Cercetâri arheologice. XVII. Bucreşti. 2010. p.

133-142

70 DE ANI DE CERTĂI ARHEOLOGICE SISTEMATICE

LA DINOGETIA - BISERCUŢA

Eugen Paraschiv-Grigore, Daniel Ene, Ioana Paraschiv-Grigore

70 YEARS OF SYSTEMATIC ARCHAEOLOGICAL RESEARCH AT DINOGETIA - BISERCUŢA

ln 2009 wc celebrated the 70'11 anniversary of the start of the first systematic excavations on the hill
locatcd 3 km rrom the village of Garvăn, Tulcea County known as Dinogetia - Bisericu(a. Over time, severa!
tcams of archacologists havc contributcd to research at the ruins of the Dinogetia and published a series of
studics on thc results of cxcavations.

Kcywords: Dinogelia. annivcrsary, archacological excavations, bibliography.

Cuvinte cheie: Dinogetia, aniversare, săpturi arheologice, bibliografie.

Era vara anului 1939, ultima vară de de specialşt, condus de un renumit arheolog,
linşte înaintea potopului ce avea să devasteze începea o săptur sitemacă în acest loc,
întregul continent european 1, o vară călduroas, pentru scoaterea la lumină a ruinelor cetăţi de pe
numai bună pentru începerea unor noi săpturi limes-ul dunărea.
arheologice. Era timpul ca şi cetatea care se Important punct de apăre al frontierei
ascundea printre stuful ce mărginea bălţie şi imperiului roman, ulterior romano-bizantin şi
bizantin, forticaţ
3
canalele de la sud de cotul Dunări să fie scoaă de la Dinogetia este cel mai
la lumină pentru a-şi dezveli secretele de prea probabil o fostă aşezr geto-daciă --de la care şi­
mult timp îngropate. La circa 3 km nord-vest de a ~i primit numele. Aflată la graniţ de nord a
satul Garvăn. pe o insulă mărgint de Gârla imperiului, rolul acestei cetăţi avea să fie unul în
Lăţimea. poseşt un mic grup de oameni general militar, contribuind efectiv la apăre
2
conduşi de arheologul Gheorghe Ştefan . În gramţe1 imperiului într-o zonă extrem de
vulnerabiă
4
centrul micuţe insulei se ascundeau, sub un strat • Aflată între două alte cetăţi putemice,
gros de pământ, ruinele micii cetăţi romano-
bizantine şi bizantine cunostă sub numele de
Dinogetia. Era pentru prima dată când un grup
A fost o aşezr geto-daciă. apoi fortăca\ romană.
mcn\ioată de Ptolemeus ( Geographia. III. 8. 2. 1O. I) pc
malul sl<111g al Dunări. la vărsae Siretului (pc teritoriul
1
La I septembrie 1939 avea să se declanşz cel de-al actualei locaită\ Garvăn. la 11 km de oraşul Gala\i). ltineraria
doilea război mondial. Romana (225. 5) o atesă pc malul drept. între Arrubium şi
2
Cihcorghe Ştefan (n. 9 noiembrie 1899. Băteşani. Vâlcea - .Voviodunwn. Se parc că. la început, Dinogetia romană a fost în
d. 29 februarie 1980. Bucreşti) a fost un istoric şi arheolog stânga Dunări, la Barboşi, iar de la începutul secolul al IV-iea
român. membru corespondent ( 1952) al /\cadcmiei d.C. s-a strămua pc popina de la .. Bisericu\a„ (Garvăn), unde
R01m1m:. !\ absolvit cursurile Univcrstă\ din Bucreşti şi a dăinut până la sfârşitul secolul al VI-lea. Cetatea a fost
a fost membru al Şcoli Române de la Roma (1926-1928). distruă prin foc în timpul marii invazii a kutrigurilor lui
specialist în filologia clasiă. Asistent al lui Vasile Pârvan. Zabergan (559). după care şi-a revenit cu greu, încetâdu-şi
apoi profesor pc la diverse licee din \ară. din 1948 a fost existcn\a în ultimul deceniu al secolului al Vl-lea, sub Mauriciu
numit prolcsor titular la catedra de istoric veche a Tiberiu. Incinta ctă\i romane. abndotă în secolului al Vll-
Romanici. iar apoi în două rânduri decan al Facultă\i de lea. a fost refolsită începând cu sfârşitul secolului al X-lea.
istoric ( 1950-1953 şi 1959-1966 ). În 1952 a fost ales odată cu refacerea unor ziduri în timpul revenirii autoriă\
membru corespondent al Academici Ro1m1nc. iar din 1970 a bi7.antinc la Dunăre. După victoria de la Dorosto/011 (971 ). a lui
fost membru al Academici de Ştin\c Sociale şi Politice. În Ioan Tzimiskcs asupra lui Sviatoslav. cneazul Kievului. a luat
ai"ara colabrăi la diverse sinteze. precum .. Istoria lin\ă o aşezr feudală timpurie. care a dăinut până în a doua
Rom~1ic· (ml. I. 1960)... Dinogctia„ (voi. I. 1967) ş.a .. jumătae a secolului al Xll-lccL azi .. Bisericu\a··. Garvăn. jud.
este autorul volumului .. Formarea poporului ro1m1n şi a Tulcea.
4
limbii sale·· ( 1973). dar şi al mai multor studii pc aceşi Invaziile popula\iilor migratoare prin cotul Dunări au fost
temă. publicate în reviste de specialitate. extrem de frecvente.
,.,,.,
( .).)
 Eugen Paraschiv-Grigore. Daniel Ene. Ioana Paraschiv-Grigore

Arrubiwn 5 (mai în amonte) şi Noviodunum (mai în sfârşitul anilor 1940 ş1 până în anul 2009,
aval), Dinogetia îşi împărţea zona de apăre cu săpturile de la Dinogetia au continuat
aceste două cetăţi. Deşi mult mai mică decât neîntrerupt. Au existat însă unele perioade în
Noviodunum, din punct de vedere militar rolul care activitatea pe şantier nu s-a desfăşurat într-
acestei cetăţi avea să fie unul important, aici un ritm suţint9, iar mai apoi, datoriă
staţionâd de-a lungul timpului mai multe fondurilor insuficiente, săpturile de la
detaşmn ale unor legiuni romane, lucru Dinogetia s-au redus semnificativ.
confirmat de descoperirile arheologice 6 • Perioada cea mai fastă a aşezări de la
Prima campanie de săpturi arheologice, Dinogetia a fost cea cuprinsă între sfârşitul anilor
desfăşurat în 1939, s-a concentrat mai ales pe 1940 şi sfârşitul anilor 1970, când din colectivul
scoaterea la lumină a sistemului de apăre al de cercetare au făcut parte următoi arheologi de
cetăţi; astfel, sunt excavate mai multe porţiun din la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" al
incinta cetăţi, precum şi mai multe turnuri de Academiei Române: Gheorghe Ştefan,
apăre, printre care şi turnul nr. 1O, ce avea să se Exspectatus Bujor, Ştefan Constantinescu,
dovească a fi unul dintre cele patru turnuri cu Gheorghe Popilian, Bucur Mitrea, Eugen Comşa,
pilon central (pentru suţinera celui de-al doilea Maria Comşa, Ion Bamea, Alexandru Barnea etc.
nivel al turnului şi a acoperişul). Cele patru Este perioada în care mare parte a cetăţi a fost
turnuri de acest tip sunt amplasate oarecum în dezvlită şi valorifctă din punct de vedere
colţurie cetăţi şi aveau şi rolul de depozite de arheologic. Pe lângă săpturile din cadrul cetăţi,
muniţe. Pc lângă acestea, la Dinogetia mai există în anul 1963 au început şi săpturile la tenne,
un al doilea tip de turnuri. şi anume cele în formă săpturi conduse de Ion Barnea şi finalizate în
de potcavă. Acestea sunt în număr de 1O şi au rol scurt timp. Acestea se aflau la numai 50 de metri
în apăre incintei precum şi de respingere a est de poarta princală a cetăţi şi au fost folosite
inamicului. În total, cetatea de la Dinogetia are un în perioada secolelor IV-VI, fiind ulterior
număr de 14 turnuri, două dintre acestea fiind abandonate, probabil şi datoriă ridcă nivelului
aşezt de o parte şi de alta a principalei porţi de apei, acestea fiind amplasate într-o zonă mult mai
intrare în cetate, şi anume poarta de est. Ulterior, în joasă decât cetatea. La momentul descoperirii,
epoca bizantă, poarta de est a fost forticaă prin tennele de la Dinogetia erau cele mai bine
adăugre unui turn rectangular în interiorul cetăţi, conservate tenne descoperite pe teritoriul
între cele două turnuri din epoca roman-biztă.
Deşi foarte fructuoase, săpturile din
anul 1939 au fost întrerupte ulterior, datoriă specializare la Facultatea de Tcologe din Atena ( 1937-1940).
care-i conferă doctoratul în Arheologic paleocrştină şi
izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Bizantinologie ( 1940): mai târziu. doctor în ştine istorice la
După sfârşitul războiul, săpturile de la Universitatea din Bucreşti ( 1967). Bibliotccar la Academia
Dinogetia au fost reluate la sfârşitul anilor Română (1940-1941). membru al şcoli române din Roma
7 (1941-1942). diacon la capela ro1nîă din lkrlin (1942-
1940 , colectivului alăturând-ise şi tânărul 1944). unde a urmat felurite cursuri la Universitatea de acolo.
arheolog Ion Barnea8 . Astfel că, începând cu (\:rclăto la Comisia Monumentelor Istorice ( 1944-1946) şi
la Muzc.:ul Na\ional de Antichă\ ( 1946--1956). şef de sector
şi certăo principal la Institutul de Arheologie din
; Cetate afltă în acest moment pc raza oraşuli Măcin. Bucreşti „Vasile Pârvan'· ( 1956-1975). confercn\iar la
0
S-au găsit mai multe cărmiz cu ştampil legiunii I /ovia catedra de Istoric veche a Romfuiiei de la Facultatea de
Sl'.Vlhica şi. în apropierea ctă\i. un cuptor de ars ţiglă datat cu Istoric a Universtă\ din Bucreşti ( 1949-1951 ).
monede de la Diocletian şi Maximian. Cărmiz cu ştampil con!Crcn\iar de Istoria artei cre~tin la Institutul Teologic din
unor legiunii şi cohorte (I' Macedonica. Cohors I Ci/icum. Bucreşti ( 1956--1959). Conducătrl unor şantier
Cohor.1· li Malliacorum. C/assis Flavia Moesica). numeroase arheologice din Dobrogea (DinoRelia . ..\'m·iod11nu111. 7i-opae11111
fragmente ceramice şi monede din secolele 1-111 d.C. confirmă 7i-aiani. Niculi\tel. 8asarabi s.a.). participant la diferite.:
existen\a unei fortăe\ romane la .. 8iscruţa· şi înainte de Congrese lnterna\ionalc de specialitate (Rom<L Paris. AtcmL
Dioclctian. Tesalonic etc.).
„
8
Mai precis în vara anului 1946. 9
Sfârşitul anilor '80 a reprezentat un lung şir de privaţun
Ion Barm:a. arheolog. istoric de artă bisercaă. N. 15 pentru colectivul de la Dinogelia datoriă lipsurilor
august 1913. în Lungleşti. jud. Vâlcea. Studii la Seminarul materiale --este de notorietate criza alimentră pe care
teologic „Sf'. Nicolae„ din R<îmnicu Vâlcea ( 1925-1933 ). la România a traversat-o la sfârşitul perioadei comuniste. criză
Facultatc.:a de Teologic din Bucn:şti ( 1927-1933 ). cu ce afecta întreaga popula\ie.

134
 70 de ani de certăi arheologice sistematice la Dinogetia - Bisericu1a

României, fapt ce a făcut ca acestea să fie genraţi sau mai tineri, de arhitecţ, geologi,
conservate imediat ce erau cercetate, atât pentru a numisaţ, studenţi cu specialzăr cele mai
le proteja, cât şi pentru a le introduce în circuitul diverse, mulţi dintre ei rămând în domeniul
turistic. Publicarea săpturilo de la tenne în certăi arheologice. Aceştia au contribuit din
prima monografie a cetăţi de la Dinogetia a plin atât la cercetarea arheolgică proiu-zsă,
îmbogăţit mult informaţle cu privire la acest tip cât şi cu lucrăi de specialitate, care au făcut
de edificiu roman. oferind un exemplu des citat cunoscute descoperirile celor 70 de ani de
ulterior. săpturi în cetate. Un aport important la
Perioada anilor 1950 şi 1960 a scos la dezvoltarea şantierul de la Dinogetia l-a avut şi
lumină aşezr bizantă de la Dinogetia, fiind Muzeul de Istorie şi Arheologie, Tulcea, ulterior
cercetate un număr de peste 250 de bordeie, ce denumit ICEM-Tulcea 11 , care, alături de
conţieau un inventar extrem de bogat şi foarte specialşt săi, a contribuit la numeroase
variat. Pe lângă aceste complexe, au fost continuate campanii arheologice atât înainte de 1989, cât şi
certăil la ruinele bisercuţ bizantine, un după aceea.
edificiu de mici dimensiuni, unic la acel moment în Sfârşitul anilor 1980 avea să aducă
Dobrogea. Aceasta a fost cel mai probabil sediul schimbăr, nu atât în ceea ce priveşt cercetarea
episcopului de la Dinogetia. Faptul că Dinogetia a arheolgică, cât mai ales climatul de desfăşura
fost reşdinţă episcoală este dovedit şi de a acesteia. Astfel, în urma planului de îndiguire a
descoperirile arheologice, printre care o cruce Dunări şi „redăi" agriculturii pământuli din
rclicvar din aur, descoprită de Gheorghe Ştefan zona inudablă a fluviului, peisajul zonei a fost
încă din prima campanie de săpturi. complet schimbat. Dacă până în anul 1986,
Dacă la început colectivul de la Dinogetia era o insulă, fiind încojurată de apă,
Dinogetia era nevoit străba zilnic drumul de în urma lucrăio de îndiguire apa s-a retras şi
la baza arheolgică, stabilă în cel mai apropiat astfel trecerea spre cetate se putea face cu
piciorul . Pe lângă
12
sat, şi anume în Garvăn, odată cu construirea distrugerea habitatului
unei baze arheologice în perimetrul sitului, bază natural, efectele acestei politici s-au văzut şi
alcătui dintr-o casă cu trei camere şi o asupra sitului de la Dinogetia. Lumea mirfcă de
bucătrie precum şi două camere ce serveau la Dinogetia a fost distruă, nu însă iremediabil,
drept depozit, act1v1tatea colectivului s-a dar pentru moment nu se întrevede încă nicio
desfăşurat în condiţ mult mai bune. speranţ ca ceea ce s-a stricat la finele anilor
Pe lângă colectivul de specialşt ce 1980 să se repare.
participau la săpturile arheologice în fiecare
vară, trebuie să amintim că făr sprijinul Cerctăil din perioada 1990-2009
muncitorilor angjţi şi al unor militari în
termen, munca de dezvelire a edificiilor de la În perioada de după anul 1989, an ce
Dinogetia ar fi fost imposibil să se desfăşoar repzintă un punct de cotiură în cercetarea
într-un ritm atât de alert. Astfel, au fost excavţi arheolgică şi istorcă din România, certăil de
mii de metri cubi de pământ, acesta fiind la Dinogetia au continuat cu o frecvnţă aproape
îndepărta şi aruncat peste zidurile cetăţi cu anulă. S-au realizat în special certăi de teren
ajutoru unor vagonete . . I 10
(intra şi extramurane), sondaje (intra şi
Alături de colectivul de la Institutul de extramurane), demontări de martori şi punerea la
Arheologie „Vasile Pârvan", au stat alături un
număr important de specialşt, colegi de 11
Institutul de certăi Eco-Muzeale -denumire primtă
după anul 1989.
10
Se păstreaz şi acum. în una din magaziile bazei. doi 12
O barcă de lemn. pc jumătae putreziă, depozitaă într-o
dintre aceşti vagonete. precum şi o parte din şina pc care magazie, mai aminteş încă de perioada în care trecerea pe
erau aşczti aceşti. Pc lângă aceste piese se mai păstreaz insulă se făcea cu acest mijloc de locomo\ie. Să sperăm că
şi primele roabe folosite de către muncitori în anii "40 şi '50 într-o zi. şi aceasta cât mai curând. acest vestigiu al
pentru scoaterea pămiîntul din eclate. acestea fiind făcute vremurilor de demult să mai poată fi folosit pentru
în totalitate din lemn. traversarea apei ce va înconjura din nou cetatea.

135
 Eugen Paraschiv-Grigore, Daniel Ene, Ioana Paraschiv-Grigore

punct a diferitelor probleme de ordin administrativ. Anii În care s-au realizat certăi de teren şi
Trebuie touşi să remacă faptul că amploarea membrii colectivului
certăi a fost de mică intensitate, datoriă
fondurilor financiare reduse atribuite sitului Anul: 1990
arheologic, dar şi pentru că mare parte din Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
(IAB /FIB ) -responsabil ştinţfc.
13 14
suprafţ aşez.ări medievale a fost degajtă în anii
anteriori, iar aşezr romană a fost certaă în Anul: 1991
mare măsur, toate acestea presupunând o Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
concentrare mai mare asupra conservăi ş1 (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Adrian
restauăi. POPESCU (FIB), Mihai IONESCU (profesor de
Deoarece s-au realizat certăi de istorie, Mangalia).
amploare în anii de dinainte de 1989, marea parte a Anul: 1992
monumentelor medievale fiind săpate şi cercetate, Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
cea mai mare parte fiind publicate în remarcabila (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Mihai
monografie deicată aşezm medievale, IONESCU (profesor de istorie, Mangalia).
problematica certăi medievale de la Dinogetia Anul: 1993
trece pe un plan secund, cercetarea romană trecând Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
pe primul plan. Aceasta se observă şi din (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc.
compneţa colectivului, care, în cea mai mare Anul: 1994
parte, este specializat pe problematica romano- Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
bizantă. (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Mihai
Toată activitatea de la Dinogetia din IONESCU (profesor de istorie, Mangalia).
perioada 1990-2009 a fost conretizaă în Anul: 1995
publicaţ de tip croniă de cercetare tipăr în Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
fiecare an în StCerclstor (cronici publicate în (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Mihai
1991-1999 pentru certăil din perioada 1990- IONESCU (Muzeul de Arheologie Callatis),
1998) şi în CCA (cronici publicate în anii 2001- Adriana PANAITE, Stan STOICA (studenţi
2009 pentru certăil din perioada 2000-2008), FIB).
precum şi în câteva articole apărute în reviste sau Anul: 1996
publicaţ de specialitate. Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
Un amplu proces de restaurare a edificiilor (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Mihai
de la Dinogetia a început la sfărşitul anilor 1990, IONESCU (Muzeul de Arheologie Callatis),
însă fiind oprit de mai multe ori, nu s-a concretizat Robert CONSTANTIN (student FIB), Alexandra
practic decât prin construirea unui acoperiş care să ZBUCHEA, Ionuţ BERCARU (studenţi FIB).
protejeze termele, prin restaurarea parţilă a Anul: 1997
turnurilor nr. 11 şi nr. I şi a unei porţiun din zidul Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
de inctă. În cadrul campaniilor arheologice din (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Mihai
anii 2003-2009 s-au făcut unele lucrăi de IONESCU (Muzeul de Arheologie Callatis),
conservare la domu.\· şi praetorium, pentru a opri, Robert CONSTANTIN (student FIB), Florin
pc cât posibil, degradarea acestora. Pe lângă aceste SCURTU (inginer, detrmină geodezice).
lucrăi, s-au mai efectuat lucrăi de întreţi şi Anul: 1998
consolidare a bazei arheologice, aceasta fiind Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
renovată şi extinsă (cu o cameră). (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Mihai
IONESCU (Muzeul de Arheologie Callatis).

13
IAB =Institutul de Arheologic Bucreşti „Va~ilc Pârvan".
14
fIB = Facultatea de Istorie din Bucreşti

136
 70 de ani de certăi arheologice sistematice la Dinogctia - Biscricu\a

Anul: 2000 Membrii colectivului: Alexandru BARNEA

Membrii colectivului: Alexandru BARNEA (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Cristian Ionel
(IA F~/ IB) -responsabil ştinţfc, Cristian Ionel OLARIU (FIB), Mihai Severus IONESCU
OLARIU (FIB), Cătlin BOJICĂ (student FIB). (Baza aeriana 90 Otopeni şi doctorand FIB),
Anul: 2001 Eugen Marius Paraschiv (masterand FIB).
Membrii colectivului: Alexandru BARNEA Anul: 2006
(IAl3, FIB) -responsabil ştinţfc, Mihai Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
IONESCU (director Şcoal nr. 3, Mangalia), (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Cristian Ionel
Cristian Ionel OLARIU (FIB). OLARIU (FIB), Mihai Severus IONESCU
Anul: 2002 (Baza aeriana 90 Otopeni şi doctorand FIB),
Membrii colectivului: Alexandru BARNEA Eugen Marius PARASCHIV (MNIR), Ioana
(IAB/Fll3) ---responsabil ştinţfc, Mihai GRIGORE şi Filica DRĂGHIC (masteranzi
IONESCU (director Şcoal nr. 3, Mangalia), FIB). alţi studenţi FIB.
Cristian Ionel OLARIU (FIB). Eugen Marius Anul: 2007
PARASCillV (student FIB). Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
Anul: 2003 (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Eugen
Membrii colectivului: Alexandru BARNEA Marius PARASCHIV (MNIR). Ioana GRIGORE
(IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Cristian Ionel şi Filica DRĂGHIC (masteranzi FIB).
OLARIU (FIB). Mihai Severus IONESCU Anul: 2008
(Baza aeriana 90 Otopeni şi doctorand FIB), Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
Eugen Marius PARASCHIV (student FIB). (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Eugen
Anul: 2004 Marius PARASCHIV (MNIR). Ioana GRIGORE
Membrii colectivului: Alexandru BARNEA (MNIR/masterand FIB), Daniel Ene (doctorand
(IAB/Fll3) -responsabil ştinţfc, Cristian Ionel FIB).
OLARIU (FIB), Eugen Marius PARASCHIV, Anul: 2009
Daniel DRAGOMIR (student FIB), Ştefan Membrii colectivului: Alexandru BARNEA
SLĂTINEAU (student FIB), Filica (IAB/FIB) -responsabil ştinţfc, Eugen
DRĂC.il llCI (studenă FIB). Marius PARASCHIV (MNIR/doctorand FIB) şi
Anul: 2005 Ioana GRIGORE (MNIR/doctorand FIB).

LISTĂ BILOGRAFCĂ PRIVIND DINOGETIA 15

***.Campania 2000. Ciarviin. com . .lijila.jud. Tulcea {DinogetiaJ, CCA, 2001. p. 85, nr. 66.
***.Campania 2001 Gar1'lin, com . .lijila. jud Tulcea /Dinogetia/, CCA, 2002, p. 139, nr. 98.
***. Ci11111Ji111ia 1001 Gan·tin. com . .lijila.jud Tulcea /Dinogelia], CCA, 2003, p. 129-130, nr. 82.
***.Campania 2003. Garl'lin. coli/ . .lijila,jud folcea {Dinogetia], CCA, 2004, p. 126-127, nr. 76.
***,Campania 200-1. Gal"l'ân. com . .lijila,jud. Tulcea {Dinogetia]. CCA, 2005, p. 157, nr. 102.
***. Campania 2005. Garl'tin, com . .lijila. jud. Tulcea {Dinogetia]. CCA. 2006, p. 166, nr. 80.
***. Campania 2006. Garvcin. com. Jijila. jud Tulcea {DinogetiaJ. CCA, 2007, p. 162, nr. 84.
BARNEA Alexandru. Raport privind scipâturile arheologice din sectorul D, via principali.I·(//), MatCercA, 13,
1979. p. 205 206.
11ARNEA Alexandru. Dinogelia III. Preci::.âri cronologice. Peuce, IX. 1984, p. 339-346.
f3ARNEA Alexandru. Cronica cercetârilor arheologice efectuate în 1989 de Institutul de Arheologie din
/lurneşt i, St Cerc lstorV, 41, 1990, 3--4, p. 3 18, nr. 13.

" Lista .:st.: aranjatft allahctic dupft numele autorilor. În ceea cc priveşt rapoarlclc de săptur puhlicalc după anul 1989
ac..:slca suni trecute în runqi.: de anul de apari\ie a acestora.

137
 Eugen Paraschiv-Grigore, Daniel Ene, Ioana Paraschiv-Grigore

BARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate în 1990 de Institutul de Arheologie din
Bucreşti, StCerclstorV, 42, 1991, 3-4, p. 258, nr. 14.
I3ARNEA Alexandru, Dinogetia IV, jud. Tulcea, MatCercA, 17, 1992, p. 217-222.
I3ARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate în 1991 de Institutul de Arheologie din
Bucreşti, StCerclstorV, 43, 1992, 4, p. 435-436, nr. 16.
BARNEA Alexandru, Cronica certăilo de arheologie efectuate în 1992 de Institutul de Arheologie „ Vasile
Pârvan" din Bucreşti, StCerclstorY 44, 1993, 4, p. 399, nr. 11.
BARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate de Institutul de Arheologie „ Vasile Pârvan"
din Bucreşti în 1993, StCerclstorV, 45, 1994, 4, p. 379, nr. 10.
BARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate în 1994 de Institutul de Arheologie „ Vasile
Pârvan" din Bucreşti, StCerclstorV, 46, 1995, 3-4, p. 283, nr. 8.
BARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate în 1995 de Institutul de Arheologie „ Vasile
Pârvan" din Bucreşti, StCerclstorY, 47, 1996, 4, p. 423, nr.JO.
BARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate în 1996 de Institutul de Arheologie „ Vasile
Pârvan" din Bucreşti, StCerclstorV, 48, 1997, 4, p. 375, nr.8.
BARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate în 1997 de Institutul de Arheologie „ Vasile
Pârvan" din Bucreşti, StCerclstorV, 49, 1998, 3-4, p. 294, nr.5.
BARNEA Alexandru, Cronica certăilo arheologice efectuate în 1998 de Institutul de Arheologie „ Vasile
Pârvan" din Bucreşti, StCerclstorV, 50, 1999, 3-4, p. 205, nr. 6.
BARNEA Ion, Relaţi dintre aşezr de la Bisercu/a-Gvăn şi Bizanţ în secolele X-XII, StCerclstorV, 4,
1953,3-4,p.641-671.
BARNEA Ion, Elemente de cultră materilă veche ruseacă şi orientală în aşezr feudală (sec. X-XII) de la
Dinogetia (reg. Galţi), Studii şi referate privind istoria României, I, Bucreşti, 1954, p. 195-227.
BARNEA Ion, Amforele feudale de la Dinogetia, StCerclstor, 5, 1954, 3-4, p. 513-530.
BARNEA Ion, Meştugril în aşezr feudală de la Garvăn (sec. X-XII), StCerclstorY, 5, 1955, 1-2,
p. 99-121.
BAR.NEA Ion, Sigiliul unui ierarh al Rosiei în aşezr de la Garvăn, StCerclstorY, 7, 1956, 1-2, p. 189-197.
BARNEA Ion, Apropos de la decouverte de deux sceaux byzantins de Dinogetia, Dacia N. S., II, 1958, p. 473-
478.
BARNEA Ion, Alt tezaur de monede bizantine de la Dinogetia, StCercNum, III, 1960, p. 245-254.
BARNEA Ion, Monumentele patriei: Garviin-Dinogetia, Bucreşti, 1961 (ediţa a doua 1967).
BAR.NEA Ion, Noi contribu(ii la cunoaşter ţesutli în aşezr de la Gurvăn (secolele X-XII),
StCerclstorV, 12, 1961, 2, p. 307--314.
BARNEA Ion, /do/feminin sau „ kamenaia baba"?, StCerclstorY, 13, 1962, I, p. 191-196.
l3ARNEA Ion, Un ji-agment de broderie din secolele Xl-X/l de la Dinogeta-Grvă, StCerclstorV, 15, 1964,
2, p. 435-440.
I3ARNEA Ion, Dinogetia, în Enzyklopădische Handbuch zur Ur und Fri.ihgeschichte Europas, I, Praga, 1966,
p. 288.
I3ARNEA Ion, l 'incendie de la cite de Dinogetia au Vie siecle, Dacia N.S., X, 1966, p. 237-259.
I3ARNEA Ion. Les thermes de Dinogetia, Dacia N.S., XI, 1967, p. 225-252.
RARNEA Ion, O casii romană târzie de la Dinogetia, StCerclstorV, 20, 1969, 2, p. 245-266.
l3ARNEA Ion, Dobrogea în secolele VII-X, Peuce, II, 1971, p. 205-219.
I3ARNEA Ion, Dinogetia el Noviodunum deux villes byzantines au Bas-Danube, RESEE, 9, 1971, p. 343-362.
I3ARNEA Ion, Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinogetia-Garviin, jud. Tulcea (1963-
1968). MatCercA, 10, 1973, p. 291-331.
BARNEA Ion, Pandantive din epoca.fudlă timpurie de la Dinogetia, StCerclstorV, 27, 1976, 2, p. 275-278.
BARNEA Ion, Dinogetia - viile byzantine du Bas-Danube, Byzantina, I O, 1980, p. 237-287.
BAR.NEA Ion, la ceramique byzantine de la Dobroudja au :t-:mf siecles, BCH, Supplementt, 18, 1989, p.
131-142.
BICHIR Gheorghe, Contribuţe la cunoaşter ţesutli în aşezr de la Bisercuţa-Gvăn (sec. X-X//),
StCcrclstorY, 9, 1958, 2, p. 429-443.
CHIŞV ASl-COMŞ Maria, Unele concluzii istorice pe baza ceramicii din secolele VI-XII, StCerclstorV, 8,
1957, 1-4, p. 276-289.

138
 70 de ani de certăi arheologice sistematice la Dinogctia - Bisericu\a

CHIŞV AS I-COMŞA Maria, O jucărie în formă de pâine, descoprită la Garvăn, StCerclstorV, 9, 1958, 2, p.
425--427.
COMŞA Eugen, Câteva secvnţ dendrocronologice din perioada feudală timpurie, din aşezr de la Garvăn,
Peuce, IX, 1984, p. 347-348.
COMŞA Eugen, Despre tipurile de locuinţe din cuprinsul aşezări din secolele IX-XII de la Garvăn,
StCerclstorY, 10, 1959, I, p. 101-116.
COMŞA Eugen, BICHIR Gheorghe, O nouă descoperire de monede şi obiecte de podabă din sec. X-XI, în
aşezr de la Garvăn (Dobrogea), SC StCercNum N, Ill, 1960, p. 223-244.
CONSTANTINESCU Ştefan, Pescuitul în bă/file Dunări în lumina săpturilo arheologice de la Garvăn (sec.
X-XII}, StCerclstorY, 7, 1956, 3--4, p. 407--419.
DAMIAN Oana, Repere arheologice privind oraşel medievale ale diferitelor zone. Dunărea de Jos, Historia
Urbana, 13, 2005, 1-2, p. 143-183 (Dinogetia, p. 165-170).
DIACONU Petre, Cu privire la problema căldrio de lut în epoca feudală timpurie (sec. X-XIII),
StCerclstorV, 7, 1956, 3--4, p. 421--439.
DIACONU Petre, Un pandantiv globular descoperit la Bisercuţa-Gvăn, StCerclstorV, 9, 1958, 2, p. 445-
449.
DIACONU Petre, Despre datarea nivelului „ locuinţer incendiate" de la Dinogeta-Grvă, StCerclstorV, 26,
1975,3,p.383-394.
GRIGORE Ioana, PARASCHIV Eugen Marius, Fusaiole de la Dinogeta-Grvă, CercA, XIV-XV, 2007-
2008, p. 254-262.
MITREA Bucur, Un instrument muzical din perioada feudală timpurie descoperit la Bisercufa-Gvăn,
StCerclstorV, 13, 1962, I, p. 197-200.
OLARIU Cristian, Două noi morminte descoperite la Dinogetia (Garvăn, jud. Tulcea), Pontica, XLII, 2009, p.
301-306.
PIPPIDI Dionisie M. (coord.), Dicţonar de istorie veche a României (Paleolitic-sec. X), Bucreşti, 1976, p.
235-236, s. v. Dinogetia.
POPESCU Adrian, Noi descoperiri de monede romane şi bizantine de la Dinogetia şi Salsovia, CercNum, 8,
2002, p. 81-86.
POPESCU Dorin, Săpâturile arheologice din Republica Socialstă România în anul 1963, StCerclstorV, 15, 4,
1964,p.551-567.
POPESCU Dorin, Săp/urile arheologice din Republica Socialstă România în anul 1964, StCerclstorV, 16,
1965,3, p. 587-605.
PREDA Constantin, Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei vechi a României, voi. II, D-l, Bucreşti, 1996, p. 57-
59, s. v. Dinogetia.
ŞTEFAN Gheorghe, Dinogetia I, Risultati delia prima campagna di scavi, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p.
401--425.
ŞTEF AN Gheorghe, Raport asupra lucrăio de la cetatea Dinogetia, Raport asupra activăţ ştinţfce a
muzeului naţiol de antichăţ în anii 1942-1943, p. 34-35, 74-76.
ŞTEFAN Gheorghe, Săpturile arheologice de la Dinogetia-Bisericufa, jud. Tulcea, Studii. Revistă de ştinţă şi
filosofie, li, 1949, I, p. 131-139.
ŞTEF AN Gheorghe, Dinogetia sub ocupa/ie romană, Lucrăile sesiunii generale ştinţfce din 2-12 iunie 1950,
Academia R.P.R, 5p, extras.
ŞTEFAN Gheorghe, O balnţă romanii din sec. VI e. n. Descoprită în Dobrogea, StCerclstorV, I, 1950, 2, p.
152-162.
ŞTEF AN Gheorghe, la legio I .Jovia et la defense de la frontiere danubienne au /Ve siecle de notre ere,
Nouvelles etudes d'histoire, Bucreşti, 1955, p. 339-346.
ŞTEFAN Gheorghe, Un cuptor roman de ars figle, descoperit la Garvăn, StCerclstorV, 8, 1957, p. 221-227.
ŞTEF AN Gheorghe, Un miliario dell 'epoca di Diocleziano scoperto a Garvăn (Dinogetia), Dacia N .S., I, 1957,
p. 221-227.
ŞTEFAN Gheorghe, Dinogetia. A problem of ancienttopography, Dacia N.S., li, 1958, p. 317-329.
ŞTEF AN Gheorghe, Două vase de terra sigillata descoperile la Bisercuţa-Gvăn, StCerclstorV, 9, 1958, I, p.
61-71.

139
 Eugen Paraschiv-Grigore. Daniel Ene. Ioana Paraschiv-Grigore

ŞTEFAN Gheorghe. BARNEA Ion, FLORESCU Grigore. MITREA Bucur, GHEORGHIU Ion, IACOB G.
Re::,u/tatele sâpături/o arheologice de la Dinogetia. comuna Garvăn-Tu/ce, StCerclstorV, I, 1950, I, p. 69-74.
ŞTEFAN Gheorghe. BARNEA Ion. MITREA Bucur, PROTASE David, VĂTŞIANU Virgil, Săpturile de la
Garl'(in (Dinogetia). raionul Măcin, StCerclstorV, 2, I 951. I, p. 19--49.
ŞTEFAN Gheorghe, BAR NEA Ion, FLORESCU Grigore. V ĂTŞIANU Virgil. MITREA Bucur. COMŞA
Eugen, CONSTANTINESCU Ştefan, PROTASE David, .)antieru/ Garvăn (Dinogetia). StCerclstorV. 3. 1952.
p. 349421.
ŞTEFAN Gheorghe. BARNEA Ion, BUJOR Expectatus, COMŞA Eugen, CONSTANTINESCU Ştefan. POPILIAN
Gheorghe . •~·am ierul Garwin-Dinogetia, StCerclstorV, 4. 1953. 1-2, p. 240--274.
ŞTEFAN Gheorghe, BARNEA Ion, BUJOR Expectatus, COMŞA Eugen, CONSTANTINESCU Ştefan,
DIACONU Petre. DRAGOMIR Ion, POPILIAN Gheorghe, .)antieru/ arheologic Garvăn (Dinogetia).
StCerclstorV, 5, 1954, 1-2. p. 161-197.
ŞTEFAN Gheorghe. BARNEA Ion, MITREA Bucur. ClŞVASI Maria. DIACONU Petre, COMŞA Eugen.
CONSTANTINESCU Ştefan . .)a111ieru/ arheologic Gan·{m-Dinogetia (r. Miicin, reg Ga/afi). StCerclstorV, 6.
1955. 3-4. p. 713 -752.
ŞTEFAN Gheorghe, BARNEA Ion, MITREA Bucur, Santieru/ arheologic Garvăn (Dinogetia), MatCercA. IV.
1957, p. 195 209.
ŞTEFAN Gheorghe. BARNEA Ion. CHIŞV AS I-COMŞA Maria. MITREA Bucur, Săpi'lure de la Garviin,
MatCercA. VI, 1959. p. 629-651.
ŞTEFAN Gheorghe, 13ARNEA Ion, COMŞA Eugen. CHIŞVAS-OM Maria, MITREA Bucur, St1păuri/e
arheologice de la Garvân, MatCercA, V. 1959, p. 565-586.
ŞlTFAN Gheorghe, BARNEA Ion, MITREA Bucur, .)an/ierul arheologic Garvăn (r. Măcin, reg. Dobrogea),
MatCercA. VIII. 1962. p. 675-692.
ŞTEFAN Gheorghe. BARNEA Ion, COMŞA Maria, COMŞA Eugen, Dinogetia. I. Aşewra feudală timpurie
de la /Jiserirnfa-Garvân. Bucreşti, 1967.
TOCILESCU Grigore. Monumente epigrafice şi sculpturale ale M1ce11/ui Na/ionat de Antichitiifi din Burneşti.
partea a li-a. Bucreşti. 1908, p. 639-641.
TUDOR Dumitru (coord.). Enciclopedia cii·i/i::,afiei romane. Bucreşti, 1982, p. 261. .u'. Dinogetia.
VASILIU Ion. Siipâturi/e de la Dinogetia (I 982--1985). Peuce. X, 1991. p. 3 71-391.

LISTA ILUSTRATIEI

PI. I - I. Perspctivă cu cetatea Dinogetia la mijlocul anilor "60 (după Barnea 1967, fig. 29); 2. Perspctivă cu
cetatea Dinogetia în anul 2000.
PI. 2 -- Planul cetă\i Dinogefia

LIST OF ILLUSTRATION

PI. I I. Perspective with thc Dinogetia fortress in thc middle of the 60s (after Barnea 1967, fig. 29); 2.
Perspective with thc /Ji11ogelio l'ortress in 2000.
PI. 2 Dinogetia fortress plan.

Tl{ADUCERE REZUMAT, FOTO:

Eugen Paraschiv-Grigore
IOANA PARASCHIV-GRIGORE
EUGEN PARASCHIV-GRIGORE
Muzeul Na\ional de Istorie a României
Calea Victoriei, nr. 12. sector 3, 030026. Bucreşti
ioana.gri@gma iI.corn, parn __ eugen@yahoo.com
DANIEL ENE,
Doctorand al Facultăţi de Istorie. Universitatea din Bucreşti
danicl _lucian _ ene@yahoo.com

140
PI. t - I. Perspctivă cu cetatea Dinogetia la mijlocul anil or '60 (d upă Barnea 1967, fig. 29) ;
2. Perspctivă cu cetatea Dinogeria în an ul 2000
 ~
~

=~
„-~
--

PI. 2 - Planul cetăţi Dinogetia