Test 48

SUBIECT I, A
1. Sensul al secvenței ”să tune și să fulgere” din text este luptele.
2. Momentul lecțiilor de geografie susținute de mama autorului a fost în 1859-1860
3. Mama autorului a fost admirată în Iași, ”a fost admirat cu prilejul reprezentanților de
societate date de ea în scop de binefacere la Iași.”
4. Părinții autorului au avut dispute din cauza diferenței în mentalitate. Mama era cu principii
liberate și naționaliste, și tata nici nu a vrut să audă despre ei.

SUBIECT I, B
Se poate un om educa pe alții prin violență? Pe vremuri, era normal să-ți bați copiii, doar
pentru că nu înțelegeau exact ceea ce încercări să-l înveți. În cele mai multe cazuri, acest
lucru l-ar face pe copil să urască subiectul respectiv și mai degrabă se stea departe de le
pentru totdeauna.
În text tatăl crede că este în regulă să bați copilul în timp ce-l înveți ceva. Pe de altă parte,
mama este foarte înțelegătoare și bună cu predarea. Și după părerea mea autorul pare să-și
amintească ce l-a învățat mama, dar nu și ceea ce tatăl său.

SUBIECT II
Textul dat ” Letopiseți” de Mihail Sobrul aparține speciei dramatic.Apar personaje, acțiune,
decor, scene și toate acestea sunt vizualizați cu ajutorul notațiilor autorului, didascaliirol.
Notațiile acestea sunt prezente din motivul ca să actorii știe ce emoții să se prezintă pe
scenă. În textul respectiv atributul acesta se remarcă în secvența ”nemulțumit de venirea lui
Bilăe”. Instrucția respectivă este pentru actorii, primit de la autorul scriptului.
Mai apar descripții a scenei. ”Scaunul și boierii”, această arată cum trebuie să fie aranjat
scena și cine trebuie să fie pe scenă.

SUBIECT III, particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu.
Povestirea "Fântâna dintre plopi", inclusă în volumul "Hanul Ancuței" al lui Mihail
Sadoveanu, este o remarcabilă operă de ficțiune care ilustrează subtilitățile umane și
dramatica iubirii pierdute. Această poveste captivantă se desfășoară într-un cadru rural, iar
prin tehnica povestirii în ramă, autorul reușește să îmbine mai multe perspective și să ofere
adâncime narativă.
La nivel structural, povestea se divide în două secțiuni principale: rama și povestirea
propriu-zisă. În secvența-ramă, căpitanul Neculai Isac este introdus de către comisul Ioniță,
iar portretul acestuia creează o atmosferă de mister și anticipare pentru povestirea ce
urmează. Prin limbajul vivid și expresiv, autorul menține suspansul și captează atenția
ascultătorilor.
În povestirea propriu-zisă, Neculai Isac relatează o întâmplare din tinerețea sa, petrecută la
fântâna dintre plopi. Aici, intriga se dezvoltă rapid odată cu întâlnirea protagonistului cu
tânăra și frumoasa Marga, o țiganca de optsprezece ani. Oferindu-le câte un ban de argint,
Neculai Isac este intrigat de frumusețea Margei, iar promisiunea unei noi întâlniri la
întoarcerea sa de la Pașcani pare să anunțe o idilă îndrăzneață.
Conflictul atinge punctul culminant când Marga îl avertizează pe Neculai Isac cu privire la
pericolul la care este expus, iar acesta, într-un moment de curaj și înțelepciune, fuge pentru a-
și salva viața. Cu toate acestea, sacrificiul Margei este evidențiat într-un mod tragic odată ce
protagonista este ucisă de către cei ce au încercat să-i omoare pe cei doi îndrăgostiți.
Această poveste impresionantă explorează teme precum iubirea, sacrificiul și regretele din
trecut. Prin construcția personajelor, autorul prezintă o antiteză între Neculai Isac, bogat și
nestatornic, și Marga, modestă și curajoasă. Această contrapondere accentuează
complexitatea relației lor și adâncește impactul tragic al povestirii.
În concluzie, "Fântâna dintre plopi" este nu doar o poveste de dragoste pierdută, ci și o
meditație asupra alegerilor și sacrificiilor din viață. Prin intermediul unei narative
subiectivitate și a unei construcții narrative complexe, Mihail Sadoveanu reușește să creeze o
poveste profundă și captivantă, care rămâne în memoria cititorilor mult timp după ce au
încheiat lectura ei.