CONSTRUCȚIA ȘI

FUNCȚIONAREA
FAXURILOR

1
 Cuprins
ARGUMENT .............................................................................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE ........................................................................................................................... 5
1.1 Definiția fax-ului. .............................................................................................................................. 5

1.2 Noțiuni generale de spre aparatele fax ............................................................................................... 5

1.3 Tipuri de aparate de tip fax.............................................................................................................. 11

CAPITOLUL II MULTIFUNCȚIONALUL LASER CU FAX .............................................................................. 13

2.1 Prezentare generală a multifuncțonalului cu fax ............................................................................. 13

2.2 Funcțiile aparatului .......................................................................................................................... 14

CAPITOLUL III INSTALAREA MULTIFUNCȚIONALULUI ........................................................................... 18

3.1 Descrierea multifuncționalului ......................................................................................................... 18

3.2 Instalarea multifuncționalului........................................................................................................... 24

NORME SPECIFICE DE SECURITEATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA AUTOMATA A

DATELOR ....................................................................................................................Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE/ SITEOGRAFIE .......................................................................Error! Bookmark not defined.

2
 ARGUMENT

La un moment dat, aparatele de fax au fost o modalitate foarte comună de a trimite

documente dintr-o locație în alta. Aparatele de fax sunt încă folosite astăzi, dar nu sunt
considerate ca fiind de încredere ca alte opțiuni disponibile. Pentru a trimite un fax, atât
expeditorul, cât și receptorul trebuie să aibă acces la faxuri. În cazul în care accesul nu este
disponibil, există magazine - cum ar fi Kinko, Office Depot și Staples - care vă permit să trimiteți
faxuri din magazin pentru o taxă.
Uneori este important să primiți un document cât mai repede posibil. Aparatele de fax
sunt o opțiune excelentă dacă este o hârtie care nu poate fi trimisă cu ușurință prin e-mail.
Utilizarea unui fax este mult mai rapidă decât trimiterea unui articol prin serviciul poștal
american. Acest lucru poate fi important dacă lucrați la un termen limită și trebuie să
transportați rapid un document undeva. În loc să plătiți costul suplimentar pentru expedierea
expresă, puteți să-l trimiteți prin fax destinatarului.
Dacă nu aveți un fax fizic, puteți transforma computerul într-o mașină fax prin înscrierea
pentru o companie de fax prin Internet, cum ar fi efax. Cu efax, primiți software pe computerul
dvs. care vă permite să îl utilizați ca aparat de fax.
Utilizarea unui fax vă pune la mila a fiabilității liniilor telefonice sau a conexiunilor la
Internet în cazul utilizării software-ului efax. Dacă există o întrerupere a rețelei pentru oricare
dintre acestea, transportul prin poștă expresă ar fi mai fiabil.
Nu trebuie să vă faceți griji despre faxul propriu doar atunci când trimiteți un fax.
Trebuie să fiți preocupați de disponibilitatea faxului persoanei căreia îi trimiteți un fax. Pentru a
evita posibilele probleme legate de blocajele de hârtie sau de lipsa de cerneală în aparatul fax, o
altă persoană trebuie să poată confirma primirea faxului și imprimarea corectă a acestuia.

3
Capitolul I

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE

1.1 Definiția fax-ului.

Un fax, denumit mai frecvent fax, este transmiterea unui document sau a unei imagini
dintr-un loc în altul electronic. Documentul care urmează să fie trimis este scanat și trimis prin
telefon sau conexiune la Internet. Un scaner și emițător combinat este de obicei cunoscut ca un
aparat de fax. Faxul este un aparat ce transmite imagini sub formă digitală: imaginea sursă este
achiziționată în timp real (de cele mai multe ori alb-negru, la o rezoluție de 100x200 sau
200x200 dpi), și transmisă aparatului receptor prin sistemul de telefonie, folosind semnal digital.
În esență, un aparat fax este un modem, o imprimantă și un scaner într-o singură unitate, utilizată
pentru un scop dat.
Originea cuvântul vine fax provine din engleză, fiind o prescurtare de la cuvântul
"facsimil", care este similar cu forma latină "fac simile", "a face similar" - cu alte cuvinte, a
copia. Un fax transmite datele electronic printr-o conexiune de rețea. Inițial această conexiune de
rețea era o linie telefonică analogică, dar acum Internetul este folosit și în acest scop. Un
document care trebuie trimis este tratat ca o imagine, scanat și convertit în biți și transmis peste
linie de către mașina facsimilă. Mașina facsimilă de la capătul de primire ia întregul mesaj în
termeni de biți și apoi îl transformă în imagine. Această imagine este fie afișată pe ecran, fie
imprimată pentru utilizator la recepția finală a cititului. Tehnologia facsimil este încă în uz, dar a
fost în mare parte înlocuită de e-mail. Conexiunile moderne de Internet au redus considerabil
utilizarea aparatelor de fax.

1.2 Noțiuni generale despre aparatele fax

Scurt istoric
Inventatorul scotian Alexander Bain a lucrat la tipuri de dispozitive chimice de faxuri
mecanice si in anul 1846 a reusit sa reproduca semne grafice in experimente de laborator. A
primit patentul pe 27 mai 1843 pentru “Telegraful Electric care Imprima”.
Frederick Bakewell a adus mai multe imbunatatiri design-ului lui Bain si a prezentat o
masinarie telefax. Pantelegraful a fost inventat de catre fizicianul italian Giovanni Caselli.
Acesta a introdus primul serviciu comercial de telefax intre Paris si Lyon in anul 1865, cu 11 ani
inainte de inventarea telefonului.
In anul 1881, inventatorul englez Shelford Bidwell a construit fototelegraful scanner.
Acesta a fost prima masinarie telefax care putea scana orice original bidimensional. In jurul
anului 1900, fizicianul german Arthur Korn a inventat “Bildtelegraph”, foarte raspandit in
5
Capitolul I

special in Europa continentala, incepand cu o transmitere de la Paris la Londra, in 1929, a unei

fotografii cu o persoana urmarita. Rivalii acestuia fiind pentru inceput “Belinographe” al lui
Edouard Belin, iar din anii 1930, “Hellschreiber” inventat in anul 1929 de catre germanul Rudolf
Hell, un pionier in scanarea si transmiterea mecanica a imaginii.
Inventia teleautografului in anul 1888 de catre Elisha Grey a marcat continua dezvoltare
in tehnologia faxului, oferind utilizatorilor posibilitatea sa trimita semnaturi peste distante lungi,
astfel permitand verificarea identificarii sau a proprietatii pe distante lungi.
Ca designer pentru “Radio Corporation of America”, in anul 1924, Richard H. Ranger a
inventat fotoradiograma wireless (fara fir), sau facsimilul radio transoceanic, precursorul
faxurilor din zilele noastre. O fotografie a presedintelui Calvin Coolidge trimisa de la New York
la Londra pe 29 noiembrie 1924 a devenit prima fotografie reprodusa de facsimilul radio
transoceanic. Folosirea comerciala a produsului lui Ranger a inceput doi ani mai tarziu. Faxul
radio este inca folosit si astazi pentru transmiterea graficelor meteo si informatiilor catre navele
aflate in larg. De asemenea in 1924, Herbert E. Ives de la “AT&T Corporation” a transmis si a
reconstruit primul facsimil color, folosind separarea culorilor. In jurul anului 1952, “Finch
Facsimile”, o masinarie ultramoderna, a fost descrisa in detaliu intr-o carte, dar se pare ca nu a
fost niciodata construita la scara larga. In anii 1960 Armata SUA a transmis prima fotografie prin
facsimil satelit de la “Deal Test Site” la Puerto Rico.
Un punct de reper ar fi anul 1964, cand “Xerox Corporation” a introdus si patentat ceea
ce multi considera a fi prima versiune comercializata a faxului modern sub numele LDX sau
“Long Distance Xerography”. Acest model a fost inlocuit doi ani mai tarziu cu o unitate care a
stabilit cu adevarat standardele faxurilor pentru ani ce au urmat.

6
Capitolul I

Pana la acel moment masinariile fax erau foarte costisitoare si erau foarte greu de operat.
In anul 1966, Xerox a lansat “Magnafax Telecopier”, un fax mai mic de 23 de kilograme.
Aceasta unitate era cu mult mai usor de operat si putea fi conectata la orice linie de telefon
standard. Aceasta masinarie era capabila sa transmita un document stil scrisoare in aproximativ
sase minute. Primul fax digital cu timpi de transmitere sub un minut a fost dezvoltat de
“Dacom”.
Pana la sfarsitul anilor 1970 multe companii din intreaga lume (in special din Japonia) au
intrat pe piata faxurilor. In scurt timp, un nou val de faxuri mai compacte, mai rapide si mai
eficiente a aparut pe piata. Xerox a continuat sa produca si sa perfectioneze faxuri ani buni dupa
prima unitate revolutionara, dar mai tarziu au combinat faxul cu echipament “Copier”
(Copiatoare) pentru a crea masinile hibrid multifunctionale pe care le folosim astazi care
copiaza, scaneaza si trasnmit faxuri.
Desi companiile mai pastreaza unele capabilitati de transmitere fax, aceasta tehnologie se
confrunta cu o competitie aflata in crestere, alternative bazate pe internet. Totusi, faxurile
pastreaza inca cateva avantaje, mai exact in transmisia materialelor sensibile care, daca sunt
trimise pe internet necriptate, pot fi vulnerabile interceptarii. In unele tari, deoarece semnatura
electronica de pe contracte nu este inca recunoscuta de lege, in timp ce contractele trimise prin
fax sunt, unitatile fax continua sa se bucure de suport in afaceri. In Japonia faxurile sunt inca
folosite foarte des din motive culturale.

Echipamente de birotică
În actuala revoluţie tehnico-ştiinţifică informatica, telecomunicaţiile, producerea şi
comunicarea informaţiei au devenit priorităţi incontestabile dar cu largi aplicaţii în viaţa
ştiinţifică, economică şi socială. Astfel, în jurul anului 1976 a apărut o disciplină relativ recentă:
birotica, care vizează automatizarea activităţilor administrative şi de birou.

Deci, datorită dezvoltării tehnologiei, s-a făcut posibilă îmbogățirea echipamentului de

birou cu aparate electronice mult mai moderne, înlocuind munca fizică și mărind viteza,
calitatea efectuării operațiunilor necesare și minimizînd cheltuielile și probabilitatea comiterii
erorilor.
7
Capitolul I

În ziua de azi, echipamentul de birou îndeplinește următoarele funcții:

- Facilitarea procesării, diseminării şi coordonării informaţiei;
- Reprezintă materia primă a oricărei activităţi de birou;
- Automatizează activităţile administrative şi de birou.
În categoria echipamentelor de birou, întră:
- Imprimante;
- Telefon;
- Fax;
- Calculatoare;
- Xerox;
- Scaner;
O să ne referim la un echipament de birou foarte important în transmiterea documentelor , un
exemplu concludent îl constituie Faxul.
Fax – aparat ce transmite imagini sub formă digitală: imaginea sursă este achiziționată în
timp, și transmisă aparatului receptor prin sistemul de telefonie, folosind semnal digital. În
esență, un aparat fax este un modem, o imprimantă și un scaner într-o singură unitate, utilizată
pentru un scop dat.
Mulți consideră aparatul fax ca fiind ceva învechit, acum cînd suntem în epoca email-ului
și a SMS-urilor, totuși faxurile continuă să fie foarte folosite în afaceri. Istoric, faxul a fost
inventat înaintea telefonului. Istoricul apariței faxului a parcurs mai multe etape, pînă ce el a
ajuns în birou, în chipul cunoscut de noi.
Primul pas: telegraful electrochimic
Istoria faxului a început în anii 1840, doar la cîţiva ani de la inventarea telegrafului. Vorbim
aici de o perioadă în care curentul electric era generat de baterii. Telegraful folosea conductori
electrici neizolaţi, întinşi de-a lungul liniilor de cale ferată. La staţia de transmisie era montat un
întrerupător care închidea şi deschidea circuitul de alimentare a unui electromagnet de la staţia
de recepţie. Aici, la recepţie, electromagnetul producea un sunet mai lung sau mai scurt conform
codului Morse, decodificat de operator.
Chiar şi cu aceste mijloace primitive, cîţiva inventatori au reuşit să dezvolte un mecanism
capabil să transmită imagini şi înregistrări la mare distanţă. Primul dintre ei a fost scoţianul
Alexander Bain, care, în 1843, a înregistrat un brevet de invenţie al unui telegraf electrochimic
automat. Invenţia lui Bain se baza pe un proces electrochimic prin care un curent electric trecea
printr-o hârtie îmbibată cu o soluţie de potasiu, cauzând o înnegrire a hîrtiei în funcţie de
intensitatea curentului.

8
Capitolul I

Peste zece ani, omul de ştiinţă italian Giovanni Caselli a reuşit să transforme faxul într-un
aparat utilizabil de masele largi. În 1856, Caselli a inventat „pantelegraful“, care nu era cu mult
diferit faţă de invenţiile anterioare, însă a trezit un mare interes din partea lui Napoleon al III-lea.
În 1860, liderul francez a vizitat laboratorul lui Caselli, a fost încîntat de ideea transmiterii
imaginilor prin intermediul liniilor de telegraf, i-a acordat lui Caselli un ajutor financiar pentru
proiect şi i-a facilitat accesul la toate liniile de telegraf din Franţa. În 1865, o linie de fax a fost în
mod oficial deschisă între Paris şi Lyon şi odată cu ea şi primul serviciu comercial de fax. Caselli
a dobîndit un succes uimitor şi a fost invitat să prezinte maşinăria sa în faţa regelui Italiei, la
tîrguri şi expoziţii şi chiar a fost instalat un fax între Londra şi Manchester. Un interes deosebit a
fost arătat de împăratul Chinei, Xianfeng, care a intuit potenţialul ascuns al invenţiei ce permitea
transmiterea simbolurilor scrise, spre deosebire de simple coduri de semnal. Numărul mare al
simbolurilor scrise din limba chineză făcea utilizarea telegrafului convenţional destul de dificilă.
Dar în ciuda potenţialului său mare, faxul nu a cîştigat o utilizare largă în cadrul marelui public,
care a preferat telegraful. Deşi telegraful transmitea doar semne, mergea mai repede, era mai
uşor de utilizat şi de întreţinut, iar hîrtia folosită nu emana mirosuri neplăcute ca hîrtia de fax.
Unica aplicaţie unde faxul şi-a dovedit utilitatea era transmiterea fotografiilor pentru ziare.
În 1895, ceasornicarul american Ernest Hummel a inventat „telediagrama“ care folosea, în
loc de hîrtie îmbibată într-o soluţie chimică, rulouri de hârtie carbon aplicată pe o hârtie albă de
20 cm în diametru. Un electromagnet mişca un vârf ascuţit înainte şi înapoi, care „scria“ pe
hârtia carbon. Acest mecanism a fost utilizat de marile ziare din SUA ca New York Herald,
Chicago Times Herald şi Boston Herald. Transmiterea unei imagini, utilizîndu-se acest principiu,
dura 20-30 de minute.
Abia la începutul secolului XX – 1903 – Arthur Korn, fizician german, a inventat un
aparat prin care puteau fi trimise fotografii obişnuite sau diagrame. Contribuţii notabile a avut şi
inventatorul Edouard Belin, care şi-a consacrat activitatea transmiterii imaginilor la distanţă.
Primele aparate ale lui Belin au funcţionat în 1907. La aceste aparate, numite „telegraf
fotoelectric“ sau belinograf, vârful ascuţit de metal de la capătul transmisiei era înlocuit de un
senzor de lumină şi se utiliza hârtia sensibilă la lumină. Zonele deschise ale hârtiei scanate
determinau o scădere a rezistenţei electrice, care era tradusă într-o schimbare a intensităţii
curentului electric ce era trimis prin linie şi ajungea la receptor, unde activa un bec electric a
cărui lumină scana pagina. Lumina intensă determina înnegrirea paginii, prin aceasta copiindu-se
imaginea. Începând cu anul 1910, aparatul lui Korn a început să fie utilizat pe scară largă la
marile ziare din Europa, iar în 1922 au început transmisibile prin fax de imagini între SUA şi
Europa prin liniile radio.

9
Capitolul I

Invenţia lui Korn era fragilă, greoaie, scumpă şi lentă, dar a reprezentat baza pentru
faxurile de astăzi. Mari companii de comunicaţii ca RCA, Western Union şi Siemens au început
să investească milioane de dolari în dezvoltarea faxului.
Din punct de vedere tehnic, faxurile din acele timpuri mergeau bine. Senzorii de lumină,
mecanismul de tipărire şi sistemul electromecanic care mişca hîrtia permiteau o scanare clară şi o
tipărire a textului, a diagramelor sau chiar a imaginilor la un înalt nivel de calitate. Transmiterea
unei pagini dura aprozimativ zece minute. Datorită faptului că fiecare companie a dezvoltat
propriul aparat, nu exista un standard uniform pentru a transmite informaţia, aşa încît numai
aparatele realizate de aceeaşi companie puteau „comunica“ unul cu celălalt.
Interesul companiilor de telecomunicaţii
Abia în anii 1970, odată cu fuziunea dintre International Telephone şi Telegraf standardele
internaţionale au început să fie definite pentru transmisiile prin liniile de telefon. Datorită
faptului că aceste linii transmit numai semnale electrice, faxul traduce simbolurile de pe pagină
în semnale electrice la aceeaşi frecvenţă. De aceea, se poate „auzi“ faxul cînd se ridică receptorul
telefonului în timp ce funcţionează faxul. Atunci se transmit semnale prin liniile telefonice.
Standartizarea – dovada generalizării
Primul standard G1, definit în 1974, permitea transmiterea unei singure pagini la o rezoluţie
de 100 linii/inch în 6 minute. În 1976, a fost dezvoltat standardul G2, care a redus timpul de
transmisie la jumătate. Dar 3 minute/pagină reprezenta un timp mare, mai ales dacă se dorea să
fie transmise mai multe pagini. În 1980, a fost finalizat standardul G3, un standard digital, el
fiind astăzi standardul acceptat pentru cele mai multe maşini de fax şi modem-faxuri din
calculatoare, iar o pagină se transmite în mai puţin de 1 minut. Se pot scana mai multe pagini
consecutive, iar informaţia este stocată şi transmisă ulterior, când convorbirea este mai ieftină
sau pentru mai multe destinaţii.
În 1984, a fost realizat standardul G4, menit să transmită faxuri prin linii telefonice digitale.
Acum o pagină se transmite în mai puţin de zece secunde.

10
Capitolul I

1.3 Tipuri de aparate de tip fax

În ziua de azi, datorită dezvoltării tehnologiilor, există mai multe tipuri de faxe, fiecare
cu avatajele și dezantajele sale:
- Faxurile bazate pe transfer termic - acest procedeu se foloseste la faxurile obișnuite
și constă în transferarea pe hîrtie a imaginii prin transpunerea unei substanțe pe suprafața
acesteia.
Avantaj: aparate ieftine.
Dezavantaj: consumabilele costă destul de mult.
Asemenea tip de aparate sunt recomandate celor care primesc sau trimit faxuri rareori.

- Faxurile bazate pe jet de cerneală - aceste aparate dispun de un rezervor de cerneală

care poate fi schimbat, cerneala ajungînd in picături fine pe hîrtie.
Avantaje: aceste device-uri au o calitate foarte bună a imprimării.
Dezavantaj: costuri mari ale rezervelor de cerneala.
Acest tip de faxuri este recomandat pentru birourile mai mici.

11
Capitolul I

- Faxurile bazate pe tehnica laser - prin intermediul razelor laser, imaginea este scrisă
pe cilindru. Cilindrul se roteste continuu, iar in locurile atinse de laser atrage pulberea neagră
fină a tonerului, imprimînd-o pe hîrtie și fixînd-o printr-un procedeu termic.
Avantaje: costuri relativ scăzute
Dezavantaj: nici măcar aparatele mai scumpe nu printează decît alb-negru.
Este recomandat celor care comunică des prin intermediul faxului.

Faxul are o istorie bogată de la momentul inventării sale și un success care și astăzi nu a
încetat, necătînd la introducerea a tehnologiilor mult mai moderne, ce permit de a efectua lucrul
de birou și mai rapid, calitativ, mai puțin obositor și stresant. Doar în ultimii 10 ani, faxul a
evoluat foarte însemnat.

12
Capitolul II

CAPITOLUL II MULTIFUNCȚIONALUL LASER CU FAX

2.1 Prezentare generală a multifuncțonalului cu fax

13
Capitolul II

2.2 Funcțiile aparatului

14
Capitolul II

Format/orientare a documentului original şi a hârtiei

Formatele originalelor şi ale hârtiei precum A4, B5, şi Letter pot fi utilizate cu orientare
orizontală şi verticală. Pentru a distinge orientările când sunt utilizate formatele, se adaugă "-R"
la mărimile utilizate cu orientare orizontală. Următoarele pictograme sunt utilizate pentru a
indica orientarea documentelor originale şi a hârtiei pe ecranul de mesaje.

Ce este o imprimantă multifuncțională?

Un MFP este la fel de simplu pe cât sună. Este un dispozitiv all-in-one care reunește o serie
de funcții alături de tipărirea de înaltă calitate. Aceste alte funcții sunt de obicei:
● Fotocopiere
● Scanare
● Trimiterea prin fax
● E-mail

15
Capitolul II

Imprimantele multifuncționale au fost văzute istoric ca o inovație de birou pentru a

reduce costurile hardware și a crește productivitatea generală. Dar, pe măsură ce tehnologia s-a
dezvoltat și multifuncționalele au devenit dispozitive din ce în ce mai compacte și dinamice,
utilizatorii casnici pot profita acum din plin de avantajele lor.

Avantajele utilizării multifuncționalelor:

1. Economisire spațiu
Indiferent dacă aveți un birou dedicat la domiciliu sau trebuie să vă încadrați spațiul de
lucru într-un colț al bucătăriei, spațiul este un aspect important. Cum puteți strânge o imprimantă
și un scanner (poate chiar un aparat de fax) în jurul laptopului și al unei căni de ceai?
Majoritatea zonelor de birouri la domiciliu au dimensiuni moderate până la mici și trebuie să
concureze cu multe alte activități. Așadar, posibilitatea de a strânge mai multe dispozitive
tehnologice voluminoase nu este atrăgătoare.
Acesta este un domeniu în care imprimantele multifuncționale sunt câștigătoare. Imprimantele
multifuncționale oferă toate serviciile unui scanner, fax și imprimantă, dar într-o dimensiune
ușor de gestionat, care se pot potrivi chiar și cu cel mai restrâns birou.

2. Economisire costuri
Înțelegem că nici cei mai dedicați utilizatori de acasă nu au un buget nelimitat. Din
fericire, cu imprimantele multifuncționale obțineți mai multe funcționalități pentru mai puțin.
Deși echipamentele multifuncționale pot fi mai scumpe decât modelele independente, ele sunt
mult mai rentabile decât suma unei imprimante, a unui aparat de fax și a unui scanner.
Nu numai că MFP-urile sunt o cumpărare anticipată mai inteligentă, dar sunt și mai rentabile pe
parcursul vieții lor. Acesta este în special cazul gospodăriilor care au doar ocazional nevoie de
scanare, copiere sau trimitere prin fax și altfel ar trebui să plătească pentru o utilizare foarte
limitată.

3. Economisire energie
Una dintre principalele cheltuieli continue pentru rularea mai multor dispozitive de flux
de lucru este cantitatea de energie necesară pentru a le alimenta pe toate. În schimb, ca dispozitiv
all-in-one, imprimantele multifuncționale consumă mult mai puțină energie electrică
Acest lucru nu numai că reduce dramatic costurile de funcționare pe tot parcursul vieții, ci ajută
și la reducerea amprentei energetice a biroului dvs.

16
Capitolul II

4. Confort
Cu imprimantele multifuncționale, dispozitivele dvs. nu numai că sunt gata de utilizare
într-un singur loc, ci și ele pot funcționa împreună într-un mod pe care dispozitivele de sine
stătătoare nu pot. A avea toate funcționalitățile într-un singur dispozitiv înseamnă că acestea
cooperează rapid și eficient – astfel încât să puteți trece de la imprimare la scanare și copiere cu
o simplă apăsare de buton.
Cu gama de imprimante multifuncționale puteți, de asemenea, să stocați digital documentele
scanate pentru a fi tipărite ulterior, făcând întregul proces și mai ușor.

5. Mai puține reparații

La nivel practic, un dispozitiv necesită o întreținere mai mică decât trei mașini separate.
Dacă sunt necesare reparații, procesul de remediere a acestora este mult mai simplu, deoarece
trebuie făcut o singură dată pentru întregul dispozitiv. În mod similar, un profesionist poate
verifica fiecare funcționalitate și se poate asigura că toate aspectele MFP-ului dvs. vor continua
să funcționeze bine.
Pentru cei care doresc să evite cu orice preț problemele tehnice, imprimantele cu jet de
cerneală se mândresc cu mai puține piese mobile decât concurenții cu laser; componentele laser,
cum ar fi fuzorul, dezvoltatorul, unitățile de imagistică și curelele de transfer care cauzează
defecțiuni, nu există în jeturile de cerneală. Acest lucru înseamnă că există mai puține șanse de
daune în timp și deci mai pu ține reparații pe care le puteți face.

17
 CAPITOLUL III INSTALAREA MULTIFUNCȚIONALULUI

3.1 Descrierea multifuncționalului

- exteriorul multifuncționalului

18
- interiorul multifuncționalului

19
- Echipamente opțiunale atașate

20
- Conectarea aparatului și a altor dispozitive

- Conectarea cablului de date

21
 - Conectarea cablului de rețea

- Conectarea cablului de alimentare

- pornirea multifuncționalului

- oprirea aparatului

22
23
3.2 Instalarea multifuncționalului
- instalarea expresă

24
- instalare personalizată

1. selectăm tabul [Instalare personalizată].Selectaăm dispozitivul de instalat şi facem clic pe

butonul săgeată pentru a îl muta în lista "Produse de instalat".

2. Selectăm aparatul, apoi driverul de instalat şi apoi facem clic pe butonul săgeată pentru a îl
muta în lista "Produse de instalat".

25
3. Selectăm utilitarul de instalat şi facem clic pe butonul săgeată pentru a îl muta în lista
"Produse de instalat".

4. Facem clic pe [Instalare].

26
5. Finalizarea instalării

Dacă apare un mesaj referitor la repornirea sistemului, repornim computerul urmărind

instrucţiunile de pe ecran. Astfel se încheie procedura de instalare a driverului de imprimantă.

- Dezinstalarea software-ului
1. Bifăm căsuța din dreptul software-ului ce va fi șters și dăm clic pe Uninsta

27