 771 215 int 12 primar@primariacimpeni.ro
ORAȘ TEIUȘ 6,695 Str. Clujului, nr. 80 0258 851 101 0258 851 075 primaria_orasului_teius@yahoo.com
ORAȘ ABRUD 5,072 P-ţa Eroilor, nr. 1 0258 780 519 0258 780 265 primariaabrud@yahoo.com
ORAȘ BAIA DE ARIEȘ 3,461 P-ța Băii, nr. 1 0258 775 002 0258 775 900 primbaia@yahoo.com
TOTAL 134,876
2. ARAD 430,629
ORAȘ PECICA 12,762 Str. 2, nr. 150 0257 468 323 0257 468 633 primaria.pecica@upcmail.ro
ORAȘ SĂNTANA 11,428 Str. Muncii, nr. 120A 0257 462 082 0257 462 117 daniel.tomuta@primariasantana.ro
ORAȘ LIPOVA 10,313 Str. Nicolae Bălcescu, nr. 26 0257 561 133 0257 563 067 contact@primarialipova.ro
ORAȘ INEU 9,260 Str. Republicii, nr. 5 0257 511 550 - primariaineu@ineu.ro
ORAȘ CHIȘINEU-CRIȘ 7,987 Str. Infrățirii, nr. 97 0257 520 044 - primariachcris@yahoo.com
ORAȘ CURTICI 7,453 Str. Primăriei, nr. 47 0257 464 130 - primar@primariacurtici.ro
ORAȘ NĂDLAC 7,398 Str. 1 Decembrie 1918 0257 474 325 - office@primaria-nadlac.ro
ORAȘ PANCOTA 6,946 T. Vladimirescu, nr. 68 0257 466 679 - primariapancota@artelecom.net
ORAȘ SEBIȘ 5,979 Piața Tineretului, nr. 1 0257 311 008 257 306 065 primariasebis@yahoo.com
TOTAL 79,526
3. ARGEȘ 612,431
ORAȘ MIOVENI 31,998 B-dul Dacia, nr. 1 0248 260 155 - primar@primariamioveni.ro
MUNICIPIUL CÂMPULUNG 31,767 Str. Negru Voda, nr. 127 0248 511 034 0248 511 036 campulung@muscel.ro
MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ 27,359 Str. Basarabilor, nr. 99 0248 721 033 248 721 107 primariacurteadearges@yahoo.com
ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI 14,541 Șos. Națională, nr. 1 0248 266 849 0248 266 752 primarie@stefanesti.cjarges.ro
ORAȘ COSTEȘTI 10,375 Str. Victoriei, nr. 49 0248 672 320 0248 672 717 primaria@primariacostestiag.ro
ORAȘ TOPOLOVENI 10,219 Calea București, nr. 111 0248 666 560 0248 666 469 primarie@topoloveni.ro
TOTAL 126,259
4. BACĂU 616,168
MUNICIPIUL ONEȘTI 39,172 B-dul Oituz, nr. 17 0234 324 243 primarie@onesti.ro
MUNICIPIUL MOINEȘTI 21,787 Str. Vasile Alecsandri, nr. 14 0234 363 680 0234 365 428 office@moinesti.ro
ORAȘ COMĂNEȘTI 19,568 Str. Ciobănuș, nr. 2 0234 374 272 0234 374 278 contact@primariacomanesti.ro
ORAȘ BUHUȘI 14,562 Str. Republicii, nr. 5 0234 261 220 0234 261 220 primariabuhusi@yahoo.com
ORAȘ DĂRMĂNEȘTI 12,247 Str. Muncii, nr. 16 0234 356 656 0234 356 546 primaria_darmanesti@yahoo.com
ORAȘ TÂRGU OCNA 11,300 Str. Trandafirilor, nr. 1 0234 344 114 0234 344 115 primaria@tirguocna.ro
ORAȘ SLĂNIC MOLDOVA 4,198 Str. Vasile Alecsandri, nr. 4 0234 348 119 0234 348 829 primaria_sl@yahoo.com
TOTAL 122,834
5. BIHOR 575,398
MUNICIPIUL SALONTA 17,735 Str. Republicii, nr. 1 0259 373 243 0359 409 733 primsal3@gmail.com
MUNICIPIUL MARGHITA 15,770 Calea Republicii, nr. 1 0259 362 001 0359 409 982 primaria@marghitaonline.ro
ORAȘ SĂCUENI 11,526 Str. Libertății, nr. 1 0259 352 196 0259 352 196 info@berescsaba.ro
MUNICIPIUL BEIUȘ 10,667 Str. Samuil Vulcan, nr. 16-18 0259 321 935 - primaria.beius@cjbihor.ro
ORAȘ ALEȘD 10,066 Str. Bobâlna, nr. 3 0259 342 539 - primaria_alesd@hotmail.com
ORAȘ VALEA LUI MIHAI 9,902 Str. Revoluției, nr. 2 0259 355 216 0259 355 933 primaria@valealuimihai.ro
ORAȘ ȘTEI 6,529 Gheorghe Iulian Balaj 0259 332 337 0259 332 337 office@primariastei.ro
ORAȘ VAȘCĂU 2,315 Ioan Florin Porge 0259 336 157 0259 336 159 primaria-vascau@cjbihor.ro
ORAȘ NUCET 2,165 Str. Republicii, nr. 8 0259 339 407 0259 339 422 primaria.nucet@cjbihor.ro
TOTAL 86,675
157
POPULAŢIA
TOTAL
6. BISTRIȚA-NĂSĂUD 286,225
ORAȘ BECLEAN 10,628 Str. Ghiocelului, nr. 6 0263 343 687 0263 343 686 secretariat@primariabeclean.ro
ORAȘ SÂNGEORZ-BĂI 9,679 Str. Izvoarelor, nr. 2 0263 370 598 0263 370 749 primariasgb@hotmail.com
ORAȘ NĂSĂUD 9,587 Piața Unirii, nr. 15 0263 361 029 - pon@primarianasaud.ro
TOTAL 29,894
7. BOTOȘANI 412,626
MUNICIPIUL DOROHOI 24,309 Str. A.I. Cuza, nr. 41 0231 610 133 0231 611 310 primariadorohoi@primariadorohoi.ro
ORAȘ FLĂMÂNZI 10,136 Str. Dimitrie Iov, nr. 246 0231 552 351 0231 552 626 primariaflamanzi@primariafl.ro
ORAȘ DĂRĂBANI 9,893 Str. 1 Decembrie, nr. 100 0231 631 347 - primariadarabani@yahoo.com
ORAȘ SĂVENI 6,999 B-dul 1 Decembrie, nr. 1 0231 541 070 - primar@primariasaveni.ro
ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI 5,314 Str. Principală 0231 564 381 0231 564 101 primariastefanesti@artelecom.net
ORAȘ BUCECEA 4,274 Str. Națională, nr. 1 0231 550 112 0231 550 123 primaria.bucecea@yahoo.com
TOTAL 60,925
8. BRAȘOV 549,217
MUNICIPIUL SĂCELE 30,798 Piața Libertății, nr. 17 0268 276 164 - primaria@municipiulsacele.ro
MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 30,714 P-ța Republicii, nr. 3 0268 211 313 - primar@primaria-fagaras.ro
ORAȘ ZĂRNEȘTI 23,476 Str. Mitropolit Ioan Metianu, 0268 515 777 - office@zarnesti.net
nr. 1
MUNICIPIUL CODLEA 21,708 Str. Lungă, nr. 33 0268 251 650 - primarie@primariacodlea.ro
ORAȘ RÂȘNOV 15,022 Str. I.L. Caragiale, nr. 21 0268 230 128 - secretariat@primariarasnov.ro
ORAȘ VICTORIA 7,386 Str. Stadionului, nr. 14 0268 241 008 0268 241 501 primaria.victoria@yahoo.com
ORAȘ RUPEA 5,269 Str. Republicii, nr. 169 0268 260 490 - contact@primariarupea.ro
ORAȘ PREDEAL 4,755 Bdul. Mihai Săulescu, nr. 117 0268 456 237 0268 455 425 contact@primaria-predeal.ro
ORAȘ GHIMBAV 4,698 Str. Lungă, nr. 69 0268 258 006 0268 258 355 primariagh@artelecom.net
TOTAL 143,826
9. BRĂILA 321,212
ORAȘ IANCA 10,343 Calea Brăilei, nr. 27 0239 668 178 - primar@primaria-ianca.ro
ORAȘ ÎNSURĂȚEI 6,528 Str. Principală, nr. 12 0239 660 312 - primariainsuratei@yahoo.com
ORAȘ FĂUREI 3,592 Str. Republicii, nr. 38 0239 661 424 - primariafaurei@gmail.com
TOTAL 20,463
10. BUZĂU 451,069
MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT 33,843 Str. Nicolae Bălcescu, nr. 1 0238 561 946 - primarie_rmsarat@primariermsarat.ro
ORAȘ NEHOIU 10,211 Str. Merilor, nr. 2-4 0238 554 335 - primarianehoiu@yahoo.com
ORAȘ PĂTÂRLAGELE 7,304 Nicolae Bălcescu, nr. 108 0238 550 001 0238 550 966 primaria.patarlagele@yahoo.com
ORAȘ POGOANELE 7,275 C.P. 125200 0238 552 123 0238 552 165 primariepogoanele@yahoo.com
TOTAL 58,633
11. CARAȘ-SEVERIN 295,579
MUNICIPIUL CARANSEBEȘ 24,689 P-ța Revoluției, nr. 1 0255 514 885 - primaria.caransebes@gmail.com
ORAȘ BOCȘA 15,842 Str. 1 Decembrie 1918, nr. 22 0355 566 660 0355 565 608 -
ORAȘ MOLDOVA NOUĂ 12,350 Str. Nicolae Bălcescu, nr. 26 0255 542 134 - pmn_invest@yahoo.com
ORAȘ ORAVIȚA 11,382 Str. 1 Decembrie 1918, nr. 60 0255 571 133 0255 572 815 oravita@cs.ro
ORAȘ OȚELU ROȘU 10,510 Str. Rozelor, nr. 3 0255 530 803 0255 530 901 -
ORAȘ ANINA 7,485 Str. Sfânta Varvara, nr. 49 0255 240 115 0255 240 115 primar.anina@yahoo.com
ORAȘ BĂILE HERCULANE 5,008 Str. Mihai Eminescu, nr. 10 0255 560 439 0255 560 321 primaria@baile-herculane.ro
TOTAL 87,266
12. CĂLĂRAȘI 306,691
MUNICIPIUL OLTENIȚA 24,822 B-dul Republicii, nr. 64 0242 515 770 0242 515 087 primariaoltenita@yahoo.com
ORAȘ BUDEȘTI 7,725 Calea București, nr. 75 0242 528 301 0242 528 301 primaria_budesti@clicknet.ro
ORAȘ FUNDULEA 6,851 B-dul 22 Decembrie 1989, 0242 642 084 0242 642 030 primariafundulea@yahoo.com
nr. 151
ORAȘ LEHLIU GARA 6,502 Str. Pompierilor, nr. 3 0242 641 124 - primar@primarialehliugara.ro
TOTAL 45,900
13. CLUJ 691,106
MUNICIPIUL TURDA 47,744 P-ța 1 Decembrie, nr. 28 0264 313 160 - primaria@primturda.ro
MUNICIPIUL DEJ 33,497 Str. 1 Mai, nr. 2 0264 211 790 - primaria@dej.ro
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII 22,223 Str. Laminoriștilor, nr. 2 0264 368 001 - primaria@campiaturzii.ro
MUNICIPIUL GHERLA 20,982 Str. Bobâlna, nr. 2 0264 241 926 - primarie_gherla@yahoo.com
ORAȘ HUEDIN 9,346 Str. Horea, nr. 1 0264 351 548 0264 351 564 secretariat@primariahuedin.ro
TOTAL 133,792
14. CONSTANȚA 684,082
158
POPULAŢIA
TOTAL
MUNICIPIUL MEDGIDIA 39,780 Str. Decebal, nr. 35 0241 820 800 0241 810 619 primarie@mangalia.ro
MUNICIPIUL MANGALIA 36,364 Șos. Constanța, nr. 13 0241 751 905 - primarie@mangalia.ro
ORAȘ NĂVODARI 32,981 Str. Dobrogei, nr. 1 0241 761 603 0241 761 606 primar@primaria-navodari.ro
ORAȘ CERNAVODĂ 17,022 Str. Ovidiu, nr. 11 0241 238 020 0241 239 578 primaria@cernavoda.ro
ORAȘ OVIDIU 13,847 Str. Sănătății, nr. 7 0241 255 340 0241 255 341 primariaovidiu@gmail.com
ORAȘ MURFATLAR 10,216 Str. Calea Dobrogei, nr. 1 0241 234 350 0241 234 516 consiliu-local@primaria-murfatlar.ro
ORAȘ HÂRȘOVA 9,642 Str. Piața 1 Decembrie 1918, 0241 870 301 0241 870 300 secretariat@primaria-harsova.ro
nr. 1
ORAȘ EFORIE 9,473 Str. Progresului, nr. 1 0241 748 149 - primar@primariaeforie.ro
ORAȘ TECHIRGHIOL 7,292 Str. Dr. Victor Climescu, nr. 24 0241 735 622 0241 735 314 apl@primariatechirghiol.ro
ORAȘ BĂNEASA 5,384 Str. Trandafirilor 0241 850 150 0241 850 232 primar@primaria-baneasa.ro
ORAȘ NEGRU VODĂ 5,088 Șoseaua Mangaliei, nr. 13 0241 780 195 0241 780 948 primarianegru-voda@yahoo.com
TOTAL 187,089
15. COVASNA 210,177
MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC 18,491 P-ţa Gabor Aron, nr. 24 0267 361 773 0267 361 652 polgarmester@kezdi.ro
ORAȘ COVASNA 10,114 Str. Piliske, nr. 1 0267 340 001 0267 340 880 primar@primaria.covasna.ro
ORAȘ BARAOLT 8,672 Str. Libertății, nr. 2 0267 377 507 - primar@primariabaraolt.ro
ORAȘ ÎNTORSURA BUZĂULUI 7,528 Str. Mihai Viteazul, nr. 173 0267 370 337 0267 370 944 primar@primaria.intorsura.ro
TOTAL 44,805
16. DÂMBOVIȚA 518,745
MUNICIPIUL MORENI 18,687 Str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 15 0245 667 265 0245 667 265 contact@primariamoreni.com
ORAȘ PUCIOASA 14,254 Str. Fântânelor, nr. 7 0245 232 277 0245 760 484 info@primpuc.ro
ORAȘ GĂESTI 13,317 Str. 13 Decembrie, nr. 102 A 0245 606 082 0245 606 085 office@primaria-gaesti.ro
ORAȘ TITU 9,658 Str. Pictor Nicolae Grigorescu, 0245 651 096 0245 651 097 primariatitu@yahoo.com
nr. 1
ORAȘ FIENI 7,587 Str. Inginer Aurel Rainu, nr. 67 0245 774 071 0245 774 073 fieni.primaria@gmail.com
ORAȘ RĂCARI 6,930 Str. Ana Ipătescu, nr. 155 0245 658 611 0245 658 070 primariaracari@yahoo.com
TOTAL 70,433
17. DOLJ 660,544
MUNICIPIUL BĂILEȘTI 17,437 Str. Revoluţiei, nr. 1-3 0251 311 017 0251 311 017 ioannegret@yahoo.com
MUNICIPIUL CALAFAT 17,336 Str. Tudor Vladimirescu, nr. 24 0251 231 424 0251 232 884 primar@municipiulcalafat.ro
ORAȘ FILIAȘI 16,900 B-dul Racoteanu, nr. 160 0251 441 018 - admin@primaria-filiasi.ro
ORAȘ DĂBULENI 12,182 Str. Unirii, nr. 15 0251 334 317 0251 334 555 -
ORAȘ SEGARCEA 7,019 Str. Unirii, nr. 52 0251 210 750 - segaprim@email.ro
ORAȘ BECHET 3,657 Alexandru Ioan Cuza, nr. 100 0251 336 826 0251 337 197 -
TOTAL 74,531
18. GALAȚI 536,167
MUNICIPIUL TECUCI 34,871 Str. 1 Decembrie 1918, nr. 66 0236 820 561 0236 816 054 primar@municipiultecuci.ro
ORAȘ TÂRGU BUJOR 6,299 Str. G-ral Eremia Grigorescu, 0236 340 339, 0236 340 561 primariatgbujor@yahoo.com
nr. 105 340215
ORAȘ BEREȘTI 2,916 Str. Trandafirilor, nr. 28 0236 342 329 - primar@orasulberesti.ro
TOTAL 44,086
19. GIURGIU 281,422
ORAȘ BOLINTIN-VALE 12,929 Str. Libertății, nr. 1 0246 270 990, 0246 270 990 -
271187
ORAȘ MIHĂILEȘTI 7,923 B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, 0246 278 004 0246 278 392 -
nr. 11, 700064, nr. 142
TOTAL 20,852
20. GORJ 341,594
MUNICIPIUL MOTRU 19,079 Str. Gării, nr. 1 0253 410 560 0253 410 560 primaria@primariamotru.ro
ORAȘ ROVINARI 11,816 Str. Florilor, nr. 2 0253 371 095, 0253 371 004 office@primariarovinari.ro
0253 371 011
ORAȘ BUMBEȘTI-JIU 8,932 Str. Parângului, nr. 101 0744 697 586 0253 463 872 -
0253 463 465
ORAȘ TÂRGU CĂRBUNEȘTI 8,034 Str. Trandafirilor, nr. 41 0253 378 603 0253 378 663 office@primariacarbunesti.ro
ORAȘ TURCENI 7,269 Str. Muncii, nr. 452 0253 335 024 0253 335 026
ORAȘ TISMANA 7,035 Str. Principală, nr. 1 0253 374 216 0253 206 102 marianslivilescu@yahoo.com
0253 206 101
ORAȘ NOVACI 5,431 Str. Parângului, nr. 79 0253 466 553 0253 466 114 -
ORAȘ ȚICLENI 4,414 Str. Petroliştilor, nr. 769 0253 234 361 0253 234 333 -
TOTAL 72,010
159
POPULAŢIA
TOTAL
21. HARGHITA 310,867
MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC 38,966 P-ţa Cetăţii, nr. 1 0266 315 120 0266 371 165 primaria@szereda.ro
MUNICIPIUL ODORHEIU 34,257 P-ța Libertății, nr. 5 0266 218 382 0266 218 032 cityhall@udvph.ro
SECUIESC
MUNICIPIUL GHEORGHENI 18,377 Str. Carpaţi, nr. 8 0266 364 494 - primghe@primaria.gheorgheni.ro
MUNICIPIUL TOPLIŢA 13,929 Str. Nicolae Bălcescu, nr. 55-57 0266 341 871 0266 341 772 secretariat@primariatoplita.ro
ORAȘ CRISTURU SECUIESC 9,650 P-ța Libertății, nr. 27 0266 242 190 0266 242 190 office@keresztur.ro
ORAȘ VLĂHIŢA 6,898 Str. Turnătorilor, nr. 20 0266 246 634 0266 246 636 vlahitapr@email.ro
ORAȘ BĂLAN 6,115 Str. 1 Decembrie, nr. 25 0266 330 335 0266 330 325 office@ORAȘulbalan.ro
ORAȘ BORSEC 2,585 Str. Carpaţi, nr. 6/A 0266 337 001 0266 337 007 primaria@primaria-borsec.ro
ORAȘ BĂILE TUŞNAD 1,641 Str. Oltului, nr. 63 0266 335 017 0266 335 006 -
TOTAL 132,418
22. HUNEDOARA 418,565
MUNICIPIUL PETROŞANI 37,160 Str. 1 Decembrie 1918, nr. 93 0254 541 220 0254 545 903 primaria.petrosani@upcmail.ro
MUNICIPIUL VULCAN 24,160 Str. Mihai Viteazu , nr. 31 0254 570 340 0254 571 910 primvulcan@yahoo.com
0254 570 011
0372 733 044
MUNICIPIUL LUPENI 23,390 Str. Revoluţiei, nr. 2 0254 560 725 0254 560 515 primaria@e-lupeni.ro; lupeni@
0254 560 504 upcmail.ro
0254 560 680
ORAȘ PETRILA 22,692 Str. Republicii, nr. 196 0254 550 760 - primaria.petrila2008@yahoo.co.uk
MUNICIPIUL ORĂȘTIE 18,227 P-ța Aurel Vlaicu, nr. 3 0254 241 513 0254 242 560 primaria@orastie.info.ro
MUNICIPIUL BRAD 14,495 Str. Independentei, nr. 2 0254 612 666 0254 612 669 primar@primariabrad.ro
bradprim@yahoo.com
ORAȘ SIMERIA 12,556 Str. Avram Iancu, nr. 23 0254 260 005 0254 260 050 spas.simeria@gmail.com
ORAȘ CĂLAN 11,279 Str. Gării, nr. 1 0254 730 223 0254 732 954 -
0254 730 201
0254 732 954
ORAȘ HAȚEG 9,685 P-ța Unirii, nr. 6 0354 808 120 0254 777 756 -
(121, 122, 123),
0254 770 273
ORAȘ URICANI 8,972 Str. 1 Mai, nr. 6 0254 511 121 0254 511 127 -
0254 511 101
ORAȘ GEOAGIU 5,294 Calea Romanilor, nr. 141 0254 248 880 / 0254 248 881 primar@geoagiu.ro
881, int. 102
ORAȘ ANINOASA 4,360 Str. Libertății, nr. 85 0254 512 108 0254 512 758 primariaaninoasa@yahoo.com
TOTAL 192,270
23. IALOMIȚA 274,148
MUNICIPIUL SLOBOZIA 45,891 Str. Episcopiei, nr. 1 0243 236 281 0243 212 149 primar@sloboziail.ro
0243 207 130, 0243 212 149 office@sloboziail.ro
0243 231 401
MUNICIPIUL FETEȘTI 30,217 Str. Călărași, nr. 595, bloc CF3, 0243 364 410 0243 361 206 contact@primariafetesti.ro
Sc. A, et. II si III
MUNICIPIUL URZICENI 15,308 Calea București, nr. 102 0243 254 975 0243 254 975 primaria@primaria-urziceni.ro
ORAȘ ȚĂNDĂREI 13,219 Șos. București, nr. 190, Oraș 0243 273 529 0243 273 552 primaria_tandarei@yahoo.com
Țăndărei
ORAȘ AMARA 7,345 Str. T. Vladimirescu, nr. 101 0243 266 102 0243 266 102 -
ORAȘ FIERBINȚI-TÂRG 4,969 Str. Calea București, nr. 18 0243 280 038 0243 280 005 primariafierbinti@yahoo.com
ORAȘ CĂZĂNEȘTI 3,271 Şoseaua Bucureşti, nr. 93 0243 264 010 0243 264 397 -
TOTAL 120,220
24. IAȘI 772,348
MUNICIPIUL PAȘCANI 33,745 Str. Ștefan cel Mare și Sfânt, 0726 200 610 0232 766 259 primar@primariapascani.ro
nr. 16
ORAȘ HÂRLĂU 10,905 Str. Mușatini, nr. 5 0232 720 412 0232 720 412 primariahirlau@yahoo.com
0232 720 777
ORAȘ TÂRGU FRUMOS 10,475 Cuza Vodă, nr. 67 0232 710 330, 0232 710 330 -
710080
ORAȘ PODU ILOAIEI 9,573 Şos. Naţională 0232 740 646, 0232 740 605 -
740656
TOTAL 64,698
25. ILFOV 388,738
160
POPULAŢIA
TOTAL
ORAȘ VOLUNTARI 42,944 B-dul Voluntari, nr. 74 031 403 61 10 031 403 61 79 primaria-voluntari@primaria-voluntari.ro
ORAȘ PANTELIMON 25,596 Str. Sfântul Gheorghe, nr. 32 021 350 24 44 021 350 24 44 secretariat@primariapantelimon.ro
021 350 24 42 021 350 24 42 primar@primariapantelimon.ro
ORAȘ BUFTEA 22,178 P-ța Mihai Eminescu, nr. 1 031 824 12 31 031 824 12 38 contact@primariabuftea.ro
031 824 12 34 pistol.ghe@primariabuftea.ro
ORAȘ POPEȘTI LEORDENI 21,895 P-ța Sf. Maria, nr. 1 021 361 40 29 021 361 40 25 -
021 361 40 23
ORAȘ BRAGADIRU 15,329 Şos. Alexandriei, nr. 249 021 448 07 95 021 448 07 95 -
ORAȘ CHITILA 14,184 Str. Ion Olteanu, nr. 6 021 436 37 09 021 436 37 10 primar@primariachitila.ro
021 436 37 11
ORAȘ OTOPENI 13,861 Str. 23 August, nr. 10 021 352 00 33 021 352 00 34 vladconstantin@otopeniro.ro
021 352 00 35
021 352 00 36
ORAȘ MĂGURELE 11,041 Str. Călugăreni, nr. 2-4 021 457 40 91 021 457 41 65, -
4574504
TOTAL 167,028
26. MARAMUREȘ 478,659
MUNICIPIUL SIGHETU MARMAȚIEI 37,640 Str. Bogdan Voda, nr. 14 0262 312 963 0262 311 069 primaria@primariasighet.ro
ORAȘ BORȘA 27,611 Str. Floare de Colț 0262 342 322 0262 342 864 primaria@borsa.ro
ORAȘ BAIA SPRIE 15,476 P-ța Libertății, nr. 4 0262 262 303 0262 260 059 primar@baiasprie.ro
ORAȘ VIȘEU DE SUS 15,037 Str. 22 Decembrie, nr. 19 0262 352 880 0262 352 990 secretariat@primariaviseu.info
ORAȘ TÂRGU LĂPUȘ 11,744 Str. Tiblesului, nr. 2 0262 384 465 0262 385 403 primaria_tgl@yahoo.com
ORAȘ SEINI 8,987 P-ța Unirii, nr. 16 0262 491 090 0262 491 000 primariaseini@yahoo.com
ORAȘ ȘOMCUTA MARE 7,565 Str. Republicii, nr. 7 0262 280 055 0262 281 080 primaria.somcutamare@gmail.com
ORAȘ ULMENI 7,270 Str. Petre Dulfu, nr. 62A 0262 264 957 0262 264 957 primariaulmeni@nvn.ro
ORAȘ TĂUȚII-MAGHERAUȘ 7,136 Str. 1, nr. 194 0262 293 048 0262 293 001 contact@tautiimagheraus.ro
ORAȘ CAVNIC 4,976 Str. 22 Decembrie, nr. 4 0262 295 046 0262 295 101 primaria.cavnic@maramurescounty.ro
ORAȘ SĂLIȘTEA DE SUS 4,893 Str. Liviu Doru Bindea, nr. 204 0262 338 007 0262 338 250 primariasalistea@yahoo.com
ORAȘ DRAGOMIREȘTI 3,213 Str. Principală, nr. 1086 0262 337 007 0262 337 361 primaria.dragomiresti@yahoo.com
TOTAL 151,548
27. MEHEDINȚI 265,390
ORAȘ STREHAIA 10,506 Str. Republicii, nr. 124 0252 370 159 0252 306 082 contact@primariastrehaia.ro
MUNICIPIUL ORȘOVA 10,441 B-dul 1 Dec. 1918, nr. 20 0252 361 233 - primariaorsova@primariaorsova.ro
ORAȘ BAIA DE ARAMĂ 5,349 Str. Tudor Vladimirescu, nr. 23 0252 381 270 0252 381 473 primaria_bda@yahoo.com
ORAȘ VANJU MARE 5,311 Str. Rahovei, nr. 8 0252 350 660 0252 350 097 primariavm@artelecom.net
TOTAL 31,607
28. MUREȘ 550,846
MUNICIPIUL REGHIN 33,281 Str. P-ța Petru Maior, nr. 41 0265 511 112, 0265 512 542 mariaprecup@primariareghin.rooffice@
int. 102 primariareghin.ro
MUNICIPIUL SIGHIȘOARA 28,102 Str. Muzeului, nr. 7 0265 771 280 0265 771 278 primaria@sighisoara.org.ro
MUNICIPIUL TÂRNĂVENI 22,075 P-ța Primăriei, nr. 7 0265 446 112 0265 446 312 office@primariatarnaveni.ro
ORAȘ LUDUȘ 15,328 B-dul 1 Dec. 1918, nr. 26 0265 411 716 0265 413 402 ludus@cjmures.ro
0265 411 548
ORAȘ SOVATA 10,385 Str. Principală, nr. 155 0265 570 218 0265 570 524 office@primariasovata.ro
ORAȘ IERNUT 8,705 Str. 1 Decembrie 1918, nr. 9 0265 471 410 0265 471 376 iernut@cjmures.ro
ORAȘ UNGHENI 6,945 Str. Principală, nr. 357 0265 328 112 0265 328 212 registratura@primariaungheni.ro
ORAȘ SARMAȘU 6,942 Str. Republicii, nr. 63 0265 421 855 0265 421 018 primaria@sarmasu.ro
ORAȘ MIERCUREA NIRAJULUI 5,554 P-ța Teilor, nr. 48 0265 576 004 0265 576 080 primariamniraj@lorinfo.ro
primaria@miercureanirajului.ro
ORAȘ SÂNGEORGIU DE PĂDURE 5,166 Str. Livezilor, nr. 6 0265 578 226 0265 580 357 office@sgpadure.ro
TOTAL 142,483
29. NEAMȚ 470,766
ORAȘ TÂRGU NEAMȚ 18,695 Str. Ștefan cel Mare, nr. 62 0233 790 245 0233 790 508 tgnt@primariatgneamt.ro
0233 790 305
ORAȘ ROZNOV 8,593 Str. Tineretului, nr. 7 0233 665 471 0233 665 241 primariaroznov@yahoo.com
0233 665 435 0233 665 435
ORAȘ BICAZ 6,543 Barajului, nr. 4 0233 254 310 0233 254 530 -
TOTAL 33,831
30. OLT 436,400
MUNICIPIUL CARACAL 30,954 Str. Piața Victoriei, nr. 10 0249 511 384 0249 517 516 office@primariacaracal.ro
0249 511 386 eduard.ciocazanu@primariacaracal.ro
161
POPULAŢIA
TOTAL
ORAȘ BALȘ 18,164 Str. Nicolae Bălcescu, nr. 14 0249 450 145 0249 450 140 primaria@bals.ro
ORAȘ CORABIA 16,441 Str. Cuza Vodă, nr. 54 0249 560 703 0249 506 154 primariacorabia@yahoo.com
ORAȘ SCORNICEȘTI 11,766 Str. Unirii, nr. 2 0249 460 444 0249 460 002 -
ORAȘ DRĂGĂNEȘTI-OLT 10,894 Str. N. Titulescu, nr. 150 0249 465 240 0249 465 811 primaria@draganesti-olt.ro
secretariat@draganesti-olt.ro
ORAȘ PIATRA-OLT 6,299 Str. Florilor, nr. 2 0249 417 655 0249 417 003 -
ORAȘ POTCOAVA 5,743 Principală, nr. 86 0249 462 038 0249 462 081 primariapotcoava@yahoo.com
0249 462 355
TOTAL 100,261
31. PRAHOVA 762,886
MUNICIPIUL CÂMPINA 32,935 B-dul Culturii, nr. 18 0244 336 134 0244 371 458 primar@primariacampina.ro
ORAȘ BAICOI 17,981 Str. Unirii, nr. 21 0244 260 830 0244 260 987 primar@primariabaicoi.ro
secretar@primariabaicoi.ro
ORAȘ BREAZA 15,928 Str. Republicii, nr. 82 B 0244 340 508 0244 340 428 -
ORAȘ MIZIL 14,312 B-dul Unirii, nr. 14 0244 250 027 0244 251 120 primariaprimaria-mizil.ro primaria_
0244 250 008 mizilidilis.ro
ORAȘ VĂLENII DE MUNTE 12,257 Str. Berevoieşti, nr. 3A 0244 280 816 0244 280 631 -
ORAȘ COMARNIC 11,970 Str. Republicii, nr. 104 0244 360 076 0244 360 076 -
0244 390 932
ORAȘ BOLDEȘTI-SCAENI 11,137 Str. Podgoriei, nr. 2 0244 211 287 0244 211 287 pbs@opticnet.ro
0244 211 363 0244 211 363
ORAȘ URLAȚI 10,541 Str. 23 August, nr. 9 0244 271 429 0244 270 010 primaria_urlati@yahoo.com
ORAȘ SINAIA 10,410 B-dul Carol I, nr. 47 0244 311 788 0244 314 509 contact@primaria-sinaia.ro
ORAȘ BUȘTENI 8,894 B-dul Libertății, nr. 91 0244 322 005 0244 320 752 primabus@yahoo.com
primar.primariabusteni@yahoo.com
ORAȘ PLOPENI 7,718 B-dul Independenței, nr. 12 0244 220 132 0244 220 172 contact@primariaplopeni.ro
ORAȘ SLĂNIC 6,034 Str. Alexandru Odobescu, nr. 2 0244 240 299 0244 240 704 contact@primariaslanic.ro
ORAȘ AZUGA 4,440 Str. Victoriei, nr. 61 0244 326 300 0244 326 330 primar.azuga@yahoo.com
TOTAL 164,557
32. SATU MARE 344,360
MUNICIPIUL CAREI 21,112 Str. 1 Decembrie 1918, nr. 17 0261 861 662, 0261 861 663, primariacar@yahoo.com
861663, 861440 861440
ORAȘ NEGREȘTI-OAȘ 11,867 Str. Victoriei, nr. 95-97 0261 854 845 0261 854 845, primarie@negresti-oas.ro
0261 853 112 853112
ORAȘ TĂȘNAD 8,631 Str. Principală, nr. 176 0266 334 235 0266 334 235
ORAȘ LIVADA 6,773 Str. Oaşului, nr. 4 0261 840 710 0261 840 362 primarialivadasm@yahoo.com
0261 840 083
ORAȘ ARDUD 6,231 Str. Nouă, nr. 1 0261 767 130 0261 771 016 primaria@ORAȘardud.ro
primaria.ardud@yahoo.com
TOTAL 54,614
33. SĂLAJ 224,384
ORAȘ ȘIMLEU SILVANIEI 14,436 Str. Libertății, nr. 3 0260 679 220 0260 678 622 primaria_simleu@yahoo.com
ORAȘ JIBOU 10,407 Str. 1 Decembrie 1918, nr. 4 0260 640 558 0260 641 300 primaria_jibou@yahoo.com
ORAȘ CEHU SILVANIEI 7,214 P-ţa Trandafirilor, nr. 35 0260 650 355 0260 650 602 primaria_cehu@yahoo.com
TOTAL 32,057
34. SIBIU 397,322
MUNICIPIUL MEDIAȘ 47,204 P-ța Corneliu Coposu, nr. 3 0269 803 803 0269 841 198 primaria@primariamedias.ro
ORAȘ CISNĂDIE 14,282 P-ța Revoluției, nr. 1 0269 561 147 0269 561 012 primarie@cisnadie.ro
primar@cisnadie.ro
ORAȘ AVRIG 12,815 Str. Gheorghe Lazăr, nr. 10 0269 523 101 0269 524 401 office@primaria-avrig.ro
primar@primaria-avrig.ro
ORAȘ AGNITA 8,732 Str. Piața Republicii, nr. 19 0269 510 465 0269 512 000 office@primaria-agnita.ro
ORAȘ DUMBRĂVENI 7,388 Str. Mihai Eminescu, nr. 6 0269 865 326, 0269 866 021 -
865611
ORAȘ TĂLMACIU 6,905 Str. Nicolae Bălcescu, nr. 24 0269 555 401 0269 550 101 primaria@talmaciu.ro
0269 555 359
ORAȘ SĂLIȘTE 5,421 Str. Ştează, nr. 9 0269 553 512 0269 553 363 primar@primariasaliste.ro
0269 553 572
ORAȘ COPȘA MICĂ 5,404 Str. Aleea Castanilor, nr. 8 0269 840 120 0269 840 149 primaria_copsa@birotec.ro
ORAȘ MIERCUREA SIBIULUI 3,910 Str. Ilie Măcelariu, nr. 48 0269 533 102 0269 533124 -
0269 533 213
162
POPULAŢIA
TOTAL
ORAȘ OCNA SIBIULUI 3,562 P-ța Traian, nr. 6 0269 541 301 0269 541 302 primariaocna@yahoo.com
primaria.ocna@sibiu.stslink.ro
TOTAL 115,623
35. SUCEAVA 634,810
MUNICIPIUL FĂLTICENI 25,723 Str. Republicii, nr. 13 0230 542 056 0230 544 942
MUNICIPIUL RĂDĂUȚI 23,822 Str. Piața Unirii, nr. 2 0230 561 140 0230 564 703 relatiipublice@primariaradauti.ro
MUNICIPIUL CÂMPULUNG 16,722 Str. 22 Decembrie, nr. 2 0230 314 425 0230 314 725 primaria@campulungmoldovenesc.ro
MOLDOVENESC
MUNICIPIUL VATRA DORNEI 14,429 Str. M. Eminescu, nr. 17 0230 375 229 0230 375 170 primaria@vatra-dornei.ro
ORAȘ GURA HUMORULUI 13,667 P-ța Republicii, nr. 14 0230 235 051 0230 235 051 primariagh@gmail.com
ORAȘ VICOVU DE SUS 13,308 Str. Primăriei, nr. 4-6 0230 413 343, 0230 413 343 -
413006
ORAȘ DOLHASCA 10,298 Aleea Esplanadei, nr. 5 0230 546 101 - primariadolhasca@yahoo.com
ORAȘ LITENI 9,596 Str. Mihail Sadoveanu, nr. 17 0230 538 262 0230 538 262 litenisv@yahoo.com
ORAȘ SALCEA 9,015 - 0230 529 319 0230- 529 319 primarie@orasulsalcea.ro
ORAȘ SIRET 7,976 Str. 28 Noiembrie, nr. 1 0230 280 901 0230 280 624 -
ORAȘ CAJVANA 6,901 Str. Orașului Cajvana, nr. 462 0745 310 620 0230 539 222 primar@cajvana.ro;
0230 530 222 primaria_cajvana@yahoo.com
ORAȘ FRASIN 5,876 Str. Principală, nr. 90 0230 235 334 0230 235 334 primaria_frasin@yahoo.com
ORAȘ BROȘTENI 5,506 Bistriţei, nr. 89 0230 549 786 0230 549 786 -
ORAȘ MILISĂUȚI 5,005 Bogdan Vodă, nr. 4 0230 418175, 0230 418 494 -
418072
ORAȘ SOLCA 2,188 Str. Tomşa Vodă, nr. 8A 0230 477 215 0230 477 215 primarie@solca.ro
0230 477 253 0230 477 253
TOTAL 170,032
36. TELEORMAN 380,123
MUNICIPIUL ALEXANDRIA 45,434 Str. Dunării, nr. 139 0247 317 732, 0247 317 728 primalex@alexandria.ro
317733
MUNICIPIUL ROȘIORII DE VEDE 27,416 Calea Dunării, nr. 58 0247 466 250 0247 466 141 postmaster@primariarosioriidevede.ro
cancelarie@primariarosioriidevede.ro
MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE 24,772 Str. Republicii, nr. 2 0247 416 451, 0247 416 453 primaria@municipiulturnumagurele.ro
416452 primariatm@yahoo.com
ORAȘ ZIMNICEA 14,058 Str. Giurgiu, nr. 1 0247 366 196 0247 366 780 cityhallzm@yahoo.com
0247 368 425
ORAȘ VIDELE 11,508 Str. Republicii, nr. 2 0247 453 017 0247 453 015 office@primariavidele.ro
TOTAL 123,188
37. TIMIȘ 683,540
MUNICIPIUL LUGOJ 40,361 P-ța Victoriei, nr. 4 0256 352 240 0256 350 393 contact@primarialugoj.ro
ORAȘ SÂNNICOLAU MARE 12,312 Str. Republicii, nr. 15 0256 370 366 0256- 370 350 site@sannicolau-mare.ro
0256 370 340
ORAȘ JIMBOLIA 10,808 Str. Tudor Vladimirescu, nr. 81 0256 360 770 0256 360 784 primar.postelnicuatjimbolia.ro
0256 360 784 viceprimaratjimbolia.ro
ORAȘ RECAȘ 8,336 Calea Timișoarei, nr. 86 0356 177 278 0356 177 279 office@primariarecas.ro
0356 176 743
ORAȘ BUZIAȘ 7,023 Str. Principală, nr. 16 0256 321 450 0256 321 451 primbuzias@yahoo.com
ORAȘ FĂGET 6,761 Calea Lugojului, nr. 25c 0256 320 494 0256 320 611 plfaget@online.ro
0256 320 642 0256 320 641
ORAȘ DETA 6,260 Str. Victoriei, nr. 32 0256 390466; 0256 390 511 primaria_deta@net69.ro
0256 390606 0256 390 511 pdeta@online.ro
ORAȘ GĂTAIA 5,861 Str. Carpați, nr. 106 0256/410 001 0256/410 001 primaria_gataia@yahoo.com
ORAȘ CIACOVA 5,348 P-ța Cetății, nr. 8 0256399600 0256399600 primariaciacova@primariaciacova.ro
TOTAL 103,070
38. TULCEA 213,083
ORAȘ BABADAG 8,940 Republicii, nr. 89 0240 561 012 0240 562 939 contact@primariababadag.ro
secretar@primariababadag.ro
ORAȘ MĂCIN 8,245 Str. Florilor 1 0240 571 354 0240 571 102 -
ORAȘ ISACCEA 5,026 - 0240 506 600 0240 506 623 -
0240 540 716
ORAȘ SULINA 3,663 Str. I, nr. 180 0240 543 001 0240 543 661 sulina_prim@yahoo.com
TOTAL 25,874
163
POPULAŢIA
TOTAL
39. VASLUI 395,499
MUNICIPIUL HUȘI 26,266 Str. 1 Decembrie, nr. 9 0235 480 009 0235 480 009 primar@primariahusi.ro
0235 480 204 0235 480 204
0235 480 205 0235 480 205
ORAȘ NEGREȘTI 8,380 Nicolae Bălcescu, nr. 1 0235 457 679 0235 457 630 primar@negresti.ro
office@negresti.ro
ORAȘ MURGENI 7,119 Str. Ghenuţă Coman, nr. 12 0235 426 200 0235 426 200 primariamurgeni@yahoo.com
TOTAL 41,765
40 VÂLCEA 371,714
MUNICIPIUL DRĂGĂȘANI 17,871 P-ța Pandurilor, nr. 1 0250 811 990 0250 811 990 primariadragasani@yahoo.com
ORAȘ BABENI 8,451 Str. Petrolului 0250 765 160, 0250 765 160 primar@orasulbabeni.ro
765765 secretariat@orasulbabeni.ro
ORAȘ CĂLIMĂNEȘTI 7,622 Str. Calea Lui Traian, nr. 306 0250 750 080 0250 750 082 primaria_calimanesti@yahoo.com
0250 750 231
ORAȘ HOREZU 6,263 Str. 1 Decembrie, nr. 7 0250 860 190 0250 860 481 primaria@orasul-horezu.ro
ORAȘ BREZOI 6,022 Str. Lotrului, nr. 2 0250 778 470 0250 778 240
ORAȘ BÂLCEȘTI 4,864 Aleea Petrache Poenaru, nr. 1 0250 840 352, 0250 840 352 balcestivalcea@yahoo.com
840185
ORAȘ BERBEȘTI 4,836 Str. Principală, nr. 256 0250 869 001 0250 869 345 primariaberbesti@yahoo.com
ORAȘ BĂILE OLĂNEȘTI 4,186 1 Decembrie, nr. 1 0250 775 012 0250 775 099 primariabaileolanesti@yahoo.com
ORAȘ OCNELE MARI 3,309 Str. Alexandru Ioan Cuza, 0250 772 043, 0250 772 270,
nr. 53 772024 772213
ORAȘ BĂILE GOVORA 2,449 Str. Tudor Vladimirescu, 0250 770 800 0250 770 800 mihai.mateescu@primaria-
nr. 75-77 0728 286 328 baile-govora.ro
0745 321 132
TOTAL 65,873
41. VRANCEA 340,310
MUNICIPIUL ADJUD 16,045 Str. Stadionului, nr. 2 0237 641 908 0237 641 912 primariaadjud@gmail.com
0237 641 911
ORAȘ MĂRĂȘEȘTI 10,671 Str. Siret, nr. 1 0237 260 550 0237 760 434 primaria@primariamarasesti.ro
0237 260 150
0728 929 984
ORAȘ ODOBEȘTI 9,364 Str. Libertății, nr. 113 0237 675 224 0237 676 590 -
ORAȘ PANCIU 7,664 Titu Maiorescu, nr. 15 0237 275 811 0237- 276 137 -
0237 275 943
TOTAL 43,744
164
INOVAȚIE ÎN ADMINISTRAȚIE
TITLUL PROIECTULUI:
„Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată”
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007‑2013
Cod SMIS 32572
EDITOR:
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Direcția Generală Dezvoltare Regională şi Infrastructură
DATA PUBLICĂRII:
Februarie 2015
Conținutul acestui material nu reprezintă

în mod obligatoriu poziția oficială a
Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Parterneriate Public Privat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parterneriate Public Privat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale

Fondul Social European Ministerul Dezvoltării Regionale 2007 - 2013

GHID METODOLOGIC PENTRU ELABORAREA DE

2.4. Inițierea PPP pe plan local (evaluarea potențialelor entități interesate în

CONCLUZII RELEVANTE PENTRU UTILITATEA PARTENERIATULUI

Prezentul document a fost elaborat în cadrul proiectului Platformă pentru

În acest context, obiectivele generale ale proiectului vizează:

domeniile relevante dezvoltării teritoriale, din cadrul administrației loca‑

Se poate observa legătura strânsă între documentele rezultate în urma apli‑

Planuri de dezvoltare Planul de amenajare

Proiecte Autorizații pentru

Putem remarca faptul că planurile/strategiile de dezvoltare urbană (în cazul

Motivația elaborării Ghidului

Domeniul dezvoltării urbane, în accepțiunea sa largă, a fost perceput pen‑

asociativitate, de a‑i pune laolaltă pe toți cei cu interese comune de la nivelul

acest sens, Ghidul prezintă o radiografie a stadiului actual de implementare

În pofida eforturilor pentru reglementarea parteneriatului public‑privat din

de informare și punerea la dispoziție a spațiilor pentru amplasarea

2) Primăria Dorohoi se află în căutarea unui partener privat pentru con‑

3) Primăria Roșiorii de Vede – intenționează să construiască o zonă de

4) Primăria Brad a emis, în anul 2012, o hotărâre pentru implementarea

5) Primăria Câmpulung‑Moldovenesc a emis, tot în anul 2012, o hotă‑

În pofida numărului aparent mic de parteneriate public‑private constituite

investiției și realizarea unui profit fără contribuția substanțială a unei autori‑

2.1. CADRUL LEGAL. ANALIZA LEGISLAȚIEI PPP DIN ROMÂNIA

Un prim pas către implementarea optimă a parteneriatului public‑privat, de

2.1.1. Cadrul de reglementare al PPP

La nivel comunitar, Parteneriatul Public‑Privat este reglementat, în principal,

Căsuța 1. Principalele acte normative de la nivelul UE,

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului

Directiva 89/665/CEE a Parlamentului European și a Consiliului

Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind

Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului

Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie

În baza acestor reglementări comunitare, transpuse ulterior, sub diverse for‑

contractelor de PPP, respectiv consacrarea PPP contractual și a PPP instituțio‑

2.1.2. Cadrul legal pentru implementarea

Implementarea PPP se poate realiza, în contextul legislativ existent la nivel

„concesiune de lucrări”, respectiv de „concesiune de servicii” (identice cu

Căsuța 2. Principalele acte normative din România,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea

Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de

Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor

Hotărâre nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Nor­

Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea

Ordinul ministrului finanțelor publice și al președintelui Autorității

În vederea îmbunătățirii cadrului de reglementare a concesiunilor, asigurat

Prezentul ghid va insista asupra pașilor pe care autoritățile administrației

2.1.3. Modificări și completări preconizate la cadrul

În data de 6.11.2013, respectiv de 17.12.2013, Senatul României și Camera

• inițierea proiectului de parteneriat public‑privat de către un par‑

temeiul contractului precum și asupra acțiunilor deținute în soci‑

• este consacrat principiul echilibrului financiar și posibilitatea

2.1.4. Scheme de finanțare a PPP și mecanisme de

Experiența Statelor Membre ale Uniunii Europene în implementarea de PPP

Căsuța 3. Exemple de soluții de finanțare a PPP din UE

Inițiativele Comune în Domeniul Tehnologiei (ITC)(a) – instituite în baza Art.

În cazul României, nu au fost identificate scheme naționale de finanțare a PPP

2.1.5. Aspecte privind proprietatea publică și privată

Conform Rapoartelor Anuale de Implementare aferente Programelor

fie de neconcordanțe între documentele care atestă dreptul de proprietate

al posesiei de bună‑credință în cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocu‑

Hotărâre nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Nor