Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FUNCȚIONAREA
FAXURILOR
1
Cuprins
ARGUMENT .............................................................................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE ........................................................................................................................... 5
1.1 Definiția fax-ului. .............................................................................................................................. 5
2
ARGUMENT
3
Capitolul I
Un fax, denumit mai frecvent fax, este transmiterea unui document sau a unei imagini
dintr-un loc în altul electronic. Documentul care urmează să fie trimis este scanat și trimis prin
telefon sau conexiune la Internet. Un scaner și emițător combinat este de obicei cunoscut ca un
aparat de fax. Faxul este un aparat ce transmite imagini sub formă digitală: imaginea sursă este
achiziționată în timp real (de cele mai multe ori alb-negru, la o rezoluție de 100x200 sau
200x200 dpi), și transmisă aparatului receptor prin sistemul de telefonie, folosind semnal digital.
În esență, un aparat fax este un modem, o imprimantă și un scaner într-o singură unitate, utilizată
pentru un scop dat.
Originea cuvântul vine fax provine din engleză, fiind o prescurtare de la cuvântul
"facsimil", care este similar cu forma latină "fac simile", "a face similar" - cu alte cuvinte, a
copia. Un fax transmite datele electronic printr-o conexiune de rețea. Inițial această conexiune de
rețea era o linie telefonică analogică, dar acum Internetul este folosit și în acest scop. Un
document care trebuie trimis este tratat ca o imagine, scanat și convertit în biți și transmis peste
linie de către mașina facsimilă. Mașina facsimilă de la capătul de primire ia întregul mesaj în
termeni de biți și apoi îl transformă în imagine. Această imagine este fie afișată pe ecran, fie
imprimată pentru utilizator la recepția finală a cititului. Tehnologia facsimil este încă în uz, dar a
fost în mare parte înlocuită de e-mail. Conexiunile moderne de Internet au redus considerabil
utilizarea aparatelor de fax.
Scurt istoric
Inventatorul scotian Alexander Bain a lucrat la tipuri de dispozitive chimice de faxuri
mecanice si in anul 1846 a reusit sa reproduca semne grafice in experimente de laborator. A
primit patentul pe 27 mai 1843 pentru “Telegraful Electric care Imprima”.
Frederick Bakewell a adus mai multe imbunatatiri design-ului lui Bain si a prezentat o
masinarie telefax. Pantelegraful a fost inventat de catre fizicianul italian Giovanni Caselli.
Acesta a introdus primul serviciu comercial de telefax intre Paris si Lyon in anul 1865, cu 11 ani
inainte de inventarea telefonului.
In anul 1881, inventatorul englez Shelford Bidwell a construit fototelegraful scanner.
Acesta a fost prima masinarie telefax care putea scana orice original bidimensional. In jurul
anului 1900, fizicianul german Arthur Korn a inventat “Bildtelegraph”, foarte raspandit in
5
Capitolul I
6
Capitolul I
Pana la acel moment masinariile fax erau foarte costisitoare si erau foarte greu de operat.
In anul 1966, Xerox a lansat “Magnafax Telecopier”, un fax mai mic de 23 de kilograme.
Aceasta unitate era cu mult mai usor de operat si putea fi conectata la orice linie de telefon
standard. Aceasta masinarie era capabila sa transmita un document stil scrisoare in aproximativ
sase minute. Primul fax digital cu timpi de transmitere sub un minut a fost dezvoltat de
“Dacom”.
Pana la sfarsitul anilor 1970 multe companii din intreaga lume (in special din Japonia) au
intrat pe piata faxurilor. In scurt timp, un nou val de faxuri mai compacte, mai rapide si mai
eficiente a aparut pe piata. Xerox a continuat sa produca si sa perfectioneze faxuri ani buni dupa
prima unitate revolutionara, dar mai tarziu au combinat faxul cu echipament “Copier”
(Copiatoare) pentru a crea masinile hibrid multifunctionale pe care le folosim astazi care
copiaza, scaneaza si trasnmit faxuri.
Desi companiile mai pastreaza unele capabilitati de transmitere fax, aceasta tehnologie se
confrunta cu o competitie aflata in crestere, alternative bazate pe internet. Totusi, faxurile
pastreaza inca cateva avantaje, mai exact in transmisia materialelor sensibile care, daca sunt
trimise pe internet necriptate, pot fi vulnerabile interceptarii. In unele tari, deoarece semnatura
electronica de pe contracte nu este inca recunoscuta de lege, in timp ce contractele trimise prin
fax sunt, unitatile fax continua sa se bucure de suport in afaceri. In Japonia faxurile sunt inca
folosite foarte des din motive culturale.
Echipamente de birotică
În actuala revoluţie tehnico-ştiinţifică informatica, telecomunicaţiile, producerea şi
comunicarea informaţiei au devenit priorităţi incontestabile dar cu largi aplicaţii în viaţa
ştiinţifică, economică şi socială. Astfel, în jurul anului 1976 a apărut o disciplină relativ recentă:
birotica, care vizează automatizarea activităţilor administrative şi de birou.
8
Capitolul I
Peste zece ani, omul de ştiinţă italian Giovanni Caselli a reuşit să transforme faxul într-un
aparat utilizabil de masele largi. În 1856, Caselli a inventat „pantelegraful“, care nu era cu mult
diferit faţă de invenţiile anterioare, însă a trezit un mare interes din partea lui Napoleon al III-lea.
În 1860, liderul francez a vizitat laboratorul lui Caselli, a fost încîntat de ideea transmiterii
imaginilor prin intermediul liniilor de telegraf, i-a acordat lui Caselli un ajutor financiar pentru
proiect şi i-a facilitat accesul la toate liniile de telegraf din Franţa. În 1865, o linie de fax a fost în
mod oficial deschisă între Paris şi Lyon şi odată cu ea şi primul serviciu comercial de fax. Caselli
a dobîndit un succes uimitor şi a fost invitat să prezinte maşinăria sa în faţa regelui Italiei, la
tîrguri şi expoziţii şi chiar a fost instalat un fax între Londra şi Manchester. Un interes deosebit a
fost arătat de împăratul Chinei, Xianfeng, care a intuit potenţialul ascuns al invenţiei ce permitea
transmiterea simbolurilor scrise, spre deosebire de simple coduri de semnal. Numărul mare al
simbolurilor scrise din limba chineză făcea utilizarea telegrafului convenţional destul de dificilă.
Dar în ciuda potenţialului său mare, faxul nu a cîştigat o utilizare largă în cadrul marelui public,
care a preferat telegraful. Deşi telegraful transmitea doar semne, mergea mai repede, era mai
uşor de utilizat şi de întreţinut, iar hîrtia folosită nu emana mirosuri neplăcute ca hîrtia de fax.
Unica aplicaţie unde faxul şi-a dovedit utilitatea era transmiterea fotografiilor pentru ziare.
În 1895, ceasornicarul american Ernest Hummel a inventat „telediagrama“ care folosea, în
loc de hîrtie îmbibată într-o soluţie chimică, rulouri de hârtie carbon aplicată pe o hârtie albă de
20 cm în diametru. Un electromagnet mişca un vârf ascuţit înainte şi înapoi, care „scria“ pe
hârtia carbon. Acest mecanism a fost utilizat de marile ziare din SUA ca New York Herald,
Chicago Times Herald şi Boston Herald. Transmiterea unei imagini, utilizîndu-se acest principiu,
dura 20-30 de minute.
Abia la începutul secolului XX – 1903 – Arthur Korn, fizician german, a inventat un
aparat prin care puteau fi trimise fotografii obişnuite sau diagrame. Contribuţii notabile a avut şi
inventatorul Edouard Belin, care şi-a consacrat activitatea transmiterii imaginilor la distanţă.
Primele aparate ale lui Belin au funcţionat în 1907. La aceste aparate, numite „telegraf
fotoelectric“ sau belinograf, vârful ascuţit de metal de la capătul transmisiei era înlocuit de un
senzor de lumină şi se utiliza hârtia sensibilă la lumină. Zonele deschise ale hârtiei scanate
determinau o scădere a rezistenţei electrice, care era tradusă într-o schimbare a intensităţii
curentului electric ce era trimis prin linie şi ajungea la receptor, unde activa un bec electric a
cărui lumină scana pagina. Lumina intensă determina înnegrirea paginii, prin aceasta copiindu-se
imaginea. Începând cu anul 1910, aparatul lui Korn a început să fie utilizat pe scară largă la
marile ziare din Europa, iar în 1922 au început transmisibile prin fax de imagini între SUA şi
Europa prin liniile radio.
9
Capitolul I
Invenţia lui Korn era fragilă, greoaie, scumpă şi lentă, dar a reprezentat baza pentru
faxurile de astăzi. Mari companii de comunicaţii ca RCA, Western Union şi Siemens au început
să investească milioane de dolari în dezvoltarea faxului.
Din punct de vedere tehnic, faxurile din acele timpuri mergeau bine. Senzorii de lumină,
mecanismul de tipărire şi sistemul electromecanic care mişca hîrtia permiteau o scanare clară şi o
tipărire a textului, a diagramelor sau chiar a imaginilor la un înalt nivel de calitate. Transmiterea
unei pagini dura aprozimativ zece minute. Datorită faptului că fiecare companie a dezvoltat
propriul aparat, nu exista un standard uniform pentru a transmite informaţia, aşa încît numai
aparatele realizate de aceeaşi companie puteau „comunica“ unul cu celălalt.
Interesul companiilor de telecomunicaţii
Abia în anii 1970, odată cu fuziunea dintre International Telephone şi Telegraf standardele
internaţionale au început să fie definite pentru transmisiile prin liniile de telefon. Datorită
faptului că aceste linii transmit numai semnale electrice, faxul traduce simbolurile de pe pagină
în semnale electrice la aceeaşi frecvenţă. De aceea, se poate „auzi“ faxul cînd se ridică receptorul
telefonului în timp ce funcţionează faxul. Atunci se transmit semnale prin liniile telefonice.
Standartizarea – dovada generalizării
Primul standard G1, definit în 1974, permitea transmiterea unei singure pagini la o rezoluţie
de 100 linii/inch în 6 minute. În 1976, a fost dezvoltat standardul G2, care a redus timpul de
transmisie la jumătate. Dar 3 minute/pagină reprezenta un timp mare, mai ales dacă se dorea să
fie transmise mai multe pagini. În 1980, a fost finalizat standardul G3, un standard digital, el
fiind astăzi standardul acceptat pentru cele mai multe maşini de fax şi modem-faxuri din
calculatoare, iar o pagină se transmite în mai puţin de 1 minut. Se pot scana mai multe pagini
consecutive, iar informaţia este stocată şi transmisă ulterior, când convorbirea este mai ieftină
sau pentru mai multe destinaţii.
În 1984, a fost realizat standardul G4, menit să transmită faxuri prin linii telefonice digitale.
Acum o pagină se transmite în mai puţin de zece secunde.
10
Capitolul I
11
Capitolul I
- Faxurile bazate pe tehnica laser - prin intermediul razelor laser, imaginea este scrisă
pe cilindru. Cilindrul se roteste continuu, iar in locurile atinse de laser atrage pulberea neagră
fină a tonerului, imprimînd-o pe hîrtie și fixînd-o printr-un procedeu termic.
Avantaje: costuri relativ scăzute
Dezavantaj: nici măcar aparatele mai scumpe nu printează decît alb-negru.
Este recomandat celor care comunică des prin intermediul faxului.
Faxul are o istorie bogată de la momentul inventării sale și un success care și astăzi nu a
încetat, necătînd la introducerea a tehnologiilor mult mai moderne, ce permit de a efectua lucrul
de birou și mai rapid, calitativ, mai puțin obositor și stresant. Doar în ultimii 10 ani, faxul a
evoluat foarte însemnat.
12
Capitolul II
13
Capitolul II
14
Capitolul II
Un MFP este la fel de simplu pe cât sună. Este un dispozitiv all-in-one care reunește o serie
de funcții alături de tipărirea de înaltă calitate. Aceste alte funcții sunt de obicei:
● Fotocopiere
● Scanare
● Trimiterea prin fax
● E-mail
15
Capitolul II
2. Economisire costuri
Înțelegem că nici cei mai dedicați utilizatori de acasă nu au un buget nelimitat. Din
fericire, cu imprimantele multifuncționale obțineți mai multe funcționalități pentru mai puțin.
Deși echipamentele multifuncționale pot fi mai scumpe decât modelele independente, ele sunt
mult mai rentabile decât suma unei imprimante, a unui aparat de fax și a unui scanner.
Nu numai că MFP-urile sunt o cumpărare anticipată mai inteligentă, dar sunt și mai rentabile pe
parcursul vieții lor. Acesta este în special cazul gospodăriilor care au doar ocazional nevoie de
scanare, copiere sau trimitere prin fax și altfel ar trebui să plătească pentru o utilizare foarte
limitată.
3. Economisire energie
Una dintre principalele cheltuieli continue pentru rularea mai multor dispozitive de flux
de lucru este cantitatea de energie necesară pentru a le alimenta pe toate. În schimb, ca dispozitiv
all-in-one, imprimantele multifuncționale consumă mult mai puțină energie electrică
Acest lucru nu numai că reduce dramatic costurile de funcționare pe tot parcursul vieții, ci ajută
și la reducerea amprentei energetice a biroului dvs.
16
Capitolul II
4. Confort
Cu imprimantele multifuncționale, dispozitivele dvs. nu numai că sunt gata de utilizare
într-un singur loc, ci și ele pot funcționa împreună într-un mod pe care dispozitivele de sine
stătătoare nu pot. A avea toate funcționalitățile într-un singur dispozitiv înseamnă că acestea
cooperează rapid și eficient – astfel încât să puteți trece de la imprimare la scanare și copiere cu
o simplă apăsare de buton.
Cu gama de imprimante multifuncționale puteți, de asemenea, să stocați digital documentele
scanate pentru a fi tipărite ulterior, făcând întregul proces și mai ușor.
17
CAPITOLUL III INSTALAREA MULTIFUNCȚIONALULUI
- exteriorul multifuncționalului
18
- interiorul multifuncționalului
19
- Echipamente opțiunale atașate
20
- Conectarea aparatului și a altor dispozitive
21
- Conectarea cablului de rețea
- pornirea multifuncționalului
- oprirea aparatului
22
23
3.2 Instalarea multifuncționalului
- instalarea expresă
24
- instalare personalizată
2. Selectăm aparatul, apoi driverul de instalat şi apoi facem clic pe butonul săgeată pentru a îl
muta în lista "Produse de instalat".
25
3. Selectăm utilitarul de instalat şi facem clic pe butonul săgeată pentru a îl muta în lista
"Produse de instalat".
26
5. Finalizarea instalării
- Dezinstalarea software-ului
1. Bifăm căsuța din dreptul software-ului ce va fi șters și dăm clic pe Uninsta
27