Trei într-o barcă (fără a mai socoti și câinele) este un roman satiric scris de

Jerome K. Jerome și publicat în 1889. Acesta este cel mai celebru roman al
autorului, fiind continuat de romanul Trei pe două biciclete, publicat ulterior, în
1900.

Romanul este construit pe baza unei plimbări cu barca pe Tamisa a celor trei
prieteni Jerome - naratorul, George, Harris și a câinelui lor, Montmorency.
Aventura a început din dorința celor trei de a se recrea și de a evada din aglomerata
Londra. Pentru a se porni la drum, cei trei tovarăși au avut de parcurs mai multe
etape: pregătirea bagajelor, discuții contradictorii despre mâncare, haine și
popasuri. Pe lângă călătoria propriu-zisă care fascinează cititorul, abaterile celor
trei despre memoria personală, istoria brânzei care scârbește lumea într-un tren,
provocând dezgustul, scot în evidență umorul britanic al autorului.
 Cartea creează un efect comic, cuprinzând
umorul sec, rafinat, specific acelei perioade. Autorul
are tendința de a generaliza orice situație banală,
precum cititul unei reclame medicale care se
transformă în propria boală incurabilă. Când pleacă
undeva, naratorul uită mereu periuța de dinți, făcând
haos în jurul lui, despachetând bagajele. Fiecare
capitol este împărțit strategic, în mai multe etape,
cuprinzând un subtitlu mare, cu un efect comic.
Romanul este plin de învățături benefice pentru
existența fiecăruia dintre noi, dar care se încheie cu
abandonul acestora din cauză că „Aerul de pe fluviu
are un efect demoralizator asupra oamenilor.”