Formular Propunere Tehnica - Lucrari Completat

Formular-cadru Propunere Tehnică nr.
14
Acest formular cadru de Propunere Tehnică poate fi utilizat ca punct de plecare în elaborarea unui
formular de Propunere Tehnică ce urmează a fi inclus într-o documentație de atribuire pentru
atribuirea unui contract de lucrări – ce are în sfera sa de cuprindere numai execuția de lucrări și NU
proiectarea și execuția
Conținutul acestui formular cadru trebuie adaptat la specificul fiecărui proces de achiziție și la
conținutul Caietului de Sarcini pentru achiziția de execuție de lucrări din procesul respectiv
Informațiile marcate cu gri în paranteze pătrate oferă îndrumare sau exemple în vederea îndrumării
corespunzătoare și cât mai exhaustive a personalului Autorității Contractante.
Odată parcurse, acestea trebuie eliminate din formularul de Propunere Tehnică ce urmează a fi inclus
în documentația de atribuire
Îndrumările adresate Ofertanților se păstrează sau se adaptează în versiunea finală a formularului de

Propunere Tehnică și sunt în cadrul acestui formular cadru identificate prin caractere de culoare roșie.
La momentul încorporării acestor informații într-un formular de Propunere Tehnică ce corespunde unei
documentații specifice, acest text trebuie adaptat specificului.
Înainte de includerea în Documentația de atribuire a formularului de Propunere Tehnică, Autoritatea

Contractantă trebuie să verifice cel puțin următoarele corelații:
i. Existența unui cadru pentru structurarea informațiilor în Propunerea Tehnică astfel încât să
permită pe perioada evaluării verificarea modului de îndeplinire a cerințelor minime din Caietul
de Sarcini pentru execuția de lucrări
ii. Existența unui cadru pentru structurarea informațiilor în Propunerea Tehnică astfel încât să
permită pe perioada evaluării corelarea informațiilor din Propunerea Tehnică cu informațiile
din Propunerea Financiară, prin raportare la conținutul anexelor ;
iii. Aplicarea prevederilor art. 210 din Legea nr. 98/2016 în special referirea la art. 51, alin. (1) din
Legea nr. 98/2016;
iv. Existența unui cadru care să asigure obținerea informațiilor necesare pentru gestionarea
relației cu Contractantul pe perioada derulării Contractului, în special, dar fără a se limita la
monitorizarea performanței în cadrul Contractului și efectuarea plăților în cadrul Contractului.
Cod document:
Denumire document: Propunere tehnică – formular cadru
Pagina 1 din 122
Cuprins
1. Rezumat.................................................................................................................................3
2. Metodologia de executare a lucrărilor..................................................................................4
3. Organigrama..........................................................................................................................5
4. Personalul propus și managementul contractului pentru execuția lucrărilor.........................6
5. Graficul general de realizare a investitiei – grafic Gantt.....................................................10
6. Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție acordată......12
7. Planul de management al calității în cadrul Contractului....................................................12
8. Planul de Management de Mediu........................................................................................14
9. Planul propriu de securitate si sanatate in munca................................................................14
10. Riscurile Contractului......................................................................................................15
11. Detalierea distanțelor de transport...................................................................................15
12. Lista furnizori principale materiale..................................................................................15
13. Planul de management al traficului aplicat la lucrare......................................................15
14. Masuri aplicate de Ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție
acordată.......................................................................................................................................16
15. Informații cu privire la eventuale modificări ale operatorului economic Ofertant.........16
16. Anexe la Propunerea Tehnică..........................................................................................16
Cod document:
Pagina 2 din 122
Numele Ofertantului (operator economic individual sau asociere de operatori economici): [introduceți]
Data: [ZZ/LL/AAAA]
Anunț de participare: [introduceți numărul anunțului de participare]
Obiectul contractului: [introduceți obiectul contractului din anunțul de participare]
[Informațiile prezentate de către Ofertanți în acest formular reprezintă fundament pentru:

1. evaluarea Propunerii Tehnice prin raportare la cerințele minime din Caietul de Sarcini pentru
achiziția de lucrări,
2. aplicarea criteriului de atribuire stabilit prin Documentația de Atribuire.]
[Toate informațiile solicitate în cele ce urmează reprezintă elemente cheie obligatorii ale Propunerii
Tehnice și trebuie prezentate și descrise de către Ofertant la un nivel de detaliere corespunzător.]
[Metodologia pentru execuția lucrărilor și planul /graficul general de realizare a lucrărilor sunt
componente cheie ale Propunerii Tehnice.
[Simpla copiere a cerințelor din Caietul de Sarcini (inclusiv volumele acestuia) nu este considerată drept
răspuns la cerințele Autorității Contractante].
Se recomandă ca Propunerea Tehnică să cuprindă secțiunile mai jos identificate Autoritatea

Contractantă trebuie să asigure corelația dintre informațiile din Caietul de Sarcini.
1. Rezumat
Se propune construire Scoala Gimnaziala nr. 1 Ion Corvin si gradinita cu program normal in
localitatea Ion Corvin, judetul Constanta.
In acest sens s-a pus la dispozitie un terenul situat in intravilanul comunei Ion Corvin, judetul
Constanta si face parte din domeniul public al comunei ce este sub administrarea Consiliului Local.
Terenul are o suprafata de 1569.00 mp din acte si din masuratori, cu forma rectangulara, fara
diferente mari de nivel.
Vecinatati teren:
Nord– Camin cultural Ion Corvin
Vest – Proprietate privata Debecan Marin, alee trecere
Sud – Proprietate privata Mandru Mara Magdalena
Est – Strada Sfantul Andrei
Salile de grupa orientate catre SV
Zona tehnica orientata catre NE
Asigurarea utilitatilor:
Alimentarea cu apa rece a cladirii si parametrii de debit si presiune se vor asigura de la un put
forat existent pe teren.
Instalatia de canalizare menajera si pluviala asigura colectarea si evacuarea apelor uzate
menajere provenite de la obiectele sanitare din cladire intr-un sistem vertical si orizontal de scurgere.
Apele menajere vor fi deversate intr-un bazin vidanjabil. Apele pluviale vor fi deversate printr-un canal
colector, paralel cu cladirea propusa si de aici se va trece intr-un put absorbant.
Cod document:
Pagina 3 din 122
Necesarul de caldura si de apa calda menajera va fia asigurat de o centrala termice cu
combustibil solid. Sistemul de incalzire este alcatuit din retea si corpuri de incalzire de tip radiator.
Deseurile menajere se vor colecta in pubele ecologice ce vor fi ridicate de firma de salubritate
ce actioneaza pe raza comunei.
Lucrari propuse
Cladirea SCOLII SI GRADINITEI PROPUSE propusa este o constructie noua si are urmatoarele
caracteristici: Categoria de importanta va fi “C” conform HGR 766/21.XI.1997.
In proiect se va respectat Normativ “C” 107/2005, privind izolarea termica a constructiei -
Calculul coeficientului “G”.
Constructia ce urmeaza a fi construita va avea ca regim de inaltime Parter si va fi pe structura
pe cadre (stalpi, grinzi si plansee) din beton armat, inchideri din caramida GVP sau BCA, acoperis de tip
terasa necirculabila si compartimentari interioare din BCA si pereti din gips-carton.
Se vor crea spatii optime atat pentru scolari si prescolari, cat si pentru personalul didactic,
astfel incat sa se incadreze in normele existente si sa fie in conformitate cu cerintele temei program.
Se propune construirea unei cladiri cu regim de inatime Parter si Etaj, cu funtiune de scoala si gradinita
cu program normal.
Vor exista 1 acces, pentru scolari si acces spre curte, 1 acces pentru prescolari si 2 pentru
personalul administrativ, ambele printr-un windfang.
Accesul principal este prevazut cu doua accese si un vestibul din care se face trecerea intr-un
spatiu comun.
Se va prevedea un grup sanitar pentru persoane cu dizabilitati (1 closet si 1 lavoar). Din toate
accesele se face trecerea spre un spatiu comun multifunctional spre toate functiunile scolii. Pe holuri
vor fi prevazute tasnitori cu jet ascendent.
Se propun 2 sali de grupa, fiecare dotata cu vestiar dotat dulapuri si rafturi, grup sanitar
propriu (3 closete, si 3 lavoare dimensionate pentru scolari si prescolari). Luand in considerare cele 2
grupuri sanitare aferente salilor de grupa, rezulta un numar de: 6 closete si 6 lavoare. Se propun 4 Sali
de clasa pentru scolari
Avand in vedere compartimentarile propuse privind grupurile sanitare, finisajele, obiectele
sanitare, tamplaria, iar instalatiile electrice, sanitare si termice din aceste grupuri sanitare fiind noi, se
constata ca se respecta cerintele art.23 lit.d din Ordinul Ministrului Sanatatii 1955/1995 si STAS
1478/90, privind numarul, dimensionare si igiena grupurilor sanitare.
De asemenea se va prevedea o camera tehnica pentru centrala termica, cu acces direct din
exterior.
Functional corpul de cladire este compartimentat dupa cum urmeaza:

 Scoala:
- 4 Sali de clasa, grupuri sanitare conformate pentru a indeplini cerintele STAS 1478-90, depozitare
lapte-corn, o camera pentru centrala termica, spatiu pentru recreere, holuri, vestiar pentru personal,
camere depozitare, camera pentru lapte si corn, o cancelarie, un secretariat, birou director, birou ,
laborator de informatica.
 Gradinita:
- Windfang, camera de izolare, Vestiar copii, hol, spatiu de recreere, 2 Sali de grupa fiecare cu grup
sanitar, sala educatori, depozitare, vestiar personal, G.S personal si camera corn cu lapte.
Constructia va respecta aliniamentele si indicatorii urbansitici maximali stabiliti prin PUG-ul
sau PUZ-ul din zona.
Cod document:
Pagina 4 din 122
Pozionarea cladrii propuse respecta cerintele Oridnului 119/2014 cu privire la distantele
minime asigurate intre cuva vindajabila si cladirile alaturate.
Structura de rezistenta propusa a constructiei :
– infrastructura – fundatii continue din beton armat
– suprastructura – cadre si plansee din beton armat.
Peretii se vor executa astfel:

 Pereti interiori:
- gips carton de 1,25 cm (cei de compartimentare interioara)
- stalpi b.a. placati pe ambele parti cu gips carton – 1 foaie
- ziduri din caramida cu goluri/BCA, placate sau tencuite
 Pereti exteriori :
- zidarie caramida cu goluri de 30cm latime / diafragme b.a. placata la interior cu placi gips carton – 1
foaie sau tencuiti, iar la exterior cu polistiren expandat de 10cm grosime.
Finisaje interioare:
 Pardoseli
- placaje cu gresie de trafic si plinte pe contur pentru toalete, circulatii, camerele de curatenie,
bucatarie, centrala termic
- parchet laminat pentru trafic intens si mocheta
 Pereti
- Gipscarton, glet, vopsitorii lavabile culoare alba
- Tencuiala, glet si vopsitorii lavabile culoare alba
 Tavane
- Gipscarton, glet, vopsitorii lavabile culoare alba
- Tencuiala, glet si vopsitorii lavabile culoare alba
 Tamplarie
- Tamplaria este din PVC cu geamuri termoizolante
Finisaje exterioare:
 Pereti
- Tencuieli structurate culoare verde, gri si alb
 Tamplarie
- Usi si ferestre din PVC culoare alb, cu strat rupere de punte termica (3 camere) si geam termoizolant
low-e
 Invelitoare
- Tabla prefaltuita, complet dotata
 Podeste/ Rampe
- Parapeti tencuiti – vopsitorii lavabile si sort de tabla vopsita in camp electrostatic
Cod document:
Pagina 5 din 122
- Balustrade inox
Se va conforma intreaga cladire pentru a indeplini cerintele de securitate la incendiu, de

exploatare, de igiena, de mediu si de sanatate.
Lucrarile propuse vizeaza buna calitate a spatiilor, eficientizarea acestora si pentru adaptarea
la nevoile specifice ale utilizatorilor.
Prin lucrarile propuse este necesara alinierea cladirii la standardele de exploatare actuale in
vigoare, oferind spatii moderne, echipate si finisate corespunzator. Se vor aplica prevederile tuturor
normativelor in vigoare pentru cladirile de profil, punandu-se accentul pe siguranta in exploatare,
gradul de confort si cerintele pentru protectia impotriva accidentelor/incendiului.
Lucrarile de anvelopare a corpului de cladire, vor spori aspectul vizual si estetic existent prin
introducerea unor elemente decorative noi, coloristica si volumetrie.
In urma acestor lucrari se va crea o institutie, adusa la normele si cerintele actuale de calitate.
Imobilul va fi prevazut cu instalatii sanitare, electrice si termice.
INSTALATII ELECTRICE, SANITARE SI TERMICE

Se propune montarea unui sistem de paratraznet.
Alimentarea cu apa rece a cladirii si parametrii de debit si presiune se vor asigura de la un put
forat existent pe teren.
Instalatia de canalizare menajera si pluviala asigura colectarea si evacuarea apelor uzate
menajere provenite de la obiectele sanitare din cladire intr-un sistem vertical si orizontal de scurgere.
Apele menajere vor fi deversate intr-un bazin vidanjabil. Apele pluviale vor fi deversate printr-un canal
colector, paralel cu cladirea propusa si de aici se va trece intr-un put absorbant.
Necesarul de caldura si de apa calda menajera va fia asigurat de o centrala termice cu
combustibil solid. Sistemul de incalzire este alcatuit din retea si corpuri de incalzire de tip radiator.
Deseurile menajere se vor colecta in pubele ecologice ce vor fi ridicate de firma de salubritate
ce actioneaza pe raza comunei.
PROTECTIA MEDIULUI
Functiunile existente nu reprezinta un factor de poluare. Va fi incheiat un contract cu societatea
specializata pentru colectarea deseurilor menajere. Instalatia de canalizare menajera si pluviala asigura
colectarea si evacuarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare din cladire intr-un
sistem vertical si orizontal de scurgere.
2. Metodologia de executare a lucrărilor

Autoritățile contractante trebuie să includă în această secțiune un cadru pentru prezentarea
informațiilor. Cadrul de prezentare al informațiilor trebuie să fie conceput astfel încât să permită:
i. pe perioada derulării procedurii – verificarea modului de îndeplinire a cerințelor din Caietul de
Sarcini pentru achiziția de lucrări;
ii. aplicarea criteriului de atribuire, acolo unde acesta include un factor ce adresează abordarea
pentru executarea lucrărilor inclusă în Propunerea Tehnică, - conform prevederilor art. 187,
alineatul 8 din Legea 98/2016 ;
iii. gestionarea/managementul relației cu Ofertantul devenit Contractant pe perioada derulării
Contractului, inclusiv monitorizarea performanței Ofertantului devenit Contractant prin
raportare la planul /graficul general de realizare a lucrărilor;
Cod document:
Pagina 6 din 122
iv. completarea cât mai facilă a informațiilor de către operatorii economici ofertanți.
În acest capitol, Ofertantul trebuie să prezinte cerința conform Capitol 6 Caiet de sarcini .
Contractul presupune realizarea fiecarei etape al investitiei pentru: Execuția lucrărilor pentru
implementare invesitiții publice: "Construire Scoala Gimnaziala nr.1 Ion Corvin si gradinita cu
program normal in localitatea Ion Corvin, Judetul Constanta ".
Caracteristicile principale, propuse:

• Regimul de inaltime: Parter+1 Etaj
• Lungimea constructiei la extremitati va fi de 37.12 m, iar latimea de 30.28 m
• Hmax: +7.80 m (inaltime la atic – cota raportata la cota +/- 0.00 – cota finita a parterului)
• Structura va fi din beton armat (cadre pe stalpi si grinzi, plansee, fundatii continue)
• Finisajele vor fi specifice unei astfel de constructii.
Solutia tehnica tine seama de protectia impotriva infiltratiilor, elemente de gabarit, categoria
de importanta a cladirii, de sarcinile statice si dinamice.
Bilant teritorial existent

S teren = 1569.00 mp (din acte si din masuratori)
S construita C1 existent = 249.00 mp
S desfasurata C1 existent = 249.00 mp
POT = 15.86 %
CUT = 0.15
Bilant teritorial propus:

S teren = 1569.00 mp (din acte si din masuratori)
S constructie Propusa = 630.00 mp
S desfasurata Propusa = 960.00 mp
POT propus = 40.15 %
CUT propus = 0.61 %
REZISTENTA
 COFRAJE SI SUSTINERI
Tipurile de cofraje utilizate în mod curent sunt:

a) în funcţie de situaţia cofrajului, începând din momentul turnării betonului şi până la decofrare:
-cofraje fixe.
-cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, păşitoare).
b) din punct de vedere al utilizării componentelor:
-cofraje de inventar, la care componentele se folosesc de mai multe ori.
-cofraje unicat, la care componentele se utilizează o singură dată. De regulă, acestea sunt realizate din
materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scânduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi
prefabricate).
Cod document:
Pagina 7 din 122
-cofraje pierdute, la care componentele intră în alcătuirea elementelor din beton care se toarnă în
şantier (de exemplu predale din beton armat).
-spaţii realizate anterior în terasamente (gropi de fundaţie).
c) în funcţie de calitatea suprafeţei de beton obţinute după decofrare:
-cofraje pentru beton aparent.
-cofraje pentru beton brut, suprafeţele obţinute fiind acoperite ulterior cu tencuială, placaje.
Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:

a) cofrajul propriu-zis, care alcătuieşte închiderea volumului în care se toarnă betonul.
b) susţinerea cofrajului (scheletul de susţinere), care îi asigură poziţia şi stabilitatea formei, fiind
amplasată la exteriorul acestuia.
c) elemente de legătură, amplasate în interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, pentru a-i asigura
poziţia şi stabilitatea, dintre care unele rămân înglobate în beton.
Asigurarea conformităţii cu proiectul în ceea ce priveşte poziţia, forma şi dimensiunile
volumului cofrat, rezistenţa, stabilitatea şi indeformabilitatea precum şi integritatea secţiunii din
beton, se realizează prin:
a) utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj.
b) realizarea corespunzătoare a susţinerilor şi legăturilor.
c) realizarea etanşeităţii.
d) aplicarea agenţilor de decofrare corespunzători.
e) stabilirea şi aplicarea corespunzătoare a modalităţilor şi a etapelor de decofrare.
Materialele pentru confecţionarea cofrajelor sunt, de regulă, lemn (cherestea), produse pe
bază de lemn, metal sau produse pe bază de materiale sintetice. Adecvarea materialelor pentru
confecţionarea cofrajelor se referă la:
a) rigiditate proprie, care determină alcătuirea scheletului de susţinere a suprafeţei cofrajului.
b) lipsa găurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanşeităţii.
c) limitarea absorbţiei de apă, dacă este cazul.
d) posibilitatea de imbinare, pentru asigurarea etanşeităţii suprafeţei cofrajului.
e) limitarea rugoziţăţii sau neregularităţii suprafeţei cofrajului, pentru asigurarea desprinderii fără
degradarea suprafeţei betonului, la decofrare.
f) compatibilitatea cu betonul în cazul materialelor sintetice (absenţa degajării de ioni de clor sau
producerea unei reacţii chimice).
Realizarea susţinerilor şi a legăturilor cofrajelor se referă la:
a) eşafodajele pe care sunt aşezate cofrajele, dacă este cazul.
b) scheletul de susţinere şi legăturile care asigură forma şi stabilitatea cofrajelor în sine.
Eşafodajele pot fi:
a) elemente simple (de tip pop) sau structuri spaţiale, produse în acest scop, caz în care se vor lua în
considerare condiţiile de montare şi capacităţile de rezistenţă şi stabilitate prevăzute de producătorii
acestora.
b) elemente confecţionate şi montate pe şantier, caz în care alcătuirea şi calculul acestora se vor
efectua în cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele.
O atenţie deosebită trebuie acordată modului de rezemare a eşafodajelor sub următoarele
aspecte:
a) luarea în considerare a capacităţii de rezistenţă şi de deformare a terenului, rezemarea făcându-se
pe tălpi cu suprafaţă corespunzătoare.
Cod document:
Pagina 8 din 122
b) interzicerea utilizării ca talpă de rezemare a materialelor fragile (cărămidă, beton poros
autoclavizat, beton celular)
c) luarea în considerare a evoluţiei temperaturilor în cazul în care rezemarea trebuie efectuată pe
teren îngheţat, pentru a se evita tasările în cazul dezgheţării terenului.
d) utilizarea unor sisteme de reglare pe înălţime care să asigure atât capacitatea de reglare necesară,
cât şi stabilitatea şi indeformabilitatea pe durata utilizării eşafodajelor respective.
Cofrajele de inventar sunt alcătuite, de regulă, astfel încât să conţină scheletul de susţinere şi
sunt prevăzute cu sisteme de îmbinare şi legături care asigură forma şi stabilitatea, necesitând,
eventual, sprijiniri sau rezemări intermediare.
Pentru această categorie de cofraje se vor lua în considerare domeniile de utilizare, condiţiile
şi prevederile privind montarea, stabilite de producătorii acestora.
Cofrajele unicat, care se confecţionează şi se montează la faţa locului, trebuie să fie realizate
pe baza proiectului tehnologic, care prevede alcătuirea acestora (materialele pentru cofrajul propriu-
zis, scheletul de susţinere şi, dacă este cazul, legăturile) pe baza calculului şi a caracteristicilor
materialelor utilizate.
Calculul cofrajelor şi al susţinerilor acestora (eşafodajelor) are ca obiect:
a) stabilirea condiţiilor pentru utilizarea cofrajelor şi eşafodajelor de inventar.
b) proiectarea cofrajelor şi eşafodajelor confecţionate şi montate pe şantier (unicate).
Calculul cofrajelor şi eşafodajelor are în vedere următoarele categorii de acţiuni:
a) încărcări verticale produse de:
i. greutatea proprie
ii. greutatea betonului proaspăt, turnat în cofraj
iii. încărcările determinate de executarea lucrărilor (personalul care pune în operă betonul,
echipamentele şi mijloacele pentru punerea în operă a betonului)
iv. încărcările determinate de turnarea (căderea) şi vibrarea betonului
b) încărcări orizontale produse de:
i. presiunea laterală a betonului proaspăt (acţionează din interiorul cofrajului)
ii. şocurile produse la descărcarea (căderea) betonului
iii. acţiunea vântului
iv. acţiunea seismică
v. impingerea pământului şi/sau presiunea apei, dacă este cazul (acţionează din exteriorul cofrajului).
Calculul privind cofrajele şi eşafodajele se materializează în proiectul tehnologic, prin:

a) stabilirea condiţiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj şi de eşafodaj de inventar, respectiv
pentru procurarea acestora;
b) alcătuirea cofrajelor şi eşafodajelor în cazurile în care acestea se confecţionează ca unicate, la faţa
locului, având în vedere preluarea solicitărilor locale în zonele de fixare, astfel încât să nu se producă
deformarea locală a cofrajelor peste limitele admisibile.
Agenţii de decofrare sunt produse aplicabile pe suprafaţa cofrajelor, care vin în contact cu
betonul, pentru a reduce aderenţa între betonul întărit şi cofraje, astfel ca la decofrare sa nu se
deterioreze suprafaţa betonului.
Agenţii de decofrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să nu păteze betonul şi să nu împiedice aderenţa ulterioară a materialelor aplicate pe suprafaţa
respectivă a betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc);
b) să nu afecteze negativ betonul, armătura şi materialul din care este alcătuit cofrajul, dar nici mediul
înconjurător;
Cod document:
Pagina 9 din 122
c) să-şi păstreze neschimbate proprietăţile funcţionale în condiţiile climatice de executare a lucrărilor;
d) să se aplice uşor şi să se poată verifica aplicarea lor corectă;
Utilizarea agenţilor de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale, elaborate pe
baza specificaţiilor de produs ale producătorilor, care trebuie să conţină, după caz, prevederi privind
domeniul de utilizare, precum şi condiţii şi metode de aplicare.
Agenţii de decofrare se aplică după ce cofrajele au fost curăţate în prealabil.
Aplicarea se efectuează, ţinând seama de perioada programată pentru turnarea betonului şi
de perioada şi/sau condiţiile în care agenţii de decofrare sunt eficace.
Asigurarea curăţării cofrajelor (a spaţiului interior în care se toarnă betonul), este
fundamentală pentru respectarea cerinţei esenţiale privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea
elementelor/structurii din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Pentru asigurarea curăţării cofrajelor sunt de luat în considerare două situaţii:
a) situaţia în care spaţiul cofrat este accesibil direct până la fundul cofrajului, caz în care verificarea şi
curăţarea imediat înaintea turnării betonului se poate efectua cu uşurinţă;
b) situaţia în care spaţiul cofrat nu este accesibil direct până la fundul cofrajului (stâlpi, pereţi), caz în
care, pentru verificare şi curăţare imediat înaintea turnării betonului trebuie prevăzute, la partea de
jos a cofrajului, dar şi în alte zone, dacă este cazul, ferestre de curăţare, astfel:
i. dimensiunile să permită accesul pentru curăţare;
ii. distanţa dintre acestea să fie astfel încât să poată fi realizat accesul pe întreg volumul cofrat;
iii. să permită desfacerea şi, mai ales, fixarea la loc şi etanşarea corespunzătoare;
Etanşeitatea cofrajelor este, de asemenea, o condiţie esenţială pentru asigurarea calităţii
betonului, în special în ceea ce priveşte rezistenţele acestuia.
La cofrajele de inventar, etanşeitatea trebuie să fie asigurată prin respectarea prevederilor
specificate de producătorii acestora (mod de îmbinare, eventuale alte condiţii).
Pentru a menţine condiţiile necesare unei îmbinări corespunzătoare, cofrajele de inventar
trebuie să fie manipulate şi depozitate astfel încât să nu se deterioreze (deformaţii generale sau locale,
îndoiri, ştirbituri etc.) şi, de asemenea, să fie curăţate după fiecare decofrare, având grijă să nu se
producă deteriorarea acestora în cadrul operaţiunii de curăţare.
O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor în care, dacă este cazul, se realizează completări
ale cofrajului de inventar cu porţiuni confecţionate unicat, pe şantier.
Cofrajele unicat, confecţionate şi montate pe şantier, vor fi astfel executate încât să se asigure
etanşeitatea, prin croirea şi decuparea corespunzătoare a materialelor.
În cazul utilizării cherestelei, se va avea în vedere posibilitatea efectuării remedierilor pentru
situaţia în care, pe perioada de la confecţionarea cofrajului şi până la turnarea betonului, se deschid
interspaţii datorită uscării cherestelei.
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor cuprinde următoarele:
a) executarea eşafodajelor, dacă este cazul;
b) aşezarea cofrajelor la poziţie, conform trasării de detaliu;
c) definitivarea poziţiei în plan şi pe verticală, îmbinarea între panouri, dacă este cazul, şi fixarea
cofrajelor;
d) verificarea şi recepţia cofrajelor;
Eşafodajele se execută, de regulă, pe baza proiectului tehnologic.
La executarea eşafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din normativul NE012/2-
2010, precum şi cele din proiectul tehnologic, după caz, lucrările fiind realizate de personal calificat
Cod document:
Pagina 10 din 122
pentru materialele şi modul de alcătuire şi montare a eşafodajelor respective.
Aşezarea cofrajelor la poziţie se realizează:
a) în plan, faţă de reperele marcate la trasarea de detaliu:
b) pe înălţime, prin:
i. respectarea cotelor, faţă de reperele de cotă marcate la trasarea de detaliu;
ii. reglarea în poziţie verticală sau înclinată, după caz;
La aşezarea cofrajelor la poziţie se va da o atenţie deosebită:
a) zonelor de schimbare a poziţiei suprafeţelor cofrate (spre exemplu, la colţuri intrânde sau ieşinde pe
suprafeţele verticale, sau la îmbinarea dintre inima grinzilor şi placă), pentru a nu avea diminuări sau
îngroşări ale secţiunilor din beton;
b) amplasării cofrajelor pentru golurile lăsate în beton;
Definitivarea poziţiei în plan şi pe verticală se realizează odată cu fixarea cofrajelor, prin:
a) fixarea pe înălţimea reglată a popilor de susţinere în cazul cofrajelor pentru plăci, astfel încât să nu
permită deplasări relative ale panourilor/ zonelor încărcate (cu beton proaspăt sau din activităţile de
punere în operă a betonului), faţă de cele neîncărcate;
b) fixarea la poziţie a elementelor de susţinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau înclinate de
înălţime mare (pentru stâlpi, pereţi);
c) fixarea elementelor exterioare de susţinere (caloţi, nervuri etc) ale cofrajelor de dimensiuni mai
reduse în secţiunea transversală (grinzi, stâlpi etc);
d) fixarea elementelor interioară de legătură, de regulă distanţieri, pentru menţinerea distanţei între
feţele cofrate;
Montarea cofrajelor, în relaţie cu montarea armăturilor, poate fi:
a) completă, înainte de montarea armăturii, spre exemplu, în cazul plăcilor, sau în cazul în care
armătură, sub formă de carcasă, poate fi introdusă şi poziţionată, inclusiv prin montarea distanţierilor,
fără a deranja cofrajul;
b) parţială, înainte de montarea armăturii, spre exemplu, o faţă a unui perete, urmând ca, după
montarea armăturii, să fie realizată închiderea completă a cofrajului;
c) montare a cofrajului după montarea armăturii;
La montarea cofrajelor trebuie avute în vedere următoarele:
a) efectuarea pregătirii şi recepţiei suprafeţelor de beton care se află în volumul cofrat (proces verbal
de recepţie calitativă pe faze pentru lucrări care devin ascunse); pregătirea se efectuează fie pentru ca
betonul turnat să adere la betonul existent fie, dacă este cazul, să nu adere la acesta;
b) menţinerea curăţeniei în spaţiul cofrat, precum şi a armăturilor, dacă acestea sunt montate anterior
(spre exemplu, nu se va tăia lemn pentru a nu rămâne rumeguş în cofraj; nu se vor aplica produse
pentru decofrare care să cadă pe beton sau pe armătură);
Abateri admisibile la montarea cofrajelor

Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele categorii de mărimi:
a) dimensiuni ale spaţiului cofrat;
b) cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălţime de turnare a betonului etc);
c) poziţia axelor, în plan şi pe înălţime (care include rectilinitatea şi perpendicularitatea sau unghiul
prevăzut după caz);
d) forma suprafeţei (care include planitatea şi denivelarea locală, după caz);
Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel şi poziţie a axelor, dacă nu sunt cuprinse
în proiect, vor fi cele prevăzute pentru elementele respective.
Abaterile admisbile privind forma suprafeţei se stabilesc astfel:
Cod document:
Pagina 11 din 122
a) pentru suprafeţe cu formă deosebită (plăci sau pereţi curbi etc), se prevăd în caietul de sarcini
pentru realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective;
b) pentru celelalte situaţii (cofraje pentru suprafeţe plane ale elementelor), abaterile admisibile se vor
înscrie în clasele de toleranţă astfel:
i. clasa TS,III pentru planitate;
ii. clasa TN,I pentru denivelări locale;
Verificarea şi recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora

Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectuează:
a) la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuează şi recepţia cofrajelor;
b) imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se efectuează o nouă
verificare;
Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se efectuează prin:
a) examinare directă şi măsuri simple;
b) măsurări cu aparatură;
Prin măsurări se urmăreşte confirmarea încadrării în toleranţele prevăzute pentru montarea
cofrajelor.
Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora prin observare directă şi măsurări simple se referă
la următoarele:
a) compararea cu prevederile din proiectul tehnologic şi/sau prevederile producătorului, în ceea ce
priveşte:
i. alcătuirea de ansamblu: vizual;
ii. tipurile de materiale şi integritatea acestora: vizual, precum şi analizarea documentelor privind
calitatea acestora;
iii. dimensiunile: prin măsurare;
iv. îmbinările (elementele de fixare şi contactul între elementele concurente în îmbinare ): vizual şi,
prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc în îmbinare;
b) aşezarea corespunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, faţă de baza de
rezemare, precum şi între ele: vizual-poziţie şi fără spaţii libere între ele:
c) faptul ca elementele de susţinere sau legătură punctuală (popi, contravânturi înclinate, legături
interioare etc) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc; legăturile interioare sunt corect
montate prin observare vizuală;
d) starea de curăţenie: vizual;
e) aplicarea agenţilor de decofrare: vizual;
f) dimensiunile, în cel puţin 2 secţiuni pentru fiecare element, precum şi ale golurilor şi poziţia relativă
a acestora: prin măsurare directă;
g) trasarea înălţimii de turnare a betonului: prin măsurare directă faţă de fundul cofrajului, sau faţă de
alte suprafeţe existente;
h) aspectul general al suprafeţei care vine în contact cu betonul: vizual;
Verificările cofrajelor prin măsurători cu aparatură se referă la:
a) cote de nivel pentru fundul cofrajului;
b) axe, pentru spaţiul cofrat şi pentru goluri;
c) înclinări, dacă este cazul;
d) verificări în toate punctele şi secţiunile, care sunt precizate de proiectant, în cazul cofrajelor cu
forme deosebite (plăci sau pereţi curbi etc);
Cod document:
Pagina 12 din 122
Neconformităţile, fie în ceea ce priveşte alcătuirea şi montarea, fie în ceea ce priveşte
depăşirea toleranţelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni şi/sau poziţie, se consemnează şi trebuie să
fie rezolvate de executant.
Pentru a preveni apariţia unor neconformităţi, executantul trebuie să asigure un control
preliminar privind aprovizionarea, manipularea şi depozitarea materialelor utilizate, precum şi un
control al instruirii personalului care va executa lucrările respective.
Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte
de montarea armăturii, dacă este cazul, precum şi înainte de punerea în operă a betonului, dacă între
aceste operaţiuni a trecut o perioadă mai lungă.
Această a doua verificare se efectuează prin observare directă şi măsurări simple şi, dacă se
constată neconformităţi, şi prin măsurări cu aparatură, după caz.
În cazurile în care executantul lucrărilor de construcţii aplică un sistem de management al
calităţii, executarea şi verificarea lucrărilor de cofraje şi susţineri ale acestora trebuie efectuate
conform prevederilor aplicabile ale acestui sistem (proceduri, instrucţiuni şi înregistrări privind:
aprovizionarea, recepţia, manipularea, depozitarea şi trasabilitatea materialelor; executarea şi
verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformităţilor
etc.).
Recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora constă în consemnarea conformităţii lucrărilor, pe
baza verificării efectuate la terminarea lucrărilor şi a rezolvării eventualelor neconformităţi, printr-un
proces verbal pentru recepţia calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea
reprezentantului beneficiarului lucrării şi, în cazul unor cofraje şi/sau eşafodaje deosebite, pentru care
proiectantul a întocmit caiete de sarcini, şi cu participarea proiectantului.
Spaţii de turnare realizate în teren

Spaţiile de turnare realizate în teren (cazul gropilor pentru turnarea fundaţiilor sau al turnării
pe suprafeţe orizontale sau înclinate) sunt, în general, constituite în urma lucrărilor de terasamente.
Principalele condiţii privind realizarea spaţiului de turnare în aceste cazuri, se referă la
următoarele:
a) starea terenului/terasamentului;
b) axe, dimensiuni şi cote de nivel;
c) forma suprafeţelor;
Condiţiile privind starea terenului sau terasamentului se referă la :
a) starea terenului pentru turnarea direct în săpătură:
i. coeziunea suficientă pentru a nu fi antrenat pământul în beton, la punerea în operă a betonului;
ii. în cazurile în care, între realizarea săpăturii şi turnarea betonului trece o perioadă mai lungă, se va
prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime,
mai ales la fundul săpăturii, să fie săpat cu puţin timp (cca 1...2 zile) înainte de turnarea betonului;
iii. în cazurile în care, terenul din săpătură permite scurgerea laptelului de ciment, se va căptuşi
săpătura cu folie din material sintetic sau hărtie rezistentă produsă pentru asemenea utilizări;
b) starea terasamentului: pe lângă cele de mai înainte, trebuie îndeplinite, verificate şi recepţionate,
prin proces verbal de recepţie calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), condiţiile
prevăzute în proiect sau caiet de sarcini, privind caracteristicile de rezistenţă şi deformabilitate ale
terasamentului respectiv.
Condiţiile privind axele, dimensiunile şi cotele de nivel se referă la:
a) axe şi dimensiuni în plan şi pe înălţime: se vor încadra în abaterile admisibile prevăzute în proiect
sau conform prevederilor specificate arătate în continuare;
Cod document:
Pagina 13 din 122
b) cazuri în care, datorită naturii terenului sau altor condiţii, la executarea săpăturii au rezultat, în
unele zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecinţă consumuri suplimentare de beton: se vor
prevedea, după caz, cofraje pe zonele respective;
c) cote de nivel: se vor încadra, de asemenea, în abaterile admisibile prevăzute, cu menţiunea că,
pentru terasamente, aceste cote sunt cele rezultate după recepţia terasamentului;
Condiţiile privind forma suprafeţelor se referă la:
a) planeitate sau, după caz, forma curbă a săpăturii, care trebuie să se încadreze în abaterile admisibile
prevăzute;
b) denivelările locale, care trebuie, de asemenea, să nu afecteze dimensiunile sau cotele de nivel;
Abateri admisibile pentru spaţii de turnare realizate în teren

Abaterile admisibile privind poziţia axelor, în plan şi pe înălţime, sunt cele prevăzute pentru
elementele respective.
Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, după cum urmează:
a) în cazurile în care elementele care se toarnă sunt armate şi grosimea stratului de acoperire cu beton
a armăturii este luată în considerare:
-0 mm......+50 mm
b) în celelalte cazuri:
-24 mm.....+50 mm
Dimensiunea este măsurată faţă de denivelarea cea mai ieşindă din suprafaţa săpăturii.
Abaterile admisibile privind forma suprafeţelor sunt:
a) pentru fundul săpăturii, abaterea de la planeitate: ±24 mm
b) pentru pereţii laterl ai ai săpăturii: ±24 mm
c) pentru suprafaţa terasamentelor, după recepţia acestora, conform prevederilor din proiect;
Verificarea şi recepţia spaţiilor de turnare realizate în teren

Verificarea spaţiilor de turnare realizate în teren constă în:
a) verificarea axelor şi a încadrării în toleranţe, în plan, şi pe înălţime, dacă este cazul: cu aparatură
adecvată;
b) verificarea dimensiunilor şi a poziţiei relative a acestora faţă de axe şi a verificării încadrării în
toleranţe: prin măsurare directă în cel puţin două secţiuni pentru fiecare element;
c) verificarea aspectului suprafeţelor şi, dacă este cazul, a planităţii: prin măsurare directă;
d) stabilirea, dacă este cazul, a necesităţii amplasării foliei de etanşare faţă de scurgerea laptelui de
ciment în teren;
e) verificarea stării de curăţenie a spaţiului: prin observare vizuală.
Verificarea spaţiilor de turnare realizate în teren se efectuează la terminarea lucrărilor de săpătură sau
de terasamente precum şi înainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum şi înainte de
începerea punerii în operă a betonului.
Recepţia spaţiilor de turnare realizate în teren se efectuează pe baza:
a) verificării conform alineatului de mai sus;
b) verificării documentelor de recepţie a terasamentelor, dacă este cazul;
c) verificarea cofrajelor de completare, dacă este cazul;
d) rezolvarea eventualelor neconformităţi constatate la verificările efectuate;
Recepţia constă în consemnarea conformităţii lucrărilor într-un proces verbal pentru recepţia
calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), care trebuie să conţină, dacă este cazul, referiri la
executarea unor lucrări imediat înainte de punerea în operă a betonului (spre exemplu, săparea unui
Cod document:
Pagina 14 din 122
ultim strat de pământ sau amplasarea foliei de etanşare).
Condiţii prealabile şi condiţii necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje şi susţinerilor

acestora
Pentru executarea lucrărilor de cofraje şi susţinerile acestora, este necesară asigurarea
condiţiilor prealabile, precum şi a celor necesare în timpul executării lucrărilor.
Condiţiile prealabile se referă, în principal, la următoarele:
a) existenţa, pe şantier, a proiectului, care trebuie să cuprindă toate datele necesare pentru
executarea cofrajelor;
b) existenţa, pe şantier, a proiectului tehnologic privind cofrajele şi susţinerile acestora, dacă este
cazul;
c) existenţa, dacă este cazul, a recepţiei lucrărilor de terasamente, când acestea sunt implicate;
d) aprovizionarea şi recepţionarea cofrajelor şi/sau eşafodajelor de inventar, complete, precum şi a
documentaţiei tehnice privind utilizarea acestora sau, după caz, a tuturor materialelor necesare
executării, ca unicat, pe şantier;
Condiţiile care trebuie asigurate în timpul executării lucrărilor se referă, în principal, la
următoarele:
a) dotări tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dacă este cazul, executarea şi montarea
cofrajelor şi eşafodajelor pentru susţinerea acestora (scule, dispozitive etc);
b) facilităţi necesare, după caz, pentru montarea sau executarea şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor
(energie electrică, utilaje pentru ridicare şi manipulare cu precizia necesară);
c) personal calificat pentru montarea sau executarea şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor;
Remedieri
Proiectantul va decide natura şi amploarea remedierilor în funcţie de caracterul defecţiunilor
constatate.
Toate lucrările de remediere se vor suporta de executant fără costuri suplimentare pentru
beneficiar.
Înainte de turnarea betonului se vor înlocui elementele necorespunzătoare ale cofrajului sau
se vor lua măsuri pentru dublarea lor corespunzătoare.
În timpul turnării (betonul fiind proaspăt turnat) se iau măsuri (dacă este cazul) de readucere a
cofrajului în limitele abaterilor dimensionale admisibile.
La terminarea lucrărilor de cofrare se efectuează recepţia finală de către o comisie formată din
reprezentantul beneficiarului, proiectant şi executant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna în
Registrul de Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou Proces Verbal.
 ARMĂTURĂ NEPRETENSIONATĂ
Produsele pentru armătura nepretensionată, sunt produsele din oţel, neted, profilat sau
amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate.
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în conformitate cu
prevederile specificaţiei tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie să se conformeze prevederilor
aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună cu anexele
Cod document:
Pagina 15 din 122
naţionale ale acestora şi ale celor din ST 009.
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce
priveşte tipul şi clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător şi până la
punerea în operă. Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, trebuie să poarte o
etichetă durabilă, bine ataşată, care să conţină:
-denumirea producătorului;
-tipul şi clasa produsului;
-numărul lotului şi al colacului/legăturii;
-marcajul de conformitate;
-ştampila controlului de calitate;
b) documentele care însoţesc livrarea produselor trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii
cuprinse în declaraţia de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document:
-numele şi adresa producătorului;
-numărul certificatului de conformitate, ataşat;
-referinţe la caracteristicile produsului:
i. numărul standardului de produs;
ii. tipul şi clasa produsului;
iii. dimensiunea;
iv. limita de curgere;
v. rezistenţa la rupere;
vi. alungirea la forţa maximă şi la rupere;
vii. conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid;
-date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii;
Prin tipul produsului se înţelege forma suprafeţei:
-neted;
-cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil;
Prin clasa produsului se înţelege încadrarea în categoriile privind limita de curgere, raportul
între rezistenţa la rupere şi limita de curgere, alungirea (la forţa maximă şi la rupere) şi sudabilitatea,
conform specificaţiei tehnice ST 009.
Marcarea, livrarea, transportul, manipularea şi depozitarea produselor pentru armături
trebuie să se facă astfel încât să nu modifice caracteristicile acestora. Produsele pentru armături
trebuie depozitate separat pe tipuri, clase şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzător,
astfel încât să se asigure:
-evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spaţiilor;
-evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanţe;
-accesul şi identificarea uşoară a fiecărui sortiment;
Suprafaţa produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă şi nici
cu substanţe care pot afecta negativ oţelul, betonul sau aderenţa între ele.
Proiectantul va preciza în proiect, tipul şi clasa produselor care trebuie să fie utilizate, precum
şi diametrul şi forma armăturilor, notate distinct şi unitar în tot cuprinsul proiectului.
În cazurile în care executantul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din
proiect, modificările privind tipul şi clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al
proiectantului (dispozitie de şantier, care face parte din proiect şi intră în cartea tehnică a
construcţiei).
Cod document:
Pagina 16 din 122
Trasabilitatea se referă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizându-se elementele şi
poziţiile acestora în cazul care s-au utilizat alte produse decât cele prevăzute iniţial în proiect, conform
dispoziţiei de şantier.
Produsele pentru armături pot fi utilizate în următoarele condiţii:
a) corespund prevederilor din proiect în ceea ce priveşte tipul şi clasa produsului;
b) au atestată conformitatea conform prevederilor legale;
c) executantul efectuează următoarele:
i. verificarea caracteristicilor geometrice;
ii. încercarea la tracţiune (rezistenţa la rupere, limita de curgere, alungirea după rupere), încercarea la
îndoire simplă şi încercarea la îndoire-dezdoire.
Încercările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot şi diametru, în laboratoare având
dotarea necesară.
În cazurile în care rezultatele determinărilor nu sunt corepunzătoare, executantul ia măsurile
necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare.
Fasonarea armăturii
Conform normativului de execuţie NE012-2/2010 executantul are obligaţia ca înainte de a
trece la fasonarea armăturii să analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform prevederilor din
proiect (privind, în special, montarea şi fixarea barelor, înnădirile barelor, dar şi turnarea şi
compactarea betonului) şi să solicite, dacă este necesară, reexaminarea, împreună cu proiectantul, a
prevederilor din proiect.
Fasonarea armăturii se poate efectua de către executant (în ateliere proprii şi/sau la faţa
locului, pe şantier) sau prin comandarea acesteia, de către executant, la un prelucrător specializat în
fasonarea armăturii.
Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce
priveşte echipamentul tehnologic utilizat şi personalul care execută această activitate.
În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele condiţii:
a) executantul, care emite comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele din proiect
privind armătura;
b) încercările produselor pentru armături vor fi efectuate de cel care aprovizionează produele şi
rapoartele de încercare cu rezultatele obţinute vor face parte din documentele care însoţesc armătura
fasonată;
c) prelucrătorul va însoţi armătura fasonată de declaraţia de conformitate care trebuie să se refere la:
i. certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie;
ii. declaraţia că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce priveşte: produsele utilizate,
forma şi dimensiunile armăturilor, precum şi condiţiile de fasonare;
d) armătura fasonată va fi recepţionată de executant, pe baza prevederilor din proiect, recepţie care
are în vedere şi existenţa documentelor şi marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate;
Armătura fasonată în atelier (la executant sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie
sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase.
În primul caz, elementele de acelaşi tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, astfel
încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până la montarea
acestora.
În al doilea caz, depozitarea şi manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum şi
starea de curăţenie. Asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele condiţii:
a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elemntelor între ele;
Cod document:
Pagina 17 din 122
b) fixarea elementelor între ele se face prin legare cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei
galvanizate care, prin atingerea cu armătura, poate forma pilă electrică cu pericolul de coroziune care
decurge din aceasta;
Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor condiţii:
a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub -10° C;
b) fasonarea cu maşina a barelor cu profil periodic, la maşini cu două viteze, se va face numai cu viteza
mică;
c) îndoirea barelor se execută cu mişcare lentă, cu viteză neuniformă, fără şocuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:
i. pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puţin patru ori diametrul barei;
ii. pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puţin şapte ori diametrul barei;
e) forma şi dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor tehnice aplicabile
şi sunt precizate în proiect;
f) razele de îndoire pentru barele înclinate şi pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea cele prevăzute
în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect;
În cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona şi monta barele
de armătură în aşteptare prin îndoirea acestora şi montarea în cofraj, pentru ca după decofrare
acestea să fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul lor, şi să fie îndreptate.
În cazul în care executantul vrea să aplice această metodă la armarea elementelor
nestructurale, va trebui să obţină în prealabil acordul proiectantului care, prin dispoziţia de şantier, va
preciza condiţiile pentru aplicarea acestei metode.
Bare sau piese în aşteptare sunt bare de armătură sau piese speciale (spre exemplu, tipuri de
conectori), care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) în vederea înglobării în
betonul care se va turna adiacent suprafeţei respective (la rosturile de lucru sau la îmbinări prin
monolitizare, spre exemplu), şi care constituie armătură de continuitate.
Clasele de toleranţe la fasonarea armăturii sunt următoarele:
a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale şi parţiale):
i. domeniul până la 1,0 m: TD,VII;
ii. domeniul peste 1,0 m: TD, IX;
b) la rectilinitate: TR,IV;
c) la unghiuri: TU,II;
Montarea armăturii
Montarea armăturii se realizează în următoarele condiţii:
a) recepţionarea şi verificarea cofrajelor în care se montează armătura imediat înaintea începerii
montării armăturii;
b) asigurarea conformităţii cu prevederile din proiect;
c) asigurarea bunei desfăşurări a punerii în operă a betonului;
d) asigurarea poziţiei relative între bare şi faţă de cofraj;
Verificarea cofrajelor imediat înainte de montarea armăturii trebuie să asigure faptul că
acestea şi-au menţinut conformitatea, constatată la recepţie, mai ales în ceea ce priveşte:
a) stabilitatea şi punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravânturi, legături
interioare, etc);
b) forma şi dimensiunile;
c) etanşeitatea;
d) starea de curăţenie;
Cod document:
Pagina 18 din 122
Asigurarea conformităţii cu proiectul se referă la tipurile şi clasele produselor utilizate, poziţia
relativă a acestora, între ele şi faţă de cofraj, precum şi la poziţia şi tipul înnădirilor, cu încadrarea în
toleranţele admisibile, care trebuie să fie precizate în proiect.
Asigurarea bunei desfăşurări a punerii în operă a betonului se referă la:
a) crearea posibilităţii de circulaţie a personalului implicat, în cazul în care armătura este montată pe
suprafeţele orizontale/înclinate mari;
b) crearea, în cazul armăturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de maxim 3,0 m, a
unor spaţii libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă acestea;
c) crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minim 2,5 ori diametrul
acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălţimea elementului;
Crearea spaţiilor libere se efectuează fie prin amplasarea armăturii în acord cu proiectantul, fie
prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului.
Asigurarea poziţiei relative între bare şi faţă de cofraj are în vedere:
a) legarea armăturii la încrucişări;
b) montarea de distanţieri între rândurile de armături şi faţă de cofraj;
Legarea armăturii la încrucişări se realizează numai cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea
sârmei zincate, precum şi fixarea cu sudură. Se utilizează două fire de sârmă de 1,0...1,5 mm diametru.
Legarea armăturii la încrucişări se va realiza astfel:
a) la reţele de armături din plăci şi pereţi:
i. fiecare încrucişare, pe două rânduri de încrucişări marginale, pe întregul contur;
ii. restul încrucişărilor, în câmp, se vor lega în şah, din două în două;
b) la reţelele de armături din plăci curbe subţiri, se vor lega toate încrucişările;
c) la grinzi şi stâlpi:
i. toate încrucişările cu colţurile etrierilor şi cu ciocurile agrafelor;
ii. încrucişările cu porţiunile drepte ale etrierilor vor fi legate în şah, din două în două;
iii. barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează;
iv. etrierii şi agrafele montate înclinat, precum şi fretele, se vor lega la toate încrucişările cu barele
longitudinale;
Distanţierii între rândurile de armătură se vor monta în următoarele condiţii:
a) la reţelele de armături din plăci şi pereţi:
i. distanţierii vor fi sub formă de capre (la plăci şi pereţi) sau agrafe (la pereţi) confecţionate din bare
de oţel şi legate de barele din cele două reţele între care se montează, astfel încât să fie rezistente şi
stabile la solicitările care apar la punerea în operă a betonului;
ii. dispunerea distanţierilor va fi de cel puţin 1 buc/m2 în câmpul reţelelor la plăci şi pereţi, şi de cel
puţin 4 buc/m2 la reţelele plăcilor în consolă;
b) la armătura dispusă pe două sau mai multe rânduri (de regulă în grinzi) distanţierii pot fi cupoane
din bare de oţel, cu diametrul corespunzător, montaţi la cel mult 2,0 m între ei şi legaţi de barele între
care sunt amplasaţi;
Distanţierii faţă de cofraj asigură grosimea acoperirii cu beton a armăturii şi, prin acestea, au
un rol esenţial în ceea ce priveşte durabilitatea elementelor din beton armat.
Montarea distanţierilor faţă de cofraj se efectuează în următoarele condiţii:
a) se interzice utilizarea ca distanţieri faţă de cofraj a cupoanelor din bare de oţel;
b) se pot utiliza următoarele tipuri de distanţieri:
i. prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzătoare, prevăzute cu mustăţi din sârmă
neagră pentru legarea pe barele de armătură;
ii. confecţionaţi special, din material plastic;
Cod document:
Pagina 19 din 122
c) amplasarea distanţierilor se va face astfel:
i. cel puţin 2 buc/m2 de placă sau perete;
ii. cel puţin 1 buc/m, în două părţi ale aceleiaşi laturi, pe fiecare latură, la grinzi şi stâlpi;
Valoarea nominală a acoperirii cu beton este prevăzută explicit în proiect, pentru fiecare
categorie de elemente în parte (fundaţii, grinzi, stâlpi, plăci, pereţi etc).
Clasele de toleranţă la montarea armăturii sunt următoarele:
a) la distanţele dintre barele de armătură:
i. la fundaţii: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm;
ii. la plăci şi pereţi: TD,VIII, dar nu mai mult de ±5 mm;
iii. la stâlpi şi grinzi: TD,VIII, dar nu mai mult de ±3 mm;
iv. pentru etrieri, agrafe şi frete: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm;
b) la acoperirea cu beton a armăturii, faţă de dimensiunea nominală, în funcţie de înălţimea
elementelui h, abaterile admise sunt:
i. h≤150 mm: ±10 mm;
ii. h=400 mm: -10 mm ...+15 mm;
iii. h≥2500 mm:-10 mm ...+20 mm;
cu următoarele menţiuni:
-pentru valori intermediare ale înălţimii se va interpola liniar,
-la fundaţii şi elemente din beton în fundaţii acoperirea poate fi sporită cu 15 mm;
Înnădirea barelor de armătură

Înnădirea barelor de armătură se poate realiza în următoarele moduri:
a) prin petrecere;
b) prin sudare;
c) prin alte metode (cu manşon şi filet, specifice barelor cu profil periodic etc);
Modul de înnădire a barelor este prevăzut în proiect, împreună cu condiţiile specifice, dacă
este cazul, precum şi cu abaterile admisibile.
Înnădirea barelor de armătură prin petrecere se face conform prevederilor proiectului în ceea
ce priveşte:
a) modul de realizare: cu spaţiu între bare sau prin juxtapunere şi legare;
b) poziţia înnădirilor în elemente;
c) lungimea de petrecere (lpa), faţă de care trebuie prevăzută abaterea admisibilă negativă, dar nu mai
mult de -0,06lpa.
Înnădirea barelor de armătură prin sudură poate fi realizată, de regulă, prin sudare electrică, în
mediu normal sau de bioxid de carbon, în următoarele moduri:
a) prin suprapunere;
b) cu eclise;
c) cap la cap cu topire intermediară;
d) cap la cap, în cochilie;
e) cap la cap, în semimanşon de cupru;
Modul de înnădire a barelor prin sudură va fi precizat în proiect, împreună cu eventualele
condiţii specifice, precum şi cu abaterile admisibile.
Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum şi verificarea
calităţii înnădirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform prevederilor
reglementărilor tehnice specifice.
La realizarea înnădirilor prin sudură se vor avea în vedere şi următoarele:
Cod document:
Pagina 20 din 122
a) nu trebuie să se efectueze suduri pe zonele îndoite ale barelor, iar în aproprierea acestora se vor
respecta prevederile reglementărilor tehnice aplicabile;
b) nu se permite utilizarea sudurii la armături din oţeluri îmbunătăţite pe cale mecanică (spre exemplu,
prin tragere la rece), excepţie făcând sudurile prin puncte la plase sudate executate industrial;
c) se va cere avizul proiectantului pentru condiţiile de sudare a înnădirilor de continuitate între două
bare colineare, ancorate de o parte şi de alta a unui gol în beton, situate la distanţă relativ mică una de
alta;
Înnădirea barelor de armătură se poate realiza şi prin alte metode, numai cu avizul
proiectantului, care va prevedea şi condiţii specifice, după caz.
Alte metode de înnădire sunt, de exemplu:
-înnădirea cu filet, normal sau conic;
-înnădirea cu manşon presat radial;
-înnădirea cu manşon şi compoziţie turnată la interior (oţel topit sau alte materiale);
-înnădirea cap la cap, cu manşon de poziţionare (pentru armături comprimate);
Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor reglementărilor tehnice
specifice sau a documentelor tehnice legale, care trebuie să cuprindă domeniile de utilizare, toate
condiţiile de realizare, caracteristicile obţinute şi modurile de verificare a calităţii înnădirilor realizate.
Verificarea şi recepţia armăturii montate se efectuează:
a) la terminarea lucrărilor de montare, pentru o etapă de lucru, când se face şi recepţia lucrărilor;
b) imediat înainte de punerea în operă a betonului, când se efectuează o nouă verificare;
Verificarea armăturii montate se efectuează prin examinare directă şi măsurări simple, care se
referă la următoarele:
a) tipul, clasa şi trasabilitatea produselor: prin observare vizuală şi confruntare cu documentele privind
produsele respective;
b) diametrele şi încadrarea în toleranţe privind dimensiunile şi poziţiile: prin măsurare directă, în cel
puţin 2 secţiuni, în fiecare zonă în care armarea diferă, o atenţie deosebită fiind acordată distanţei faţă
de cofraj (acoperirea cu beton);
c) poziţia şi aspectul înnădirilor: prin observare vizuală şi măsurare directă, cu următoarele precizări:
i. pentru îmbinări sudate sau realizate prin alte metode, executate în atelier (de către executant sau
prelucrător), se vor lua în considerare documentele de recepţie care trebuie să fie întocmite la atelier;
ii. pentru îmbinări executate la faţa locului, se vor lua în considerare documentele de recepţie
întocmite de executant, după realizarea înnădirilor respective;
d) legarea armăturii la încrucişări şi existenţa distanţierilor, prin observare vizuală şi apreciere, înclusiv
prin solicitare manuală, a stabilităţii carcasei de armătură şi a fixării distanţierilor;
e) starea armăturii, prin observare vizuală şi măsurare, după caz, privind:
i. curăţenia: suprafaţa armăturii nu trebuie să fie acoperită de materii care împiedică aderenţa
(pământ, substanţe grase etc);
ii. starea de corodare, pentru care se aplică următoarele condiţii:
-se acceptă starea existentă în cazurile în care armătura prezintă:
- rugină superficială neaderentă (brun roşcată sau neagră), care se curăţă uşor prin ştergere;
- rugină superficială aderentă (brun roşcată sau neagră), cu aspect mat, rugos, care nu se
desprinde prin lovire;
-se măsuară adâncimea zonelor cu coroziune localizată (puncte, pete) sau ca rugină în straturi care se
desprind prin lovire, după curăţarea ruginii, urmând ca:
- în cazul în care reducerea secţiunii este mai mică decât cea corespunzătoare abaterilor limită
admisibile negative pentru diametrul armăturii, să se poată accepta starea existentă, cu avizul
Cod document:
Pagina 21 din 122
proiectantului;
- în cazul în care reducerea secţiunii este mai mare, să se refuze recepţia armăturii;
Evaluarea stării armăturii în cazurile în care aceasta prezintă coroziune localizată sau în
straturi, prin măsurarea reducerii secţiunii, trebuie efectuată în zonele în care coroziunea este vizibil
avansată, în cel puţin trei secţiuni ale fiecărei bare de armătură.
În cazuri de dubii privind verificarea armăturii montate conform celor arătate mai înainte, se
vor prevedea măsuri pentru a se clarifica situaţia, iar pentru neconformităţi se va dispune remedierea
lor.
Pentru a evita apariţia neconformităţilor este recomandată verificarea armăturilor la
fasonarea acestora, înainte de montare.
Recepţia armăturii montate reprezintă confirmarea conformităţii acesteia cu proiectul şi
prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, pe baza verificării efectuate, prin încheierea procesului
verbal de recepţie calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea
reprezentantului beneficiarului lucrării; în cazul recepţiei armăturii elementelor structurale, şi cu
participarea proiectantului.
Verificarea armăturii se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de punerea în operă a
betonului.
În cazurile în care executantul lucrărilor de construcţii aplică un sistem de management al
calităţii, la baza procesului verbal de recepţie calitativă pe faze a lucrărilor de confecţionare şi montare
a armăturii nepretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face
trimitere (proceduri, instrucţiuni şi înregistrări privind: aprovizionarea, recepţia, manipularea,
depozitarea şi trasabilitatea materialelor; executarea şi verificarea lucrărilor; echipamentele de
măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformităţilor etc.).
Condiţii prealabile şi condiţii necesare pentru fasonarea şi montarea armăturii

Condiţiile prealabile, precum şi cele necesare pentru fasonarea şi montarea armăturii sunt, în
principal, următoarele:
a) existenţa pe şantier, a proiectului, cu toate datele necesare;
b) asigurarea condiţiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător, dacă este
cazul;
c) existenţa datelor şi condiţiilor pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere,
dacă este cazul;
d) existenţa documentelor de recepţie a lucrărilor de coraje şi sprijiniri;
e) asigurarea condiţiilor specifice executării lucrărilor;
Asigurarea condiţiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător se
referă la:
a) întocmirea corespunzătoare a comenzii, prin precizarea condiţiilor de fasonare şi recepţie şi
însoţirea acesteia de toate datele necesare prevăzute în proiectul lucrării;
b) verificarea condiţiilor la producător, în special în ceea ce priveşte manipularea şi depozitarea
produselor implicate, utilajele folosite, precum şi executarea înnădirilor prin sudură sau alte procedee;
c) recepţia armăturii fasonate şi existenţa documentelor care să ateste calitatea produselor utilizate şi
să asigure trasabilitatea;
Datele şi condiţiile pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere se
referă la :
a) existenţa documentaţiei tehnice legale privind procedeele respective;
b) aprovizionarea materialelor corespunzătoare necesare;
Cod document:
Pagina 22 din 122
c) existenţa echipamentelor şi/sau dispozitivelor necesare, în stare bună de funcţionare;
d) calificarea personalului conform prevederilor din documentaţia tehnică;
Înainte de montarea armăturii trebuie verificată existenţa documentelor de recepţie a lucrărilor de
cofraje şi sprijiniri şi să fie efectuată verificarea imediat înaintea montării armăturii.
Condiţiile specifice executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele:
a) dotările tehnice pentru fasonarea şi montarea armăturii, care trebuie să corespundă condiţiilor
prevăzute pentru:
i. îndreptat şi debitat;
ii. fasonat;
iii. efectuarea înnădirilor, atât în atelier, cât şi pe şantier;
iv. manipulare şi transport, mai ales pentru carcase, atât în atelier, cât şi pe şantier;
v. montare;
b) facilităţi, de regulă energie electrică;
c) personal calificat pentru fasonare, montare şi, după caz, executare de înnădiri;
d) materiale corespunzătoare pentru efectuarea legăturilor la încrucişări, pentru distanţieri, precum şi,
după caz, pentru executarea înnădirilor;
Remedieri
Proiectantul va decide în funcţie de natura şi amploarea defecţiunilor constatate măsurile de
remediere necesare.
Înainte de turnarea betonului se iau măsuri de înlocuire sau dublare a armăturilor
necorespunzătoare şi se refac legăturile sau sudurile desprinse.
În timpul turnării şi vibrării betonului se iau măsuri dacă este cazul de corectare a deformaţiilor
constate.
Nu se admit modificări de soluţii în ceea ce priveşte calitatea oţelului beton utilizat şi nici a
grosimilor barelor faţă de prevederile din proiect.
La terminarea lucrărilor de armare se efectuează recepţia de către beneficiar, proiectant şi
executant.
Registrul de Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va întocmi un nou Proces Verbal.
Dacă în situaţii de excepţie, din motive întemeiate, executantul solicită modificarea calităţii
oţelului beton sau a grosimii barelor, solicitarea (cu aprobarea beneficiarului) se va face în scris către
proiectant. Executantul va suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea şi din modificările de
cantităţi, dimensiuni sau calitate a armăturilor.
 PIESE ÎNGLOBATE ÎN BETON
Piesele înglobate în beton pot fi confecţionate în ateliere proprii, prin comandă la furnizori,
sau procurate de pe piaţă, conform prevederilor din proiect, care trebuie să conţină toate datele
necesare pentru aceasta.
O categorie deosebită de piese înglobate în beton o constituie profilele de etanşare care se
montează la rosturile din beton.
Piesele înglobate în beton se recepţionează calitativ, conform prevederilor proiectului, având
în vedere, în mod deosebit, condiţiile privind executarea sudurilor, dacă este cazul (tipul de sudură,
Cod document:
Pagina 23 din 122
lungimea şi grosimea cordoanelor de sudură etc.), întocmindu-se proces verbal de recepţie calitativă
pe faze (pentru lucrări care devin ascunse).
În cazurile în care sunt piese înglobate asemenea, având poziţii diferite sau fiind montate în
elemente diferite, se va asigura trasabilitatea acestora, de la procurare/livrare şi până la montare.
Montarea pieselor înglobate în beton se face cu următoarele condiţii:
a) aşezarea în poziţie corespunzătoare, în limita abaterilor admisibile prevăzute în proiect, în ceea ce
priveşte:
i. amplasarea faţă de axele elementului;
ii. amplasarea faţă de suprafaţa elementului;
iii. cota de nivel, dacă este cazul;
iv. poziţia, în cazurile în care piesele înglobate nu sunt simetrice;
b) fixarea sigură, pe cofraj sau pe elementele rigide independente, cu excepţia cazurilor în care:
i. piesele fac parte din carcasa de armătură, care trebuie amplasată şi fixată corespunzător;
ii. acestea sunt profile de etanşare, care trebuie să fie fixate corespunzător, fără a fi degradate sau
deformate de armăturile din zonă;
c) etanşarea corespunzătoare, în cazurile în care piesele înglobate au goluri în care nu trebuie să intre
beton sau lapte de ciment;
d) îndepărtarea zgurii de pe suduri şi verificarea stării de curăţenie, mai ales sub aspectul aderenţei
părţilor în contact cu betonul;
După montarea pieselor care se înglobează în beton se face recepţia acestora, prin verificarea
îndeplinirii condţiilor prevăzute şi a documentelor de recepţie, şi se încheie proces verbal de recepţie
calitativă pe faze (lucrări care devin ascunse).
În cazurile în care de la această recepţie şi până la punerea în operă a betonului a trecut o
perioadă mai lungă, se va face o nouă verificare, imediat înaintea turnării betonului.
 PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de

lucru, care are următoarele obligaţii:
a) să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor:
i. starea cofrajelor şi/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarne betonul;
ii. starea armăturii;
iii. starea tecilor/ţevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armătura pretensionată, dacă este
cazul;
iv. starea rosturilor de turnare, dacă este cazul;
b) să verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la staţia proprie de preparare);
c) să verifice faptul că sunt asigurate condiţiile corespunzătoare pentru transportul betonului la locul
de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităţile şi personalul pentru punerea în operă a betonului,
inclusiv cele necesare în caz de situaţii neprevăzute;
d) să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu respectarea
prevederilor privind rosturile de turnare), precum şi prelevarea de probe pentru încercările pe beton
proaspăt şi beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de punere în operă, dacă este cazul;
Aprobarea începerii turnării betonului trebuie să fie reconfirmată pe baza unor noi verificări, în
cazul în care au trecut 7 zile fără a începe turnarea sau au intervenit evenimente de natură să modifice
situaţia constatată la data aprobării.
Cod document:
Pagina 24 din 122
Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul
turnării şi întăririi betonului, astfel:
a) în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între
5°C şi 30°C;
b) în condiţiile în care temeratura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire
scade sub 5°C, se aplică prevederile din NE012-1/2007. Pământul, piatra, susţinerile sau elementele
structurale în contact cu betonul ce urmează a fi turnat trebuie să aibă o temperatură care să nu
provoace îngheţarea betonului înainte ca acesta să atingă rezistenţa necesară pentru a rezista la
efectele îngheţului;
c) în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30°C în momentul turnării sau în timpul perioadei
de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienţi şi luarea de măsuri
suplimentare (de exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditarea unei tehnologii
adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului);
Specificarea privind betonul, prevăzută în proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru
preparare în staţii proprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1, având în vedere şi
eventuale alte condiţii precizate în proiect.
Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-1/2007.
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.
Epruvetele confecţionate vor fi păstrate astfel:
a) epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în condiţiile prevăzute în SR
EN 12390-2;
b) epruvetele de control pentru verificarea rezistenţelor la compresiune la termene intermediare se
păstrează în condiţii similare betonului pus în operă;
c) epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul, se păstrează în
condiţiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile;
Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcţie, trebuie ţinută, la zi, condica de
betoane, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii betonului de
către executant;
b) locul unde a fost pus betonul în operă în lucrare;
c) ora începerii şi terminării turnării betonului;
d) temperatura betonului proaspăt;
e) probele de beton prelevate şi epruvetele turnate, modul de identificare a acestora şi rezultatele
obţinute la încercarea lor;
f) măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt turnat;
g) eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc);
h) temperatura mediului ambiant;
i) personalul care a supravegheat turnarea şi compactarea betonului;
Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea
acestuia şi până la punerea în operă.
Livrarea, transportul la şantier şi recepţia betonului proaspăt

Livrarea betonului proaspăt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1/2007. În
plus, producătorul de beton trebuie să menţioneze pe bonul de livrare durata maximă de transport
recomandată pentru care nu se modifică performanţele şi caracteristicile betonului comandat.
Transportul betonului proaspăt va fi efectuat cu luarea măsurilor necesare pentru menţinerea
Cod document:
Pagina 25 din 122
caracteristicilor acestuia în stare proaspătă, precum şi pentru prevenirea segregării, pierderii
componenţilor sau contaminării betonului. Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu
permite pierderea laptelui de ciment.
Recepţia betonului proaspăt livrat pe şantier se efectuează pe baza bonului (documentului) de
livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt şi a verificărilor caracteristicilor acestuia prin
încercări.
În cazul betonului preparat lângă locul de punere în operă, examinarea vizuală şi verificarea
caracteristicilor se efectuează ca pentru betonul proaspăt livrat pe şantier.
Datele privind livrarea betonului proaspăt, inclusiv cel preparat în staţii proprii sau pe şantier,
vor fi înregistrate în condica de betoane.
Turnarea şi compactarea betonului

Executarea lucrărilor de betonare nu poate să înceapă dacă nu este verificată îndeplinirea, în
detaliu, a următoarelor condiţii prealabile:
a) întocmirea procedurii pentru punerea în operă a betonului (planul de turnare) pentru obiectul în
cauză şi acceptarea acesteia de către investitor;
b) asigurarea livrării sau prepararea betonului în mod corespunzător;
c) stabilirea şi instruirea formaţiilor de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de punere în operă şi
măsurile privind igiena, protecţia muncii şi PSI;
d) recepţionarea calitativă a lucrărilor de săpături, cofraje şi armături (după caz);
Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi piesele
înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranţelor acoperirii cu beton compactat, şi că
betonul va atinge rezistenţa şi durabilitatea prevăzute.
Trebuie realizată o compactare adecvată în zonele de variaţie a secţiunii transversale, în
secţiunile înguste, în nişe, în secţiunile cu aglomerare de armătură şi la nodurile dintre elementele
structurilor.
Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea
rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor şi
susţinerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din stratul anterior se
întăreşte înainte de turnarea şi compactarea următorului strat de beton.
Pot fi stabilite condiţii suplimentare de executare a lucrărilor cu privire la metoda şi viteza de
turnare, în cazul în care există prevederi suplimentare pentru finisarea suprafeţei.
Trebuie evitată segregarea în timpul turnării şi compactării betonului.
Pe durata turnării şi compactării, betonul trebuie să fie protejat împotriva radiaţiei solare
nefavorabile, vânturilor puternice, îngheţului, apei, ploii şi zăpezii.
În cazul utilizarii betonului autocompactant, compactarea betonului se datorează efectului
gravitaţiei. Procedurile pentru punerea în operă a acestui tip de beton trebuie stabilite prin referinţe
privind experienţa constructorului şi/sau prin încercări iniţiale privind obţinerea compactităţii dorite.
Cerinţe complementare celor prevăzute în NE 012-1 privind proprietăţile betonului proaspăt şi
criteriile de conformitate trebuie să facă obiectul unui acord încheiat cu producătorul betonului
autocompactant.
Betonul trebuie să fie pus în lucrare imediat după aducerea lui la locul de turnare, fără a-i
afecta caracteristicile.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a) cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile care sunt în contact cu betonul proaspăt, trebuie să fie
Cod document:
Pagina 26 din 122
udate cu apă atât cu 2...3 ore înainte cât şi imediat de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări
trebuie să fie înlăturată;
b) descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct în cofraj;
c) refuzarea betonului adus la locul de turnare şi interzicerea punerii lui în operă, în condiţiile în care
nu se încadrează în limitele de consistenţă prevăzute sau prezintă segregări; se admite îmbunătăţirea
consistenţei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din
NE 012-1;
d) înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0 m în cazul elementelor cu
lăţime de maximum 1,0 m şi 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii
etc);
e) turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul
inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează;
f) răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului
turnat anterior;
g) corectarea poziţiei armăturilor în timpul turnării, în condiţiile în care se produce deformarea sau
deplasarea acestora faţă de poziţia prevăzută în proiect (îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea
superioară a plăcilor în consolă);
h) urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea grosimii acoperirii, în
conformitate cu prevederile proiectului şi ale reglementărilor tehnice în vigoare;
i) nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a
vibratorului;
j) urmărirea atentă a umplerii complete a secţiunii în zonele cu armături dese, prin îndesarea laterală a
betonului cu ajutorul unor şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste
măsuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilităţi de acces lateral, prin spaţii care să permită
pătrunderea vibratorului în beton;
k) luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale poziţiei iniţiale a
cofrajelor şi susţinerilor acestora;
l) asigurarea desfăşurării circulaţiei lucrătorilor şi mijloacelor de transport în timpul turnării pe podine
astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau
pe zonele cu beton proaspăt;
m) turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de
executare;
n) durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri
speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa
unor determinări de laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul
cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri;
o) reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare, numai după
pregătirea suprafeţelor rosturilor;
p) permiterea instalării podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al
betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armături
este permisă numai după 24 … 48 ore, în funcţie de temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat
(de exemplu 24 ore, dacă temperatura este de peste 20°C şi se foloseşte ciment de tip I, având clasa
mai mare de 32,5).
Cod document:
Pagina 27 din 122
Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:
a) betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus;
b) compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, în funcţie de
consistenţa betonului, tipul elementului etc.;
c) în afara cazului în care se stabileşte o altă metodă, compactarea se efectuează cu vibrator de
interior. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz, cu
ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:
i. - introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii
armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
ii. -întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie să
continue până la poziţia corespunzătoare unui rost;
iii. - este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular, beton
autocompactant);
d) vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca metodă de deplasare a betonului pe
distanţe lungi, sau de prelungire a duratei de aşteptare pe şantier înainte de turnare;
e) vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică sistematic după turnare până la
eliminarea aerului oclus. Se evită vibraţiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenţei suprafeţei
sau la apariţia segregării;
f) în mod normal, se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât înălţimea
tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea suprafeţei stratului anterior;
g) în cazul în care structura conţine cofraje pierdute, trebuie luată în considerare absorţia de energie a
acestora, la selectarea metodei de compactare şi la stabilirea consistenţei betonului;
h) în secţiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafaţă este recomandată pentru
compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale;
i) când se utilizează numai vibratoare de suprafaţă, stratul de beton după compactare nu trebuie, în
mod normal, să depăşească 100 mm, în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că
sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obţine o compactare corespunzătoare, poate fi uneori
necesară o vibrare suplimentară la margini;
j) în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor şi/sau a cofrajelor;
k) betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.
Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se face respectându-se
următoarele prevederi suplimentare:
a) în cazul elementelor cu înălţimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de
grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor feţelor pe
întreaga înălţime şi turnarea pe la partea superioară a elementului;
b) în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul elementelor cu
înălţime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluţiile:
i. cofrarea unei feţe pe maximum 1,0 m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura turnării;
ii. turnarea şi compactarea prin ferestrele laterale
c) în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga înălţime, iar pe
cealaltă faţă, pe înălţime de maximum 1,0 m, completându-se pe măsura turnării;
d) primul strat de beton trebuie să aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin procedura de
executare a lucrărilor şi trebuie să nu depăşească grosimea de 30 cm;
e) nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.
Turnarea betonului în grinzi şi plăci se face respectându-se următoarele prevederi
suplimentare:
Cod document:
Pagina 28 din 122
a) turnarea grinzilor şi a plăcilor începe după 1…2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor
pe care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu conţine alte precizări;
b) grinzile şi plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în acelaşi timp; se admite crearea unui
rost de lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia;
c) la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distanţe de maximum 2,0 m, pentru a asigura
respectarea grosimii plăcilor prevăzute în proiect
Turnarea betonului în structuri în cadre se face acordând o deosebită atenţie zonelor de la
noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora.
Tratarea şi protecţia betonului după turnare

Tratarea şi protecţia betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura atingerea
caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, în funcţie de domeniul de utilizare şi de condiţiile de
mediu din această perioadă.
Caracteristicile avute în vedere sunt:
a) rezistenţele şi deformaţiile betonului;
b) evitarea efectului contracţiei betonului, a producerii fisurilor şi, după caz, impermeabilitatea;
c) durabilitatea, în funcţie de clasele de expunere.
Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratării şi protecţiei betonului,
de:
i. împiedicarea evaporării apei din beton;
ii. evitarea, după caz, a acţiunilor mecanice dăunătoare (vibraţii, impact etc.), a îngheţului sau a
contaminării cu substanţe dăunătoare (uleiuri, agenţi agresivi etc.).
Prevederile privind tratarea şi protecţia betonului nu se referă la:
a) tratarea termică accelerată prin încălzire internă sau externă care, dacă este cazul, trebuie să facă
obiectul unor prevederi speciale;
b) aplicarea unor produse care se înglobează în stratul de suprafaţă al betonului pentru a-i conferi
proprietăţi speciale (de exemplu, sclivisire);
c) tratarea suprafeţei văzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu, agregate
monogranulare aparente).
Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare şi protecţie a betonului sunt:
a) stabilirea, pe baza cunoaşterii domeniului de utilizare, a condiţiilor specifice privind unele
caracteristici ale betonului şi, după caz, a suprafeţei acestuia (lipsa fisurilor, duritate, porozitate,
impermeabilitate etc.);
b) cunoaşterea comportării betonului utilizat, în ceea ce priveşte evoluţia rezistenţei în timp, în funcţie
de tipurile de ciment, agregate şi aditivi, precum şi caracteristici ale betonului proaspăt (raport A/C,
temperatură etc.), în perioada de întărire şi cea după întărire;
c) cunoaşterea influenţei condiţiilor de mediu (temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer în
contact cu betonul etc.) asupra comportării betonului respectiv în perioada de întărire şi cea după
întărire;
d) cunoaşterea mijloacelor şi produselor care se pot utiliza, pentru tratarea şi protecţia betonului, în
funcţie de tipul betonului şi de condiţiile de mediu preconizate.
Pentru protecţia betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat sau
combinat:
a) păstrarea cofrajului în poziţie;
b) acoperirea suprafeţei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini şi la îmbinări pentru
a preveni uscarea;
Cod document:
Pagina 29 din 122
c) amplasarea de învelitori umede pe suprafaţă şi protejarea acestora împotriva uscării;
d) menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udare cu apă;
e) aplicarea unui produs de tratare corespunzător
Utilizarea produselor de tratare pentru protecţie la îmbinările constructive, pe suprafeţele ce
urmează a fi tratate sau pe suprafeţele pe care este necesară aderarea altui material, este permisă
numai dacă acestea sunt îndepărtate complet înainte de următoarea operaţie, sau dacă se dovedeşte
că nu au nici un efect negativ asupra operaţiilor ulterioare.
Rosturi de lucru la turnarea betonului

Rosturile de lucru sunt suprafeţele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în
care, la proiectare, secţiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face ca stabilirea poziţiei
acestora, precum şi tratarea corespunzătoare a zonei, pentru continuarea turnării betonului, să fie
deosebit de importante.
Rosturile de lucru vor fi realizate ţinând seama de următoarele:
a) suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi, de regulă, perpendiculară pe axa acestora, iar la
plăci şi pereţi perpendiculară pe suprafaţa lor;
b) tratarea rosturilor de lucru:
i. spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare sau
în funcţie de rezultatele încercărilor de laborator);
ii. înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu a
fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment
şi oricare alte impurităţi, după care se va uda;
iii. înaintea betonării, suprafaţa betonului existent trebuie udată şi lăsată să absoarbă apa, după
regula: betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată.
La structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea, realizate impermeabile.
Cerinţele enunţate privind realizarea rosturilor de lucru trebuie să fie îndeplinite şi în cazul
rosturilor accidentale ce au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice, din cauza unor defecţiuni, a
nelivrării la timp a betonului etc.
Condiţii prealabile şi condiţii necesare la punerea în operă a betonului

Condiţiile prealabile, precum şi cele necesare la punerea în operă a betonului sunt, în principal,
următoarele:
a) existenţa, pe şantier, a proiectului, cu toate datele necesare;
b) îndeplinirea condiţiilor prealabile privind aprobarea începerii turnării betonului;
c) asigurarea condiţiilor specifice punerii în operă a betonului;
Condiţiile specifice punerii în operă a betonului sunt, în principal, următoarele:
a) dotări tehnice pentru transportul şi turnarea betonului, pentru compactarea betonului şi, după caz,
pentru tratarea şi protecţia betonului;
b) facilităţi necesare: energie electrică, apă, aer comprimat etc.;
c) personal calificat pentru activităţile respective;
d) materiale corespunzătoare (spre exemplu, produse de tratare pentru protecţia betonului).
Pentru a evita întreruperi ale turnării betonului în afara rosturilor de lucru prevăzute, din cauza
nefuncţionării mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor întreruperi accidentale, se vor lua
măsuri de a exista alternative în asigurarea dotărilor tehnice, a facilităţilor respective, precum şi a
personalului calificat.
Cod document:
Pagina 30 din 122
Decofrarea
La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi:
a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a putea
prelua, integral sau parţial, după caz, solicitările pentru care acestea au fost proiectate.
Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie care, după decofrare,
suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul.
b) se recomandă următoarele valori ale rezistenţei la compresiune la care se poate decofra:
i. părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă la compresiune de
minimum 2,5 N/mm2, astfel încât să nu fie deteriorate feţele şi muchiile elementelor;
ii. - cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se pot îndepărta, menţinând sau remontând popi de
siguranţă, numai în condiţiile în care rezistenţa la compresiune a betonului a atins, faţă de clasă,
următoarele procente:
- 70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
- 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;
c) îndepărtarea popilor de siguranţă se face la termenele stabilite în proiect. Nu este permisă
îndepărtarea popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofrează sau la care se
toarnă betonul.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie, în vederea decofrării, se face
prin încercarea epruvetelor de control, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare
elementelor în cauză. La aprecierea rezultatelor obţinute pe epruvetele de control trebuie să se ţină
seama de faptul că poate exista o diferenţă între aceste rezultate şi rezistenţa reală a betonului din
element (evoluţia diferită a căldurii în beton în cele două situaţii, tratarea betonului etc.), precum şi
faţă de rezistenţa determinată prin încercări conform SR EN 206-1 şi SR EN 12390-3
Recepţia lucrărilor de punere în operă a betonului

Recepţia lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente sau părţi de
construcţie, dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar, după decofrarea elementelor
sau părţilor de construcţie respective.
Această recepţie are la bază:
a) proiectul lucrării
b) documentele privind calitatea betonului proaspăt livrat şi condica de betoane;
c) verificarea existenţei corpurilor de probă şi a trasabilităţii acestora;
d) evaluarea stării betonului, prin sondaj, prin examinare vizuală directă, mai ales în zonele deosebite
(înguste şi înalte, în apropierea intersecţiilor de suprafaţe orientate diferit etc.);
e) măsurarea dimensiunilor (ale secţiunilor, ale golurilor etc.) şi a distanţelor (poziţia relativă a
elementelor, a pieselor înglobate, a golurilor etc.), prin sondaj. La această recepţie participă
reprezentantul investitorului şi este invitat proiectantul, în urma verificărilor încheindu-se un proces
verbal de recepţie calitativă.
În cazurile în care se constată neconformităţi (la dimensiuni, poziţii, armături aparente etc.),
defecte (segregări, rosturi vizibile etc.) sau degradări (fisuri, porţiuni dislocate etc.), se procedează la
îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea întregii suprafeţe vizibile, consemnând în
procesul verbal toate constatările făcute.
Remedierea neconformităţilor, defectelor şi/sau degradărilor nu se va efectua decât pe baza
acordului proiectantului, care trebuie să stabilească soluţii pentru fiecare categorie dintre acestea.
Remedieri
Cod document:
Pagina 31 din 122
Se vor adopta în funcţie de amploarea şi natura defecţiunilor, pe baza deciziei proiectantului
următoarele tipuri de soluţii pentru remedieri:
- Rebetonare cu menţinerea armăturilor.
- Amorsare şi completare.
- Injectare.
- Injectare şi placare (consolidare).
De la caz la caz, proiectantul poate prescrie şi alte soluţii decât cele menţionate.
Chituirea se va face la fisuri în grinzi şi stâlpi cu deschiderea maximă a fisurii de 0,5 mm.
Chituirea se va face cu pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit epoxidic.
Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vinil, iar
completările se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar şi beton de ciment. Soluţia cu amorsare şi
completare se va adopta pentru goluri în secţiune şi segregări.
Injectările se vor face cu pastă de ciment, răşină epoxidică sau chit.
Soluţia de injectare se va adopta pentru grinzi, stâlpi, pereţi structurali şi buiandrugi cu fisuri
cu deschiderea maximă a fisurii de 0,5 - 1 mm.
Soluţia cu injectare şi placare, se va adopta în situaţiile de existenţă a unor fisuri cu
deschiderea maximă a fisurilor de 1 - 5 mm, la grinzi, stâlpi, pereţi structurali şi buiandrugi. Injectarea
cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu ţesătură din fibră de sticlă.
La terminarea lucrărilor, recepţia finală se va face de o comisie formată din reprezentatul
beneficiarului, executant şi proiectant.
registrul de Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou Proces Verbal.
Orice neconcordanţă între normativele, STAS-urile, Ordonanţele de Guvern indicate în
prezenta documentaţie şi cele în vigoare la data începerii execuţiei vor fi transmise proiectantului de
rezistenţă care, la rândul său, are obligaţia să reactualizeze în cel mai scurt timp posibil capitolul cu
deficienţe din caietul de sarcini.
 BAZA NORMATIVĂ
SR EN 197-1:2002; SR EN 197-1/A1:2004; SR EN 197-1/A3:2007 Ciment. Partea 1: Compoziţie,

specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale.
SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate, cu
amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005 şi erata SR EN
206-1:2002/C91:2008.
SR 13510:2006 Beton. Partea 1:Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate. Document
naţional de aplicare a SR EN 206-1, cu erata SR 13510:2006/C91:2008.
SR EN 446:2008 Paste pentru cabluri pretensionate. Procedură de injecţie a pastelor.
SR EN 447:2008 Paste pentru cabluri pretensionate. Cerinţe pentru paste curente.
05. Caiet de sarcini beton - 49 / 51 -
SR EN 1339:2004 Dale de beton. Condiţii şi metode de încercări, cu erata SR EN 1339:2004/AC:2006.
SR EN 1990:2004; SR EN 1990:2004/A1:2006; SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009 Eurocod. Bazele
proiectării structurilor.
SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiectării structurilor. Anexa naţională.
SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2006 Eurocod.Bazele proiectării structurilor. Anexa A2: Aplicaţie pentru
poduri. Anexa naţională.
Cod document:
Pagina 32 din 122
SR EN 1991-1-6:2005; SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008 Eurocod 1. Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6:
Acţiuni generale. Acţiuni pe durata execuţiei.
SR EN 1991-1-1:2004; SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională.
SR EN 1994-1-1:2004; SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de
oţel şi beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea
1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională.
SR EN 1998-1:2004; SR EN 1998-1:2004/AC:2010-06-01 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezistenţa la cutremur. Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea
1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională.
SR 3518:2009 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin măsurarea
variaţiei rezistenţei la compresiune şi/sau modulului de elasticitate dinamic relativ.
SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO9001:2008/AC:2009 Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
SR EN 12350-1:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare.
SR EN 12350-2:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercarea de tasare.
SR EN 12350-3:2003 Încercarea pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe.
SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare.
SR EN 12350-5:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire.
SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin presiune.
SR EN 12390-1:2002, SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă,
dimensiuni şi alte conditii pentru epruvete şi tipare.
SR EN 12390-2:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi păstrarea epruvetelor pentru
încercări de rezistenţă.
SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a epruvetelor.
SR EN 12390-5:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenţa la întindere prin încovoiere a
epruvetelor.
SR EN 12390-6:2002; SR EN 12390-6/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa la
întindere prin despicare a epruvetelor.
SR EN 12390-8:2009 Încercarea pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub
presiune.
SR EN 12504-1:2009 Încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare şi încercări
la compresiune.
SR EN 12504-2:2002 Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive. Determinarea
indicelui de recul.
SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de smulgere.
05. Caiet de sarcini beton - 50 / 51 -
SR EN 12504-4:2004 Încercări pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a
ultrasunetelor.
SR ENV 13670-1:2002 Execuţia structurilor de beton. Partea 1: Condiţii comune.
SR EN 13791:2007 Evaluare in-situ a rezistenţei la compresiune a betonului din structuri şi din
elemente prefabricate, cu erata SR EN 13791/C91:2007.
SR EN 14487-1:2006 Beton pulverizat. Partea 1: Definiţii, specificaţii şi conformitate.
Cod document:
Pagina 33 din 122
SR EN 14487-2:2007 Beton care se aplică prin pulverizare. Partea 2: Execuţie.
ST 009:2005 Specificaţie tehnică privind produsele din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de
performanţă (Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr1.944/2005 publicat în
Monitorul Oficial, Partea 1, nr.1.086 bis din 2 decembrie 2005), cu modificări şi completări ulterioare.
NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat
şi precomprimat. Partea 1: Producerea betonului (Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor nr. 577/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2008).
NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
STAS 7009-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii.
Terminologie.
STAS 8600-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii.
Sistem de toleranţe.
STAS 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi noţiuni de bază.
STAS 10265/1-84 Tolernţe în construcţii. Toleranţe la suprafeţele din beton aparant.
C56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
C162-73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane, pentru pereţi
din beton monolit la clădiri.
C11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru
cofraj.
C123-79 Normativ privind durata pentru un ciclu de utilizare a echipamentului tehnologic SECOM.
Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi
instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977.
Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP22-1977.
Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul MCInd
1233/D/1980.
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (cap.
28).
C28-83 Instrucţiuni tehnice privind sudarea armăturilor de oţel beton.
SR EN 197-1:2002 Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor.
SR 3011-96 Cimenturi cu căldură de hidratare limitată şi cu rezistenţă la agresivitatea apelor cu
conţinut de sulfaţi.
SR EN 1008:2003 Apă pentru amestecuri la betoane şi mortare.
SR EN 12620:2003 Agregate naturale grele pentru betoane cu lianţi minerali.
C 16-84 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat pe timp friguros.
C 149-87 Instrucţiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele din beton armat.
C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Conform normativului P100/1-2006, anexa A, pct. 4, această construcție va fi instrumentată cu

un sistem de achiziție digital și minim patru senzori triaxiali pentru accelerație.
Această instrumentare minimală va fi amplasată astfel: un senzor în câmp liber în vecinătatea
construcției, 1 senzor la subsol și doi senzori pe planșeul ultimului etaj. În afara acestei dispoziții
minimale, noi considerăm ca oportun următorul sistem: un senzor în câmp liber în vecinătatea
construcției, 1 senzor la pardoseala subsolului 6, un senzor la planșeul de peste subsolul 1, parter (la
Cod document:
Pagina 34 din 122
planșeul de la cota -0,20 m), un senzor în zona mediană a suprastructurii și doi senzori pe planșeul
ultimului etaj.
Instrumentele vor fi amplasate astfel încât accesul la aparate să fie posibil în orice moment.
Instrumentarea, întreținerea și exploatarea este finanțată de proprietarul construcției și este
realizată de organizații autorizate.
Înregistrările obținute în timpul cutremurelor puternice trebuie puse la dispoziția autorităților
abilitate și a instituțiilor specializate în termen de 24 ore de la producerea cutremurului.
Structura de rezistență proiectată este una de dificultate ridicată în ceea ce privește execuția.
De aceea, cele amintite în prezentul caiet de sarcini vor fi respectate cu strictețe și vor fi citite în
concordanță cu memoriul tehnic şi cu programul de monitorizare al construcției nou proiectate și a
construcțiilor învecinate.
Pe baza criteriilor și limitelor formulate în aceste documente, executantul va elabora proiecte
tehnologice, proiecte de urmărire în timp, proiecte de încercări, proceduri de lucru și execuție care vor
fi supuse spre aprobare proiectantului de structură.
Orice neconcordanțe între proiect și realizarea propriu-zisă vor fi aduse imediat la cunoștința
proiectantului de structură care va lua măsurile ce se impun. Toate măsurătorile, testele și releveele
vor fi puse la dispoziția proiectantului în cel mai scurt timp și cu ritmicitatea cerută.
Fabricantul de oțel va elabora detaliile de fabricație pentru structura metalică, pe baza
detaliilor de execuție din prezentul proiect. Detaliile de fabricație vor fi supuse spre aprobare
proiectantului de structură.
Se vor lua toate măsurile pentru respectarea normelor de protecție și securitate a muncii.
O atenție deosebită se va acorda monitorizării construcțiilor învecinate. Efectul construirii
noului imobil asupra acestora va conduce la o stare de eforturi şi tensiuni în terenul de fundare ce va
genera tasări diferenţiate ale construcţiilor învecinate cu mult sub cele admise de norme chiar pentru
starea limită de serviciu, cu atât mai mult pentru starea limită ultimă, pentru o construcţie
nedegradată, neadaptată în mod special pentru tasări diferenţiate.
În aceste condiţii realizarea noii clădiri, sistemul de fundare şi tehnologiile de execuţie prezintă
garanţia că nu vor fi afectate rezistenţa, stabilitatea şi exploatarea normală a construcţiei învecinate.
Pe perioada lucrărilor de execuţie, executantul va lua toate măsurile pentru a asigura protecţia
mediului înconjurător, pentru a respecta prevederile legislaţiei cu privire la protecţia mediu, protecţia
muncii şi în situaţii de urgenţă, inclusiv instrucţiunile privitoare la protecţia muncii.
ARHITECTURA
Asigurarea calităţii lucrărilor

Pentru prezentul proiect, se aplică normele şi reglementările în vigoare din România si
Comunitatea Europeana. În absenţa unor norme sau reglementări specifice, se vor aplica normele
europene.
În orice caz, se vor respecta:
• Legea 50/1991, modificată de legea 453-2001, cu privire la “Autorizaţia de construire”
• Legea 10/1995, cu privire la calitatea în construcţii, inclusiv corecturile tehnice şi prescripţiile de
aplicare
• Legea 137/1995, cu referire la protecţia mediului
• Legea 90/1996 inclusiv Normele specifice
• Legea 106/1996 privind protecţia civila
Executantul va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producătorilor, serviciilor, condiţiilor
Cod document:
Pagina 35 din 122
de şantier, calificării lucratorilor etc. pentru a asigura respectarea:
• regulamentului privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii
• regulamentului privind agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în
construcţii, aprobate prin HGL nr.766/ 21.11.1998.
Se vor respecta instrucţiunile producătorilor, inclusiv ordinea operaţiilor de montaj. În cazul în
care instrucţiunile producătorilor sunt în contradicţie cu legislaţia în vigoare sau cu documentele
contractuale se vor cere beneficiarului (sau proiectantului general) clarificări înainte de începerea
lucrărilor.
Se vor respecta standardele specificate.
Lucrările se vor executa de către echipe calificate.
Se vor respecta toleranţele prevăzute în proiect.
Se va verifica permanent prin măsurători respectarea toleranţelor prevăzute şi se va anunţa
beneficiarul (şi proiectantul general) în cazul depaşirii lor. Nu este permisă cumularea de toleranţe.
În cazul în care instrucţiunile producătorului intra în contradicţie cu datele din proiect se vor
cere beneficiarului clarificări înainte de începerea lucrărilor.
În vederea asigurării calităţii lucrărilor se vor respecta cu stricteţe standardele şi normativele
în vigoare, în mod special, următoarele:
NP 068-02 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in
exploatare;
Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul
constructiilor noi
C140-86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat;
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat;
P 2-85 Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de zidărie
C-17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor din zidărie şi tencuială;
C37-88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor construcţiilor;
C107-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri;
C112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la
lucrările de construcţii;
P122-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea izolării fonice la clădiri civile, socio-culturale şi
tehnico-administrative;
C6-86 Instrucţiuni tehnice pentru executarea placărilor cu faianta;
C35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor;
C47-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse din sticlă;
C56-85+C56-02 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente, împreună cu instrucţiunile de aplicare;
Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii;
P118-99 Norme tehnice privind proiectarea lucrărilor de protecţie la foc a construcţiilor (completate şi
modificate cu decizia ICCPDC nr.11/1988 şi ordonanţa MLPAT nr.29N/1996);
C300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii
P102-01 Norme tehnice privind proiectarea şi execuţia adaposturilor de protecţie civila în subsolul
construcţiilor noi
CPH1 Normativ pentru adaptarea construcţiilor şi locurilor publice la cerinţele persoanelor cu
dizabilitaţi loco- motorii;
Cod document:
Pagina 36 din 122
STAS 10265- 75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni de baza
STAS 2965 – 87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Prescriptii de proiectare.
STAS 2274 – 88 Lucrarea de tinichigerie la constructii civile, industriale si agrozootehnice. Burlane,
jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare.
STAS 9110 – 87 Piese naturale prelucrate pentru constructii. Reguli si metode pentru verificarea
calitatii.
STAS 2560/4 – 84 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Pardoseli din piatra naturala sau
artificiala. Reguli si metode de verificare
STAS 3303/2 – 88 Constructii civile ,industriale si agrozootehnice. Pantele invelitorilor.
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarii si tencuieli,metode de incercare.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarii si tencuieli, clasificari si conditii tehnice.
STAS 1134-71 Piatra de mozaic.
STAS 233-86 Placi de faianta.
STAS 853-80 Geamuri trase.
STAS 3515-86 Geamuri ornament.
STAS 3305-88 Pantele invelitorilor.
STAS 6724-84 Canale de ventilare naturala a incaperilor din cladiri. Prescriptii tehnice generale de
calitate.
În cazul în care caietele de sarcini specifică unele condiţii mai severe decât cele din
standardele în vigoare, se vor respecta cele din caietele de sarcini, în măsura în care nu contravin
reglementărilor în vigoare.
Executantul dispune executarea încercărilor cerute de legislaţia în vigoare, inclusiv controlul
de calitate.
Executantul va asigura prelevarea probelor de beton, inclusiv depozitarea şi transportul
acestora la laboratoarele de încercări.
Dacă rezultatul probelor nu corespunde prescripţiilor legale, probele se vor reface de către
acelaşi laborator. Plata pentru noua serie de încercări va fi făcută, deasemenea, de către executant.
Laboratorul autorizat va înainta beneficiarului rapoarte indicând observaţiile şi concluziile inspecţiilor
precum şi conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul şi cu standardele în vigoare.
Executantul va asigura accesul la lucrările inspectate şi va pune la dispoziţie forţa de muncă,
atunci când este necesar, atât pe şantier, cât şi în afara şantierului.
Executantul va asigura prin contracte încheiate cu producătorii de materiale şi echipamente,
prezenţa unui reprezentant calificat să supravegheze montajul şi calitatea lucrărilor; va asigura
punerea în funcţiune şi reglarea utilajelor, precum şi instruirea personalului de exploatare.
În vederea definitivării alegerii materialelor şi echipamentelor cerute prin proiect, executantul
va prezenta beneficiarului mostre şi eşantioane, precum şi ansamblări specifice împreună cu
dispozitivele de fixare, elementele de etanşare şi finisare, înainte de contractare şi aprovizionare.
Mostrele vor fi folosite ca elemente standard de comparaţie până la terminarea lucrării. Cade în
sarcina executantului să verifice şi să confirme, înainte de atacarea fiecarei lucrări, condiţiile de calitate
a lucrării executate anterior. Începerea unei noi lucrări înseamnă acceptarea condiţiilor existente,
beneficiarul şi proiectantul general fiind exoneraţi de orice răspundere.
Se va verifica dacă lucrarea anterioară are capacitatea de a prelua încărcările provenite de la
noua lucrare. Se vor verifica condiţiile speciale descrise în caietul de sarcini.
Garanţii
Se vor înainta beneficiarului certificatele de garanţie pentru toate materialele, sistemele şi
Cod document:
Pagina 37 din 122
echipamentele folosite cu 15 zile înainte de data recepţiei preliminare.
În cazul părţilor de lucrare recepţionate după data recepţiei preliminare certificatele de
garanţie se vor înainta în maximum 7 zile de la data recepţiei părţii respective.
Data recepţiei se ia în considerare ca data de începere a garanţiei.
Recepţia lucrărilor
Se vor respecta prevederile "Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora" aprobat prin HGR nr. 273/14.06.98.
Curăţenia finală
Curăţenia finală se va efectua înainte de recepţia preliminară.
Pentru curăţenie se vor folosi echipamente şi substanţe adecvate în concordanţă cu
specificaţiile furnizorilor.
Se vor evacua gunoaiele, surplusurile de materiale, precum şi construcţiile şi instalaţiile
temporare de şantier.
Reglaje
Toate echipamentele şi instalaţiile se vor regla înainte de recepţia preliminară pentru a se
asigura funcţionarea în parametrii prevăzuţi.
Instrucţiuni de utilizare şi întreţinere

Se vor înmâna beneficiarului în termen de 7 zile de la recepţia preliminară instrucţiunile de
exploatare şi întreţinere inclusiv metodele de curăţare şi substanţele adecvate de folosit pentru fiecare
material sau echipament, certificatele de agrementare, certificatele de calitate precum şi lista cu piese
de schimb.
Documentaţia pentru Cartea Tehnică a Construcţiei

Antreprenorul general va asigura pe parcursul execuţiei toate documentele necesare pentru
Cartea Construcţiei concomitent cu desfăşurarea execuţiei.
Documentele pentru Cartea Tehnică a Construcţiei se vor păstra separat de documentele folosite
pentru execuţie. Ele vor putea fi prezentate oricând beneficiarului, proiectantului general, sau
reprezentanţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii, sau ai Serviciului de Disciplina în Construcţii.
 BAZELE PROIECTULUI
Clădirea trebuie executată conform planşelor din proiect.

Un plan pentru amenajarea exterioară (scara 1/500), este anexat.
Planul cuprinde întregul teren pe care se va realiza aceasta construcţie, cu vedere în plan a
construcţiei, a accesului pentru autovehicule şi a celui pietonal.
Documentaţia necesară pentru obţinerea “Autorizaţiei de construire” va fi prezentată
beneficiarului spre aprobare, înainte de depunere; de asemenea, va fi prezentată şi “Autorizaţia de
construire”, imediat după obţinerea acesteia.
Toate cheltuielile băneşti pentru realizarea obiectivului, pentru taxele de racord şi pentru
terenul pe care se va executa construcţia vor fi suportate de către beneficiar.
Materiale
Cod document:
Pagina 38 din 122
Manipularea şi transportul materialelor şi echipamentelor se va face confom instrucţiunilor
producătorilor. La recepţia pe şantier se asigură o inspecţie promptă a materialelor şi echipamentelor
pentru a se asigura conformitatea calităţii şi cantităţilor.
Se va preveni murdărirea, deteriorarea sau descompletarea materialelor şi echipamentelor.
Depozitarea şi protecţia se vor face în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Se vor
păstra intacte etichetele şi sigiliile.
Dacă, din motive obiective (şi nu din vina executantului) este necesară înlocuirea unui material
sau echipament cu altul decât cel prevăzut în proiect executantul va întocmi o cerere adresată
beneficiarului cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru atacarea lucrărilor respective. Fiecare
cerere trebuie să conţină informaţiile necesare privind calitatea produsului, cantitatea lui şi, mai ales,
trebuie să argumenteze înlocuirea celui specificat în proiect.. Garanţia pentru produsul înlocuit va fi cel
puţin egală cu cea pentru produsul iniţial. Toate materialele şi echipamentele propuse ca înlocuitori
vor fi agrementate conform normelor în vigoare.
Executantul va efectua modificările impuse de înlocuirea unui material, fără a pretinde
obligaţii financiare suplimentare, pentru realizarea lor, din partea beneficiarului şi fără a prelungi
durata de execuţie a lucrării
Compartimentari interioare :
- panouri gips carton - 1,25cm grosime
- zidarie de caramida GVP / BCA – 15/30cm grosime (interior)/30cm grosime (exterior)
 ARHITECTURA FINISAJE
PARDOSELI
Pardoselile au un rol deosebit de important pentru o bună utilizare în timp a construcţiei ele
trebuind să îndeplinească unele aspecte.
Trebuie bine stabilit şi tipul de pardoseală adecvat spaţiilor, considerându-se ideale dacă au
următoarele calităţi: aspect plăcut, eficienţă economică, rezistenţă la uzură, capacitate de izolare
termică şi fonică, impermeabiliate la apă şi vapori de apă, durabilitate în timp şi întreţinere uşoară,
elasticitate şi proprietăţi antiderapante. Pardoseala este suportul, fondul pe care se proiectează în
mod continuu toate obiectele.
Fiecare tip de pardoseală este alcătuită din:
• Îmbrăcăminte – strat de uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor în exploatare.
• Stratul suport, care primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi o transmite elementelor de rezistenţă.
Toate rosturile de lucru şi capetele libere ale plăcilor (trecerile spre dale, asfalt, zone de ieşire–
spaţii închise) vor fi realizate prin montarea de corniere metalice stabile, zincate (grosime cel puţin 5
mm).
Executarea lucrarilor de pardoseli

La executarea pardoselilor din piatra artificiala se vor respecta prevederile din “Normativ
pentru alcatuirea si executarea pardoselilor ( previzuire si comasare conform plan normative 1977 ).
1. Standarde, normative
• Legea nr. 10/1995 – privind calitatea în construcţii;
• Normativ C. 35/1992 – Normativ pentru executare pardoseli;
• Se vor verifica, pentru fiecare material pus în operă, caracteristicile prevăzute în standardele şi
normele tehnice de ramură (de producţie) specificate în capitolele respective.
• C.35- 82,84 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
Cod document:
Pagina 39 din 122
• C.19- 85 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor anticorozive
• STAS3420- 80 Constructii civile si industriale. Pardoseli- Clasificare
2. Măsuri preventive
- Instruirea personalului pe linie NTS şi PSI, completarea şi semnarea fişelor de instructaj
- Asigurarea echipamentelor specifice de protecţia muncii
3. Condiţii prealabile
Se va face controlul şi recepţia cantitativă a materialelor, înaintea punerii în operă. Se vor
însuşi instrucţiunile din cărţile tehnice ale materialelor de construcţie.
Pentru toate materialele care intră în componenţa pardoselii, trebuie în prealabil să se verifice
dacă au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
Conducătorul tehnic al lucrării să verifice dacă au fost livrate cu certificate de calitate care să
confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
S-au efectuat la locul de punere în operă încercările de calitate. Betoanele şi mortarele pot fi
întroduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie
caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, aI modului de execuţie şi al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrărilor.
Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- Aspectul şi starea generală
- Elementele geometrice (grosime, planitate, pante)
- Fixarea îrnbrăcăminţii pe suport
- RosturiIe
- Racordarea cu alte elemente de construcţie sau instalatii
- Corespondenţa cu proiectul.
În cazul în care proiectul nu prevede Iinia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, din
încăperi învecinate, aceasta va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocuIui grosimii foii de uşă, în
poziţie închisă.
Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi cameră sau la trecerea dintr-o
încapere în alta.
Fac excepţie: - în centrala termica, pardoseala va avea pantă de 1% spre sifoanele de
pardoseală;
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai după recepţia stratului
anterior (şapa suport va fi recepţionată de beneficiar + constructor şi se consemnează acest lucru în
proces verbal pentru lucrări ascunse).
Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli:
• Instalaţiile electrice, sanitare, termice, ventilaţii etc.;
• Efectuarea probelor pentru instalaţii;
• Compartimentările interioare;
• Montarea tocuriIor pentru uşi ;
• Tencuieli, incIusiv reparaţii Ia tencuieli ;
• Zugrăveli şi vopsitorii sau alte finisaje la pereţi;
• Montarea pragurilor ;
• DiverseIe străpungeri din planşeu, adâncituri mai mari, rosturi etc. se vor astupa sau chitui.
• Armăturile sau sârmele ce ies din planşeu vor fi tăiate sau îndoite;
• Conductorii care se montează în pardoseală vor fi acoperiţi în grosimea strict necesară pentru
protejarea lor;
Cod document:
Pagina 40 din 122
• Se va verifica dacă conductele instalaţiilor electrice, sanitare, termice care străbat planşeul au fost
izolate corect, pentru a exclude orice contact al conductelor cu planşeul şi pardoseala.
Sapa de egalizare
Principalele materiale folosite folosite pentru sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-
situ:
- apa pentru constructii, conform STAS 790-84
- nisip conform STAS 1667 – 76;
- ciment, conform SR 388/95;
- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
- agregate naturale, conform STAS 1667 – 76.
Transport si depozitare
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor si se va
constata daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca
depozitarea s-a facut conform previziunilor, standardelor si normelor tehnice in vigoare.
Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu
corpuri straine, atat in timpul transportului (ce se face in saci), cat si in timpul depozitarii, ce se face pe
sorturi, in magazii sau soproane.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica
tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
Executia, montarea, instalarea, asamblarea

- Daca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa
in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa.
- Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere
in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
- Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea de catre Consultant ca acesta a fost bine executat.
- La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre straturi.
Executia stratului suport

- Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate
transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare.
- Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat, sub incarcarile din exploatare sa nu
se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, acestea
trebuie executate la grosimea necesara conform standardelor. Armaturile trebuie folosite unde este
necesar (de exemplu in biblioteci si arhive etc.).
- Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicata direct
pe suprafata respectiva, fie deasupra startului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In
al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la
fiecare aripa de cladire.
- Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea,
Cod document:
Pagina 41 din 122
curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment ca
al stratului suport respectiv.
Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate,
se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avand consistenta de 5 cm (la testul standard cu
con)pentru pardoseli.
- Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata.
- Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0…7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela cu
dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivel.
- Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara cu ciocanul
de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:

- suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau
adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm.
- In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri
pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu
huma, vopsea, etc, care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport.
- De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de
actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge:
- acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic,
etc);
- alcalii si lesii;
- produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.);
- produse zaharoase;
- saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata – saramura etc.);
- substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.);
- uleiuri vegetale.
Pardoseli din gresie

Se vor înainta beneficiarului spre aprobare următoarele elemente, conform prevederilor
caietului de sarcini:
• datele tehnice ale fiecărui tip de produs şi procedurile specificate şi încorporate în pardoselile din
gresie ceramică în timpul fabricării, finisării şi montajului.
• desene de fabricaţie care să arate poziţia şi dimensiunile fiecărui reper şi subansamblu: planuri şi
desfăşurări cotate, detalii, dispozitive de fixare şi alte componente.
• mostre pentru alegerea iniţială, sub forma prospectelor color ale producătorului, arătând întreaga
gama de culori, texturi şi modele disponibile pentru fiecare tip de gresie ceramică, precum şi mostre
de material (plăci).
• mostre pentru verificare :
1.câte 1 buc. placă din fiecare tip specificat;
2.câte 1 buc. din fiecare tip de accesoriu sanitar specificat în proiect;
• certificate de calitate semnate de producătorul subansamblurilor, care să ateste că produsele
satisfac cerinţele normelor în vigoare.
Decontarea lucrărilor:
Cantităţile din listele de lucrări sunt aproximative. Pe parcursul lucrărilor pot apare modificări.
Cod document:
Pagina 42 din 122
Acestea nu influenţează preţul unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va consulta
planurile de execuţie, respectiv va măsura la faţa locului şi va determina cantităţile exacte de pus în
operă pe propria răspundere.
Decontarea se va face pe baza recepţiei şi a măsurării cantităţilor efectiv executate.
Descriere:
a) Detalii generale
Plăcile ceramice sunt aspectuoase şi rezistente la acţiunea diferitelor tipuri de condiţii de mediu.
Aceste două funcţii se completează şi determina caracteristicile estetice şi funcţionale necesare
scopului în care sunt folosite.
Format ales de beneficiar, montat în pat subţire, cu rosturi gri, clasă antiderapantă III, calitatea
a I-a montată pe şapă.
b) Materiale:
Plăci ceramice pentru pardoseli: plane, antiderapante, dimensiuni 600 x 600 mm (sau alese de
beneficiar), aspect uniform, cu muchii vii.
Plinte 600 x 100 mm (sau alese de beneficiar), profile de colţuri interior/exterior;
Materiale de montaj: mortar adeziv
Accesorii de montaj: folie hidroizolantă
Chituri elastomerice :
- chit siliconic rezistent la mucegai pentru suprafeţe necirculabile;
- chit uretanic rezistent la mucegai pentru suprafeţe circulabile.
Tipul de placaje : plăci ceramice porţelanate suprafaţă antiderapantă
c) Execuţia lucrărilor:
Montajul se face în funcţie de recomandările fabricanţilor, adezivul trebuind să umple toată
suprafaţa plăcilor, a îmbinărilor, în curs de pozare. Finisarea îmbinărilor se face la 24h de la turnarea
unui mortar de ciment.
La punerea în operă a plăcilor ceramice se folosesc amestecuri adezive concepute de firme
specializate, materiale, accesorii, scule şi metode indicate de producător.
Una din condiţiile de bază ale unei bune placări este ca suportul pe care se aplică plăcile să aibă
rigiditate şi rezistenţă mecanică adecvată. Aplicarea plăcilor se face în condiţii normale de temperatură
cuprinse intre +5°C şi +35°C.
Rosturile dintre plăci se chituiesc pentru eliminarea posibilităţii de pătrundere sub placă a apei
sau a umidităţii, care ar putea compromite lucrarea. Pentru o mai bună impermeabilizare a rosturilor
se poate folosi chitul pentru rosturi în amestec cu latex elastic.
În toate cazurile de punere în operă se vor respecta în mod strict instrucţiunile producătorului
privind pregătirea suportului, materialelor folosite şi tehnologia de aplicare a plăcilor, deoarece orice
abatere de la tehnologia optimă de montare poate conduce la degradarea lucrării.
Suportul pe care urmează să fie montată gresia trebuie să fie rezistent, lipsit de praf, substanţe
decapante (vopsele) sau resturi de ulei de decofrare. Suporturile pe bază de ciment, care nu prezintă o
planeitate suficientă, pot fi nivelate cu masă de şpaclu pentru pardoseli. Nici suprafaţa suport, nici
plăcile ceramice nu vor fi umezite în prealabil.
Adezivul se aplică cu o grosime uniformă pe suport şi se striază cu o mistrie dinţată la circa 45
de grade faţă de suport. Suprafaţa de contact între adeziv şi placă ceramică va fi de cel puţin 65% la
interior şi 90% în exterior. Timpul prescris de uscare neacoperită trebuie respectat în mod obligatoriu.
Pentru chituire, laturile rostului nu trebuie să prezinte grăsimi, iar resturile de adeziv din rost trebuie
îndepărtate. Nu trebuie umezit rostul deoarece prelungeşte timpul de priză.
Plăcile trebuie manipulate cu grijă pentru a se evita zgârierea, lovirea sau alte deteriorări.
Cod document:
Pagina 43 din 122
Pentru ca rosturile orizontale şi verticale să fie perfect aliniate, este esenţial ca suprafaţa pe care sunt
montate să fie perfect plană. Asta înseamnă că suprafaţa pe care urmează să fie montate trebuie să fie
foarte atent pregătită anterior montării. Pentru a fixa plăcile, se aplică un strat fin de mortar atât peste
podea, cât şi pe placă.
Marginile plăcii montate trebuie să fie perfect curate atunci când se montează placa
următoare. Plăcile sunt teşite la margini pentru a nu se ciobi şi pentru a fi mai uşor de montat.
d) Avantajele placărilor ceramice
Sunt produse naturale, ecologice - materiile prime utilizate sunt în cea mai mare parte
naturale (argilă, caolinul, cuarţul, calcar, dolomit).
Sunt uşor de întreţinut deoarece suprafaţa ceramică este caracterizată prin capacitatea de a
nu absorbi praful sau orice alt tip de impurităţi. Pentru curăţare zilnică se pot folosi soluţii
specifice (detergenţi, clor).
Sunt igienice, antialergice şi non-toxice, iar datorită capacităţii suprafeţelor de a nu absorbi umiditatea
împiedică formarea şi dezvoltarea coloniilor de germeni şi fungi, care sunt repede generaţi în
construcţii cu probleme de umiditate.
Sunt ignifuge - incombustibilitatea lor ajută la prevenirea incendiilor. Materia primă principală,
argilă, o dată ce este arsă are aceleaşi proprietăţi ca piatra sau elemente de aceeaşi natură.
Alte avantaje:
• nu necesită întreţineri suplimentare după montaj;
• varietate decorativă şi coloristică;
• preţ de achiziţie accesibil;
• prezintă rezistenţă la uzură, la umiditate, la abraziune;
• durată de viaţă lungă;
• rezistente la variaţii de temperatură;
• rezistente la pătare;
• rezistente la îngheţ-dezgheţ.
După executarea îmbinărilor, placările sunt spălate cu un burete cu apă, cu mare grijă, pentru
a face să dispară orice urma de adeziv.
Decupările, ajustările din dreptul străpungerilor, tevilor etc. trebuie să fie executate cu
maximă precizie. Nu se admit plăci ciobite în zona străpungerilor, umplute cu chit de rostuit.
Furnizarea şi montarea elementelor speciale şi a pieselor de racord, precum plăcile cu 1
margine sau 2 margini rotunjite, sau a profilelor de colţ, fac parte integrantă din prestaţia angajată.
Placarea va fi executată după terminarea lucrărilor diverselor specialităţi, în încăperi aerisite şi
încălzite, astfel încât adezivii de ciment să manifeste o aderenţă perfectă.
După aceasta, Antreprenorul General va presară un rumeguş de lemn, uşor umed, pe toată
suprafaţa pardoselilor din gresie ceramică, cu menţinerea acestuia pe toată durata şantierului, în
scopul protejării acestor suprafeţe. Nerespectarea acestei măsuri atrage răspunderea totală a
Antreprenorului general faţă de orice fel de distrugeri ale pardoselilor.
e) Condiţii de calitate
Plăcile de gresie trebuie să întrunească anumite caracteristici tehnice de bază:
- rezistentă la principalii agenţi chimici,
- rezistentă la modificări termice (de la valori scăzute la unele foarte ridicate),
- rezistenţă mecanică (la loviri, greutăţi),
- rezistentă la absorbţia apei.
Pentru produsele de import, gama fiind mai variată, aceste proprietăţi sunt particularizate în
funcţie de tipul de produs. Gresia porţelanată, destinată în special placării suprafeţelor exterioare sau
Cod document:
Pagina 44 din 122
a celor supuse unor presiuni puternice, are un grad mai ridicat de rezistenţă la factorii mecanici şi
atmosferici, dar şi calităţi suplimentare: rezistă abraziunilor şi alunecărilor.
Un alt tip, semigresia, îmbină calităţile de bază ale gresiei şi faianţei (rezistentă la forţe fizice,
respectiv la absorbţia apei); prezintă astfel avantajul că poate fi folosită atât pentru placări verticale,
cât şi pentru cele orizontale, asigurând uniformitate modelului (grafică şi culoare) într-o încăpere.
Nici criteriile estetice nu trebuie ignorate în alegerea produsului. Respectarea mărimii -
standard a modelului şi calitatea glazurii (faţa plăcii) dau cele trei tipuri de calitate (I, a II-a, a III-a).
Câţiva milimetri în plus sau în minus pe una din laturile plăcii, neconcordantele de culoare, lipsurile de
glazură sau mici modificări grafice sunt defectele care fac ca un produs să fie de calitatea a II-a sau a III-
a.
f) Verificări în vederea recepţiei lucrării se vor face la :
- aspectul şi starea generala
- elemente geometrice (grosime, planeitate, pante etc.)
- rosturi
- respectarea proiectului
Acolo unde prescripţiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau dacă montarea
pardoselii s-a realizat defectuos (plăci fisurate, rosturi cu muchii etc.), consultantul poate decide
înlocuirea parţială sau pe suprafeţe mai mari a pardoselii şi refacerea în condiţiile prevăzute în
specificaţii.
g) Caracteristicile plăcilor de gresie:
Pardoseli din plăci de gresie ceramică porţelanată, calit.I-a, suprafaţă antiderapantă.
• dimensiunea plăcilor 300 x 300 x 8 mm (sau alese de beneficiar), montate în pat subţire de adeziv
• rezistenţa la alunecare: R12 V4, conf. DIN 51130;
• rezistenţa la abraziune profundă: 120-150 mm, conf. UNI EN 102;
• duritatea superficială 7-9, conf. UNI EN 101;
• absorbţia de apă: 0,05%, conf. UNI EN 100;
• culoarea: gri;
• rosturile 3 mm, închise cu chit de rosturi culoare gri;
• clasificare UPEC -U4P4E3C2.
Antreprenorul va prezenta spre avizare proiectantului general şi beneficiarului detalii de
execuţie şi eşantioane înainte de comandarea şi punerea în operă a materialelor.
Pardoseli parchet laminat

PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT PENTRU TRAFIC INTENS
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
C 35-82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
STAS 3430-82 –Pardoseli interioare
SR EN 14342:2005- Pardoseli si parchet de lemn.
Legea nr.10/1995-Legea privind calitatea in constructii
MONSTRE, TESTE, VERIFICARI, PROBE SI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE.
- materialele ce se pun in opera vor avea caracteristicile tehnice conform normelor de fabricatie in
vigoare.
- verificarea materialelor aduse la punctul de lucru se efectueaza de conducarorul tehnic al lucrarii si se
refera la dimensiunile si calitatea materialelor pervazute in devizul de lucrari.
- materialele nu pot fi puse in lucru daca nu sunt insotite de certificate de calitate.
MATERIALE SI PRODUSE
Cod document:
Pagina 45 din 122
Materiale de baza
- parchet laminat STAS 228/1-78
- plinte pentru parchet STAS 228/1-87
Materiale auxiliare
- cuie din sirma de otel STAS -2111-90
- folie tip PE
- adeziv prenadez NTR 2830-75
- pene de dilatare
- holsuruburi
CERINTE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR.

Operatiuni pregatitoare
-camera unde urmeaza sa se execute lucrari de reparatii la parchet va fi golita de mobila, birouri,
banci, aparatura IT.
-demontare plinte;
-demontare pardoseala deteriorata din parchet;
-transportul si depozitarea pardoselii deteriorata in afara camerei in care urmeaza a se executa lucrari
reparatii la parchet;
Descrierea lucrarilor
Deoarece parchetul are capacitatea de a absorbi/elibera umiditatea trebuie tinut 48 de ore in
camera in care urmeza sa fie montat, fara ambalajul din plastic, in pozitie orizontala pentru a evita
curbarea lui. Inainte de montare parchetului, se monteaza stratul suport care va fi o folie din PVC
avand grosimea de 3 mm care se lipeste cu banda adeziva.
Montarea primului rand de parchet se excuta astfel : se monteaza prima placa langa perete,
placa nu trebuie lipita de perete se vor folosi distantiere pentru ca in timp parchetul se dilata usor.Se
verifica alinierea si daca unghiul este drept.Dupa acesata verificare se adauga o noua placa de parchet
si se contiuna in acest fel pana se realizeaza primul rand.La ultima placa din rand se tine seama de cei
15 mm care trebuie lasati fata de perete.Se continua in acest fel si la montarea urmatoarelor
randuri.La ultimul rand trebuie masurate cu exactitate dimensiunile necesare luand in considerare si
cei 15 mm care trebuie lasati fata de perete.Daca ultima placa din rand este prea lunga acesta se taie
la dimensiunea necesara.
Dupa ce parchetul a fost montat, avand rolul de a finisa imbinarea dintre perte si pardosaea se
monteaza plinta de jur imprejurul camerei.
Dupa incheierea lucrarii pardoseala de parchet se curata, fie prin maturare, fie prin folsirea
aspiratorului.
Detalii de executie
- dupa montarea stratului suport se verifica orizontalitatea acestuia ;
- daca stratul suport prezinta denivelari acestea nu trebuie sa fie mai mari de 3 mm la o lungime de 2
m.
- parchetul va fi montat pe lungimea camerei, in acest fel diliatatia si contractia lui este minima ;
- placile de parchet se vor manipula cu grija fara sa se zgarie ;
- distanta pana la perete de 15 mm va fi asigurata cu ajutorul distantierelor;
Cerinte obligatorii pentru montaj
- experienta executantului in lucrari de reparatii la pardoselile de parchet ;
Cod document:
Pagina 46 din 122
- pregatierea si calificarea corespunzatoare in acest gen de lucrari ;
- respectarea standedelor de calitate cu privire la montajul pardoselilor ;
Alte cerinte
- taierea placilor de parchet se face cu un ferastrau electric se evita astfel aschierea muchiilor acestora;
- taierea se incepe de pe suprafata ce nu are model pe ea, evitand deteriorarea aspectului placii;
- taietura trebuie sa fie dreapta pentru a evita aparitia unor spatii goale datorita taierilor strambe;
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

- deoarce stratul suport trebuie sa asigure rezistenta la sarcini staticie si dinamice sa asigure confortul
termic si acustic, se va urmari pe parcursul montajului acestuia sa fie
- de buna calitate ;
- intre placile de stratului suport trebuie sa existe un spatiu de pana la 20 mm ;
- rostul de dilatare de 15 mm trebuie sa fie respectat pe fiecare latura a camerei ;
Verificari in vederea receptiei
- Verificari la receptia preliminara se face de comisia de receptie prin :
- starea generala a suprafetei;
- planeitatea si orizontalitatea ;
- marimea rosturilor ;
- in zona tocurilor usilor se verifica daca parchetul a fost montat corect in asa fel incat sa permita
deschidera, inchidera usilor.
 TAMPLARII
Standarde si normative de referinta

C.199- 79 Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructie a
tamplariei din lemn
C.47- 87 Instructiuni tehnice pentru montarea si folosirea geamurilor si a altor produse din sticla in
constructii
STAS 466- 86 Usi din lemn pentru constructii, console, sectiuni
STAS 799- 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale
STAS 4928- 89 Glasvandari cu rame din lemn
STAS 9317/1- 87 Tamplarie pentru constructii civile si industriale. Usi- metode pentru verificarea
calitatii
calitatii
Tamplarie de lemn / PVC / metalica /HPL

Verificarea produselor de tamplarie ( lemn, PVC, HPL sau metal ) se va face la primirea pe
santier a tamplariei in tot timpul punerii in opera ( montarii ) precum si la receptie.
Tamplaria de lemn, PVC sau metal care soseste pe santier gata confectionata trebuie verificata
de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectele:
- existenta si continutul certificatelor de calitate
- corespondenta cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs
- verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se procese
verbale de verificare pe faze de lucrari
- se va avea in vedere ca tamplaria sa indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta
Cod document:
Pagina 47 din 122
Prevederi specifice
La tamplaria din lemn se verifica :
- existenta si calitatea accesoriilor metalice
- verticalitatea tocurilor si a captuselilor ( nu se admit abateri mai mari de 1mm/m)
- intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pana la 8 mm
- abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500mm, trebuie sa fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective.
- potrivirea corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor oe tocuri pe toate lungimea faltului
respectiv nu trebuie sa depaseasca 2mm
- existenta plaselor auxiliare la ferestre ( pentru indepartarea apelor ) este obligatorie
- accesoriile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect
- lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseala si in tocuri trebuie protejate prin placute metalice
sau alte ispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului
- deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta, ele nu trebuie sa fie blocate in uram
vopsirii
- verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului “ Finisaje interioare si exterioare”
La tamplaria metalica se verifica:
- corespondenta cu proiectul si a detaliilor respective
- asamblarea elementelor componente prin suduri ( nu se admit coloane de sudura neuniforme, cu
scurgeri de material, cu gauri produse prin arderea pieselor.
- prinderea tamplariei de zidarie, diafragme, stalpi de beton sau prin sudarea ei de praznuri sau
placute metalice, conform proiectului
- grunduirea cu minim de plumb sa fie realizata pe toate fetele inclusiv pe cordoanele de sudura
- modul cum s-au montat garniturile din cauciuc
- etanseitatea rosturilor dintre tamplarie si pereti
 TROTUARE PROTECTIE SI PLATFORME
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru clădiri
astfel: - trotuare din beton simplu turnat pe loc; - trotuare din plăci din beton; - borduri.
Pentru lucrări de betoane se vor consulta instructiunile de la capitolul al acestor specificatii.
Standarde de referintă
Standarde: 1. STAS 388-80 - Ciment Portland 2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane 3. STAS
1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidărie si tencuieli 4. STAS 1134-71 - Piatră de mozaic 5. STAS
1137-68 - Plăci din beton pentru pavaje 6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare 7. STAS
1667-76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali 8. STAS 7064-78 - Bitumuri
pentru materiale si lucrări de hidroizolatii în constructii 9. STAS 9199-73 - Masticuri bitumioase pentru
izolatii în constructii
Grad de detaliere a proiectului

Antreprenorul va prezenta planse cu detalii de executie pentru executia trotuarelor de
protectie cu sau fară borduri.
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
Cod document:
Pagina 48 din 122
Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre: 1. Placi din beton: 2 mostre 2. Borduri din beton
prefabricate, mozaicate : 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate. 3. Borduri din beton simplu : 2
mostre
Prin aprobarea mostrelor de către Consultant se întelege aprobarea cimentului si agregatelor,
precum si alegerea culorilor. Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confectionate din
materialele aprobate.
MATERIALE SI PRODUSE
Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specificä astfel) având fete
finisate, cu o latură tesita (conform desenelor). 1. Bordurile se vor executa prin turnare si presare. 2.
Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificatiile din planse, fara defecte care
să afecteze aspectul sau functionalitatea lor. 2
Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri. 3. Bordurile se vor poliza si freca în atelierul de
confectionare. 4. Confectionare : - bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment
Portland la 3 părti pietris granilic. - stratul finisat în grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este
specificat în planse, va consta din ciment si piatră de mozaic în proportie I : 2 (la greutate în stare
uscată), cu granulatie de la 0 la 30 mm. - cantitatea de apa ce urmează a fi adaugata va fi maximum 20
l la 45 kg ciment. - dacă se specifică astfel, în cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment
colorant. - agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Consultant si va trebui sa constituie agregat
aparent în proportie de aproximativ 50% din suprafata totală finisată.
Plăci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din rocă dură
sau din două straturi din care cel de bază din beton obisnuit. iar cel de uzura cu agregate din rocă dura,
cu dimensiuni si grosimi conform STAS 1137-68. 1. Plăcile se vor executa prin presare mecanică fie în
culoarea naturală a liantului, fie colorate conform indicatiilor din proiect. 2. Plăcile vor avea fata
superioară netedă sau cu santuri imprimate conform indicatiilor din proiect. 3. Nu se vor monta plăci
cu stirbituri sau fisuri. 4. Confectionare: - placile se vor confectiona din piaträ sparta dură cu
dimensiunile pâna la 1/3 din grosimea stratului respectiv, sau din agregate de balastierä. - cimentul
folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm2 (400 kgf/cm2) - dacă se
specifică astfel, în cimentul pentru stratul de flnisaj se va adauga pigment colorant conform indicatiilor
din proiect
Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulatia pâna la 31 mm si ciment F 25 conform.
Mixtura asfaltică pentru îmbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara din
bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de zona climaterică caldă sau rece)
amestecat în malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se adauga agregatele naturale (nisip
natural conform STAS 662-89 si criblură conform STAS 667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice
pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-83
Materiale folosite la executia produselor (In plus fată de (20)1121) (20) 1221 Coloranti minerali, daca
se specifică.
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins în pulbere, conform STAS 539-79
Agregate naturale de balastieră, conform STAS 662- 89.
Agregate naturale si piatră prelucratä pentru drumuri, conform 667-90.
Materiale pentru stratul de poza
Mortar de poză conform specificatiilor de la capitolul
Beton simplu cu rezistenta Bc 7,5 conform specificatiilor de la capitolul
Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.
Cod document:
Pagina 49 din 122
Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la bordure
Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86. 3
Livrare, transport, manipulare
Pentru agregate mortare si elemente prefabricate sunt valabile specificatiile
EXECUTIA TROTUARELOR
Borduri din beton prefabricate
Se execută fundatia din beton Bc 3,5, conform celor specificate la capitolul (20) 0000 si
conform cu detaliile din proiect. (20) 1312 Se verifică suprafata de pozare si se aplică stratul de poză
din mortar de cirnent, în conformitate cu specificatiile de la 1000.
Se pozează bordurile în conformitate cu specificatiile de la capitolul (20)1000 referitoare la
elementele din beton mozaicat si indicatiile din proiect. (20) 1320 Plăci de beton prefabricate (20)
1321 Se îndepartează stratul vegetal, după care pământul natural va fi bine bătut iar pământul de
umplutură va fi asezat si bine batut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime. (20) 1322 Se
toarna fundatia din beton marca Bc 3,5, turnat în panouri de 4 m2, cu panta spre exterior de cca. 3%.
(20) 1323 Se aplică stratul de poză din mortar de ciment 400 kg/m3 conform (20) 1000 în grosime de
3cm. (20) 1324 Se asează plăcile prin presare, cu rosturile în continuare pe cele două directii,
controlându-se cu dreptarul de 2 m, si având grijă sa se asigure panta de scurgere de cca.3 % de la
clădire spre exterior. (20) 1325 Se umplu rosturile între placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii
cu bitum (dop de bitum). (20) 1350 Abateri limita admisibile (20) 1351 La asezarea bordurilor si
placilor: 1. Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime. 2. Denivelarea admisă între 2 elemente
prefabricate alaturate este de 1 mm. (20) 1352 La turnarea betonului si asfaltului: 1. Grosime: 10%
pentru fiecare strat în parte. 2. Panta profilului transversal: ± 5 mm / m.
Verificari în vederea receptiei

Verificarea la receptie a lucrărilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind sa
se încadreze în prevederile acestor specificatii.
Se vor face verificari la: - aspectul si starea generala - elementele geometrice (grosime,
planeitate) - fixarea îmbrăcămintii pe suport; - rosturi; - corespondente cu proiectul.
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dacă aspectul
lucrărilor nu este corespunzator (plăci fisurate, rosturi cu muchii stirbite, etc.), Consultantul poate
decide înlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a lucrărilor si refacerea în conditiile prescrise în
specificatii.
MASURARE SI DECONTARE
Pretul unitar, în articolul pentru bordura din cantitativul de lucrari, include si stratul de poză
din mortar de ciment, precum si fundatia de beton simplu. Decontarea se va face la metru liniar de
lucrare conform cu plansele din proiect.
Pretul unitar pentru trotuarul din plăci prefabricate din beton cuprinde în articolul din
cantitativul de lucrari si stratul de poza din mortar de ciment, precum si stratul din beton simplu.
Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect.
Pretul unitar pentru trotuarul din îmbracaminte din mixtura asfaltica cuprinde în articolul din
cantitativul de lucrari si stratul de poza din beton simplu. Decontarea se face la metru pătrat de
lucrare, conform planselor din proiect.
 PERETI EXTERIORI SI INTERIORI ZIDARIE DE CARAMIDA GVP SAU BCA
Cod document:
Pagina 50 din 122
Zidării executate la pereţi interiori şi exteriori cu elemente din beton celular autoclavizat;
Utilizare mortare şi accesorii pentru zidării.
Se va alege corect lăţimea şi tipul de elemente folosit pentru conformarea zidăriilor şi se vor
avea în vedere următoarele:
- pereţii portanţi interiori şi exteriori din zidărie trebuie să reziste la sarcinile verticale, sarcinile
orizontale şi la alte solicitări rezultate din funcţiunile spaţiilor pe care le închid;
- pereţii neportanţi interiori şi exteriori trebuie să reziste la propria lor greutate, la sarcinile date de
finisaje, la presiunea vântului şi la alte solicitări rezultate din funcţiunile spaţiilor pe care le închid;
- peretii portanţi şi neportanţi trebuie să asigure protecţia termică, fonică şi acustică;
Mostre şi testări
Se vor prezenta specificaţiile producătorului, mostre, precum şi certificatele care atestă
verificarea conformităţii cu condiţiile specifice. În cazul testelor suplimentare, acestea se vor face in
lalaboratoare autorizate şi vor fi realizate conform normelor în vigoare, iar costurile vor fi suportate de
către contractor.
Materiale şi produse
Se vor folosi numai produse în conformitate cu proiectul de execuţie, cu normele şi
standardele naţionale şi ale Comunităţii Europene în vigoare. Elementele de zidărie vor fi livrate,
depozitate şi manipulate corespunzător astfel încât la utilizare nu vor prezenta fisuri, spărturi sau alte
efectecare ar putea împiedica aşezarea lor corespunzătoare sau care ar afecta integritatea, rezistenţa
sau durabilitatea construcţiei.
Livrare, depozitare, manipulare

Este foare importantă pregătirea atentă a şantierului, crearea de spaţii libere pentru
depozitarea temporară şi manipulare, înaintea sosirii paleţilor cu blocuri de zidărie. Amplasarea
corectă a paleţilor de zidărie pe grosimi şi destinaţii, împreună cu o planificare a etapelor de zidire,
poate salva timpii pierduţi la realizarea construcţiei. Livrarea către şantier se recomandă a se face cu
autospeciale cu braţ telescopic şi piesa decuplare profil C. Paleţii vor fi manipulaţi şi asiguraţi astfel
încât să nu se deterioreze pe parcursultransportului.Depozitarea în spaţii neprotejate a paleţilor se
face pe suprafeţe netede şi solide având panta descurgere 2÷3% pentru a se evita acumulările de apă
pe termen lung, la baza acestora. În cazul în care folia protectoare a paleţilor a fost deteriorată în
timpul transportului, se dispune protejarea acestora din momentul depozitării şi până la punerea în
operă cu folie de PVC sau cu o prelată, pentru a evita contactul cu apele meteorice.Manipularea
paleţilor este indicat a se realiza cu utilaje mecanizate cu prinderi specifice:- motostivuitoare cu furcă
simplă;- macarale turn sau automacarale cu piesă de cuplare profil C.
Standarde de referinta
P100-2006: Cod de proiectare seismică;
CR6-2006: Cod de proiectare pentru structuri din zidărie; Legea 10 privind calitatea în construcţii.
STAS 10109/1-82: Lucrări de zidărie - Calcule şi alcătuirea elementelor;
P2-85: Normativ privind alcătuirea şi calculul structurilor de zidărie;
C56-75: Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
P 104-84: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi a acoperişurilor din
elemente de beton celular autoclavizat;
Cod document:
Pagina 51 din 122
Tehnologie
Operaţiuni pregătitoare
Inspectarea şi curăţarea zonelor în care urmează a fi puse în operă zidăriile din blocuri BCA;
Pregătirea zonelor de amplasare a schelelor;
Asigurarea căilor de acces pentru materiale şi oameni;
Asigurarea spaţiilor de depozitare în zona fronturilor de lucru a materialelor de zidărie şi a mortarului;
Aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive şi utilaje necesare;
Montarea schelelor, balustradelor de protecţie;
Punerea în funcţiune a echipamentelor şi a utilajelor de ridicat;
Trasarea şi verificarea axării zidăriei;
Verificarea şi îndreptarea materialelor verticale şi orizontale care leagă zidăria de structură;
Poziţionarea golurilor de uşi şi ferestre, spaleţi etc.;
Rectificarea eventualelor neregularităţi din structură;
Lucrarea se va începe dupa indeplinirea condiţiilor tehnologice generale.
Generalităţi
Lucrările se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie, instrucţiunile tehnice
aplicabile,instrucţiunile producătorului, declaraţia de conformitate şi prevederile din prezentul caiet
de sarcini.Verificarea existenţei autorizaţiei de construire şi a procesului verbal de predare-primire a
frontuluide lucru.Controlul materialelor întrebuinţate şi al modului de execuţie se va face pe întreaga
durată a lucrării.Muncitorii sunt dotaţi cu toate sculele, uneltele, dispozitivele şi materialele auxiliare
necesarepentru execuţia lucrărilor de zidărie.Se recomandă instruirea personalului executant cu
privire la:
- prevederile prezentului caiet de sarcini;
- cunoaşterea particularităţilor betonului celular autoclavizat, a sculelor şi dispozitivelor de lucru
(pentru aceasta se poate solicita asistenă tehnică din partea producătorului);
- normele de protecţie a muncii şi P.S.I. specifice activităţii desfăşurate;
-dotarea cu echipamentul de protecţie specific: salopetă, cască, cizme de cauciuc, ochelari de protecţie
etc. Înainte de a zidi, constructorul este obligat a verifica prin sondaj calitatea elementelor de zidărie în
ceea ce priveşte aspectul, dimensiunile, tiposortimentatia de produse utilizate, certificatele de
conformitate şi marcarea pachetelor de elemente, în vederea respectării proiectuluide execuţie a
lucrărilor.
Alte prescripii:
Zidirea va începe după hidroizolarea soclului, după montarea şi executarea elementelor de structură
unde este cazul; zidaria se începe de la coluri, înainte de întreruperea lucrului nu este permisă
aternerea mortarului peste ultimul strat de cărămizi sau blocuri; suprafeele verticale si orizontale se
vor peria în timpul execuiei si se vor mentine curate; pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada
întreruperii lucrărilor zidurile expuse se vor proteja la partea superioară cu folii depolietilenă.Se
recomandă sistarea lucrărilor pe timp de ploaie, zăpadă sau la temperaturi sub +5°C (cu excepia
cazurilor în care se utilizează un mortar special de iarnă).
Tehnologia de executie
Pregătirea stratului suport
După o curătare prealabilă a acestuia, se trece la verificarea planeităii.
Cod document:
Pagina 52 din 122
Stratul suport al zidăriei trebuie sa fie portant si cât mai plan.
Se va aseza un strat hidroizolator la baza zidăriei pe suport (soclu, planseu de beton armat).
Mortarul de egalizareM5÷M10 (G) se va aseza peste stratul hidroizolator în grosimi de 2÷3 cm,
în stare proaspătă. Se face o verificare prealabilă a cotelor de nivel al stratului suport. Pentru abateri
acceptate (maxim 3cm), se asează primul bloc în pozitia cea mai înaltă si apoi ultimul bloc la acelasi
nivel pe aliniamentul peretelui.
Se va asigura orizontalitatea stratului de mortar. Dacă diferenta de nivel a plăcii la cele două
capete ale zidului ce urmează a fi construit este mai mare de 3 cm, zidirea se va începe de la capătul cu
cota cea mai joasă; blocurile se vor ajusta prin tăiere înainte de pozare, astfel primul rost va fi în plan
orizontal. Următorul bloc din alineament se asează în continuarea primului, ajustându-i pozitia (dacă
este nevoie se foloseste ciocanul de cauciuc) până intră în contact cu blocul deja asezat si ajunge la
acelai nivel cu acesta (se va verifica cu bolobocul). Operatia se repetă până se ajunge la ultimul bloc
din capătul zidului.
Folosirea mortarului în pat subire

Se toarnă continutul unui sac (25 kg) în cca. 6,25 litri de apă (în functie de anotimp) si se
omogenizează până la obtinerea unei consistene păstoase, omogene. După 5 minute mortarul se
amestecă din nou, după care se poate începe punerea în operă. Pozitia elementelor se mai poate
corecta timp de 10 minute de la înglobarea lor în zidărie. La elementele de zidărie fără profilaie nut si
feder, rosturile verticale vor fi umplute cu mortar în pat subtire.
Zidirea la pereti de închidere si pereti despărtitori

Abaterile în planul orizontal al primului rând se remediază usor cu ajutorul plăcii de slefuire la
partea superioară, îndepărtându-se obligatoriu praful rezultat. Înainte de a efectua operatii de
rectificare la blocurile deja zidite si de a continua construirea peste rândul de bază al unui perete
trebuie să ne asigurăm că mortarul de poză care susine acest prim rând de blocuri este întărit partial
(cca. 12 ore repaus). În continuare, vom folosi doar mortarul în pat subtire pentru lipirea fiecărui rând
de zidărie. Astfel, pe fata superioară a fiecărui rând se va aplica uniform mortarul în pat subtire cu
mistria dintată (hdinte = 4 mm) pe toată suprafata de contact. În urma ajustării pozitiei elementelor cu
ajutorul ciocanului de cauciuc, mortarul se distribuie uniform în rosturi de 1÷3mm. Teserea
elementelor de zidărie se face prin suprapunere cu decalaj de minim 15 cm între rosturile verticale (se
recomandă un decalaj de 30 cm) care asigură o bună conlucrare a zidăriei, distributia eforturilor si
evitarea fisurilor în perete.
Pentru aducerea elementelor de zidărie la lungimea dorită, acestea se taie folosind fierăstrăul
manual sau mecanizat. Aceste operatiuni sunt aplicabile până la ultimul rând de blocuri al unui perete.
La panourile cu zidărie de umplutură, folosite la structuri în cadre, trebuie prevăzut un spatiu
liber de minim 1.5 cm între partea superioară a zidului si partea inferioara a grinzii planului, conform
proiectului (N.B. în acest caz panourile nu conlucrează cu structura). Spatiul liber se umple cu spumă
sau vată minerală. Este importantă verificarea permanentă, cu ajutorul bolobocului,a orizontalitătii
fiecărui rând, verticalitătii fiecărui bloc si a peretelui în ansamblu.
Zidăria se ancorează de elementele adiacente, după caz, prin:
- bare lungi de OB Ř6÷8 mm;
- bare scurte de PC min. Ř12 mm, respectând lungimea de ancorare, montate la fiecare două asize ale
zidăriei în panuri semicirculare cu Ř30 mm în masa blocului, umplute cu mortar M5÷M10 (G);
- platbande din oel inoxidabil/zincat.
Acolo unde proiectantul consideră necesar, se face întărirea zidăriei cu stâlpisori si centuri de
Cod document:
Pagina 53 din 122
beton armat, cu ancorarea în structura de rezistenă, stâlpi si grinzi.
Notă: Se recomandă consultarea detaliilor de executie de pe site-ul producătorului.
Zidirea elementelor pentru placări

Executia acestei etape se face tinând cont de principiile comune prezentate mai sus, corelate
cu destinatia si configuratia constructiei finale: seminee, placări ornamentale, băi, mobilier bucătărie,
rafturi, vinoteci etc. Pentru a realiza conlucrarea cu elementele adiacente se recomandă folosirea unor
platbande din otel inoxidabil si/sau folosirea unor plase din fibră de sticlă pentru armarea zonelor de
îmbinare. Suprapunerea armării cu plasă trebuie să fie de min.15 cm.
Notă: Se recomandă ca în perioada de execuie a zidăriei temperatura de lucru să nu coboare sub +5°C.
Acest lucru asigură o priză corespunzătoare între mortarul în pat subtire si elementele de zidărie.
Particularităţile golurilor
Elementele de BCA se ajustează astfel încât să se încadreze în dimensiunile brute ale golurilor.
Pe verticală, blocurile se ajustează prin tăierea părilor ce depăşesc cotele brute ale golului proiectat.
Armarea inferioară a golurilor de fereastră

În cazul în care suportul zidăriei este elastic, se recomandă pozarea în mortar minim M5 a unei
armături suplimentare Ř10mm asezată într-un slit cu sectiune 40x40 mm trasat în rostul de sub rândul
de blocuri pe care se va aseza tâmplăria.
Scopul acestei solutii este înlăturarea pericolului de fisurare la 45 a colturilor inferioare ale
golului pentru fereastră. Armătura se va prelungi cu minimum 500 mm dincolo de limitele laterale ale
golului. Ca solutie alternativă, în rostul de sub rândul de blocuri pe care se va aseza tâmplăria (cel de la
bază golului) se va îngloba o plasă de armare din fibră de sticlă 145g/mp rezistentă la mediu alcalin pe
toată grosimea zidului. Lungimea plasei va trece cu min. 25 cm dincolo de fiecare din cele două limite
laterale ale golului.
Pozarea buiandrugilor
Se recomandă alegerea profilelor U pentru usurarea executiei, reducerea puntilor termice si
diminuarea costurilor, în functie de specificul proiectului.
Pregătiti sprijinirea temporară a buiadrugului cu o scândură sustinută de popi, care se vor
înlătura doar la atingerea maturităii betonului. Pozarea buiandrugilor se realizează prin sprijinirea la
cel puţin 25 cm de o parte şi de alta a golului dorit. Zona de rezem va fi constituită din elemente
continue. Priza profilului U la elementele constructive adiacente se asigură prin aplicarea unui strat de
mortar în pat subtire pe suprafetele de contact.
Controlul calitatii, abateri admise

Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia
lucrarii, prin verificarea:
- Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc)la
elementele realizate.
- Aspectul general si starea fiecarui element in parte.
- Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse.
- Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.)
Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul si/sau
Consultantul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie
necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.
Cod document:
Pagina 54 din 122
Verificarea inainte de inceperea zidariei
- Verificarea proiectului si a detaliilor de executie;
- Verificarea etapelor executate anterior (PV receptie structura realizata anterior);
- Verificarea trasarii zidariei.
Verificarea in timpul executiei zidariei
Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente :
- blocurile de BCA
- procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati;
- mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta fiecarei sarje;
- gheremelele – respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva umiditatii;
Pe parcursul executiei zidariei se va verifica :
-daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului;
-calitatea materialelor in momentul punerii in opera;
-daca se respecta proiectul tehnic;
-se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor;
-daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta;
-daca se realizeaza teserea rosturilor;
-daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare;
-daca se monteaza gheremele in locurile indicate;
-daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie
Se vor efectua urmatoarele verificari:
-aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4.
-daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile.
-daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie
calitativa,corespunzatoare acestei etape.
Abateri admise (devieri de la cotele din planuri)
- Grosimea zidurilor :pereti din BCA: 5 - 10mm.
- Marimea golurilor:pentru ziduri din BCA: 20mm.
- Planeitatea suprafetelor:pentru ziduri portante: 3mm/mpentru ziduri neportante: 5mm/m
- Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:pentru ziduri portante: 3mm/mpentru ziduri neportante:
5mm/m
 PERETI – COMPARTIMENTARI DIN PLACI DE GIPS-CARTON
Prezentul caiet de sarcini se referă la toate lucrările din gips-carton prevăzute în proiect:
- compartimentări: elementele de schelet din oţel pentru ansambluri din gips-carton, cu şi fără sarcini
purtate;
- placări: ansambluri din gips-carton montate pe schelet din oţel pentru placări cu scopul de a masca
diferite instalaţii sanitare, sau ţevi.
Pereţii autoportanţi pe schelet metalic sunt o alternativă la pereţii interiori masivi. Datorită
montajului uscat şi rapid, precum şi secţiunii transversale a peretelui, cu cele mai bune proprietăţi de
izolare termică, fonică şi de protecţie la foc, pereţii despărţitori isi găsesc aplicabilitatea în orice
interior.
Prin folosirea acestor pereţi de compartimentare pot fi obţinute avantaje relevante din punct de
Cod document:
Pagina 55 din 122
vedere al costurilor. Se câştigă spaţiu. Se lucrează cu o tehnologie modernă şi eficientă. Se obţin forme
arhitecturale deosebite cât şi compartimentări ideale din punct de vedere al funcţionalităţii,
confortului, atât termic cât şi fonic.
a) Caracteristicile pereţilor de gips-carton
Caracteristici de izolaţie fonică:

În cazurile în care sunt specificate cerinţe de atenuare a transmisiei sunetului, se vor furniza
materiale de execuţie identice cu cele ale ansamblurilor încercate de către un laborator de încercări
atestat.
Se vor înainta beneficiarului spre aprobare toate elementele prevăzute în acest capitol,
conform prevederilor caietului de sarcini, date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat,
certificări ale materialelor semnate de producătorul componentelor ansamblurilor din gips-carton,
care să ateste că materialele corespund cu cerinţele specificate.
Elementele pentru scheletul din oţel al ansamblurilor din gips-carton şi fiecare tip de plăci din
gips- carton se vor procura de la un singur producător.
Materialele de finisaj se vor procura fie de la producătorul plăcilor, fie de la un producător
agreat de producătorul plăcilor. Se vor pregăti mostre pe şantier din ansambluri din gips-carton.
Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse în acest capitol trebuie să fie
certificate de laboratoare de încercări acceptate de de autorităţile cu jurisdicţie în domeniu, asupra
modului în care îndeplinesc cerinţele de rezistenţă la foc prevăzute atât de reglementările în vigoare
cât şi de cerinţele proiectului.
Materialele se vor livra în ambalajele lor originale, containere sau pachete purtând marca şi
identificarea producătorului sau furnizorului.
Materialele se vor depozita la interior, acoperite, şi se vor păstra uscate şi ferite de deteriorări
din cauza intemperiilor, însorire directă, contaminarea suprafeţei, coroziune, sau alte cauze. Panourile
de gips-carton se vor stivui plat pentru a preveni încovoierea lor.
Gips-cartonul va fi manipulat în aşa fel încât să nu se deterioreze muchiile şi suprafeţele.
Condiţii de mediu, generalităţi:

Se vor asigura şi se vor menţine condiţiile de mediu necesare pentru montarea şi finisarea
gips-cartonului conform recomandărilor producătorului de gips-carton.
Temperatura încăperii: pentru fixarea gips-cartonului pe schelet fără adezivi se vor asigura
minimum 4oC. Nu se vor depăşi 35oC dacă se utilizează surse de căldură temporare.
Ventilare: se vor ventila spaţiile, conform necesităţilor, pentru uscarea materialelor în vederea
tratării rosturilor.
Se vor prevedea elemente din oţel conform următoarelor cerinţe:
- săgeata maximă: L/120 la 360 Pa.
- acoperire de protecţie galvanică.
- profile orizontale: cu aripile indoite la 90 grade, din tablă de oţel cu grosimea de minimum 0.8 mm
(dacă nu este indicată altfel) şi înălţimea de 90 mm, 100 mm şi 150 mm, în conformitate cu prevederile
proiectului.
b) Materiale
Se vor prevedea şuruburi din tipul, materialul, mărimea, rezistentă la coroziune, rezistentă la
smulgere şi celelalte proprietăţi necesare pentru a fixa profilele în mod sigur pe suport, în
conformitate cu recomandările producătorilor de gips-carton pentru fiecare utilizare în parte.
Se va prevedea gips-carton din tipurile indicate, cu lăţimea de 1200mm şi în lungimile maxime
Cod document:
Pagina 56 din 122
disponibile pentru a reduce numărul rosturilor.
Se va prevedea gips-carton cu grosimea de 12,5mm din tipurile următoare:
- tip: normal pentru suprafeţe verticale.
- tip: rezistent la foc unde este necesar pentru ansambluri rezistente la foc.
- tip:rezistent la umiditate, unde este necesar, în general în spatiile umede (grup sanitar).
Accesorii pentru interior: profile de margine şi rosturi de control.
Se vor prevedea materiale pentru tratarea rostului conform recomandărilor producătorilor de
materiale pentru tratarea rostului, pentru fiecare utilizare indicată.
Banda de rost pentru gips-carton: bandă de întărire din hârtie, dacă nu este indicat altfeI.
Banda de rost pentru gips-carton: bandă de întărire din fibră de sticlă, cu amestec de rost
compatibil acolo unde este recomandat de producătorul de gips-carton.
Banda de rost pentru căptuşeli pe bază de ciment: ţesătură din fibre de sticlă, acoperită cu
polimer.
Amestecuri de rost pentru gips-carton: pulberi ambalate în fabrică, pe bază de viniI, după cum
urmează:
- puIbere care se amesteca cu apa pe şantier. Primul strat conceput special pentru înglobarea benzii,
şuruburilor şi a aripilor profilelor de capăt; al doilea strat conceput special pentru umplerea
denivelarilor; al treilea strat conceput special pentru finisaj.
- amestecuri pentru umplerea rosturilor: materialul recomandat de producătorul plăcilor.
- chit pentru izolarea acustică a rosturilor vizibile şi ascunse: chitul standard al producătorului, care să
nu se deformeze, să poată fi vopsit, să nu păteze şi să fie efficient în reducerea transmisiei zgomotului
aerian prin rosturile perimetrale şi goluri, conform încercărilor efectuate.
Materialul trebuie să fie certificat pentru comportamentul în cazul expunerii la foc
(răspândirea flăcărilor şi emisia de fum).
Şuruburi autofiletante din oţel, pentru:
- fixarea gips-cartonului pe elemente din oţel de maximum 0,8 mm grosime.
- fixarea gips-cartonului pe gips-carton.
Pâslă organică asfaltată.
Saltele fonoabsorbante: fonoizolaţie din saltele nevatuite din fibre minerale, produse prin
combinarea cu răşini a fibrelor produse din sticlă sau zgură.
Saltele termoizolante: termoizolaţie din saltele nevatuite din fibre minerale produse prin
combinarea cu răşini a fibrelor produse din sticlă sau zgură.
Bariera de vapori din polietilenă: cu grosimea 0,1 mm.
Banda barieră de vapori: bandă adezivă de tipul recomandat de producătorul barierei de
vapori pentru etanşarea rosturilor şi pătrunderilor prin barieră de vapori.
c) Reguli de montare:
Se vor examina straturile suport, tocurile metalice montate, ancorajele înglobate, precum şi
structura, în prezenţa montatorului, pentru conformitate cu cerinţele de toleranţe la montaj şi alte
condiţii care afectează performanţa ansamblurilor specificate în acest capitol.
Nu se va începe montajul plăcilor înaintea corectării situaţiilor nesatisfăcătoare.
Piesele înglobate în beton şi celelalte dispozitive se vor livra pentru montaj cu suficient timp
înainte, pentru coordonarea cu ceilalţi subantreprenori.
Se vor monta profile suplimentare, întărituri şi contravântuiri la marginile ansamblurilor din
gips-carton pentru susţinerea aparatelor, utilajelor, consolelor de susţinere, obiectelor şi accesoriilor
sanitare, mobilierului şi elementelor de construcţie similare. Se vor respecta detaliile indicate şi
recomandările producătorului de gips-carton.
Cod document:
Pagina 57 din 122
Se vor monta profile de capăt special destinate la nivelul pardoselilor, plafoanelor, pereţilor
structurali şi stâlpilor cu care vin în contact subansamblurile din gips-carton.
Acolo unde montanţii sunt fixaţi direct pe pereţii exteriori, se vor prevedea între montanţi şi
pereţi benzi din pâslă asfaltată pentru ruperea punţii termice.
Toleranţele la montaj: fiecare element va fi montat în aşa fel încât abaterea de la planeitate să
fie sub 3 mm.
Pereţii de compartimentare vor fi extinsi pe întreaga înălţime până la structură sau straturile
suport de deasupra plafonului suspendat, cu excepţia cazului în care înălţimea compartimentărilor
este indicată până la plafonul suspendat. Scheletul va fi continuat peste tocurile pentru uşi şi alte
goluri, precum şi peste ramele pentru canalele de instalaţii care penetrează compartimentările
deasupra plafonului suspendat, pentru a fi placat cu gips-carton.
Pentru compartimentările cu cerinţe referitoare le transmiterea sunetelor si/sau de rezistentă
la foc, care presupun extinderea compartimentărilor până la planşeul de deasupra, scheletul se va
monta în jurul elementelor structurale proeminente faţă de acesta, pentru a fi placat cu gips-carton şi
a asigura continuitatea compartimentării din placă în placă.
Montanţii şi profilele suport vor fi montate la dimensiunile şi distantele indicate mai jos, dar
nu mai puţin decât este necesar conform standardului de montaj :
- ansamblu într-un singur strat: montanţi la 400mm interax
- ansamblu în două straturi: montanţi la 600mm interax
Montanţii vor fi fixaţi cu deschiderea profilului în aceeaşi direcţie.
Golurile pentru uşi vor fi inramate conform detaliilor indicate, şi conform recomandărilor
producătorului de gips-carton. Montanţii se vor fixa cu şuruburi fie direct pe toc fie de agrafe montate
pe toc; peste traversa tocului se va monta un profil orizontal, care se va solidariza cu montanţii.
Montanţii verticali menţionaţi vor fi prelungiţi până la structură şi vor fi fixaţi de aceasta.
Celelalte goluri vor fi înrămate conform detaliilor indicate sau, dacă nu sunt indicate, în acelaşi
mod ca golurile pentru uşi. Sub pragul golurilor se vor monta traverse similare cu cele de deasupra
golurilor pentru uşi.
Termoizolaţia se va monta vertical şi se va fixa cu profile Z distanţate la 600mm interax.
Cu excepţia muchiilor exterioare, montanţii de capăt se vor ancora sigur de perete cu praznuri
pentru beton, şuruburi pentru zidărie sau bolţuri împuşcate la 600mm interax.
La muchiile exterioare, se va începe de la profilul de margine cu o lăţime standard de panou de
termoizolaţie. La muchiile interioare, al doilea montant va fi distanţat maximum 300 mm şi se va tăia
izolaţia în mod corespunzător.
Până la montarea gips-cartonului, termoizolaţia va fi menţinută în poziţie cu agrafe de 250mm
fabricate din sârmă de 1,5mm diametru, prinse prin decupajele montantului.
Se va monta bariera de vapori din polietilena conform următoarelor cerinţe:
- bariera de vapori va fi extinsă până la extremităţile suprafeţelor protejate şi se va asigura în poziţie cu
şuruburi mecanice sau adezivi. Ea va fi extinsă peste diversele goluri în suprafeţele termoizolate,
inclusiv peste cele umplute cu termoizolaţie şi va fi prinsă de schelet sus, jos şi lateral, perimetral
golurilor şi la suprapuneri; şuruburile vor fi distanţate la 400mm interax.
Rosturile orificiilor provocate de tevi, conducte, doze electrice şi repere similare vor fi etanşate
cu bandă - barieră de vapori.
Înţepăturile în bariera de vapori vor fi reparate imediat înainte de acoperirea cu plăci de gips-
carton sau alte elemente de construcţie.
Se vor monta saltele fonoizolante în locurile indicate înainte de montarea panourilor de gips-
carton.
Cod document:
Pagina 58 din 122
Panourile de compartimentare se vor monta în aşa fel încât să se minimizeze numărul
rosturilor. Rosturile panourilor adiacente se vor decala cu minimum o deschidere a scheletului, în mod
alternativ în straturile succesive de gips-carton. La scări şi pereţi înălţi panourile se vor monta orizontal
cu rosturile alternate pe montanţi.
Panourile de gips-carton se vor monta cu faţa în afară. Nu se vor monta panouri deteriorate
sau umede. Panourile se vor monta cu muchiile în contact. Rosturile între panouri nu vor depăşi 1,5
mm. Nu se va forţa la montaj.
Toate marginile se vor poziţiona pe suporţi. Panourile adiacente se vor poziţiona cu marginile
teşite spre marginile teşite ale panoului adiacent.
Rosturile verticale de pe cele două feţe vor fi decalate pe montanţi diferiţi. Se vor evita pe cât
posibil rosturile prin marginile golurilor.
Plăcile din gips-carton se vor fixa ferm pe ramele golurilor şi decupajelor.
În cazurile în care compartimentările intersectează elemente structurale proeminente sub
planşeu se vor decupa plăcile în jurul elementului respectiv, cu un rost de 5-10 mm în care se va aplica
chit special destinat acestei operaţii.
În situaţiile cu restricţii de transmitere a sunetului, ansamblurile din gips-carton vor fi etanşate
perimetral, în spatele rosturilor de control şi dilataţie, a golurilor şi a străpungerilor, cu câte un cordon
continuu din chit acustic, pe fiecare faţă a compartimentării. Se vor respecta recomandările
producătorului pentru amplasarea profilului de bordaj şi închidere a căilor de transmitere a sunetului
prin sau pe lângă ansamblurile din gips-carton, inclusiv etanşarea deasupra plafoanelor
fonoabsorbante.
Şuruburile vor fi distanţate conform standardului de montare şi finisare a plăcilor din gips-carton
precum şi recomandările producătorului.
La montarea într-un singur strat, la compartimentări, panourile din gips-carton se vor monta
vertical, paralel cu scheletul, dacă nu este indicat altfel, şi cu lungimi care să minimizeze numărul
rosturilor.
La pereţii care urmează să fie acoperiţi cu placaje ceramice se vor monta plăci speciale,
rezistente la umezeală.
d) Etape de montaj:
Prin folosirea pereţilor de montaj din gips-carton pot fi obţinute - în comparaţie cu sistemele
convenţionale de realizare a pereţilor de compartimentare - avantaje relevante.
Spaţiul liber din interiorul pereţilor este ideal pentru amplasarea raţională a diferitelor tipuri
de instalaţii, iar suprafaţa instantaneu uscată a peretelui poate fi vopsită, tapetată sau lambrisată fără
întârziere.
Sistemele suportă orice comparaţii şi din punct de vedere al izolaţiei fonice şi al rezistenţei la
foc, iar greutatea peretelui este de numai 25-50 kg/mp.
Sistemul cel mai folosit este cel cu structuri de susţinere din metal. Se pot însă folosi şi
structuri de susţinere din lemn, de exemplu montanţi (elementele de structură verticale) de 6 x 6 cm.
În funcţie de cerinţele fizice şi constructive ale construcţiei se pot realiza pereţi cu structură simplă sau
dublă.
Calităţile fizice şi statice ale pereţilor rezultă din conlucrarea structurii de susţinere cu
panourile din gips-carton şi cu straturile izolante din interiorul peretelui. În acest fel rezultă elemente
de construcţie adaptate la diferitele condiţii constructive.
În cazul unei modificări a funcţiunii clădirii, pereţii de montaj din gips-carton se pot demonta
fără mari eforturi.
Cod document:
Pagina 59 din 122
Panotarea:
Plăci de gips-carton normal (12.5mm grosime). Forma muchiei (aplatizată semicirculară)
Fixarea panourilor: Şuruburi autofiletante de lungime corespunzătoare (min 10mm în spatele plăcii de
gips-carton).
Structura de susţinere:
Profile de racord la pardoseală, tavan sau la alţi pereţi, respectiv profile verticale 0.6mm
grosime. Profilele metalice se fixează cu şuruburi cu diblu la racordări şi cu şuruburi autoperforante
între ele.
Trasarea:
Mai întâi se desenează traseul peretelui pe pardoseală cu sfoară sau dreptarul. Atenţie la
eventualele goluri de uşi. Apoi se trasează urma peretelui pe pereţii adiacenţi şi pe planşeu, cu nivela şi
dreptarul. Profilele se vor tăia cu foarfeca de tablă.
Profilele de racordare:
Profilele de racordare UW se prevăd pe o singură faţă cu benzi de etanşare şi se fixează de
pardoseală cu şuruburi cu diblu la distante de cca. 80 cm unele de altele. Pe pereţii adiacenţi racordul
se realizează cu profile CW. Din motive de izolare fonică, profilele de racord trebuie presate cât mai
strans.
Profilele montanţi (verticale):

Profilele montanţi CW trebuie introduse cel puţin 2 cm în profilele UW de racord la planşeu.
Profilul vertical CW se introduce mai întâi în profilul de racordare UW de jos, iar apoi în cel de sus. Apoi
profilele CW se dispun la un interax de 60cm (sau cnf. soluţiei tehnice) şi se vor orienta lateral, cu
aripile profilului spre exterior pentru fixarea plăcilor.
Panotarea primei feţe a peretelui:

Panotarea primei feţe a peretelui începe cu o lăţime întreaga de panou (120cm). Se fixează cu
şurubelniţă electrică, cu şuruburi autofiletante, la max. 25cm interax.În cazul unei panotări duble,
distanţa dintre şuruburi pentru primul strat de plăci este de max 75cm. În vederea alternării rosturilor
dintre plăci, al doilea strat se montează începând cu o jumătate de lăţime de placă (60cm).
Izolarea spaţiului liber:

După panotarea primei feţe a peretelui şi montarea instalaţiilor sanitare şi electrice necesare
în spaţiul liber din interiorul viitorului perete se fixează izolaţia din vată minerală. Spaţiul liber din
interior trebuie izolat în totalitate, iar materialul izolant trebuie împiedicat să alunece.
Izolarea spaţiului gol din interiorul peretelui se face cu vată minerală -saltele sau plăci. În cazul
cerinţelor de rezistenţă la foc - vată minerală cu densitate mare şi punct de inmuiere >1000 grade C.
Panotarea celei de-a doua feţe a peretelui:

Prin panotarea feţei a doua, peretele capătă stabilitatea finală. Se începe cu o jumătate de
lăţime de placă (60cm) în aşa fel încât rosturile celor două feţe ale peretelui să fie decalate cu lăţimea
unui câmp dintre montanţi. Peretele de compartimentare este acum pregătit pentru prelucrarea
rosturilor, racordărilor şi a capetelor şuruburilor.
Cod document:
Pagina 60 din 122
Finisarea pereţilor din gips-carton:
Rosturile dintre panouri precum elementele de fixare trebuie prelucrate cu şpaclul în mai
multe rânduri, cu pastă de rosturi. Se va aplica tratamentul necesar la rosturile ansamblurilor din gips-
carton în ambele direcţii la profilele de bordaj şi rosturile de control, la străpungeri, pe capetele
şuruburilor, defecte ale suprafeţelor precum şi oriunde este necesar pentru a pregăţi suprafeţele din
gips-carton pentru finisaj.
Se vor umple în prealabil rosturile deschise, muchiile rotunjite sau teşite precum şi zonele
deteriorate.
Se va aplica peste rosturi bandă de rost.
Vopsitoria se va aplica după uscarea completă a stratului de finisaj.
Vopsirea:
Pentru vopsire se folosesc toate vopselele comerciale, de exemplu vopsele solubile. Nu sunt
permise vopselele pe baza minerală (vopsele cu silicaţi, var silicat de sodiu). Vopselele solubile, cu
silicaţi, pot fi folosite doar în cazul în care producătorul acestora certifica compatibilitatea acestor
vopsele cu sistemele de gips-carton şi oferă instrucţiuni precise de folosire.
Tehnica de vopsire: Aplicare cu pensula sau rola. Aplicarea prin stropire nu este permisă decât
în cazul în care a fost aplicat un strat de grund special .
Indicaţii: Suprafeţele netratate pot sa prezinte, datorită expunerii intensive la lumină, faţa
vizibilă a cartonului îngălbenită, cazul în care utilizarea unor grunduri speciale este de dorit. În situaţia
în care nu se cunosc exact caracteristicile vopselelor, se recomandă întâi efectuarea unor probe pe mai
multe panouri în zone diferite care să cuprindă şi rosturile dintre acestea.
Se va îndepărta prompt orice amestec de rost rezidual de pe suprafeţele adiacente.
Se vor executa operaţiunile de protejare finală şi de menţinere a condiţiilor într-o manieră
convenabilă montatorului, care să garanteze că ansamblurile de gips-carton se vor prezenta
nedeteriorate în momentul recepţiei preliminare.
Realizarea tocurilor de uşi

Tocurile de uşi pot fi introduse fără probleme în pereţii de compartimentare din gips-carton. În
alegerea sistemului de prindere, esenţială este sarcina produsă de greutatea uşii. Trebuie consideraţi
următorii factori:
1. Înălţimea maximă a peretelui: 280 cm
2. Deschiderea uşii < 90 cm
3. Greutatea maximă a foii de uşă: 25 kg
Dacă toate aceste condiţii sunt îndeplinite se poate realiza tocul uşii din profile UW/CW -
0,6mm grosime, conform detaliilor soluţiei tehnice.
Profilele pentru montanţii uşii se fixează de profilele de racordare prin nituri cu cap
ascuns.Profilele de racord cu pardoseala trebuie prinse de pardoseală, în stanga şi în dreapta tocului
uşii, cu câte două dibluri. Drept buiandrug al uşii se montează în partea superioară a golului un profil
UW.
Toc de oţel cu profile de rigidizare UA 2mm grosime:
Asemenea profile UA se pot fixa la roşu de planşeul inferior şi cel superior cu colţare UA şi
dibluri. Profilele de rigidizare UA sunt prevăzute cu unul sau două rânduri de goluri alungite. Acestea,
împreună cu golurile prevăzute în colţurile de racordare, permit compensarea unor mici diferente ale
înălţimii încăperii sau provenite din încovoierea limitată a planşeului superior.
Fixarea panourilor de profilele UA se face cu şuruburi autoperforante. Acolo unde acest lucru
Cod document:
Pagina 61 din 122
nu este posibil din cauza lăţimii golului de uşă, se montează lângă profilul UA un profil CW suplimentar,
de care apoi se fixează cu şuruburi autofiletante, pe toată înălţimea, plăcile de gips-carton.
Toc de lemn:
Pentru montarea unor tocuri de lemn sunt valabile toate condiţiile prevăzute pentru profilele
de perete CW. Profilele montanţi CW pentru uşă vor fi montate cu partea deschişă spre toc şi vor fi
prevăzute în interior cu un montant din lemn. În acest fel tocul se montează în modul obisnuit pentru
aceasta operaţie.
Materialele vor fi omologate în România şi vor fi însoţite de certificate de garanţie.
Documentele vor face parte din “Cartea tehnică” a construcţiei.
Caracteristicile pereţilor gips-carton, folosite în proiect în funcţie de tipul lor sunt următoarele:
Pereţi din gips-carton dublu strat de 15 cm grosime – placă normală/rezistenta la umezeala.

• pereţii se vor executa pe structură metalică din tablă de oţel galvanizată şi vor avea 2x2 straturi de
gips- carton, cu izolaţie fonică din plăci de vată minerală semirigidă de 100 mm grosime, cu densitate
de 40 kg/mc
• se vor respecta cu strictete detaliile de alcătuire şi tehnologiile de montaj indicate de furnizor, prin
documentaţiile specifice.
• grosimea finală a peretelui: 15 cm:
- placă: 4 x 12,5mm
- montant: 1 x CW 100mm
• izolaţie fonică 50 dB;
• profile metalice utilizate: UW100 (de ghidaj), respectiv CW100
• poziţionarea golurilor pentru străpungeri se va face prin coordonare cu proiectele în faza PT+DDE ale
tuturor specialităţilor.
• pentru montarea pereţilor se va folosi tehnologia indicată de furnizor.
Materialele vor fi omologate în România şi vor fi însoţite de certificate de garanţie. Documentele vor
face parte din “Cartea tehnică” a construcţiei.
 PLAFOANE FALSE
Avand în vedere configuraţia si importanţa acestei lucrări , se recomandă ca furnizorul de

elemente constructive să execute si montajul si finisajul acestora.
Materialele prevăzute pentru executarea tavanelor false nu sunt de productie internă si deci
nu pot fi incadrate în standardele interne. Necesitatea realizării unor tavane cu efecte plastice
deosebite, rezistente la acţiunea focului precum si cu calităţi fonoabsorbante corespunzătoare
funcţiunilor specifice. Se recomandă procurarea materialelor de la producătorii externi cu condiţia
respectării standardelor europene ISO 900.
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale pe şantier, se vor pune la dispoziţia
consultantului beneficiarului si a proiectantului, spre aprobare următoarele mostre:
- panou de gips carton pentru tavane.
- cate un modul care poate fi aprovizionat pentru tavan mobil (pentru vizitare instalaţii) în stabilirea
Cod document:
Pagina 62 din 122
desenului modulului.
- o mostră din sistemul de susţinere a tavanului fix şi mobil.
Materiale si produse
a). Pentru tavane suspendate fixe:
- structura metalică de susţinere a tavanului compus din:
- profile din tablă zincată (profile portante pentru panourile de gips carton)
- panouri de gips - carton cu posibilităţi de croire conform plan tavan decorative.
- vopsea emulsionată pe bază acrilică.
b). Pentru tavane suspendate mobile:
- profile T (profile portante pentru panourile modulate).
- module tavan fals din fibră minerală ( 60 x 60 cm).
- vopsea emulsionată pe bază acrilică.
Notă: Toate materialele si accesoriile puse în operă trebuie să fie agrementate de I.N.C.E.R.C.
Livrare, depozitare, manipulare

Livrarea se face conform instrucţiunilor de ansamblare a producătorului de plăci de gips -
carton sau de module prefabricate pentru tavane false.
Furnizorului îi revine sarcina transportului, depozitării si manipulării în condiţii care să asigure
păstrarea calităţii materialelor.
Acestuia, avînd în vedere că îi revine atît montajul, calitatea cît si garanţia lucrărilor finale,
trebuie să acorde o atenţie deosebită activităţilor de mai sus.
Antreprenorul general al investiţiei are obligaţia, ca pe parcursul execuţiei acestei categorii de
lucrări să asigure în cadrul construcţiei spaţiul de depozitare şi front de lucru.
Montare
a). Operaţiuni pregătitoare:
Lucrări ce trebuie terminate înaintea începerii montajului:
- toate instalaţiile interioare (electrice, termice, sanitare, telefonie, semnalizare, acustica, etc).
- verificarea tuturor instalaţiilor în vederea bunei funcţionări a acestora.
- fixarea poziţiilor corpurilor de iluminat.
- de asemenea, si pentru pereţi trebuie încheiate si verificate instalaţiile.
- încheierea lucrărilor de finisaj atît la tavane cît şi la pereţi, verificarea verticalităţii si planeităţii
acestora.
b). Trasarea structurii de rezistenţă a tavanelor.
După încheierea acestei operaţiuni se solicită prezenţa proiectantului si a investitorului pe şantier în
vederea obţinerii acordului lor. In cazul în care apar neconcordanţe între proiect si situaţia concretă pe
şantier se solicită proiectantului modificările necesare.
c). Tehnologia de montaj
Modul de organizare a activităţii de montaj rămîne la latitudinea executantului, care trebuie să aibă în
vedere că trebuie să asigure aît calitatea lucrării finale cît si garanţia în timp a acesteia.
Finisarea tavanelor fixe si mobile

Inainte de trecerea la finisarea finală, se face încă o verificare a corectitudinii execuţiei
suprafeţelor. Eventualele imperfecţiuni se remediază cu un chit si bandă adezivă. Finisarea finală a
tavanelor - dacă este necesară - se va face cu vopsea emulsionată (var plastic lavabil) aplicată cu
Cod document:
Pagina 63 din 122
trafalet sau pistol.
Dacă este cazul si pentru zonele cu tavane mobile decorative se poate aplica aceeasi vopsea la
pistol pentru a remedia unele pete apărute la montaj.
Receptia
Recepţia are ca obiect:
- aspectul si starea generală.
- calitatea materialului pus în operă (sondaj cu plăci luate la întîmplare).
- elemente geometrice:
- asigurarea perfecţiunii suprafeţelor (planeitate, verticalitate, etc.)
- regularitatea si alinierea corpurilor de iluminat.
- perfecţiunea muchiilor la îmbinările între suprafeţele verticale si orizontale.
- alinierea cu elementele construcţiei (pereţi, ferestre, stîlpi, sau alte elemente faţă de care
proiectantul a conceput formele decorative ale tavanelor si pereţilor).
- perfecţiunea finisării îmbinărilor între plăcile de gips carton.
- corespondenţa cu proiectul aprobat.
Acolo unde apar neconcordanţe, executantul si investitorul împreună cu proiectantul vor
decide completări, înlocuiri, refinisări, sau alte situaţii ce se impun.
 INVELITOARE
Jgheaburi si burlane
Suportii de jgheab se fixeaza de pazie cu suruburi, incepand de la extremitati astfel incat sa se
asigure o panta a jgheabului de min. 3mm pe metrul liniar.
Cu ajutorul unei sfori intinse intre suportul cu cota cea mai ridicata si suportul cu cota cea mai
joasa se verifica realizarea pantei necesare si se monteaza restul suportilor urmarind linia sforii.
Suportii se fixeaza la maxim 40cm intre ei.
Elementele cu fixare proprie se monteaza la 15cm de suporti. Iesirile centrale se monteaza
echidistant intre doi suporti.
Lungimea jgheabului se ajusteaza prin taiere la dimensiunea dorita cu o panza de fierastrau
pentru fier cu dinti mici.
Lungimea bucatilor separate ale jgheabului se ajusteaza astfel incat acsta sa ajunga pana la
„pozitia limita” evidentiata pe fiecare conector si iesire in parte.
Jgheabul se fixeaza pe rand pe fiecare suport in parte prin apasare usoara.
In cazul in care este necesara utilizarea unghiurilor , acestea se fixeaza pe un jgheab si doar
ulterior, pe celalalt jgheab.
Inainte de asamblare, se vor curata taieturile, de eventualele urme de praf sau asperitati
pentru a asigura o buna etansare. Elementele de capat se lipesc cu un adeziv pentru PVC rigid.
Iesirile laterale (stanga sau dreapta) se monteaza la capatul jgheabului si se fixeaza in pozitie.
Recomandari:
Rigidizarea jgheaburilor se face cu ajutorul stabilizatorilor. Acestia se aplica pe fiecare suport in parte.
Dupa montarea acestora se poate aplica parafrunzarul din PVC.
Burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel
superior in cel inferior pe cca 6 cm.
Glafurile, sorturile trebuie montate cu panta transversala spre exterior si trebuie prevazute cu
lacrimar, iar strapungerile sa fie lipite cu cositor.
Cod document:
Pagina 64 din 122
Verificari:
- pantele jgheaburilor (min. 0,5 %) să fie conform indicaţiilor din proiect si producător;
- montarea jgheaburilor să fie executată cu min. 1 cm si max. 5 cm sub picătura streasinei;
- amplasamentul, tipul si numărul de cârlige să corespundă prevederilor din proiect;
- marginea exterioară a jgheabului să fie asezată cu cca. 2 cm mai jos decât marginea interioară;
- cârligele pentru jgheaburi si brăţările pentru burlane să fie protejate contra coroziunii.
 FINISAJE
In acest capitol intră următoarele tipuri de finisaje:

• Tencuieli;
• Placaje de faianţă;
• Glafuri şi pervaze;
• Vopsitorii.
Standarde, normative
NE001-1996 Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase şi subţiri.NE001-1996
C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială
NE012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat
Ord.nr.9/N/15.03.93 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
Cantităţile din listele de lucrări sunt aproximative. Pe parcursul lucrărilor pot aparea
modificări. Acestea nu influenţează preţul unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va
consulta planurile de execuţie, respectiv va măsura la faţa locului şi va determina cantităţile exacte de
pus în operă pe propria răspundere.
Tencuieli
a) Observaţii generale
Prevederile prezentului capitol se referă la tencuielile drişcuite aplicate pe pereţi cu rol de
finisaj şi de protecţie şi executate cu mortare de orice tip. În acest capitol intră şi tratamentele subţiri
cu grosimi începând de la 1 mm.
Nu intră în prevederile acestui capitol lucrările cu rol direct de hidro-, termo- sau fonoizolaţii
sau cele pentru protecţia contra agenţilor agresivi.
b) Standarde şi normative de referinţă
NE001-1996 Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase şi subţiri.
C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială
NE012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat
Ord.nr.9/N/15.03.93 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
c) Mostre şi testări
Toate materialele şi semifabricatele care se folosesc la executarea tencuielilor drişcuite se vor
pune în operă numai după verificarea de conducatorul tehnic al lucrării, a corespondenţei lor cu
prevederile şi specificaţiile din proiectul tehnic şi standardele în vigoare.
Verificările se fac pe baza prevederilor proiectului tehnic şi a documentelor care însoţesc
materialele la livrare prin examinarea vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj.
Cod document:
Pagina 65 din 122
d) Materiale Pentru pregătirea diferitelor tipuri şi mărci de mortare pentru tencuieli se utilizează
materialele prevăzute în instrucţiunile tehnice C17-82 ca materiale de bază precum şi materiale
speciale din cele indicate în anexa nr. 1 din normativ C18-83. Materialele de bază utilizate în mortarele
pentru tencuieli sunt: lianţi, agregate, apă şi aditivi. Ele sunt următoarele:
• Pasta de var folosită după 60 zile de la stingerea varului, diluându-se cu apă şi trecându-se prin sita
cu ochiuri de 1 mm.
• Ciment conform STAS 1500-78
• Nisipul natural conform STAS 1667-76 având următoarele dimensiuni ale granulelor: - pentru stratul
de grund, nisip cu granule până la 3 mm, dar cu 20...40% (greutate) nisip până la 1 mm. - pentru stratul
vizibil nisipul cu granule până la 1 mm.
• Adaosuri plastifiante (aditiv plastifiant) care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli: -
varul gras - calcarul fin macinat - nisipul de cuarţ
• Întârzietor de priză la prepararea mortarelor de ciment sau ciment-var, conform “Normativ NE012-
99.
• Ipsos pentru construcţii conform STAS 5451/1-80
• Aracet D 50 sau DP 25 conform STAS 7058-91,
• Clei de oase conform STAS 88.90,
• Apa conform STAS 790-84.
• Tencuieli speciale subţiri structurate
• Praf de piatră, mozaic de marmură, oxizi pentru colorarea mortarului.
e) Livrare, depozitare, manipulare pentru materiale şi produse
Prepararea mortarelor pentru tencuieli se poate face manual sau mecanizat, în instalaţii centralizate
sau necentralizate.
Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face în funcţie de gradul de mecanizare a
şantierelor, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la
care urmează a se face transportul.
Transportul pe orizontală, pe distanţe mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau
pompe, iar pe distanţe mari, de la staţia de preparare a mortarului până la punctual de lucrare,
transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
Transportul pe verticală se face cu macarale, elevatoare, pompe.
Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport sunt
următoarele:
- să fie etanşe
- să fie curate (fără mortar vechi aderent)
- să permită, fără eforturi, golirea totală şi rapidă.
Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spălate:
- la sfârşitul schimbului de lucru;
- ori de câte ori se schimbă natura materialului transportat;
- la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
Descărcarea mortarului din autobasculante sau autoagitatoare se face în:
a) dispozitive aşezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului în:
- buncărul de transfer, din care la rândul sau prin basculare se încarcă în pompe, bene speciale pentru
transportul pe verticală sau în tomberoane basculante;
- lăzi de primire, de unde se împarte în galeţi ce urmează a fi transportate cu dispozitive speciale de
agatare, tip candelabru.
b) dispozitive aşezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciale aşezate în gropi
Cod document:
Pagina 66 din 122
prevăzute cu rame de ghidaj a mortarului sau în bene speciale aşezate în gropi prevăzute cu rame de
ghidaj a mortarului sau în bene speciale la nivelul solului sub ramele pe care vin autobasculantele).
Este interzişă descărcarea mortarelor direct pe pamint.
Durata maximă de transport va fi astfel apreciată încât transportul şi punerea în lucrare a
mortarelor să se facă:
- în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var fără întârzietor;
- în maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu întârzietor.
Punerea în operă a mortarelor se va face conform normativelor în vigoare pentru executarea
tencuielilor.
Grundul tencuielilor structurate se livrează în cutii de 5kg şi 25kg iar tencuielile în cutii de 30kg.
f) Execuţia lucrărilor
OPERAŢII PREGĂTITOARE
• Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuială (zidărie, betoane, etc): este strict interzis a
se începe executarea oricăror lucrări de tencuială înainte ca suportul în întregime sau succesiv pentru
fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită, să fi fost verificat, şi recepţionat, conform prevederilor
Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente C 56-
85.
• Controlul şi pregătirea stratului suport, trasarea şi amorsarea suprafeţelor de tencuit, executarea
grundului, executarea stratului vizibil se vor executa conform Normativ pentru executarea tencuielilor
groase şi subţiri NE001-1996.
• Înainte de începerea lucrărilor de tencuieli este necesar a se verifica, dacă au fost executate şi
recepţionate lucrări a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru
instalaţii, tâmplărie, etc.), precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri,
suporţi, colţare, etc).
• Stratul suport pentru tencuielile structurate va fi uscat, fără praf cu capacitate portantă.Suprafeţele
deteriorate, respectiv fisurate se vor îmbunătăţi cu o masa de şpaclu. În locurile unde tencuiala veche
a căzut sau se constată că nu are suficientă aderenţă faţă de suport, se va reface cu o tencuială nouă
brută.
CONDIŢII CLIMATICE
• De regulă nu se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros la o temperatură mai mică de 5 grade C.
• În cazul când totuşi este necesar a se lucra la o temperatură mai mică de + 5 grade C se vor lua
măsuri speciale conform “Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros C 16 - 84”.
DESCRIEREA LUCRĂRILOR
• După controlul şi pregătirea stratului suport se va executa trasarea suprafeţelor ce urmează a fi
tencuite.
• Executarea amorsării:
• Se va executa amorsarea suprafeţelor de beton (tavane) şi ale zidăriilor, după ce au fost în prealabil
stropite cu apă, prin stropire cu un şpriţ care se aplică în grosime de 3 mm.
• Amorsarea este obligatorie la suprafeţele de beton. Consistenţa spriţului este fluidă, din lapte de
ciment cu un redus adaos de nisip. Se aplică manual sau mecanizat, asigurându-se uniformitatea
acoperirii suprafeţelor şi respectarea grosimii stratului, rezultând o suprafaţă rugoasă şi bine întărită
înainte de aplicarea grundului.
• Executarea grundului:
• Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5...20 mm grosime) se va aplica la cel puţin 24 ore de la
Cod document:
Pagina 67 din 122
aplicarea şpriţului în cazul suprafeţelor de beton şi după 1 oră în cazul suprafeţelor din bolţari. Pe
suprafeţele de zidărie din bolţari care sunt amorsate numai prin stropire cu apă, grundul se poate
aplica imediat. În cazul când suprafaţa şpriţului este prea uscată sau pe timp foarte călduros, această
suprafaţă se va uda în prealabil cu apă, înainte de a se aplica grundul.
• Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat într-una sau două reprize, grosimea totală fiind
de circa 20 mm.
• În timpul executării grundului se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime care să se încadreze în
limitele admise şi se va verifica dacă s-a realizat o suprafaţa verticală şi plană, care să ascundă şi să
rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafaţa grundului să nu
prezinte asperităţi pronunţate, zgirieturi, neregulărităţi, cirpituri, etc.
• Înainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă
granule de var nehidratat, care să se poată stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de grund
şi din stratul vizibil (aplicat ulterior) şi să provoace în acest mod împuşcături pe suprafeţele tencuite.
• Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeaşi compoziţie cu a
stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pastă şi cu nisip fin până la 1 mm, sau, în
cazuri speciale, numai cu ciment şi praf de piatră.
• Pentru obţinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5 mm), mortarul de “tinci” se va arunca
cu mistria la anumite intervale de timp (cca 5 minute) astfel că între aceste intervale să se niveleze cu
drişcă.
• Stratul vizibil se va prelucra în funcţie de materialele utilizate, precum şi în funcţie de sculele
utilizate, tencuielile respective purtând următoarele denumiri: drişcuite, gletuite, etc.
• Pentru acoperirea eventualelor fisuri se va aplica un strat de supermortar de 5mm.
• Se aplică mai întâi grundul Granopor peste suprafeţele tratate în prealabil cu tencuială de
supermortar.
• Grundul se va aplica cu trafaletul uniform. Timp de uscare: min 24ore.
• Executarea stratului vizibil:
• Înaintea aplicării stratului vizibil, se va controla, ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă
granule de var nestins.
• Stratul vizibil, tinciul, executat din mortar cu aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund are o
cantitate sporită de var pastă şi cu nisip fin până la 1 mm pentru tencuieli obişnuite.
• Pentru tencuielile speciale se vor adăuga materialele specifice acestora. Grosimea stratului de tinci
este deminimum 2-5 mm şi are diferite moduri de aplicare în funcţie de tipul de finisaj şi de
materialele utilizate pentru acestea.
• In lucrare se găsesc astfel, tencuieli cu suprafeţele drişcuite, gletuite sau decorative din materiale
speciale ca: praf de piatră, mozaic de marmură, cu sau fără coloranţi.
• Tencuiala se aplică după uscarea de min. 24 ore a grundului. Se va întinde şi structura pe perete cu
fierul de glet inoxidabil.
• Structură striată: După o uşoară uscare se va drişcui cu mişcări circulare sau lineare cu ajutorul unei
palete din material plastic.
• Structură periată: Imediat după întinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu drişcă din
material plastic.
• Pentru evitarea abaterilor de nuanţă se va cumpăra întreaga cantitate de material conform listei de
cantităţi şi a planşei de faţada cu specificarea culorilor.
PROTECŢIA LUCRĂRILOR ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE

• Aplicarea grundului pe timp de arşiţă se va face luându-se măsuri contra uscării prea rapide, prin
Cod document:
Pagina 68 din 122
acoperirea suprafeţelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
• Este cu desăvârşire interzis să se aplice stratul de grund pe suprafeţele îngheţate, sau dacă există
pericolul ca grundul să îngheţe înainte de întărire.
• După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt tencuite până
la întărirea mortarului, de următoarele acţiuni:
- umiditatea mare, care întârzie întărirea mortarului şi îl alterează.
- uscarea forţată, care provoaca pierderea bruscă a apei din mortarul de pe suprafaţa tencuită, uscare
care poate proveni din curenţi de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui, supraîncălzirea
încăperilor, instalarea sobelor şi a cocsierelor în imediată apropiere a pereţilor proaspeţi tencuiţi, etc.
- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor.
- lovituri, vibraţii provenite din darea în exploatare a clădirii înainte de termen.
• În cazul execuţiei tencuielilor interioare, la o temperatură exterioară mai mică de + 5º C se vor lua
măsurile speciale prevăzute în Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, indicativ C 16-
79.
ABATERI, TOLERANŢE şi VERIFICĂRILE ACESTORA

• Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica, dacă se respectă tehnologia de execuţie, utilizarea
tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor successive în
grosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva
uscării forţate, spălării prin ploaie sau îngheţării.
• Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie communicate conducatorului
tehnic al lucrării în termen de 48 ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este
sub 75% din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili dacă tencuiala poate fi
acceptată. Aceste cazuri se inscriu în procese verbale de lucrări şi se vor menţiona în prezentarea ce se
preda comisiei de recepţie preliminară, această comisie va hotărâ definitiv asupra acceptării tencuielii
respective.
• Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare caz în
parte: rezistenţa mortarului; numărul de straturi aplicat şi grosimile respective, aderentă la suport şi
între straturi cu aceeaşi frecvenţă; planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată);
dimensiunile, calitatea şi pozitiile elementelor decorative şi anexe (solbancuri, briie, cornişe, etc)
bucată cu bucată.
• Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registre de
procese verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
g) Verificări în vederea recepţiei

Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac una câte una la fiecare încăpere
şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie, aceleaşi verificări, dar cu o
frecvenţă de minimum 1/3 din frecvenţa precedentă.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de către comisia de recepţie, cercetând
suprafaţa tencuită, forma muchiilor, scafelor şi profilurilor. Suprafeţele netencuite trebuie să fie
uniforme ca prelucrare, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de
var nestins, urme vizibile de reparaţii locale. De asemenea, se va controla corespondenţa mortarului
(cu praf de piatră, gris de marmură, terasit, etc) precum şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu
prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, buciardate, spituite, etc).
Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile
Cod document:
Pagina 69 din 122
ferestrelor, etc., trebuie să fie vii, sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, porţiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor, etc.
Suprafeţele tencuielilor decoraţive trebuie să nu prezinte porţiuni de prelucrare, culoare şi
nuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi, etc.
Solbancurile şi diferitele profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o execuţie
corectă a lăcrimarului.
Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin
aşezarea acestuia în orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi
tencuială.
Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor şi a muchiilor, se va face cu dreptarul,
bolobocul şi cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie să depăşească pe cele admisibile.
Gradul de netezire a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite şi se va
aprecia prin plimbarea pe suprafeţele respective.
Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin baterea unor cuie la zonele respective sau
prin sondaje speciale, care se face în locurile mai puţin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor
prin reparaţii ulterioare.
Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica în general numai prin
ciocanirea cu un ciocan de lemn: un sunet “gol” arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a se
reface întreaga suprafaţa dezlipită, în cazuri speciale aderentă la suport a tencuielilor se va face şi prin
extrageri de carote din tencuială.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau
refacere.
Recepţia lucrărilor se va face numai după uscarea completă a straturilor de pastă.
h) Măsuri de protecţia muncii
Se vor respecta cu precadere prevederile următoarelor acte normative :
o Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la foc P118/99;
o Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora - 300, aprobate cu ord. MLPTL nr.20/N/1994 ;
o Normativele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Sanatăţii şi Ministerul Muncii:
60/1975 şi 34/1975 cu modificările conform ordinelor 39/1977 şi 110/1977;
o Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr.9/1933.
Gleturi
a) Observaţii generale
În continuare se vor prezenta caracteristicile gletului. Acesta este un produs economic pentru
nivelarea şi chituirea suprafeţelor pereţilor şi tavanelor.
Gletul este un material de construcţie incombustibil clasa A1 conform DIN 4102, partea 4. Este
ideal utilizării ca adeziv, chit pentru rosturi şi glet pentru nivelare, în cazul plăcilor pe bază de ipsos
conform DIN 1168.
b) Materiale
Produs pe bază de ipsos.
c) Domeniul de utilizare
Produsul este lipsit de contracţii şi utilizat pentru netezirea suprafeţelor pereţilor şi tavanelor
în vederea aplicării de tapete, materiale plastice, lacuri şi vopsele în dispersie apoasă, placaje pentru
pereţi, picturi murale. Se utilizează pentru:
Cod document:
Pagina 70 din 122
• Chituire de fisuri şi goluri;
• Închideri de rosturi;
• Pozarea plăcilor pe bază de ipsos;
• La fixarea diblurilor pentru diferite instalaţii;
• Se utilizează în aplicaţii interioare.
d) Caracteristici şi date tehnice conform standardului de calitate
• Când este amestecat cu apă rezultă un mortar păstos, care după întărire aderă solid pe suprafeţele
pereţilor şi tavanelor - respectiv pe suporturi din tencuieli pe bază de var, ipsos sau ciment, din beton
sau zidărie.
• are o lucrabilitate mare şi poate fi aplicat uşor şi prompt într-un strat neted cu grosime de câţiva
centimetri.
• este permeabil la vapori, este neutru şi astfel este corespunzător ca strat suport pentru vopsitorii,
adezivi.
• Raportul de amestecare: aprox. 16 l apă : 25 kg pulbere este echivalent cu aprox. 1 vol. apă : 2 vol.
pulbere
• Densitatea volumetrică: aprox. 0,8 kg/l
• Greutatea mortarului proaspăt amestecat: aprox. 1,5 kg/l
• Consum specific: aprox. 0,9 kg pulbere/m² şi mm
• Lucrabilitatea (20oC): aprox. 1 oră
• Aplicare de paste şi vopsele: după uscare
• Duritate Brinell: după 28 zile aprox. 8N/mm²
• Rezistenţa la încovoiere: după 28 zile aprox. 4 N/mm²
• pH: aprox. 8
• Ambalare: - saci cu 25 kg net
- saci cu 12,5 kg net
- pungi cu 5 kg net
- în pachete de câte 4
e) Depozitare
Produsul poate fi depozitat pentru aprox. 12 luni în camere uscate, în ambalaje originale sigilate.
Recomandările specialiştilor de prelucrare se bazează pe teste şi experienţe practice; însă, pot
fi doar indicaţii generale, fără garanţia calităţii, deoarece nu se poate avea nici o influenţă asupra
condiţiilor de şantier şi a modului de execuţie a lucrărilor.
f) Punerea în operă
Pregătirea stratului suport:
Stratul suport trebuie să fie aderent, uscat, solid şi fără praf sau alţi agenţi care ar împiedica
aderenţa. Trebuie înlăturate tapetele, straturile neaderente sau diferitele tencuieli vechi şi urme de
tencuială.
Lacurile, uleiul, straturile din materiale plastice, precum şi alte straturi dense similare, trebuie
curăţate de grăsimi, ceară etc. înainte de acoperire.
Toate suprafeţele netede şi dense trebuie acoperite cu amorsa din răşină sintetică ca agent de
legătură.
Betonul neted poate fi amorsat cu amorsa în dispersie şi agentul de legătură, diluat cu apă, în
raport de 1 : 3.
Aplicare:
Apa curată este pusă într-un vas curat pentru amestecare, punându-se pulberea şi amestecând
Cod document:
Pagina 71 din 122
puternic, până la obţinerea unui mortar lipsit de aglomerări.
Sunt necesari aproximativ 16 litri de apă pentru a se amesteca 25 kg de pulbere de glet.
După timpul de măturare de 1 - 3 minute şi repetarea agitării, mortarul devine o pastă
cremoasă fiind gata de pus în operă pentru aproximativ 1 oră.
Depinzând de grosimea stratului, de porozitatea stratului suport şi de temperatura din
cameră, întărirea gletului se face fără fisuri la 1 - 2 ore după aplicare. Şlefuirea ulterioară nu este
necesară în cea mai mare parte a cazurilor. Înainte de întărirea finală, micile neregularităţi pot fi uşor
înlăturate cu ajutorul unui burete umed sau printr-o nouă acoperire ulterioară, după uscare.
Dacă există îndoieli se vor executa teste prealabile.
Gletul trebuie să fie aplicat la temperaturi de peste +5ºC.
Finisaj ulterior:
Amorsarea suprafeţelor netede nu este necesară întotdeauna.
Pentru evitarea uscării neuniforme a vopselelor aplicate peste zone cu reparaţii, în funcţie de
natura suportului şi de puterea de acoperire a vopselei utilizate, se va aplica o amorsă, pe zonele
reparate sau pe întreaga suprafaţă. Aplicat chiar şi în strat subţire, gletul este stabil la apă şi solvenţi şi
nu este afectat de adezivii curent utilizaţi, pentru finisajele pereţilor sau pentru tapete.
Straturile dense şi netede, rezistente la apă ale pereţilor, de ex. din camere umede, pot fi
acoperite cu un produs pe bază de ciment alb.
Vopsitorii
Prezentul capitol se referă la toate lucrările de vopsitorie, interioare şi exterioare, pe elemente
din tencuială, gips-carton, lemn, oţel, aluminiu, beton etc., prevăzute în proiect.
a) Observaţii generale:
Prevederi comune
Zugravelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de
vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiectiv şi în
consecinţă, nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse.
Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile şi vopsitoriile se face în cadrul verificării
executării acestui suport (tencuieli, ziduri, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este
interzis începerea executării operaţiilor de zugrăveli şi vopsitorii sau tapete, înainte ca suportul să fi
fost verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind Indeplinirea condiţiilor de calitate
Verificarea calităţii zugrăvelilor şi vopsitoriilor se face numai după uscarea lor completă şi are
ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării
remedierilor şi a eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se mai repete în continuare.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii este necesar a se verifica dacă au fost
executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streaşini) sau a căror execuţie
ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost
montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de
ţncălzire).
Conducătorul tehnic aI lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în
lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care să confirme ca sunt corespunzătoare
normelor respective.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie
prevăzută în prescripţile tehnice, utilizarea retetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi
aplicarea straturilor succesive, în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.
Cod document:
Pagina 72 din 122
Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruste (vânt, însorire), spălări
prin ploaie sau înghet.
Verificările care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrări, se fac cel putin câte una la
fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 mp. La recepţia la terminarea lucrărilor, se efectueaza
direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţa de minimum 1/5 din frecvenţa
precedentă.
b) Verificări
Verificări pe faze de lucrări ale zugrăvelii:
Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:
• corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi cu eventualele
dispoziţii ulterioare;
• aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă (culoare uniformă, fără pete, scurgeri, stropi, băşici şi
cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd
de la distanta de 1m. Nu se admit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţele stropite, stropii trebuie
să fie uniform repartizaţi.
Aderenţa zugrăvelilor înterioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma de
perete. O zugrăveala, prin frecare nu trebuie să se ia pe palma.
Verificări pe faze de lucrări ale vopsitoriilor:

Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor, se va controla mai intai dacă la vopsitoriile
în ulei s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănirea vopselei cu degetul, în mai
multe puncte.
Prin examinarea vizuală, se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
• suprafaţa vopsită în ulei, emailuri sau lacuri, trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios
sau mat, după cum se prevede în proiect, sau în mostrele stabilite.
• Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată pâna la perfect curat, adică să nu prezinte straturi
străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri, care pot
genera desprinderea stratului aglomerării de pigmenti, neregularităţi cauzate de chituire sau şlefuire
necorespunzătoare, urme de pensulă sau de vopsea insuficient frecată la preparare.
• la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a
suprafeţelor de Iemn sau metalice (chituite şi şlefuite în prealabil). De asemenea, se vor verifica
accesoriile metalice (şilduri, drucare, cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea.
• nu se admit pete de mortar sau zugrăveala pe suprafeţele vopsite;
• înainte de vopsirea suprafeţelor de vopsit, acestea vor fi verificate dacă au fost pregătite corect prin
curăţire, şlefuire şi chituire a rosturilor, etc.;
• se va examina vizual pe toate feţele dacă tevile, radiatoarele, etc sunt vopsite în culorile prescrise şi
dacă vopseaua este uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte.
• se va verifica, înainte de vopsire, dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină,
mortar, etc. Verificarea vopsitoriei feţelor "nevăzute" aIe ţevilor, radiatoarelor se vor controla cu
ajutorul unei oglinzi;
• separarea între zugrăveli şi vopsitorie pe acelaşi perete şi între zugrăveala şi tavane, trebuie să fie
distincte, fără suprapuneri, ondulaţii. Separaţiile trebuie să fie rectilinii şi orizontale.
Vopsele de dispersie
caietului de sarcini.
Cod document:
Pagina 73 din 122
• Datele tehnice ale fiecărui tip de produs şi procedurile specifice aplicării.
• Mostre: toate suprafeţele finisate prin vopsire vor fi aprobate în prealabil de către beneficiar şi
proiectantul general, pe mostre scara 1: 1 executate pe şantier în locurile şi cu dimensiunile indicate
de către proiectantul general.
• Certificatele de calitate semnate de producătorul vopselei, care să ateste că produsul satisface
cerinţele normelor în vigoare.
Tipuri de vopsitorie interioară:
- Vopsitorie pe tencuială, finisare mată: 2 straturi emulsie acrilică pentru interior - la toate spatiile
comune, holuri si casa scarii
- Vopsitorie pe tencuială si pe gips carton , finisare mată: 1 strat emulsie acrilică pentru interior - la
toate spatiile interioare ale cladirii
Descriere:
1. Socluri perimetrale la interior:
Se aleg următoarele tipuri de vopsele, sau similare:
• grund (10 mp/litru)
• vopsitorie lavabilă, 2 straturi, culoare alb
2. Pereţii şi plăcile din gips-carton:
Finisarea se va face cu vopsitorie lavabilă culoare alb sau similar.
3. Pereţii din zidărie:
Se vor tencui pe ambele feţe, gletui şi vopsi, cu vopsea lavabilă sub formă de de dispersie culoare alb
sau similar.
a) Caracteristici generale:
Vopseaua albă, lavabilă, are următoarele proprietăţi:
- acoperire foarte lungă;
- alb imaculat;
- lavabil;
- permeabilitate ridicată, ce permite peretelui să respire;
- dilatare optimă;
- aplicare uşoară;
b) Caracteristici tehnice:
- aspectul peliculei diluate: gros – opac
- uscare la suprafaţa: 5-10 minute
- uscare la adîncime: 30-40 minute
- uscare în profunzime: 2-4 ore
- al treilea strat: 4-6 ore
c) Modalitati de aplicare:
- vopseaua lavabilă se va aplica cu ruloul, acesta presupunând o diluare a varului cu apa, în proporţie
de 15-20%.
- primul strat poate fi mai diluat, penfru uşoara penetrare în porozitatea suportului.
- se amestecă cu grijă, adaugând mai lent apa, până ce viscozitatea de aplicare este cea dorită.
- nu se aplică produsul la temperatura mai mică de +5 grade Celsius.
- instrumentele folosite trebuie spălate imediat după utilizare;
d) Etape aplicării:
- suprafeţele noi trebuie să fie bine uscate. - fără praf şi impurităţi de orice fel, inclusiv cimentul
- în toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apă sau de diluant creşte aderenţa, elimină praful
şi reduce consumul de var.
Cod document:
Pagina 74 din 122
Vopsele pe elemente metalice
• Datele tehnice ale fiecărui tip de produs şi procedurile specifice aplicării.
• Mostre: toate suprafeţele finisate prin vopsire vor fi aprobate în prealabil de către beneficiar şi
proiectantul general, pe mostre scara 1: 1 executate pe şantier în locurile şi cu dimensiunile indicate
de către proiectantul general.
• Certificatele de calitate semnate de producătorul vopselei, care să ateste că produsul satisface
cerinţele normelor în vigoare.
Tipuri de vopsitorie exterioară:
- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticoroziv sintetic, 2 straturi
email alchidic mat.
- Vopsitorie pe oţel galvanizat, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund pentru oţel galvanizat, 2
straturi email alchidic mat.
Tipuri de vopsitorie interioară:
- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticoroziv sintetic, 1 sub-strat
email alchidic, 1 strat email alchidic material inodor.
- Vopsitorie pe lemn sau metal galvanizat, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund, 2 straturi
vopsea pentru interior pe bază de latex.
Pe toate elementele metalice, conform planurilor de arhitectură şi tablouri de tâmplărie şi
finisaje.
Glafuri si pervaze
La toate ferestrele pe exterior. Conform Tablou Finisaje .
Descriere: glaf exterior din granit, cu lacrimar
Reperele de tâmplărie descrise în tabloul de tâmplărie sunt livrate cu pervazuri din tabla
vopsita in camp electrostatic,cu adâncimea de construcţie conform cerinţelor, înălţimea nasului de
picurare minimum 30 de milimetri.
Montajul glafului se face pe profilul de bază din PVC de pe precadru.
Drenajul apei din toc se face mascat, peste glaful exterior. În preţ vor fi incluse console de
glafdin tabla, îmbinări pentru tabla şi închideri laterale pentru pervaz.
Rosturile care apar se sigilează cu silicon elastic şi durabil. Spaţiul dintre glaf şi construcţia de
bază este umplut cu material izolator (spuma poliuretanică).
La toate ferestrele pe interior. Conform Tablou Finisaje .
Descriere: pervaz interior din PVC
Montajul pervazului se poate face prin lipire cu adeziv, asezare direct pe mortar sau prindere
in suruburi.
3.6. IZOLATII
1. Generalităţi
Prevederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de izolaţii termice şi hidrofuge la construcţii.
Construcţia are acoperiş sarpanta.
2. Prevederi comune
Toate materiatete şi semifabricatele care intră în componenţa unei izolaţii nu pot fi introduse în
lucrare decât dacă în prealabil:
Cod document:
Pagina 75 din 122
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să
confirme că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului; Înlocuiri de
materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
- s-a organizat depozitarea şi manipularea În condiţii care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii
materialelor;
- s-au efectuat înainte de punerea în operă determinările prevăzute în prescripţiile tehnice respective:
- s-au efectuat încercări ale umidităţii şi măsurători ale dimensiunilor şi formelor materialelor (de ex.
acelora în plăci) pentru care instrucţiunile de folosire pun condiţia în legătură cu aceasta;
Verificarea caracterlsticilor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii se face în cadrul verificării
executărII acelui suport (de exemplu planşee, pereţi etc.).
În cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolării prevede condiţii speciale de planeitate,
umiditate etc, precum montarea în prealabil a unor piese, dispozitive etc... aceste condiţii vor face
obiectul unei verificări suplimentare înainte de începerea lucrărilor de izolaţii.
Toate verificările ce se efectuează la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de
ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările. piesele înglobate etc.) se înscriu în
procese -verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.
3. Decontarea lucrărilor:
Cantităţile din listele de lucrări sunt aproximative. Pe parcursul lucrărilor pot apare modificări. Acestea
nu influenţează preţul unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va consulta planurile de
execuţie, respectiv va măsura la faţa locului şi va determina cantităţile exacte de pus în operă pe
propria răspundere.
3.6.1. Izolaţii termice
Amplasare:
Conform planurilor de arhitectură
Observaţii generale:
Pe parcursul executării lucrărilor, în afară de rezolvarea problemelor indicate mai sus, se mai verifică
dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- termoizolaţille care se realizează din plăci sau blocuri să fie executate din elemente întregi sau tăiate
în forme regulate, cu instrumente adecvate;
- densitatea aparentă a materialelor de bază să corespundă prevederilor proiectului, în limitele
abaterilor;
- deschiderea rosturilor să fie de maximum 2mm;
- barierele contra vaporilor să fie continue;
- izolarea termică a elementelor de construcţie s-a realizat în scopul asigurării climatului interior impus
de cerinţele minime de confort.
Lucrările de izolaţii se execută în confomitate cu prevederile proiectului şi a "Normativului
pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri"· C107/82.
Lucrările de termoizolaţii vor fi verificate în permanenţă pe parcursul execuţiei, iar toate
aceste verificări se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse. La verificarea pe faze de lucrări
comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-Ie cu
proiectul şi prescripţiile tehnice respective.
Descriere:
Izolaţiile termice se vor realiza din plăci din polistiren expandat, cu grosimea de 10 cm
polistiren expandat pe peretii exteriori
Cod document:
Pagina 76 din 122
ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCRARII (cerinte de calitate si proprietati fizice, chimice si de
aspect si fiabilitate)
Placi termoizolante pentru fatade
Vor fi utilizate doua tipuri de placi termoizolante din polistiren ignifugat:
a) Pentru pereti de fatada – placi din polistiren expandat ignifugat pentru fatade cu rezistenta la
tractiune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m3 si conductivitate termica ≤ 0,040 W/mK.
Grosimea placilor va fi de 10 cm. Vor fi admise abateri dimensionale ale placilor de max. ±0.4%
si contractii sub influenta factorilor climatic de max. 0,2%.
Conform SR EN 13163 – 2003 “Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din
polistiren expandat EPS – Specificatie”, pentru pereti se prevede EPS – L1 (toleranta lungimii)– W2
(tolerant latimii) – T2 (toleranta grosimii) – S2 (toleranta perpendicularitatii) – P4 (toleranta planeitatii)
– DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.
Conductivitate termica a metarialului
– valoare de calcul = 0,035 W/mK
- valoare efectiva minima = 0,037 W/mK
b) Pentru termoizolarea soclurilor, in vederea realizarii unei rezistente sporite la soc – se utilizeaza
placi din polistiren extrudat XPS, cu suprafata striata cu densitate de 28-30 kg/m3.
Grosimea placilor va fi de 5 cm. Abaterile dimensionale ale placilor se vor incadra in limitele
acceptate pentru placile din polistiren expandat.
Mortar adeziv mineral (adeziv de spaclu) – permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa.
Produsul se utilizeaza atat pentru lipirea placilor termoizolante de fatada, cat si pentru spacluirea
acestora. Aderenta materialului la suport cat si la placa termoizolantava fi de min. 100kN/m2.
Diblurile de ancorare a placilor termoizolante

Alegerea diblurilor se va face in functie de tipul materialului din care este alcatuit peretele.
Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea aparitiei puntilor termice. Tija diblurilor
(O 8mm) va asigura ancorarea acestora in zid cu min. 45mm pentru a obtine rezistenta la smulgere, iar
adancimea in zid a gaurii pentru diblu va depasi cu 10 mm lungimea de ancorare. Diametrul talerului
diblului – 60 mm. grosime termoizolatie.
In general, pentru cladiri cu inaltimea mai mica de 50 m sau o viteza a vantului mai mica de
135 km/h, este necesar un numar minim de 6 dibluri/m2. Placile din polistiren extrudat XPS din zona
soclului, se vor diblui de regula de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
La lipirea placilor din zona buiandrugilor, pentru a impiedica alunecarea, se vor folosi cleme de
fixare sau alte elemente ajutatoare.
Plasa din fibra de sticla – plasa din tesatura din fibra de sticla rezistenta la mediul alcalin, cu rol
de armare a masei adezive de spaclu, cu parametrii mecanici ridicati (rezistenta la rupere >
1500N/5cm, alungirea aferenta ≤ 35‰).
Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubla sau in varianta: primul
strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330g/mp, dimensiuni ochiuri 6x6mm, rezistenta la
tractiune > 4000N/50mm. La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare.
Grund (amorsa lichida pe paza de rasini sintetice pentru tencuiala decorativa) asigura aderenta
sporita intre finisaj si masa de spaclu, si o uniformizare a absorbtiei.
Tencuiala de finisaj – pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice (organice), silikatice (minerale)
Cod document:
Pagina 77 din 122
sau silikonice, cu coeficient de reflexie mai mare de 25.
Grosimea minima a tencuieli decorative este de 1,5 mm la tencuielile periate si de 2 mm la
tencuielile striate.
Se poate utiliza o tencuiala decorativa pe baza de granule de marmura si lianti de rasini
sintetice cu caracteristici hidrofobe, lavabila si permeabila la vaporii de apa prevenind formarea
condensului.
Stratul de finisaj va fi rezistent la socuri, variatii de umiditate, agenti corozivi, inghet-dezghet,
raze ultraviolete.
Pentru a evita o murdarire prematura a fatadei se va prefera utilizarea unor tencuieli
decorative Silikatice, care prin proprietatile lor specifice nu se prafuiesc asa rapid ca cele organice
(acrilice).
Tencuielile de “umplere” acrilice si silikatice de 0,5mm sunt tencuieli fine si fac pozibila
realizarea unei suprafete netede. Ele se aplica peste tencuiala de 1,5mm dupa minimum 24 ore.
Tencuielile Silikonice, mai scumpe, hidrofobate in masa, se prafuiesc mai greu si rezista la apa
de ploaie. Ele imbina caracteristicile pozitive ale tencuielilor acrilice si silikatice si sunt de preferat.
Peste tencuiala decorativa se poate aplica o vopsea acrilica silikatica sau silikonica dupa caz.
Profile metalice (aluminiu)

a) profil de soclu – cu rol de sustinere a sistemului termoizolant al peretilor.
Profilul se monteaza prin prindere mecanica cu dibluri si este prevazuta cu lacrimar pentru scurgerea
apelor meteorice. Se monteaza in functie de prevederile detaliilor de executie ale proiectului.
b) profil de colt – pentru armarea suplimentara a muchiilor si rectiliniaritatea acestora. Asigura o
rezistenta suplimentara la solicitari mecanice.
Se admit numai produse agrementate in sistem, procurate de la acelasi furnizor. Elementele
componente ale sistemului termoizolant trebuie sa fie compatibile intre ele si verificate in system
conform ghidului de agrementare european ETAG 004. In privinata comportarii la foc sistemul trebuie
sa se incadreze in Euroclasa B-S2, d0.
ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR, CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ

Lucrari premergatoare executiei
a) incheierea lucrarilor de pe invelitori si instalatii de scurgere a apelor pluviale;
b) protejarea tamplariilor si ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenirea stropirii sau patarii;
c) montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul;
d) lucrari de pregatire a suportului – suportul se verifica cu grija, se va curata, se vor elimina portiunile
de tencuiala existenta eventual exfoliatesau fara capacitate portanta si de aderenta insuficienta.
Neregularitatile mai mari de 10mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuiala
adeziva suplimentara de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren.
Denivelarile mai mici de 10mm se vor prelua prin intermediul adezivului de spaclu la lipirea
placilor termoizolante.
Suportul nu trebuie sa fie friabil sau cu tendinte de desprindere, trebuie sa fie uscat, curat,
fara eflorescente.
Trebuie evitata o umezire ulterioara a stratului suport (umiditate ascensionala).
e) asigurarea impotriva soarelui si a ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea
superioara a schelei.
Aplicarea sistemului termoizolant este interzisa la temperaturi sub +50C (suport, material si
temperatura aer) iar la tencuiala silikatica sub +80C. De asemenea, nu se aplica sistemul pe ploaie (fara
Cod document:
Pagina 78 din 122
masuri de protectie) in conditiile in care exista riscul aparitiei condensului (chiar in faza de intarire si
uscare). Placile termoizolante vor fi ferite de radiatiile ultraviolete.
Inainte de inceperea lucrarilor, se face o proba de lipire pentru a stabili daca suportul este
corespunzator.
Executarea lucrarilor
Lipirea placilor termoizolante
Se utilizeaza mortar uscat, gata preparat livrat in saci. Prepararea mortarului (reteta : proportii
amestec, conditii de omogenizare etc.) va respecta intru totul conditiile impuse de producator.
-Se monteaza profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30cm. Abaterile de planeitate
ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distantieri intre profil si perete, imbinarile dintre
profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legatura. Suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu
adeziv pentru profile.
-Solutia de sustinere a placilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptata
modului de realizare a acestuia si a infrastructurii constructiei.
-Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protectie se va poza si la partea superioara a aticelor.
-Mortarul adeziv pentru spaclu se aplica pe marginea placilor sub forma unui cordon perimetral cu o
latime de cca 5cm si in mijlocul placii, in min. 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafata de contact
cu suportul de minimum 40%. soclu, prin miscari usoare de apasare. Se va evita alinierea rosturilor
dintre placi cu rosturile de la ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari mari de
eforturi – in zona colturilor ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind sa depaseasca coltul
golului, atat pe verticala cat si pe orizontala.
-Placile se aseaza in siruri orizontale, cu rosturile tesute (inclusiv la colturile cladirii).
-In rosturile dintre placi nu se va aplica adezivul pentru a nu forma punti termice.
-Rosturile dintre placi mai mari de 2mm se vor umple cu straifuri (pene) din polistiren. Rosturile mai
mici de 4mm pot fi inchise cu spuma poliuretanica.
-Placile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplica dupa montarea placilor de fatada.
-Marginile placilor care depasesc colturile fatadelor se vor taia dupa min. 24 ore de la lipire.
-Se verifica planeitatea la fiecare 2mp de izolatie termica fixata.
-Dupa intarirea adezivului de lipire se va face o slefuire a placilor in dreptul rosturilor.
Dibluirea
-Diblurile se monteaza la 24 ore dupa lipirea placilor, dupa intarirea suficienta a adezivului de lipire (3
dibluri pe placa). Se realizeaza gauri cu burghiul de 8 mm.
-Alegerea diblurilor se va face in functie de tipul materialului din care este alcatuit peretele. Diblurile
vor fi realizate din material plastic pentru evitarea aparitiei puntilor termice. Tija diblurilor (O 8mm) va
asigura ancorarea acestora in zid cu min. 45mm (pentru a obtine rezistenta la smulgere), iar
adancimea in zid a gaurii pentru diblu va depasii cu cca. 10 mm lungimea de ancorare. Stabilirea
lungimii diblului: adancimea de ancorare + grosimea tencuielii + grosime adeziv de lipire + grosime
termoizolatie. Diametrul talerului diblului – 60mm. Talerele diblurilor trebuiesc ingropate pana la fata
exterioara a placilor de polistiren iar adanciturile rezultate se vor netezi cu adeziv de spaclu.
-In general, pentru cladirii cu inaltimea mai mica de 50m sau o viteza a vantului mai mica de 135km/h,
este necesar un numar minim de 6 dibluri/m2. Placile din polistiren extrudat XPS din zona soclului, se
vor diblui de regula de la 30cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
-La lipirea placilor din zona buiandrugilor, pentru a impiedicaalunecarea, se vor folosi clemele de fixare
sa alte elemente ajutatoare.
Cod document:
Pagina 79 din 122
-Se pot folosi 2 variante de dibluire:
-Diblurile tuturor punctelor de intersectie dintre rosturile verticale si cele orizontale si cate un diblu in
mijlocul fiecarei placi
-Cate 3 dibluri pe placa. Distanta diblurilor fata de marginea placilor se va alege astfel incat sub fiecare
diblu sa se gaseasca mortar adeziv.
Spacluirea si armarea
-Inainte de spacluire, placile de polistiren se slefuiesc pentru o planeizare suplimentara a suprafetei.
Daca dupa slefuire placile au stat mai mult de 2 saptamani neacoperite cu masa de spaclu, se va face o
noua slefuire.
-Dupa aplicarea masei de spaclu (cu spaclu cu dinti de 10mm) se pozeaza plasa de fibra de sticla, avand
griza sa nu faca pliuri, in fasii verticale suprapuse de 10 cm.
-Grosimea masei de spaclu armate – min. 2mm, max. 4mm.
-Acoperirea plasei de fibra de sticla cu adeziv de spaclu va fi de minimum 1,0mm (in zonele de
suprapunere intre fasii de minimum 0,5mm) si de maximum 3mm.
-Aplicarea plasei din fibra de sticla se va face in masa de spaclu proaspat
-Zonele cu tensiuni suplimentare (colturile ferestrelor) se armeaza suplimentar cu straifuri prinse cu
adeziv de spaclu.
-Se va dubla stratul de fibra de sticla pe inaltimea soclului si a parterului
-Colturile golurilor de fereastra se vor arma suplimentar cu straifuri din tesatura din fibre de sticla,
montate la 450 (20/40cm), inainte de armarea generala. Intradosul colturilor ferestrelor se armeaza
suplimentar cu straifuri din plasa de fibra de sticla.
-La muchiile cladirii si adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colt din aluminiu, cu plasa
de fibra de sticla integrata.
-In situatia in care nu se monteaza profile de colt, plasa din camp se va intoarce dincolo de colt, pe
minimum 20cm, suprapunandu-se cel putin 10cm cu plasa pe cealalta latura a coltului.
-Dupa uscare (timp conform firma producatoare) masa de spaclu se va slefui fara deteriorarea plasei
din fibra de sticla, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.
-Lacrimarele se realizeaza folosint profile speciale care se monteaza inainte de armarea generala.
-Muchiile intrande se executa similar celor iesinde fara profil, cu minimum 10cm suprapunere.
-Capetele diblurilor vor fi spacluite cu minimum 24 ore inainte de armarea generala
-Inaintea aplicarii straturilor de finisaj, adezivul pentru spaclu va fi lasat la uscat minimum 7 zile. Se
evita o gletuire excesiva. Urmele de la fierul de glet vor fi nivelate dupa uscare.
Aplicarea finisajului
Sistemul de finisaj nu se aplicala temperaturi de sub +5°C sau pe suport inghetat, la
temperaturi de peste 30°C si cu actiunea directa a razelor solare si a ploii.
a) Grunduirea – se executa peste adezivul de spaclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toata
suprafata ce urmeaza a se finisa. Dupa grunduire, suprafetele trebuie sa aiba o culoare uniforma. Pe
vreme foarte calduroasa se recomanda aplicarea a doua straturi de grund, al doilea strat fiind aplicat
dupa minimum 24 ore fata de primul. Timpul de uscare conform firma producatoare (aprox. 24h).
b) Aplicarea tencuielii decorative
-Tencuiala trebuie sa fie rezistenta la apa si permeabila la vaporii de apa si trebuie sa contina cca. 60%
rasina de silicat de potasiu (sticla solubila de potasiu) si oxid de titaniu si cca. 40% piatra de marmura
(granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0mm), este alba sau colorata si se aplica in structura striata sau
periata. Nu se murdareste. Conductivitatea termica este de 0,7W/(mK), coeficientul de difuzie a
Cod document:
Pagina 80 din 122
vaporilor apa μ=37, absorbtia de apa<0.5kg/m2/0,5h.
-Se aplica cu fierul de glet inoxidabil si se niveleaza la grosimea granulei. Grosimea stratului ~2-3mm,
minimum 1,5mm la tencuieli periate si minimum 2mm la tencuieli striate.
-Coeficientul de reflexie a luminii sa fie minimum 25. Dupa aplicare se driscuieste cu drisaca de plastic
(liniar sau citcular).
-Pentru evitarea aparitiei innadirilor in campil finisat aplicarea va fi continua pe fasii orizontale, in
scara, de sus in jos.
-Pana la uscare se va evita atingerea, zgarierea sau umezirea suprafetei.
-Timpul de uscare conform norma firma – aprox. 24h.
-Temperatura aerului, materialului si suportului trebuie trebuie sa fie de minimum +50C pe timpul
executiei si intaririi materialului, iar la tencuiala silikatica minimum +80C. Fatada va fi protejata de
actiunea directa a razelor solare, de actiunea ploii si vantului puternic, cu plasa de protectie.
-Uniformitatea de culoarepoate fi asigurata numai in cadrul aceleiasi sarje de productie. Evolutia
tonalitatii culorii poate fi influentata prin caracteristicile suportului, temperatura si umiditatea
atmosferica.
-Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu continut suplimentar de substante care impiedica
formarea mucegaiului si ciupercilor.
-Peste tencuiala decorativa se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25.
Profil de legatura pentru usi si ferestre

Profilele din PVC cu banda de etansare si plasa din fibre de sticla pentru o legatura etansa si
sigura intre sistemul termoizolant si tocul ferestrelor si usilor se lipesc numai dupa ce se face o proba
de lipire pentru a stabilii daca suportul este corespunzator pentru lipirea profilului. Montarea se face
dupa curatarea tocului si pozitionarea profilului paralel cu tocul.Se trece apoi la montarea foliei de
protectie a geamului (grosime min. 0,06mm), ce se va lipi pe aripa profilului dupa
indepartarea benzii de protectie a acestuia. Aceasta aripa se rupe dupa terminarea executiei stratului
de finisaj.
PROGRAMUL DE URMARIRE A CALITATII EXECUTIEI

Fazele determinante ale operatiunii de termoizolare suplimentara a peretilor exteriori sunt
considerate:
a) montarea integrala prin lipire si dibluirea stratului termoizolant de polistiren expandat ignifugat.
b) Realizarea masei de spaclu armate
c) aplicarea stratului final (vizibil) al finisajului.
Calitatea lucrarilor va fi verificata si consemnata de proiectant in procese verbale de verificare.
VERIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Pe parcursul executarii lucrarilor firma furnizoare a sistemului termoizolant integrat va efectua
urmatoarele verificari:
a) verificarea suportului;
b) verificari pe faze de lucrari;
c) verificari la receptia preliminara vor fi Intocmite urmatoarele tipuri de
documente si Inregistrari:
-procese verbale de instruire;
-procese verbale de asistenta tehnica;
-procese verbale de receptie calitativa.
Cod document:
Pagina 81 din 122
Firma furnizoare va pune la dispozitia constructorului certificate de calitate la fiecare transa de
livrare a materialelor.
PREVEDERI PRIVIND CONDITIILE DE RECEPTIE A LUCRARILOR EFECTUATE

Lucrarea se va supune conditiilor de receptie ale firmei furnizoare a sistemului termoizolant,
ale proiectantului si beneficiarului.
Receptiile (preliminara, finala) se vor face numai In conditiile existentei tuturor documentelor
ce atesta calitatea fiecarei faze de lucrari verificate pe parcursul executiei.
Executia trebuie facuta in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate
care detin de altfel si patentele aferente referitoare In primul rand la compozitia mortarului,
dispozitive de prindere si solidarizare, scule, tehnologia de executie.
MASURI PRIVIND PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA

INCENDIILOR PE DURATA EXECUTIEI LUCRARILOR
Se vor respecta cu strictete masurile suplimentare, specifice operatiunilor de termoizolare
suplimentara a peretilor exteriori, cerute si consemnate In procesele verbale de instruire si asistenta
tehnica de catre furnizorul sistemului termoizolant.
PREVEDERI PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR

Se va solicita constructorului garantie a lucrarilor pentru durata maxima stabilita de furnizorul
sistemului termoizolant In conditiile aplicarii In integralitate si punere In opera In conformitate cu
prescriptiile cuprinse In fisele tehnice puse la dispozitia executantului.
Se vor semnala de catre utilizatori prin intermediul beneficiarului, proiectantului si
executantului toate fenomenele neconforme cu garantia oferita: deteriorari ale finisajului, desfaceri
ale stratului termoizolant, aparitia condensului la pereti, evidentierea puntilor termice, etc.
 Hidroizolatii
Verificările ce trebuie efectuate pe parcursul lucrărilor la hidroizolaţiile bituminoase, în afara

prevederilor comune de mai sus, sunt:
- asperităţile suportului hidroizolaţiilor nu trebuie să depăşească 2mm iar denivelările de planeitate, la
un dreptar de 2 m nu trebuie să depăşească 5mm;
- existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm lăţime pe contur şi în câmp (la 4-5 m distanţă pe ambele
direcţii) a şapelor de peste termoizolaţiile noi;
- respectarera reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii) cf.
Normativului C112-75;
- respectarea direcţiei de montaj a foilor: până la 20% pantă se pot monta oricum, peste 20% se
montează numai paralel cu panta;
- membranele bituminoase de hidroizolaţii sunt livrate în role depozitate în poziţie verticală pe paleţi
înveliţi în polietilenă de înaltă densitate.
- Fiecare rolă şi palet are are o etichetă colantă pe care sunt înscrise şi producătorul şi adresa,
denumirea produsului, deimensiunile şi greutatea, numărul lotului şi data fabricaţiei, condiţii de
depozitare şi transport; fiecare livrare trebuie însoţită de certificat de garanţie precum şi de agrement
tehnic;
- punerea în operă a membranelor bituminoase termofuzibile se face de către unităţi specializate, cu
respectarea condiţiilor specifice şi normelor tehnice aferente domeniului de referinţă;
Cod document:
Pagina 82 din 122
- suprapunerile la îmbinări la membrane se face pe circa 8 cm longitudinbal şi 10 cm transversal. În
cazul sistemelelor hidroizolatoare pluristrat, straturile succesive sunt decalate la îmbinări la o jumate
din lăţimea unei membrane;
- lipirea în aderenţă totală prin termosudare completă se face prin îndepărtarea firului termofuzibil de
polietilenă de înaltă densitate de pe faţa interioară cu ajutorul flăcării arzătorului cu propan;
- suprafaţa amorsată va fi tratată cu o amorsă bituminoasă;
- aplicarea se face desfăcând sulul de membrană pe suprafaţa suport, încălzind şi membrana şi planul
de contact, pănâ când membrana se lipeşte de suprafaţă.
Hidrozolaţii bituminoase
Se va utiliza un mortar hidroizolant usor-elastic, bicomponent, modificat polymeric, compus
dintr-un polimer lichid si un amestec solid special, pe baza de ciment si aditivi. Modul de elasticitate
redus, pe baza de ciment modificat cu polimeri sintetici speciali si microsilice, continand agregate
selectionate de dimensiune redusa si aditivi corespunzatori, utilizat pentru impermeabilizarea si
protectia betoanelor expuse contactului temporar sau permanent cu apa; impermeabilizarea se poate
realize aplicand produsul in doua straturi succesive, direct unul peste celalalt, sau introducand intre
acestea o plasa de armare din fibra de sticla rezistenta la alcali, performantele fiind similare in ambele
variante.
Caracteristici si avantaje:
- Usor de aplicat, cu pensula sau cu mistria
- Nu necesita apa
- Unitati pre-dozate
- Se aplica manual sau prin pulverizare
- Amestecare usoara si rapida
- Adeziune excelenta
- Protejeaza betonul impotriva carbonatarii
- Protejeaza impotriva penetrarii apei
- Nu corodeaza otelul sau fierul
- Poate fi vopsit
Este permis contactul cu apa potabila
Date despre produs:
Comp. A: polimer lichid si aditiv
Comp. B: ciment portland , agregate selectionate si adaosuri
Grosimea stratului 0.75 mm min.-1.5 mm max.
Consum / Dozaj: depinde de rugozitatea stratului suport. In general, ~ 2.0 kg/mp/mm
Vor fi indeplinite cerintele caracteristicilor de performanta ale standardului EN 1504-2.
Aspect / Culori
Componenta A: lichid alb
Componenta B: pulbere gri
Amestec: ciment de culoare gri
Ambalaj Unitati de 25 kg (sac de 20 kg si recipient de 5 kg)
Valabilitate / Conditii de depozitare

12 luni de la data productiei, daca produsul este depozitat in mod corespunzator, in ambalajul original,
sigilat si nedeteriorat, in mediu racoros si uscat.
Cod document:
Pagina 83 din 122
 TAMPLARII
Standarde si normative de referinta

C.199- 79 Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructie a
tamplariei din lemn
C.47- 87 Instructiuni tehnice pentru montarea si folosirea geamurilor si a altor produse din sticla in
constructii
STAS 466- 86 Usi din lemn pentru constructii, console, sectiuni
STAS 799- 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale
STAS 4928- 89 Glasvandari cu rame din lemn
calitatii
calitatii
Tamplarie de lemn / PVC / metalica

Verificarea produselor de tamplarie ( lemn, PVC, HPL sau metal ) se va face la primirea pe
santier a tamplariei in tot timpul punerii in opera ( montarii ) precum si la receptie.
Tamplaria de lemn, PVC sau metal care soseste pe santier gata confectionata trebuie verificata
de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectele:
- existenta si continutul certificatelor de calitate
- corespondenta cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs
- verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se procese
verbale de verificare pe faze de lucrari
- se va avea in vedere ca tamplaria sa indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta
La tamplaria din lemn se verifica :

- existenta si calitatea accesoriilor metalice
- verticalitatea tocurilor si a captuselilor ( nu se admit abateri mai mari de 1mm/m)
- intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pana la 8 mm
- abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500mm, trebuie sa fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective.
- potrivirea corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor oe tocuri pe toate lungimea faltului
respectiv nu trebuie sa depaseasca 2mm
- existenta plaselor auxiliare la ferestre ( pentru indepartarea apelor ) este obligatorie
- accesoriile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect
- lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseala si in tocuri trebuie protejate prin placute metalice
sau alte ispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului
- deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta, ele nu trebuie sa fie blocate in uram
vopsirii
- verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului “ Finisaje interioare si exterioare”
La tamplaria metalica se verifica:
- corespondenta cu proiectul si a detaliilor respective
- asamblarea elementelor componente prin suduri ( nu se admit coloane de sudura neuniforme, cu
scurgeri de material, cu gauri produse prin arderea pieselor.
Cod document:
Pagina 84 din 122
- prinderea tamplariei de zidarie, diafragme, stalpi de beton sau prin sudarea ei de praznuri sau
placute metalice, conform proiectului
- grunduirea cu minim de plumb sa fie realizata pe toate fetele inclusiv pe cordoanele de sudura
- modul cum s-au montat garniturile din cauciuc
- etanseitatea rosturilor dintre tamplarie si pereti
Uşi interioare
Materiale:
- Usi interioare PVC
- Usi metalice
Amplasare:
Prevederile caietului de sarcini nu înlocuiesc şi nu au prioritate faţă de prevederile contractului

de execuţie şi a documentaţiei de licitaţie. În cazul unei contradicţii între prezentul caiet de sarcini şi
contractul de execuţie sau documentaţia de licitaţie, antreprenorul va anunţa beneficiarul în scris.
Beneficiarul va interpreta sau decide în concordanţă cu prevederile aplicabile ale contractului de
execuţie şi documentaţiei de licitaţie.
Caietul de sarcini se referă la lucrările de fabricaţie, livrare şi montaj al tuturor uşilor prevăzute
în proiect.
Se vor înainta beneficiarului spre aprobate următoarele elemente:
• Se va arăta poziţia şi mărimea tuturor decupajelor şi orificiilor pentru obiecte, armături şi accesorii
sanitare şi pentru alte repere montate în elementele de finisaj din lemn.
• Se va arăta aşezarea furnirului, cu cote, direcţia fladerului, faţa văzută şi un număr de identificare
pentru fiecare foaie de furnir. Numărul de identificare va indica pachetul şi locul în pachet al fiecarei
foi.
• Mostre pentru alegerea iniţială, sub forma seturilor de mostre ale prospectelor color ale
producătorului, cuprinzând elemente sau bucăţi reale şi arătând întreaga gama de culori, texturi,
modele,finisaje şi feronerii disponibile pentru fiecare tip de material indicat :
- finisaje transparente aplicate în atelier.
- finisaje opace aplicate în atelier.
• Mostre în scopul verificării elementelor în adevarată mărime pentru fiecare tip de tâmplărie metalică
indicat:
1.Foi de furnir reprezentative pentru pachetele care vor fi utilizate la elementele din lemn finisate
transparent.
2.Produse din lemn furniruite, cu sau pentru finisare transparente, 200x300mm, pentru fiecare specie
şi mod de tăiere. Se va include cel puţin o înnădire a furnirului şi se va finisa o jumătate a feţei.
Materialele de finisaj se vor eşalona pe mostre pentru a arăta şi defini clar fiecare strat. Se vor furniza
mostre separate de plăci nefatuite.
3.Feroneria vizibilă, câte o bucată pentru fiecare tip şi finisaj,
• Certificate de calitate semnate de producătorul subansamblurilor, care să ateste că produsele
satisfac cerinţele normelor.
• Datele de calificare pentru firmele şi persoanele specificate în paragraful „Asigurarea calităţii”,
pentru a demonstra capabilitatea şi experienţa acestora. Se vor include liste cu proiecte executate,
cuprinzând denumirea şi adresa, numele şi adresele proiectantilor şi beneficiarilor, precum şi celelalte
informaţii specificate.
• Datele tehnice ale produsului pentru fiecare tip de uşă specificat, inclusiv detalii de construcţie
Cod document:
Pagina 85 din 122
relative la materiale, dimensiuni ale componentelor individuale profile, finisaje şi caracteristicele
vitrajelor, documentelor de atestare a rezistenţei la foc.
• Desene de fabricaţie referitoare la producerea şi montajul uşilor, inclusive elevaţii, secţiuni, detalii
ale componetelor şi prinderi pe alte elemente ale lucrării.
• Tablouri de tâmplărie actualizate pe baza releveului construcţiei executate.
Rezistenţa la foc
vertificate de laboratoare de încercări acceptate de autorităţile cu jurisdicţie în domeniu, asupra
modului în care îndeplinesc cerinţele de rezistenţă la foc prevăzute atât de reglementările în vigoare,
cât şi de caietele de sarcini ale proiectului.
Montajul tâmplăriei
Uşile interioare vor fi montate în perete de zidărie BCA/caramida şi în pereţi de gips-carton,
inclusiv suport perimetral din material izolator cu grosimea minimă de 20 mm.
Tocurile uşilor trebuie să fie legate pe fiecare parte cu cel puţin 3 piese de ancorare. Distanţa
maximă dintre două locuri de ancorare este de 800 mm. Distanţa maximă faţă de colţurile exterioare
este de 150-200 mm.
Montajul pieselor de ancorare trebuie să se facă aliniat pe orizontală şi pe verticală.
Cerinţele fizice ale construcţiei vor fi îndeplinite şi de piesele de ancorare.
Modificările dimensiunilor condiţionate de temperatură care aparţin elementelor constructive
cât şi modificărilor de forma ale pieselor componente de racord trebuie să fie preluate prin rosturile
constructive.
În orice caz trebuie să se prevadă elemente de compensare a dilatării care sunt etanşe la apă,
aer, zgomot.
Asigurarea calităţii
Cel care preia contractul răspunde de calitatea producţiei precum şi de asamblarea
profesională a elementelor construcţiei. Pentru asigurarea calităţii, în cataloagele producătorilor de uşi
metalice exterioare se află norme de prelucrare şi de montare. Ele sunt la cerere puse la dispoziţia
beneficiarului.
Calificarea producătorului: firmă cu experienţă în producerea finisajelor din lemn similare cu cele
indicate în acest proiect şi cu suficientă capacitate de producţie pentru a produce subansamblurile
necesare fără a întârzia lucrările. Se va încredinţa producerea finisajelor interioare unei singure fime,
care va garanta execuţia integrală cu furnir având acelaşi aspect.
Calificarea montatorului: firmă cu experienţă în montarea finisajelor din lemn similare ca tip şi
cantitate cu cele indicate în acest proiect.
Înainte de producerea sau montarea finisajelor interioare din lemn, se vor realiza mostre sc.1:1 pentru
a verifica alegerile făcute la aprobarea mostrelor şi pentru a demonstra efectele estetice şi calitatea
materialelor şi execuţiei. Mostrele se vor construi în mărimea indicată, utilizând materialele pentru
lucrarea finală.
Mostrele vor fi amplasate pe şantier conform indicaţiilor proiectantului general.
Beneficiarul şi proiectantul general vor fi anunţaţi cu o săptămână înainte asupra datei şi orei
când se va începe producerea mostrei, precum şi asupra datei şi orei când se va începe montajul
mostrei.
Nu se vor începe lucrările finale înainte de a se obţine aprobarea mostrei sc.1:1 de către
Cod document:
Pagina 86 din 122
beneficiar.
Mostrele sc.1:1 se vor păstra şi întreţine pe durata execuţiei în stare nealterată, ca standard
pentru aprecierea lucrării terminate. Dacă se dispune, mostrele sc.1:1 se vor demonta şi îndepărta de
pe saniter. Mostrele sc.1:1 acceptate, care sunt în stare nealterată la momentul recepţiei preliminare,
pot deveni parte din lucrarea finală.
Se va organiza la şantier un instructaj cu participarea antreprenorilor lucrărilor adiacente sau
corelate.
Livrare, depozitare şi manipulare

Subansamblurile din lemn se vor proteja în timpul transportului, livrării, depozitării şi
manipulării pentru a preveni deteriorarea şi murdărirea. Nu se vor livra subansamblurile înainte de
terminarea la locul de montaj a vopsitoriei şi operaţiilor similare care le pot deteriora sau murdari.
Dacă este necesară depozitarea subansamblurilor în alte locuri decât cele de montaj, aceasta se va
face numai în zone în care condiţiile de mediu satisfac cerinţele specificate în paragraful „Condiţiile
proiectului”.
Condiţiile proiectului
Nu se vor livra sau monta subansambluri înainte ca întreaga clădire să fie închisă, lucrările
umede să fie terminate, iar sistemul de încălzire, ventilare şi aer condiţionat să fie în funcţiune şi să
menţină temperatura şi umiditatea relativă la nivelurile specificate pentru restul perioadei de
construcţie.
Se vor obţine şi respecta recomandările coordonate ale producătorului şi montatorului
finisajelor interioare din lemn asupa condiţiilor optime de temperatură şi umiditate în timpul
depozitării şi montajului. Nu se vor monta finisajele înainte ca aceste condiţii să fie atinse şi stabilizate,
iar subansamblurile să se situeze între valorile de plus sau minus 1,0% faţă de continutul optim de
umiditate de la data montajului până la sfarsitul perioadei de execuţie.
În cazurile în care finisajele din lemn trebuie să se potrivească cu alte elemente de construcţie,
înainte de începerea producţiei se vor verifica dimensiunile reale ale acestor elemente de construcţie
prin relevee atente şi se vor marca dimensiunile relevate pe desenele de fabricaţie şi montaj finale. Se
va coordona graficul de fabricaţie cu evoluţia construcţiei pentru a nu se întârzia lucrările.
Înainte de a fi acoperite, se vor verifica prin relevee atente pozitiile scheletului fururilor şi
întăriturilor ascunse care susţin finisajele interioare din lemn. Se vor marca dimensiunile relevate pe
desenele de fabricaţie şi montaj finale.
Dacă releveele nu pot fi făcute fără a se întârzia lucrările, se vor garanta dimensiunile şi se va
fabrica tâmplăria fără relevee. Se vor prevedea posibilităţi de ajustare pe şantier şi se va coordona
construcţia pentru a se asigura corespondenţa dintre dimensiunile reale şi dimensiunile garantate.
Coordonare
Se vor coordona dimensiunile şi pozitiile scheletului, fururilor şi întăriturilor, precum şi ale
celorlalte elemente de construcţie corelate pentru a asigura că finisajele interioare din lemn pot fi
susţinute şi montate conform indicaţiilor.
Coordonarea feroneriei: se vor distribui producătorului finisajelor din lemn copii ale tablourilor
de feronerie aprobate; se vor coordona desenate de fabricaţie şi montaj ale finisajelor din lemn şi
producţia lor cu cerinţele feroneriei.
Ignifugarea materialelor
Cod document:
Pagina 87 din 122
Se vor utiliza materiale impregnate sub presiune sau alt procedeu acceptat, cu substanţe
ignifuge acceptate de autorităţile cu jurisdicţie în domeniu.
Ca substanţe ignifuge, se vor utiliza substanţe ignifuge care nu afectează finisajele.
Feronerii şi accesorii
1. Balamalele uşilor vor fi aplicate, din oţel de 70 mm cu 5 încheieturi, fabricate din metal de 2,5 mm
grosime.
Balamalele uşilor vor avea posibilitate de montare interschimbabilă (stânga dreapta).
Se vor prevedea câte 3 balamale pe foaie la uşile până la 2,25 m şi câte o balama în plus pentru fiecare
75 cm sau fracţiune de 75 cm în plus.
Balamaua inferioară se va monta la 25 cm de la partea inferioară a uşii la partea inferioară a balamalei.
Balamaua superioară se va monta la 12,5 cm de la partea superioară a uşii la partea superioară a
balamalei. Balamaua centrală se va monta centrată între balamaua inferioară şi balamaua superioară.
Balamaua suplimentară se va monta, dacă este necesară, la 15 cm de la partea inferioară a balamalei
superioare la partea superioară a balamalei suplimentare
2 Încuietorile vor fi de tip cilindru Euro.
Se vor prevedea cilindri şi chei de santier pentru perioada de execuţie. Cheile de şantier nu vor face
parte din sistemul de chei permanent al beneficiarului şi nu vor avea acelai profil (secţiune ) cu acesta.
Cheile permanente vor fi inmanate beneficiarului la recepţia finală. Beneficiarul va monta cilindrii
permanenţi şi va returna cilindrii de şantier producătorului.
Cheile şi cilindrii vor fi marcate pentru identificare. Marcajul sau codul nu va include informaţii despre
forma cheii.
Zăvoarele încuietorilor vor pătrunde în toc minimum 15 mm. Zăvoarele foilor fixe ale uşilor
duble, etc. vor pătrunde în parodeală minimum 25 mm.
Încuietoarea se va monta la 95 cm de la ax la pardoseala finită.
Bara de împingere se va monta la 110 cm de la ax la pardoseala finită.
În funcţie de amplasare uşile vor fi echipate cu dispozitive de deschidere antipanică în caz de incendiu.
Bara de panică se va monta la 100 cm de la ax la pardoseala finită.
3. Uşile din clădire vor fi prevăzute cu dispozitive de autoînchidere în funcţie de amplasarea şi
destinaţia încăperilor. Dispozitivele de autoînchidere prevăzute la uşile din lemn şi la cele metalice vor
fi aparente, tip roată şi pinion, cu capac neferos amovibil. Se vor amplasa spre interiorul clădirii, scării,
încăperilor. Dispozitivele de autoînchidere prevăzute la uşile din geam vor fi îngropate în pardoseală.
Dispozitivele de autoînchidere vor fi reglabile, iar reglajul se va face în aşa fel încât uşile exterioare să
se deschidă la o presiune de maximum 4 kgf. Cele interioare fără cerinţe de rezistenţă la foc la 2,5 kgf,
iar cele interioare cu cerinţe de rezistenţă la foc 5 kgf.
4. Uşile vor fi prevăzute cu mânere fixe sau mobile fiuncţie de amplasarea şi destinaţia încăperilor.
5. Toate uşile vor fi prevăzute cu opritori care să protejeze elementele de construcţie şi finisajele
invecinate.
6.Uşile din lemn şi cele metalice vor fi prevăzute cu câte trei pastile antizgomot montate pe toc,
echidistanţa pe înălţimea foii.
Finisarea feroneriei :
Pentru suport din alamă, bronz, oţel: cromat satinat
Pentru suport din oţel inoxidabil: oţel inoxidabil satinat
Pentru feroneria neaparentă se va prevedea finisajul standard al producătorului Nu se vor monta piese
de feronerie aplicate înainte de terminarea finisării suportului.
Cod document:
Pagina 88 din 122
Accesorii din geam
Geam securizat pentru uşi şi oglinzi: produs prin procedeu orizontal cu role, cu muchiile
vizibile, prelucrate în prealabil 6 mm grosime.
Materiale de montaj
Fururi, distanţieri: lemn masiv moale sau tare, ignifugat, uscat sub 15% umiditate.
Şuruburi: din materialul, tipul, mărimea şi finisajul necesar în fiecare caz în parte.
Cuie: din materialul, tipul, mărimea şi finisajul necesar în fiecare caz în parte.
Ancoraje: din materialuI; mărimea şi finisajuI necesar în fiecare caz în parte, în funcţie de suport,
pentru o ancorare sigură. Se vor prevedea ancoraje şi piese îngIobate din metale neferoase sau
galvanizate pe faţa interioară a pereţiIor exteriori şi oriunde este nevoie pentru a asigura rezistenţa la
coroziune. Se vor prevedea dibluri expandabile dinţate pentru ancorajele forate.
Execuţie, pregătire
Înainte de montaj, se va condiţiona tâmplăria la condiţiile medii de umiditate prevalente în
zona de montaj şi se vor examina subansamblurile, inclusiv grunduirea spatelui şi îndepărtarea
ambalajului.
Montaj
Tâmplăria va fi montată perfect vertical, orizontal şi aliniat. Se vor monta distanţieri invizibili
conform proiectului. Toleranţa de montaj va fi 3 mm în 2400 mm.
Cantităţile din listele de lucrări sunt aproximative. Pe parcursul lucrărilor pot aparea
modificări. Acestea nu influenţează preţul unitar. Pentru comandarea materialelor, antreprenorul va
consulta planurile de execuţie, respectiv va măsura la faţa locului şi va determina cantităţile exacte de
pus în operă pe propria răspundere.
Tamplarie exteriora din P.V.C.

a)Tabloul de tâmplărie trebuie să prezinte în mod obligatoriu următoarele elemente pentru fiecare
poziţie:
-forma şi dimensiunile exterioare ale tâmplăriei văzute din exterior
-poziţionarea montanţilor şi a şproţurilor
-poziţionarea ochiurilor mobile, tipul acestora şi sensul de deschidere (spre exterior sau spre interior)
-numărul de bucăţi din fiecare poziţie
-suprafaţa pe bucată şi suprafaţa totală
-amplasarea (pe faţade şi/sau în planuri pe fiecare nivel al construcţiei, pe axe)
-culoarea tâmplăriei (gri)
-tipul geamului termoizolant (float clar, joasă emisivitate, colorat, reflectorizant, de siguranţă,
securizat, antiefracţie etc.)
b)Secţiune care să prevadă poziţionarea ferestrelor în raport cu suprafaţa exterioară a zidului şi
prevederea dimensiunii glafului exterior necesar drenării apei în exteriorul zidului.
c)Toleranţele la dimensiunile şi poziţia golului care trebuie asigurate de constructorul clădirii.
Acestea nu trebuie să fie mai mari de ±15 mm faţă de dimensiunile nominale. Abaterile de la
verticalitate şi orizontalitate trebuie să se încadreze în abaterea dimensională admisă.
d)Toleranţele de poziţionare a tâmplăriei în construcţie:
Cod document:
Pagina 89 din 122
-verticalitate (în planul tîmplăriei şi perpendicular pe aceasta) 2mm/m
-orizontalitate: 2 mm pentru lăţimi de până la 1,5 m
3 mm pentru lăţimi mai mari de 1,5 mm
-axa tâmplăriei faţă de axa trasată: ±5 mm.
Tamplarie interioara de lemn, vitrata si tampalrie metalica.

Caietul de sarcini cuprinde specificaţii tehnice privind lucrările de montaj ale tâmplăriei
interioare din lemn – uşi vitrate, cat si usi metalice pantru interior.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea
face numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Beneficiarului.
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere
de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant* şi Beneficiar/Investitor.
Elemente componente:
− Tocuri de lemn pentru uşi şi partiţii vitrate;
− Tocuri metalice;
− Foi/panouri uşă din lemn, pervaz;
− Partiţii vitrate: normale, rezistente la foc şi etanşe la fum;
− Uşi interioare metalice: normale şi respectiv rezistente la foc;
− Baghete de fixare pentru geamuri;
− Elemente de suspendare si închidere.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE,

DEPOZITARE
Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri
Confecţiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tâmplărie.
a) Uşi interioare pline(Rw 40 db)- pentru cancelarii , birouri .
- Foaie de uşă masivă din lemn/MDF placată pe ambele feţe cu furnir sau melamină;grosimea foii uşii
min. 40 mm;
- Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn în linie cu arhitravele – respectiv profile metalice
prefabricate vopsite;
- Feroneria aferenta tipurilor de confectie – şilduri, mânere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu
buton (în săli de clasă şi toalete) şi cu chei în celelalte încăperi).
a) Uşi interioare cu panouri decorative (în clădiri monumente istorice)
- La fel ca la punctul a) cu foaie de uşă şi toc din lemn masiv, cu panouri din placaje incluse, furniruite şi
lăcuite conform specificaţiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente;
b) Uşi cu panouri vitrate integrate – pentru salile de clasa ;
- Foaie de uşă masivă din lemn/MDF placată pe ambele feţe cu furnir sau melamină; grosimea foii uşii
min. 40 mm;
- Panou de vizionare 10x40 cm, geam clar în grosime de 6 mm;
- Toc pentru uşă din lemn / metalic - profile prefabricate ce se livrează împreună cu foaia de uşă şi
elemente de suspendare şi închidere (balamale, broască);
buton (în săli de clasă şi toalete) şi cu chei în celelalte încăperi.
c) Uşi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc)
- Foaie de uşă cu structură din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structură din lemn, min. 45x50 cm,
cu geam clar în grosime de 6 mm, suprafaţa vitrată este divizată de baghete în diverse panuri, în
Cod document:
Pagina 90 din 122
conformitate cu specificaţiile Proiectantului,
Dacă suprafaţa vitrată nu este divizată se va folosi geam securit sau laminat;
- Montanţi şi traverse pentru uşi şi partiţii vitrate;
În cazul instalării acestor tipuri de uşi în interiorul unor pereţi despărţitori se vor utiliza: tocuri
standard din lemn şi glafuri;
buton (în săli de clasă şi toalete) şi cu chei în celelalte încăperi.
d) Uşi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30)
- La fel ca la punctul d) cu excepţia suprafeţelor vitrate care se vor executa din geam armat (cu plasă
din oţel inoxidabil) în grosime de 6 mm, divizarea acestor suprafeţe vitrate este obligatorie;
- În cazul uşilor etanşe la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etanşare şi de auto închidere;
e) Uşi de toaletă semi solide
- Foaie de uşă cu ramă de lemn, celulară, cu inserţii placaje, în grosime de min. 35 mm, vopsite sau
melaminate pe ambele feţe, distanţa de la podea la marginea inferioară 20 cm;
- Tocuri/glafuri din profile metalice (oţel sau aluminiu) în cazul compartimentărilor uşoare din panouri
compacte melaminate cu rame de aluminiu;
- Feroneria - şilduri, mânere din metale cromate sau materiale plastice cu încuietori specifice pentru
aceste locaţii(cu blocare din interior şi deschidere de urgenţă din exterior), balamale metalice.
f) Uşi duble batante (în bucătării)
- Foaie de uşă la fel ca la punctul c) cu balamale speciale, prevăzută cu plăci subţiri din oţel inoxidabil
pe o înălţime de 30 cm de la bază pe ambele feţe;
g) Accesorii
- Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor;
- Spumă poliuretanică pentru montaj, între tocuri şi golurile unde se montează;
- Opritori pentru uşi.
Materiale utilizate pentru usi metalice

a) Uşi metalice(nerezistente la foc)
- Foaie de uşă din tablă de oţel galvanizată profilată/cutată rigidizată cu profile din oţel galvanizat,
grosimea finită de 45 mm;
- Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din oţel galvanizat, cu îmbinări sudate la colţuri şi
dispozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etanşe);
- Feroneria aferenta tipurilor de confectie – şilduri, mânere, balamale, cilindru pentru incuietoari
speciale, dim oţel placat cu crom;
- Finisaj : grund anticoroziv
b) Uşi metalice rezistente la foc (F60 şi F90)
− La fel ca la punctul a) dar foaia de uşă este umplută cu MDF, balamale galvanizate cu sistem de
securitate, dispozitiv de auto închidere (amortizor), etanşare cu garnituri rezistente la foc;
− Opţional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc;
− Dispozitiv antipanică la uşile de evacuare în caz de incendiu.
- Rostul dintre toc şi perete să fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform specificaţiilor
producătorului sau cele specifice rezistenţei la foc, nu se admite folosirea spumei poliuretanice pentru
etanşarea acestui rost;
Controlul calitatii.
Verificarea calităţii se va face pe faze:
Cod document:
Pagina 91 din 122
− Verificarea la livrare
− Verificarea înainte de punerea în operă
− Verificarea la recepţia preliminară
Se vor verifica:
− existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;
− corespondenţa cu prevederile proiectului;
− existenţa şi calitatea acesoriilor de prindere;
− verificarea în urma depozitării / manipulării cu privire la deteriorări.
Livrare, manipulare, depozitare

Tâmplăria se livrează încheiată, pregătită pentru finisare sau gata finisată conform tabelelor de
tâmplărie, însoţită de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul
respectiv.
Livrarea se receptionează conform STAS 799 – 86. Şefii echipelor de montaj vor participa la
recepţia tâmplăriei şi a accesoriilor.
Transportul şi manipularea se vor executa manual.
Tâmplăria trebuie depozitată în spaţii protejate împotriva intemperiilor, în spaţii încălzite cu o
temperatură şi umiditate constantă. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se
va face astfel încât tâmplăria să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să împiedice utilizarea.
Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu
trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.
Înainte de montaj, cu cel puţin 24 h, tâmplăria de lemn se va depozita în zona de lucru pentru
a se realiza aclimatizarea.
EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

Următoarele precizări sunt valabile pentru uşi de lemn, glasvanduri, uşi metalice care nu sunt
rezistente la foc. În cazul uşilor rezistente la foc se vor urma prescripţiile producătorului şi/sau cele
specifice acestor tipuri de uşi.
Operatiuni pregătitoare de lucrări ce trebuie a fi terminate înainte de începerea montajuIui
tâmplăriei:
− materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
− fixarea praznurilor pentru tâmplărie si cele pentru finisarea şpaleţilor şi glafului;
− terminarea tencuielilor în zonele adiacente golurilor precum şi a pardoselilor şi plafoanelor;
îmbrăcarea în folie din plastic a tocurilor şi marcarea pe acestea a punctelor corespunzătoare marcate
pe conturul golului, înaltime, adâncime, verticalitate, centrare.
Pozarea şi echiparea tâmplăriei:
− fiecare toc este adus în poziţie si fixat în prima fază prin pene la colţuri şi la interval de maximum 1,5
m, penele vor fi tratate în prealabil cu carbolineum sau ulei mineral;
− fixarea definitivă a tocurilor şi şpraiţuirea interioară pentru împiedicarea deformării până la
momentul întăririi spumei poliuretanice;
− injectarea cu spumă izolantă a spaţiilor rămase libere între toc şi gol
− completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice
− executarea finisajelor la şpaleţi si glafuri;
− înlaturarea protecţiei din folie de plastic;
− retuşuri si completări;
− închiderea tâmplăriei în goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau
Cod document:
Pagina 92 din 122
tiocolice
Toate uşile care atunci când sunt deschise pot cauza deteriorări ale pereţilor adiacenţi,
radiatoarelor, panourilor de placare etc. Vor fi prevăzute cu opritori ce se montează în pardoseală.
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

Se vor verifica:
− existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;
− verticalitatea tocurilor şi căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;
− abaterile de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1,5 m să fie mai mici de 1% din
lungimea pieselor respective;
− între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant (3 – 8 mm);
− potrivirea corectă a foilor de uşi (luft) precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea falţului
respectiv; abaterea este de 2 mm;
− între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm;
− accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
- balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la aceeaşi înălţime (înălţime constantă) de la
pardoseală, pentru fiecare în parte;
 CONFECTII METALICE
Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de confectii metalice si cuprinde

conditiile tehnice pentru:
- pregatirea, transportul si punerea in opera a materialelor.
- controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate si a cerintelor indicate in proiect.
In cursul executiei lucrarilor de confectii metalice nu se va face nici o derogare de la
prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris - a Proiectantului.
Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate
prevederile standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data
executiei lucrarilor.
In plus fata de normele mentionate in Capitolul 1 “Precizari Generale” vor fi respectate in cazul
confectiilor metalice, si normele, STAS 6131-79, STAS 500-78, STAS 500-80, C139-87, si DIN 9001
Impreuna cu sarcinile descrise in cadrul Capitolului “Sarcini”, trebuiesc respectate si regulile
referitoare la procesele de confectie si montaj, legile si ordinile in vigoare.
Executantul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va
efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea Caietul de Sarcini.
Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In cazul in care se vor
constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea lucrarilor si
anuntarea Proiectantului pentru ca de comun acord sa se ia masurile de remediere ce se impun.
Lucrarile de confectii metalice nu se vor executa sub temperatura de + 5ºC sau pe ploaie, vant
puternic, soare direct. Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 5 grd.C este determinata de
conditiile termoclimatice reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de
anotimpul in care se produc aceste fenomene.
Imediat dupa contractare (acceptarea Ofertei), Antreprenorul de Specialitate este obligat sa
intocmeasca si sa prezinte Antreprenorului General / Beneficiarului planurile exacte ale confectiei
Cod document:
Pagina 93 din 122
metalice, precum si detaliile necesare. Pe planurile de executie trebuie figurate toate detaliile, precum
si prinderile, solidarizarea colturilor, etc. Planurile de executie, vederile si certificatele/agrementele
vor fi prezentate in 2 (doua) exemplare Antreprenorului General / Beneficiarului spre aprobare, dupa
ce acesta a aprobat schitele.
Executia elementelor metalice poate incepe abia dupa aprobarea planurilor de catre
Antreprenorul General / Beneficiarul.
Planurile si vederile anexate, precum si detaliile sau schitele, contin dimensiuni teoretice, de
proiectare, ele servind doar calculului de pret de oferta. Elementele metalice nu vor fi confectionate
dupa aceste dimensiuni fara o verificare prealabila pe santier a tuturor cotelor.
Dimensiunile reale vor fi preluate de pe santier, inaintea inceperii executiei. Dimensiunile
prezentate in proiect sunt orientative. Tolerantele proiectate sunt de max.+/- 3 cm in ambele directii
pentru fiecare pozitie si nu justifica o modificare ulterioara a preturilor unitare.
Daca materialele ofertate presupun modificarea planurilor, costurile reproiectarii vor fi
suportate de catre Antreprenorul de Specialitate dupa aprobarea modificarilor de catre Antreprenorul
General / Beneficiar.
Elementele de confectii metalice vor fi prevazute inainte de livrarea lor pe santier cu
indicativul pozitiei careia ii apartin.
In cazul contactului dintre diferite materiale se vor lua masuri pentru evitarea coroziunii prin
contact.
Suprafetele de contact intre otel si alte materiale se vor proteja contra coroziunii prin zincare
plus strat intermediar constituit de o folie din plastic sau cauciuc, cu forma (dimensiuni) si rezistenta
adecvata.
In principiu, toate partile confectiei trebuie sa poata fi usor de curatat si sa nu se incarce
electrostatic. Inaintea montajului toate prinderile vor fi verificate si eventualele greseli remediate. In
cazul in care se constata greseli ale constructiei trebuie instiintat Antreprenorul General in scris.
Materiale
Intreaga confectie metalica, inclusiv toate prinderile si imbinarile, trebuie astfel dimensionata
incat orice incarcare statica sa fie descarcata pe structura de rezistenta a cladirii, fara a se deforma
elementele metalice.
Profilele trebuie astfel dimensionate incat sa asigure rezistenta suficienta la eforturile la care
vor fi supuse fara a-si modifica forma.
Sudura va fi aplicata doar elementelor a caror suprafata permite aceasta. Imbinarea profilelor
trebuie sa rezulte plana si coplanara.
Profilele vor fi alese astfel incat sa corespunda scopului propus. Profilele astfel obtinute
trebuie sa fie rezistente mecanic.
Materialul utilizat trebuie sa reziste influentelor climatice (clima interioara, clima exterioara,
radiatia solara, etc.).
Materialele livrate vor corespunde cerintelor si scopului.
Suprafete zincate la cald: Partile din otel, inclusiv toate elementele de fixare, vor fi livrate cu
suprafetele zincate la cald. Grosimea minima a zincarii va fi de 64my (460 gr/mp). Zincarea va fi
verificata inaintea montarii. Defectele, inclusiv zonele de sudura, vor fi curatate, degresate si zincate la
rece in strat dublu.
Piesele metalice se protejeaza prin grunduire cu vopsea preparata cu ulei de in dublu fiert si
miniu de plumb, care trebuie sa acopere intreaga suprafata a elementului. Inainte de aplicarea
stratului de protectie anticoroziva, suprafata metalului trebuie curatata de pojghita de laminare si alte
Cod document:
Pagina 94 din 122
impuritati si sa fie perfect uscata. Dupa protejarea elementelor metalice nu sunt admise alte prelucrari
care sa indeparteze straturile protectoare.
In paralel cu normele tehnice se aplica si prescriptiile Furnizorului, respectiv Producatorului, in
scopul utilizarii corecte a materialelor alese.
Elemente de fixare si sustinere din otel laminat

Pentru realizarea asamblajului se vor folosi urmatoarele mijloace de imbinare metalice:
otel laminat la cald conform STAS 334-90, STAS 395-88, STAS 424-91, STAS 425-80, STAS 500-78, STAS
561-86, STAS 565-86, STAS 566-86, STAS 901-90, STAS 908-90.
nituri de otel, suruburi, piulite si bolturi conform STAS 796-89, STAS 797-80, STAS 801-80, STAS 802-80,
STAS 2117-89, STAS 2241-82, STAS 3167-86, STAS 4071-88, STAS 5754-80, STAS 7518-71.
Profilele si tablele metalice vor fi prevazute cu un grund de protectie, sub stratul de vopsea,
grund ce va fi inclus in pretul unitar.
Transport
Elementele metalice vor fi protejate cu materiale alese corespunzator pe perioada
transportului.
In pretul unitar se vor include si costurile legate de transporturi, precum si cele rezultate din
activitati de incarcare, descarcare, etc.
Montaj
Daca nu se precizeaza altfel, elementele metalice vor fi montate in stare completa.
Numarul, tipul si dimensionarea fixarilor, precum si diblurile vor fi stabilite conform
incarcarilor si cerintelor mentionate in Caietul de Sarcini.
Toate piesele de fixare se vor alege din materiale necorozive, sau protejate anticoroziv.
Distanta intre doua prinderi pe aceasi latura trebuie sa indeplineasca conditiile de siguranta
conform standardelor si prescriptiilor in vigoare.
Prinderile se vor concepe si monta in asa fel incat sa asigure transferarea incarcarilor, de la
elementele metalice la constructie.
Lucrarile de confectii metalice se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna,
la temperaturi de minim + 10 grd. C, vara intre +10 grd.C si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile de
confectii metalice nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic.
Se verifica certificatele de conformitate ale materialelor.
Se verifica calitatea sudurii la imbinarile sudate, calitatea imbinarilor executate mecanic.
Se va oferta confectia, livrarea si montajul elementelor de confectii metalice, inclusiv prinderi,
profile de legatura si acoperire, precum si toate lucrarile si activitatile necesare ce conduc la obtinerea
unor lucrari fara defecte din punct de vedere arhitectural, al sigurantei in exploatare etc.
In pretul unitar vor fi incluse toate activitatile descrise atata vreme cat nu sunt cuprinse in
pozitii speciale.
Pentru ancorarea, fixarea, elementelor metalice, nu exista nimic prevazut la constructie (placi
inglobate, sine cu praznuri etc.).
Receptia preliminara a lucrarilor

La receptie se verifica respectarea dimensiunilor din proiect, a prevederilor din Caietul de
Sarcini. Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
Cod document:
Pagina 95 din 122
complet terminate, toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie
proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare.
Receptia finala a lucrarilor

Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii
conditiilor in vigoare precum si a prevederilor Caietul de Sarcini.
Prevederile din Caietul de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre intreprinderea
constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative care au referire la problemele ce fac
obiectul Caietului de Sarcini si care sunt in vigoare la data executiei lucrarilor.
Observaţii generale:
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu înlocuiesc şi nu au prioritate faţă de prevederile
contractului de execuţie şi documentaţiei de licitaţie. În cazul unei contradicţii între prezentul caiet de
sarcini şi contractul de execuţie sau documentaţia de licitaţie, antreprenorul va anunţa beneficiarul în
scris. Beneficiarul va interpreta sau decide în concordanţă cu prevederile aplicabile ale contractului de
execuţie şi documentaţiei de licitaţie.
Caietul de sarcini se referă la fabricarea, livrarea şi montajul tuturor confecţiilor metalice
prevăzute în proiect, necesare funcţionării construcţiei, cu excepţia celor necesare instalaţiilor
funcţionale şi tehnologice :
-Balustrade
-Gratare carosabile şi pietonale
-Profil de rost seismic la faţade, plafoane, terase
-Protecţii metalice diverse elemente
-Grilaje
Datele tehnice ale fiecărui tip de produs şi procedurile specificate şi încorporate în confecţiile
metalice în timpul fabricării, finisării şi montajului.
Desene de fabricaţie care să arate poziţia şi dimensiunile fiecărui reper şi subansamblu: planuri
şi desfăşurări cotate, detalii, dispozitive de fixare şi alte componente. Se va preciza felul îmbinărilor
(filetate sau cu sudură) şi se vor cota. Se va arăta poziţia şi mărimea tuturor distanţierilor, fururilor,
dispozitivelor de fixare, inclusive cele neapartente, etc.
Mostre pentru alegerea iniţială, sub forma prospectelor color ale producătorului cuprinzând
elemente sau bucăţi reale şi arătând întreaga gamă de culori, texturi şi modele disponibile pentru
fiecare tip de finisaj indicat :
- finisare prin galvanizare
- finisare prin vopsire în atelier
- finisare prin anodizare, la elementele din aluminiu
Materialele de finisaj se vor eşalona pe mostre pentru a arăta şi defini clar fiecare strat.
Certificate de calitate semnate de producătorul subansamblurilor, care să ateste că produsele
satisfac cerinţele normelor.
certificate de laboratoare de încercări acceptate de autorităţile cu jusridicţie în domeniu, asupra
Cod document:
Pagina 96 din 122
modului în care îndeplinesc cerinţele de siguranţă în exploatare prevăzute atât de reglementările în
vigoare cât şi de caietele de sarcini ale proiectului.
Cantităţile din listele de lucrări sunt aproximative. Pe parcursul lucrărilor pot apare modificări.
Acestea nu influenţează preţul unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va consulta
planurile de execuţie, respectiv va măsura la faţa locului şi va determina cantităţile exacte de pus în
operă pe propria răspundere.
Balustrade metalice
Amplasare:
Scara/rampa exterioara acces, scara interioara.
Descriere:
Balustrada scara intrare/rampa persoane cu disabilitati

• montanţi ţeavă otel
• înălţime montanţi
• mană curentă ţeavă otel
• sudarea cu electrozi
• finisaj vopsitorie in camp electrostatic
Detaliile de execuţie se vor definitiva ulterior.
Balustrada scara interioara

• mană curentă ţeavă otel
• sudarea cu electrozi
• finisaj vopsitorie in camp electrostatic
Canale pentru ventilatia naturala

Se va verifica corespondenta cu proiectul pentru a constata existenta tuturor tuburilor de
ventilatie. Se va controla corecta lor executie prin examinarea vizuala si prin efecuarea de sondaje de
functionare. Fiecare cos de ventilatie va fi prevazut cu grile pentru spatiul pe care il ventileaza.
Pentru a verifica eficacitatea ventilatiei, se vor deschide ferestrele si usile pentru a creea un flux de aer
din exterior, apoi prin intermediul unei flacari tinute la gura de ventilatie, se va controla modul in care
se realizeaza evacuarea aerului din incapere.
Controlarea ventilatiei se va face si pe terasa ultimului nivel. Se va avea in vedere ca aceste
cosuri trebuie prevazute cu grile de protactie pentru a impiedica patrunderea diverselor corpuri in tub,
ducand la infundarea acestuia.
Masuri de tehnica securitatii muncii si paza contra incendiilor La proiectarea s-au respectat
normele de protectie muncii cuprinse in regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii
publicat in B.C. nr. 5- 6- 7- 8/93.
La executie se vor respecta prevederile normelor de protectie a muncii in activitatea de
constructii montaj aprobat prin ordinul M.C. Ord. 1233/D/1980 normele speciale de protectie muncii
vol.I si vol.II ed. CPM Bucuresti in 1970 si revizuite in 1977.
Cod document:
Pagina 97 din 122
Pentru protectia si securitatea la incendiu se vor respecta Normele tehnice de proiectare si realizare a
constructiilor privind protectia la actiunea focului P118/99, precum si norme generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.
 INSTALATII SANITARE INTERIOARE
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢA

-SR EN 997:2004/A1:2007 -Vase wc si vase wc cu rezervor alăturat cu sifon integrat
-SR EN 198:2008 -Obiecte sanitare. Cerinţe si metode de incercare.
-SR EN 14688:2007 -Obiecte sanitare. Lavoare. Condiţii de funcţionare si metode de incercare
-NP0003/96 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare cu ţeava din PP
-I9/2015 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare -Tuburi PEID UNI7611-PE80
si,PP-R
MOSTRE SI TESTĂRI
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalaţiilor sanitare vor avea
caracteristicile si tolerantele prevăzute în standardele de stat sau în normele de fabricaţie ale unităţilor
producătoare. Ele vor fi insoţite de certificatul de calitate al furnizorului, înainte de comandarea şi
livrarea materialelor pe şantier se vor pune la dispoziţia beneficiarului următoarele mostre de
materiale:
- un sifon de pardoseala din PVC;
- un dispozitiv de susţinere a conductelor;
In urma aprobării mostrelor de către consultant se vor aproviziona toate elementele de
instalaţii sanitare, necesare construcţiei.
PRODUSE Si MATERIALE FOLOSITE

Pentru conductele de apa rece se vor folosi tevi polipropilena PP-R.
Materialele şi aparatele utilizate la executarea instalaţiilor sanitare vor avea caracteristicile si
toleranţele prevăzute în standardele sau normele de fabricaţie ale unităţilor producătoare.
Obiectele sanitare: lavoar din porţelan sanitar, closet din porţelan sanitar cu rezervor pe vas.
Conductele de canalizare menajeră se vor utiliza din polipropilena de scurgere.
Pentru instalaţiile sanitare ce funcţionează la presiune până la 6 bari se recomandă utilizarea
robinetelor de trecere cu ventil si mufe fără descărcare (1/2"-1 1/4").
Conductele de distributie pentru apa rece si apa calda se vor monta sub planseul parterului.
Materiale folosite:
- ţeava PP-R
- tevi din polipropilena PPRØ 32-110
- sifon de pardoseală Ø 50 mm din P.P.
- closet din porţelan sanitar cu rezervor pe vas
- lavoar din portelan
- sifon pentru lavoar
- baterie lavoar ;
- robinet de trecere STAS 6480/73
- materiale mărunte: şurub cap hexagonal, piuliţă, şaibă, oxigen.
- dibluri de lemn, carton ondulat.
Cod document:
Pagina 98 din 122
LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi obiecte sanitare ce corespund
tehnic si calitativ, prevederilor proiectului.înaintea punerii în operă toate materialele şi obiectele
sanitare se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a constata dacă nu au suferit degradări de
natură sa le compromită tehnic si calitativ (deformări sau blocări la aparataje, starea filetelor, a
flanselor, funcţionarea armăturilor) se vor remedia defecţiunile respective sau se vor înlocui aparatele
şi materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remediere.
Păstrarea materialelor de instalaţii sanitare se face în magazii sau spaţii de depozitare
organizate în acest scop în condiţii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplină.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directa a soarelui (tevi, PP, materiale de
izolaţii, obiecte sanitare din fonta) se depozitează sub şoproane. Materialele (armături, obiecte anitare
ceramice, aparate de măsură etc), se păstrează în magazii închise.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii în
aşa fel încât să nu se deterioreze. Se va da o atenţie deosebită materialelor casante sau uşor
deformabile (armaturi, obiecte sanitare, prefabricate de instalaţii).
EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările de instalaţii sanitare vor începe după terminarea lucrărilor de rezistenţă.
Conductele se vor monta după ce s-a făcut trasarea lor.
La trasare se vor respecta cu stricteţe pantele prevăzute în proiect, astfel ca să fie asigurată
aerisirea şi golirea completă a conductelor. Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau
pungilor de aer sau de apă în caz de golire. Acolo unde nu este posibilă evitarea sacilor, se va prevedea
un robinet de golire.
Montarea tuburilor si a pieselor pentru scurgere se face cu mufe contra sensului de curgere a
apei. Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloanele sau legaturi de ventilaţie.
Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.
Imbinarea conductelor se va fece cu fitinguri speciale .
Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se face direct prin şuruburi, fie
indirect prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere. In punctele de contact ale
legăturilor de apă şi de scurgere ale obiectelor sanitare cu pereţii se recomandă să se monteze rozete
metalice nichelate sau cromate, in cazurile unde se cer condiţii de estetica deosebita.
Armăturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la faţa finită a peretelui. In scopul de
a se evita deteriorarea obiectelor sanitare pe timpul executării lucrărilor de finisaje la construcţie,
obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu până la terminarea lucrărilor menţionate.
Se va prevedea un grup sanitar pentru persoane cu dizabilitati (1 closet si 1 lavoar). Din toate
accesele se face trecerea spre un spatiu comun multifunctional spre toate functiunile scolii. Pe holuri
vor fi prevazute tasnitori cu jet ascendent.
Se propun 2 sali de grupa, fiecare dotata cu vestiar dotat dulapuri si rafturi, grup sanitar
propriu (3 closete, si 3 lavoare dimensionate pentru scolari si prescolari). Luand in considerare cele 2
grupuri sanitare aferente salilor de grupa, rezulta un numar de: 6 closete si 6 lavoare. Se propun 4 Sali
de clasa pentru scolari
Avand in vedere compartimentarile propuse privind grupurile sanitare, finisajele, obiectele
sanitare, tamplaria, iar instalatiile electrice, sanitare si termice din aceste grupuri sanitare fiind noi, se
constata ca se respecta cerintele art.23 lit.d din Ordinul Ministrului Sanatatii 1955/1995 si STAS
1478/90, privind numarul, dimensionare si igiena grupurilor sanitare.
Cod document:
Pagina 99 din 122
De asemenea se va prevedea o camera tehnica pentru centrala termica, cu acces direct din
exterior.
Functional corpul de cladire este compartimentat dupa cum urmeaza:
Scoala:
- 4 Sali de clasa, grupuri sanitare conformate pentru a indeplini cerintele STAS 1478-90, depozitare
lapte-corn, o camera pentru centrala termica, spatiu pentru recreere, holuri, vestiar pentru personal,
camere depozitare, camera pentru lapte si corn, o cancelarie, un secretariat, birou director, birou ,
laborator de informatica.
Gradinita:
- Windfang, camera de izolare, Vestiar copii, hol, spatiu de recreere, 2 Sali de grupa fiecare cu grup
sanitar, sala educatori, depozitare, vestiar personal, G.S personal si camera corn cu lapte.
Constructia va respecta aliniamentele si indicatorii urbansitici maximali stabiliti prin PUG-ul
sau PUZ-ul din zona.
Pozionarea cladrii propuse respecta cerintele Oridnului 119/2014 cu privire la distantele
minime asigurate intre cuva vindajabila si cladirile alaturate.
Structura de rezistenta propusa a constructiei :
– infrastructura – fundatii continue din beton armat
– suprastructura – cadre si plansee din beton armat.
Peretii se vor executa astfel:

Pereti interiori:
− gips carton de 1,25 cm (cei de compartimentare interioara)
− stalpi b.a. placati pe ambele parti cu gips carton – 1 foaie
− ziduri din caramida cu goluri/BCA, placate sau tencuite
Pereti exteriori :
zidarie caramida cu goluri de 30cm latime / diafragme b.a. placata la interior cu placi gips carton – 1
foaie sau tencuiti, iar la exterior cu polistiren expandat de 10cm grosime. Grupurile sanitare ce vor
deservi cladirea cu destinatia de scoala si gradinita, vor fi urmatoarele:
- Pentru parter:
- 1 grup sanitar fete (dotat cu: 3 lavoare si 3 closete);
- 1 grup sanitar baieti (dotat cu 2 lavoare, 3 closete si 1 pisoar);
- 1 grup sanitar personal (dotat cu 2 lavoare si 2 closete);
- 1 g.s. camera izolare (dotat cu: 1 lavoar si 1 closet);
- 1 grup sanitar persoane cu dizabilitati (dotat cu: 1 lavoar si 1 closet);
- 1 camera corn si lapte (dotata cu 1 lavoar);
- 1 grup sanitar versiar personal (dotat cu 1 lavoar si 1 closet);
- 2 Sali de clasa (dotate cu cate 1 lavoar in fiecare sala);
- Pentru etaj:
pentru cei aproximativ 40 de copii prescoalari, 2 educatori si 1 persoana de serviciu pentru gradinita si
80 de elevi, 5 profesori si 2 persoane de serviciu pentru scoala - conform NP051, ce vor asigura
Cod document:
Pagina 100 din 122
necesarul, conform STAS 1478/90. Astfel, analizand situatie propusa, privind grupurile sanitare, se
constata ca se respecta cerintele art.25 lit.D tabel 7 din Ordinul Ministrului Sanatatii 1955/1995,
Ordinul119/2014 si STAS 1478/90, privind numarul, dimensionare si igiena grupurilor sanitare.
Se vor proiecta instalatii sanitare – instalatii alimentare cu apa rece, cu apa calda si instalatii
canalizare, pentru grupurile sanitare ale cladirii.
Utilitatile apa/canal aferente grupurilor sanitare nou-infiintate, se vor asigura de la putul forat,
respectiv evacuarea apelor uzate menajere, se va realiza local, la fosa septica/vidanjabila propusa pe
teren.
Obiecte sanitare
- Pentru parter:
- 1 grup sanitar personal (dotat cu 2 lavoare si 2 closete);
- 1 g.s. camera izolare (dotat cu: 1 lavoar si 1 closet);
- 1 grup sanitar persoane cu dizabilitati (dotat cu: 1 lavoar si 1 closet);
- 1 grup sanitar versiar personal (dotat cu 1 lavoar si 1 closet);
- Pentru etaj:
Total obiecte sanitare: 23vas WC-uri + 26 lavoare + 3 pisoare / complet dotate
In cadrul grupurilor sanitare nou infiintate, se vor monta obiecte sanitare noi, Standard si vor fi
alimentate cu apa rece si calda prin intermediul bateriilor monocomanda; pe conducte se prevad
robinete de izolare; instalatia se va executa cu conducte de tip Polipropilena cu insertie de fibra
compozita, imbinate prin polifuziune.
Lavoarele de la grupurile sanitare se recomanda a dotate cu baterii cu temporizare, pentru a
se evita consumul excesiv de apa. Fiecare consumator va fi prevazut cu robinet de izolare si reglaj de
tip sublavoar. Vor fi prevazute armaturi de inchidere pe traseul de apa rece si apa calda.
Respectand posibilitatile partiului de arhitectura se vor prevedea urmatoarele tipuri de
obiecte, armaturi si accesorii sanitare:
- vas WC din portelan sanitar, montat suspendat pe stelaj metalic autoportant si avand racord exterior
tip P, ∅110mm si livrat cu rama si capac poliamid;
- rezervor de apa pentru WC montat ingropat in perete, inglobat in stelajul metalic autoportant de
sustinere al vasului, din material plastic, termoizolat anticondens si avand clapeta de actionare
frontala;
- lavoare din portelan sanitar, montate dupa caz, pe console, avand sifon pentru lavoar PP ∅ 1 “ si
baterie amestec monocomanda, manuala;
- sifoane de pardoseala in grupurile sanitare din PP Ø120 mm, h=105 mm, avand 1-3 intrari Ø50 mm
(dupa caz) si o iesire Ø50 mm, cu inaltator, dispozitiv antispuma si gratar de inox sau bronz;
- etajera din porţelan sanitar;
Cod document:
Pagina 101 din 122
- oglinda din semicristal;
- porthârtie din porţelan sanitar;
- săpunieră din porţelan sanitar.
Instalatii de alimentare cu apa rece si apa calda

Alimentarea cu apa rece a punctelor de consum din grupurile sanitare NOI, se va realiza prin
conducta de bransament de la caminul existent pe teren.
Se va monta apometru in caminul putului, complet echipat cu apometru si armaturi anexa.
Prepararea apei calde se realizeaza cu ajutorul a doua boilere monovalent V=400 l in total -
amplasat in camera centralei termice.
Alimentarea cu apă rece si apa calda a punctelor de consum, se va realiza cu o instalaţie
interioară de distribuţie proiectată din conducte din ţeavă de polipropilena reticulată, îmbinată prin
polifuziune, cu fitinguri aferente acestui tip de material.
Distributia apei reci si a apei calde se monteaza in plasa orizontala (mascat in peretii de
gipscarton, sau in slituri executate in pereti zidarie); trecerea prin elementele de constructie
(grinzi,pereti), se realizeaza prin teava de protectie. Conductele de legatura la punctele de consum din
grupurile sanitare,respectiv conductele de alimentare cu apa calda si apa rece, se monteaza la nivelul
tavanului fiind mascate de grinzi false, respectiv in slituri executate in zidarie, respectand Normativul
I9/2015.
Necesita izolarea conductelor de apa rece si apa calda sanitara, anticondens si termica, astfel :
• cu izolatie anticondens cu mansoane din cauciuc sintetic spongios (elastomer tip ARMAFLEX) care au
grosimea de 9 mm la conductele de apa rece montate in legaturi;
• cu izolatie termica cu mansoane din cauciuc sintetic spongios (elastomer tip ARMAFLEX) care au
grosimea de 9 mm la conductele de apa calda sanitara, montate in legaturi.
Instalatii ape uzate menajere

Apele uzate menajere evacuate de la grupurile sanitare, se vor evacua local, la fosa
septica/VIDANJABILA propusa pe teren cu un volum net calculat de 54 mc, aceasta fiind dimensionata
pentru un ciclu e vidanjare de 30 zile.
Instalatia interioara de canalizare menajera se va executa din tuburi de polipropilena, imbinate
cu garnitura de cauciuc, iar pentru reteaua exterioara de canalizare, se vor folosi tuburi din PVC KG,
imbinate cu garnitura de cauciuc.
Se vor utiliza tuburi de canalizare din PP diam.32, 40, 50, 110 mm, pentru evacuarea apelor
uzate menajere, rezultate de la obiecte sanitare.
Din cadrul cladirii se vor colecta si evacua gravitational ape uzate menajere provenite de la
grupurile sanitare, ape accidentale de pardoseala, ape rezultate din golirea instalatiilor. Apele uzate
corespund, din punct de vedere al incarcarii chimice, prescriptiilor Normativului NTPA 002/2002.
Instalatiile de canalizare interioare se vor proiecta in conformitate cu Normativul I 9-2015 si STAS
1795-87 si toate standardele la care acestea fac referire, astfel:
- pentru colectoarele interioare montate aparent sau in ghene inchise, inclusiv racordurile la obiectele
sanitare se va prevedea tubulatura din PP ignifugat diam.32,40,50,110 mm, pentru evacuarea apelor
uzate menajere, rezultate de la obiecte sanitare;
- pentru colectoarele exterioare, montate ingropat in pamant se va prevedea tuburi din PVC-KG sau PP
multistrat cu mufe, etansate cu garnituri din cauciuc; la executie se vor respecta pantele indicate in
proiect, iar cand aceasta nu sunt precizate se vor respecta pantele indicate de STAS 1795-90.
Apele uzate menajere vor fi colectate de o instalaţie interioară de canalizare prevăzută din tuburi şi
Cod document:
Pagina 102 din 122
piese de legătură din polipropilenă ignifugă, care se va racorda local la fosa septica ce se va amenaja
pe teren, prin intermediul retelei exteriare de canalizare/camine. Fosa septica a fost calculata pentru
un ciclu de vidanjare de 30 zile si are un volum net de 78 mc.
Coloanele de canalizare vor avea piese de curăţire şi li se va asigura ventilarea, iar colectoarele
orizontale se vor monta cu panta necesară şi cu piese de curăţire în puncte accesibile. Apele uzate de
la nivelul pardoselilor la grupurile sanitare vor fi colectate de sifoane de pardoseală cu ieşire laterală
sau verticală, în funcţie de sistemul de colectare a instalaţiei de canalizare menajeră. Conductele
ingropate in pamant sau zidarie nu vor fi astupate decat dupa termoizolare si efectuarea probelor de
etanseitate.
Instalatii de stins incendiu

Conform Normativ P118/2-2013, art.4.1 c) – nu este obligatorie echiparea cu hidranti interiori,
deoarece echiparea tehnica a cladirilor, compartimentelor de incendiu, spatiilor, cu hidranti de
incendiu se realizeaza la: - cladiri de invatamant cu mai mult de 200 utilizatori sau cele cu aria
construita mai mare de 600mp si mai mult de 3 niveluri supraterane.
Conform Normativ P118/2-2013, art.6.1 (4) h - este obligatorie echiparea cu hidranti exteriori,
deoarece echiparea tehnica a cladirilor, compartimentelor de incendiu, spatiilor, cu hidranti de
incendiu se realizeaza la: - cladiri de invatamant cu mai mult de 200 utilizatori sau cele cu aria
construita mai mare de 600mp ori mai mult de 2 niveluri supraterane.
Conform P118/2-2013, art.6.19 b), timpul teoretic de functionare pentru hidrantii exteriori
este de 3 ore.
Conform P118/2, ANEXA 7, debitul de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor Qhe la
cladirile civile, cu exceptia locuintelor, pentru nivelul de stabilitate la incendiu al cladirii si volumul
intre 3001 si 5000 mc, este de 10l/s.
Se va monta pe teren un hidrant exterior suprateran Dn100 mm, racordat la reteaua de
alimentare cu apa existenta in zona - ce poate asigura debitul de calcul (Qhe=10 l/s) si presiunea
necesara interventiei directe de la hidranti (pnec.>0.7 bar).
Sursa de alimentare cu apa – din reteaua publica/stradala - exterioara existenta.
Probe si incercari
Se vor executa probe si verificări pe timpul execuţiei si la terminarea lucrărilor conform
I9/2015 art. 13 astfel:
- pentru conductele de apa: încercarea de etanşeitate la presiune la rece 1,5 ori presiunea de regim ;
- încercarea de funcţionare
- incercarea de etanşeitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor la obiectele
sanitare si va fi de minimum 20 de minute.
- incercarea de funcţionare se va face dupa montarea armaturilor, înainte de darea in folosinţa se va
face spălarea instalaţiei.
Canalizarea interioara va fi supusa următoarelor incercari:
- încercarea de etanşeitate
Incercarea de etanşeitate se va efectua prin verificarea etanşeităţii pe traseul conductei si la
punctul de racord si se va face inainte de mascarea lor.
La verificarea de funcţionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de susţinere.
Executarea instalaţiilor sanitare se va face cu respectarea prevederilor Normativului I9/2013.
Recepţia lucrărilor se va face in conformitate cu I9/2015; Legea 10/1995 si C56/93
Cod document:
Pagina 103 din 122
VERIFICAREA SI RECEPŢIA INSTALAŢIILOR SANITARE
Instalaţia de apă rece de consum va fi supusa la următoarele încercări:
- încercarea etanşeităţii la presiune;
- încercarea de funcţionare;
- încercarea de rezistenta.
- încercarea de etanşeitate la presiune se va efectua înainte de montarea armăturilor de serviciu şi
aparatelor,poziţiile acestora fiind branşate.
Presiunea pentru încercarea de etanşeitate la rece ca si pentru incercarea de etanşeitate si
rezistenta la cald va fi egală cu 1,5 presiunea de regim, dar nu mai mică de 6 bari.
Instalaţiile se vor tine sub presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici o scădere a
presiunii. Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompe ce se va amplasa în punctul cel mai
de jos al instalaţiilor încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate
punctele de consum asigură debitul prevăzut în proiect. Verificarea se va face prin deschiderea
numărului de robinete prevăzut în proiect. Verificarea se va face prin deschiderea numărului de
robinete de consum corespunzătoare simultaneităţii şi debitului de calcul.
Precizarea robinetelor ce vor fi deschise se va face de către proiectant. Temperatura apei la
punctele de consum trebuie sa corespunda prevederilor din proiect, încercarea de funcţionare a
instalaţiilor se va efectua având aparatele şi instalaţiile aferente (staţii de ridicare a presiunii, aparate
de preparare a apei calde, etc.) in funcţie, conform proiectului.
Instalaţiile de canalizare interioară vor fi supuse următoarelor încercări:
- încercarea de etanşeitate;
Incercarea de etanşeitate se va face controlând traseele conductelor şi punctele de îmbinare.
Punctele de îmbinare, ce se închid cu elementele de mascare, vor fi încercate pe parcursul
lucrării, înainte de închiderea lor, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse. In timpul încercării
de etanşeitate, instalţiile se umplu cu apă aşa după cum urmează:
- instalaţia de canalizare menajeră până la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de
evacuare a apelor.
Incercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare în măsura
să realizeze debitul de calcul al instalaţiei,obiecte ce vor fi desemnate de către proiectant.
Cu prilejul încercării de funcţionare, se vor controla şi pantele, piesele de curăţire, susţinerile
etc.
Recepţia lucrărilor de instalaţii sanitare se efectuează în conformitate cu prescripţiile privind
verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor şi anume:
- Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C 56.
- Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercîrilor hidraulice şi pneumatice la recipiente, indicativ I
25.
In vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut în conformitate cu
documentaţia tehnico-economică şi cu prescripţiile tehnice în vigoare, cu privire la executarea
lucrărilor şi anume:
- echiparea cu obiecte sanitare, aparate, si agregate corespunzătoare.
- respectarea traseelor conductelor
- folosirea materialelor prevăzute
- funcţionarea normală a obiectelor sanitare, a armăturilor la parametrii prevăzuţi.
- rigiditatea fixării în elementele de construcţie a conductelor.
Cod document:
Pagina 104 din 122
- modul de dispunere a armăturilor şio accesibilitatea acestora.
- aplicarea în execuţie a măsurilor prevăzute în proiect pentru diminuarea zgomotului.
- calitatea vopsitoriilor.
- aspectul estetic general al montării instalaţiilor.
- In vederea diminuării posibilităţilor de coroziune si a prelngirii duratei de funcţionare a instalaţiilor se
va face obligatoriu "rodajul" - la temperatura de regim de 45 c, dupa darea in folosinţa a instalaţiilor si
receptionarea lucrărilor.
- Pentru lucrările ascunse se vor respecta prescripţiile privind modul de verificare a calităţii şi
efectuarea recepţiei lucrărilor ascunse, la executarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
 INSTALATII TERMICE INTERIOARE
In execuţie se vor respecta prevederile :

Normativului pentru proiectare si executarea instalaţiilor de incalzire centrala „I13” – 2015.
- C 56 -Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor.
- Legea 10 -Legea privind durabilitatea siguranţei in exploatare, funcţionalităţii si calităţii construcţiilor.
- SR EN 442-2:2002 Radiatoare si convectoare. Partea 2. Metode de incercare si evaluare.HG 775;
Ordonanţa 60 -Masuri de prevenire si stingere a incendiilor.
Carte tehnica radiatoare din otel.
Materiale folosite -corpuri de incalzire din otel, h = 600 mm temperatura maxima a agentului
termic 120°C, presiune maxima de lucru 10 bar,presiune de proba 13 bari.
Radiatorul este echipat cu sistem de prindere, robinet de aerisire, Ø½”, conform prescripţii
producător
-robinet dublu reglaj montat pe tur Ø½’
-robinet dublu reglaj montat pe retur Ø½’
-ţeava PPR
-robinet trecere ½”
-materiale diverse ;
Mostre si testări
Materialele folosite vor avea caracteristicile si tolerantele prevăzute de standardele de stat sau
in prescripţiile tehnice ale producătorilor si vor satisface condiţiile tehnice cerute de proiect. Vor purta
marcajul CS sau CE.
Ele vor fi insotite de:
- certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de către produsul respectiv a
caracteristicilor tehnice prevăzute in proiect
- fise tehnice si specificaţii, durata de viata in exploatare in care se menţin caracteristicle iniţiale
- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere si exploatare -certificate de atestare a calităţii
(agremente tehnice MLPAT) . Corpurile de incalzire trebuie sa aiba certificarea caracteristicilor termice
si hidraulice, inclusiv curba de variaţie a cedării căldurii.
Armaturile vor fi insotite de certificarea variaţiei caracteristicilor de debit si presiune in funcţie
de gradul de inchidere.
Se recomanda robinetele care rezista la minim 30.000 cicluri.
Inainte de punerea in opera materialele se vor verifica cu ochiul liber daca nu prezintă fisuri
sau denivelări care pot fi din fabricaţie, manipulare sau transport.
Cod document:
Pagina 105 din 122
Depozitarea si manipularea
Păstrarea materialelor pentru inst. se vor face in depozitele de materiale ale şantierului, cu
respectarea prescripţiilor in vigoare privind prevenirea incendiilor.
Materialele de instalaţii asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenta
nefavorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber, in stive sau rastele,pe platformele
betonate sau balastate, special amenajate, cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii.
- materialele ce pot fi deteriorate de agenţii chimici (radiatoare, armaturi)
- materialele ce se deteriorizeaza la umidiate sau radiaţie solara (armaturi fine, fitinguri, armaturi de
măsura si control) se vor păstra in magazii inchise.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii si in
asa fel incat a nu se deteriorizeze.
Se va da o atenţie deosebita materialelor casante sau uşor deformabile (radiatoare).
Descriere instalatii
Parametrii instalatie :
-temperatura agentului termic 800 /600 C;
-presiune nominala 3 bar.
Circuit radiatoare.
S-a prevazut un circuit care asigura alimentarea cu apa calda 800 / 600 C prin conducte
distributie, coloane si legaturi a radiatoarelor.
Pentru incalzirea incaperilor se vor utiliza radiatoare din otel.
S-au utilizat: -ventil tur pentru radiator, termostatat; -ventil retur reglaj, cu posibilitate golire;
-ventil dublu reglaj, manual, pentru grupuri sanitare, centrala termica, anexe tehnice;
-aerisire manuala.
Legaturile la radiatoare vor fi de ½”.
In centrala termica se amplaseaza un cazan pe lemne, asigurandu-se in acest mod agentul
termic (apa calda 80° /60°C) necesar instalatiei de incalzire.
Evacuarea fumului se va face printr-un cos din inox, izolat termic, amplasat in afara cladirii.
Cosul de fum, deoarece este la o distanta mai mare de 1.50m fata de coama acoperisului, va
depasi invelitoarea cu minimum 1.00m.
Admisia aerului de combustie si ventilarea centralei se vor face printr-un gol prevazut in partea
de sus a peretelui exterior al centralei. Golul este prevazut cu jaluzele fixe.
S-au prevazut urmatoarele echipamente :
-cazan pe pardoseala, pe lemne buc 1;
-pompe cazan(asigurare temperatura minima retur) buc 1;
-vas expansiune inchis, cu membrana buc 1
Prin automatizarile prevazute se vor asigura :
-protectiile conform norme ROMANIA (I.13, GP051, STAS 7132) si cerintelor echipamentelor;
-reglarea temperaturii agentului termic functie de temperatura aerului exterior; -regim antiinghet;
-regim noapte / zi.
Asigurarea impotriva cresterii presiunii si temperaturii apei peste limitele admise se va face
conform STAS 7132 si prescriptii GP041, prin prevederea de: -vas de expansiune inchis, cu membrana;
-2 supape de siguranta:
-limitator de temperatura; -presostate de presiune minima si maxima;
-semnalizari.
Cod document:
Pagina 106 din 122
MATERIALE, ECHIPAMENTE.
Materialele, agregatele si aparatele utilizate vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in
standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor si vor satisface conditiile tehnice
cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie insotite de :
-certificatul de calitate al furnizorului;
-fise tehnice de detaliu;
-instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare;
-certificatul de garantie;
-certificate de atestare a performantelor, agremente, omologari emise de institute de specialitate din
Romania, abilitate in acest scop sau marcaj CE.
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor tehnice ISCIR vor trebui sa corespunda
si prevederilor acestora, iar cele care sunt supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de
Parametrii instalatie :
-temperatura agentului termic +600 ÷ +800 C;
-presiune nominala 3 bar;
MATERIALE si subansambluri avute in vedere la elaborarea proiectului:
Conducte. Instalatia de incalzire se va realiza din teava specificata in partea desenata a
proiectului.
Suporturile conductelor se vor realiza cu elemente prefabricate confectionate din otel zincat si
prevazute cu garnituri de cauciuc fonoizolante si anticondens.
Corpurile de incalzire vor fi din tabla otel.
Armaturile utilizate vor fi:
-robineti cu sfera, cu mufe;
-pentru radiatoare:
-ventil tur termostatat(banda proportionalitate 2ºC); -ventil retur reglaj cu posibilitate
golire(detentor);
-ventil dublu reglaj, manual;
-armatura aerisire manuala;
-dezaerator automat de coloana;
-ventil de retinere;
-separator de impuritati, tip Y; -supape siguranta.
Izolatii - Elementele instalatiilor de incalzire se izoleaza termic.
Grosimea izolatiei termice trebuie sa conduca la:
-un randament al termoizolatiei de cca75-80%;
-impiedicarea condensarii vaporilor de apa pe conductele reci.
Conductele montate aparent se vor prevedea cu invelis protector.
Izolarea termica a conductelor se va realiza dupa efectuarea probelor.
Materialele utilizate la izolarea termica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa fie
incombustibile sau greu combustibile;
-sa fie neputrescibile;
-sa aiba proprietati izolante stabile, nealterabile in timp;
-sa fie rigide la temperaturi ridicate;
-sa nu degaje sulf sau alte noxe, la temperaturi ridicate;
-sa asigure si izolarea fonica;
Cod document:
Pagina 107 din 122
-sa nu dea nastere la coroziunea conductelor;
-sa aiba celule inchise care sa asigure impermeabilitate;
-sa nu fie atacate de microorganisme;
-sa nu fie atacate de agenti chimici produsi de materialele de constructie.
Caracteristici :
-coeficient de conductie λ = 0.035÷0.040 w / mK; -rezistenta la difuzia vaporilor de apa μ ≥3000; -
domeniu de temperaturi -300 ÷ +1000 C;
-fara CFC;
-atenuare acustica ≥25 dB(A).
Alte elemente instalatie incalzire: -aparate masura si control.
ECHIPAMENTE luate in considerare in proiect:
Cazanul de incalzire
Se pot utiliza numai cazane care:
-poarta marcajul national de conformitate CS, aplicat de producator sau de reprezentantul autorizat al
acestuia, si sunt insotite de declaratia de conformitate CS, redactata in limba romana;
-poarta marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producator dintr-un stat membru al
Uniunii Europene, si sunt insotite de declaratia de conformitate CE, tradusa in limba romana.
Automatizarea va fi asigurata de furnizorul cazanului.
Pompe cu control electronic al turatiei.
Vas expansiune inchis, cu membrana.
PROBE.
Lucrarile de instalatii vor fi verificate si probate pe parti de instalatii inainte de finisarea
elementelor de constructie, in urmatoarele cazuri:
- la inchiderea unor faze de lucrari sau cind programul lucrarilor impune acestea;
- dupa executarea unor parti de instalatie care se pot proba sau functiona independent;
- dupa executarea unor parti de instalatie care se monteaza mascat.
Se va verifica corespondenta executiei cu prevederile proiectului cit si ale prescriptiilor tehnice
mentionate in Caietul de Sarcini.
Instalatia de incalzire se va supune la probele precizate in normativ I13-15 si in instructiunile
furnizorului.
-proba de presiune la rece;
-proba la cald.
-proba de eficacitate.
Probarea echipamentelor.
Echipamentele se vor prelua de la furnizori numai insotite de certificatele de calitate si de
testare in stand .
Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.
Pentru receptia lucrarilor de instalatii se vor respecta : -C.56-02 - Normativul pentru verificarea
calitatii lucrarilor de constructii si instilatii aferente;
-I.13-15 - Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de incalzire;
-Legea calitatii constructiilor-10-95;
-Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente-273-94.
Cod document:
Pagina 108 din 122
Executarea lucrărilor :
FAZA I - Montarea coloanelor, distribuţiei, legaturilor si corpurilor de incalzire daca:
- sunt asigurate condiţii de curăţire si grunduire centralizata a tuturor elementelor metalice(elemente
de susţinere, armaturi).
- formaţia de lucru este dotata cu sculele necesare.
Distributia conductelor este inferioara ramificata si se va monta cu panta pentru golirea instalaţiei.
Panta normala va fi de 3%0 ÷ 2%0.
Montarea corpurilor de incalzire
Inainte de montarea radiatoarele vor fi supuse la:
- proba la rece
- proba la presiune
Montarea se face pe suporţi montaţi in pardoseala, susţinătoarele vor fi fixate astfel incat
corpul de incalzire sa fie paralel cu fetele finite ale elementelor de construcţie cu respectarea
următoarelor distante:
- 33 mm (pentru temperaturi pana la 95 °C) fata de perete ;
-100 mm fata de pardoseala Distantele intre corpurile de incalzire si elementele inst. electrice vor fi
cele stabilite prin Normativul pentru proiectarea si executarea instalaţiei electrice la consumatori cu
tensiuni pana la 1000 V -17.
Corpurile de incalzire se vor racorda prin imbinari demontabile.
Pana la montarea armaturilor si legaturilor toate corpurile de incalzire vor fi prevăzute cu
capace sau dopuri. Poziţionarea armaturilor se va face astfel incat sa permită manevrarea deplasarea
pârtilor mobile si demontarea parţiala sau totala in vederea reparaţiilor si întreţinerii.
FAZA II - Efectuarea probei la rece a instalaţiei de incalzire interioara.
Inainte de efectuarea probei la rece, instalaţiile vor fi spălate cu apa potabila.
Introducerea apei in instalaţie se face pe una din conductele racorduri, iarevacuarea apei prin cealaltă
prin stuturi anume prevăzute. Spălarea consta in umplerea si menţinerea sub jet continuu la presiunea
reţelei de alimentare pana cand apa evacuata numai conţine impurităţi vizibile (nisip, nămol). Operaţia
se va relua dupa inversarea sensului de circulaţie a apei. Golirea se face cu viteza mare de scurgere
prin deschiderea completa a robinetelor de golire de pe racordul instalaţiei.
Proba la rece se executa inainte de vopsirea si izolarea conductelor inainte de mascare
asigurandu-se ca pe toata durata probei instalaţia sa fie uşor accesibila.
Presiunea de proba va fi pentru instalaţiile montate aparent si construcţii cu finisaje uzuale cu
50% mai mare decât presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 at timp de 6 ore.
Verificarea instalaţiei la rece poate fi: inceputa imediat dupa umplere si punere sub presiune
prin controlul etanşeităţii imbinarilor.
La imbinarile prin sudura verificarea se face prin ciocanire,iar restul imbinarilor prin examinare
cu ochiul liber.
Rezultatele probei se vor considera corespunzătoare daca pe toata durata probei manometrul
nu a indicat variaţii de presiune si daca la instlatie nu se constata fisuri, crăpaturi pierderi de apa la
imbinari. In cazul constatării unor pierderi de presiune sau la apariţia defecţiunilor enumerate se va
proceda la remedierea acestora si repetarea probei.
Dupa efectuarea probei la rece se goleşte obligatoriu instalaţia.
FAZA III - Efectuarea operaţiunilor de protecţie anticoroziva.
Se admite inceperea operaţiunilor dupa ce s-au verificat următoarele:
daca s-au respectat traseele, s-au montat corpurile de incalzire si armaturilor conform proiectului.
- racordurile sunt fixate pe perete.
Cod document:
Pagina 109 din 122
- corpurile de incalzire sunt montate in conformitate cu I 13 pct. 16.20-16.27, tab. 22.1. si 22.2.
- conductele, corpurile de incalzire sunt curăţate de mortar si grunduite.
- daca la efectuarea probei de presiune la rece nu s-au constatat defecţiuni sau au fost remediate.
Suportii dupa grunduire cu grund de minium de plumb se vor vopsi.
FAZA IV - Efectuarea probei la cald si a probei de eficiacitate.
Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare-contractare si
a circulaţiei agentului termic - la temperatura cea mai inalta de funcţionare a instalaţiei. Proba la cald
se efectuează la instalaţia de incalzire totala si cu condiţia ca sursa de căldura sa asigure agentul termic
necesar.
Se vor supune la proba instalaţiile care au fost supuse probei la rece.
Odată cu proba la cald se va efectua reglajul instalaţiei. Se va verifica daca toate elementele corpurilor
de incalzire s-au incalzit la aceeaşi temperatura si daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezintă
diferente sensibile.
In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile; se vor verifica
daca dilatările au fost preluate in bune condiţii, daca punctele fixe nu au deplasări. Se va verifica daca
se asigura o buna aerisire a instalaţiei. Dupa răcirea instalaţiei la temperatura mediului înconjurător se
va repeta incalzirea. Daca instalaţia nu prezintă neetanseitati sau incalziri neuniforme si funcţionează
in condiţii normale proba se considera corespunzător.
Proba de eficacitate se face la toata instalaţia de incalzire, prin măsurători efectuate in
incaperi prin sondaj. Se va măsura temperatura in interior cu termometrul (prin alegere in minim cinci
incaperi) intr-un punct situat la cel puţin 2 m de peretele exterior cel mai dezavantajos si la 0,75 m de
pardoseala, dar in afara zonei de radiaţie directa a corpurilor de incalzire. ezultatele probei de
eficiacitate vor fi considerate satisfăcătoare daca temperaturile aerului interior corespund celor
prevăzute in proiect, cu o abatere de max. 1 °C. Rezultatele se vor trece intr-un formular tipizat cod 9 -
14 - 304. Probele se efectuează in prezenta constructorului, beneficiarului si proiectantului si se
consemnează in proces-verbal .
 INSTALATII ELECTRICE
Se vor respecta urmatoarele Normative si Stas-uri

- Legea 10/1995 completata cu legea 177/2015 privind calitatea în lucrările de construcții și normele
tehnice în vigoare;
- Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- Legea nr.319/2005 privind securitatea si sanatatea in munca;
- Ordinul MF si MTCT nr.34/2006 privind achizitiile publice;
- HGR nr.766/21.11.1997 modificata si completata cu HGR 675/2002 pentru aprobarea unor
reglementari privind calitatea in constructii;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HGR nr.272/1994;
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin HGR
nr. 273/1994
- Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatareainstalațiilor electrice aferente clădirilor”,
indicativ I 7—2011 ;
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de electrice interioare de curentii slabi
aferente cladiriilor civile si de productie, indicativ I 18/1-01;
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor P118-3 / 2015;
Cod document:
Pagina 110 din 122
- Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri, indicativ NP-
061-02;
- Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in
exploatare, inclusiv NP-068-02;
- Codul retelelor electrice de distributie –ANRE;
- Norme de preventire si stingere a incendiilor pentru ramura energiei electrice, indicativ PE 009/93;
- Normativ pentru proiectarea si executatia retelelor de cabluri electrice, indicativ NTE007/08/00;
- Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice, indicativ PE 116/94;
- Normativ privind limitare regimului nesimetric si deformant in retelele electrice, indicativ PE 143/94;
- Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP127/2009.
- Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant, indicativ 1REIp30- 2004;
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor, indicativ
C 56-02;
- Norma metodologica de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca – 2006
- Norme generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin Ordin MAI nr 163/28.02.2007
- Hotararea Guvernului Romaniei nr 971 din 26.07.2006 privind cerinte minime pentru semnalizarea de
securitate si de sanatate la locul de munca.
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118-99;
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora, indicativ C300-1994;
- Normativ pentru protectia antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice
si industriale, indicativ P100-2008;
- Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice din cladiri, indicativ GT- 059-03;
- Documentatia va fi verificata pentru cerinta de calitate , conform prevederilor Legii 10/1995.
In conformitate cu legea 10/1995, se stabileste ca faza determinanta a exexcutiei,
verificarea functionarii instalatiilor lectrice in vederea receptionarii lucrarilor.
Proiectul va fi verificat din punct de vedere al cerinţelor de calitate conform Legii 10/ 1995,
specialitatea instalatii electrice IE
Cladirea este existenta si in functiune . Drept urmare dispune de : racord electric, instalatii
electrice de iluminat si prize dar intr-o stare de degradare tehnica si morala avansata cu multe
improvizatii.
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Prin prezentul proiect nu se duce la sporirea substantiala a puterii electrice instalate respectiv
absorbite in cladire.
Datele electroenergetice de consum aferente TE.G sunt urmatoarele :
— putere electrica instalata Pi: 46.9 kW;
— putere electrica absorbita Pa: 23.53 kW;
— tensiunea de utilizare Un : 3x400/230 V; 50 Hz;
Pozitia TE.G-ului este relativ usoara direct din exterior. De la tabloul TE.G energia electrica este
distribuita in intreaga cladire pentru circuitele de iluminat, prize si forta . De la acest tablou electric
energia electrica este distribuita si catre tablourile electrice TE.CT si TE.Gr.
Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparatura de birou,
aparatura audio-video, pompe şi ventilatoare.
Receptorii electrici din instalaţia electrica a consumatorului nu produc influenţe negative
perturbatoare asupra instalaţiilor furnizorului .
Cod document:
Pagina 111 din 122
INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT GENERAL
Prin prezentul proiect se va realiza o instalatie electrica noua de luminat general si de
siguranta aferenta intregii cladiri . Pentru iluminatul general se vor alege corpuri de iluminat specifice
fiecarui mediu de amplasare . Astfel in birouri si holuri se vor utiliza corpuri de iluminat tip FIRI-03-418
sau similar si alte spatii tehnice corpuri tip FIPAD-04-218 sau similar cu grad minim de protectie IP44
iar in grupurile sanitare se vor utiliza corpuri de iluminat tip AB-01-118 sau similare amplasate conform
plan anexat.
Alimentarea circuitelor de iluminat se face din cadrul tablourilor electrice TE.G si TE.Gr pentru
intreaga cladire si din TE.CT pentru incaperea centralei termice . Circuitele vor fi realizate cu cablu
avand intarziere marita la propagarea focului si fara emisii de halogeni N2XH .
Distributia se va face pe paturi de cabluri sau in tencuiala doar in tub de protectie halogen
free.
Toate circuitele vor fi protejate cu intreruptoare automate la suprasarcina si scurtcircuit si
diferentiale 30mA .
Toate corpurile de iluminat se vor lega la instalatia de protectie a omului impotriva socurilor
electrice.
Pentru aprindere se vor utiliza intreruptoare si comutatoare montate sub tencuiala langa usile
de acces in incaperi ce se vor monta la inaltimea de 1,5m numai pe conductoarele de faza.
INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT DE SIGURANTA

In cladire se vor prevedea instalatii de iluminat de siguranta corespunzator cerintelor art.
7.23.7.1. (instalatii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare) , 7.23.5.1. lit. a. (instalatii
electrice pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului) si art. 7.23.6 (instalatii electrice
pentru iluminatul de securitate pentru interventii in zone de risc) din Normativului I7-2011, art. 43, 89
si 139 din Normativul, NP 127-2009 astfel:
Iluminat de securitate pentru evacuare realizat cu corpuri de iluminat de siguranta autonome
(de tip luminoblocuri), echipate cu baterie interna cu 2 ore autonomie . Toate corpurile de iluminat de
tip autonome aferente iluminatului de securitate pentru evacuare vor fi de tip PERMANENT .
Iluminat de securitate de evacuare este montat:
- langa scari , astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata direct;
- langa orice schimbare de directie;
- la fiecare usa de iesire destinata a fi folosita in caz de urgenta;
- la fiecare schimbare de directie;
- la fiecare iesire din cladire;
- in toate incaperile cu mai mult de 50 persoane;
- toaletele cu suprafete mai mare de 8 mp si cele destinate persoanelor cu disabilitati;
- incaperi cu suprafete mai mari de 100 mp;
- in imediata vecinatate a butoanelor manuala pentru semnalizare incendiu;
De-a lungul cailor de evacuare, distanta dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie
sa fie de maxim 15 metri. Pentru caile de evacuare cu latimea sub 2m, valorile iluminarii de
pardoseala, de-a lungul liniei centrale a unei cai de evacuare, trebuie sa fie mai mari de 1 lx si banda
centrala, constand din cel putin jumatate din latimea caii, trebuie sa fie iluminata cu minim 50 % din
aceasta valoare.
b) iluminat de securitate pentru interventii in zone de risc , realizat cu corpuri de iluminat
din cadrul iluminatului general echipate cu baterii interne avand autonomie de functionare de 1 h.
Cod document:
Pagina 112 din 122
Acestea se vor monta:
- in incaperea centralei termice
Aceste corpuri de iluminat se vor marca cu bulina.
c) iluminat de securitate pentru continuarea lucrului , realizat cu corpuri de iluminat din
cadrul iluminatului general echipate cu baterii interne avand autonomie de functionare de 3 h.
Acestea se vor monta:
- in zona tabloului electric general si in camera echipamentului de control si semnalizare
incendiu;
Aceste corpuri de iluminat se vor marca cu bulina.
Instalatiile de iluminat normal si de siguranta se vor executa cu cabluri de cupru cu intarziere
la propagarea focului si fara emisii de halogeni de tip N2XH. Cablurile se monteaza pe stelaje metalice
(pat cabluri) sau in montaj aparent NUMAI IN TUBURI DE PROTECTIE HALOGEN FREE.
INSTALATIILE ELECTRICE DE PRIZE

Circuitele de prize din salile de clasa,salile de grupa, camera educatoare si centrala termica etc.
vor fi alimentate din circuitele tablourile electrice TE.G, TE.Gr respectiv TE.CT.
Acestea vor fi protejate cu intreruptoare automate si disjunctoare de protectie diferentiala de
30 mA .
S-a tinut cont de conditiile impuse de normativ, este admisă racordarea prin prize a
receptoarelor electrice cu putere nominală până la 2 kW. Receptorele cu puteri peste 2 kW se pot
racorda prin prize dedicate ( numai pentru un singur receptor) sau prin racorduri fixe.
Racordarea echipamentelor de mica putere se va face cu racorduri directe, prin intermediul
unei doze de derivatie montata in vecinatatea echipamentului sau direct in tabloul electric al acestuia.
Inaltimea de montaj a prizelor se va realiza conform normativelor in vigoare pentru scoli si
gradinite .
Circuitele de prize se vor executa utilizand cablu cu intarziere la propagarea focului si fara
emisii de halogenuri N2XH mmp montat pe pat de cabluri aparent sau in tencuiala obligatoriu numai in
tub de protectie
INSTALATIE DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETELOR

Instalaţia contracarează efectele trăsnetului asupra constructiei: incendierea materialelor
combustibile, degradarea structurii de rezistenţă datorită temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a
scurgerii curentului de descărcare, inducerea în elementele metalice a unor potenţiale periculoase.
Instalaţia are de asemenea rolul de a capta şi scurge spre pământ sarcinile electrice din atmosferă pe
măsura aparitiei lor.
Instalatia de paratrasnet aferenta cladirii, in confomitate cu caracteristicile geometrice ale
cladirilor si consta in montarea unui dispozitiv electronic de captare tip PDA ( Prevectron sau similar )
montat pe cladirii .
A fost prevazut un dispozitiv electronic de captare INTARIT IV de tip Prevectron TS2.25 sau
similar montat pe un catarg de sustinere avand inaltimea de 3 m ( prins in consola ) . Raza de protectie
generata de acest dispozitiv de protectie este de 39 m la baza catargului.
Varful dispozitivului de capatre PDA trebuie sa fie cu minim 2 m peste orice obstacol ( cos de
fum, echipamente de climatizare , etc ).
Acest tip de instalatie PDA este compusa din:
• dispozitiv de captare (varf de captare, un dispozitiv de amorsare si o tija suport pe care se gaseste un
sistem de conexiune al conductorului de coborare);
Cod document:
Pagina 113 din 122
• conductoare de coborare, 4 conductoare de coborare conectate la priza de pamant artificiala prin
intermediul pieselor de separatie.
• piese de separatie pentru masuratori;
• priza de pamant naturala de fundatie.
Izolatia electrica intre dispozitivul de captare sau conductorul de coborare si partile metalice
ale structurii, instalatiile metalice si sistemele interioare poate fi realizata prin asigurarea unei distante
intre parti mai mare decat distanta de separare , dimensionata conf. Anexa 6.8, I7/2011.
Toate elementele metalice in legatura cu pamantul aflate in zona de separare – conform
distantelor de separare marcate pe planuri – se vor conecta la instalatia de paratrasnet .
Numarul de coborari de paratrasnet va fi de 4 coborari de la instalatia de paratrasnet la priza
de pamant si realizata cu platbanda OLZn 40x4 mm. Aceste coborari se vor lega la priza de pamant prin
intermediul unor piese de separatie montate la inaltimea de +2.0 m fata de cota terenului amenajat
Conductorul de coborare se executa de preferinta dintr-o bucata fara imbinari . In cazul in
care nu se poate , numarul imbinarilor trebuie redus la minimum , iar imbinarile se realizeaza prin
sudare , lipire , suruburi sau buloane.
INSTALATIA DE PRIZA DE PAMANT

Priza de pamant este de tip artificiala si este realizata prin dispunerea in jurul cladirii a 18
electrozi din OLZn Ø21/2" l=3m, montati ingropat la -0.8m fata de CTA (cota terenului amenajat),
legati intre ei printr-o platbanda din OLZn 40x4mm, montata ingropat la -1.1m fata de CTA Priza de
pamant este comuna cu instalatia de protectie impotriva trasnetelor, are valoarea rezistentei de
dispersie mai mica de 1Ω.
Dupa realizarea prizei de pamant se va masura rezistenta de disperie a prizei de pamant si se
va completa un buletin de masurari; in cazul in care nu se indeplineste conditia ca Rp < 1Ω se vor
adauga electrozi de OLZn Ø21/2" l=3m pana la satisfacerea acestor conditii.
Toate imbinarile platbandei exterioare se vor realiza prin sudura pe toata latimea platbandei,
pe ambele parti a acesteia, cu un strat de sudura de minim 3 mm grosime. Toate imbinarile aflate in
pamant si realizate prin sudura se protejeaza anticoroziv cu bitum. Se interzice legarea in serie a
maselor materialelor si echipamentelor
Toate elementele metalice din interiorul cladirii se vor lega la priza de pamant. Priza de
pamant se va montala la o distanta de 1.5m fata de fundatia constructiei.
INSTALAŢII DE PROTECTIE ÎMPOTRIVA SOCURILOR DATORATE ATINGERILOR

Schema de legare la pamant pentru aceasta instalatie va fi TNS cu 5 conductoare conform
descrierii din 5.1.6. CENELEC, HD 224, I7/11. La aceasta instalatie exista conductoare independente PE
+ N ( TNS ). Cand conductorul de protectie si conductorul neutru sunt separate, PE ( conductorul de
protectie ) este galben/verde iar N (conductorul neutru ) este albastru. In acest caz , conductorul de
neutru face parte din cablu si cablul cuprinde intotdeauna conductorii de faza.
MASURI IMPOTRIVA ATINGERII DIRECTE

Protectia se asigura prin izolari ,carcasari , separari, protectie diferentiala, conform
prevederilor normativului I7-11.
Toate echipamentele metalice se vor lega la priza de pamant a cladirii .
MASURI IMPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE

Protectia de baza se asigura prin legarea la conductorul de protectie PE , prin al treilea,
Cod document:
Pagina 114 din 122
respectiv al cincilea conductor din componenta circuitelor de alimentare ale tablourilor sau
receptoarelor. Ca masura suplimentara se prevede protectia diferentiala 30 mA pe circuitele de prize
din locurile periculoase din punct de vedere electric.
Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de
protectie intr-un circuit de protectie.
La priza de pamant se vor lega toate echipementele metalice, structura metalica, fatada
cladirii, tevi metalice. La priza de pamant se vor lega prin intermediul unor platbande OLZn 25x4
mm.
SISTEME DE LEGARE LA PAMANT

Sistemul de legare la pamant are drept scop:
•asigurarea potentialului pamantului pentru:
•conductorul PEN, in retelele TN-C. Conductorul PEN, la consumator, este conectat la borna (bara)
principala de legare la pamant a instalatiei care ofera posibilitatea conectarii electrice a unui numar de
conductoare in scopul legarii la pamant;
•conductorul neutru (N), in retelele TN-S pentru a permite conectarea la retea a receptoarelor
monofazate sau trifazate legate in stea si neuniform incarcate pe faze;
•conductorul de protectie (PE), in retelele TN-S, pentru a asigura protectia persoanelor si a animalelor
impotriva socurilor electrice;
•masele metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, in schemele IT, TT sau in retelele TN-C si
TN-S atunci cand se impune;
•limitarea influentelor electroenergetice datorate unor supratensiuni;
•disiparea sarcinilor electrice in sol, datorate supratensiunilor de trasnet, loviturilor de trasnet directe.
Sistemul de legare la pamant se compune din:
•borna (bara) principala de legare la pamant;
•conductoare de protectie (PE);
•conductoare pentru legatura de echipotentializare (conductoare principale de legare la pamant)
•conductoare de ramificatii
•conductoare de legare la priza de pamant;
•priza de pamant.
La nivelul tabloului general a fost prevazuta o borna /bara principala de legare la pamant,
la care trebuie conectate urmatoarele conductoare:
•conductorul PEN din racordul de alimentare;
•conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci cand reteaua de distributie
este TN-C;
•conductorul PE, ce se distribuie la consumator in cazul in care alimentarea receptoarelor se face in
sistem TN-S;
•conductorul N, ce se distribuie la consumator in cazul in care alimentarea receptoarelor se face in
sistem TN-S;
•conductoare pentru legatura de echipotentializare
•conductoare de legare la pamant.
Nu este permisa utilizarea urmatoarelor parti metalice drept conductoarede protectie:
• conducte pentru apa;
• conducte pentru gaze si/sau lichide inflamabile;
• parti constructive supuse solicitarilor mecanice in functionare normala;
• parti metalice flexibile;
Cod document:
Pagina 115 din 122
• conducte metalice flexibile sau pliabile, numai daca nu sunt destinate pentru acest scop;
• suporturi pentru conducte;
• tavi de cabluri si scari pentru cabluri, daca nu se asigura continuitatea electrica a acestora.
La bara de legare la pamant sau borna principala se vor racorda toate conductele metalice,
precum si armaturile cablurilor armate care sunt utilizate pentru racord in exteriorul cladirilor. La
interior, se vor lega la pamant, asigurandu-se totodata continuitatea legaturii pe toata lungimea
tronsoanelor, a tuturor partilor conductoare care nu fac parte din instalatia electrica, cum ar fi:
• conducte metalice de apa;
• tubulaturi de ventilatie;
• paturi de cabluri si elemente de confectie metalica utilizate la sustinerea instalatiilor;
• carcasele echipamentelor electrice;
• elementele de sustinere, metalice sau din beton armat ale instalatiilor de echipamentelor electrice;
• partile metalice ale tablourilor si pupitrelor electrice;
•ingradirile de protectie, fixe sau mobile, daca nu au o legatura sigura in exploatare cu alte elemente
legate la pamant;
• invelisurile si armaturile metalice ale cablurilor;
• fatada metalica;
• structura metalica de sustinere si ghidare a lifturilor, etc.
Sectiunile minime ale conductoarelor de protectie, de echipotentializare precum si ale
conductorului de legare la pamant au fost alese respectand Cap. 5.5, I7/2011.
Toate carcasele echipamentelor si elementele metalice se vor lega la pamant fie prin
platbanda OLZn 25(40)x4 mm , fie prin conductor din cupru flexibil. Se vor lega la pamant :
paturile de cabluri , tevi metalice, tablourile electrice , carcase de echipamente, tubulaturi , etc.
MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR DIN RETEA SAU DE NATURA

ATMOSFERICA
Pentru protectia echipamentelor alimentate electric impotriva supratensiunilor din retea ( de
comutatie ) sau de natura atmosferica , pe intrarea tablourilor generale cat si a tablourilor secundare
s-au prevazut descarcatoare de supratensiune clasa 2 , care se vor lega direct la priza de pamant
pentru instalatia de impamantare.
MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI PSI

Se vor respecta următoarele Norme:
- Norme PSI aprobate cu ordinul MTTc nr. 12/1980 şi completat cu Ord. MTTc nr. 1650/1988, P
118/1999, PE 107/1995, Legea 212/1997.
-Norme de protecţia muncii / 2002;
-Legea de protecţie a muncii nr. 90/1996 modificată prin Legea 177/2000 cu privire la protecţia muncii
şi normele metodologice de aplicare;
-STAS 12604/4,5/1989,1990, STAS 12604/1987;
-Norme generale de PSI /1994 aprobate prin Ordinul Comun al MI/361 si MLPAT/ 1210/NC/4.03.1994.
-Norme specifice NSSM 23/1996; NSSM 57/1997; NSSM 37/1996; NSSM 12/1995; NSSM 65/2001;
-Norme specifice de protecţia muncii pentru telecomunicaţii, ediţia 1997;
-Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, ediţia 1995;
-Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul fiind obligat să ia toate măsurile pe care le consideră
necesare pentru realizarea în bune condiţii a investiţiei şi eliminarea accidentelor de muncă.
Cod document:
Pagina 116 din 122
CERINTE FUNDAMENTALE DE CALITATE
Rezistenta la stabilitate se realizeaza prin :
- Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul utilizarii ;
- Numarul minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor electrice si a corpurilor de
iluminat, care nu produc deteriorari si uzura;
- Rezistenta materialelor, aparatelor si echipamentelor electrice la maxime de utilizare
- Adaptarea masurilor de protectie antiseismica (asigurarea tablourilor electrice impotriva rasturnarii,
utilizarea tuburilor de protectie flexibile cu rezerva la rosturi
- Limitarea transmiterii vibratiilor produse de utilaje si echipamente electrice susceptibile sa intre in
rezonanta
- Securitatea la incendiu se realizeaza prin :
- Adaptarea instalatiei electrice corespunzator rezistentei la foc a elementelor de constructie;
- Conform normativelor si standardelor in vigoare se evita montarea instalatiei electrice pe elemente
de constructie din materiale combustibile. Daca acest lucru nu este posibil se iau masuri de protectie a
portiunii de instalatie expusa la pericolul de incendiu (tuburi de protectie metalice, aparate electrice cu
grad de protectie IP54, cabluri electrice cu rezistenta sporita la propagarea flacarii).
Siguranta in exploatare se realizeaza prin :
- Protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice, prin atingere directa, sau indirecta ;
- Securitatea instalatiei electrice la functionarea in regim anormal : protectia la suprasarcina si la
scurtcircuit;
Protectia impotriva zgomotului se realizeaza prin :
- asigurarea confortului acustic in incaperi dotate cu instalatii electrice ce pot emite zgomote pe
perioade scurte de timp ( la anclansare , la declansare )
- nivelul admis pentru zgomotul emis de instalatiile electrice din spatiile tehnice
- constituirea masurilor de limitare a zgomotului in cazul echipamentelor electromagnetice ce pot
produce vibratii si zgomote puternice datorita abaterilor de la tehnologia de executie.
Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii
de substante nocive sau insalubre, de catre instalatiile electrice.
 Gestionarea retlatiei dintre Autoritatea Contractanta si Contractant
3. Organigrama
Cod document:
Pagina 117 din 122
4. Personalul propus și managementul contractului pentru execuția lucrărilor
[În acest capitol Ofertantul trebuie să prezinte componența echipei care gestionează lucrarea și modul
în care este organizată activitatea membrilor acestei echipei cu referire la contextul organizației
operatorului economic din care face parte echipa propusă. La stabilirea structurii Propunerii Tehnice,
Autoritatea Contractantă trebuie să aibă în vedere cerințele minime din capitolul dedicat acestor
informații în Caietul de Sarcini precum și faptul că nu poate influența guvernanța la nivelul
operatorului economic ofertant, inclusiv structura organizațională a acestuia. Pentru situațiile în care
Ofertantul este o asociere de operatori economici sau propune subcontractanți, Autoritatea
Contractantă trebuie să prezinte în mod clar modalitatea în care trebuie prezentate aceste informații.
[În acest capitol Ofertantul trebuie să prezinte :

i. Organigrama echipei – cu evidențierea rolurilor în cadrul echipei;
ii. Modalitatea de poziționare și integrare a echipei responsabile pentru implementarea
Contractului în structura organizațională permanentă a Ofertantului;
iii. Instrumentele/metodele de coordonare a activității între membrii echipei care gestionează
realizarea lucrării;
În acest capitol se vor prezenta, cel puțin, următoarele informații:
a. Structura echipei propuse pentru managementul contractului, cu prezentarea organigramei

echipei și a informațiilor relevante pentru personalul propus și documente suport pentru
demonstrarea calificărilor educaționale și profesionale, a abilităților, a experienței solicitate [în
vederea demonstrării îndeplinirii cerințelor minime din Caietul de Sarcini pentru personalul
propus,];
[Autoritatea contractantă trebuie să structureze modalitatea de solicitate a informațiilor privind

personalul astfel încât să poată realiza verificarea îndeplinirii cerințelor minime din Caietul de Sarcini.
În stabilirea modului de structurare a informațiilor aveți în vedere modul de structurare a cerințelor
minime din Caietul de Sarcini și modul de structurare a Propunerii Financiare, în cazul în care este
aplicabil. Un exemplu ce poate fi utilizat ca punct de plecare în structurarea informațiilor este
prezentat mai jos.]
Rolul propus în Organizația permanentă –

Nume și cadrul echipei de Activitățile pe care le operatorul economic de
Prenume gestionare a realizează care aparține persoana
lucrărilor propusa1
[descrieți activitățile din [introduceți operatorul
[introduceți [introduceți poziția
cadrul Contractului la economic de care aparține
numele și pentru care este
realizarea cărora personalul propus]
prenumele] propus]
participă]
Un exemplu ce poate fi utilizat de Autoritatea contractantă pentru a solicita o descriere a profilului

membrilor echipei este oferit în continuare:
1
În cazul în care la procedură participă mai mult de un operator economic, în calitate de asociați sau
subcontractanți
Cod document:
Pagina 118 din 122
[Ofertantul va include o descriere a profilului personalului propus pe baza formatului solicitat de
Autoritatea Contractantă].
Nume și prenume: [introduceți]
Coordonatele de contact Telefon: [introduceți] Email: [introduceți]
Relația cu Ofertantul Selectați: Perioada anterioară

□ Angajat depunerii Ofertei în care
□ Liber profesionist au existat relații
□ Subcontractant comerciale profesionale
(operatorul economic: între personalul propus și
………………) organizația Ofertantului
[exprimată în luni]
Selectați poziția corespunzătoare:
[Introduceți aici unul din profilurile solicitate: manager de
Rolul pentru care este propus
contract, șef de șantier, responsabil tehnic cu execuția etc
așa cum este solicitat prin Caietul de Sarcini]
Cooperări anterioare în proiecte/contracte Precizați istoricul comun al acestui membru al echipei cu
cu alți membri ai echipei/personalului în alți membri ai echipei propuse, dacă este aplicabil
acest Contract
Precizați ultima calificare educaționala obținută,
Calificarea educațională relevantă pentru reprezentând cel mai ridicat nivel al calificării conform
rolul în care personalul este propus Cadrului Național/European al Calificărilor și utilizați
structura de mai jos pentru detalierea informațiilor
Abilități Introduceți abilitățile personalului propus și modalitatea în
care acestea au fost dobândite]
Descrierea experienței generale relevante [introduceți informații]
pentru rolul propus în cadrul acestui
Contract
Descrierea experienței specifice relevante [introduceți informații]
pentru rolul propus în cadrul acestui
Contract
Responsabilități ce urmează a fi îndeplinite [introduceți câte rânduri este necesar pentru furnizarea de
de personalul propus în cadrul Contractului informații]
ce rezultă din această procedură și
modalitatea concretă de îndeplinire a
acestora
Abilități ale personalului propus relevante [introduceți descrierea abilităților relevante și, în cazul în
pentru poziția/rolul din cadrul echipei care este aplicabil, introduceți eventuale niveluri de
pentru care este propus calificare pentru abilitățile ce sunt dobândite printr-o
formă de educație, utilizând formatul de mai jos]
Educație/Certificare/Formare Profesională [introduceți aici informația în ordine cronologică, pentru
calificare educațională, calificare profesională – în cazul în care este aplicabil, abilități dobândite printr-o
formă de învățământ ]
Cod document:
Pagina 119 din 122
Diplomă/
Instituția care a
Certificat, autorizație Perioada
eliberat Specializarea
(denumire, serie, (de la-la - ll/aa)
diploma/certificatul
număr)
[Autoritatea Contractantă trebuie să menționeze documentele suport solicitate de la Ofertant pentru a

fi incluse în anexe la Propunerea Tehnică pentru demonstrarea informațiilor furnizate prin intermediul
tabelului de mai sus pentru calificarea educațională și experiența generală și specifică.]
[Ofertantul trebuie să includă în anexe la Propunerea Tehnică documentele suport solicitate de

Autoritatea Contractantă.]
b. Abordarea pentru organizarea și gestionarea activităților în cadrul Contractului, în cazul unei

asocierii (dacă Ofertantul este o asociere)
[includeți aici informații despre modalitatea de alocare și coordonare a resurselor stabilite prin
intermediul metodologiei de execuție și a activităților în cadrul Contractului]:
c. Abordarea pentru managementul activității subcontractanților în cadrul activităților din Contract și

următoarele informații (în cazul în care Ofertantul va utiliza subcontractanți pentru anumite
activități din Contract):
i. identificarea lucrărilor realizate de subcontractanți
ii. modalitatea în care se va asigura coordonarea activităților subcontractorilor
iii. modalitatea de efectuare a plăților către subcontractanți în cadrul Contractului.
iv. informații referitoare la opțiunea de plată directă în raport cu prevederile art. 218 și
următoarele din Legea 98/2016
d. Abordarea și metodologia propusă pentru gestionarea relației cu Autoritatea Contractantă, prin

raportare la informațiile furnizate și cerințele cuprinse în Caietul de Sarcini la Secțiunea Cerințe
specifice de managementul Contractului, respectiv:
i. Prezentarea metodelor și a planurilor de management utilizate pentru planificarea și
monitorizarea derulării activităților din Contract, pentru planificarea și monitorizarea costurilor
în cadrul Contractului, pentru planificarea și monitorizarea relațiilor cu factorii interesați
identificați ca fiind relevanți în cadrul Caietului de Sarcini;
ii. Descrierea modului de realizare a comunicării cu Autoritatea Contractantă pe durata derulării
Contractului.
e. Abordarea propusă pentru managementul riscurilor în cadrul Contractului, cu luarea în

considerare a cerințelor incluse în Caietul de Sarcini. [Utilizați următoarea structură pentru
prezentarea informațiilor]
Riscurile identificate Măsurile propuse de către Activitatea din graficul general

de Ofertant pe baza Ofertant ca parte a strategiei de de realizare a investiției publice
Cod document:
Pagina 120 din 122
risc
informațiilor incluse în (fizic și valoric) care include
(prevenirea/atenuarea/eliminare
Caietul de Sarcini măsurile respective
a riscurilor identificate)
[introduceți riscurile [descrieți măsurile propuse ca [prezentați activitatea din
identificate] parte a strategiei de risc] graficul general de realizare a
investiției publice (fizic și
valoric) unde este reflectată
măsura propusă]
f. Prezentarea modului de realizare a comunicării dintre Ofertant și terț/terți susținători în

legătură cu executarea Contractului
[În situația în care este aplicabil, includeți aici informații despre modalitatea de realizare a comunicării
cu terțul/terții susținători în ceea ce privește monitorizarea performanței în cadrul contractului și în
special în situația în care riscul de dificultăți în implementarea contractului se materializează (chiar
daca acest risc este considerat ipotetic de către Ofertant).
5. Graficul general de execuție:

a. Grafic Gantt
b. Grafic drum critic
6. Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție acordată

7. Planul de management al calității în cadrul Contractului

8. Planul de Management de Mediu

9. Planul propriu de securitate si sanatate in munca

10. Riscurile Contractului
11. Detalierea distanțelor de transport

12. Lista furnizori principale materiale

13. Planul de management al traficului aplicat la lucrare

14. Masuri aplicate de Ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție acordată
[Structurați informația, după cum urmează:]
Cod document:
Pagina 121 din 122
Potențiale Modalitatea Măsura luată pe Termenul Durata de Resurse alocate
defecte de perioada de remediere a (financiare,
datorate intervenție execuției pentru intervenție potențialelor materiale,
viciului de eliminarea defecțiuni echipamente și
execuție apariției datorate viciilor personal)
defecțiunii de execuție
[introduceți] [introduceți] [introduceți] [introduceți [introduceți] [introduceți]
]
15. Informații cu privire la eventuale modificări ale operatorului economic Ofertant

[În cazul în care este aplicabil, Introduceți informații despre posibile modificări ale structurii
operatorului economic de care acesta are cunoștința la momentul depunerii Ofertei]
16. Anexe la Propunerea Tehnică

 Grafic Gantt
 Declarația privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate (formular nr. 12).
 Declarația privind termenul de execuție al lucrărilor- perioada de executie a lucrării se va
exprima în luni (formular nr. 13).
 Declaratie privind respectarea legislatiei de mediu, în domeniul social si al relatiilor de munca
 Propuneri privind clauzele contractuale si/sau declaratie privind acceptarea clauzelor
contractuale (formular nr. 9) si contractul însușit (daca e cazul).
 centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv (formularul F1);
 centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte (formularul F2);
 listele cu cantitatile de lucrari, pe categorii de lucrari (formularul F3), cu precizarea
retelor/resurselor pentru fiecare articol de deviz;
 listele cuprinzand consumurile de resurse materiale (Formularul C6);
 listele cuprinzand consumurile cu mana de lucru (Formularul C7);
 listele cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii (Formularul C8)
 listele cuprinzand consumurile privind transporturile (Formularul C9);
 documente personalul de specialitate
Cod document:
Pagina 122 din 122

Formular Propunere Tehnica - Lucrari Completat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formular Propunere Tehnica - Lucrari Completat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formular-cadru Propunere Tehnică nr.

Îndrumările adresate Ofertanților se păstrează sau se adaptează în versiunea finală a formularului de

Înainte de includerea în Documentația de atribuire a formularului de Propunere Tehnică, Autoritatea

[Informațiile prezentate de către Ofertanți în acest formular reprezintă fundament pentru:

Se recomandă ca Propunerea Tehnică să cuprindă secțiunile mai jos identificate Autoritatea

Functional corpul de cladire este compartimentat dupa cum urmeaza:

Peretii se vor executa astfel:

Se va conforma intreaga cladire pentru a indeplini cerintele de securitate la incendiu, de

INSTALATII ELECTRICE, SANITARE SI TERMICE

2. Metodologia de executare a lucrărilor

Caracteristicile principale, propuse:

Bilant teritorial existent

Bilant teritorial propus:

Tipurile de cofraje utilizate în mod curent sunt:

Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:

Calculul privind cofrajele şi eşafodajele se materializează în proiectul tehnologic, prin:

Abateri admisibile la montarea cofrajelor

Verificarea şi recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora

Spaţii de turnare realizate în teren

Abateri admisibile pentru spaţii de turnare realizate în teren

Verificarea şi recepţia spaţiilor de turnare realizate în teren

Condiţii prealabile şi condiţii necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje şi susţinerilor

Înnădirea barelor de armătură

Condiţii prealabile şi condiţii necesare pentru fasonarea şi montarea armăturii

 PIESE ÎNGLOBATE ÎN BETON

 PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de

Livrarea, transportul la şantier şi recepţia betonului proaspăt

Turnarea şi compactarea betonului

Tratarea şi protecţia betonului după turnare

Rosturi de lucru la turnarea betonului

Condiţii prealabile şi condiţii necesare la punerea în operă a betonului

Recepţia lucrărilor de punere în operă a betonului

SR EN 197-1:2002; SR EN 197-1/A1:2004; SR EN 197-1/A3:2007 Ciment. Partea 1: Compoziţie,

Conform normativului P100/1-2006, anexa A, pct. 4, această construcție va fi instrumentată cu

Asigurarea calităţii lucrărilor

Instrucţiuni de utilizare şi întreţinere

Documentaţia pentru Cartea Tehnică a Construcţiei

Clădirea trebuie executată conform planşelor din proiect.

Executarea lucrarilor de pardoseli

Executia, montarea, instalarea, asamblarea

Executia stratului suport

Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:

Pardoseli din gresie

Pardoseli parchet laminat

CERINTE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Standarde si normative de referinta

Tamplarie de lemn / PVC / metalica /HPL

 TROTUARE PROTECTIE SI PLATFORME

Grad de detaliere a proiectului

Verificari în vederea receptiei

 PERETI EXTERIORI SI INTERIORI ZIDARIE DE CARAMIDA GVP SAU BCA

Livrare, depozitare, manipulare

Folosirea mortarului în pat subire

Zidirea la pereti de închidere si pereti despărtitori

Zidirea elementelor pentru placări

Armarea inferioară a golurilor de fereastră

Controlul calitatii, abateri admise

 PERETI – COMPARTIMENTARI DIN PLACI DE GIPS-CARTON

Caracteristici de izolaţie fonică:

Condiţii de mediu, generalităţi:

Profilele montanţi (verticale):

Panotarea primei feţe a peretelui: